arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/iulie...arpmgl.anpm.ro

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA

1

Amenajare Depozit ecologic deseuri menajere si industriale PRIMARIA MEDGIDIA

Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

Filiala Cluj Napoca Str.Emil Racovita, nr.25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]

Acord de mediu

rAPorT LA STudiuL de eVALuAre A imPAcTuLui ASuPrA mediuLui

„AmenAjAre depozit ecologic de euri menAjere si industriAle”,

locAlitAteA medgidiA, judetul constAntA

eLABorATor: Sc KVB ecoNomic SA Strada Vulturilor nr.35, Sector 3, Bucureşti

BeNeFiciAr: PrimAriA medGidiA Str. Decebal, nr. 35, Medgidia, jud. Constanţa

IULIE 2011


2

Amenajare Depozit ecologic deseuri menajere si industriale PRIMARIA MEDGIDIA



Cod proiect PRM – 139 – RIM/386/27.08.2010 Denumire ELABORAREA RAPORTULUI LA STUDIU DE

EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN VEDEREA OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU PENTRU „AMENAJARE DEPOZIT ECOLOGIC DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE”

Beneficiar PRIMARIA MEDGIDIA prin GBI SERVEIS S.A.U.

LLORET DE MAR – Sucursala Medgidia Data IULIE 2010

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la dispozitia elaboratorului.

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament Mediu drd.ing. Tatiana Dimache Elaborat: ing. Daniela Purcoi Verificat ing. Georgel Petrea Aprobat: drd. ing. Tatiana Dimache


3 Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

Amenajare Depozit ecologic deseuri menajere si industriale

PRIMARIA MEDGIDIA


CUPRINS

A. INFORMAŢII GENERALE ................................................................................................................................ 7

A.1. ASPECTE INTRODUCTIVE .............................................................................................................................. 7

A.2. TITULARUL PROIECTULUI ............................................................................................................................. 7

A.3. PROIECTANTUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .................................... 8

A.4. DENUMIREA PROIECTULUI ........................................................................................................................... 8

A.5. SCOP ŞI OBIECTIVE ........................................................................................................................................ 8

A.5.1. JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI ................................................................................................. 8

A.5.2. SCOP................................................................................................................................................................. 9

A.5.3. OBIECTIVE ....................................................................................................................................................... 9

A.6. MOD DE ABORDARE ..................................................................................................................................... 10

A.7. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA ........................................................................... 11

A.7.1. DESCRIEREA PROIECTULUI ........................................................................................................................ 11

A.7.2. ETAPE ÎN REALIZAREA OBIECTIVULUI ....................................................................................................... 17

A.7.2.1. Pregătirea lucrărilor şi organizarea de şantier ................................................................................................. 17

A.7.2.2. Realizarea lucrărilor de configurare a depozitului ............................................................................................ 18

A.7.2.3. Realizarea construcţiilor şi lucrărilor civile...................................................................................................... 18

A.7.3. ETAPE ÎN FUNCŢIONAREA OBIECTIVULUI ................................................................................................ 19

A.7.4. ETAPE ÎN ÎNCHIDEREA OBIECTIVULUI ...................................................................................................... 20

A.8. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ENERGETICE NECESARE .... 20

A.8.1. ALIMENTAREA CU APĂ ................................................................................................................................. 21

A.8.2. SISTEME DE CANALIZARE ............................................................................................................................ 21

A.8.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ................................................................................................... 21

A.8.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ ....................................................................................................... 22

A.9. INFORMAŢII DESPRE MATERII PRIME ŞI AUXILIARE UTILIZATE ............................................................. 22

A.10. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL ............................. 30

A.10.1. POLUANŢI FIZICI ŞI CHIMICI AI SOLULU ................................................................................................... 30

A.10.2. POLUANŢI FIZICI ŞI CHIMICI AI PÂNZEI FREATICE ŞI AI APELOR DE SUPRAFAŢĂ............................... 31

A.10.3. POLUANŢI FIZICI ŞI CHIMICI AI AERULUI ................................................................................................. 33

A.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE ......................................................................... 35

A.12. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTULUI ............................................. 37

A.12.1. ACCES ............................................................................................................................................................ 38

A.12.2. VECINĂTĂŢI ................................................................................................................................................... 39

A.12.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI ............................................................................................................................ 39

A.13. DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/ AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI .......................................................................................................... 39




PRIMARIA MEDGIDIA


A.14. MODALITĂŢI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ ........................................................... 39

B. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................................................ 40

B.1. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE .............................................................................................. 40

B.1.1. PRECOLECTAREA ŞI COLECTAREA DEŞEURILOR ..................................................................................... 40

B.1.2. TRANSPORTUL DEŞEURILOR ....................................................................................................................... 41

B.1.3. MONITORIZAREA SERVICIILOR DE PRECOLECTARE, COLECTARE ŞI TRANSPORT A DEŞEURILOR .... 42

B.1.4. PRELUAREA, SORTAREA, TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR ..................................................... 42

B.1.4.1. Preluarea deşeurilor menajere ......................................................................................................................... 42

B.1.4.2. Sortarea deşeurilor menajere ........................................................................................................................... 42

B.1.4.3. Tratarea deşeurilor din ambalaje ..................................................................................................................... 43

B.1.4.4. Tratarea deşeurilor organice ............................................................................................................................ 43

B.1.4.5. Depozitarea deşeurilor menajere ...................................................................................................................... 45

B.1.5. GESTIUNEA DEŞEURILOR DIN CONSTRUCŢII ............................................................................................ 45

B.1.5.1. Problematica deşeurilor rezultate din construcţii .............................................................................................. 45

B.1.5.2. Procesul de reciclare a deşeurilor din construcţii ............................................................................................. 47

B.1.5.3. Produsul rezultat .............................................................................................................................................. 48

B.1.5.4. Depozitarea deşeurilor din construcţii .............................................................................................................. 49

B.1.6. DRENAREA, EVACUAREA, COLECTAREA ŞI EPURAREA LEVIGATULUI ................................................... 49

B.1.6.1. Drenarea levigatului ........................................................................................................................................ 49

B.1.6.2. Evacuarea levigatului ...................................................................................................................................... 49

B.1.6.3. Colectarea levigatului ...................................................................................................................................... 49

B.1.6.4. Epurarea levigatului ........................................................................................................................................ 51

B.1.6.4.1. Treapta de epurare fizico-chimică .................................................................................................................... 51

B.1.6.4.2. Tratarea prin osmoză inversă ........................................................................................................................... 52

B.1.6.5. Epurarea apelor menajere ................................................................................................................................ 54

B.2. DOTARI........................................................................................................................................................... 54

B.2.1. CONSTRUCŢII ................................................................................................................................................ 54

B.2.2. ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE........................................................................................................................... 55

B.2.2.1. Staţia de sortare ............................................................................................................................................... 56

B.2.2.2. Staţia de compostare ........................................................................................................................................ 57

B.2.2.3. Staţia de epurare a levigatului .......................................................................................................................... 58

B.2.2.4. Staţia de epurare a apelor menajere ................................................................................................................. 59

B.2.2.5. Staţia de sortare a deşeurilor din construcţie .................................................................................................... 63

B.2.2.6. Staţia de tratare a biogazului ........................................................................................................................... 64

B.3. Aspecte privind PM, SSM ................................................................................................................................. 65

C. DEŞEURI ........................................................................................................................................................... 65

C.1. TIPURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI ÎN ETAPA DE CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE .............................. 65




PRIMARIA MEDGIDIA


C.1.1. DEŞEURI INERTE ŞI NEPERICULOASE ........................................................................................................ 70

C.1.2. DEŞEURI TOXICE ŞI PERICULOASE ............................................................................................................ 73

C.2. SpaŢii de depozitare temporarĂ ....................................................................................................................... 75

D. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA .................................................................................................................................................................... 76

D.1. APA ................................................................................................................................................................. 76

D.1.1. CONDIŢIILE HIDRICE ŞI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI ................................................. 76

D.1.2. SURSE DE POLUARE A COMPONENTEI HIDRICE ...................................................................................... 77

D.1.2.1. Etapa de realizare a investiţiei ......................................................................................................................... 77

D.1.2.2. Etapa de funcţionare a depozitului ................................................................................................................... 78

D.1.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ...................................................................................................................... 78

D.1.4. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA POLUĂRII APEI................................................................................ 80



D.2. AERUL ............................................................................................................................................................ 81

D.2.1. CONDIŢII METEOROLOGICE PE AMPLASAMENT ...................................................................................... 81

D.2.2. SURSE DE POLUARE ŞI TIPURI DE POLUANŢI GENERAŢI ........................................................................ 82



D.2.2.3. Etapa post-închidere a depozitului.................................................................................................................... 83

D.2.3. PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI........................................................................................................... 83



D.2.3.2. Etapa de închidere a investiţiei ......................................................................................................................... 90

D.2.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 90



D.2.4.3. Etapa post-închidere ........................................................................................................................................ 91

D.3. SOLUL ............................................................................................................................................................ 91

D.3.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI ..................................................................... 91

D.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLULUI ................................................................................................................. 92


D.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................... 94

D.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI .............................................................................................................................. 95

D.4.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI.............................................................. 95

D.4.2. STRUCTURA TECTONICĂ, ACTIVITATEA NEOTECTONICĂ ACTIVITATEA SEISMICĂ .............................. 98


D.4.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................................................................. 100




PRIMARIA MEDGIDIA


D.5. BIODIVERSITATE ......................................................................................................................................... 100

D.5.1. CARACTERIZAREA COMPONENTEI BIOTICE PE AMPLASAMENT ........................................................... 100

D.5.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI .................................................................................................................... 101


D.6. PEISAJUL ..................................................................................................................................................... 101

D.6.1. PEISAJUL GENERAL AL ZONEI................................................................................................................... 101


D.6.3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ................................................................................................... 102

D.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ................................................................................................................. 102



D.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ............................................................... 104

E. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................................................... 104

F. MONITORIZAREA ........................................................................................................................................ 107

G. SITUAŢII DE RISC......................................................................................................................................... 109

H. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR............................................................................................................... 110

I. COMPARAREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE PE AMPLASAMENT CU CERINŢELE BAT (CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE)...................................................................................................................... 110

J. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ..................................................................................................... 118

J.1. Date generale ................................................................................................................................................ 118

J.2. Descrierea activităţii ...................................................................................................................................... 119

J.3. Alimentarea cu apă şi sistemul de canalizare .................................................................................................. 120

J.4. Energie electrică ............................................................................................................................................ 121

J.5. Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului .................................................................................. 121

J.5.1. Impactul prognozat asupra mediului............................................................................................................... 121

J.5.1.1. Factorul de mediu apă ................................................................................................................................... 121

J.5.1.2. Factorul de mediu aer .................................................................................................................................... 122

J.5.1.3. Factorul de mediu sol şi subsol....................................................................................................................... 122

J.5.2. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ......................................................................... 123

J.5.2.1. Factorul de mediu apă ................................................................................................................................... 123

J.5.2.2. Factorul de mediu aer .................................................................................................................................... 123

J.5.2.3. Factorul de mediu sol şi subsol....................................................................................................................... 123

J.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ............................................... 124

J.7. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact inclusiv din punct de vedere transfrontalier ........................................................................................................ 124

K. ANEXE............................................................................................................................................................. 124


7


PRIMARIA MEDGIDIA



A. INFORMAŢII GENERALE

A.1. ASPECTE INTRODUCTIVE

Evaluarea impactului asupra mediului are rolul de a identifica, descrie şi aprecia impactul determinat de un proiect asupra mediului înconjurător, factorilor sociali, culturali sau economici. Impactul poate fi direct sau indirect, pe termen scurt sau lung, temporar sau permanent, izolat sau cumulativ cu alte forme de impact, dar în toate aceste cazuri trebuie să ţină cont de posibilitatea apariţiei riscurilor.

Gestionarea deşeurilor are o mare importanţă în politica europeană privind protecţia mediului. Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele considerate ca generatoare de impact şi de risc pentru mediu şi sănătatea publică. Astfel, s-a stabilit desfiinţarea depozitelor de deşeuri menajere orăşeneşti şi comunale şi înfiinţarea depozitelor zonale care să respecte cerinţele prevăzute în HG nr. 349/2005.

Prezenta documentaţie este realizată în vederea solicitării Acordului de mediu pentru proiectul “Amenajare depozit ecologic deşeuri menajere şi industriale Medgidia, judetul Constanta”, care presupune realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deşeurilor în beneficiul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Medgidia.

Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului s-a întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative:

OM nr. 863/2002 – Ordin al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

OUG nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

A.2. TITULARUL PROIECTULUI

Denumirea titularului: ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ MEDGIDIA, str. Decebal, nr. 35, jud. Constanţa prin Primăria Medgidia, jud. Constanţa.

Adresa titularului: MEDGIDIA, str. Decebal, nr. 35, jud. Constanţa, Telefon: (004) 0241.820800, Fax: (004) 0241.810619;

Reprezentant legal: Marian Iordache – primar Medgidia.


8


PRIMARIA MEDGIDIA



A.3. PROIECTANTUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului este: SC KVB ECONOMIC SA, cu urmatorele date de identificare:

Adresa sediului principal: Str. Vulturilor, nr. 35, sector 3, Bucuresti Tel: 021/326.83.31, Fax: 021/320.83.31 KVB ECONOMIC este certificata de catre Ministerul Mediului, dupa ultima procedura de atestare, incepand cu noiembrie 2009, pentru intocmirea studiilor pentru protectia mediului, concretizate in: raport de mediu (RM), raport privind impactul asupra mediului (RIM), bilant de mediu (BM), raport de amplasament (RA), raport de securitate (RS) si studiu de evaluare adecvata (EA), fiind inscrisa in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82. (v. Anexa – Certificat de atestare).

A.4. DENUMIREA PROIECTULUI

Denumirea proiectului: “Amenajare depozit ecologic deşeuri menajere şi industriale” – municipiul Medgidia, judeţul Constanţa.

Conform HG nr. 445/2009 proiectul este încadrat în anexa nr. 2, pct.11, alin.b) “instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, altele decât la anexa 1”.

A.5. SCOP ŞI OBIECTIVE

A.5.1. JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

Depozitarea deşeurilor menajere şi din construcţii este o problemă prioritară la nivelul ţării datorită numărului ridicat de depozite de deşeuri neconforme existente şi care, conform directivelor europene privind depozitarea deşeurilor, trebuie închise. Depozitarea deşeurilor menajere şi a celor rezultate din construcţii se face în prezent într-un depozit de deşeuri neconform situat în partea estică a localităţii Medgidia, pe malul drept al canalului Dunăre - Marea Neagră, în apropierea Portului Medgidia la o distanţă de aproximativ 1000 metri faţă de poziţia unde se doreşte realizarea noului depozit de deşeuri. Depozitul actual a ajuns la capacitatea maximă, ceea ce impune închiderea acestuia, figurând în Anexa nr. 5 a HG 349/2005 ca depozit neconform clasa B din zona urbană, a cărui activitate urma să fie sistată începând cu anul 2006. Aspectele menţionate anterior sunt justificative pentru închiderea acestui depozit de deşeuri neconform şi deschiderea unui alt depozit de deşeuri menajere nepericuloase şi din construcţii conform cu legislaţia de mediu în vigoare.

De asemenea, lipsa unor instalaţii de procesare a deşeurilor (staţie de compostare, staţie de sortare) la actualul depozit de deşeuri determină ca toată cantitatea de deşeuri colectată şi transportată la halda de deşeuri să fie depozitată final, fară a se face o selecţie a deşeurilor depozitate, nevalorificându - se în acest fel fracţiile reciclabile. Depozitarea directă a deşeurilor conduce la


9


PRIMARIA MEDGIDIA



procese de descompunere şi fermentaţie în corpul depozitului, fapt ce atrage după sine intensificarea emisiilor poluante (CH4, H2S, CO2) care au un efect potenţial negativ asupra stării mediului şi stării de sănătate a populaţiei. Lipsa celulelor de depozitare a deşeurilor la actualul depozit şi absenţa conductelor de colectare a gazelor emanate din corpul depozitului intensifică procesul de poluare atmosferică cu gazele enunţate anterior şi îngreunează procesul de închidere a acestui depozit de deşeuri.

Actualul proiect va cuprinde o staţie de sortare a deşeurilor şi o staţie de compostare, care conduc la reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate – conform prevederilor H.G. nr. 349/2005 art.6, alin 2.

Atuurile depozitului nou vor fi locaţia (partea estică a localităţii Medgidia), distanţa de aproximativ 800 m faţă de canalul Dunăre – Marea Neagră, distanţa mare faţă de cea mai apropiată zonă rezidenţială (1300 m), prezenţa apelor freatice la adâncimi cuprinse între 10 -15 m sub cota terenului, izolarea vizuală, durata de viaţă de 20 de ani. Acestea, alături de compartimentarea în 4 celule de depozitare a deşeurilor menajere şi 1 celulă de depozitare a materialelor de construcţii, impermeabilizarea celulelor, sistemul de colectare şi epurare a levigatului, sunt doar câteva argumente prin care considerăm oportună construcţia unui depozit conform de deşeuri nepericuloase, care respectă prevederile HG nr.349/2005 privind sistemul de construcţie şi impermeabilizare.

A.5.2. SCOP

Proiectul “Amenajare depozit ecologic deşeuri menajere şi industriale” vizează realizarea unei rampe ecologice de tratare şi depozitare a deşeurilor menajere nepericuloase şi a deşeurilor din construcţii care să deservescă zona 4 din judeţul Constanţa, zona delimitata/stabilita prin PNGD, PRGD si PJGD.

Scopul realizării depozitului de deşeuri menajere şi de construcţii este acela de a creşte gradul de valorificare a deşeurilor, dar şi eliminarea acestora în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniu, în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului.

A.5.3. OBIECTIVE

Proiectul studiat face parte din Planul National de Gestionare a Deseurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est şi din Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Constanţa şi are ca obiective:

atingerea unui nivel înalt de colectare a deşeurilor generate prin conectarea unui număr din ce în ce mai mare de generatori de deşeuri;

reducerea potenţialului de emisii cauzate de deşeurile biodegradabile, conform ţintelor naţionale/regionale;

reducerea cantităţilor de deşeuri şi creşterea cantităţilor reciclate, conform ţintelor naţionale/regionale;

eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniu, în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului.


10


PRIMARIA MEDGIDIA



Principalele obiective ale studiului de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu principiile prevenirii, reducerii şi controlului poluării, sunt următoarele:

să prezinte starea environmentală actuală a amplasamentului vizat, astfel încât în momentul comparării acestuia cu estimările anterioare să rezulte un punct de referinţă pentru modificările ce pot surveni în urma lucrărilor propuse;

să furnizeze informaţii asupra caracteristicilor fizice ale terenului şi asupra vulnerabilităţii sale;

să evalueze obiectiv toate alternativele şi posibilităţile de derulare ale proiectului, în vederea selectării strategiei optime de acţiune într-o perspectivă sistemică.

A.6. MOD DE ABORDARE

Culegerea datelor necesare realizării prezentului raport a fost realizată în două faze:

Faza 1: cu caracter informativ-teoretic; Faza 2: constând în investigaţii de teren. Faza 1: analiza documentelor puse la dispoziţie de beneficiar (informaţii tehnice privind activitatea analizată, documentaţii elaborate anterior) în vederea identificării unor posibile puncte critice legate de amplasamentul sau activitatea vizate. În acest sens, pe parcursul elaborării prezentului raport au fost consultate următoarele:

Tabel 1. Documentaţii studiate

Nr. crt. Documentaţii/autorizaţii Elaborator/Emitent

1. Memoriu - Complexul de tratare a deşeurilor din ADIM

2. Studiu geologic realizat în baza contractului nr.8282/25.11.2004

S.C. Geolex S.A. Miercurea Ciuc

3. Regulament de exploatare a depozitului de deşeuri muncipale a ADIM

4. Regulament de exploatare a centrului de tratare a deşeurilor municipale Medgidia

5. Certificat de Urbanism nr. 428/22.10.2010 Consiliul Local Medgidia

6. Studiu de oportunitate privind delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare pentru ADIM

ARGIF PROIECT S.R.L Piteşti

7 Planul National de Gestionare a Deseurilor

8 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud-Est

9 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Constanţa

ADIM – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Medgidia


11


PRIMARIA MEDGIDIA



Faza 2: culegerea de date şi informaţii suplimentare prin realizarea unor investigaţii în teren.

A.7. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA

A.7.1. DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul ,,Amenajare Depozit Ecologic Deşeuri Menajere şi Industriale, Medgidia” care se doreşte a fi implementat de catre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Medgidia este prioritar la nivelul localităţii Medgidia în vederea sistării activităţii de depozitare a deşeurilor în depozitul actual neconform şi construcţia unui depozit de deşeuri nou care să corespundă reglementărilor de protecţia mediului.

Depozitul de deşeuri menajere şi din construcţii va fi amplasat pe o veche carieră de calcar exploatată de catre S.C. Lafarge Ciment (România) S.A. şi utilizată la fabricarea cimentului. În prezent, suprafaţa din carieră vizată pentru amplasarea depozitului de deşeuri nu mai este exploatată, prin urmare implementarea proiectului propus este oportună şi realizabilă. Standardul roman SR 13388/1996 - Standard de instrucţiuni tehnice privind amplasarea haldelor de depozitare a deşeurilor - Salubritatea localităţilor, Deşeuri urbane prevede, la capitolul prescripţii de amplasare a depozitelor controlate, pct. 2.2.6: “se recomandă ca amplasamente pentru depozitele controlate de deşeuri urbane: foste cariere, gropi de împrumut sau depresiuni naturale.”

De asemenea construcţia depozitului ecologic de deşeuri menajere şi industriale se va face respectând prevederile Ordinului 757/2004 - Normativ tehnic privind depozitarea deşeurilor şi HG 349/2005 referitoare la depozitarea deşeurilor. Astfel in conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul de deşeuri nepericuloase Medgidia va fi de clasă B având în vedere tipul de deşeuri recepţionaţe şi ponderea cantitativă a deseurilor nepericuloase recepţionate comparativ cu cele inerte. Depozitul de deşeuri nepericuloase propus a fi realizat pe teritoriul localităţii Medgidia va fi dotat cu 4 celule de depozitare a deşeurilor nepericuloase, iar separat de aceste celule se va construi o celulă de depozitare a deşeurilor inerte. Din punct de vedere constructiv, celulele de depozitare a deşeurilor nepericuloase, respectiv celula de depozitare a deşeurilor de construcţie vor fi realizate în conformitate cu prevederile Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor. Deşi pe amplasament se vor recepţiona şi deşeuri inerte pe lângă cele nepericuloase, consideram ca, datorita conditiilor de executie mult mai restrictive a depozitelor de deseuri clasa B fata de cele din clasa C, cerintele constructive pentru clasa C pot fi asimilate in clasa B. Mai mult decat atat, la inchiderea celor 4 celule de deseuri nepericuloase este necesar material inert. Pentru a beneficia de acest material inert in cantitati si compozitie corespunzatoare la faza de inchidere a celor 4 celule de deseuri nepericuloase, prin proiect se propune o celula de depozitare deseuri inerte din constructii. Un alt argument pentru introducerea acestei celule de deseuri inerte provenite din constructii si demolari in cadrul proiectului, in vederea protejarii factorilor de mediu si respectarii


12


PRIMARIA MEDGIDIA



legislatiei in vigoare il constituie lipsa unui depozit conform de depozitare deseuri inerte provenite din constructii si demolari in zona Medgidia.

In ceea ce priveste numarul locuitorilor deserviti din mediul urban si rural, localitatile care vor fi arondate la depozitul de deseuri menajere si industriale, propus a fi amplasat in intravilanul municipiului Medgidia, avand in vedere prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 9, alin. 2, conform caruia depozitele de deseuri zonale deservesc cel putin 150.000 locuitori, numarul locuitorilor deserviti de proiectul propus insumeaza 151.946,0 locuitori, ca urmare a faptului ca alte sase localitati din judetul Constanta au aderat recent la Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Medgidia si anume:

Cogealac – 5452 locuitori; Horia – 1236 locuitori; Murfatlar – 10746 locuitori; Nicolae Balcescu – 3108 locuitori; Poarta Alba – 4692 locuitori; Ghindaresti – 2712 locuitori. Caracteristicile tehnice ale depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale Medgidia, sunt prezentate in tabelul urmator: Tabel 1 Caracteristici tehnice ale depozitului ecologic de deşeuri menajere şi industriale Medgidia

Suprafaţa amplasamentului

Suprafaţa totală a

celulelor de

depozitare

Capacitate totala de

depozitare

Capacitate totală de

depozitare deşeuri

menajere

Capacitatea de depozitarea a deşeurilor din

construcţie

188.600 m² 138.821 m² 1.501.000 m³ 1.465.000 m3 36.000 m³ Capacitatea proiectata a instalatiei de sortare va fi de 0,91 tone/ora, iar in ceea ce priveste capacitatea proiectata a statiei de compostare a deseurilor menajere aceasta este de 3,66 tone/ora.

Principalele obiective vizate de realizarea proiectului propus sunt urmatoarele:

4 celule de depozitare controlată a deşeurilor menajere; o celulă pentru depozitarea deşeurilor din construcţii; o platformă betonată pentru amplasarea staţiei de epurare a levigatului; o staţie de compostare; o staţie de sortare a deşeurilor menajere; o staţie de concasare - sortare a deşeurilor din construcţie; o cuvă de colectare a levigatului; o cuvă de colectare a apelor epurate; cântar; o platformă pentru parcarea utilajelor; atelier şi zonă spălare utilaje;


13


PRIMARIA MEDGIDIA



birouri; casă poartă. Celulele de depozitare vor avea o formă paralelipipedică poziţionate în următoarea configuraţie cu următoarele suprafeţe ocupate la sol:

Celula I situată în partea NV a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţa de 33 927 m2 , din care 20 843 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare;

Celula II situată în partea SV a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 34 022 m2 , din care 18 900 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare;

Celula III situată în partea NE a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 35 437 m2, din care 20 830 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare;

Celula IV situată în partea SE a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 35 435 m2, din care 20 645 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare.

Celulele de depozitare vor avea o durată de viaţă estimată de 5 ani, după care fiecare celulă va fi supusă acţiunii de închidere.

Celula de depozitare a deşeurilor din construcţii este situată la nord de celula de depozitare III şi are o suprafaţă de 21.000 m² din care 8.908 m² reprezinta suprafata la sol.

Realizarea investiţiei presupune următoarele etape constructive:

pregătirea terenului pentru amplasarea depozitului de deşeuri menajere nepericuloase şi deşeuri din construcţii (nivelare, terasare etc);

construcţia taluzurilor pe partea nordică şi estică a amplasamentului în vederea realizării cuvei necesare construcţiei celulelor de depozitare a deşeurilor menajere nepericuloase şi de construcţie;

construcţia taluzurilor pentru celulele aferente din depozitul de deşeuri menajere nepericuloase şi a taluzurilor pentru celula de depozitare a deşeurilor din construcţii;

realizarea sistemului de impermeabilizare a depozitului de deşeuri menajere nepericuloase şi a celor din construcţii (strat argilos, geomembrană de polietilenă de înaltă densitate);

realizarea sistemului de drenare şi colectare a levigatului, construcţia bazinului de colectare a levigatului;

realizarea platformelor betonate pentru amplasarea staţiei de epurare, staţia de compostare, staţia de sortare a deşeurilor din construcţii, zona administrativă etc;

realizarea bazinului de pretratare a levigatului şi a bazinului de colectare a apelor epurate.

Funcţionarea depozitului de deşeuri presupune parcurgerea mai multor etape:


14


PRIMARIA MEDGIDIA



Recepţia, sortarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor. Deşeurile menajere. Odată încheiat procesul de recepţie, dacă deşeurile

întrunesc condiţiile necesare pentru acceptarea în depozitul de deşeuri menajere nepericuloase si de constructii, sunt supuse unei sortări. Într-o primă etapă, cu ajutorul unui magnet vor fi izolate materialele feroase, urmând ca restul deşeurilor să fie sortate manual. Prin sortarea manuală vor fi extrase materialele de tip PET, hârtie şi carton, care în continuare vor fi presate sub forma unor baloturi. Cu ajutorul unui separator Foucault, se vor extrage metalele neferoase din deşeurile rămase după încheierea selecţiei manuale.

Materia organică rămasă în urma procesului de sortare va fi amestecată cu materie vegetală şi va fi supusă unui proces de compost, în două etape: într-o primă etapă, cu durata de 8 săptămâni, materialul de compost va fi supus unei fermentări, urmând ca la finalul acestei etape să fie lăsat la maturare pe un interval de timp de 8 săptămâni. Materialul rezultat la încheierea procesului de obţinere a compostului va fi comercializat, iar resturile organice rezultate în urma procesului de tratare va fi depozitat în una din cele 4 celule ale depozitului.

Deşeurile de construcţii – recepţia deşeurilor din construcţii şi demolări se realizează pe o platformă situată în zona limitrofă staţiei de tratare a acestora. Tratarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări se va realiza într-o instalaţie formată dintr-o pâlnie de alimentare, dispozitiv de sfărâmare (concasare) şi o instalaţie de sortare mobilă. După sortare se obţine un produs destinat industriei sau comercializării în construcţii. Deşeurile rezultate din construcţii şi demolări, care nu pot fi reciclate, se depozitează final în celula aferentă.

Epurarea levigatului. Levigatul generat pe depozitul de deşeuri va fi drenat cu ajutorul unui strat drenant de 50 cm grosime din pietriş în interiorul căruia va fi pozată o reţea de tuburi riflate pentru drenaj. Excesul de levigat din zona de compostare, apele pentru igienizarea halei staţiei de sortare, apele colectate din zona auto vor fi colectate în bazinul de colectare a levigatului. Din acest bazin, levigatul va fi pompat la staţia de epurare a levigatului unde va fi supus unui proces de epurare fizico-chimică şi ulterior unui proces de epurare prin osmoză inversă. Punctul final al sitemului de canalizare levigat este bazinul de colectare ape epurate, de unde există posibilitatea de evacuare a apelor în reţeaua de canalizare sau recircularea partiala a acestora.

Sistemul de colectare a gazului de depozit: Pentru evacuarea gazelor produse prin fermentarea deşeurilor depozitate

(biogaz), se vor realiza o serie de puţuri de captare. Aceste puţuri se vor amplasa astfel încât să acopere toată suprafaţa celulei cu o distanţă între ele de maxim 40 m. Pentru evacuarea biogazului, se va construi un racord conectat la o reţea de captare a gazelor si o instalaţie de degazificare care să includă o reţea de captare şi transport al biogazului formată din tuburi de polietilenă de mare densitate, dezumidificatoare, o suflantă şi un sistem de tratare de tip torţă (incinerator de biogaz);


15


PRIMARIA MEDGIDIA



Conform Normativului tehnic 757/2004 aprobat prin Ordin 757/2004 privind depozitarea deşeurilor la paragraful 3.5.1 se precizează că o instalatie activă de extracţie, colectare şi tratare a gazului este alcătuită din următoarele componente:

puţ de extracţie a gazului, cuprinzând conducte de drenaj; conducte de captare a gazului; staţii de colectare a gazului; conducte de eliminare şi conducta principală de eliminare a gazului; separator de condens; instalaţie de ardere a gazului/instalaţie pentru valorificarea gazului; componente de siguranţă. Astfel pentru realizarea sistemului de colectare a gazului de depozit s-au luat

in considerare prevederile normativului tehnic de depozitare a deseurilor. Zona de securitate – pentru stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase

neconforme se va realiza în proximitatea zonei de recepţie o zonă de securitate acoperită şi impremeabilizată (platformă betonată), prevăzută cu radier de beton perimetral, rampă de intrare, cuvă de colectare a pluvialului de pe platformă. În această zonă se vor stoca temporar deşeurile neconforme recepţionate şi care vor fi returnate generatorului în cel mai scurt timp. Suprafaţa platformei de securitate va fi de minim 200 mp.

Activităţi administrative, de intreţinere şi mentenanţă.

Etapa de închidere a depozitului de deşeuri menajere şi industriale prevede lucrări specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Închiderea depozitului de deşeuri se va face etapizat pentru fiecare celulă în parte, la atingerea capacităţii maxime de depozitare şi presupune următoarele lucrări:

nivelarea deşeurilor şi profilarea celulelor depozitului supuse închiderii; un strat de pământ cu grosime de 50 cm pentru stabilizarea zonei. Acesta se

va aplica cu 12 săptămâni înaintea aplicării celorlalte straturi, pentru a putea realiza lucrările de compactare, garantarea drenajului apelor pluviale şi pentru a controla stabilizarea zonei;

un strat de impermeabilizare gros de 50 cm din material impermeabilizant mineral natural (material argilos k< 5x10-9 m/s) compactat corespunzător (90 % PM);

o membrană geotextilă de 350 gr/cm3; un strat permeabil (pietriş) gros de 30 cm, care să permită drenajul orizontal

al apei şi să servească drept drenaj de sprijin pentru straturile superioare; un strat de 50 cm de pământ de suport vegetal; un strat de 30 cm de pământ argilos sau vegetal, care va permite

dezvoltarea speciilor vegetale; acoperire vegetală, care va evita daunele aduse straturilor inferioare, va

minimaliza eroziunea, va favoriza estetica locului.


16


PRIMARIA MEDGIDIA



instalaţie de degazificare pentru captarea biogazului produs care să includă o reţea de captare şi transport al biogazului formată din tuburi de polietilenă de mare densitate, dezumidificatoare şi o suflantă, şi un sistem de tratare de tip torţă (incinerator de biogaz).

În ceea ce priveşte sistemul de impermeabilizare a bazei depozitului, se vor avea în vedere sisteme de impermeabilizare diferite, în funcţie de natura celulelor de deşeuri.

