nr. IIANUARIE

201a

Romflnia apicolfln'oNoRrA iN rqro

Revrst[ lunar[ de informare tehnicb gi gtiin{ifica,

schimb de experien![ 9i opinii editatd de

Asociatia Cresc[torilor de Albine din RornAnia

www.aca.ofg.ro

Anul Cll (102). Nr. 1 * lanuarie * 2018

2 TARGUL NATTONAL AL MtERil - .,

EDITIA DE PRIMAVARA

4 ORDINUL nr.251 pentru aprobareaSistemului unitar de identificare a

stupinelor 9i stupilorI Lansare de carte -,,Veceslav Harnaj.

1917-2017"

9 Nicoleta ION: Specii dendrologicepentru imbundtdlirea bazei melifere

12 Roxana SPULBER: Principalii compuginutrilionali ai ...polenului. Glucidele.

14 Cristina COJOCARU:ACA Muresla 60 de ani

18 lon POPESCU: Calendar apicol20 Docu.mentar apicol: Pretul Mierii

Coperta l: Stupind iarna in Maramures(foto: Robert cEISZT)

Goperta ll: Carte pogtald(Complex Apicol)

Coperta lll: Cresterea mdtcilor(tcDA)

Coperta lV: Risfi! apicosmetic din esente tarl(Complex Apicol)

EDITURAALBINA S.R.L. igi declini oriceresponsabilitate privind originea materialelor 9i

ilustratiilor primite spre publicare, aceasta revenindexclusiv autorilor gi/sau traducdtorilor.

COMITETUL DIRECTORAL A.c.A. orn RoltAruta

Pregedinte: ing. loan Fetea(telefon: 021 | 233 40.17 \

Vicepregedinti:ec, Marioara Bilan(tel :0211233 40 1S)ec, Simion Boaghe(tet 0211232 48 72)

Filica Costache(tel : 0244159 53 05)

ing. Simona Dobrescu(tel:0211232.50 60)

Membri:ec. Mihai Branet

(tel.: 0249142 20.74)med. vet. Dionisie Cioroianu

(tel.: 0251 41.44.80)Mihaly Deak

(tel.:0267131 58 441ing. Costinel Mihdilescu

(tel.: 0264143.47 .51)Nicu Mitache

(tel.: 0239/62,30.00)jurist Marian Pdtragcu

(tel.: 031 B0 53 608)ing. Florin Popa

(tel : 0245/63 43 29)ing. Vasile Puf

(tel: 0235/31 13.82)ing. Constantin Rais(tel: 0363/'10 55 54)

ing. ec. lda gula(tel:0255121 29 25)

coLEGtuL DE REDACTTEdr. ing. Eliza Gduia -

presedintele colegiului de redaclie

Membri:dr. ing. Adrian Siceanu

dr. ing, Nicoleta loning. Rezvan Coman

Miruna Andreea CodeanuColegiul de redaclie este activ voluntar

S.C. EDITURA ALBINA S.R.L.Camelia Sanda Muntean - director

Adriana Rodica Gordund - tehnoredactareOana Pelre - traducitor

Camelia Stancu - contabilB-duf Ficusului nr.42,etaj 2, Bucuregti,

sector 1, cod 013975;tel.: 021/ 233.06.25;

fax: 0211 233.40.17; Of. p.18, C.P. 15;

e-mail: acaromania@rdsmail.ro;ro m a n iaa p icola@g m a il.com

cont: RO 91 RZBR 00000 6000 7674268Raiffeisen Bank, Agenlia Dorobanli

J 40/3649/03.03.2006, C.U.t. RO 18446910

LEI6,0 (TVA inclus)

cod ISSN 1220-2525

,)

AJ

S-\

?5

2,5

1

0,5

0r=ohoooooaoaQooooooQaaooNN\NNNNNNN\\\\NNNNNN

Fig, r: Pretul unitar a[ mierii in vrac importat inStatele Unite, Sursa: ITC-UNCOMTRADE

r, Rel.a[ia dintre numerul de stupi qi

capacitatea de export a diferitelor[6ri

Mierea, ca Si alte produse alestupuLui, este foarte apreciata deconsu rnatori de mu[te secoLe, Aromeleqi savoarea sa, strAnsa reLatie cu naturagi binefaceriLe ei pentru sanatateaoameniLor contribuie La extraordinaraimaginea mierii gia celorlalte produseapicoLe. Totodata, "progrese[e" dinagricuLtura, distrugerea mediuLuinaturaL, contaminarea zoneLor decules cu pesticide, apari[ia unor bolinoi ale albinelor care au condus La