Astfel celulele de depozitare a celulelor nepericuloase se vor impermeabiliza, conform Ordinului 757/2004 de la partea inferioară spre cea superioară după cum urmează:

Impermeabilizare minerală cu 4 straturi a 0,25 m, kf ≥ 1*10-9 m/s; Folie PEHD ≥ 2,0 mm; Strat de nisip sau bentonită sub conductele de drenaj; Folie PEHD ≥ 1,5 mm; Conductă de PEHD panta ≥ 1,0%, DN ≥ 250, baza de scurgere 120°, 2/3

protejată; Pietriş ≥ 2000 gr/m²; Strat drenant d ≥ 50 cm, kf ≥ 1*10-3 m/s, conţinut de carbonat de calciu <

10%. Celula de depozitare a celulei de deşeuri inerte se va impermeabiliza conform Ordinului 757 /2004 de la partea inferioară spre cea superioară după cum urmează:

Barieră naturală cu permeabilitate < 10-7 m/s, cu grosime de 1 metru; Barieră construită realizată din argilă cu permabilitate de 10-8 m/s şi grosime

de cel puţin 0,5 metri. Sistemul de impermeabilizare la închiderea depozitului de deşeuri

nepericuloase se va realiza conform Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordin 757/2004 cu depunerea următoarelor straturi de la partea superioară spre cea inferioară:

Stratul vegetal (gazon) rezistent la eroziunea de suprafaţă, va evita daune la straturile inferioare şi va favoriza evapotranspiraţia;

Stratul sol cu grosime de 15 cm, care va permite dezvoltarea stratului vegetal menţionat anterior;

Strat de pământ argilos cu pietriş şi nisip, cu grosimea de 85 cm necompactat;

Geosintetic permeabil; Stratul de drenaj (pietriş sau balast), grosime de 30 cm, coeficientul de

permeabilitate (kf >1*10-3 m/s), care să permită drenajul orizontal al apei; Geotextil de protecţie cu densitate de 400 gr/mp; Strat impermeabil de argilă, grosime de 50 cm ( 2 straturi cu grosimea de 25

cm), coeficientul de permeabilitate (kf< 1*10-9 m/s), porozitate(<5%), Dpr >92%);


17


PRIMARIA MEDGIDIA



Stratul de drenaj pentru gaz, conţinut de calcar < 10 %,coeficientul de permeabilitate (Kf>1* 10-4 m/s), modul de elasticitate ≥ 45 MN/m², conţinut de calcar ≤ 10%), grosimea stratului 50 cm, care să permită drenajul orizontal al biogazului.

Pentru închiderea celulei de depozitare a deşeurilor inerte conform Normativului tehnic aprobat prin Ordin 757/2004 pentru depozitarea deseurilor se vor aplica următoarele straturi de la partea superioară la cea inferioară:

gazon-vegetaţie rezistentă la eroziune; strat de sol cu grosime de 15 cm pentru suportul stratului anterior; strat de pământ cu grosime de 50 cm; strat de deşeuri (ultimul strat de deşeuri aflat sub acoperire ) cu grosime de

cel puţin 1 metru. Caracteristicile tehnice ale depozitului sunt:

Tabel 2. Caracteristicile tehnice ale depozitului

Nr. crt. Caracteristici tehnice ale depozitului

1. Suprafaţa amplasamentului 188.600 m² 2. Suprafaţa totală de depozitare 138.821 m² 3. Capacitatea totală de depozitare 1.501.000 m³

4. Capacitatea de depozitare a deşeurilor menajere 1.465.000 m³

5. Capacitatea de depozitare a deşeurilor din construcţii 36.000 m³

A.7.2. ETAPE ÎN REALIZAREA OBIECTIVULUI

A.7.2.1. Pregătirea lucrărilor şi organizarea de şantier Înaintea începerii lucrărilor de construcție a depozitului de deşeuri este necesară realizarea unei serii de activități pentru desfăşurarea ulterioară în cele mai bune condiții a investiției.

În acest sens, pentru această etapă se vor desfăşura următoarele:

construcția drumului de acces pe amplasament fie prin asfaltarea, fie prin betonarea unei porțiuni de aproximativ 300 m.

amenajarea organizării de şantier. Organizarea de şantier va cuprinde containere transportabile de tip vagon pentru activități administrative şi utilizate ca spații de depozitare a materiilor prime, toalete ecologice, zona de depozitare a butoaielor metalice în vederea depozitării motorinei şi a lubrifianților, spaţiu de parcare a utilajelor care vor fi folosite la realizarea investiției. Suprafeţele de teren destinate amplasării utilajelor şi containerelor transportabile vor fi balastate. Organizarea de şantier va ocupa o suprafaţă de aproximativ 4000 m².


18


PRIMARIA MEDGIDIA



A.7.2.2. Realizarea lucrărilor de configurare a depozitului În vederea amenajării corespunzătoare a depozitului de deşeuri se vor efectua următoarele operaţiuni:

curăţarea cuvei depozitului prin realizarea unei decopertări superficiale; nivelarea suprafeţei prin lucrări de excavare şi compactare; amenajarea unor taluze perimetrale şi de compartimentare din sol

compactat, sigilarea inferioară şi protecţia împotriva eroziunii; impermeabilizarea naturală a cuvei prin aplicarea la nivelul inferior al

acesteia a unui strat argilos cu o grosime de 0,9 m. impermeabilizarea cu membrană sintetică care se va realiza prin aplicarea

unei foiţe geomembranare, urmată de un strat geotextil. Stratul geotextil va fi acoperit de un strat de pietriş.

formarea stratului drenant şi asigurarea protecţiei cu folie; amenajarea instalaţiei de drenare, evacuare şi colectare a levigatului; amenajarea drumurilor de exploatare.

A.7.2.3. Realizarea construcţiilor şi lucrărilor civile În această etapă a investiţiei se va realiza asfaltarea şi betonarea platformelor pe care vor fi amplasate structurile anexe ale depozitulul şi clădirilor administrative, precum şi construcţiilor care vor deservi depozitul.

Structurile anexe ale depozitului sunt reprezentate de hala pentru amplasarea staţiei de sortare a deşeurilor, modulul de recepţie, tratare, maturare, rafinare primară şi depozitare a compostului, cabina de control, clădirea administrativă.

Hala pentru amplasarea stației de sortare a deşeurilor menajere va avea o formă dreptunghiulară şi va ocupa o suprafață de 2106 m². La realizarea ei vor fi parcurse următoarele etape:

pregătirea terenului prin lucrări de nivelare; construcţia structurii de rezistenţă din saboţi pătraţi îmbinaţi cu beton armat; turnarea, compactarea şi prepararea betonului şi amplasarea armăturilor; construcţia unei structuri din 13 grinzi cu o deschidere de 27 m fiecare; realizarea pilonilor de îmbinare a grinzilor din profiluri laminate de tip HEB; ancorarea pilonilor în cimentări prin intermediul plăcilor de ancorare; instalarea unor corzi de seperarare prin intermediul unor profiluri rotunde cu

diametru de 20 mm, 16 mm, 12 mm şi de 6 mm; construcţia acoperişului asigurat cu o tablă ondulată de oţel galvanizat; instalarea unui luminator pentru a profita de lumina naturală; construcţia podelei dintr-un strat de 40 cm de zgură şi un strat de 15 cm de

beton cu plasă de oţel sudată de 15x15 cm. Realizarea staţiei de compostare presupune:


19


PRIMARIA MEDGIDIA



construcţia unei platforme pentru descărcarea şi depozitarea materiei organice şi materiei vegetale;

împrejmuirea depozitului de compost cu ziduri de beton armat înalte de 3 m; acoperirea zonelor de descărcare, rafinare şi depozitare a compostului cu o

structură metalică. membrane de protecție Goratex în zona grămezilor de maturare şi

fermentare pentru impermeabilizare. Pentru construcţia cabinei de control vor fi parcurse următoarele etape:

realizarea unei excavaţii pentru amplasarea cântarului electronic; turnarea unui strat suport de 10 cm din beton de HM20; cimentare superficială, formată din traverse de beton armat de 40 cm

grosime; realizarea unei structuri de armături unidirecţionale din beton armat; realizarea structurii de rezistenţă din blocuri de termoargilă de 24 cm

grosime; implemetarea finisajelor interioare din rigips. Clădirea administrativă va fi amplasată în faţa cabinei de control şi va avea o suprafaţă construită de 132 m². La realizarea acesteia vor avea loc:

cimentarea superficială şi construcţia unei armături de acoperire; construcţia structurii de rezistenţă formată din piloni metalici şi armătură de

beton de 10 cm; acoperirea cu o armătură reticulară de 35 grilaj armat, formată din beton

armat şi cofrage de beton; instalarea finisajelor interioare din rigips. Pavajul asfaltic presupune suprapunerea unor straturi după cum urmează:

strat inferior de material natural compactat, cu o grosime de 30 cm; strat de bază tip G-20 cu o grosime de 8 cm; strat intermediar tip S-20 de 7 cm; strat de rulare tip S-12 de 5 cm. Pavajul din beton este format din:

strat inferior de material natural compactat, cu o grosime de 40 cm; strat de beton de 15 cm. Execuţia reţelelor de alimentare cu utilităţi.

A.7.3. ETAPE ÎN FUNCŢIONAREA OBIECTIVULUI

Activitatea de funcţionare a depozitului de deşeuri este caracterizată de parcurgerea următoarelor etape:

controlul deşeurilor la accesul lor pe amplasament; cântărirea deşeurilor;


20


PRIMARIA MEDGIDIA



descărcarea deşeurilor la platforma de descărcare; sortarea deşeurilor în categorii; tratarea deşeurilor, în funcţie de categoria lor; depozitarea deşeurilor. Descrierea detaliată a activităţii de funcţionare a depozitului de deşeuri este prezentată la punctul B al prezentului document.

A.7.4. ETAPE ÎN ÎNCHIDEREA OBIECTIVULUI

După sistarea activităţii pe amplasamentul depozitului conform de deşeuri se va proceda la închiderea acestuia, prin realizarea unor lucrări de acoperire, după cum urmează:

un strat de pământ cu grosime de 50 cm pentru stabilizarea zonei. Acesta va fi aplicat cu 12 săptămâni înaintea aplicării celorlalte straturi;

un strat de impermeabilizare gros de 50 cm din material impermeabilizant mineral natural (material argilos k< 5x10-9 m/s) compactat corespunzător (90% PM);

un strat permeabil (pietriş) gros de 30 cm, care să permită drenajul orizontal al apei şi să servească drept drenaj de sprijin pentru straturile superioare;

un strat de 50 cm de pământ de suport vegetal; un strat de 30 cm de pământ argilos sau vegetal, care va permite

dezvoltarea speciilor vegetale; acoperire vegetală, care va evita daunele straturilor inferioare, va minimaliza

eroziunea şi va îmbunătăți estetica locului.

A.8. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ENERGETICE NECESARE

Utilităţile necesare pe durata execuţiei proiectului sunt alimentarea cu apă şi energie electrică. Nu sunt necesare alimentarea cu energie termică şi nici reţea fixă de telecomunicaţii.

În perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri vor fi necesare următoarele utilităţi:

alimentare cu apă – potabil, tehnologic şi de incendiu; alimentare cu energie electrică; reţea de telecomunicaţii; De asemenea, pe perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri este necesară asigurarea evacuării apelor uzate şi a celor convenţional curate de pe amplasament. Pe perioada de execuţie, vor fi amplasate toalete ecologice astfel încât nu vor fi generate ape uzate de tip menajer.


21


PRIMARIA MEDGIDIA



A.8.1. ALIMENTAREA CU APĂ

În faza de execuţie a investiţiei, alimentarea cu apă potabila va fi asigurată prin achiziţionarea de apă îmbuteliată. La nivelul organizării de şantier, se vor amplasa toatele ecologice care vor fi periodic vidanjate de societăţi specializate şi autorizate. În perioada de realizare a investiţiei, drumurile de acces, taluzurile şi platformele vor fi umectate periodic cu ajutorul autocisternelor. Cantitatea de apă folosită pentru umectare este cuprinsă între 1,5 - 2 m³/zi, doar în perioadele cu temperaturi ridicate, apa ce va fi preluata contra cost din reteaua de alimantare cu apa a SC Lafarge Romania SA.

În perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri, alimentarea cu apă va fi asigurată astfel:

Alimentarea cu apă potabilă – se va realiza prin branşarea la reţeaua hidroedilitară a municipiului Medgidia, printr-un branşament situat în zona de acces (poartă) la limita cu SC Lafarge Romania SA. Reţeaua de alimentare cu apă va fi de tip ramificat şi de tip inelar, executată îngropat din tuburi de polietilenă. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă potabilă va fi de 545 m. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă va deservi clădirea administrativă, casa-poartă, hala aferentă staţiei de sortare a deşeurilor, platforma staţiei de compostare, staţia de epurare, atelierul auto şi zona de spălare a autovehiculelor.

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor – este asigurată printr-o reţea de hidranţi amplasaţi pe conducte de polietilenă ramificate din conducta de alimentare cu apă potabilă. În cazul în care reţeaua de alimentare cu apă potabilă nu poate asigura necesarul de apă de incendiu, există posibilitatea ca acest necesar să fie suplimentat cu apă epurată din bazinul de colectare a apelor epurate.

Alimentarea cu apă în scop tehnologic – apa utilizată în scopuri tehnologice este asigurată din reţeaua de alimentare cu apă potabilă care asigură şi zonele de spălare auto şi atelier auto, hală sortare, platformă compostare. De asemenea, în zona de compostare, levigatul colectat poate fi recirculat în zona de fermentare.

A.8.2. SISTEME DE CANALIZARE

Deversarea apelor uzate epurate si pluviale din cadrul proiectului “Amenajare Depozit Ecologic Deseuri Menajere si Industriale, Medgidia” se va realiza in reteaua de canalizare menajera din cadrul SC Lafarge Ciment (Romania) S.A. – P.L. Medgidia.

A.8.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Energia electrică este necesară atât în faza de realizare a investiţiei, cât şi ulterior, în faza de funcţionare a depozitului de deşeuri.

În faza de realizare a investiţiei energia electrică va fi utilizată pentru iluminatul pe timp de noapte a organizării de şantier şi a diverselor spaţii de pe amplasament.


22


PRIMARIA MEDGIDIA



În perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri, este necesară alimentarea cu energie electrică pentru asigurarea funcţionării optime a componentelor investiţiei.

Alimentarea cu energie electrică va fi asigurată prin conectarea la linia electrică de medie tensiune în zona situată în faţa porţii de acces. Linia electrică de medie tensiune va fi prelungită în interiorul amplasamentului până la o staţie de transformare de 630 kW (cu centru de măsură şi tablou electric) de unde va fi asigurată alimentarea cu energie electrică, pe linii de joasă tensiune a tuturor consumatorilor.

Linia electrică de medie tensiune va avea o lungime de cca. 60 m în interiorul amplasamentului. Linia de alimentare va fi subterană şi îngropată la o adâncime de 0,8 m. Cablurile vor fi acoperite de un strat de nisip de 30 cm, deasupra căruia vor fi amplasate plăci de protecţie din polipropilenă. În intersecţiile de sub drumuri cablul se va amplasa în interiorul unor tuburi de 150 mm diametru, protejate de un strat de beton.

De la staţia de transformare pornesc liniile electrice de joasă tensiune, cu lungime totală de cca. 446 m, care deservesc diferiţii consumatori existenţi. Vor fi dispuse 6 tablouri generale de tensiune joasă.

A.8.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

În perioada de realizare a investiţiei nu va fi necesară asigurarea energiei termice a obiectivului, iar în perioada de funcţionare a investiţiei, vestiarele şi spaţiile administrative se vor încălzi pe bază de energie electrică (calorifere electrice).

A.9. INFORMAŢII DESPRE MATERII PRIME ŞI AUXILIARE UTILIZATE

Pentru realizarea investiţiei se vor utiliza, la faza de implementare a proiectului, materii prime şi auxiliare furnizate de diferiţi agenţi economici şi care vor fi depozitate în organizarea de şantier în diferite locaţii (depozite sau containere metalice transportabile).

În faza de funcţionare a obiectivului materiile prime recepţionate vor fi deşeurile menajere precum şi cele de construcţii care vor fi procesate pe amplasament, iar apoi vor fi depozitate în celulele de depozitare. În urma procesării acestor deşeuri vor rezulta materiale refolosibile (hârtie, carton, materiale feroase şi neferoase, sticlă, PET-uri ) care vor fi valorificate prin unităţi specializate şi autorizate.

Aşadar, în cele ce urmează, se vor prezenta materiile prime şi auxiliare utilizate în faza de construcţie a depozitului de deşeuri, în faza de funcţionare a acestuia şi în faza de închidere, provenienţa acestor materii şi modul lor de gestionare.

Tabel 3. Provenienţa şi gestionarea materiilor prime şi auxiliare folosite în faza de realizare a investiţiei

Nr crt. Materii prime/

auxiliare Destinaţie Provenienţă Mod de

depozitare Periculozitate


23


PRIMARIA MEDGIDIA






1 Sol

Pentru realizarea taluzelor în partea nordică şi estică a

depozitului precum şi între

celulele de depozitare

De la gropi de împrumut din

zonă

Se depozitează temporar în

zona depozitului

nepericulos

2 Structuri metalice

Pentru realizarea structurilor de rezistenţă a

clădirilor construite

De la societăţi comerciale specializate

Se depozitează în depozite deschise în

cadrul organizării de

şantier

nepericulos

3 Materiale de construcţie (cărămizi,

tigle)

Pentru construcţia clădirilor şi

acoperişului




şantier

nepericulos

4 Fier beton

Pentru rezistenţa structurilor betonate

(platforme betonate)




şantier

nepericulos

5. Beton

Pentru realizarea structurilor din beton (fundatii,

platforme betonate)

De la staţiile de betoane din zonă

Nu se depozitează pe amplasament se transportă

cu autobetonerele

periculos

6. Material argilos

Pentru impermeabilizarea

naturală a celulelor de depozitare


zonă

Se depozitează provizoriu în

organizarea de şantier

nepericulos

7.

Folie sintetică de polietilenă

de înaltă densitate- 1,5 mm grosime

Pentru impermeabilizare

cu material sintetic a celulelor de

depozitare

De la unităţi specializate şi

autorizate



nepericulos

8.

Conducte de polietilenă cu

diametre cuprinse între

350 mm şi 250 mm

Pentru realizarea colectării

levigatului din celulele

depozitului şi direcţionarea


autorizate



nepericulos


24


PRIMARIA MEDGIDIA






acestora spre cuva de colectare

levigat

9 Balast (pietriş şi nisip)

Pentru realizarea stratului drenant

de la partea superioară a

celulelor

De la diferite balastiere

autorizate din zonă.



nepericulos

10 Covor geotextil

Pentru realizarea protecţiei

geomembranei din zonele

înclinate (taluzuri).


autorizate



şantier

nepericulos

Combustibili

9 Motorină

Pentru funcţionarea

utilajelor de la punctul de lucru

De la staţiile de distribuţie a carburanţilor

Butoaie metalice din


şantier

periculos

10 Ulei hidraulic

Pentru funcţinarea sistemului de

ridicare, împingere a utilajelor care

lucrează la punctul de lucru

De la distribuitori specializaţi



şantier

periculos

11 Ulei de transmisie

Pentru funcţionarea în

condiţii optime a cutiilor de viteză ale utilajelor din

dotare




şantier

periculos

12 Ulei de motor

Pentru funcţionarea îin condiţii optime a

motoarelor utilajelor din

dotare


Butoaie metalice in


şantier

nepericulos

În faza de funcţionare a investiţiei se vor utiliza următoarele materii prime, auxiliare şi combustibili:

Tabel 4. Materii prime utilizate în faza de funcţionare a depozitului


auxiliare Destinaţie/ procesare Provenienţă Mod de



25


PRIMARIA MEDGIDIA






1 *Deşeuri menajere

nepericuloase

Se vor procesa în instalaţia de

sortare ambalaje şi in instalaţia de

compostare

Deşeuri colectate

din localităţile Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunitară Medgidia


zona de recepţie, iar ulterior după procesare in

celulele depozitului de

deşeuri menajere

nepericulos

2 **Deşeuri

rezultate din construcţii

Se vor procesa în instalaţia de

sortare a acestora

Rezultate în urma demolărilor,

reparaţiilor etc clădirilor din localităţile

Asociaţei de Dezvoltare

Intercomunitară


zona de recepţie, iar ulterior după procesare în

celula depozitului de

deşeuri din construcţie

nepericulos

3 Apă

Utilizată în umectarea

grămezilor de fermentare şi a

celor de maturare în zona de compostare

Alimentarea cu apa se asigură prin prelungirea

reţelei de apă din cadrul Fabricii de

Ciment

Se vor utiliza recipienti

metalici pentru asigurarea unei rezerve de apă

nepericulos

4 Conducte de polietilenă de

înaltă densitate

Pentru realizarea sistemului de

captare a gazelor emanate

din corpul depozitului (biogazului)

De la societăţi comerciale autorizate

Se vor depozita la nivel de

depozit până la utilizare

nepericulos

5. Coaguanţi şi floculanţi

Folosiţi pentru reglarea pH la

levigat şi mărirea gradului de decantare a

suspensiilor din levigat

De la societăţi autorizate şi specializate



(magazia de reactivi)

periculos

6. Nisip

Folosit la sistemul de

filtrare din cadrul instalaţiei de

osmoză inversă

De la fime specializate în

comercializarea nisipului pentru

sisteme de epurare


depozit pentru schimbarea

sistemului de filtrare cănd este nevoie

nepericulos


26


PRIMARIA MEDGIDIA






7. Antistatice

Folosit pentru a se evita

depunerea de cruste in

membranele instalaţiei de

osmoza inversă

De la firme specializate şi

autorizate



(magazia de reactivi)

periculos

Combustibili

8 Motorină

Pentru întreţinerea



Nu se depozitează pe amplasament

periculos

9 Ulei hidraulic

Pentru întreţinerea

sistemului de ridicare,

împingere a utilajelor care lucrează la

punctul de lucru



cadrul depozitului de

deşeuri

periculos


Pentru întreţinerea utilajelor din

dotare




deşeuri

periculos

11 Ulei de motor


condiţii optime a motoarelor utilajelor din

dotare




deşeuri

Nepericulos

*Lista cu deşeurile menajere care vor intra la sortare şi/sau depozitare:

20 01 Fracţii colectate selectiv (cu excepţia celor menţionate în subcapitolul 15 01)

20 01 01 Hârtie şi carton 20 01 02 Sticlă 20 01 08 Deşeuri biodegradabile de la bucătării şi cantine 20 01 10 Îmbrăcăminte 20 01 11 Textile 20 01 25 Uleiuri şi grăsimi comestibile 20 01 28 Vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini, altele decât cele specificate la

20 01 27


27


PRIMARIA MEDGIDIA



20 01 30 Detergenţi, alţii decât cei specificaţi la 20 01 29 20 01 32 Medicamente, altele decât cele menţionate în codul 20 01 31 20 01 34 Baterii şi acumulatori, altele decât cele specificate lal 20 01 33 20 01 36 Echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele

specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35 20 01 38 Lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metale 20 01 41 Deşeuri de la curăţarea coşurilor 20 01 99 Alte fracţii, nespecificate 20 02 Deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) 20 02 01 Deşeuri biodegradabile 20 02 02 Pământ şi pietre 20 02 03 Alte deşeuri nebiodegradabile 20 03 Alte deşeuri municipale 20 03 01 Deşeuri municipale amestecate 20 03 02 Deşeuri din pieţe 20 03 03 Deşeuri stradale 20 03 04 Nămoluri din fosele septice 20 03 06 Deşeuri de la curăţarea canalizării 20 03 07 Deşeuri voluminoase 20 03 99 Deşeuri municipale, fără altă specificaţie. NU va fi admisă intrarea în depozit a următoarelor deşeuri:

deşeuri lichide; deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile,

proprietăţi ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;

deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definită în anexa nr. I E şi având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;

toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în construcţii într-un depozit;

orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3, din HG 349/2005.

** Lista cu deşeurile rezutate din construcţii şi demolări care vor intra la procesare şi la depozitare:

17 01 01 Beton


28


PRIMARIA MEDGIDIA



17 10 02 Cărămizi 17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice 17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau

materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase – intră numai la sortare, nu se depoziteză final;

17 01 07 Amestecuri de beton, cărămizi, ţiglă şi materiale ceramice altele decât cele specificate la 17 01 07

17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticlă 17 02 03 Materiale plastice 17 02 04 Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate

cu substanţe periculoase 17 04 01 Cupru, bronz, alama 17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier şi Oţel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice 17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase - intră

numai la sortare, nu se depoziteză final; 17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase -

intră numai la sortare, nu se depoziteză final; 17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate 17 04 10 În faza de închidere a depozitului de deşeuri menajere şi de construcţii se vor utiliza următoarele materii prime:

Tabel 5. Materii prime utilizate în faza de închidere a depozitului




1 Sol vegetal

Pentru aşternerea la

partea superioară cu rol

de limitare a eroziunii


zonă


zona depozitului nepericulos

2 Sol argilos

Pentru dezvoltarea

aşternutului sub cel anterior,

utilizat pentru susţinerea vegetaţiei


zonă




29


PRIMARIA MEDGIDIA






3 Strat

permeabil (pietriş şi

nisip )

Pentru dreanarea

orizontală a apelor

De la balastiere autorizate din

zonă



4 Membrană geotextilă


a celulelor supuse închiderii

la partea superioară




5. Argilă


a naturală la partea inferioară

De la gropi de împrumut



Combustibili

6 Motorină

Pentru funcţionarea



Nu se depozitează pe amplasament

periculos

7 Ulei hidraulic

Pentru funcţionarea sistemului de

ridicare, împingere a

utilajelor care lucrează la

punctul de lucru




deşeuri

periculos



condiţii optime a cutiilor de viteză ale utilajelor din

dotare




deşeuri

periculos

9 Ulei de motor


conditii optime a motoarelor utilajelor din

dotare




deşeuri

Nepericulos


30


PRIMARIA MEDGIDIA



A.10. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL

A.10.1. POLUANŢI FIZICI ŞI CHIMICI AI SOLULU

Construcţia depozitului de deşeuri menajere şi de construcţie se va desfăşura pe o suprafată de 188.600 m², situată în partea de est a fabricii de ciment Lafarge. Destinaţia anterioară a terenului pe care se va construi noul depozit de deşeuri a fost accea de carieră de calcar, utilizat în procesul tehnologic de fabricare a cimentului. În prezent activitatea de exploatare pe locaţia analizată este sistată, activitatea de extracţie se desfăşoară pe fronturile din partea estică a carierei. Suprafeţele de sol existente anterior activităţii de exploatare au fost decopertate pentru a se ajunge la resursa minerală. În prezent pe suprafaţa pe care se va construi depozitul nu mai există suprafeţe de sol în stare naturală. Activitatea de exploatare a afectat şi subsolul din zona obiectivului, dislocându-se cantităţi semnificative de calcar utilizate în procesele de producţie. În situaţia actuală se poate vorbi de un potenţial impact asupra subsolului prin realizarea celulelor de depozitare (excavare, nivelare) în faza de construcţie şi un potenţial impact asupra solului din terenurile din proximitatea depozitului (partea sudică) care pot fi afectate în faza de funcţionare a depozitului ca urmare a migrării şi depunerii poluanţilor în aceste areale.

Analizând procesul de construcţie a depozitului de deşeuri menajere şi de construcţie, se poate afirma că subsolul/solul poate fi afectat în perioada de realizare a investiţiei prin următoarele acţiuni:

activităţile mecanice de excavare (construcţia celulelor, fundaţiilor clădirilor, construcţia bazinelor de retenţie a levigatului şi apelor pluviale) care afecteză structura, textura subsolului în faza de implementare a investiţiei;

depozitarea necorespunzătoare a combustibililor şi lubrifianţilor (motorină, uleiuri minerale, vaselină) utilizate pentru funcţionarea utilajelor de încărcare, nivelare, transport pot produce o poluare chimică a solului/subsolului din zona fronturilor de lucru;

deşeurile tehnologice rezultate în urma activităţii de construcţie a depozitului de deşeuri (uleiurile minerale uzate rezultate de la utilaje, deşeuri metalice, deşeuri de beton, recipienţi metalici cu urme de vopsea, deşeuri asfaltice de la construcţia drumului de acces, etc);

pulberile sedimentabile rezultate de la traficul auto din zona, de la operaţiunile de excavare, nivelare, taluzare executate în cadrul amplasamentului care pot creşte cantitatea de pulberi în suspensie şi implicit cantitatea de pulberi sedimentabile în arealele limitrofe obiectivului.

În perioada de exploatare a depozitului de deşeuri solul/subsolul pot fi afectate astfel:

infiltrarea accidentală a levigatului din corpul depozitului, de pe traseul conductelor de transport, din zona bazinelor de colectare a levigatului în subsol, cu schimbarea proprietăţilor fizico-chimice ale acestei componente;


31


PRIMARIA MEDGIDIA



contaminarea terenurilor limitrofe depozitului cu deşeuri zburătoare pozitionate în partea nordică şi sudică a amplasamentului;

pulberi sedimentabile rezultate din activitatea desfăşurată pe amplasament (din cadrul staţiei de compostare, staţiei de sortare-concasare deşeuri de construcţie) care se pot depune la nivelul solului contaminând solul din terenurile agricole limitrofe amplasamentului (partea nordică şi sudică a depozitului nou).

A.10.2. POLUANŢI FIZICI ŞI CHIMICI AI PÂNZEI FREATICE ŞI AI APELOR DE SUPRAFAŢĂ

În activitatea desfăşurată pe amplasamentul analizat se va utiliza apă în următoarele scopuri:

în scop igenico-sanitar la grupurile sociale, rezultă din folosirea lor ape uzate menajere;

în scop tehnologic – pentru umectarea grămezilor de maturare respectiv de fermentare (în urma proceselor de fermentare/maturare, va rezulta levigat);

în scopul igienizării spaţiilor - la staţia de sortare a deşeuri menajere, la staţia de compostare, atelierul de reparaţii şi zona de spălare a utilajelor – (rezultă levigat, care se colectează în bazinul de levigat. Apele încărcate cu produse petroliere vor fi tratate in separatorul de hidrocarburi)

Apele pluviale precipitate în celulele de depozitare prin contactul cu masa de deşeuri îşi schimbă proprietăţile fizico-chimice şi biologice, rezultând cantităţi variabile de ape contaminate care poartă denumirea de levigat. Pentru colectarea şi transportul levigatului rezultat din celulele de depozitare se vor instala conducte de polietilenă de mare densitate, pompe submersibile şi bazin de colectare a levigatului. Epurarea levigatului se va face într-o staţie de preepurare şi o instalaţie de epurare care funcţionează pe principiul osmozei inverse.

Referitor la impactul activităţilor asupra factorului de mediu apă, se poate vorbi de un potenţial impact în faza de realizare a investiţiei cât şi în faza de funcţionare a depozitului de deşeuri.

În perioada de realizare a investiţiei factorul de mediu apă poate fi afectat astfel:

poluarea pânzei freatice prin lucrări de excavare şi infiltrarea diferiţilor poluanţi de pe suprafaţa supusă construcţiei depozitului de deşeuri în sol şi apoi în pânza freatică;

poluarea apelor de pluviale prin contactul cu substanţele si materiile prime depozitate în organizarea de şantier şi care antrenate de apa meteorică pot ajunge în (canalul Dunăre-Marea Neagră).

Poluarea pânzei freatice prin lucrări de excavare va fi redusă deoarece prin aceste lucrări nu se va ajunge la partea superioară a pânzei freatice. De asemenea calitatea substratului va împiedica migrarea pe verticală a poluanţilor. În această etapă a proiectului se va evita contactul unor substanţe periculoase (motorină, uleiuri minerale, vaseline) şi a unor deşeuri menajere şi tehnologice cu


32


PRIMARIA MEDGIDIA



cantităţile de pământ decopertate, depozitarea acestora se va face în recipienţi adecvaţi sau pe platforma betonată pentru preîntâmpinarea poluării pânzei freatice.

Poluarea apelor de suprafaţă prin contactul substanţelor şi materilor prime existente pe suprafaţa amplasamentului cu apă meteorică în faza de construcţie este nesemnificativă, deoarece depozitarea materiilor prime se face în depozitul de lubrifianţi. Manipularea acestora se va face astfel încât se va evita contactul produselor petroliere cu solul şi apele de suprafaţă. Deşeurile menajere şi cele tehnologice vor fi gestionate corespunzător şi astfel se va evita angrenarea acestora în apele meteorice şi apoi în cele de suprafaţă.

În perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri menajere şi de construcţie sursele de poluare a componentei hidrice sunt reprezentate de:

spaţiile de depozitare a deşeurilor şi platformele tehnologice care determină contaminarea apelor pluviale cu contaminanţi prezenţi în componenţa deşeurilor;

funcţionarea defectuoasă a sistemului de canalizare şi a sistemului de epurare a levigatului (apariţia unor infiltraţii din conductele de transport a levigatului, defecţiuni tehnice la staţia de epurare);

funcţionarea defectuoasă a separatorului de hidrocarburi pentru apele meteorice evacuate din zona parcărilor şi a carosabilului.

apele uzate menajere rezultate de la gruprurile sociale, în cazul unor gestionări necorespunzătoare, pot modifica proprietăţile fizico-chimice ale solului.

Apele pluviale de pe suprafaţa betonată a parcărilor şi drumurilor de incintă se vor colecta şi direcţiona spre separatorul de hidrocarburi, iar de aici vor intra în bazinul de colectare a apelor epurate şi de aici în reţeaua de canalizare.

Funcţionarea defectuoasă a sistemului de epurare a levigatului şi a separatorului de hidrocarburi

Sistemul de epurare a levigatului şi separatorul de hidrocarburi va fi periodic verificate, iar în cazul în care se constată o funcţionare anormală a acestuia, se vor lua măsuri imediate pentru remedierea situaţiei. Menţionăm că staţia de epurare a levigatului prin procedeul de osmoză inversă are un sistem de monitorizarea continuă şi instalaţia are în dotare 2 linii de epurare care funcţionează simultan.

Apele uzate menajere. Apele uzate rezultate de la grupurile sociale sunt trecute printr-o staţie de epurare monobloc în vederea epurării acestora. După epurare apele sunt evacuate în reţeaua de canalizare a SC Lafarge Romania SA - PL Medgidia.

Potenţialul impact asupra factorului de mediu apa este datorat de colectarea şi epurarea levigatului pe perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri. Având în vedere însă că pe durata de funcţionare se va urmări epurarea levigatului prin


33


PRIMARIA MEDGIDIA



monitorizare continuă, se consideră că impactul construcţiei şi funcţionării depozitului asupra apelor de suprafaţă sau de adâncime va fi nesemnificativ.

A.10.3. POLUANŢI FIZICI ŞI CHIMICI AI AERULUI

Activitatea de construcţie a depozitului, precum şi exploatarea ulterioară a acestuia vor avea un potenţial impact negativ asupra factorului de mediu aer datorat în special utilizării unor utilaje şi echipamente cu motoare Diesel în faza de construcţie – realizarea lucrărilor de manipulare a excavaţiilor şi a materialelor de construcţie a depozitului, iar în faza de funcţionare – ca urmare a poluanţilor atmosferici rezultaţi prin manipularea deşeurilor şi depozitarea acestora. Evaluarea impactului asupra calităţii aerului se va face în perioada de realizare a depozitului, prin determinarea surselor de poluare, cuantificarea poluanţilor atmosferici generaţi, dar şi în perioada de exploatare a depozitului, prin estimarea cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă.

Emisiile atmosferice în perioada de construcţie a depozitului de deşeuri sunt urmatoarele:

gazele de eşapament ale utilajelor care vor fi utilizate la construţie; pulberile în suspensie şi pulberi sedimentabile rezultate în urma acţiunii de

excavare a solului şi transportului pământului vegetal în zona de depozitare şi din manipularea materialelor folosite la construcţia depozitului;

Emisiile atmosferice în perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri vor fi următoarele:

pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile determinate de traficul din incinta depozitului, funcţionarea staţiei de concasare- sortare;

gaze de eşapament rezultate de la traficul din zonă ce conţin: CO, NOx, SO2, COV-uri, CH4, NH3 ;

gaze de ardere rezultate de la motoarele staţiei de concasare sortare a deşeurilor din construcţie;

emisii poluante rezultate din procesul de obţinere a compostului (CH4, CO2, H2 S SO2, NH 4 , etc);

emisii poluante rezultate din depozitarea deşeurilor menajere în celulele de depozitare (CH4, maxim 80%, CO2 minim 20%, cantităţi mici de H2, H2S, mercaptani, H2 O, urme de NH 3, indol şi scatol).

Se menţionează faptul că, de pe amplasamentul supus evaluării de impact asupra mediului nu rezultă gaze de ardere de la încălzirea spaţiilor administrative în perioada de realizare a depozitului, iar în faza de funcţionare a depozitului spaţiile adminstrative se vor încălzi pe bază de curent electric (radiatoare electrice).

Aşa cum s-a arătat anterior poluarea mediului poate fi determinata de o serie de poluanti de natura fizica si chimica care pot schimba calitatea sistemului environmental, dinamica si funcţionalitatea acestuia. Intervenţia majoră este în primul rând de natură mecanică (decopertare, excavare, transport materialului spre zona de depozitare a solului) care coroborată cu activitatea de depozitare


34


PRIMARIA MEDGIDIA



ulterioară a deşeurilor poate să inducă disfuncţionalităţi în structura sistemică a mediului.

Tabel 6. Informaţii privind poluarea fizică şi chimică generată de construcţia depozitului şi de funcţionarea acestuia

Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi mediu)

Poluare de fond

Pulberi în suspensie

Etapa de construcţie a depozitului :

Surse nedirijate, difuze cu impact strict local

determinate de activitatile de

decopertarea solului, excavarea si transportul

acestuia în zona de depozitare; manipularea

materiei prime (nisip, ciment, argilă )

50 mg/Nmc

Da (generată a de

exploatarea de calcar şi

de transportul

aferent)

Etapa de exploatare a depozitului :

Surse nedirijate,lineare cu impact strict local

determinate de traficul auto;

Surse punctiforme determinate de emisiile

de la staţia de concasare –sortare a

deşeurilor din construcţie

50 mg/Nmc

Da (generată de

exploatarea de calcar şi transportul

aferent)

Gaze de ardere

Etapa de realizare a investiţiei:

-surse nedirijate, difuze cu impact strict local

determinate de utilajele folosite pentru activitatile de excavare, transport material decopertat şi

materii prime;

Indicatorii de calitate se vor încadra în

limitele maxime admise prin Ordinul

462/1993 privind protecţia atmosferei

Da (traficul aferent

exploatării de calcar)

Etapa de exploatare a depozitului de deşeuri: -surse difuze,lineare cu

impact strict local determinate de utilajele

care vor circula pe amplasament;

-surse punctiforme-cu



462/1993 privind protecţia atmosferei

Da (traficul aferent

expoatării de calcar)


35


PRIMARIA MEDGIDIA



impact strict local determinate de staţia de

concasare-sortare

Gaze de fermentare

Etapa de exploatare a investiţiei

-Surse difuze lineare determinate de

manipularea grămezilor de fermentare şi

maturare aferente zonei de compostare



462/1993 privind protecţia atmosferei Nu

Gaze de fermentare din

corpul depozitului

(biogaz)


Surse punctiforme determinate de

procesele de fermentare a materiei organice



462/1993 privind protecţia atmosferei Nu

Materii totale in suspensie, substante

extractibile, incărcătură organică şi anorganică


Apele pluviale contaminate rezultate din celulele depozitului şi din zona staţiei de

compostare sunt colectate prin

intermediul conductelor de polietilenă , rigolelor de colectare şi dirijate spre staţia de epurare. Apele pluviale potenţial

contaminate cu hidrocarburi, colectate

din zona parcărilor, căilor de acces interioare

şi trecute printr-un separator de hidrocarburi.


limitele maxime admise prin H.G. nr. 352 /

2005, NTPA – 001, NTPA-002. Nu

A.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

Realizarea unui depozit conform de deşeuri presupune analiza detaliată şi atentă a locului care va fi ales pentru implementarea proiectului, a metodologiei şi tehnologiei de colectare – tratare - depozitare a deşeurilor, procesul de închidere şi monitoringul de post-închidere. Toate aceste considerente trebuie să vizeze prevederile şi principiile unui sistem integrat de management al deşeurilor care are ca scop următoarele:

reducerea cantitativă a deşeurilor depozitate final; captarea şi folosirea biogazului obţinută din deşeuri;


36


PRIMARIA MEDGIDIA



introducerea unei colectări selective a deşeurilor; reciclarea materialelor conţinute în deşeuri şi reutilizarea acestora; optimizarea transportului deşeurilor. conservarea terenului şi a resurselor naturale; optimizarea costurilor managementului deşeurilor; atingerea ţintelor impuse de legislaţia UE şi naţională; reducerea impactului asupra mediului. Sistemul de management integrat al deşeurilor urmăreşte o conexiune şi o combinaţie optimă între colectarea deşeurilor, tratarea acestora şi metodele trainice de depozitare a deşeurilor. Îndeplinirea acestor prevederi presupune atingerea obiectivelor menţionate anterior, în maniera cea mai puţin costisitoare.

În implementarea proiectului propus primul pilon este reprezentat de alegerea locaţiei, în selectarea căreia trebuie să se ţină cont de anumite criterii, cum ar fi: distanţa faţă de zona locuită, condiţiile hidrogeologice, distanţa faţă de apele de suprafaţă şi cele de adâncime,etc. Al doilea element important de care trebuie să se ţină cont în implementarea proiectului este reprezentat de modul de construire şi de tehnologia care va urma să fie utilizată în colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor.

Ţinând cont de toate aceste măsuri (alegerea locului, modul de construire şi de funcţionare), există două variante ale realizării proiectului, fiecare dintre acestea prezentând note distincte. Aceste alternative sunt următoarele:

Varianta 1. Amplasament situat în sudul intravilanului municipiului Medgidia, la cca. 5 km de acesta şi apare ca o vale naturală cu o adâncime de 15 metri. Suprafaţa destinată depozitării deşeurilor este de 20 000 m2, cu o capacitate de depozitare de 180 000 m3 şi cu o durată de funcţionare de 11 ani. Amplasamentul propus pentru construirea depozitului de deşeuri este înconjurat de terenuri agricole, iar accesul la depozit se poate asigura pe un drum de exploatare ce se va moderniza şi care se ramifică din DJ 222 Medgidia – Peştera. Accesul la rampele de descărcare a gunoiului în incinta de depozitare se va face pe un drum tehnologic special amenajat şi care asigură accesul la depozit.

Din punct de vedere al construcţiei, spaţiul de depozitare va fi compartimentat în două celule de depozitare amenajate corespunzător pentru depozitarea controlată, în condiţii de protecţie a factorilor de mediu şi sănătăţii umane. Conform datelor furnizate de beneficiar, această alternativă prevede următoarele date tehnice legate de cele două compartimente ale depozitului:

Compartimentul I se va întinde pe o suprafaţă de 8000 m2, va avea capacitatea totală de 95 000 m3 şi va avea durata de funcţionare de cca. 5 ani. Totodată se va realiza drumul tehnologic până la platformă, canalizarea pluvială şi platforma de cântărire auto.

Compartimentul II se va întinde pe o suprafaţă de 12 000 m2, va avea capacitatea totală de 85 000 m3 şi va avea durata de funcţionare cca. 6 ani.


37


PRIMARIA MEDGIDIA



Varianta 2. Amplasament situat în incinta carierei de calcar din vecinătatea fabricii de ciment Lafarge cu o suprafaţă totală a complexului de tratare a deşeurilor municipale de 188.600 m2, cu o capacitate de depozitare de 1 501 000 m3, din care 1 465 000 m3 reprezintă capacitatea de depozitare a deşeurilor menajere, iar 36 000 m3, reprezintă capacitatea de depozitare a deşeurilor provenite din construcţii, şi cu o durată de viaţă de 20 de ani. Accesul la depozit se va realiza de pe strada Progresului prin incinta fabricii de ciment, pe un drum de acces asfaltat, cu o parte carosabilă de 7 m lăţime şi cu o lungime de aproximativ 1,6 km până în partea estică a fabricii, unde se ajunge la depozitul de deşeuri, la poarta de acces. Lungimea drumului de acces din extremitatea estică a fabricii şi până la intrarea pe amplasament este de 0,3 km. Vecinătăţile amplasamentului la nord şi sud sunt terenuri agricole neporoductine, la est cariera de exploatare, iar la vest fabrica de ciment.

Din punct de vedere al construcţiei, spaţiul de depozitare va cuprinde 4 celule de depozitare a deşeurilor menajere, o celulă de depozitare a deşeurilor provenite din construcţie, o zonă de tratare cu o staţie de selectare a deşeurilor, o staţie de compostare şi o staţie de epurare a levigatului şi zona adminsitrativă.

Suprafaţa de depozitare a deşeurilor menajere este de 138 821 m2, fiind constituită din cele patru celule de depozitare amintite anterior:

Celula I situată în partea NV a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţa de 33 927 m2 , din care 20 843 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare;

Celula II situată în partea SV a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 34 022 m2 , din care 18 900 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare;

Celula III situată în partea NE a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 35 437 m2, din care 20 830 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare;

Celula IV situată în partea SE a spaţiului de depozitare a deşeurilor menajere cu o suprafaţă de 35 435, din care 20 645 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare.

Fiecare celulă de depozitare va avea o durată de viaţă de 5 ani, după care va fi supusă acţiunii de închidere.

Celula de depozitare a deşeurilor de construcţie este situată la nord de celula de depozitare III, având o suprafaţă de 21 000 m2, din care 8908 m2 reprezintă suprafaţa la sol a celulei de depozitare.

A.12. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTULUI

Proiectul va fi implementat în partea estică a municipiului Medgidia, într-o parcelă de teren cu suprafaţa de 188.600 m², situată în cariera din apropierea fabricii de ciment Lafarge (localitatea Medgidia), la o distanţă de aproximativ 0,80 km faţă de canalul Dunăre - Marea Neagră şi 2,2 km faţă de limita zonei locuite a


38


PRIMARIA MEDGIDIA



oraşului Medgidia şi 1,3 km faţă de perimetrul construit al localităţii Castelu. În partea de est şi de sud, amplasamentul este învecinat cu suprafeţe agricole productive şi neproductive, la vest se află fabrica de ciment, iar la nord portul Medgidia şi suprafeţe agricole.

Fig.1 Localizarea noului depozit de deşeuri

Din punct de vedere geografic, amplasamentul se întinde pe Podişul Medgidiei, care se înscrie în unitatea geografică a Podişului Dobrogei de Sud constituit dintr-o placă de calcar cochilifer sarmaţian suprapusă peste calcare compacte, care la rândul lor se situează deasupra unor depozite de marne.

Din punct de vedere administrativ, suprafaţa de teren unde se va implementa proiectul aparţine primăriei municipiului Medgidia, iar amplasamentul se va afla sub administraţia Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Medgidia.

A.12.1. ACCES

Accesul la depozitul de deşeuri se realizează prin incinta fabricii de ciment, până la poarta de acces. Partea carosabilă a drumului va fi asfaltată pe o lăţime de 7 metri, acesta fiind dotat cu rigole de scurgere a apelor pluviale conectate la rigolele pluviale existente în incinta fabricii de ciment. Lungimea drumului de acces din extremitatea estică a fabricii şi până la intrarea pe amplasament este de 300 m.

Accesul pe amplasamentul depozitului de deşeuri este limitat persoanelor autorizate. Pentru asigurarea obiectivului au fost luate măsuri precum:

imprejmuirea incintei depozitului cu un gard de oţel cu înălţimea de 2,80 m, răsucit pe stâlpi de oţel la fiecare 3 m;

amenajarea unei porţi de acces cu barieră de oprire a autovehiculelor; obiectivul va fi păzit permanent de catre personal calificat; accesul pe amplasament se va face în baza unor legitimaţii de identificare


39


PRIMARIA MEDGIDIA



A.12.2. VECINĂTĂŢI

Amplasamentul se va situa în incinta fostei cariere de calcar din vecinătatea fabricii de ciment Lafarge, în extremitatea estică a oraşului Medgidia. Suprafaţa de teren ocupată de noul depozit conform de deşeuri va fi de 188.600 m², şi va fi învecinată de calea ferată industrială şi de suprafeţe agricole la nord, de cariera de calcar la est, de suprafeţe agricole productive şi neproductive la sud, şi de fabrica de ciment Lafarge la vest.

Privitor la distanţa amplasamentului faţă de cele mai apropiate locuinţe, aceasta este de 2,2 km în cazul oraşului Medgidia şi 1,3 km în cazul localităţii Castelu. Distanţa faţă de canalul Dunăre-Marea Neagră este de 0,8 km.

A.12.3. GEOMORFOLOGIA ZONEI

Podişul Medgidiei, ca parte integrantă al Podişului Dobrogei de Sud, prezintă un relief ajuns la stadiul de peneplenă, ca rezultat al eroziunii fluviatile. Totodată, această eroziune a indus fragmentarea puternică a reliefului, datorită numeroaselor văi cu diferite orientări (cursuri permanente şi nepermanente) existente în zonă. Aceste cursuri au prezentat o activitate de eroziune mai agresivă în perioada de regresiune a glaciaţiunii şi a precipitaţiilor abundente, când capacitatea de eroziune şi de transport a cursurilor de apă era mult mai mare şi mai intensă.

Văile în această zonă au aspect asimetric, malul stâng fiind mai abrupt şi mai înalt. Aspectul general este dat de dealurile uşor ondulate, care coboară în pantă domoală spre valea Carasu. Partea sudică a podişului o constituie panta abruptă a Văii Carasu. Se poate observa o scădere a altitudinii de la 120 m în nord, la 9-10 m în sud, 54 m în est şi 12 m în vest, dând aspectul general de câmpie înaltă, calcaroasă, acoperită cu depozite groase de loess. Fundamentul acestui podiş este format din şisturi verzi, peste care s-au depus formaţiuni moi jurasice, cretacice, eocene, tortoniene şi sarmaţiene.

A.13. DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/ AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

În zona amplasamentului studiat, documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritoriului sunt următoarele:

Certificatul de urbanism nr. 428/2010; Planul National de Gestionare a Deseurilor; Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 2 – Sud-Est; Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Judeţul Constanţa.

A.14. MODALITĂŢI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ

Suprafaţa de teren vizată pentru implementarea proiectului propus, este situată în intravilanul municipiului Medgidia la o distanţă de aproximativ 1,7 km faţă de vechiul depozit de deşeuri municipale.


40


PRIMARIA MEDGIDIA



Depozitul de deşeuri va fi conectat la infrastructura existentă prin racordarea la reţeaua stradală urbană. Accesul pe amplasament se va realiza dinspre strada Progresului până la intrarea în incinta fabricii de ciment S.C. Lafarge Ciment (România) S.A. Pentru a ajunge la depozit, se va traversa terenul aparţinând fabricii de ciment, prin parcurgerea unei porţiuni din drumul de deservire a acesteia. De la extremitatea estică a fabricii şi până pe amplasament, o porţiune de drum cu lungimea de aproximativ 300 m va fi modernizată, pentru a facilita accesul la depozitul de deşeuri. Partea carosabilă a drumului va avea o lăţime de 7 m, va fi asfaltat şi dotat cu rigole de scurgere a apei pluviale.

Depozitul de deşeuri are o poziţie relativ centrală la nivelul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Medgidia, iar implementarea sa în municipiul Medgidia asigură o conectare facilă la infrastructura rutieră din judeţ. Astfel, legătura cu celelalte unităţi administrativ-teritoriale va fi realizată prin drumurile naţionale DN 3 şi DN 22C şi drumurile judeţene DJ 222, DJ 223 şi DJ 224.

B. PROCESE TEHNOLOGICE

B.1. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

B.1.1. PRECOLECTAREA ŞI COLECTAREA DEŞEURILOR

Precolectarea deşeurilor va fi realizată de către producătorii acestora, respectiv persoanele fizice din mediul rural, asociaţiile de locatari, agenţii economici şi instituţiile publice, în punctele de precolectare. Acestea din urmă sunt amenajate astfel încât să respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului şi au o capacitate de înmagazinare corelată cu numărul utilizatorilor şi ritmicitatea de ridicare.

Precolectarea deşeurilor menajere se realizează astfel:

pentru locuinţele colective, se va face în puncte exterioare (platforme betonate şi împrejmuite) stabilite de comun acord cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de proprietari, care respectă normele în vigoare. Punctele de precolectare trebuie dotate cu eurocontainere de 1,1 m³, care să permită implementarea sistemului de colectare selectivă pentru cel puţin următoarele categorii: hârtie+carton, sticlă şi plastic.

pentru locuinţele individuale, precolectarea se va face în puncte exterioare amenajate.

pentru agenţii economici şi instituţiile publice, precolectarea se va face în containere sau pubele închiriate de la operatorul de salubrizare sau proprietate personală a agenţilor economici. Se vor asigura, de asemenea, containere tip clopot stradale pentru a permite colectarea selectivă a materialelor reciclabile.

Colectarea deşeurilor menajere şi a celor asimilabile în vederea transportului lor către locul de depozitare se va face prin colectare ermetică cu autocontainere compactoare. Pentru deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora, frecvenţa de colectare este următoarea:


41


PRIMARIA MEDGIDIA



pentru sezonul cald (01.04 – 30.09): de două ori/săptămână, pentru platformele gospodăreşti; la cerere, în momentul în care containerul este plin, pentru agenţii

economici şi instituţiile publice; pentru sezonul rece (01.10 – 31.03):

la un interval de 3-4 zile pentru platformele gospodăreşti; la cerere, în momentul în care containerul este plin, pentru agenţii

economici şi instituţii publice. Colectarea deşeurilor municipale se va face în principal în recipiente standardizate, prin descărcarea acestora în autogunoiere. Recipientele folosite de către utilizatori sunt asigurate de către operator prin dotare pentru persoanele fizice din mediul rural şi asociaţiile de locatari şi/sau prin închiriere la agenţii economici şi locuinţele individuale din mediul urban. Colectarea deşeurilor municipale se va face în autogunoiere, iar acestea se încarcă astfel încât deşeurile să nu fie vizibile şi să nu existe posibilitatea împrăştierii lor pe calea publică.

Nu se va asigura colectarea deşeurilor industriale toxice şi periculoase.

B.1.2. TRANSPORTUL DEŞEURILOR

Transportul deşeurilor se va realiza cu ajutorul unor autospeciale compactoare, autovehicule compatibile cu sistemul de precolectare/colectare şi în funcţie de tipul de deşeuri. Încărcarea vehiculelor se va face direct din recipientele de precolectare, toate containerele fiind acoperite.

Autospecialele vor avea o stare tehnică şi de întreţinere corespunzătoare circulaţiei pe drumurile publice, fără scurgeri de carburanţi, lubrifianţi sau lichide speciale. O atenţie deosebită va fi asigurată vehiculelor care vor fi utilizate în zonele rurale, pentru ca acestea să nu depăşească limita greutăţii susţinută de drumuri sau poduri.

Un program complet al serviciului de colectare-transport a deşeurilor presupune dotarea cu autovehicule de nouă generaţie, în funcţie de capacitatea şi productivitatea zilnică, precum şi de volumul de deşeuri transportate. Va fi stabilită o planificare judicioasă a parcului auto spre a se asigura evacuarea ritmică a deşeurilor. Astfel, se va determina o normă de producţie care să asigure eficienţa economică a fiecărui utilaj. În funcţie de volum, se stabilesc graficele de ridicare pe autovehicul, determinându-se trasee optime de circulaţie a fiecărui utilaj în exploatare.

O permanentă preocupare va fi controlul exigent la plecarea în cursă şi înapoierea în garaj privind starea tehnică, dotarea cu anexe necesare executării activității (scule pentru curăţare, truse sanitare, echipament de lucru şi protecţie, etc). Controlul va fi executat de personal de specialitate (şef atelier mecanic).


42


PRIMARIA MEDGIDIA



B.1.3. MONITORIZAREA SERVICIILOR DE PRECOLECTARE, COLECTARE ŞI TRANSPORT A DEŞEURILOR

Monitorizarea serviciilor de precolectare, colectare şi transport a deşeurilor va fi asigurată de personalul de conducere/răspundere din cadrul secţiilor respective, prin deplasări în teren (conform programelor/graficelor decadale întocmite de autoritatea administraţiei publice) şi observarea calităţii serviciilor prestate. Monitorizarea este asigurată totodată şi de reprezentanţii administraţiei publice locale.

Precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor sunt activităţi separate de cele care vor avea loc pe amplasament (pentru care se solicită Acordul de mediu).

Totusi, se mentioneaza faptul ca beneficiarul, detine mijloacele tehnice si financiare pentru realizarea statiilor de transfer prevazute prin PJGD daca se va solicita acest lucru.

B.1.4. PRELUAREA, SORTAREA, TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR

B.1.4.1. Preluarea deşeurilor menajere La intrarea deşeurilor în depozit are loc procedura de preluare şi control a acestora în vederea acceptării lor pe amplasament. Odată acceptate, deşeurile sunt descărcate într-o zonă de recepţie unde are loc demontarea deşeurilor voluminoase (cu excepţia DEEE-urilor) pentru evitarea intrării lor pe linia de sortare. Platforma de descărcare a deşeurilor are o suprafaţă utilă de aproximativ 175 m² pentru a putea depozita cantitatea maximă de deşeuri de 8,82 tone/zi, corespunzătoare a 2000 tone/an.

Cântărirea se va realiza prin intermediul unui cântar, cu dimensiunile de 16 x 3 m şi o capacitate de 60 de tone, din cadrul complexului de tratare a deşeurilor. Deşeurile ce vor fi sortate în staţie sunt în general ambalaje şi ambalaje de metal, plastic şi carton, precum şi hârtie+carton, PET şi sticlă.

B.1.4.2. Sortarea deşeurilor menajere Alimentarea liniei de sortare

Descrierea procesului de sortare prezentat în continuare cuprinde toate deşeurile ce provin din colectarea sacilor de ambalaj. Preluarea deşeurilor de pe platforma de descărcare se realizează cu ajutorul unei cupe de încărcare, care va descărca deşeurile într-un transportor elicoidal. Acesta serveşte la reglarea deşeurilor în urma unei rotiri şi dezagregări continue, constituind primul sector al tratării deşeurilor provenite din colectarea sacilor de ambalaj.

Acest alimentator descarcă deşeurile pe o bandă transportoare de sortare primară situată la capătul liniei şi pe care se realizează sortarea deşeurilor voluminoase necorespunzătoare şi a bucăţilor mari de plastic, hârtie şi carton. Alimentatorul dispune de un invertor pentru a ajusta fluxul pe bandă, în funcţie de natura deşeurilor şi obiectivele operaţionale ale momentului.

Sortarea primară şi deschiderea sacilor


43


PRIMARIA MEDGIDIA



Transportorul elicoidal înclinat predă produsul benzii de sortare. Pe această bandă are loc eliminarea obiectelor voluminoase sau a celor care reprezintă un inconvenient pentru etapele ulterioare din linia de sortare a plasticului, hârtiei şi cartoanelor mari pentru recuperarea lor prin presarea în presa selectivă. Aceste elemente se introduc manual, cu ajutorul unor pâlnii, în zonele de depozitare inferioare, unde sunt depozitate pentru recuperare sau expediere la celula de depozitare.

Banda de sortare primară introduce produsul cu caracter neagresiv, care nu a fost separat în faza de deschidere a sacilor, împreună cu ambalajele cu scopul de a evita, pe cât posibil, spargerea bucăţilor de sticlă pe care le-ar putea conţine fluxul, în vederea recuperării ulterioare. Deşeurile se întind pe suprafaţa benzii, în timp ce resturile de saci sunt eliminate printr-un sistem de aspirare şi depozitate într-o cutie, în vederea compactării lor ulterioare.

Sortarea deşeurilor din ambalaje

Fluxul de deşeuri este dirijat în continuare la cabina principală de sortare a ambalajelor. Astfel, se realizează o separare combinată de deşeuri reciclabile. Primul pas se realizează manual, prin intermediul a 8 posturi de recuperare:

Hârtie şi carton: sunt primele materiale sortate. Plastic: se sortează în funcţie de calitate şi culori (PVC, PET, PS, PEHD,

PELD). Sticlă: se sortează în ultimul rând sticlele întregi care s-au amestecat cu

aceste deşeuri. Materialele sortate manual trec în zonele de depozitare de unde se alimentează o bandă transportoare până la presă.

Următorul pas este sortarea mecanică:

Ambalaje metalice feroase: cutiile de conserve sunt separate la suprafața cabinei printr-un separator magnetic.

Ambalaje de aluminiu şi mixte: un separator de curent de inducţie sortează ambalajele care conţin aluminiu.

B.1.4.3. Tratarea deşeurilor din ambalaje Odată cu finalizarea procesului de selecţie, fracţiile de plastic şi hârtie vor fi presate sub forma unor baloturi de densitate mare, până la predarea la diferite societăţi specializate. Ambalajele de aluminiu şi ambalajele feroase se vor administra în funcţie de cantităţile sortate.

B.1.4.4. Tratarea deşeurilor organice Tratarea acestei categorii de deşeuri începe prin realizarea unui amestec omogen din fracţia organică provenită din deşeurile menajere obişnuite care ajung la depozit (mai întâi selectate la origine) şi o fracţie de materiale vegetale (deşeuri din curţi şi parcuri), care îmbunătăţesc textura şi spongiozitatea materiei


44


PRIMARIA MEDGIDIA



de compostat, furnizând umiditatea în timpul procesului şi favorizând prezenţa oxigenului.

Odată realizat amestecul care dispune de umiditate adecvată, acesta se va depozita sub formă de grămadă. Materia din grămada de fermentare va fi lăsată să composteze timp de 8 săptămâni, fiind amestecată şi udată în mod periodic.

În timpul procesului de descompunere va fi necesară menţinerea unei umidităţi adecvate în interiorul grămezii. Malaxoarele de fracţie organică cu ajutorul cărora se manipulează materia din grămezi vor fi dotate cu un sistem de aspersoare cu apă sau levigat. Locul de depozitare a materialului de compost va fi protejat cu membrană de tip Goretex. Caracteristica fundamentală a utilizării acestui strat protector este aceea că permite ventilarea, dar nu permite trecerea apei. În acest fel, se obţine un randament mai bun în fazele aerobe ale procesului, prin faptul că durata necesară descompunerii scade.

Pe toată durata fermentării va fi controlată temperatura materiei din grămadă. Aceasta trebuie să crească până la 60ºC, fără a depăşi însă 70ºC. Pentru a asigura igienizarea produsului, se va garanta, într-un moment precis al compostării, ca toată masa materiei expuse să atingă temperaturi de 65ºC, în cel puţin o săptămână. Cu ajutorul malaxoarelor se va produce aerisirea materiei şi se va asigura igienizarea sa completă. De altfel, dacă procesul este realizat în condiţii corecte, temperaturile înalte se vor menţine un timp mai mult decât suficient până când moleculele uşor de descompus s-au consumat. Vor fi efectuate trei amestecări pe săptămână pentru toate grămezile. Controlul umidităţii, corecta oxigenare şi temperatura din interiorul grămezii se vor realiza manual.

Pentru umectarea materiei organice va fi folosit acelaşi levigat generat de procesul de descompunere, dar va putea fi substituit de apă, în caz de deficit de levigat, sau dacă se consideră necesar.

La capătul a 8 săptămâni de descompunere a grămezilor, materia va fi extrasă cu ajutorul unei cupe de încărcare (cu care va fi manevrată materia pe parcursul procesării sale) şi se va realiza cernerea printr-o sită cu perforaţii de 80 mm. Materia rezultată prin cernere (mai mare de 80 mm) va fi considerată materie reziduală, dat fiind faptul că va conţine material plastic din sacii de ambalaj şi alte resturi necorespunzătoare care vor însoţi fracţia organică până când recuperarea selectivă a acestei fracţii este complet implementată şi consolidată.

Cea mai mică fracţie (mai mică de 80 mm) va fi transportată în zona de maturare cu ajutorul unei cupe de încărcare pentru a forma grămezile de maturare şi pentru a finaliza procesul de compostare.

La ieşirea din sită va fi instalat un electromagnet de tip overband. Acest electromagnet va asigura separarea fracţiilor de materii feroase care pot însoţi materialul rezultat din fermentare. Acest material va fi depozitat în interiorul unui recipient specific cu o capacitate de 1000 litri.

Odată formate grămezile de maturare, acestea vor fi lăsate să composteze timp de 8 săptămâni. Vor fi amestecate şi udate periodic. Temperaturile înalte şi


45


PRIMARIA MEDGIDIA



însăşi activitatea microbiană pot reprezenta o pierdere importantă de apă în interiorul grămezii. Această apă va fi completată prin umectarea grămezii cu ajutorul malaxorului.

La finalul perioadei de maturare, după ce au trecut minim 8 săptămâni, se va trece la rafinarea compostului. Se va realiza o cernere a materialului cu ajutorul unei site cu perforaţii de 10 mm, cu scopul îndepărtării fracţiei de particule mai groase (în mod normal fragmente de crengi care nu s-au descompus încă). Această fracţie cernută, mai groasă, va fi adăugată la amestecul iniţial al compostului, împreună cu fracţia vegetală. În acest mod, prin recirculare, se va reduce producerea de deşeuri. La ieşirea de pe banda de colectare a fracţiei vegetale recirculate se va instala un echipament de separare a plasticului.

Fracţia cea mai fină a compostului (mai mică de 10 mm) va fi condusă la masa densimetrică unde se separă din nou părţile necorespunzătoare conţinute de materie. De asemenea, va fi instalat un filtru cu furtun pentru a aspira posibilele particule de plastic şi/sau similare sau particule de pulberi.

Cum s-a arătat anterior, în procesul de descompunere apare un subprodus lichid, levigatul, care va fi colectat printr-o reţea de polietilenă de mare densitate şi fie va fi colectat în bazinul de colectare a levigatului, fie va fi recirculat pentru umectarea compostului. Trebuie menţionat faptul că depozitul va dispune de un sistem de deversare gravitaţională către bazinul de colectare a levigatului.

Apa necesară umectării va proveni fie din levigatul colectat în bazinul de colectare a levigatului, fie din căminul de vizitare a reţelei de scurgere a levigatului, situat pe platformă, în grade diferite de diluare, cu excepţia fazei finale a procedurii, când temperatura grămezii nu asigură o salubrizare microbiologică.

B.1.4.5. Depozitarea deşeurilor menajere Materialele rezultate în urma etapelor de selecţie şi tratare vor fi depozitate în celulele de depozitare. Prima celulă folosită va fi cea situată în NV parcelei. Aceasta va fi urmată de celula II, situată în SV parcelei şi celula III, aflată în NE parcelei. Ultima celulă ocupată, celula IV va fi cea aflată în partea de SE a parcelei. Fiecare celulă de depozitare va avea o durată de viaţă de 5 ani.

Utilizarea fiecărei celule se va face până la atingerea nivelului maxim de depozitare al acesteia, după care se va trece la următoarea.

B.1.5. GESTIUNEA DEŞEURILOR DIN CONSTRUCŢII

B.1.5.1. Problematica deşeurilor rezultate din construcţii Ministerul Mediului şi al Dezvoltării Durabile împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei a iniţiat în anul 2007 o propunere legislativă pentru gestiunea activităţilor de construcţie. În această propunere, deşeurile rezultate din activităţi de construcţie sunt clasificate în:

deşeuri rezultate din demolări;


46


PRIMARIA MEDGIDIA



resturi rezultate din construcţii noi; deşeuri din renovarea clădirilor; deşeuri din repararea podurilor; deşeuri din urma dezastrelor naturale. În momentul de faţă, cea mai mare parte de deşeuri: cantităţi de fier vechi, cărămizi sau mixte (cărămizi, ciment) provine de la societăţi de construcţii care de obicei nu le declară, fie pentru că le compactează şi sunt reutilizate pentru drumuri de acces, fie pentru că acoperă gropile de asfalt, fie pentru că sunt stocate în locuri neautorizate.

În ceea ce priveşte alte componente, precum tocuri de uşă, ferestre sau parchet, materiale rezultate din reparaţii de acoperiş, un procent de 95% dintre acestea sunt folosite drept combustibil.

Metalul, sub forma barelor de ranforsare provenite din dărâmarea construcţiilor de beton, este recuperat de unităţi de reciclare. În această perioadă, plasticul nu reprezintă un procentaj important, dar în următoarea perioadă această componentă, care provine în principal din tâmplărie PVC (a cărei durată de viaţă nu depăşeşte 10-12 ani), va deveni o problemă.

Sticla este o componentă foarte fragilă, deoarece adesea se amestecă şi se elimină împreună cu deşeurile menajere provenite de la populaţie sau cu cele de la societăţi de construcţie. O explicaţie a lipsei servicului de reciclare a acestor deşeuri ar fi dezinteresul faţă de acest tip de deşeu.