scaderea efectivelor de albine, facdin miere un aliment naturaldin ce in

ll.oNIANIA,\PIti o [,4 nr.r/z0r [J

PRABUSIREAPRETULUI !HR!I

A/oberfo GARCIAProfesor de apicultura Is Universitatea Na{ionala Bshia Blanea, Argentina

in uttimii ani am asistat Lo o scodere semnificotivct o pre[urilor mierii pe pia{ainternalionoLo. Acest lucru s-o eviden[iot moi aLes pe piala omericano, principoLadestinalie a exportotorilor de miere din mai muLte lari din Americo de Sud Fig. il.

f=0.0712x = 3,8887 Traim ocum un scenoriu bizar aL

unui "surpLus aporent de miere", Aceostoinseamna ca exista un exces de mierep rov e n it d i n [a ri le trod ili o n a I p roducatoa re.

Au fost evidentiate moi muLte couzeposibiLe pentru a expLica acest fenomen descodere a prelurilor: o cregtere o numaruLuide stupi in Lumea intreoga, o scadere ocererii mondiale a produsului sau o enormacliluare./alterare a mierii bu siropuri ieftine)in unele lari exportatoare.

Acest orticol va vorbi despre acestetrei cauze posibile ale scaderii pre[uluimieril folosind in special statistici oficialedisponibile Io FAOSTAT gi la lnternationalTrode Center 0TO - UNCOMTRADE, ca gialte informalii disponibiLe in domeniu,

ce mai rar, a carui productie este dince in ce mai scumpe, in plus, odatacu cregtere numarului popuLatiei Si

trecerea [a un regim alimentar bazatmai mult pe consumul de carne,terenuriLe agricole care asigura maimuLt cuLes aLbinelor sunt foLositepentru cuLturi precum soia gi porumbculturi care nu sunt propice pentruproduc[ia de miere Un alt factoringrijorator este cregterea medieide varsta a aoicultorilor din [umeaintreaga, in paraLeL cu faptuL ca noiLegeneratii prefera activita[i mai putindificiLe gi mai rentabiLe,

Conform datelor FAO, de-a LunguL

ultimiLor gapte ani, numerul de stupidin Lume a crescut cu 8%. ceea

2tt

6 ROMAivtrtce poate fi considerata o cregteremoderata fa[a de evolu[ia altorproduc[ii primare gi reflecta, probabiL,dificutta[ile men[ionate mai sus pecare apicuLtorii Le intampina.

Totodata, in aceeagi perioada,exporturiLe de mierein |.umea intreagaau crescut cu cca 6r% inceoand cu2oo7 Fig,2),

600.000

s00,000

300.000

200.000

Fig, z: Evol.utia numarului de stupi - Exporturi totaLede miere, mii tone, [a scara mondiaLa,

Sursa: FAO 9i CCt-UNCOMTRADE

Pentru a in[elege mai bine relatiadintre numarul de stupi gi exporturiLede miere, sa analizam acum separatevoLu[ia acestor parametri pentrudoua grupe: principalele gapte [ariexportatoare de miere din AmericaGrgentina, Mexic, Brazitia, Canada,Uruguay, Chile gi Cuba) 9i at[i gapteprincipaLi exportatori de miere - China,India, Vietnam, Ucraina, Thailanda siTurcia,

Principalele tari americaneexportatoare de miere au aratat ougoara cregtere a numarului de stupidin zooT 1* 3%), in timp ce exporturi[ede miere au scazut cu g%, probabitdincauza dificutta[iLor mari de produc[iedn aceste regiuni (Fig, 3),

APIUOLT\ nr'.t/zor8in acest timp, numaru[ totaL de

stupi din grupuL laril"or orienta[e acrescut cu r3%, dar acestea gi-aucrescut exporturite de miere cu tg6%l(Fig, r 9i Fig. 4). O anomalie gocanta,total opusa tendin[elor mondiale descadere a productivitatii pe famitiade aLbine. De exempLu, apicuLtoriiamericani au semnaLat reduceriprivind productivitatea pe famiLiade a[bine, pe parcursuI uLtimuLurdeceniu,cu 50-60%200.000

180.000

160.000

140.000

| 20.000

100,000

80.000

60.000

40.000

20.000

1436.7x + 164002

y= 36,929x + 7221,4

Fig, 3: Evolu{ia numarului de stupi - Exporturi|.etotate de miere ale principa[e[or gapte lari

exportatoare de miere de pe continentuL american,in tone, Sursa: FAO 9i CCI-UNCOMTRADE