Tabel 7. Tipuri de deşeuri cu procentaj mic de reciclare

Cod deşeu Tip de deşeu

17 01 01 Beton

17 01 02 Cărămizi

17 01 03 Ţiglă şi materiale ceramice

17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămidă, ţiglă, sau materiale ceramice cu conţinut de substanţe periculoase

17 01 07 Amestec de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice altele decât cele menţionate la 17 01 06

17 02 01 Lemn

17 02 02 Sticlă

17 02 03 Materiale plastice

17 02 04 Sticlă, materiale plastice, lemn cu conţinut de/sau substanţe periculoase

17 04 01 Cupru, bronz, alamă


47


PRIMARIA MEDGIDIA



Cod deşeu Tip de deşeu

17 04 02 Aluminiu

17 04 03 Plumb

17 04 04 Zinc

17 04 05 Fier şi oţel

17 04 06 Staniu

17 04 07 Amestecuri metalice

17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase

17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase

17 04 11 Alte cabluri decât cele menţionate la 17.04.10

Deşeurile din construcţii şi demolări au fost identificate ca o prioritate pentru UE. Având în vedere volumul mare de deşeuri de acest tip, este necesar un spaţiu foarte mare de depozitare. În general, aceste deşeuri presupun resurse şi tehnologii accesibile şi mai ieftine pentru separare şi revalorificare. Principala metodă ce va fi folosită în tratarea şi eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări este reciclarea cu un procent de valorificare mai mare de 80%.

Multe dintre deşeuri din construcţii şi demolări sunt reciclabile şi pot fi refolosite pentru producerea de balast pentru drumuri sau la producerea cimentului, dacă se dispune de instalaţii adecvate. Astfel, se are în vedere instalarea unei staţii mobile pentru tratarea deşeurilor din construcţii şi edificarea unui depozit de deşeuri din construcţii.

B.1.5.2. Procesul de reciclare a deşeurilor din construcţii Faza 1 – Recepţia şi sortarea deşeurilor Procesul de recepţie şi sortare a deşeurilor începe cu efectuarea unei inspecţii a deşeurilor primite în instalaţii. După ce au fost acceptate conform criteriilor tehnice şi cântărite, deşeurile vor fi descărcate la staţia de reciclare. Descărcarea se realizează sub forma unor grămezi. În apropierea zonei se situează pâlnia de alimentare în sita de pe linia de reciclare. Cu ajutorul cupei de încărcare se alimentează linia de reciclare.

După ce a fost selectat materialul şi a fost eliminată materia necorespunzătoare, se trece la alimentarea pâlniei.

Faza 2 – Tratarea deşeurilor din construcţii Cea de-a doua fază corespunde lucrărilor de mărunţire a materialului rezultat din cernerea prin sită, cu ajutorul dispozitivului de concasare. Cu ajutorul acestuia,


48


PRIMARIA MEDGIDIA



deşeurile vor fi mărunţite până la obţinerea granulometriei specifice pentru baze și subbaze (0-25, 0-40).

Dispozitivul de sfărâmare funcţionează prin compresia a două plăci metalice, care formează fălci. Una dintre ele este fixată de şasiul utilajului, iar cealaltă este mobilă, realizând o acţiune de comprimare a materialului introdus între ele. Cu ajutorul unei telecomenzi, utilajul poate fi oprit în cazul în care se produc supraîncărcări sau obturări. Totodată, utilajul dispune de sisteme de amortizare a zgomotului şi de reducere a prafului emis.

Staţia se completează cu o sită pentru a obţine granulometria cea mai fină a produselor finale. Materialele produse vor fi conforme cererii de pe piaţa de agregate.

Faza 3 – Depozitarea agregatului reciclat şi încărcarea Operaţiunile de depozitare a produsului obţinut (agregat reciclat) şi încărcarea în mijloace de transport se va efectua cu ajutorul unei cupe de încărcare. Agregatele reciclate vor fi cântărite şi adunate în imediata apropiere a instalaţiilor.

B.1.5.3. Produsul rezultat Agregatele reciclate trebuie să îndeplinească o serie de specificaţii tehnice. Vor fi elaborate baze, subbaze, material de umplere pentru taluzuri din lucrările publice şi private. Fracţiunile rezultate din dispozitivul de sfărâmare sunt de 0-120 până la 0-40, granulaţiile mai fine putând fi obţinute în urma cererii.

Tabel 8. Tipul de utilizare a agregatelor reciclate în funcţie de granulometrie

Granulometria Conţinut peste 2 mm Utilizări

> 50 mm 100 % Baze, subbaze şi esplanade îmbunătăţite. Umpleri pentru excavări, nivelări de teren, poligoane şi hale industriale şi umpleri de şanţuri.

18-35 mm Minim 55% Pietriş drenant pentru formarea bazei, umplere şi nivelarea terenurilor.

0-18 mm (1) Baze, subbaze şi esplanade îmbunătăţite. Umpleri pentru excavări, nivelări de teren, poligoane şi hale industriale şi umpleri de şanţuri.

(1): Conţinutul de fracţie 0-18 mm este variabil.

Produsele respinse sunt de două tipuri:

pământ şi refuz de sortare; metale din armăturile de beton. La recepţie, aceste materiale sunt conţinute în deşeurile din construcţii, de aceea este nevoie de o pre-sortare şi o sortare înainte de a fi depozitate în alimentatorul dispozitivului mobil de concasare. Cernerea se realizează cu ajutorul unei site. Produsul respins va fi depozitat final în depozitul de deşeuri din construcţii.


49


PRIMARIA MEDGIDIA



B.1.5.4. Depozitarea deşeurilor din construcţii Deşeurile rezultate în etapa anterioară vor fi transportate la depozitul de deşeuri din construcţii, ce ocupă o suprafaţă la sol de 21.000 m².

B.1.6. DRENAREA, EVACUAREA, COLECTAREA ŞI EPURAREA LEVIGATULUI

B.1.6.1. Drenarea levigatului Drenarea levigatului generat din celulele de depozitare se va realiza printr-un strat de material drenant din pietriş cu grosime de 50 cm. În interiorul acestui strat drenant se va instala o reţea de tuburi riflate pentru drenaj, ţinând cont de înclinarea transversală a depozitului, cu scopul de a facilita evacuarea levigatului la un colector principal. Tuburile de drenaj vor fi realizate din polietilenă de mare densitate, cu un diametru de 350 mm, iar ramificaţiile cu un diametru de 250 mm.

Fiecare dintre celulele de depozitare a deşeurilor menajere, precum şi platformele staţiei de sortare şi a celei de compostare, vor fi dotate cu o reţea de drenare a levigatului.

B.1.6.2. Evacuarea levigatului Levigatul captat în reţeaua de tuburi va fi colectat în puţurile situate la cota cea mai mică a fiecărei celule de depozitare. Puţurile de captare a levigatului vor fi realizate din polietilenă de mare densitate, vor avea un diametru de 1 m şi o grosime a pereţilor de 2,5 cm. Fiecare puţ va fi dotat cu o pompă, cu ajutorul căreia levigatul va fi transvazat până la bazinul de colectare a levigatului cu volumul de 1.300 m³. Materialul selectat pentru construcţia puţului va permite redimensionarea acestuia pe măsură ce creşte cota depozitului. Fiind din polietilenă, redimensionarea va fi realizată prin sudare prin termofuziune.

B.1.6.3. Colectarea levigatului Excesul de levigat provenit de pe platforma staţiei de compostare, din igienizarea halei de sortare, levigatul din celulele de depozitare şi apele rezultate din zona atelierului auto vor fi colectate în bazinul de levigat. O parte din cantitatea de levigat va fi refolosită pentru umectarea compostului, excesul de levigat fiind colectat în bazinul de levigat cu volumul de 1.300 m³. Acesta va fi pompat până la bazinul aferent preepurării fizico-chimice, apoi va fi supus procesului de osmoză inversă, iar permeatul rezultat va fi acumulat într-un bazin de ape uzate.

Sistemul de colectare a levigatului pentru celulele de depozitare a deşeurilor nepericuloase este compus din următoarele componente:

conducte riflate de polietilenă de înaltă densitate, perforate la partea superioară pentru preluarea levigatului din celule şi transportul la un colector principal. Diametrul acestor conducte riflate va fi între 250 şi 350 mm;

colectoare principale realizate din conducte de polietilenă de înaltă densitate neperforate care preiau levigatul şi-l transportă spre puţurile de captare a levigatului. Diametrul acestor colectoare va fi de 350 mm, pozate longitudinal pentru fiecare celulă de depozitare în parte;


50


PRIMARIA MEDGIDIA



puţuri de captare a levigatului situate în zonele cele mai joase ale celulelor depozitului pentru a permite curgerea gravitaţională a acestuia. Din punct de vedere constructiv aceste puţuri de colectare a levigatului vor fi din polietilenă de înaltă densitate cu diametrul de 1 m, grosimea pereţilor de 2,5 mm, perforate pentru a permite intrarea levigatului. De asemenea, aceste puţuri sunt dotate cu un strat de pietriş de 50 de cm pentru drenarea optimă a levigatului.

cuva de colectare a levigatului cu un volum de 1300 m3 permite colectarea levigatului din cele 4 celule de depozitare a deşeurilor menajere. Cuva de colectare are lungimea de 35 m, lăţimea de 23 metri, adâncimea între 3,14 şi 3,40 metri, iar panta bazei cuvei este de 1%.

Din punct de vedere constructiv, cuva de colectare a levigatului are următoarea alteranţă a stratelor:

geotextil la partea inferioră; pietriş cu grosime de 30 cm; folie de polietilenă impermeabilă cu grosime de 1,5 mm pe părţile laterale şi

pe fundul cuvei de colectare ; beton armat cu grosime de 20 cm aşternut pe fundul cuvei de colectare; împrejmuire metalică a bazinului, cu înălţimea de 2 metri. pompe pentru transferul levigatului spre staţia de epurare. Lungimea conductelor de colectare a levigatului de la puţurile de captare situate în faţa celulelor de depozitare este următoarea:

1.051,0 m pâna la bazinul de colectare a levigatului; 307,5 m de la bazinul de colectare a levigatului până la treapta de epurare

mecanică; 380 m de la zona de tratare a deşeurilor organice şi zona de sortare deşeuri

menajere până la bazinul de colectare a levigatului; apele colectate din celula de depozitare a deşeurilor din construcţii sunt

canalizate şi evacuate direct în bazinul de ape epurate (aferent staţiei de epurare a levigatului) printr-o reţea de canalizare cu lungime totală de 169,5 m.

Captarea levigatului din celulele de depozitare a deşeurilor nepericuloase se va efectua printr-un strat de drenaj de 50 cm grosime realizat din pietriş. în interiorul stratului de pietriş se va poziţiona o reţea de ţevi din polietilenă de înaltă densitate în strat dublu, perforate la partea superioară pe 2/3 din suprafaţă. Diametru minim al conductelor va fi de 250 mm, acestea vor fi rezistente la atacul chimic şi biologic al levigatului şi capabile să suporte masa de deşeuri care se vor depune în instalaţie fără să sufere deformări şi rupturi. Această ţeavă perforată de polietilenă de înaltă densitate este situată pe axa depozitului de deşeuri şi alimentată de reţeaua de ţevi perforate în formă de os de peşte în interiorul stratului de drenaj. Panta conductelor de drenare a levigatului este de 2% dinspre părţile laterale ale celulei spre zona mediană şi de 2 % spre puţurile de captare a levigatului de la capetele celulelor. Levigatul este condus către un


51


PRIMARIA MEDGIDIA



puţ de captare, de unde este pompat către bazinul de colectare a levigatului. Din bazinul de colectare a levigatului va fi pompat în depozitul de aerare, iar apoi levigatul va fi tratat cu ajutorul unei instalaţii de epurare care funcţioneză pe principiul osmozei inverse.

Apa epurată se va stoca în bazinul de ape semi - curate de unde va fi evacuata printr-o conductă de refulare în reteaua de canalizare menajera din cadrul SC Lafarge Ciment (Romania) S.A. – P.L. Medgidia.

Înainte de deversare apa epurată va fi analizată din punct de vedere fizico-chimic pentru a se constatat dacă îndeplineşte toate condiţiile de deversare în conformitate cu prevederile Normativului NTPA-001 din 28 februarie 2002, modificat prin HG 352/2005 cu privire la stabilirea încărcăturii contaminante a apelor reziduale industriale şi municipale în procesul de evacuare în receptorii naturali.

B.1.6.4. Epurarea levigatului Procesul de epurare a levigatului presupune parcurgerea a 2 etape:

treapta de epurare fizico-chimică, realizată cu scopul de a reduce suspensiile şi materiile cu greutate specifică mai mică decât a apei;

tratarea prin osmoză-inversă.

B.1.6.4.1. Treapta de epurare fizico-chimică Filtrarea primară

Etapa de filtrare primară are scopul de a elimina materia grosieră pentru evitarea aglomerărilor şi problemelor mecanice în instalaţii.

Decantare

Odată încheiată etapa de filtrare, levigatul este supus unui proces de coagulare-floculare. Acesta constă în:

pregătirea reacţiei în floculator pentru reglarea pH-ului de floculare; formarea precipitatului floconos prin adăugarea de coagulanţi şi floculanţi; separarea lor prin decantarea accelerată. Separare

În al doilea compartiment al epurării fizico-chimice are loc reducerea particulelor cu greutate specifică mai mică decât apa, hidrocarburilor şi substanţelor extractibile (uleiuri, grăsimi, etc.). Echipamentul de aerare constă într-o suflantă de aer, un contor de oxigen şi un senzor de nivel. Levigatul rezultat în urma etapei de decantare este tratat prin fixarea artificială a bulelor de aer pe particulele solide. Astfel, aglomerările de aer şi particulele urcă până la suprafaţă unde are loc o deshidratare continuă.

Orice proces de epurare fizico-chimică conduce la reducerea parţială a substanţei organice. În acest caz, randamentul de reducere a acesteia este estimat la aproximativ 40%.


52


PRIMARIA MEDGIDIA



Apele posibil contaminate cu hidrocarburi de la atelierul auto şi de pe platforma de utilaje sunt tratate prin intermediul unui separator de hidrocarburi. Separatorul este compus din:

zonă de decantare; zonă de separare a hidrocarburilor; by-pass; celulă coalescentă; sistem de obturare automată. Apa contaminată pătrunde în zona de decantare, unde se produce o separare gravitaţională a nămolurilor. Apa rezultată va fi supusă unui proces de separare a hidrocarburilor, bazat pe diferenţa de densitate, după cum urmează: apa încărcată cu hidrocarburi trece printr-o celulă coalescentă în sens ascendent, picăturile de hidrocarburi fixându-se de materialul plastic al acesteia. Picăturile se unesc până ajung la o dimensiune suficient de mare pentru a se desprinde de material. După desprindere, urcă la suprafaţă unde rămân într-un separator.

Pentru a se evita evacuarea accidentală a hidrocarburilor odată cu apa tratată, instalaţia este dotată cu un sistem de obturare automată, bazat pe un flotor situat între nivelul hidrocarburilor şi cel al apei. La urcarea hidrocarburilor depozitate, scade nivelul flotorului, până când obturează ieşirea. By-pass-ul permite evacuarea directă a debitelor superioare în debitele de tratare.

Apele tratate vor fi deversate în bazinul de colectare a apelor epurate.

B.1.6.4.2. Tratarea prin osmoză inversă Unitatea de tratare propusă este proiectată pentru a trata o producţie lunară de 1400 m³ de levigat. Osmoza inversă se bazează pe un randament al staţiei de 90%, staţia fiind proiectată pentru un volum de intrare de 52 m³/zi.

Procesul căruia este supus levigatul, odată încheiată faza de preepurare, presupune parcurgerea a 4 etape, respectiv o etapă de prefiltrare a levigatului, urmată de 3 trepte succesive de osmoză inversă.

Prefiltrarea levigatului se realizează prin intermediul unor filtre de nisip multistratificat. Efluentul trece prin filtrele de cartuş de 10 microni filtraţie pentru a proteja membranele de mari cantităţi de solide în suspensie. Existenţa a două filtre face posibilă menţinerea primului în funcţiune şi a celui de-al doilea în aşteptare.

Curăţarea filtrelor se realizează cu ajutorul unei pompe centrifuge prin spălarea cu apa depozitată în tancul de apă din reţea, în timp ce celălalt este în funcţiune. După filtrarea nisipului, se produce dozificarea de antistatice cu scopul de a evita depunerea de cruste pe membrane. Conectarea filtrelor în paralel cu pompa de eliminare pozitivă va conferi presiunea necesară procesului de osmoză inversă.

Procesul de epurare constă în tratarea levigatului prefiltrat în 3 etape succesive de osmoză inversă. Osmoza inversă este procesul de obţinere a apei convenţional curate dintr-o soluţie concentrată (levigat). Acesta presupune


53


PRIMARIA MEDGIDIA



trecerea soluţiei concentrate printr-o membrană semi-permeabilă, determinând separarea apei. Tratarea are loc la o presiune de 15-20 de bari, în funcţie de nivelul de contaminare a membranelor.

Instalaţia de osmoză inversă funcţionează concomitent pe 2 linii. Prima etapă de osmoză inversă funcţionează la un debit de intrare de 1,1 m³/h pe linie şi cuprinde 4 membrane, fiecare având o suprafaţă de 24 m². În urma parcurgerii membranelor, rezultă 0,77 m³ /h care trece în cea de-a doua etapă de osmoză inversă. Aceasta are un randament de 92%, şi un debit la ieşire de 0,71 m³/h permeat. Volumul rezultat va trece în cea de-a treia şi ultimă fază de osmoză inversă. Aceasta funcţionează la un randament de 95 %, rezultând astfel, la fiecare oră, un volum de 0,68 m³ apă epurată, pentru fiecare dintre cele două linii de tratare.

Tabel 9. Parametrii unităţii de tratare a levigatului

Parametri levigat Unităţi Maxim Minim

Debit /zi max. iniţial m³/ zi max ≤ 52 (=2 x

26 m³/zi) ≤ 36,4

Randament % 90 90 Debit /luna max. iniţial m³/lună ≤ 1400 ≤ 980 COD max. mg/l ≤ 17300 ≤ 125 CBO5 max. mg/l ≤ 10300 ≤ 25 N-tot mg/l ≤ 1200 ≤ 15 NH4-N mg/l ≤ 1200 ≤ 10 pH - 4 – 9 6,5 – 8,5 Conductivitate µS/cm 15.000 < 2000 Solide totale în suspensie mg/l 400 < 35 Cloruri Cl- mg/l 2000 500 Sodiu Na+ mg/l 2400 - Potasiu K+ mg/l 1650 - Calciu Ca2+ mg/l 150 - Magneziu Mg2+ mg/l 14 - Sulfatţi SO42- mg/l < 250 600 Bariu Ba2+ mg/l 1 - Fier Fe mg/l 10 5 Mangan mg/l 14 1 Aluminiu mg/l 0,1 - Zinc Zn mg/l 2,2 0,5 Cupru Cu mg/l 0,7 0,1 Nichel Ni mg/l 0,7 0,5 Crom Cr mg/l 0,7 0,1 Plumb Pb ìg/l 100 200 Cadmiu Cd ìg/l 8 200 Mercur Hg ìg/l 10 50 Silicaţi SiO2 mg/l 7 - P total mg/l 10 2


54


PRIMARIA MEDGIDIA



Parametri levigat Unităţi Maxim Minim Carbonaţi mg/l 1100 - Temperatura min. °C 5 - Temperatura max. °C 25 - Temperatura nom. °C 20 - AOX mg/l 2 < 0,5 În timpul procesului de osmoză inversă, pe suprafaţa membranelor se va depune un strat rezidual, datorită compuşilor organici din apa reziduală. Când fluxul de permeat va reduce crustele de pe membrane, va fi necesară o curăţare pentru eliminarea crustelor şi restaurarea bunei funcţionări a membranelor.

Dat fiind faptul că sistemul folosit are 2 linii, nu este nevoie să se oprească funcţionarea normală a staţiei. O singură linie va fi oprită şi supusă procesului de curăţare, în timp ce cealaltă linie îşi poate continua funcţionarea.

În urma procesului de osmoză inversă va rezulta o soluţie concentrată foarte contaminată, care va trebui recirculată (15-20 m³/zi) şi un permeat care poate fi utilizat ca apă curată pentru umectare în interiorul depozitului sau poate fi descărcat în emisar după o ajustare a pH-ului cu o soluţie diluată de hidroxid de sodiu.

B.1.6.5. Epurarea apelor menajere Apele menajere rezultate în urma activităţii de pe amplasament vor fi epurate prin intermediul unei staţii de epurare mecano-biologică. Treapta mecanică a staţiei presupune decantarea efluentului, cu scopul eliminării particulelor solide.

Ulterior, apele trec în compartimentul de aerare, unde flora bacteriană se oxigenează secvenţial prin adăugarea de aer prin difuzoare fine.

În continuare, debitul trece în compartimentul de limpezire, unde nămolul se decantează. Apa epurată iese din unitate prin partea superioară, în punctul final de deversare.

B.2. DOTARI

B.2.1. CONSTRUCŢII

Construcţiile cu profil administrativ se vor realiza la intrarea în depozitul de deşeuri, în partea nordică a amplasamentului şi vor cuprinde:

birouri (birou director, secretariat, birou personal, 2 toalete, arhivă, sala de sedinţă, recepţie);

parc utilaje (atelierul mecanic pentru reparaţii auto, spaţiu de depozitare închis, birou, vestiare cu zonă de spălare şi toalete);

cântar pentru recepţionarea cantitativă a deşeurilor cu suprafaţa de 60 m², montat pe 8 stâlpi de beton, lungimea platformei de încărcare 16 m, lăţimea platformei de încărcare 3 m, înălţimea rampei de acces de 0,3 m, masa maximă a cântarului 60 tone, masa minimă 1 tonă ;


55


PRIMARIA MEDGIDIA



cabina de control situată în proximitatea cântarului are o suprafaţă de 17,8 m², grup sanitar de 4,75 m², zonă de control 8,10 m²;

spaţiu de parcare pentru utilaje, spaţiu betonat pentru 9 locuri de parcare; spaţiu de parcare autovehicole, suprafaţă betonată (17 locuri de parcare). depozit de sare.

B.2.2. ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE

Zona de tratare a deşeurilor este formată din:

staţie de sortare; staţie de compostare; staţie de epurare a levigatului; staţie de sortare a deşeurilor din construcţii; staţie de tratare a biogazului. Staţia de sortare are în dotare următoarele componente:

spaţiu pentru amplasarea containerelor; spaţiu pentru dezmembrarea deşeurilor voluminoase; instalaţia de sortare a deşeurilor menajere. Staţia de compostare are în dotare următoarele componente:

zona de depozitare a materilalului pentru compostare; instalaţia de mărunţire a materialului pentru compostare; zonă de depozitare amestec triturat; instalaţia de sortare amestec triturat care are ca şi rezultat obţinerea materiei

organice şi a materialului vegetal; platforme de fermentare (8 grămezi de fermentare); platforme de maturare ( 9 grămezi de maturare ); zonă de depozitare compost. Staţia de epurare are în dotare următoarele componente:

bazin de colectare levigat; decantor – separator de hidrocarburi pentru apele uzate din zona atelierului

auto; bazin de pretratare pentru levigat; instalaţie de osmoză inversă; bazin de colectare a apelor epurate. Staţia de sortare a deşeurilor din construcţii

zonă de recepţie a deşeurilor din construcţie; instalaţie de sortare a deşeurilor din construcţie; zonă de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii procesate. Staţia de tratare a biogazului


56


PRIMARIA MEDGIDIA



staţie de comprimare, sistem de conducte şi vane; staţie de ardere; tablou de control; sistem de măsurare a debitului; staţie de telecontrol.

B.2.2.1. Staţia de sortare Staţia de sortare a deşeurilor menajere va fi amplasată într-o hală cu suprafaţa de 2.106 m², cu structură metalică şi are următoarele părţi componente :

Tabel 10. Componentele staţiei de sortare a deşeurilor menajere

Nr crt Componente tehnice Caracteristici

1 Banda transportoare spre zona de mărunţire pK 23,4/1100

2 Instalaţia deschisă de fărâmiţare BO 150/55

3 Bandă transportoare spre zona de selectare pK 23,4/1200, înclinare de 14

% faţă de pardoseală

4 Bandă transportoare în zona de selecţie Pa 15/1200

5 Platformă de selecţie 12,2/4,7/4 m

6 Cabină de selecţie 12,2/4,7/3,1 m

7 Bandă transportoare înclinată a resturilor ieşite de la

selecţie

8000/1000

8 Electromagnet pe structură metalică dotat cu pâlnie

de descărcare

SF 100/RC 106

9 Separator pentru fracţii rezultate cu structură

metalică şi pâlnie

SFM 29/1000

10 Containere pentru recepţia meterialelor feroase şi

neferoase

2 bucăţi

11 Bandă transportoare înclinată spre un

autocompactor

Pa 7/1000

12 Bandă transportoare spre presa de balotare PK 24,6/1300

13 Presa de balotare a subproduselor PACOMAT V 65

Caracteristicile tehnice ale staţiei de sortare deşeuri menajere sunt:

Tabel 11. Caracterisiticile staţiei de sortare

Parametrii proiectaţi ai staţiei de sortare


57


PRIMARIA MEDGIDIA



Capacitate de tratare anuală 2.000 Tone/An Perioadă săptămânală de lucru (1) 5 Zile Capacitate zilnică de tratare 7,67 Tone/zi Factor de supradimensionare (2) 15 % Capacitate zilnică de tratare proiectată 8,82 Tone/Zi Capacitate săptămânală de tratare 44,11 Tone/săptăDensitate de amestec ambalaje (3) 0,12 Tone/m3

Volum zilnic de tratare 73,52 m3/zi (1) Aceeaşi perioadă săptămânală de lucru pe care o are staţia de compostare

(2) Se consideră un procent de 15 % de supradimensionare mecanică

(3) Date culese de la alte staţii similare, cât şi de la colectarea selectivă a acestei fracţii de ambalaje

B.2.2.2. Staţia de compostare Staţia de compostare a deşeurilor menajere va ocupa o parcelă de teren de 21.000 m2 şi are următoarele părţi componente :

Tabel 12. Componentele staţiei de compostare

Nr crt Componente tehnice Caracteristici

1 Terminator pentru fărâmiţarea şi omogenizarea

materiei vegetale şi organice

1 buc

2 Utilaj KOMPTECH x 53 pentru realizarea grămezilor

de fermentare

1 buc

3 Sistem de umectare cu apă a grămezilor de

fermentare

1 buc

4 Grămezi de fermentare pentru 8 săptămâni 8 buc

5 Tambur rotativ pentru rafinarea primară 1 buc

6 Utilaj KOMTECH TOP TURN X-53 pentru

construcţia grămezilor de maturare

1 buc

7 Instalaţie de sortare cu tambur mobil de unde rezultă

structuri recuperate cu granulozitate > 10 mm, şi

compost între 0-10 mm

1 buc

Caracteristicile tehnice ale staţiei de compostare deşeuri menajere:

Tabel 13. Caracterisiticile tehnice ale staţiei de compostare

Parametrii proiectaţi ai staţiei de compostare


58


PRIMARIA MEDGIDIA



Capacitate anuală de tratare 5.000 Tone/an Perioadă săptămânală de lucru 5 Zile Capacitate zilnică de tratare 19,18 Tone/zi Factor de supradimensionare (1) 15 % Capacitate zilnică de tratare conform proiect 22,05 Tone/zi

Capacitate săptămânală de tratare 110,27 Tone/sap

Densitate M.O. 0,60 Tone /m3

Volum zilnic de tratare 36,76 m3/zi Cantitate de deşeuri necorepunzătoare (15%) (2) 3,31 Tone /zi (1) Se consideră un procent de 15 % de supradimensionare mecanică

(2) Conform experienţelor constatate, acest procentaj de deşeuri

necorespunzătoare este acceptat

B.2.2.3. Staţia de epurare a levigatului Reţeaua de colectare a levigatului este formată din:

strat drenant din pietriş cu grosime de 50 cm; reţea de tuburi riflate din polietilenă de mare densitate, cu diametru de 350

mm şi ramificaţii cu diametru de 250 mm. Bazinul de colectare a levigatului are următoarele caracteristici tehnice:

bazin betonat cu capacitate de 1300 m³; realizat din beton armat şi impermebilizat; executat îngropat în secţiune trapezoidală; Bazinul de preepurare a levigatului are următoarele caracteristici tehnice:

bazin betonat bicompartimentat cu capacitate de 700 m³; realizat din beton armat şi impermebilizat; Separatorul de hidrocarburi utilizat la epurarea apelor posibil contaminate cu hidrocarburi, rezultate de la atelierul auto şi de pe platforma de utilaje, are următoarele componente:

zonă de decantare; zonă de separare a hidrocarburilor; by-pass; celulă coalescentă; sistem de obturare automată. Caracteristicile separatorului de hidrocarburi sunt:

Tabel 14. Caracteristicile separatorului de hidrocarburi

Nr.crt. Caracteristici Dimensiuni (mm)


59


PRIMARIA MEDGIDIA



1. Lungime 1424 2. Lăţime 746 3. Înălţime 1020 4. Diametru gură de vizitare 600 5. Diametru ieşire 200

B.2.2.4. Staţia de epurare a apelor menajere Staţia de epurare mecano-biologică este utilzată la epurarea apelor menajere şi are următoarele componente:

compatiment de decantare primară; compartiment de aerare; compartiment de limpezire. Caracteristicile tehnice ale staţiei de epurare mecano-biologică sunt:

Tabel 15. Caracteristici tehnice ale staţiei de epurare mecano-biologică

Nr. Crt. Caracteristici tehnice 1. Volum total 12 m³ 2. Volum compartiment de decantare primară 4 m³ 3. Volum compartiment de aerare 4 m³ 4. Volum compartiment de limpezire 4 m³ 5. Randament de epurare în CBO5 93% 6. Randament de epurare în MTS 90% 7. Debit maxim zilnic 5 m³/zi

Staţia de epurare prin osmoză inversă

capacitate de tratare de 52 m³/h; are 2 linii de epurare care vor funcţiona simultan cu debit de 26 m³/linie; Componentele constructive ale staţiei de epurare prin osmoză inversă sunt:

instalaţie de prefiltrare cu filtru de nisip multistratificat – 2 bucăţi; sistem de curăţare cu pompă centrifugă a filtrelor de nisip; instalaţie de osmoză inversă-1; instalaţie de osmoză inversă-2; instalaţie de osmoză inversă-3; automatizarea completă a procesului de tratare prin osmoză inversă. Instalaţia de prefiltrare are următoarele caracteristici tehnice:

Tabel 16. Caracteristicile tehnice ale instalaţiei de prefiltrare

Nr crt Descriere Tip Cantitate

1 Pompă alimentare la staţie 1+2 (redundantă) 2,2 m³/h, 15 mWC 2

2 Tanc de depozitare Capacitate: 2,5 m³; 1


60


PRIMARIA MEDGIDIA



Nr crt Descriere Tip Cantitate

levigat intrare Dimensiuni (D x H): 0,7 m x 2,0 m; Material : PE

3 Nivel (tanc levigat) Transmiţător Presiune; 0 – 3,5 m 1 4 Pompă Circulare Pompă Centrifugă 15 m³/h; 5 m WC 1 5 pH/temperatură pH 1 – 12; Temperatura: 0 – 60 °C 1

6 Tanc depozitare Acid Sulfuri

5 m³; material construcţie: PE Or IBC-cuve de 1 m³ 1

7 Pompă dozare Acid Sulfuric 1

Pompă diafragmă; 10.0 l/h; 40 mWC 1

8 Nivel (tan) Flotor cu comutator 0 – 2.5 m 2

9 Debitmetru (dozare Acid Sulfuric) Rotametru; 1 – 20 l/h 1

10 Pompă alimentare Pompă Centrifugă, 2,2 m³/h, 50 mWC 1

11 Măsurare debit intrare filtru de nisip Debitmetru , 0 – 10 m³/h 1

12 Presiune intrare filtru de nisip Transmiţător Presiune; 0 – 10 bar 1

13 Filtru de nisip

Debit,2 m³/h; Aer pentru aerisire: min. l/min;

Diametru: 650 mm Înălţime: 1000 mm

Volum: 350 l Material: PRFV

2

14 Nisip de tip Quarz Sac 25 kg (diferită granulometrie) 12

15 Pompă curăţare filtru de nisip Pompă Centrifugă, 7 m³/h, 40 mWC 1

16 Suflantă pentru curăţare Capacitate min. 420 l/min; 1

17 Presiune (pompă şi aer curăţare) Manometru; 0 – 10 bar 2

18 Compresor Piston aer instrumentaţie

Capacitate 25 l/min Depozit de presiune 50 l 1

Caracteristicile instalaţiei de osmoză inversă 1 sunt:

Tabel 17. Caracteristicile tehnice ale instalaţiei de osmoză inversă 1

Tip de membrană Membrană organică Debit intrare 1,1 m³ / h pe linie Permeat ieşire (randament aprox. 70%)

0,77 m³ / h pe linie

Flux de proiectare 8 l / h*m2

Suprafaţă de membrană 90,6 m² pe linie OI-Linii 2 OI-Bucle pe linie 1 OI-Tuburi de presiune/buclă 1 OI-Module/tub de presiune 4 Suprafaţa de membrană pentru modul 24 m² Total module 4 pe linie


61


PRIMARIA MEDGIDIA



Tabel 18. Echipamentele specifice instalației de osmoză inversă 1

Nr crt Descriere Tip Cantitate 1` Presiune (alimentare

OI1) Transmiţător presiune; 0 – 10 bar 4

2 Filtru cartuş 1 Filtru cartuş, 1,1 m³/h 2 3 Debitmetru

(alimentare OI1) Debitmetru magnetic inductiv 0 - 10 m³/h 2

4 Presiune (alimentare OI1)

Transmiţător presiune; 0 – 80 bar 2

5 Conductivitate şi temperatura (intrare OI1)

Conductivitate 1-20 mS/cm 2

6 Anticoagulant Carafă 30 L 1 7 Pompă dozare

anticoagulant Pompă diafragma; 1,1 l/h; 40 mWC

2

8 Nivel (tanc anticoagulant)

Inclusă în tijă aspirare pompă dozare 1

9 Pompă înaltă presiune OI1 1

Pompă piston 0,5 – 1,1 m³/h, 600 mWC 2

10 Pompă circulare OI1 1

Pompă centrifugă, 12 m³/h, 24 mWC 2

11 Tub de presiune Diametru 20,32 cm; fibră de sticlă 2 12 Membrană OI1 Suprafaţă membrană 24 m² 8 13 Debitmetru (Tevi

permeat OI1) Rotametru; 0,2 – 3 m³/h 2

14 Presiune (Tevi circulare OI1)

Transmiţător presiune 0 – 80 bar 2

15 Debitmetru (Tevi permeat OI1)

debitmetru magnetic inductiv, 0 – 5 m³/h 2

16 Presiune (Tevi permeat OI1)

Transmiţător presiune ; 0 – 10 bar 2

17 Pompă spălare OI Pompă centrifugă, 10 m³/h, 30 mWC 1 18 Tanc spălare OI 0,5 m³; material construcţii: PE-HD

cu încălzire (rezistenţă) 1

19 Filtru de cartuş Filtru de cartuş , 5 m³/h 1 20 Pompă 1 detergent Pompă tijă de aspirare; 1.5 m³/h; 5 mWC 1 21 Nivel (tanc spălare) Transmiţător presiune; 0 – 1 bar 1 22 Temperatura indicator

(tanc spălare) Termometru Rezistiv 0 – 60 °C 1

23 Presiune (ţevi ieşire concentrat OI1)

Manometru; 0 – 25 bar 2

24 Debitmetru (OI – ţevi concentrat)

Debitmetru, 0 – 5 m³/h 2

Caracteristicile instalaţiei de osmoză inversă 2 sunt:

Tabel 19. Caracteristicile instalaţiei de osmoză inversă 2

Tip de membrană Membrană organică Debit intrare 0,77 m³ / h pe linie


62


PRIMARIA MEDGIDIA



Permeat Ieşire (randament aprox. 92%)



OI-Linii 2 OI-Bucle pe linie 1 OI-Tuburi de presiune/bucle 1 OI-Module pentru tuburi de presiune 2 Suprafaţa de Membrana/module 32 m² Total module 2 pe linie Suprafaţa Membrana / linie 64 m² pe linie

Tabel 20. Echipamente specifice ale instalaţiei de osmoză inversă 2

Nr crt

Descriere Tip Cantitate

1 Tanc reglare 1,0 m³; material construcţii: PE 2 2 Nivel (tanc reglare) Transmiţător presiune; 0 – 1 bar 2 3 Debitmetru

(ţevi alimentare OI2) Debitmetru, 0 - 2 m³/h 2

4 Pompă înaltă presiune în OI2

Pompă Centrifugă, 0,5- 1,5 m³/h, 400 mWC

2

5 Pompă circulară OI2 Pompă Centrifugă, 10 m³/h, 12 mWC 2 6 Presiune (Pompă

circulare OI2) Transmiţător presiune; 0 – 50 bar 2

7 Tub de presiune Diametru 20,32 cm; PRFV 2 8 Membrană OI2 Suprafaţă membrană 32 m² 4 9 Debitmetru (ţevi

permeat OI2) Rotametru; 0.3 – 5 m³/h 2

10 Presiune (ţevi permeat OI2)

Transmiţător presiune ; 0 – 25 bar 2

11 Debitmetru (ţevi permeat OI2)

Debitmetru, 0 - 5 m³/h 2

12 Debitmetru (ţevi concentrat OI2)

Rotametru; 0.3 – 5 m³/h 2

13 Presiune (ţevi concentrat OI2)

Manometru; 0 – 25 bar 2

Caracteristicile tehnice instalaţiei de osmoză inversă 3 sunt:

Tabel 21. Caracteristicile tehnice ale instalaţiei de osmoză inversă 3

Tip de membrană Membrană organică Debit intrare 0,71 m³ / h pe linie Permeat Ieşire (randament aprox. 95%)



OI-Linii 2 OI-Bucle/linie 1 OI-Tuburi de presiune/bucle 1 OI-Module pentru Tub de presiune 1 Suprafaţa de Membrana/modul 32 m² Total module 1 pe linie


63


PRIMARIA MEDGIDIA



Suprafaţa de Membrana / linie 32 m² pe linie Tabel 22. Echipamente specifice ale instalaţiei de osmoză inversă 3

Nr crt

Descriere Tip Cantitate

1 Pompă circulară OI3 Pompă Centrifugă, 10 m³/h, 12 mWC 2 2 Presiune (Pompă

circulare OI3) Transmiţător presiune; 0 – 50 bar 2

3 Tub de presiune Diametru 20,32 cm; PRFV 2 4 Membrane OI3 Suprafaţă membrana 32 m² 2 5 Presiune (ţevi

concentrat OI3) Manometru; 0 – 25 bar 2

6 Debitmetru (ţevi concentrat OI3)

Rotametru; 0.3 – 5 m³/h 2

7 Presiune (ţevi permeat OI3)

Presiune transmiţător; 0 – 25 bar 2

8 Debitmetru (ţevi permeat OI3)

Debitmetru , 0 - 5 m³/h 2

9 Conductivitate şi temperatura (ieşire)

Conductivitate 1-5 mS/cm 2

10 Tanc permeat 2.0 m³; material construcţii: PE 1 11 pH/temperatură

(tanc permeat OI3) pH 1 – 12; temperatură: 0 – 60 °C 1

12 Tanc sodă caustică Cuvă IBC 1 m³ 1 13 Pompă dozare sodă

caustică Pompă diafragmă; 10.0 l/h; 40 mWC

1

14 Nivel tanc sodă caustică

Inclus în tija de aspirare pompa de dozare 1

Bazinul de colectare a apelor epurate şi convenţional curate are următoarele caracteristici tehnice:

lungimea bazinului 35 m, lăţime 23 m, înălţimea variază între 3,15-3,40 m; panta fundului bazinului este de 1%, capacitate de stocare de 1300 m3 . constructiv, de la partea inferioră spre cea superioră bazinul va avea

următoarea alternanţă a părţilor componente: geotextil; pietriş în strat de 30 cm; folie de impermeabilizare atât pe fundul cuvei cât şi pe părţile laterale ale

acestuia; beton în strat cu grosime de 20 cm pe fundul cuvei; împrejmuire cu gard metalic pe cele patru laturi.

B.2.2.5. Staţia de sortare a deşeurilor din construcţie Staţia de sortare a deşeurilor din construcţie va avea următoarele părţi componente:

Tabel 23. Componentele staţiei de sortare a deşeurilor


64


PRIMARIA MEDGIDIA



Nr crt Componente tehnica Caracteristici

1 Dispozitiv de sfărâmare mobil pe senile 97 kW

2 Sită Beyer Tandem Globtrotter 97 kW

3 Cupă de încărcare pe roţi 129 kW

4 Sită (trommel) mobilă Mustang 97 kW

Caracteristici tehnice ale dispozitivului de sortare a deşeurilor de construcţie sunt:

Tabel 24. Caracteristicile tehnice ale dispozitivului de sortare

MALAXOR ROKSTER 700

Greutate utilaj 14 tone

Secţiune alimentator 700x650 mm

Dimensiune maximă a deşeului de construcţii 930 mm

Capacitate de procesare (granulozitate 0-50 ) 120 tone/oră

Capacitate de procesare (granulozitate 0-25) 50 tone/oră

B.2.2.6. Staţia de tratare a biogazului Staţia de tratare a biogazului este formată din staţie de comprimare, zonă de ardere şi tablou de control.

Staţia de comprimare are următoarele componente şi caracteristici tehnice:

sistem de conducte şi vane; suflantă radială sau de canal lateral; dezumidificator. Tabel 25. Caracteristici tehnice ale staţiei de comprimare

Debit 150 m3/h i.N. Creştere de presiune 150 mbar

Mediu transportat Gaz de depozit de deşeuri, temperatura maximă de aspirare 300C

Flanşă DN 150 PN 6 Putere electrică a motorului 18,5

Caracteristicile tehnice ale staţiei de ardere sunt:

Tabel 26. Caracteristici tehnice ale staţiei de ardere

Putere maximă de ardere 750 Kw Putere minimă de ardere Putere minimă de ardere

150 Kw Înălţimea flăcării aprox. 8 m


65


PRIMARIA MEDGIDIA



Zona de ardere 25 - 55 Vol.% metan (de convenit)

Cantitate maximă de gaz 150 m3/h

Presiune gaz 30 bis max.100 mbar

Timp de remanenţă 0,3 s la 1.000°C

Temperatură flacără 1.000 °C

Camera de combustie cu boiler H II cu imprimare şi vopsea rezistentă la căldură DB 510 (RAL 5007) sau DB 703 (RAL 7016). Aprinderea este realizată prin intermediul unui sistem de bujii şi combustie automată.

Este utilizat un termoelement pentru controlul şi reglarea temperaturii.

Supravegherea staţiei se realizează prin intermediul unei cabine de control cu posibilitate de închidere şi împământare. Aceasta presupune semnalizarea stării de funcţionare şi a avariilor compresorului/torţei.

B.3. ASPECTE PRIVIND PM, SSM

Pentru asigurarea securităţii în procesul muncii pe durata lucrărilor de realizare şi funcţionare a depozitului de deşeuri, va exista un plan organizat care va avea ca scop instruirea pe linie de SSM. Instruirea va avea caracter specific activităţii desfăşurate şi va fi realizată de personal specializat.

Astfel, pe parcursul lucrărilor de realizare a depozitului de deşeuri, dar şi pe durata funcţionării acestuia, vor fi luate următoarele măsuri:

angajaților li se va asigura echipament de protecție a muncii corespunzător activității desfășurate;

angajaților le vor fi asigurate condiţiile de igienă corespunzătoare; asigurarea dotării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de

protecţie, aparatură de măsură şi control a parametrilor tehnologici, precum şi efectuarea controalelor periodice în scopul menţinerii în stare optimă de funcţionare a acestora.

Personalul angajat va fi instruit pe linie de protecţia muncii şi situaţii de urgenţă în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectându-se prevederile Ordinului nr. 712/2005, completat cu Ordinul nr. 786/2005 și Legii nr. 319/2006.

C. DEŞEURI

C.1. TIPURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI ÎN ETAPA DE CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE

În perioada de construcţie a depozitului de deşeuri şi ulterior în perioada lucrărilor de întreţinere vor rezulta deşeuri periculoase, nepericuloase şi inerte care trebuie valorificate şi/sau eliminate conform prevederilor din OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 426/2001, modificată cu OUG 61/2006 aprobată prin Legea 27/2007.


66


PRIMARIA MEDGIDIA



Gestionarea deşeurilor (colectare selectivă, transport, valorificare, eliminare) se va face cu respectarea reglementărilor menţionate mai sus.

Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta în urma lucrărilor de construcţie a depozitului de deşeuri şi ulterior pe perioada funcţionării lui sunt următoarele:

Tabel 27. Tipurile de deşeuri generate şi gradul de periculozitate a acestora

Sursele de

deşeuri (etapele proiectu

lui)

Codurile deşeurilor conform

Listei Europene a Deşeurilor

Denumirea deşeului generat

Mod de depozitare temporară

Modalităţile propuse de gestionare

Periculozitate

08 01 11*

Deseuri de vopsele cu continut de

solventi organici (vopsirea

structurilor metalice)

Depozitare temporară în

recipienţi etanşi

Eliminare prin firme autorizate Periculoase

13 01 13*, 13 02 08*

Uleiuri uzate provenite de la

utilajele folosite în etapa de

construcţie


recipienţi etanşi


15 01 01 Ambalaje hârtie/carton

Depozitare temporară pe amplasament în pubele, pe

categorii

Se valorifică prin firme autorizate sau se preiau de

firma de salubritate autorizată şi pentru

colectarea deşeurilor reciclabile

Nepericuloase

15 01 02 Ambalaje tip PET,

alte ambalaje material plastic

Depozitare temporară pe amplasament în pubele, pe

categorii

Se valorifica prin firme autorizate sau se preiau de

firma de salubritate autorizată şi pentru


Nepericuloase

15 01 10*

Deşeuri de ambalaje provenite

de la vopsele, grunduri pe bază de ulei (vopsirea

structurilor metalice)


recipienţi etanşi


17 01 01 Deşeuri de beton Depozitare

temporară pe amplasamentu

Reutilizare la realizarea

umpluturilor Nepericulos


67


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

Etapa de

realizarea

depozitului de deşeuri

l organizării de şantier

17 02 03

Deşeuri din polietilenă

(geomembrană) rezultate de la

impermeabilizarea artificială

Depozitare temporară pe

amplasamentul organizării de

şantier

Valorificare ca material reciclabil Nepericulos

17 02 03

Deşeuri din PVC, rezultate de la

debitarea tuburilor de polietilenă

pentru sistemul de drenare a apelor


amplasamentul organizarii de

santier


17 02 03

Deşeuri geotextile utilizate în stratul drenant pentru

evitarea colmatării



şantier

Valorificare ca material reciclabil Nepericuloase

17 04 05

Deşeuri metalice de la armăturile

construcţiilor,de la pereţii laterali ai

halelor, acoperişul din tablă etc

Depozitare temporară în recipienţi în


şantier

Valorificare prin firme autorizate Nepericuloase

17 04 11

Deşeuri de cabluri de la realizarea branşamentului reţelei electrice,

sistemul de iluminat al



recipienţi etanşi în cadrul

organizării de şantier


17 05 04

Pământ şi pietre din excavarea

fundaţiei construcţiilor



şantier


umpluturilor Nepericuloase

20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în

pubele ecologice

Eliminare prin firma de salubritate Nepericuloase

17 02 01 Deşeuri lemnoase (cofraje, activităţi

de curăţare a


amplasamentu

Reutilizare ca şi combustibil pentru instalaţii de ardere

Nepericuloase


68


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

suprafeţei de depozitare )

l organizării de şantier

pe lemn

Etapa de

functionare a


20 03 01 Deşeuri menajere Depozitate

temporar pe amplasament

Introduse în circuitul de procesare a

deşeurilor de pe amplasament

(sortare, compostare,

depozitare finală )

Nepericulose

19 12 01 Hârtie/carton, rezultate de la

staţia de sortare

Depozitare temporară pe amplasament

sub formă balotată, pe

categorii, valorificate

Se valorifică prin firme autorizate în


Nepericuloase

19 12 04

PET-uri, alte deşeuri din

material plastic, rezultate de la

staţia de sortare


sub formă balotată, pe


ulterior

Se valorifică prin firme autorizate

pentru colectarea deşeurilor reciclabile

Nepericuloase

19 12 02

Deşeuri metalice feroase, rezultate

de la activitatea de sortare a deşeurilor

menajere, compostare şi de

la sortarea deşeurilor din

construcţie

Depozitare temporară pe amplasament, în containere

metalice

Valorificare prin firme autorizate şi

specializate în reciclarea deşeurilor

Nepericuloase

19 12 03

Deşeuri metalice neferoase, de la

activitatea de sortare deşeuri

menajere, compostare şi de

la sortarea deşeurilor din

construcţie


metalice


19 12 06 Deseuri de sticlă activitatea de




69


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

sortare deşeuri menajere,

amplasament, în containere

metalice

19 08 08 * Nisip de la

instalaţia de osmoză inversă


etanşe

Eliminare prin firmă specializată şi

autorizată Periculos

19 08 13 * Namol rezultat din

pretratarea levigatului

Depozitarea temporară pe amplasament în containere

etanşe, eliminare prin

firme specializate şi

autorizate

Eliminare prin firmă specializată şi

autorizată Periculos

19 07 02 *

Levigate din depozitul de

deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase

Colectare în cuva de

colectare a levigatului epurate

Epurare în instalaţia de

epurare Periculos

19 07 03

Levigate din depozitul de deşeuri altele

decât cele specificate la 19 07

02*, 19 05 01

Colectare în cuva de

colectare a levigatului

Epurare în instalaţie de epurare a levigatului

Nepriculos

19 05 01 Fracţiunea

recompostată din deşeurile menajere

Depozitare pe platformă betonată,

reintrodusă în etapa de

compostare

Depozitare pe amplasament pe

platformă betonată Nepriculos

19 12 12 Alte tipuri de deşeuri


Eliminare prin firme specializate şi

autorizate Nepericuloase

20 02 03 Alte deşeuri nebiodegradabile


Eliminare prin firme specializate şi

autorizate Nepericuloase


70


PRIMARIA MEDGIDIA



C.1.1. DEŞEURI INERTE ŞI NEPERICULOASE

Din activitatea desfăşurată pe amplasamentul obiectivului, atât în faza de realizare a investiţiei cât şi în faza de exploatare a acesteia, categoriile de deşeuri nepericuloase care se produc sunt:

Tabel 28. Deşeuri nepericuloase produse atât în faza de construcţie/funcţionare

Sursele de

deseuri (etapele proiectu

lui)






Periculozitate

15 01 01 Ambalaje hârtie/carton


amplasament în pubele, pe categorii


firma de salubritate

autorizată şi pentru colectarea

deşeurilor reciclabile

Nepericuloase

15 01 02

Ambalaje tip PET, alte ambalaje material plastic


amplasament în pubele, pe categorii


firma de salubritate

autorizată şi pentru colectarea

deşeurilor reciclabile

Nepericuloase

17 01 01 Deşeuri de beton



şantier


umpluturilor Nepericulos

17 02 03

Deşeuri din polietilenă

(geomembrană)

rezultate de la

impermeabilizarea

artificială



şantier


17 02 03

Deşeuri din PVC,

rezultate de la debitarea tuburilor de polietilenă



şantier



71


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

pentru sistemul de drenare a

apelor

17 02 03

Deşeuri geotextile utilizate în

stratul drenant pentru

evitarea colmatării



şantier

Valorificare ca material reciclabil Nepericuloase

17 04 05

Deşeuri metalice de la armăturile construcţiilo

r ,de la pereţii

laterali ai halelor,

acoperişul din tablă etc


recipienţi în cadrul organizării de

şantier


17 04 11

Deşeuri de cabluri de la realizarea

branşamentului retelei electrice,

sistemul de iluminat al depozitului de deşeuri

Depozitare temporara în

recipienti etansi în cadrul organizării

de şantier


17 05 04

Pământ şi pietre din excavarea fundaţiei

construcţiilor



şantier


umpluturilor Nepericuloase

20 03 01 Deşeuri menajere

Colectare în pubele ecologice

Eliminare prin firma de

salubritate Nepericuloase

17 02 01

Deşeuri lemnoase (cofraje,

activităţi de



Reutilizare ca şi combustibil pentru instalatii de ardere

pe lemn

Nepericuloase


72


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

curăţare a suprafeţei

de depozitare )

şantier

Etapa de

functionare a


20 03 01 Deşeuri menajere

Depozitate temporar pe

amplasament

Introduse în circuitul de procesare a

deşeurilor de pe amplasament

(sortare, compostare,

depozitare finală)

Nepericulose

19 12 01

Hârtie/carton, rezultate de la staţia de sortare


amplasament sub formă balotată, pe


Se valorifica prin firme autorizate în


Nepericuloase

19 12 04

PET-uri, alte deşeuri din

material plastic,

rezultate de la staţia de

sortare


amplasament sub formă balotată, pe

categorii, valorificate ulterior

Se valorifică prin firme autorizate

pentru colectarea deşeurilor reciclabile

Nepericuloase

19 12 02

Deşeuri metalice feroase,

rezultate de la activitatea de sortare a deşeurilor menajere,

compostare şi de la sortarea

deşeurilor din

construcţie


amplasament, în containere metalice

Valorificare prin firme autorizate şi

specializate în reciclarea deşeurilor

Nepericuloase

19 12 03

Deşeuri metalice

neferoase, de la

activitatea de sortare





73


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

deşeuri menajere,

compostare şi de la sortarea

deşeurilor din

construcţie

19 12 06

Deseuri de sticlă

activitatea de sortare

deşeuri menajere,




19 07 03

Levigate din depozitul de

deşeuri altele decât

cele specificate

la 19 07 02*, 19 05

01

Colectare in cuva de colectare a

levigatului

Epurare în instalaţie de epurare a levigatului

Nepriculos

19 05 01

Fracţiunea recompostat

ă din deşeurile menajere

Depozitare pe platformă betonată,

reintrodusă în etapa de

compostare

Depozitare pe amplasament pe

platformă betonată Nepericulos

19 12 12 Alte tipuri de deşeuri


Eliminare prin firme specializate

şi autorizate Nepericuloase

20 02 03 Alte deşeuri nebiodegrad

abile


Eliminare prin firme specializate

şi autorizate Nepericuloase

În marea lor majoritate, deşeurile nepericuloase rezultate prin realizarea investiţiei sunt deşeuri inerte, valorificabile, care se pot elimina prin firme specializate şi autorizate.

C.1.2. DEŞEURI TOXICE ŞI PERICULOASE

Categoriile de deşeuri periculoase care se produc în faza de realizare a investiţiei şi în faza de funcţionare a depozitului de deşeuri sunt:


74


PRIMARIA MEDGIDIA



Tabel 29. Deşeuri periculoase rezultate în faza de construcţie şi funcţionare a depozitului

Sursele de


lui)






Periculozitate

Etapa de

realizarea


08 01 11*

Deşeuri de vopsele cu conţinut de

solvenţi organici

(vopsirea structurilor metalice)


recipienţi etanşi


13 01 13*, 13 02 08*

Uleiuri uzate provenite de la utilajele folosite în etapa de

construcţie


recipienţi etanşi


15 01 10*

Deşeuri de ambalaje

provenite de la vopsele, grunduri pe bază de ulei

(vopsirea structurilor metalice)


recipienţi etanşi


19 08 08 *

Nisip de la instalaţia de

osmoză inversă


amplasament, în containere etanşe

Eliminare prin firmă specializată

şi autorizată Periculos

19 08 13 *

Nămol rezultat din pretratarea levigatului

Depozitarea temporară pe

amplasament în conteinere etanşe

, eliminare prin firme specializate

şi autorizate

Eliminare prin firma specializată


Etapa de

funcţionare a

depozitului

19 07 02 *

Levigate din depozitul de deşeuri cu conţinut de substanţe

periculoase

Colectare în cuva de colectare a

levigatului epurate

Epurare în instalaţia de

epurare Periculos

19 08 08 * Nisip de la

instalaţia de osmoză


amplasament, în




75


PRIMARIA MEDGIDIA



Sursele de


lui)






Periculozitate

inversă containere etanşe

19 08 13 *

Nămol rezultat din pretratarea levigatului

Depozitarea temporară pe

amplasament în containere etanşe

, eliminare prin firme specializate

şi autorizate



Deşeurile periculoase produse se vor depozita în zona organizării de şantier (pentru faza de construcţie) şi în zona de depozitare temporară(pentru faza de functionare), în recipienţi adecvaţi (butoaie metalice etanşe) şi vor fi eliminate periodic prin firme specializate şi autorizate.

C.2. SPAŢII DE DEPOZITARE TEMPORARĂ

Spaţiile de depozitare temporară a deşeurilor, respectă categoriile de deşeuri produse şi gradul lor de periculozitate, având în vedere în primul rând necesitatea protecţiei mediului şi sănătăţii personalului angajat. De aceea, toate deşeurile produse sunt colectate separat în recipienţi adecvaţi stării lor fizice şi periculozităţii lor, vor fi depozitate în spaţii în afara frontului de lucru principal. În general se vor folosi pentru stocarea temporară a acestora spaţii deschise respectiv închise, în funcţie de gradul de periculozitate al deşeurilor.

Spaţiul de depozitare temporară a deşeurilor rezultate în faza de construcţie a depozitului vor fi legate de organizarea de şantier, deşeurile produse se vor elimina prin firme specializate şi autorizate. Depozitarea temporară a deşeurilor periculoase se va face în recipienti etanşi, în containere metalice închise, iar deşeurile nepericuloase în zonele aferente organizării de şantier.

În faza de funcţionare a depozitului deşeurile periculoase (nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase, nisip contaminat cu substanţe periculoase) se va depozita temporar în recipienţi metalici etanşi, iar ulterior se vor elimina prin firmă specializată şi autorizată.

Deşeurile nepericuloase reciclabile, rezultate atât în faza de realizare a investiţiei cât şi în faza de funcţionare a depozitului se vor stoca temporar pe amplasament şi se vor elimina prin firme specializate şi autorizate.


76


PRIMARIA MEDGIDIA



D. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

D.1. APA

D.1.1. CONDIŢIILE HIDRICE ŞI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI

Sub aspectul localizării hidrologice, arealul ce conţine perimetrul analizat face parte din bazinul hidrografic al canalului Dunăre – Marea Neagră. Canalul Dunăre – Marea Neagră a urmărit, în zona localităţii Medgidia, traseul principalului curs de apă din zonă – Valea Carasu. Canalul Dunăre – Marea Neagră curge de la vest la est şi străbate municipiul Medgidia.

În lungul Văii Carasu, actual canalul Dunare – Marea Neagră, este dezvoltat un sistem complex de irigaţii. O notă caracteristică a reţelei hidrografice este densitatea foarte scăzută a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentând cea mai redusă valoare de pe întregul teritoriu al ţării. Canalul Dunăre – Marea Neagră, cu o lungime de 64,4 km, adâncime de 7,0 m, pescaj maxim – 5,5 m, lăţime medie – 90 m, asigură legătura navală între portul Cernavodă şi portul Constanţa Sud.

Debitul acestui canal este controlat dar depinde şi de debitele şi nivelurile de apă din Dunăre. Pe lângă funcţiunea de transport naval, canalul Dunăre – Marea Neagră asigură alimentarea cu apă a sistemelor de irigaţii din zonă, dar are şi rol de preluare controlată a unor debite excedentare din Dunăre în caz de ape mari.

Debitele medii multianuale pentru râurile din judeţul Constanţa sunt reduse comparativ cu suprafaţa bazinelor de recepţie. Acestea au un caracter variabil, în funcţie de condiţiile meteorologice, existând şi cursuri de apă pe care se înregistrează fenomene de secare în timpul verii. Acest fenomen este redus de prezenţa sistemelor de irigaţii care au condus la ridicarea pânzei freatice, care alimentează cursurile de apă în perioadele secetoase.

Din punct de vedere calitativ şi hidrochimic, în perioadele în care se înregistrează debite scăzute se înrăutăţeşte şi calitatea cursului de apă, scăzând gradul de diluţie şi dispersie a poluanţilor. De asemenea, pot apărea influenţe de ordin calitativ datorate traversării zonelor rurale, dar şi a celor urbane, care pot conduce la impurificări cu substanţe organice, nitraţi, nitriţi.

Din punct de vedere al acviferelor freatice în zona amplasamentului analizat întâlnim trei orizonturi acvifere:

orizontul acvifer freatic (I) cantonat în depozitele cuaternare reprezentate prin depozite loessoide şi aluvionare ale Văii Carasu. Acest orizont acvifer are nivel liber, adâncimi de 15,0-20,0 m şi o dezvoltare relativ limitată, caracterizându-se printr-un potenţial hidrogeologic redus.

orizontul acvifer freatic (II) din depozitele cretacice barremiene din zona Carierei Medgidia. Calcarele cu alternanţe de marne de la partea superioară a complexului barremian, apar în forajele de pe malul stâng al canalului


77


PRIMARIA MEDGIDIA



Dunăre - Marea Neagra la adâncimea minima de 11 - 25 m şi se dezvoltă până la adâncimea de 72-126 m, având grosimea de 61-102 m.

În depozitele sedimentare barremiene prezente în zona de amplasare a depozitului de deşeuri Medgidia a fost întâlnit un acvifer cantonat în stratele permeabile, reprezentate în special de roci calcaroase şi marnoase fisurate, intercalaţiile nisipoase având o dezvoltare mai redusă. Nivelul hidrostatic măsurat în forajele executate este situat între 11 m şi 12,5 m cota reper Marea Neagra. Direcţia de curgere a apei în acest acvifer este predominantă de la Sud la Nord, cu gradienţi reduşi (cca. 0,8%0) şi conductivităţi hidraulice relativ ridicate.

Stratele argiloase şi argilo-marnoase se constituie în ecrane impermeabile şi ele pot reţine deasupra lor, în partea superioară a carierei, acvifere subţiri, discontinui, cu debite reduse, alimentate din precipitaţii.

orizontul acvifer de medie adâncime (II) este cantonat în formaţiunile predominant carbonatate de vârsta barremian -jurasice, constituite la partea superioară din calcare în general masive cu alternanţe de marne, slab permeabile, urmate la partea mediană de calcare şi calcare dolomitice mai compacte sau cu fisuraţie limitată, de multe ori umplută cu material argilos şi respectiv inferioară de dolomite şi calcare dolomitice puternic şi neomogen fisurate, local carstificate, cu permeabilitate şi transmisivitate ridicată, în care apa circulă sub presiune având nivelul piezometric ascensional la cota medie de +10,5m la + 12 m deasupra nivelului mării.

Calcarele dolomitice şi dolomitele de la partea mediană şi respectiv inferioară a complexului barremian - jurasic, prezintă un grad foarte diferit de fisurare şi carstificare, ceea ce are o influenţă directă asupra debitelor de apă ce se pot obţine în fiecare foraj.

D.1.2. SURSE DE POLUARE A COMPONENTEI HIDRICE

D.1.2.1. Etapa de realizare a investiţiei În perioada de realizare a investitiei factorul de mediu apă poate fi afectat astfel:

poluarea pânzei freatice prin lucrări de excavare şi infiltrarea diferiţilor poluanţi de pe suprafaţa supusă construcţiei depozitului de deşeuri în sol şi apoi în pânza freatică;

poluarea apelor pluviale prin contactul cu substanţele şi materiile prime depozitate în organizarea de şantier şi care antrenate de apa meteorică pot ajunge în (canalul Dunăre-Marea Neagră);

scurgeri accidentale de produse petroliere pe suprafaţa solului, antrenarea acestora de apele pluviale şi posibilitatea infiltrării apelor în pânza freatică.

managementul necorespunzător al deşeurilor generate în faza de construcţie a depozitului poate conduce la o potenţială contaminare a apelor pluviale şi a celor freatice.


78


PRIMARIA MEDGIDIA



D.1.2.2. Etapa de funcţionare a depozitului În perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri menajere şi de construcţie sursele de poluare a componentei hidrice sunt reprezentate de:

spaţiile de depozitare a deşeurilor şi platformele tehnologice determină contaminarea apelor pluviale cu contaminanţi prezenţi în componenţa deşeurilor;

funcţionarea defectuoasă a sistemului de canalizare şi epurarea levigatului (apariţia unor infiltraţii din conductele de transport a levigatului, defecţiuni tehnice la staţia de epurare);

degradarea geomembranei de la partea inferioară a celulelor de depozitare conduce la o contaminare a apelor freatice cu levigat din corpul depozitului;

funcţionarea defectuoasă a separatorului de hidrocarburi pentru apele uzate rezultate din zona de spălare şi de la atelierul auto;

apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare, în cazul unor gestionări necorespunzătoare pot modifica proprietăţile fizico-chimice ale componentei hidrice.

D.1.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI

De pe amplasamentul analizat în faza de funcţionare a depozitului de deşeuri vor rezulta următoarele ape uzate:

ape menajere uzate rezultate de la grupurile sociale din incintă; apele pluviale de pe suprafaţa depozitului de deşeuri din construcţiei, prin

intermediul conductei HDPE de Ø 90, acumulate în bazinul de colectare ape curate;

apele pluviale de pe suprafaţa platformelor betonate, drumuri de incintă, colectate şi direcţionate spre bazinul de acumulare a apelor epurate, (pentru cele rezultate din partea sudică), iar cele din partea nordică direcţionate spre reţeaua de canalizare a localităţii-conducte de PE Ø 600mm ;

apele rezultate din zona de spălare a utilajelor folosite pe amplasament, din canalul median al atelierului auto, vor fi direcţionate spre separatorul-decantor de produse petroliere, deversate apoi în bazinul de ape curate;

apele contaminate de la staţia de compostare colectate în conductă de PE Ø 200 mm şi transportate spre bazinul de acumulare levigat, spre staţia de epurare, bazinul de acumulare ape epurate-conducte HDPE Ø 90-100 mm;

apele provenite de la spălarea încăperii staţiei de sortare, colectate în conducte de PE Ø 200 mm, iar de aici sunt descărcate în conducta de ape uzate rezultate de la staţia de compostare;

levigatul din celulele de depozitare a deşeurilor menajere preluat de conducte de polietilenă cu caneluri Ø 250 mm şi inclinare de 2% de la exteriorul celulei spre interior, direcţionat apoi prin colectorul principal al fiecărei celule (panta de 2% pe direcţia de curgere necesară pentru evacuare gravitaţională a levigatului). La ieşirea din celulă levigatul este preluat de conductele de polietilenă de înaltă densitate (HDPE) Ø 90 mm şi


79


PRIMARIA MEDGIDIA



transportat în bazinul de acumulare a levigatului, iar de aici în staţia de preepurare şi epurare prin osmoză inversă.

Pentru prognoza cantităţilor de ape uzate rezultate in faza de funcţionare a investiţiei se vor utiliza următoarele formule:

Debite maxime de ape pluviale. Conform STAS 1846-90 şi STAS 9470/73 se determina debitele pentru apele pluviale de pe suprafaţa totală, conform relaţiei:

Qpl = m x S x x I unde: m = 0,8 – coeficient de reducere a debitelor de calcul pentru t(timp) mai mic

de 40 min I = 200l/s – intensitatea ploii de calcul - coeficient de scurgere pentru diferite suprafeţe ocupate S – suprafaţa (ha) pentru suprafaţa construită, = 0,9 pentru suprafaţa betonată, = 0,8 suprafaţa celulelor de depozitare deşeuri = 0,65 Q levigat =m xSx x I m-0,8 S –suprafaţa în ha; (celula I -3,3927 ha; celula II 3,4022 ha, celula III 3,5437

ha, IV 3,5435 ha, Suprafaţa totală 13,8821 ha) I –intensitatea ploii: 200 l/s - coeficientul de scurgere 0,65 Q levigat celula I = 0,8x3,3927x200x0,65 l/s

Q levigat celula I = 352, 84 l/s

Q levigat celula II= 0,8x 3,4022x200x0,65 l/s

Q levigat celula II = 353,82 l/s

Q levigat celula III= 0,8x 3,5437 x200x0,65 l/s

Q levigat celula III= 368,54 l/s

Q levigat celula IV= 0,8x3,5435 x200x0,65 l/s

Q levigat celula IV= 368, 524 l/s

Q depozit deşeuri de constructie =0,8x2,1x200x0,65 l/s

Q depozit deşeuri de constructie= 218,4 l/s.