Fig,4: Evolu{ia numarului de stupi. Exporturi[etotaLe de miere ate principaletor apte tari

exportatoare de miere din Asia, in tone,Sursa: FAO 9i CCt-UNCOMTRADE

2l

Y=31675X + 356886

Y=|022X = 73794

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

y= 2216x + 64631

= 590,64x/+ 26673 | :rv"

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

IIOI,iANI,\

Este foarte pu[in probabiL caaceste tari din Orient sa-gi fi redusconsumuL de miere (crescandu-

Si astfeI capacitatite de export) incontextuL unei imbunata[iri generalea puterii de cumparare gi a niveluluide viata aLconsumatori[or din aceastaregiune, Totugi, nu este pLauzibiLca aceasta cregtere a exporturiLorsa fi pututsa fie atinsa datorita uneiameliorari a productivita[ii stupinelor,in timp ce aceiagi factori defavorabiliafecteaza apicuttura peste totin Lume.

2007 20t5

China 6q,ssq 144,756

lndia 4,784 40,B2g

Vietnam 12,976 39,696Ucraina 3,516 35,oo3ThaiLanda 3,869 rg,63r

Turcia 398 7,192

Taiwan 1,,OO4 5,o86

Tabelu[ nr, r Exporturite totate de miere aleprincipaLelor gapte tari exportatoare de miere din

Oriert, Sursa; ITC-U NCON4TRADE

Aparilia unor noi [ari exportatoarede miere pe parcursul ultimutuideceniu este cu totul susoecta, astadeoarece, une[e dintre aceste lari aupie[e interne puternice gi astfel estedifrciL sa Le in[elegem pre[urite mici La

exportuL mierii spre uneLe destinatii(True Source Honey, 2or4), iar altelenu-gi pot justifica volumele actualede export, nici cantitatea de miereexportata tinand cont de activitatea Lor

apicoLa, resursele floraLe gi specificuLLOr

r\P IC O [,r\ rtr. r/zu r li

Cazul Chinei merita un paragrafdistinct, Cu g mitioane de stupi, esrede departe celmai mare producator gi

exportatorde miere din Lume. Produc[iasa anuala de miere este de aproximativ45o.ooo tone, iar consumuI intern, chiardaca nu exista cifre oficiale, oare a fimult mai mare decat caoacitatea sade producfie. ConsumatoruI chinezapreciaza gi cunoagte mierea. EI atribuieavantaje importante pentru sanatateacestui produs naturat, Distanta intrelconsum * exportl gi [productie +

importl pare a fi acoperita de diluareacu siropuri (Phipps, 2016 a).

ApicuLtorii chinezi recoLteazaadesea 9i miere care nu este maturatasuficient, O parte a acestei recolte estevanduta direct consumatorilor LocaLi gi

o alta parte este vanduta unor ,,fabricrde miere" care filtreaza, eventualeLimina reziduuriLe, dezumidificA Si

condi[ioneaza produsuL (Phipps, 2o1Ob). Sistemul de trasabititate chinez nupare sa inceapa decAt La fabrica demiere.

Orice adiugare sau retragere aoricdrei substan[e din miere nu esteautorizati de normele interna[ionale(CODEX, rgSr). Acest mod artificial dea produce,,miere" ar putea fi utitizatpentru a cregte productivitatea, dar.ea altereaza caLitatea naturaLa a

orodusu[ui,,,ModeluI de produclie" descris mai

sus ar putea explica celputin cregtereauimitoare a exporturilor de miere dinChina pe parcursuL ultimiLor ani, cu oprogresie medie anuata de 8.167 tone(Fig. s).

160.000

140,000

120.000

100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

Y= 8,167.5 + 5,6392

20062007 2008 2009 201 0 201 | 2012 2013 2014 201 5

Fig. 5: Exporturile de miere din Chjna 0n tone) peparcursuI ultimilor ro ani.

Sursa: ITC-UNCOMTRADE

Evolulia exporturilor mondiaLe oemiere arata doua etape ctar diferite oela inceputuLacestui secoL, pe parcursuran i|.or 20o1-2oog, exportu ri Le mondiaLede miere au cunoscut o cresteremoderata cu o medie de aproximativ7,398 tone,/an. Totodata, din anu[ 2o1o,cregterea a fost mutt mai mare, fiind inmedie de 4o,Zo5 tone,/an.