Q platformebetonate =0,8x 2,5604x200x0,8 l/s

Q platformebetonate =327,73 l/s

Q suprafete construite =0,8x 0, 3175 x200x0,9 l/s


80


PRIMARIA MEDGIDIA



Q suprafete construite =45,72 l/s

Debitele medii de evacuare ale apelor pluviale posibil impurificate

Conform STAS 1846-90 si STAS 1478/90 se determină debitele pentru apele pluviale de pe suprafaţa totală a platformei betonate, conform relaţiei:

Qpl = S x x I , unde: I = 0,663 mc/mp/an – media de precipitaţii; - coeficient de scurgere pentru diferite suprafeţe ocupate; S – suprafaţa (mp) pentru suprafaţa construită, = 0,9 pentru suprafaţa betonată, = 0,8 suprafaţa celulelor de depozitare deşeuri = 0,65 Qpl = S x x I unde:

Q levigat celula I = 33927x0,65x0,663 =14620,84 mc/an

Q levigat celula I = 0,4636 l/s

Q levigat celula II= 34022x0,65x0,663=14661, 78 mc/an

Q levigat celula II = 0,4649 l/s

Q levigat celula III= 35437x0,65x0,663=15271,5 mc/an

Q levigat celula III= 0,4842 l/s

Q levigat celula IV= 35435x0,65x0,663=15270,71 mc/an

Q levigat celula IV= 0,4842 l/s

Q depozit deşeuri de constructie =21000x0,65x0,663=9049,95 mc/an

Q depozit deşeuri de constructie= 0,286 l/s.

Q platformebetonate =25604x0,8x0,663=13580,36 mc/an

Q platformebetonate =0,4306 l/s

Q suprafete construite = 3175 x0,9x0,663 =1894,52 mc/an

Q suprafete construite =0,060 l/s

D.1.4. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA POLUĂRII APEI

D.1.4.1. Etapa de realizare a investiţiei În vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra factorului de mediu apă sunt necesare măsuri, atât în perioada de realizare a investiţiei, cât şi ulterior, după realizarea acesteia.

În perioada de realizare a investiţiei vor fi luate următoarele măsuri:


81


PRIMARIA MEDGIDIA



evitarea contactului produselor petroliere cu componenta hidrică atât în zona de depozitare a carburanţilor cât şi în zona frontului de lucru;

evitarea contactului materiilor prime cu potenţial de solubilizare, cu apele pluviale pentru a evitarea schimbării proprietăţilor fizico-chimice ale apei;

evitarea contactului deşeurilor tehnologice rezultate în faza de construcţie cu componenta hidrică;

vidanjarea toaletelor ecologice (amplasate în organizarea de şantier) se va efectua de către firme specializate şi autorizate, se va evita astfel deversarea sau infiltrarea unor reziduuri menajere pe/în sol, respectiv apele subterane.

D.1.4.2. Etapa de funcţionare a depozitului Pe perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri municipale şi de construcţii se vor lua următoarele măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra componentei hidrice:

verificarea periodică a reţelei de colectare şi drenare a levigatului; verificarea periodică a staţiei de epurare a levigatului în scopul unei bune

funcţionări a acesteia; verificarea periodică a separatorului de hidrocarburi de pe amplasament,

prelevarea periodică a probelor de apă după ieşirea acestora din instalaţie; evaluarea cantitativă periodică a levigatului intrat în staţia de epurare; prelevarea şi analiza probelor de ape epurate la ieşirea acestora din staţia

de epurare; prelevarea şi analizarea probelor de ape evacuate în reţeau de canalizare a

localităţii; controlul apei subterane prin foraje de control, cel puţin trei la număr, unul

amonte de depozit, şi două aval de depozit; în cazul unor poluări accidentale aplicarea unui plan viabil de intervenţie şi

reducere a impactului, în cel mai scurt timp posibil; evacuarea tuturor categoriilor de apa uzata in reteaua de canalizare a SC

Lafarge Romania SA; calitatea apelor evacuate de pe platforma depozitului trebuie să

îndeplinească NTPA 002/2002 aprobat prin HG nr. 188 din 28 februarie 2002, modificată prin HG 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în reţelele de canalizare a apelor uzate.

D.2. AERUL

D.2.1. CONDIŢII METEOROLOGICE PE AMPLASAMENT

Clima regiunii din care face parte şi amplasamentul analizat evoluează pe fondul general al climatului temperat continental, prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenţa Mării Negre şi a fluviului Dunărea, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia.


82


PRIMARIA MEDGIDIA



Circulaţia maselor de aer iarna este influenţată de anticiclonul Siberian care determină reducerea cantităţilor de precipitaţii, iar vara de anticiclonul Azorelor, care provoacă temperaturi ridicate şi secete. Influenţele Mării Negre se resimt prin toamne lungi şi călduroase, ca şi prin primăveri târzii şi răcoroase. Vântul predominant este cel care bate în direcţia N-NE, caracterizându-se printr-o umiditate redusă vara, iarna aducând viscole şi geruri.

Temperatura medie anuală a zonei este de 10 – 11 °C, în ultimul deceniu înregistrând uşoară creştere, datorită modificărilor survenite la nivel planetar. Pe timpul verii durata de strălucire a soarelui este de 10 - 12 ore/zi, iar temperatura la suprafaţa solului poate atinge şi valoarea de 45 – 48°C.

Valoarea radiaţiei solare (directe şi difuze) este de circa 184,1 Kcal/cm2/an, iar umiditatea aerului înregistrează valori minime vara (74% )şi valori maxime iarna (89%), valoarea medie anuală fiind de 80%. Presiunea atmosferică este relativ ridicată, oscilând între 758-764 mmHg.

D.2.2. SURSE DE POLUARE ŞI TIPURI DE POLUANŢI GENERAŢI

Realizarea proiectului reprezintă o sursă de poluare a componentei aer din faza de realizarea a investiţiei şi până la închiderea depozitului de deşeuri. Sursele de poluare şi efectele acestora nu implică modificări majore la nivelul calităţii componentei aer, dar datorită unor poluări accidentale, acestea se pot intensifica şi afecta componenta analizată.

Pentru o bună evidenţiere a potenţialelor surse de poluare şi a impactului acestora asupra calităţii aerului, se va face analiza acestora pentru toate cele trei etape ale proiectului (construire, utilizare, închidere).

D.2.2.1. Etapa de realizare a investiţiei În etapa de realizare a investiţiei (construcţia depozitului, platformelor betonate pentru amplasarea staţiei de compostare, sortare ambalaje, staţie de epurare etc.) sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de:

utilajele folosite pentru realizarea investiţiei (pentru excavare, transport, nivelare, ridicare etc) care produc o contaminare a aerului cu pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, gaze de ardere(CO, NOx, SO2, NMVOC-uri, CH4, NH3), pe perioada de funcţionare a acestora;

manipularea solului extras din fundaţii, precum şi a solului care se va utiliza la construcţia depozitului poate contamina factorul de mediu aer prin pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile;

lucrările de aşternere a stratului de asfalt pot produce în faza de realizare a investiţiei o contaminare a aerului cu COV-uri, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile.

D.2.2.2. Etapa de funcţionare a depozitului În faza de funcţionare a investiţiei (depozitarea deşeurilor, funcţionarea staţiei de sortare, a staţiei de compostare) sursele de contaminare a atmosferei sunt:


83


PRIMARIA MEDGIDIA



depozitarea deşeurilor menajere în celulele depozitului poate conduce la o poluare atmosfericăcu CH4, C02, H, H2S, mercaptani etc;

procesarea deşeurilor în instalaţia de sortare, respectiv în cea de compostare determină emisii poluante în atmosferă similare celor de la paragraful anterior;

staţia de concasare-sortare produce gaze de ardere datorită funcţionării motoarelor Diesel, şi pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile prin operaţiunile de concasare;

utilajele care vor funcţiona pe amplasament determină o contaminare atmosferică cu pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, gaze de ardere (SOx, COx, Nox. SO2 etc).

În etapa de închidere şi post-închidere principala sursă de poluare a componentei aer o poate reprezenta scurgerile de biogaz. Compuşii acestuia pot ajunge în atmosferă datorită unor defecţiuni al instalaţiei de capatare a biogazului. Altă sursă de poluare poate proveni din activităţile de copertare cu sol a celulelor, prin antrenarea de către curenţii de aer a pulberilor în suspensie şi sedimentabile.

D.2.2.3. Etapa post-închidere a depozitului În etapa de închidere şi post-închidere principala sursă de poluare a componentei aer o poate reprezenta scurgerile de biogaz. Compuşii acestuia pot ajunge în atmosferă datorită unor defecţiuni al instalaţiei de capatare a biogazului. Altă sursă de poluare poate proveni din activităţile de copertare cu sol a celulelor, prin antrenarea de către curenţii de aer a pulberilor în suspensie şi sedimentabile.

D.2.3. PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin metoda de analiza EEA/EMEP/CORINAIR.

Pentru prognozarea impactului generat de utilajele care lucrează pentru realizarea investiţiei s-a tinut cont de intensitatea traficului de incinta, tipul si viteza mijloacelor de transport, precum si de distanta parcursa de mijloacele de transport auto in proximitatea obiectivului.

D.2.3.1. Etapa de realizare a investiţiei Pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone (autobasculante) şi care utilizează combustibil motorina, factorii de emisie sunt următorii:

Tabel 30. Factori de emisie pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone

Cantitatea de poluanţi

evacuată în NOX CH4 VOC CO N2O CO2


84


PRIMARIA MEDGIDIA



atmosferă

gr/km 10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800

gr/kg de

motorina 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138

gr/MJ 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Cantitatea de particule emisă în urma procesului de combustie a motorinei în timpul transportului este dată de relaţia de mai jos:

De asemenea, în procesul de combustie a motorinei se antrenează în atmosferă următoarele metale grele cu factorii de emisie aferenţi:

Tabel 31. Cantitatea de pulberi emise prin arderea motorinei

Cantitatea de pulberi emisă în atmosferă

Particule (PM)

Gr/kg de motorină consumată 4,3

Tabel 32. Factori de emisie pentru metalele grele emise în atmosferă de la utilajele de transport

Metale grele Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

mg/Kg

motorină

consumată

0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1

Pentru utilajele care vor lucra pentru realizarea investiţiei (macara, autobetoniere, bulbozer, excavator, încărcător frontal etc) şi folosesc combustibil motorina, se aplică următorii factori de emisie:

Tabel 33. Factori de emisie pentru utilaje de pe amplasament

Combustibil motorină NOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM

Utilajele industriale

Gr/kg de motorină 48,8 7,08 0,17 15,8 0,007 1,3 5,73

Tabel 34. Consumul mediu de motorină pentru utilajele folosite la realizarea investiţiei:

Nr crt

Utilaj Nr ore de funcţionare/an

Consum mediu orar

de motorină 1 Încărcător frontal 1442 39 l/h 2 Incărcător

compactor 1091 38 l/h

3 Compactor 6000 22 l/h 4 Excavator pe

şenile 1071 38 l/h


85


PRIMARIA MEDGIDIA



5 Rotoexcavator 521 11 l/h 6 Malaxor 665 40l/h 7 Autovehicul 1564 40l/h

Cantitatea anuală maximă de combustibil utilizată în realizarea investiţiei va fi de 365285 l/an, în cazul în care utilajele prezentate în tabelul anterior vor funcţiona pe perioada prevăzută.

Alimentarea cu carburanţi a utilajelor, în cazul în care aceştia nu se pot deplasa la unităţile de distribuţie a produselor petroliere, se va face în incinta şantierului, prin transportarea şi depozitarea în depozitul de produse petroliere a carburanţilor.

În astfel de situaţii, alimentarea utilajelor şi vehiculelor se face în mod organizat şi etanş, pentru a evita scurgerile de carburanţi. În mod accidental pot să apară unele scurgeri, care necesită o remediere imediată în scopul reducerii impactului negativ exercitat asupra componentelor mediului.

Pentru o evidenţiere cât mai vizibilă a tipurilor şi a cantităţii de poluanţi evacuaţi în atmosferă, în urma realizării investiţiei, aceştia vor fi detaliaţi în cadrul următoarelor tabele:

Tabel 35. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă în urma desfăşurării activităţii desfăşurate pe amplasament

Factori de emisie CORINAIR NOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM

Utilajele industriale care

funcţionează pentru realizarea

investiţiei

48,8 g/kg

7,08 g/kg

0,17 g/kg

15,8 g/kg

0,007

g/kg

1,3

g/kg

5,73

g/kg

Cantitatea de poluant emisă în atmosferă la un

consum de 365285 l/an (310492 kg/an)

15152 009 g/an

2198283 g/an

52783,64 g/an

4905773,6 g/an

2173,44

g/an

403639,6

g/an

1779119,16

g/an

Pentru transportul materialelor utilizate (betoane, armături metalice, lemn pentru cofrare) de la diverşi furnizori, în calcularea cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă se utilizează următoarele date:

Tabel 36. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă în urma desfăşurării activităţii de transport


86


PRIMARIA MEDGIDIA



Factori de emisie CORINAIR

NOx NMVOC CH4 CO N2O PM

Utilajele de transport 42,7 g /kg 8,16 g/kg 0,17 g/kg 34,2 g/kg 0,12

g/kg 4,3 g/kg

Cantitate de poluant emisă în atmosferă la un consum de 62560 l/an (53176 kg/an)

2270615,2 g/an

433916,16 g/an

9039,92

g/an

1818619,2

g/an

6381,12

g/an

228656,8

g/an

Factori de emisie conform

CORINAIR Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

g/Kg motorina consumată 0,01g/kg 1,7 g/kg 0,05 g/kg 0,07g/kg 0,01 g/kg 1g/kg Cantitate de poluant emisă în atmosferă la un consum

de 62560 l/an, 53176 kg/an

531,76 g/an 90399,2 g/an 2658,8 g/an

3722,32 g/an 531,76 g/an 53176

g/an

D.2.3.1. Etapa de funcţionare a depozitului Pentru estimarea cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă în etapa de funcţionare a depozitului de deşeuri se folosesc factorii de emisie din metodologia simplificată EEA/EMEP/CORINAIR 1999. Principalele surse de poluare sunt reprezentate de vehiculele de transport a deşeurilor, prin emisia în atmosferă a compuşilor rezultati din gazele de eşapament, poluanţii rezultaţi din etapa de sortare si compostare a deşeurilor şi biogaz din depozitarea deşeurilor menajere.

În aprecierea cantitativă a poluanţilor emişi în atmosferă, sunt necesare date referitoare la capacitatea autovehiculului, carburantul utilizat, consumul mediu de carburant. În ceea ce priveşte vehicule care vor tranzita zona studiată, acestea vor fi între 100-200 vehicule/zi, carburantul utilizat fiind motorina.

S-a estimat consumul mediu de carburanţi pentru vehicule grele (> 3,5 tone), combustibil motorină-30 l/100 km,adică 0,3 l/km;

Densitatea combustibilului utilizat ( motorina): 0,85 kg/l.

Tabel 37. Emisii în atmosferă rezultate de la vehiculele grele cu capacitate > 3,5 tone, carburant motorina/MZA

Poluant Factor de emisie gr/kg

Cantitate combustibil/

0,3km Nr de

vehicule Emisii

(grame)/zi Emisii (kg)/zi

NOx 42.7 0.09 100 143,64 0,14364

CH4 0.25 0.09 100 1,9125 0,0019125

COV 8.16 0.09 100 62,424 0,062424

CO 34.2 0.09 100 261,63 0,26163

N2O 0.12 0.09 100 0,918 0,000918


87


PRIMARIA MEDGIDIA



CO2 31338 0.09 100 239735,7 239,7357

SO2 0.004 0.09 100 0,0306 0.0000306

Poluant Factor de emisie gr/kg

Cantitate combustibil/

0,3km Nr de

vehicule Emisii

(grame)/zi Emisii (kg)/zi

NOx 42.7 0.09 200 287,28 0,28728

CH4 0.25 0.09 200 3,825 0,003825

COV 8.16 0.09 200 124,848 0,124848

CO 34.2 0.09 200 523,26 0,52326

N2O 0.12 0.09 200 1,836 0,001836

CO2 31338 0.09 200 479471,4 479,4714

SO2 0.004 0.09 200 0,0612 0.0000612

În ceea ce priveşte staţia de concasare-sortare a deşeurilor din construcţie, aceasta deţine următoarele echipamente: o sită (trommel), un dispozitiv de sfărâmare cu fălci, o sită mobilă pe şenile care în perioada de funcţionare pot evacua în aer poluanţi rezultaţi din arderea combustibilului şi prin activitatea de concasare/sortare a deşeurilor. Toate utilajele sunt dotate cu motoare hidraulice pe bază de motorină şi sunt mobile.

Tabel 38. Tipuri de utilaje folosite în staţia de concasare/sortare a deşeurilor din construcţie

Nr crt

Utilaj Caracteristici Nr ore de functionare/an

Consum total de

motorină

1 Dispozitiv de sfărâmare mobil

pe senile 97 kW 800 12480

2 Sită Beyer Tandem Globtrotter 97 kW 1600 12480

3 Sită (trommel) mobilă Mustang 97 kW 1600 17480

Total 42440


88


PRIMARIA MEDGIDIA



Tabel 39. Emisii în atmosferă rezultate de la utilajele din staţia de concasare/sortare deseuri din construcţie

Factori de emisie

CORINAIR NOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM

Utilajele industriale

(perioada de funcţionare)

48,8 g/kg

7,08 g/kg

0,17 g/kg

15,8 g/kg

0,007

g/kg

1,3

g/kg

5,73

g/kg

Cantitatea de poluant emisă în

atmosferă la un consum de 42440

l/an (36074 kg/an)

1760411 g/an

255403 g/an

6132,58 g/an

569969,2 g/an

252,518

g/an

46896,2

g/an

206704,02

g/an

Metale grele Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

g/kg motorină

consumată 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1

Cantitatea de poluant emisă în

atmosferă la un consum de 42440

l/an, 36074 kg/an

360,74 61325,8 1803,7 2525,18 360,74 36074

În ceea ce priveşte biogazul rezultat din fermentarea materialelor organice şi vegetale depozitate, acesta va fi captat şi valorificat conform cerinţelor prevăzite în OM 757/2004. Astfel compuşii biogazului nu vor afecta calitatea aerului, numai în mod accidental prin defecţiunea instalaţiilor.

O instalaţie de valorificare a gazului trebuie să conţină şi o instalaţie de siguranţă pentru arderea controlată, pentru a asigura arderea gazului în eventualitatea apariţiei unei defecţiuni la instalaţia de valorificare. În acest caz instalaţia de ardere controlată se dimensionează la 60% din cantitatea de gaz captată de pe depozit.

Gazul de depozit conţine, în plus faţă de componentele principale (CH4 şi CO2) urme de compuşi halogenaţi, sulf, fosfor etc. Aceste componente pot distruge


89


PRIMARIA MEDGIDIA



instalaţiile de valorificare şi tratare a gazului, ele influenţând şi calitatea emisiilor, îndepărtarea acestor poluanţi se poate face prin intermediul unor filtre biologice sau cu cărbune activ, respectiv prin spălare sau oxidare catalitică a gazului.

Pentru determinarea cantităţii de metan din biogazul rezultat prin fermentarea materiei organice, se foloseşte metodologia dezvoltată de Bingemer şi Crutzen folosită de ghidurile IPCC ca metodologia implicită pentru estimarea emisiilor de metan de la depozitele de deşeuri solide municipale. Formula de calcul este:

unde:

MSWT

= cantitatea totală de deşeuri solide municipale generată, tone/an; - 17791,76 t/an

MSWF

= fracţia de deşeuri solide municipale generate ce se depune.- 74,5%

MCF – factor de corecţie a metanului. Depinde de metoda de depozitare şi adâncimea depozitului. În cazul de faţă, conform IPCC, se recomandă valoarea de 1.0.

DOC – fracţia de carbon organic degradabil. Depinde de compoziţia deşeurilor şi variaza de la un deposit la altul. Se determină cu relaţia:

în care se presupune că:

A - conţinutul de hârtie, carton şi textile, este de 10%; - 4 B – conţinutul de frunze, iarbă, este de 40%; - 6,8 C - conţinutul de fructe şi legume, este de 40%;- 6 D - conţinutul de lemn, este de 10%.- 3 DOC =4+6,8+6+3=19,8

DOCF

– fracţia de carbon organic degradabil ce este convertită în biogaz. Se calculează cu relaţia:

în care:

t - este temperatura din zona anaerobă a stratului de deşeu, °C. Se consideră că în zona anaerobă a stratului de deşeuri, temperatura are valoarea constantă de 35°C;


90


PRIMARIA MEDGIDIA



DOCF= 0,77

F – fracţia de metan în gazul de depozit. Se consideră egală cu 0,5;

R – fracţia de metan recuperat; se consideră a fi 1

OX – factorul de oxidare a metanului. Se consideră că la partea superioară a stratului de deşeuri, unde este prezent oxigenul are loc oxidarea metanului. Acest factor nu este acceptat în mod unanim şi prin urmare poate fi considerat egal cu zero.

Prin urmare se determină cantitatea de metan care poate să rezulte din procesul de fermentare.

QCH4= 17791,76 * 74,5 * 1,0 * 19,8 * 0,77 * 0,5 * (16/12-1) * (1-0)

QCH4= 3334379,62 [tone/an]

Cantitatea totală anuală de CO2 produs prin arderea de metan rezultat din biogaz va fi de 9169543,955 tone/an .

D.2.3.2. Etapa de închidere a investiţiei În etapa de închidere şi post-închidere a depozitului de deşeuri sursele de poluare se reduc la posibilele defecţiuni ale instalaţiilor de captare şi valorificare a biogazului. Astfel compuşii biogazului pot ajunge în atmosferă, afectând calitatea aerului. În astfel de situaţii se intervine în cel mai scurt timp posibil în vederea soluţionării problemelor apărute.

D.2.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

În scopul reducerii efectelor negative rezultate din implementarea şi funcţionarea proiectului trebuie luate anumite măsuri de reducere a impactului şi protecţia componentei aer în toate cele trei etape ale investiţiei.

D.2.4.1. Etapa de realizare a investiţiei În etapa de construire a depozitului conform de deşeuri, pe lângă instalaţiile de reţinere a poluanţilor, aferente utilajelor, se va pune accent pe implementarea următoarelor măsuri de reducere a impactului negativ exercitat asupra componentei de mediu aer:

umectarea cu apă prin pulverizare a fronturilor de lucru pentru evitarea antrenării pulberilor fine de praf;

circulaţia autovehiculelor pe amplasament se va face cu viteză redusă; întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport şi a

utilajelor;


91


PRIMARIA MEDGIDIA



verificarea periodică de către autorităţile competente a stării tehnice a autovehiculelor care circulă pe drumul judeţean.

D.2.4.2. Etapa de funcţionare a depozitului În etapa de funcţionare a obiectivului se impun următoarele acţiuni:

curăţarea periodică a utilajelor cu scopul evitării antrenării pulberilor fine de praf;

acoperirea provizorie a deşeurilor organice în fazele de tratare a acestora pentru reducerea emisiilor de gaze;

verificarea periodică a instalaţiei de colectare a biogazului pentru asigurarea funcţionării ei la parametri optimi;

pulverizarea de apă la nivelul drumului de exploatare şi a depozitului de deşeuri din construcţii pentru stabilizarea pulberilor în suspensie.

D.2.4.3. Etapa post-închidere După închiderea depozitului se impun următoarele măsuri:

urmărirea cantităţii şi calităţii gazului din depozit pe secţiuni reprezentative ale depozitului. Se vor determina emisiile de CH4, CO2, O2 la 6 luni, iar la alte gaze determinările se vor face după necesitate, în funcţie de compoziţia deşeurilor depozitate;

verificarea periodică a sistemului de colectare a biogazului.

D.3. SOLUL

D.3.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI

Datorită caracteristicilor geologice, climatologice şi geomorfologice ale zonei componenta sol a îmbrăcat note distincte, prezentând proprietăţi caracteristice, care au determinat apariţia unor tipuri de sol prezente numai în această regiune.

Cele mai răspândite clase de sol în regiunea studiată sunt cele ale molisolurilor şi solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate, a căror subtipuri formează învelişul edafic al regiunii Medgidia.

Din clasa molisolurilor se pot identifica cernoziomurile cambice şi solurile bălane (specific doar acestor zone). La formarea acestor tipuri de sol un rol important l-a jucat climatul semiarid ce caracterizează zona, fapt ce a influenţat şi regimul hidric al pânzei freatice şi nu în ultimul rând roca parentală reprezentată de loess sau depozite loesside.

Cernoziomurile şi solurile bălane apar pe cumpenele largi, pe platourile cu relief plan sau uşor înclinat.

Cernoziomurile cambice tipice în diferite stadii de levigare au un orizont Ap distrus prin lucrări agricole (astructurat) si Am (peste 30 cm), afânat, bogat în humus. Urmează un orizont de trecere de 15 cm A/B, Bv (cambic) de 20 cm,


92


PRIMARIA MEDGIDIA



colorat gălbui prin alterarea materialului parental şi orizontul C lutos. Aceste soluri necesită fertilizare şi irigaţii.

Solurile bălane - răspândite puţin, apar pe altitudini mici, dezvoltate pe loess şi depozite loessoide cu profilul: Am-A/C-Cca. Acest tip de sol este sărac în humus (2-3%), prin urmare terenurile cu acest tip de sol nu sunt folosite pentru lucrări agricole.

A doua clasă de soluri reprezintă o categorie de soluri neevoluate şi care se caracterizează printr-un orizont A în general slab format, de o grosime redusă (aproximativ 3-5 cm) urmat de un material parental sau profil intens trunchiat, ori deranjat prin desfundare. Aceste soluri sunt soluri tinere, în curs de formare şi pot apărea în orice zonă, făcând parte din categoria solurilor intrazonale. Solul aluvial apare în lunci, pe zone rar inundabile sau ieşite de sub influenţa revărsărilor.

D.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLULUI

Proiectul propus în toate cele trei etape ale sale – construire – funcţionare – închidere – va reprezenta o sursă de poluare asupra componentei sol. Datorită faptului că toate etapele de realizare ale proiectului se vor desfăşura în mod controlat, poluarea solului va fi una redusă.

Totodată, trebuie menţionat faptul că stratul de sol din incinta carierei de calcar unde va fi construit depozitul conform de deşeuri, a fost înlăturat odată cu începerea activităţilor de excavare a calcarului. Stratul de sol neevoluat cu o grosime de cca. 2-3 cm din incinta carierei va fi înlăturat odată cu începerea lucrărilor de construcţie. Prin urmare, implementarea proiectului va afecta într-o măsură mai mare solul din vecinătatea amplasamentului.

În faza de construcţie a depozitului solul poate fi supus unei compactări datorită vehiculelor de mare tonaj care tranzitează zona. Datorită tasării se poate modifica structura fizică a solului, care determină modificări atât la nivelul regimului hidric, cât şi în chimia solului. Solul din zona studiată poate fi contaminat cu poluanţi doar în mod accidental, principalele surse potenţiale de contaminare a solului fiind:

deşeurile industriale din activităţile de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor; folosite în construirea depozitului;

scurgerile accidentale de motorină şi lubrifianţi de la utilajele din dotare; generarea unor deşeuri menajere în incinta şantierului şi depozitarea

neorganizată a acestora; particule solide uşoare dislocate, transportate şi depuse pe suprafaţa solului. În etapa de funcţionare a depozitului poluarea componentei sol poate apărea în mod accidental, fie prin nerespectarea cerinţelor de construire a depozitelor de deşeuri şi infiltrarea levigatului, fie prin desfăşurarea unor activităţi de reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport. Principalele surse de poluare pot fi:

levigatul, prin scurgerile din reţeaua de colectare sau din bazinul de colectare;


93


PRIMARIA MEDGIDIA



scurgerile accidentale de motorină şi lubrifianţi de la utilajele din dotare; deşeuri prin depozitarea neorganizată sau accidentală pe spaţii

neamenajate; particule solide şi praf rezultate din transport. În faza de închidere şi post-închidere a depozitului poluarea solului poate fi reprezentată de scurgeri accidentale ale levigatului sau prin scurgerile accidentale de motorină şi lubrifianţi de la vehiculele care participă la activitatea de închidere.

În condiţii normale de lucru, respectând normele de protecţie şi de depozitare corespunzătoare a deşeurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului. Trebuie precizat faptul că alimentarea cu combustibili lichizi a utilajelor nu se face în incinta perimetrului de exploatare. Motorina, în condiţii normale de manipulare şi utilizare, nu este periculoasă pentru mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor. Numai în condiţii accidentale, prin stocare, utilizare sau manipulare improprie, motorina poate constitui o sursă de pericol pentru factorii de mediu.

Printre sursele de poluare a solului se menţionează şi particulele de praf, provenite din circulaţia utilajelor, din operaţiunile de excavare şi încărcare în faza de construcţie, şi din circulaţia autovehiculelor transportatoare de deşeuri, din operaţiunile de descărcare a deşeurilor (provenite din construcţii).

Aceste particule sunt antrenate de curenţii atmosferici şi depuse apoi pe suprafaţa solului din imediata vecinătate a amplasamentului, unde pot afecta porozitatea şi aeraţia solului prin astuparea „orificiilor”. Cantitatea de pulberi sedimentabile rezultată din procesul tehnologic de excavare şi încărcare este scăzută, aria de răspândire a acestora fiind exclusiv incinta şi imediata vecinătate a şantierului.

Din lucrările de modernizare a drumurilor de acces la depozit, sursele de poluare constau în particulele solide fine provenite din materialele folosite la cuvertura de asfalt – nisip, balast, ciment, mixtură asfaltică – care pot fi antrenate de curenţii de aer, iar apoi depuse pe suprafaţa solului.

Nu trebuie exclusă posibilitatea apariţiei unor scurgeri accidentale a materiilor prime sau a carburanţilor utilajelor/autovehiculelor, împotriva cărora trebuie luate măsuri de intervenţie imediată pentru diminuarea şi neutralizarea efectelor negative.


Odată cu implementarea proiectului are loc exercitarea unui impact asupra componentei sol, impact care este de natură duală, şi anume:

din activităţile de decopertare, un impact de natură fizică din activităţile de contaminare, un impact de natură chimică. Lucrările de pe amplasament vor exercita, în toate cele trei faze ale investiţiei - faza de construcţie, faza de funcţionare şi faza de închidere - un impact direct


94


PRIMARIA MEDGIDIA



asupra componentei sol prin înlăturarea stratului edafic, prin fenomenul de tasare, care are efect asupra aeraţiei solului şi prin infiltraţiile carburanţilor şi lubrifianţilor provenite din scurgerile accidentale de la vehiculele aflate în dotare.

Tot în categoria impactului direct trebuie menţionat şi efectul negativ al scurgerii accidentale a levigatului, precum depozitările neorganizate ale deşeurilor. Nu trebuie neglijat nici impactul indirect rezultat din depunerea particulelor solide şi a prafului pe suprafaţa solului, unde prin astuparea porilor, poate modifica regimul de aeraţie a solului.

La rândul său acest fenomen are repercusiuni asupra tuturor proprietăţilor solului: fizică, chimică şi microbiologică.

Trebuie menţionat faptul că impactul negativ major asupra solului s-a produs în momentul deschiderii şi funcţionării carierei de calcar. În această perioadă s-a produs decopertarea suprafeţei prin înlăturarea stratului edafic, astfel determinând modificarea în totalitate a integrităţii componentei analizate.

Construirea depozitului va avea şi efecte pozitive, mai ales prin modul controlat de depozitare a deşeurilor.

Astfel deşeurile nu vor reprezenta o sursă de contaminare a calităţii solului prin depozitări şi infiltraţii necontrolate, amplasamentul fiind supus unui sistem de management al deşeurilor, care implică şi monitorizarea continuă a depozitului, atât în perioada de funcţionare, cât şi în faza de post-închidere.


Măsurile de prevenire şi de diminuare a impactului efectuat asupra solului, rezultat din activităţile de construire a depozitului de deşeuri sunt:

efectuarea în mod controlat a lucrărilor de construire a depozitului în scopul protejării pe cât posibil a stratului de sol atât din incinta carierei, cât şi din zonele învecinate;

controlul periodic al utilajelor şi a vehiculelor utilizate, în vederea înlăturării producerii unor scurgeri de carburanţi;

În etapa de funcţionare a depozitului conform de deşeuri măsurile de prevenire a efectelor negative sunt:

controlul şi monitorizarea zonei şi a depozitului de deşeuri; monitorizarea cantităţii şi tipului de deşeuri colectate; monitorizarea cantităţii levigatului şi a biogazului acoperirea periodică a straturilor de deşeuri pentru înlăturarea mirosului şi a

dislocării acestora de curenţii de aer; crearea unor garduri de protecţie; controlul periodic al vehiculelor pentru a nu prezenta scurgeri de carburanţi. Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede că impactul asupra solului şi subsolului va fi unul nesemnificativ, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.


95


PRIMARIA MEDGIDIA



În etapa de post-închidere trebuie avute în vedere următoarele măsuri de prevenire/reducere a impactului:

monitorizarea zonei şi a instalaţiilor pentru evitarea unor defecţiuni tehnice şi prevenirea unor scurgeri.

D.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

D.4.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Analiza detaliată a substratului prezintă o mare importanţă în realizarea proiectului, deoarece trebuie să existe cunoştinţe aprofundate despre succesiunea de straturi geologice.

Aceste cunoştinţe sunt indispensabile în momentul proiectării şi nu în ultimul rând în perioada de construire al depozitului, la realizarea straturilor de izolare.

În acest sens s-au efectuat mai multe foraje în incinta carierei de calcar, pentru a determina cu exactitate succesiunea de straturi existente în zonă.

Din punct de vedere al depozitelor geologice, în zona studiată, se disting două straturi, şi anume:

o structură cristalină formată din roci cristaline metamorfice din epoca arhaică şi proteozoică;

un strat de sedimente format din depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice, dispus în mod discontinuu pe fundamentul de roci cristaline.

Depozitele calcaroase jurasice şi neocomiene, ca şi depozitele terigene calcaroase miocene din zonă, au suferit intense procese de carstificare, ale căror efecte s-au acumulat de-a lungul etapelor de unificare. În urma complexelor procese de unificare şi eroziune, la rândul lor controlate de existenţa unei rupturi tectonice sedimentare, care a condus la apariţia unui mozaic de blocuri în falii, legăturile spaţiale între diverşi termeni stratigrafici din stratul sedimentar mezozoic şi neozoic au devenit foarte complexe.

În ceea ce priveşte cariera, depozitele străbătute de foraje au fost reprezentate în principal de straturi sedimentare de calcare, marne, argile şi varietăţile de tranziţie dintre acestea. Cu totul subordonat au fost străbătute şi alte tipuri de roci cum ar fi gresii şi nisipuri. Straturile de calcar sunt, în general, fisurate, uneori chiar cu aspect brecios. Din această cauză sunt destul de friabile, dar sporadic au fost străbătute şi straturi din calcar masiv, compact, dur, de culoare albă. Marnele sunt, în general, şi mai friabile decât calcarele, au culoare brună şi prezintă frecvent intercalaţii argiloase.

Dacă în fronturile carierei se remarcă o stratificaţie evidentă cu grosimi constante şi extinderi pe zeci - sute de metri, în forajele executate stratificaţia nu este întotdeauna aşa de evidentă, în sensul că limitele dintre roci nu sunt bine delimitate (cu excepţia calcarelor masive albe, dure) şi au fost străbătute straturi având grosimi mai mari (3 - 5 m) decât cele care apar obişnuit în carieră (de la câţiva zeci de centimetri la 1 - 2 m). Această situaţie sugerează posibile


96


PRIMARIA MEDGIDIA



lentilizării ale straturilor inferioare datorată depunerii sedimentelor iniţiale pe un substrat denivelat.

De remarcat este faptul că la Medgidia, deşi depozitele sedimentare au o vârstă relativ mare (Cretacic inferior), gradul lor de litificare este foarte redus şi procesele diagenetice puţin avansate. Au fost interceptate chiar nisipuri barremiene şi apţiene, mai rar gresii. Nici fracţiunea pelitică nu este litificată, argilele şi marnele argiloase hidratându-se în contact cu fluidul de foraj şi devenind plastice.

În cariera Medgidia, gradul de deformare tectonică este foarte redus. Straturile sunt orizontale, uneori puţin ondulate. Rareori în fronturile carierei se remarcă prezenţa unor falii, dar amplitudinea lor nu pare a fi prea mare. Din analiza forajelor efectuate în carieră se poate distinge faptul că în majoritatea cazurilor stratul superior este format din argilă (marnoasă) cu o grosime variabilă între 2,2 m şi 14 m, după care urmează un strat de calcar. În cazul fiecărui foraj se poate vedea cu claritate alternanţa straturilor de argilă şi calcar. Pentru o mai bună evidenţiere a succesiunii straturilor vor fi prezentate profilele forajelor efectuate.

FORAJUL F 051 (12 m) 0,0 - 2,6 m: calcare brune sau albicioase, slab brecifiate, masive pe

alocuri, cu intercalaţii de argile marnoase brun-gălbui-verzui 2,6 - 6,2 m: argile marnoase brun-verzui, plastice, cu intercalaţii de

calcare slab brecifiate 6,2 - 7,2 m: calcare brune cu zone roşcate, brecifiate, cu liant argilos şi

cu intercalaţii de marne argiloase brune 7,2 - 9,0 m: argile marnoase brune, plastice, cu intercalaţii subţiri de

calcare 9,0 - 12,0 m: calcare brune slab brecifiate cu liant marno-argilos şi cu

intercalaţii fine de argile marnoase brune FORAJUL F 052 (13 m)

0,0 - 4,0 m: alternanţă de strate subţiri de argile (marnoase) plastice brun-gălbuişi calcare brune fin rubanate

4,0 - 6,0 m: calcare brune şi albicioase, slab brecifiate, cu intercalaţii de argile gălbui

6,0 - 6,8 m: argile brun-gălbui plastice cu intercalaţii subţiri de calcar 6,8 - 11,5 m: calcare brun-gălbui-verzui brecifiate cu intercalaţii de argile

(marnoase) brune 11,5 - 13,0 m: argile verzui-gălbui plastice cu intercalaţii foarte rare,

subţiri, de calcare FORAJUL F 053 (13 m)

0,0 -13,0 m: argile marnoase şi marne argiloase brune-gălbui, plastice, cu intercalaţii subţiri de calcare-grezoase cenuşii şi cu intercalaţii de calcare masive albicioase în intervalele: 0,75 - 0,85 m, 3,75-4,0 m şi 7,10- 7,20 m

FORAJUL F 054 (12 m)


97


PRIMARIA MEDGIDIA



0,0 - 2,4 m: argilă brun-gălbui, plastică, cu intercalaţii subţiri de calcare 2,4 - 2,6 m: calcare compacte cenuşiu-verzui 2,6 - 3,4 m: argile (marnoase) brun-verzui, plastice, cu intercalaţii foarte

subţiri de calcare 3,4 - 4,0 m: marnocalcare cenuşii deschis cu intercalaţii subţiri argiloase 4,0 - 5,7 m: argile cenuşiu-verzui, plastice, compacte, slab grezoase 5,7 - 6,0 m: marnocalcare grezoase brun-cenuşiu, brecioase, cu puţină

argilă 6,0 - 6,4 m: argile cenuşiu-verzui compacte cu aspect grezos, slab

brecios 6,4 - 7,0 m: calcare gălbui-brun cu şuviţe albicioase neregulate şi cu

intercalaţii subţiri argiloase 7,0 - 10,2 m: calcare brecioase brun-gălbui cu intercalaţii de argile brune,

plastice 10,2 - 11,0 m: calcare compacte brune, slab brecifiate, cu intercalaţii

subţiri de marne argiloase brune 11,0 - 11,2 m: marne brun-roşcate 11,2 - 12,0 m: calcare brun-roşcate, dure, posibil slab silicioase, fin

poroase FORAJUL F 056 (12 m)

0,0 - 2,2 m: argile marnoase gălbui-verzui cu intercalaţii subţiri de calcare grezoase

2,2 - 6,3 m: calcare cenuşiu-brune, fisurate, cu intercalaţii de argile-marnoase şi marne grezoase brun-verzui

6,3 - 10,3 m: gresii argiloase friabile verzui-brun 10,3 - 11,0 m: calcare marnoase cenuşii 11,0 - 12,0 m: argile verzui cu oglinzi de fricţiune FORAJUL F 057 (13 m) 0,0 - 0,4 m: argile brune cu intercalaţii de calcare 0,4 - 1,1 m: calcare cenuşiu-brune, masive, fisurate 1,1 - 2,0 m: marne calcaroase brune cu intercalaţii subţiri de argile 2,0 - 2,8 m: calcare brun-cenuşiu masive, fisurate 2,8 - 3,0 m: argile gălbui-roşcat, plastice 3,0 - 3,5 m: gresii calcaroase brun-verzui cu aspect pestriţ, masive, dure 3,5 - 4,3 m: argile brun-verzui plastice 4,3 - 4,7 m: argile nisipoase brune 4,7 - 7,6 m: calcare grezoase masive cenuşiu-brun-verzui 7,6 - 10,5 m: marne slab argiloase brun-verzui cu intercalaţii foarte subţiri

de calcare şi cu o intercalaţie de calcare grezoase în intervalul 9,20 - 9,60 m


98


PRIMARIA MEDGIDIA



10,5 - 13,0 m: calcare brecioase brune şi brun-deschis cu intercalaţii de argile plastice brune

FORAJUL F 058 (14m) 0,0-1,0 m: calcare slab brecioase cu intercalaţii marno-argiloase 1,0 - 3,8 m: argile marnoase brune cu intercalaţii de marne şi rar de

calcare marnoase 3,8 - 4,0 m: calcare masive, compacte, brun-cenuşii 4,0 - 6,3 m: argile marnoase brun-verzui cu şuviţe roşcate, cu intercalaţii

de calcare brecioase cenuşiu-roşcat 6,3 - 7,1 m: calcare masive cenuşiu-brun cu intercalaţii subţiri de argile

marnoase brune 7,1 - 8,0 m: argile marnoase brun-verzui cu intercalaţii subţiri de calcare 8,0 - 10,6 m: calcare masive brun-roşcate sau cenuşii, slab brecifiate,

dure, posibil slab silicioase, cu o intercalaţie de argilă brună în intervalul 9,50 - 9,70 m

10,6 - 13,0 m: argile marnoase brune cu intercalaţii de calcare şi marno-gresii

13,0 - 14,0 m: calcare grezoase cenuşii fin rubanate, compacte, masive, dure

FORAJUL F 059 (15 m) 0,0 - 3,0 m: calcare cenuşii slab poroase, cu şuviţe fine albicioase, cu

intercalaţii de argile-marnoase gălbui-brun 3,0 - 4,8 m: argile marnoase brun-gălbui cu intercalaţii subţiri de calcare 4,8 - 6,1 m: calcare cenuşii fin brecioase cu intercalaţii de argile

marnoase verzui 6,1 - 8,0 m: argile verzui-brun plastice cu intercalaţii rare, subţiri, de

calcare brun-roşcate 8,0 - 8,4 m: calcare brecioase brun-cenuşiu cu pete neregulate

albicioase, compacte 8,4-11,8 m: argile slab grezoase, brun-verzui, cu intercalaţii subţiri de

calcare grezoase slab brecifiate 11,8 - 15,0 m: calcare brecioase brun-gălbui cu liant argilos brun şi cu

intercalaţii subţiri de argile marnoase brune, plastice.

D.4.2. STRUCTURA TECTONICĂ, ACTIVITATEA NEOTECTONICĂ ACTIVITATEA SEISMICĂ

Din punct de vedere al seismicităţii zonei, suprafaţa studiată prezintă următoarele caracteristici, conform Normativului P100-12 (zonarea seismică a României):

acceleraţia solului înregistrează valoarea ag=0,16g, care indică o seismicitate medie;

perioada de colţ prezintă valoarea Tc= 0,7 sec, şi reprezintă condiţiile seismice ale zonei, caracterizat prin perioada proprie de vibraţie;


99


PRIMARIA MEDGIDIA



intensitatea seismică a zonei are valoarea 71 conform STAS 11.100/1-93. Aceste proprietăţi sugerează că zona unde urmează să fie amplasat depozitul de deşeuri, din punct de vedere al seismicităţii, este una „stabilă”.


Realizarea proiectului, datorită faptului că se va face în mod organizat nu va reprezenta un impact negativ major asupra componentei geologice. Trebuie menţionat faptul că implementarea proiectului va reprezenta totuşi un impact negativ asupra substratului în toate cele trei etape de realizare, dar şi unul pozitiv. Impactul negativ se poate datora eventualelor scurgeri de poluanţi şi dislocărilor din roca parentală.

În momentul construirii depozitului impactul negativ se va datora:

dislocărilor din roca parentală, pentru nivelarea bazei depozitului; scurgeri accidentale de motorină şi lubrifianţi de la vehiculele aflate în dotare; depozitarea neorganizată a deşeurilor menajere în incinta şantierului; poluarea accidentală cu ape uzate provenite de pe şantier. În etapa de funcţionare impactul negativ se va datora:

scurgerilor accidentale ale levigatului; scurgerilor accidentale de motorină şi lubrifianţi de la vehiculele aflate în

dotare; infiltraţiilor apelor uzate colectate de pe suprafaţa depozitului în urma unor

colectări necontrolate sau a unor defecţiuni ale reţelei de colectare; infiltrarea apelor provenite din spălarea autovehiculelor, în cazul în care

acestea nu vor fi colectate în canale şi conduse la decantor şi separator de hidrocarburi, înainte să fie deversate în bazinele de ape epurate.

În etapa post-închidere a depozitului conform de deşeuri, efecte negative asupra calităţii substratului pot avea scurgerile levigatului în urma apariţiei unor fisuri la baza depozitului sau datorită deteriorării canalelor de colectare şi/sau a bazinului de colectare.

Trebuie menţionat că impactul negativ major asupra subsolului s-a produs în momentul deschiderii şi funcţionării carierei de calcar. În această perioadă s-a produs decopertarea suprafeţei prin înlăturarea stratului edafic, iar depozitele geologice au fost supuse unor acţiuni de dislocare.

În ceea ce priveşte impactul pozitiv, acesta se datorează modului controlat de colectare – tratare – depozitare a deşeurilor, prevăzut în cazul depozitelor conforme, care va reprezenta un beneficiu pentru toate componentele mediului înconjurător.


100


PRIMARIA MEDGIDIA




În vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra substratului, trebuie luate în calcul o serie de măsuri, atât în perioada de realizare a investiţiei, cât şi ulterior, în faza de funcţionare şi în etapa de post-închidere.

În perioada de realizare a investiţiei vor fi luate următoarele măsuri:

evitarea contactului materiilor prime şi a carburanţilor cu potenţial de infiltrare cu substratul;

evitarea contactului deşeurilor cu potenţial de infiltrare cu substratul; vidanjarea toaletelor ecologice de către firme specializate şi autorizate în

scopul evitării unor deversări sau infiltrări a reziduurilor menajere pe/în substrat.

Pe perioada de funcţionare a depozitului conform de deşeuri municipale şi de construcţii se vor lua următoarele măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra substratului:

verificarea periodică a reţelei de colectare a levigatului; verificarea periodică a staţiei de epurare a levigatului în scopul unei bune

funcţionări a acesteia şi evitarea unor scurgeri accidentale; verificarea periodică a reţelei de colectare a apei meteorice; verificarea tehnică periodică a vehiculelor pentru evitarea unor scurgeri de

carburanţi şi/sau lubrifianţi; În etapa de post-închidere trebuie avute în vedere următoarele măsuri de prevenire/reducere a impactului:

monitorizarea zonei şi a instalaţiilor pentru evitarea unor defecţiuni tehnice şi prevenirea unor scurgeri.

D.5. BIODIVERSITATE

D.5.1. CARACTERIZAREA COMPONENTEI BIOTICE PE AMPLASAMENT

În subunitatea geografică a Dobrogei Centrale, din care face parte şi amplasamentul analizat, vegetaţia este reprezentată prin asociaţii de stepă, astăzi nemaiexistând însă vegetaţie primară decât în mică parte, majoritatea terenurilor fiind desţelenite şi exploatate agricol (arabil) sau intens modificate de păşunat. Astfel, asociaţiile stepice primare au fost înlocuite treptat de o vegetaţie ierboasă secundară, pe întinderi foarte mici păstrându-se asociaţiile de stepă formate din păiuş (festuca vallesiaca), fituţa cu bulbi (poa bulbosa), peliniţa de stepă (artemisia austriaca) sau euphoria steposa.

Vegetaţia arborescentă şi arbustivă este reprezentată prin câteva păduri insulare localizate pe marginile văilor stâncoase ce sunt formate în principal din stejar pufos sau stejar brumăriu în asociaţie cu arţar turcesc. Dintre tufişuri, sunt răspândite cele de paliur şi iasomie sălbatică.


101


PRIMARIA MEDGIDIA



Fauna este relativ puţin variată, fiind reprezentată, în primul rând de popândău, şoarece de câmp, grivanul dobrogean, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări, se poate aminti ciocârlia de câmp.


Având în vedere că depozitul de deşeuri va fi amenajat într-o fostă carieră, se poate menţiona că formele de impact asupra componentei biotice vor fi reduse, vegetaţia fiind îndepărtată prin decopertare înainte de începerea exploatării. Lucrările de construcţie vor presupune îndepărtare de vegetaţie doar în cazul organizării de şantier (reamenajare drumuri acces, fundarea unor elemente de infrastructură cuprinse în proiect), dar se consideră, având în vedere starea de ansamblu a amplasamentului, că impactul nu va fi semnificativ.

În perioada de exploatare a proiectului, se poate vorbi de anumite efecte potenţiale asupra componentei biotice din proximitatea amplasamentului, care datorită prafului, a anumitor poluanţi emişi în atmosferă sau a unor scurgeri accidentale de levigat sau carburanţi, ar putea prezenta modificări faţă de dinamica sa naturală, modificări a căror dimensiune nu va fi indusă de cantitatea de poluanţi şi de compoziţia chimică a acestora. Gravitatea daunelor ce ar putea fi suferite de plante va diferi în funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei sau de sensibilitatea acestora faţă de factorii poluanţi. Pulberile în suspensie, în condiţiile unor concentraţii ridicate reduc capacitatea de fotosinteză şi de evapotranspiraţie a plantelor.

O altă formă potenţială de impact este proliferarea faunei ruderale, care apare de obicei în cazul tuturor depozitelor de deşeuri municipale, dar intensitatea diferă în funcţie de managementul propriu fiecărui depozit.

Având în vedere componenta biotică din jurul amplasamentului, se poate considera că impactul asupra componentei biotice asociat construcţiei şi exploatării depozitului va fi unul negativ nesemnificativ.


Luând în considerare formele potenţiale de impact identificate şi faptul că majoritatea sunt indirecte, prin propagare de la nivelul aerului sau apei, nu se impun măsuri speciale de protecţie. Monitorizarea autotehnologică care se va efectua (verificarea stării sistemului de colectare a levigatului, a altor instalaţii şi utilaje din dotare, etc.) va contribui şi la diminuarea impactului potenţial asupra componentei biotice din zonă.

D.6. PEISAJUL

D.6.1. PEISAJUL GENERAL AL ZONEI

Amplasamentul analizat, din punct de vedere geografic, esti inclus holarhic în Podişul Dobrogei, Podişul Dobrogei de Sud, Podişul Medgidiei. Peisajul general al Podişului Dobrogei de Sud este indus de prezenţa unor stive groase de


102


PRIMARIA MEDGIDIA



calcare sarmaţiene intens endocarstificate, peste care s-a depus o cuvertură groasă de loess de circa 30 cm grosime.

Această structură geologică a determinat pe de o parte apariţia unor forme de relief carstic exploatate turistic (Peştera Movile, Peştera Piatra), iar pe de altă parte exploatarea industrială a calcarului, generându-se peisaje tehnogene tipice, cu exploatări în carieră, precum şi unităţi industriale pentru producerea materialelor de construcţii, facilităţi de transport, etc. O notă aparte o conferă peisajului zonei prezenţa Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu unităţile portuare asociate.

La conturarea imaginii generale participă şi vegetaţia, puternic modificată antropic prin culturi agricole sau păşunat, fapt care sporeşte deasemenea imaginea unui peisaj cu interferenţe artificiale puternice.


Având în vedere aspectele menţionate mai sus, precum şi faptul că depozitul se va amenaja într-o formă de relief negativă, cu vizibilitate scăzută, se poate considera că investiţia nu va induce modificări substanţiale asupra valorii estetice generale a peisajului zonei, deşi literatura de specialitate consideră impactul asupra peisajului printre punctele sensibile ale unor astfel de investiţii.

D.6.3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Ţinând cont de modul de utilizare a terenului în jurul amplasamentului (industrial, agricol) şi de morfologia acestuia (formă de relief negativă), nu se impun măsuri speciale pentru protecţia peisajului. Totuşi, dacă se impune, ca modalitate de screening peisager se vor realiza: perdele vegetale de protecţie (arbuşti autohtoni repede crescători), formate dintr-un singur etaj sau mai multe; amplasarea unor panouri metalice cu diferite reclame.

Tot ca măsură de protecţie a peisajului, se poate menţiona înierbarea cu plante ierboase sau plantarea unor specii rezistente la poluanţi, dacă va fi cazul, pe suprafeţele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, în vederea refacerii structurii solului şi a biocenozei şi pentru reintroducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.

D.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Municipiul Medgidia este o localitate urbană de rangul II şi este al doilea oraş al judeţului ca număr de locuitori după reşedinţa Constanţa. Unitatea administrativ-teritorială este constituită din municipiul Medgidia şi satele aparţinătoare: Valea Dacilor şi Remus Opreanu, situate la 3 km est şi, respectiv, 7 km vest. Oraşul se întinde pe 7.300 ha, din care terenuri intravilane 1.338 ha şi terenuri extravilane 5.962 ha şi este străbătut de la vest la est de canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră. Medgidia este un important nod de cale ferată, rutieră şi fluvială, fiind port la canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.


103


PRIMARIA MEDGIDIA



Potrivit datelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, populaţia stabilă a municipiului Medgidia a fost de 43.634 locuitori. La 31.12.2004 populaţia municipiului Medgidia, potrivit informaţiilor furnizate de Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor, a fost de 50.627. Din analiza datelor se observă că între anii 2002 şi 2004 s-a înregistrat o creştere a numărului de locuitori de 6.993.

Bogăţiile naturale ale subsolului sunt formate din zăcăminte de: calcar, nisip glauconitic, caolin, care sunt valorificate în industria minieră şi cea de industrializare a cimentului, varului şi a materialelor de construcţii. În sudul localităţii a fost identificat un zăcământ de calcar, care este încă neexploatat.

Economia municipiului Medgidia este bazată în principal pe agricultură, minerit şi producţia de materiale de construcţii. După un declin accentuat înregistrat în anii anteriori, activităţile economice par să se fi stabilizat.


Având în vedere distanţa mare faţă de cele mai apropiate locuinţe, se reduce considerabil riscul de a crea disconfort populaţiei din zonă, atât în perioada de realizare a proiectului, cât şi în cea ulterioară de funcţionare. Totuşi, trebuie amintite potenţialele forme de impact negativ care ar putea afecta componenta antropică în perioada de construcţie şi în cea de funcţionare:

organizarea de şantier, care întotdeauna provoacă disconfort populaţiei riverane prin zgomot sau creşterea concentraţiei de pulberi;

poluarea fonică, care ar putea afecta negativ populaţia, poate fi considerată nesemnificatică, datorită distanţei mari până la cele mai apropiate locuinţe (1300 m), dar şi faptul că se suprapune unei poluări de fond destul de însemnate datorate traficului auto din zonă şi obiectivelor industriale existente;

impactul vizual, care aşa cum s-a reliefat la impactul asupra peisajului nu este semnificativ, ţinând cont de utilizarea teritoriului în jurul amplasamentului;

emisiile fugitive de gaze (compuşi ai azotului în special), pulberi, care au de obicei asociate şi mirosuri specifice ce pot constitui probleme semnificative pentru populaţia riverană. În cazul de faţă distanţa este suficientă pentru ca o astfel de situaţie să fie prevenită (1,3 km faţă de localitatea Castelu şi 2 km faţă de Medgidia);

apariţia unor situaţii de risc cum ar fi incendiile sau exploziile induse de emanaţiile necontrolate de metan. În acest sens, trebuie menţionat că proiectul prevede recuperarea gazelor şi utilizarea în vederea producerii de energie, astfel încât şi acest tip de risc a fost preîntâmpinat, în condiţiile unei automatizări eficiente a instalaţiilor de recuperare a gazelor;

intensificarea traficului, atât pe perioada de construcţie, cât şi pe cea de funcţionare.

Mai trebuie amintit şi imapctul pozitiv pe care o astfel de investiţie îl reprezintă pentru regiune, în condiţiile în care managementul actual al deşeurilor este unul


104


PRIMARIA MEDGIDIA



deficitar, cu aproximativ 91 de locuri neconforme de depozitare a deşeurilor ce se întind pe circa 600.000 m², adevărate pericole pentru sănătatea populaţiei. Noul depozit va contribui la eliminarea şi totodată la scăderea riscului apariţiei unora noi, va eficientiza managementul deşeurilor prin adoptarea unor soluţii situate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor (sortare, reciclare), cu contribuţii de asemenea evidente la protecţia sănătăţii populaţiei şi mediului în general.


Formele de impact identificate vor fi minimalizate prin adoptarea următoarelor măsuri:

management eficient al organizării de şantier pentru a reduce disconfortul indus locuitorilor din proximitate;

captarea şi colectarea gazelor de fermentare, fapt care va contribui semnificativ la diminuarea mirosurilor generate;

adoptarea unor măsuri de screening peisager, dacă va fi cazul, pentru a elimina disconfortul indus populaţiei de intruzia vizuală a depozitului;

respectarea condiţiilor de trafic pentru vehiculele transportoare de deşeuri (evitarea intervalelor orare în care traficul este mai aglomerat, respectarea condiţiilor de dotare tehnică pentru a se diminua mirosurile sau, mai rău, împrăştierea de deşeuri în timpul transportului).

D.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Localitatea Medgidia datează din epoca neoliticului, dovedită prin descoperirea unei mori manuale de cereale. A fost aflată sub ocupaţie grecească şi apoi romană, în antichitate, cu denumirea Carassus. În Evul Mediu, a fost aşezare rurală românească până în anul 1417, când cade sub ocupaţia Imperiului Otoman, căpătând numele Karasu-Pazari. Din anul 1856, prin decret al Imperiului Otoman, localitatea a primit numele de la sultanul Abdulmecid şi apoi, prin romanizare, în Medgidia.

Din totalul populaţiei municipiului, 35.554 români, 8.122 turci şi tătari şi restul, alte minorităţi.

În ceea ce priveşte impactul potenţial, se poate afirma că obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

E. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Selectarea strategiei optime în gestionarea deşeurilor într-o comunitate reprezintă o mare provocare, datorită multitudinii factorilor implicaţi şi a provocărilor induse de acest aspect. În acest sens, la nivelul Uniunii Europene (atât legislativ, cât şi în opinia publică generală) a apărul conceptul de “strategie durabilă de management al deşeurilor” prin intermediul căruia se încurajează comunităţile în adoptarea unor soluţii situate la nivelurile superioare ale ierarhiei


105


PRIMARIA MEDGIDIA



managementului deşeurilor. Principala modalitate de atingere a acestui obiectiv este încurajarea minimizării cantităţii de deşeuri şi a reciclării printr-o educaţie adecvată a producătorilor de deşeuri şi a autorităţilor publice locale. Deasemenea, tot în cadrul acestei strategii se recomandă ca principiul economic să nu reprezinte raţiunea de bază prin care se adoptă o anumită direcţie de gestiune a deşeurilor, conceptual de management durabil şi de “cea mai bună opţiune din punct de vedere a protecţiei mediului” trebuind să fie luate în considerare alături de cel al eficienţei economice. În pofida tuturor acestor recomandări, analiza de la caz la caz a dovedit că de cele mai multe ori, depozitarea deşeurilor, deşi situată la baza ierarhiei (pe cea mai joasă treaptă), reprezintă cea mai bună soluţie practicabilă, în special în cazul deşeurilor solide municipale şi a celor inerte. Alte principii de bază utilizate în selectarea strategiei optime de gestionare a deşeurilor sunt: principiul prozimităţii – deşeurile trebuie depozitate sau tratate cât mai aproape de locul de generare; principiul autosuficienţei – comunităţile trebuie să îşi asume responsabilitatea deşeurilor generate în cadrul lor; principiul poluatorul plăteşte – generatorul de deşeuri trebuie să suporte costul gestionării acestora. În ceea ce priveşte investiţia analizată, se poate observa că soluţia adoptată îndeplineşte cerinţele strategiei europene, ăîn sensul în care depozitarea finală a deşeurilor este precedată de operaţiuni de selectare şi reciclare, astfel încât cantitatea depozitată să fie redusă la minimum. Mai trebuie menţionat că gestionarea deşeurilor prin depozitare reprezintă la nivel european una dintre soluţiile dominante, în ţări precum Marea Britanie, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Turcia, Ungaria, Polonia, România, mai mult de 60% din deşeurile totale generate fiind supuse depozitării. În aceste ţări, tendinţa este înspre amenajarea unui număr cât mai mic de depozite de capacitate mărită care să satisfacă cerinţele Directivei privind Depozitarea Deşeurilor. Acest fenomen este asociat de obicei cu închiderea controlată a depozitelor mai vechi, neconforme şi de dimensiuni reduse. Proiectul analizat în cadrul prezentului studiu corespunde acestei tendinţe, deschiderea noului depozit făcându-se în paralel cu închiderea unuia mai vechi. Principalul avantaj ce poate fi adus în favoarea depozitării reprezintă costurile mai reduse în comparaţie cu celelalte soluţii, dar şi faptul că o scară largă de deşeuri se pretează acestei modalităţi de gestionare. Se mai poate menţiona şi că unele soluţii de tratare sau eliminare a deşeurilor produc la rândul lor deşeuri, care în final trebuie depozitate (de exemplu, cenușa de la incinerare). Un alt aspect ce caracterizează şi investiţia analizată şi care reprezintă deasemenea o tendinţă la nivel european este asocierea amenajării unor depozite de deşeuri cu excavaţiile create în urma expoatărilor de substanţe minerale şi care la finalul activităţii trebuie reabilitate şi reamenajate. În foarte multe cazuri, soluţia de utilizare a acestor cavităţi în vederea construcţiei unor depozite de deşeuri s-a dovedit una extreme de eficientă, atât pentru activitatea de exploatare (minimizându-se costurile de reabilitare a arealului minier), cât şi pentru cea de depozitare a deşeurilor (se minimizează costurile de investiţie, impact mai scăzut asupra peisajului intervenindu-se într-o formă de relief negativă, cu vizibilitate scăzută, respectiv într-o zonă cu specific tehnogen, cu valoare estetică redusă).

După alegerea alternativei de gestionare a deşeurilor, a urmat un proces extreme de complex de selectare a locaţiei optime, astfel încât să se respecte cerinţele


106


PRIMARIA MEDGIDIA



Directivei privind depozitarea deşeurilor şi ale legislaţiei naţionale în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative asupra mediului, respectiv poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a solului, aerului, precum şi a oricăror riscuri ulterioare pentru sănătatea umană pe care le-ar putea avea activităţile de depozitare a deşeurilor pe durata întregului ciclu de viaţă a depozitului.

În stabilirea amplasamentului s-a pornit de la analiza cerinţelor minime recomandate în Directiva 1999/31/CE în raport cu mai multe variante de locaţie şi anume:

Distanţa de la perimetrul depozitului la zonele de locuit şi de agrement, cursuri de apă, ape stătătoare şi alte zone industriale rurale sau urbane;

Existenţa unor ape subterane, de coastă sau zone naturale protejate în regiune;

Condiţiile geologice şi hidrogeologice ale zonei; Riscul procedurii unor fenomene extreme (inundaţii, tasări, alunecări de

teren, etc.); Protecţia patrimoniului cultural din regiune. După analiza mai multor posibile amplasamente în raport cu cele enumerate mai sus şi cu anumite măsuri de remediere ce ar putea diminua efectele, s-au selectat două variante de locaţie despre care s-a considerat că nu ar prezenta un risc important pentru mediu şi sănătatea populaţiei:

Varianta 0 : In prezent, din punct de vedere al colectarii, transportului si depozitarii deseurilor nepericuloase de tip menajer in zona de studiu prezinta deficiente majore intrucat nu exista un depozit ecologic de deseuri in zona; Din acest motiv varianta “0” nu va fi luata in considerare;

Varianta 1: un amplasament situat în sudul localităţii Medgidia, într-o vale naturală cu o adâncime de 15 m, înconjurat de terenuri agricole şi cu durata estimată de funcţionare de 11 ani;

Varianta 2: amplasament situat în incinta carierei de calcar Medgidia, situat într-o zonă cu specific tehnogen, în apropierea unei fabrici de ciment, cu o durată estimată de funcţionare de 20 de ani.

Cele două variante de locaţie au fost supuse unei comparaţii, concluzia acestei analize fiind că amplasamentul ce corespunde Variantei 2 este cel mai favorabil realizării obiectivului propus.

Următoarele aspecte mai pot fi menţionate în legătură cu amplasamentul selectat:

În anexa 2 a HG 349/2005 se interzice amplasarea depozitelor de deşeuri în zone carstice sau în zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă, acest lucru fiind permis doar dacă în urma studiilor geotehnice se dovedeşte că amplasamentul este corespunzător. Dacă în urma studiilor reiese că amplasamentul nu îndeplineşte condiţiile de la punctul 1.3.3 al aceleiaşi anexe (bariera geologică conferită de condiţiile naturale care să confere o capacitate suficientă de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apă subterană), se permite intervenţia artificială prin amendarea


107


PRIMARIA MEDGIDIA



terenului cu un strat mineral care să contribuie la protecţia bazei şi taluzurilor celulelor de depozitare. Având în vedere că investiţia analizează ce se va realiza pe un substrat calcaros, în vederea satisfacerii cerinţelor menţionate anterior, se va recurge la soluţia de impermeabilizare a bazei şi taluzurilor celulelor de depozitare cu un strat mineral cu o grosime de 1 m (50 cm de pământ pentru stabilizare şi 50 cm de material argilos pentru impermeabilizare). Deasemenea, bariera geologică astfel creată va fi completată de o impermeabilizare artificială pentru a se îndeplini cerinţele de rezistenţă fizico-chimică şi de stabilitate în timp, lucrările urmând a se face cu respectarea OM 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

Pentru a surprinde gradul de conformare a amplasamentului cu cerinţele geologice şi hidrogeologice prevăzute în HG 349/2005 şi ale OM 757/2004, s-a utilizat un studiu efectuat în anul 2005 asupra carierei Medgidia. În cadrul studiului s-au efectuat un număr de 14 foraje şi se consideră că amploarea investigaţiilor efectuate (număr de foraje, adâncime) a fost suficientă pentru a justifica decizia potrivit căreia amplasamentul este corespunzător amenajării depozitului de deşeuri propus; detalii privind caracteristicile şi dispunerea în adâncime a straturilor, structura, adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane sunt prezentate în cadrul capitolului D.4 – Caracterizarea subsolului din zona amplasamentului;

Depozitul de deşeuri va apărea pe un fond ocupaţional cu specific tehnogen (exploatare de resurse minerale utile, cariera urmând să se extindă înspre est, fabrica de ciment înspre vest), prin urmare intervenţiile ce ţin de organizarea de şantier (drumuri de acces, utilităţi, etc.) vor fi diminuate, având în vedere că se vor extinde/modifica unele existente;

Interferenţa peisagistică va fi una redusă, având în vedere că nu se intervine într-un peisaj cu valoare estetică ridicată, iar pe de altă parte vizibilitatea va fi scăzută prin amplasarea depozitului într-o formă de relief negativă.

F. MONITORIZAREA

În cadrul procesului de monitorizare, este important să se facă distincţie între monitorizarea unei intervenţii sau acţiuni antropice şi monitorizarea sistemului de evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă o prognoză la un moment dat a impactului pe care o acţiune proiectată îl generează asupra mediului.

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea modului în care s-a aplicat proiectul, conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate în documentaţia care a stat la baza evaluării impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspecţii fizice (amplasarea construcţiilor, materiale de construcţii, depozitarea deşeurilor) sau măsurători (asupra emisiilor), folosind aparatura specifică şi metode profesionale de prelucrare şi interpretare.


108


PRIMARIA MEDGIDIA



Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, proceduri de control al poluării etc. Principalul rol al monitorizării constă în a evidenţia dacă funcţionarea unui obiectiv respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale.

Programul de monitorizare va trebui să fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate în timpul implementării proiectului şi anume:

să furnizeze feedback pentru autorităţile de mediu şi pentru autorităţile de decizie despre eficienţa măsurilor impuse;

să identifice necesitatea iniţierii şi aplicării unor acţiuni înainte să se producă daune de mediu ireversibile.

Datorită specificului şi impactului potanţial ridicat, în cadrul investiţiei analizate, activitatea de monitorizare şi control va ocupa un loc foarte important şi va presupune:

dacă deşeurile au fost accepate în depozit conform criteriilor stabilite pentru categoriile de deşeuri propuse;

dacă procesele tehnologice din cadrul depozitului se desfăşoară conform proiectului;

dacă sistemele de protecţie a mediului funcţionează la capacitatea maximă propusă;

dacă depozitul îndeplineşte condiţiile din autorizaţie (în perioada de funcţionare).

Sistemul de supraveghere a factorilor de mediu va cuprinde:

date meteorologice (cantitate de precipitaţii, temperaturi zilnice extreme, direcţia şi viteza dominantă a vântului, umiditatea atmosferică, evapotranspiraţia);

calitatea apei de suprafaţă în vecinătatea depozitului (amonte şi aval); volumul şi compoziţia levigatului (pentru fiecare punct de evacuare din

depozit); cantitatea şi calitatea gazului de depozit (pe secţiuni reprezentative ale

depozitului). Pe perioada de exploatare a depozitului, operatorul va institui un sistem de automonitorizare tehnologică care constă în verificarea permanentă a stării şi funcţionării următoarelor amenjări şi dotări:

starea drumului de acces şi a drumurilor din incintă; starea impermeabilizării depozitului; funcţionarea sistemelor de drenaj; comportarea taluzurilor şi a digurilor; urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite; funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate; funcţionarea instalaţiilor de captare şi ardere a gazelor de depozit; funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale;


109


PRIMARIA MEDGIDIA



starea altor utilaje şi instalaţii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spălare/dezinfecţie auto.

Cât priveşte monitorizarea calităţii factorilor de mediu, frecvenţa prelevării şi parametrii şi indicatorii analizaţi vor fi stabiliţi prin Autorizaţia de Mediu ce se va solicita înainte de demararea activităţii de depozitare. În această fază de proiectare, se pot însă menţiona următoarele aspecte:

frecvenţa prelevărilor va ţine cont de morfologia depozitului; parametrii şi indicatorii analizaţi vor varia în funcţie de compoziţia deşeurilor

depozitate; frecvenţa măsurătorilor poate fi adaptată pe parcurs, de exemplu dacă compoziţia apei de suprafaţă este relativ constantă, măsurătorile se pot face ulterior la intervale mai lungi;

stabilirea indicatorilor va face raportare în primul rand la conţinutul de materie organică din deşeuri.

Metodele ce se vor aplica pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor vor fi dintre cele standardizate la nivel european sau recomandate în cadrul Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

Sistemul de supraveghere mai trebuie să presupună:

delimitarea completă şi corespunzătoare a depozitului; echipamente de înregistrare a cantităţii de deşeuri (cântar); echipamente de verificare şi control a deşeurilor, laborator şi zonă de

securitate; echipamente care să împiedice răspândirea deşeurilor în afara zonelor de

depozitare (echipamente pentru spălarea anvelopelor amplasate între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit).

Toate documentele, informaţiile şi instrucţiunile care se referă la activităţile de la depozit vor fi păstrate într-un registru de funcţionare care va consta din:

acte de reglementare; plan organizatoric; instrucţiuni de funcţionare; manual de funcţionare; jurnal de funcţionare; plan de intervenţie; plan de funcţionare/depozitare. Acest registru se va realiza atât în formă scrisă, cât şi electronic şi va fi prezentat, la cerere, autorităţii competente pentru protecţia mediului. Deasemenea, planurile menţionate mai sus vor fi întocmite conform instrucţiunilor din OM 757/2004.

G. SITUAŢII DE RISC

În ceea ce priveşte fenomenele naturale generatoare de riscuri (cutremure, inundaţii, alunecări de teren etc.), caracteristicile geologice, geomorfologice,


110


PRIMARIA MEDGIDIA



hidrice sau climatice generează o probabilitate minimă de producere a acestora, în unele cazuri chiar exclusă (cutremure, inundaţii, alunecări de teren spre exemplu).

În ceea ce priveşte riscurile induse de activitatea obiectivului, trebuie menţionat că în cadrul acestuia există posibilitatea apariţiei unor situaţii critice, cum ar fi poluarea accidentală prin intermediul levigatului, incendii/explozii datorită emanaţiilor de metan, proliferarea faunei ruderale cu risc asupra sănătăţii populaţiei din zonă. În ultima perioadă, datorită reglementărilor extrem de stricte în domeniul depozitării deşeurilor, aceste situaţii de risc s-au diminuat extrem de mult. De altfel una dintre cauzele apariţiei acestor reglementări stricte au fost anumite incidente intens mediatizate care au avut loc între 1960-1970. Dintre acestea se pot menţiona: descoperirea unor scurgeri de ape încărcate cu cianura pe un teren de joacă pentru copii în Nuneaton, Marea Britanie (1972), scurgerea a aproape 3000 de tone de deşeuri cu arsen şi cianura într-un lac din Germania (1971), descoperirea unor compuşi policlorinaţi în uleiul de orez în Japonia, aşa numitul incident Yusho (1968). După cum se observă, cele mai celebre incidente de acest fel sunt legate de gestionarea deşeurilor periculoase şi mai puţin a celor municipale. Cu toate aceste, pentru prevenirea oricăror situaţii de risc care ar putea apărea în cadrul depozitului, acestea vor fi identificate în cadrul planurilor de intervenţie, vor fi stabilite foarte clar măsurile ce trebuie adoptate şi personalul desemnat pentru aplicarea acestora.

H. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu s-au înregistrat dificultăţi de ordin tehnic sau practic în timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului generat de proiectul “Amenajare depozit ecologic deşeuri menajere şi industriale”.

I. COMPARAREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE PE AMPLASAMENT CU CERINŢELE BAT (CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE)

Pentru a se evidenţia conformitatea depozitului de deşeuri menajere şi a celui de deşeuri din construcţie s-au analizat comparativ activităţile desfăşurate pe amplasament, cu cerinţele celor mai bune tehnici disponibile in domeniu. Analiza comparativă este descrisă sub formă tabelară în cele ce urmează:

Tabel 40. - Analiza comparativă a activităţii de depozitare a deşeurilor (menajere/construcţie) cu cerinţele BAT

BAT Tehnică utilizată în depozit Diferenţe Concluzii Management de mediu

- sisteme de management

de mediu, SMM va fi implementat în toate

documentele de operare. Se acceptă

Nu este nevoie să se

impună condiţii speciale

- furnizarea detaliilor

complete privind activităţile

Toate activităţile operaţionale vor

acoperite prin documente şi ghiduri Se acceptă




111


PRIMARIA MEDGIDIA



desfăşurate pe

amplasament,

interne (SMM), verificate

zilnic,saptămânal, lunar, trimestrial în

funcţie de imporanţa activitătii

- existenţa unei bune

proceduri de gospodărire

Toate activităţile operaţionale vor fi

acoperite prin documente şi ghiduri

interne (SMM). Buna gospodărire este

controlată prin management operaţional

al depozitului.

Se acceptă Nu este nevoie să se


- existenţa unei relaţii

strânse cu generatorul

deşeurilor

Deşeurile menajere şi cele de

construcţie se vor colecta din localităţile

ce intră în Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară, pe baza contractelor

incheiate între generator şi operatorul

depozitului de deşeuri.



-disponibilitatea

personalului calificat

Operatorul depozitului are reguli interne

pentru fiecare post (calificare,

răspunderi etc.) şi program de instruire.

Instruirea personalului se va face

periodic pentru fiecare utilaje

echipament în parte.



Imbunătăţirea cunoştinţelor privind deşeurile care urmează să fie tratate

- o bună cunoaştere a

deşeurilor ce urmează să

fie tratate

Compoziţia deseurilor tratate (deşeuri

menajere, deşeuri de construcţie) este

cunoscută prin informaţiile cuprinse in

studiile anterioare (studiu de fezabilitate,

memoriu tehnic)



- implementarea unei

proceduri de

preacceptare

Procedura de preacceptare este

descrisă în planul de operare al

depozitului, conformarea deşeurilor

recepţionate este verificată de către

personalul responsabil pentru control

(manager de depozit ). În cazul în care

există îndoieli cu privire la calitatea

deşeurilor ce urmează a fi

tratate/depozitate se va face o verificare

într-un laborator autorizat



- implementarea unei

proceduri de acceptare,

Procedura de acceptare a deseurilor

pentru tratare/depozitare este prevazuta Se acceptă




112


PRIMARIA MEDGIDIA



in memoriu tehnic pus la dispozitie de

beneficiar (Nu se vor accepta la

depozitare deşeuri periculoase)

- implementarea

diferitelor proceduri de

prelevare

Vor fi implementate proceduri de

prelevare de probe, pentru verificarea

calităţii deşeurilor depozitate (evitarea

deseurilor periculoase)



- existenţa unei facilitati

de recepţie a deseurilor

Depozitul de deşeuri va deţine pe lângă

cântar şi o zonă de recepţie betonată

pentru instalaţia de sortare şi cea de

compostare, respectiv staţia de

concasare/sortare a deşeurilor din

construcţii.



Deşeurile după tratare

-managementul

deşeurilor după tratare,

După sortare şi copostare deşeurile

sunt depozitate in depozitul de deşeuri

menajere respectiv deşeurile de

construcţii, iar deşeurile reciclabile

rezultate valorificate



Sisteme de management

- urmărirea sortării

deşeurilor menajere,

compostării,

sortarea/concasarea

deşeurilor din construcţie

Toate procesele vor fi monitorizate, atât

de personalul angajat, iar la punerea în

funcţiune a depozitului se va implementa

şi respecta SMM. Se va respecta

Manualul de operare al depozitului.



- reguli privind

amestecarea

Deşeurile menajere şi deşeurile din

construcţie vor fi transportate separat,

depozitate în spaţii distincte/separate de

unde vor fi preluate pentru tratare. Se

pot amesteca loturi diferite de deşeuri

menajere între ele respectiv loturi diferite

de deşeuri din construcţie.

Se acceptă .Nu este nevoie să se


- proceduri de separare şi

compatibilitate,

Fluxurile de tratare a deşeurilor

menajere respectiv deşeuri din

construcţie sunt separate de la

depozitarea temporară pe amplasament

până la depozitarea finală în celule.




113


PRIMARIA MEDGIDIA



- eficienţa tratării

deşeurilor,

Eficienţa tratării deşeurilor va fi verificată

prin compararea caracteristicilor

deşeurilor înainte şi după tratare.



- plan de management al

accidentelor,

Planul de management al accidentelor

(PMA) va fi conţinut în toate

documentele de operare. Toate situaţiile

posibile de accidente sunt cuprinse în

PMA.



- jurnal al incidentelor, În instalaţie va exista un jurnal al

incidentelor şi va fi disponibil. Se acceptă



- planuri de management

al zgomotului şi al

vibraţiilor,

Nu există emisii semnificative de zgomot

şi vibraţii. Planurile nu sunt necesare. Irelevant



- dezafectare/închidere

Sunt stabilite in documentaţiile tehnice

măsuri care trebuie intreprinse pentru

închiderea depozitului de deşeuri

(Inchiderea fiecărei celule în parte după

umplere)

Se acceptă. Nu este nevoie să se


Managementul utilităţilor şi al materiilor prime

- consum de energie, Se monitorizează consumul de energie. Se acceptă Nu este nevoie să se


- eficienţă energetică,

Eficienţa energetică va fi evaluată pe

baza rezultatelor consumului de

energie. Operatorul depozitului va

aplica solutii eficiente.



- standardizare la nivel

intern,

Toate procesele vor fi înregistrate în

jurnal, descrise şi evaluate. Se acceptă



- utilizarea deşeurilor ca

materie primă,

Deseurile colectate (menajere şi de

construcţie) sunt materii prime intrate în

procesul de tratare şi depozitare, iar

materialele reciclabile rezultate în urma

procesării deşeurilor sunt predate unui

centru autorizat pentru reintroducerea




114


PRIMARIA MEDGIDIA



acestoara in circuitul industrial .

Stocare şi manipulare

- tehnici generale de

stocare

Toate deşeurile recepţionate sunt

stocate temporar pe o suprafaţă

betonată, iar depozitarea finală se va

face in celule impermeabilizate natural

şi artificial. Lichidele de adaos sunt

stocate în siguranţă în containere

mobile. Levigatul este stocat în bazin de

retenţie impermeabil, etans şi

direcţionat spre sistemul de epurare.



- marcarea conductelor Toate conductele, rezervoarele,

fitingurile, valvele vor fi marcate. Se acceptă



- stocarea/ acumularea

deşeurilor

Documentele de operare cuprind tehnici

pentru stocarea deşeurilor. Se acceptă



- tehnici generale de

manipulare,

Documentele de operare vor cuprind

tehnici pentru manipularea deşeurilor,

lichidelor de adaos şi a apelor

reziduale.(Manualul de operare al

depozitului)



- tehnici de

aglomerare/amestecare a

deşeurilor ambalate,

Nu se acceptă amestecarea deşeurilor

in acelasi ambalaj. Irelevant.



- ghid de separare a

deşeurilor în vederea

tratarii

Deseurile sunt separate si tratate

separat ( deşeuri menajere respectiv

deşeuri din construcţie)



Alte tehnici comune nemenţionate anterior

- utilizarea sistemelor de

ventilaţie în timpul

operaţiilor de sortare,

concasare-sortare.

Se aplică operaţii de sortare a deşeurilor

menajere, concasare/sortare a deşeurilor

din construcţie. Pulverizarea apei în

zona staţiei de concasare/sortare pentru

diminuarea pulberilor în suspensie.

Sistem de ventilaţie la staţia de sortare a

deşeurilor menajere.



Tratarea emisiilor gazoase

- reducerea emisiilor

poluante de biogaz,

Emisiile de biogaz rezultate din corpul

depozitului captate şi direcţionate spre Se acceptă




115


PRIMARIA MEDGIDIA



pulberi in suspensie,

pulberi sedimentabile

instalaţia de valorificare/eliminare.

Emisiile de biogaz captat va fi

monitorizat.

Emisiile de pulberi fine din zona staţiei

de concasare-tratare vor fi reduse prin

pulverizarea apei in zona de lucru pe

perioadele călduroase.

Gestionarea apelor reziduale

- utilizarea şi

decontaminarea apei

Consumul de apă este minimizat datorită

sistemului de recirculare a apei epurate

pe amplasament după trecerea

levigatului prin instalaţia de osmoză

inversă, iar apele pluviale încărcate cu

produse petroliere prin separatorul de

hidrocarburi. Apele epurate folosite

pentru umectarea grămezilor de

fermentare, maturare din zona de

compostare.



- caracteristicile

efluentului să corespundă

sistemului de epurare a

efluentului de pe

amplasament sau criteriilor

de evacuare,

Levigatul şi apele pluviale potenţial

contaminate cu hidrocarburi sunt trecute

prin statia de epurarea,respectiv

separator de hidrocarburi şi colectate în

bazinul de colectare ape curate. De aici

apele sunt folosite în scop tehnologic pe

amplasament.

Apele uzate (menajere) sunt colectate

separat si direcţionate către reţeaua de

canalizare Lafarge.



- colectarea apelor

reziduale.

Levigatul este colectat prin intermediul

conductelor de polietilenă de înaltă

densitate într-o cuvă impermeabilă, iar

de aici tot prin intermediul conductelor

ajunge la staţai de preepurare şi staţia

de osmoză inversă.

Apele potenţial contaminate din zona de

compostare, respectiv staţia de sortare

ajung în reţeaua de levigat de pe

amplasament.




116


PRIMARIA MEDGIDIA



Apele rezultate de la atelierul auto

respectiv spaţiul de spălare al

camioanelor/utilajelor ajung intr-un

separator/decantor de produse

petroliere, iar apoi in cuva de colectare

ape epurate. In această cuvă intră şi

apele după epurarea in instalaţia de

epurare, respectiv apele din depozitul de

deşeuri din construcţie.

Rezervoarele de retenţie sunt

impermeabilizate cu folie de polietilenă,

structură betonată pentru evitarea

infiltraţiilor.

- separarea apelor

reziduale

Se aplică separarea apelor uzate din

zona de depozitare, tratare a deşeurilor

(levigat) de apele pluviale rezultate de pe

platformă.

Se

acceptă.



- existenţa unei platforme

de beton în toate zonele

de tratare

Este utilizată o platformă betonată în

toată zona de tratare. Se acceptă



- colectarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe platformă sunt

direcţionate către bazinul pentru ape

epurate (zona sudică a

amplasamentului), din zona nordică

apele pluviale direcţionate în reţeaua de

canalizare Lafarge.

Se

acceptă.



- reutilizarea apelor

reziduale şi pluviale

epurate

Se aplică reutilizarea apelor acumulate

în baziunl de ape epurate. Se acceptă



- verificarea zilnică a

sistemului de gestionare a

efluenţilor şi păstrarea

unui jurnal

Documentele de operare cuprind tehnici

pentru manipularea compuşilor de

adaos şi a apelor reziduale.



- identificarea principalilor

constituenţi periculoşi din

efluentul epurat

Monitorizarea apelor evacuate în reţeaua

de canalizare şi din bazinul de ape

epurate.



Gestionarea reziduurilor generate de proces


117


PRIMARIA MEDGIDIA



- planificarea gestionării

deşeurilor menajere şi a

deşeurilor de construcţie,

materialelor reciclabile

rezultate(hărtie, carton,

sticlă, metale feroase şi

neferoase)

Depozitarea în celule a deşeurilor

menajere respectiv cele de construcţie,

valorificarea deşeurilor reciclabile



- utilizarea ambalajelor

refolosibile

Se utilizează ambalaje refolosibile, în

special pentru compusii de adaos. Se acceptă



- reutilizarea butoaielor Se reutilizeaza butoaiele in special

pentru lichidele de adaos Se acceptă



- existenţa unui inventar cu

deşeurile de pe

amplasament,

Se va tine un inventar al tuturor

deşeurilor de pe amplasament. Se acceptă



- reutilizarea deşeurilor

generate

Deseurile reciclabile generate pe

amplasament in timpul realizarii

proiectului şi pe perioada funcţionării

investiţiei sunt preluate de societăţi

autorizate şi specializate.



Contaminarea solului

- amenajarea şi

întreţinerea suprafeţei

zonelor operaţionale

Zonele contaminate vor fi acoperite cu

suprafete betonate sau structură

impermeabilă pentru preîntămpinarea

poluării solului.



- bază impermeabilă şi

drenaj

Se utilizează o bază impermeabilă şi un

sistem de drenaj al levigatului pentru

depozitul de deşeuri menajere.



- minimizarea suprafeţei

amplasamentului şi a

echipamentelor subterane,

Suprafaţa amplasamentului va fi

minimizată. Nu se vor utiliza

echipamente subterane.



BAT pentru tipuri specifice de tratare a deşeurilor

- stocare şi manipulare

Nu este nevoie de condiţii speciale

pentru la stocare şi manipulare datorită

emisiilor minore de mirosuri.

Irelevant Nu este nevoie să se


- tipuri de deşeuri şi

procese de sortare

Separarea deşeurilor menajere de

deşeurile de construcţie pentru Se acceptă




118


PRIMARIA MEDGIDIA



simplificarea fluxurilor.Sortarea

deşeurilor se va face la deşeurile

menajere şi la cele din construcţie.

Prin sortare va scădea cantitatea de

deşeuri menajere depozitate şi va creşte

cantitatea de deşeuri reciclabile

recuperate şi valorificate.

- tehnici pentru

fermentarea aerobă,

Se utilizează fermentarea aerobă în

grămezile de fermentare şi de maturare

aferente zonei de compostare. Emisiile

poluante vor fi reduse din aceste

grămezi.

Irelevant Nu este nevoie să se


- reducerea emisiilor de

pulberi, oxizi de azot, oxizi

de sulf, monoxid de

carbon, hidrogen sulfurat

şi COV în aer, la utilizarea

biogazului ca material

combustibil.

Biogazul este colectat şi direcţionat spre

instalaţia de valorificare/eliminare Irelevant



- tehnici pentru tratarea

mecano-biologică, Nu se aplică tratarea mecano-biologică. Irelevant



- reducerea emisiilor de

mirosuri, amoniac, oxid de

azot, metan de la tratarea

mecano-biologică,

Nu se aplică tratarea mecano-biologică. Irelevant Nu este nevoie să se


J. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

J.1. DATE GENERALE

Amplasamentul se situează în zona administrativă a municipiului Medgidia, judeţul Constanţa, în incinta carierei de calcar a fabricii de ciment Lafarge România. Amplasamentul o să fie învecinat în partea nordică cu linia ferată (industrială) şi terenuri agricole, la est de partea funcţională a carierei de calcar, la sud de terenuri agriole productive şi neproductive, iar la vest de fabrica de ciment Lafarge. La o distanţă de aproximativ 800 m pe direcţia nord este situată canalul Dunăre-Marea Neagră. Cele mai apropiate locuinţe se află la cca. 1,3 km în cazul localităţii Castelu şi 2,2 km în cazul oraşului Medgidia.

Accesul la noul depozit de deşeuri se va face de pe strada Progresului, prin incinta fabricii de ciment Lafarge, până la poarta de acces al depozitului.


119


PRIMARIA MEDGIDIA



J.2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII

Depozitul de deşeuri menajere şi din construcţii va fi amplasat în incinta carierei de calcar exploatată de S.C. Lafarge Ciment (România) S.A., suprafaţă care în momentul de faţă nu mai este utilizată în activitatea de exploatare. Depozitul de deşeuri menajere şi de construcţie va avea următoarea structură:

4 celule de depozitare controlată a deşeurilor menajere; o celulă pentru depozitarea deşeurilor din construcţii; o platformă betonată pentru amplasarea staţiei de epurare a levigatului; o staţie de compostare; o staţie de sortare a deşeurilor menajere; o staţie de concasare-sortare a deşeurilor din construcţie; o cuvă de colectare a levigatului; o cuvă de colectare a apelor epurate; cântar; o platformă pentru parcarea utilajelor; atelier şi zonă spălare utilaje; birouri; casă poartă. Funcţionarea depozitului de deşeuri va prezenta următoarele etape:

Precolectarea şi colectarea deşeurilor Precolectarea deşeurilor municipale se va face de către producătorii acestora, în punctele de precolectare care sunt dotate cu pubele cu o capacitate de înmagazinare corelată cu numărul utilizatorilor şi ritmicitatea de ridicare. Colectarea deşeurilor menajere şi a celor asimilabile în vederea transportului lor către locul de depozitare se va face prin colectare ermetică cu autocontainere compactoare.

Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor se va efectua cu autogunoiere compactoare, autovehicule compatibile cu sistemul de precolectare/colectare şi în funcţie de tipul de deşeuri. Încărcarea vehiculelor se va face direct din recipientele de precolectare, toate containerele fiind acoperite.

Monitorizarea serviciilor de precolectare, colectare şi transport a deşeurilor

Monitorizarea serviciilor de precolectare, colectare, transport, trebuie asigurată de personalul de conducere/răspundere în cadrul secţiilor respective, prin deplasări în teren (conform programelor/graficelor decadale întocmite de autoritatea administraţiei publice) şi observarea calităţii serviciilor prestate.

Preluarea, sortarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor


120


PRIMARIA MEDGIDIA



Deşeurile ajunse pe platformă vor fi cântărite cu ajutorul unui cântar cu dimensiunile de 16x3 metri şi o capacitate de 60 de tone Odată încheiat procesul de preluare, deşeurile sunt descărcate într-o zona de recepţie unde are loc demontarea deşeurilor voluminoase (cu excepţia DEEE-urilor) pentru evitarea intrării lor pe linia de sortare. Deşeurile ce vor fi sortate în staţie sunt în general ambalaje şi ambalaje de metal, plastic şi carton, ca şi hârtie — carton, PET şi sticlă. Odată cu finalizarea procesului de selecţie, fracţiile de plastic şi hârtie vor fi presate sub forma unor baloturi de densitate mare până la predarea la diferite societăţi specializate. Ambalajele de aluminiu şi ambalajele feroase se vor administra în funcţie de cantităţile sortate.

Tratarea deşeurilor organive începe prin amestecarea fracţiei organice cu o fracţie de materiale vegetale (deşeuri de curte mărunţite, cu excepţia gazonului sau a frunzelor). Odată realizat amestecul care dispune de o umiditate adecvată, acesta se va depozita în formă de grămadă. Materia din grămada de fermentare va fi lăsată să composteze timp de minim 8 săptămâni, fiind amestecată şi udată în mod periodic.

Materialele rezultate în urma etapelor de selecţie şi tratare vor fi depozitate în celulele de depozitare. Prima celulă folosită va fi cea situată în NV parcelei. Aceasta va fi urmată de celula 2, situată în SV parcelei şi celula 3, aflată în NE parcelei. Ultima celulă ocupată, celula 4 va fi cea aflată în partea de SE a parcelei. Fiecare celulă va avea avea o durată de viaţă de 5 ani.

Utilizarea fiecărei celule se va face până la atingerea nivelului maxim de depozitare al acesteia, după care se va trece la următoarea.

Drenarea, evacuarea, depozitarea şi tratarea levigatului Drenarea levigatului generat din celulele de depozitare se va realiza printr-un strat de material drenant din pietriş cu grosime de 50 cm. Levigatul captat va fi colectat in putul situat la cota cea mai mică a fiecărei celule de depozitare. Excesul de levigat provenit de pe platforma staţiei de compostare, din igienizarea halei de sortare, levigatul din celulele de depozitare şi apele rezultate din zona atelierului auto vor fi colectate în bazinul de levigat.

Levigatul colectat va fi supus unui procesul de epurare care presupune parcurgerea a două etape:

treapta de epurare fizico-chimică cu scopul de a reduce suspensiile si materiile cu greutate specifica mai mica decat apa;

tratarea prin osmoză-inversă.

J.3. ALIMENTAREA CU APĂ ŞI SISTEMUL DE CANALIZARE

Alimentarea cu apă pe perioada de execuţie a investiţiei va fi asigurată prin achiziţionarea de apă îmbuteliată. În perioada de funcţionare a depozitului de deşeuri, alimentarea cu apă va fi asigurată astfel:

Alimentare cu apa potabilă – se va realiza din reţeaua hidroedilitară a municipiului Medgidia printr-un branşament situat în zona de acces (poartă).


121


PRIMARIA MEDGIDIA



Reţeaua de alimentare cu apă va fi de tip ramificat şi de tip inelar, executată îngropat din tuburi de polietilenă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă va deservi clădirea administrativă, casa poartă, hala aferentă staţiei de sortare, platforma staţiei de compostare, staţia de epurare, atelierul auto şi zona de spălare autovehicule.

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor – este asigurată printr-o reţea de hidranţi amplasaţi pe conducte de polietilenă ramificate din conducta de alimentare cu apă potabilă.

Alimentarea cu apa în scop tehnologic – apa utilizată în scopuri tehnologice este asigurată din reţeaua de alimentare cu apă potabilă care asigură şi zonele de spălare auto şi atelier auto, hală sortare, platformă compostare.

J.4. ENERGIE ELECTRICĂ

Alimentarea cu energie electrică va fi asigurată prin conectarea la linia electrică de medie tensiune în zona situată în faţa porţii de acces. În faza de realizare a investiţiei se va utiliza energie electrică pentru iluminatul pe timp de noapte a organizării de şantier şi a diverselor spaţii de pe amplasament.

În perioada de funcţionare a investiţiei, este necesară alimentarea cu energie electrică pentru asigurarea funcţionării optime a componentelor investiţiei.

J.5. METODOLOGIA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Utilizând practicile acceptate şi prevăzute în evaluarea impactului asupra componentelor de mediu, aceasta s-a realizat în mod analitic pe fiecare componentă de mediu (abiotic, biotic, antropic). S-au analizate efectele negative pe care le implică construcţia, funcţionarea şi închiderea depozitului de deşeuri, iar poluanţii evacuaţi în mediul înconjurător au fost estimaţi şi comparaţi cu limitele admisibile prevăzute de legislaţia în vigoare

J.5.1. Impactul prognozat asupra mediului

J.5.1.1. Factorul de mediu apă Datorită faptului că implementarea proiectului se va desfăşura în condiţii optime şi controlate, şansele de a se produce poluarea componentei apă (şi nu numai) cu efecte negative asupra acesteia, este foarte redusă şi se poate datora unor poluări accidentale. În toate cele trei etape a investiţiei – construire, funcţionare, închidere – impactul negativ se poate datora infiltraţiilor apelor uzate de pe şantier, a levigatului (în faza de funcţionare), prin infiltrarea apelor meteorice contaminată în pânza freatică, prin infiltrarea combustibililor şi lubrifianţilor de la vehiculele aflate în dotare. Aceste infiltraţii se pot manifesta în cazuri excepţionale, în cazul producerii unor fisurări în reţeaua de transport şi/sau a bazinului de colectare, prin scurgerea poluanţilor lichizi. Această posibilitate va fi minimizată însă prin respectarea normelor de protecţie a muncii şi întreţinerea adecvată a utilajelor.


122


PRIMARIA MEDGIDIA



J.5.1.2. Factorul de mediu aer În etapa de construire a depozitului calitatea aerului din zona amplasamentului şi din cea adiacentă va fi afectată prin evacuarea noxelor provenite din gazele de eşapament a vehiculelor aflate în dotare, precum şi prin pulberile sedimentabile provenite din lucrările de excavare.

Odată cu darea în folosinţă a depozitului pe lângă creşterea cantitativă a noxelor datorită intensificării traficului, altă sursă de poluare cu efecte negative asupra calităţii aerului o poate reprezenta biogazul provenit din fermentarea materialelor organice şi vegetale, care poate crea un disconfort şi prin mirosul neplăcut. Amestecul va avea în componenţa sa:

metan, în proporţie de maxim 80%; dioxid de carbon, minim 20%; cantităţi mici de hidrogen; hidrogen sulfurat; mercaptani; vapori de apă; urme de amoniac, indol şi scatol În faza de închidere şi post închidere calitatea aerului poate fi afectată de biogazul ajuns în atmosferă datorită unor defecţiuni apărute în instalaţia de captare a biogazului. Se va avea în vedere monitorizarea periodică a instalaţiei pentru asigurarea funcţionării optime a acesteia.

J.5.1.3. Factorul de mediu sol şi subsol Solul şi subsolul din zona studiată în etapa de construire a depozitului vor fi afectate datorită dislocărilor şi excavărilor pentru nivelarea terenului. În urma efectuării lucrărilor cu utilajele din dotare de mare tonaj, acestea pot duce la apariţia fenomenului de tasare, care poate afecta caracteristicile fizice şi chimice ale solului. În urma scurgerilor accidentale de carburanţi de la vehicule, respectiv a apelor uzate menajere de pe şantier, va fi afectată calitatea solului şi a subsolului.

În etapa de funcţionare, principala sursă de poluare cu impact negativ asupra calităţii solului şi subsolului, poate fi reprezentată de scurgerile de levigat din reţeaua sau bazinul de colectare, datorită unor defecţiuni apărute la aceştia. Totodată şi scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi de la autovehicule pot afecta calitatea componentelor sol şi subsol. În etapa de post-închidere, prin defecţiunea colectorului levigatului, acesta se poate infiltra în stratul edafic şi în substrat, afectând calitatea acestuia.

Trebuie menţionat faptul că impactul major asupra solului şi subsolului a avut loc odată cu deschiderea carierei de calcar şi începerea activităţilor de excavare a calcarului, implementarea proiectului reprezentând un impact secundar asupra componentelor analizate.


123


PRIMARIA MEDGIDIA



J.5.2. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

J.5.2.1. Factorul de mediu apă Pentru funcţionarea la parametri optimi a depozitului, de la faza de construire şi până la faza de închidere/post-închidere (inclusiv) trebuie îndeplinite următoarele prevederi referitoare la reducerea/prevenirea impactului negativ:

evitarea contactului materiilor prime şi a deşeurilor cu potenţial de infiltrare cu factorul de mediu apă;

verificarea periodică a reţelei de colectare a levigatului şi al volumului levigatului;

verificarea periodică a staţiei de epurare a levigatului în scopul unei bune funcţionări a acesteia;

controlul calităţii apei subterane prin foraje de control;

J.5.2.2. Factorul de mediu aer Pentru reducerea sau prevenirea impactului exercitat asupra componentei aer trebuie luate următoarele măsuri:

umectarea cu apă prin pulverizare a fronturilor de lucru pentru evitarea antrenării pulberilor fine de praf;

întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport şi a utilajelor şi verificarea periodică de către autorităţile competente a stării tehnice a autovehiculelor care circulă pe drumul judeţean.

acoperirea provizorie a deşeurilor organice în fazele de tratare a acestora pentru reducerea emisiilor de gaze;

verificarea periodică a instalaţiei de colectare a biogazului pentru asigurarea funcţionării ei la parametri optimi;

J.5.2.3. Factorul de mediu sol şi subsol În vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra substratului, trebuie luate în calcul o serie de măsuri, atât in perioada de realizare a investiţiei, cât şi ulterior, în faza de funcţionare şi în etapa de post-închidere, cum ar fi:

evitarea contactului materiilor prime şi a carburanţilor cu potenţial de infiltrare cu solul şi substratul;

verificarea periodică a reţelei de colectare a levigatului; verificarea periodică a staţiei de epurare a levigatului în scopul unei bune

funcţionări a acesteia şi evitarea unor scurgeri accidentale; verificarea periodică a reţelei de colectare a apei meteorice; verificarea tehnică periodică a vehiculelor pentru evitarea unor scurgeri de

carburanţi şi/sau lubrifianţi.


124


PRIMARIA MEDGIDIA



J.6. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Proiectul ,,Amenajare depozit ecologic deşeuri menajere şi industriale” nu va determina creşterea valorilor concentraţiilor de poluanţi în apă, aer, sol şi subsol peste valorile limită legale.

J.7. PROGNOZA ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII/STANDARDULUI DE VIAŢĂ ŞI ASUPRA CONDIŢIILOR SOCIALE ÎN COMUNITĂŢILE AFECTATE DE IMPACT INCLUSIV DIN PUNCT DE VEDERE TRANSFRONTALIER

Nu se prognozează modificări substaţiale ale situaţiei existente în prezent în zona afectată de impact.

Concluzionăm că activitatea desfăşurată în cadrul carierei de calcar din vecinătatea fabricii de ciment Lafarge de ,,Amenajare depozit ecologic deşeuri menajere şi industriale” va afecta componentele mediului înconjurător în limite admisibile, fapt pentru care propunem:

ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTIŢIA ANALIZATĂ

K. ANEXE

Certificat de inregistrare – SC KVB ECONOMIC SA – privind inscrierea in Registrul national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului;

Certificat de urbanism nr. 428/22.10.2010 Planuri si Schite.

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/iulie...arpmgl.anpm.ro

Documents