Pentru ca acest lucru va fi expticatmai detaliat in urmetoarea secliune,pe parcursul ultimilor ani, uneLe [arieuropene gi-au marit importurirede miere .ieftina, crescandu-gi astfelcapacitatea de export, fiind uneorifoarte dificitsa indicam corect lara deorigine a produsuLui.

Mecanismele de transbordare amierii din China au putut astfet sa fieincurajate in ultimii ani pentru a sesustrage LegisLafiei anti-dumping La

sosirea in Statele Unite ffrue SourceHoney zot4 $i 2015),

Ce[e doua mecanisme descrisemat sus au condus La supraestimareacifretor mondiate ale mierii [aexport. Pentru a evita aceasta

Ror\tAN l:\ r\ptCol,,\ nr.r/:urgsupraestimare, exporturile nete oemiere din fiecare [ara au fost calcularescazand importurite de miere dintotaLuL exporturiLor din fiecare taraexportatoare. ExportuL net de mieredintr-o [ara reprezinta o estimare maraproape de capacitatea sa de exporrgi de capacitatea sa de produc[ie

In perioada zolo-2or5 exportulnet [a nivet mondial a crescut cuz6.6tz tone,/an, AstfeL, exportul totalde miere a fost de 3+S,565 tone inzoro 9i a crescut La 47B.Bot tone in2015 Aceasta cregtere este atribuita inprincipalcapacitatii de export a {ariLororientate, in timp ce exportuldin restulLumii a ramas destul de stabiL (Fig, 6).Acum, intrebarea este: cum reugesc{ariLe orientaLe acest Lucru fara ocregtere importanta a numaru[ui defamiLii de atbine?600.000

500.000

400.000

300.000

200.000

100.000

2010 201 1 201 2 2013 2014 201 5

Fig. 6: Evolutia exporturiLor de miere,[a nivelmondial-TotaLuL exportuLui de miere aLe

principaLelor noua [ari exportatoare de miere din' zona orientata - Totalul exportul.ui de miere dinrestuL Lumii. Sursa: ITC-U NCOIvITRADE

2, Cererea mondiati de miere

Al. doilea factor propus pentru aexptica actua[a cadere a pre{uriLormierii este o eventuala diminuare

-.::L'-"/-

3

y + 26612X+ 316427

y=25922X+ 110297

liO N,l'\N I:\a cererii de miere La nivel rnondiaL.Vom studia in continuare aceastaoosibiLitate.

Principa[e[e lari importatoarede miere, Uniunea Europeanigi Statel.e Unite, au inregistrat ocregtere constantd gi semnificativda importurilor totale de miere peparcursul ultimitor ani, UniuneaEuropeana a avut o cregtere mediecu ro.544 tone,/an. BS% din aceastacregtere a importului de miere a fostaacoperita de China (Fig 7), PreluL mic,atractiv, aL mierii din China (care nua fost in masura sa intre pe piala dinStatele Unite dupa ac[iunea antr-dumping din zoor care a dus La ac[iuniprohibitive) 9i contextul gLobal aL uneicregteri genera[izate a pretuLui mieriipot expLica cregterea cantitafiLor demiere cumparata din China in Europa,Aceasta decizie, Lansata in zoo4 gi

care a continuat dupa aceea, poatefi considerata o schimbare clara apoliticii de cumparare a mierii de catrebatranuL continent, prioritatea fiindpre[uL in detrimentuL revendicariLoristorice privind caLitatea.350.000

,\PI(l O 1,,\ rtr. r/z or iJ

CAtiva ani mai tarziu, autorita[ileamericane au Luat o alta decizie foartepertinenta pentru piata interna[ionaLade miere. In zoo8, autorita[iLe federaleamericane au inceput sa anchetezeabateriLe gi sistemeLe de transbordarea mierii din China, prin tari terte, inscopul de a se sustrage actiuniloranti-dumping. Aceste anchete au pusin evidenla cea mai mare frauda aindustriei alimentare din Statele Unite(Honeygate)gi a impLicat urmarirea maimuLtor operatori pe piata americana amierii (Strayer et aL,, zor4; Phipps et aL.,

zo15).in zoro, Statele Unite trebuiau sa

importe Sg% din consumuI Lor na[ionaIde miere gi acum trebuie sa importe7r% din cererea totala

Din zOro gi pana inzotz,ca urmarea rezultatelor anchetelor desfagurateimpotriva abateriLor gi a sistemelor detransbordare a mierii din China, SUAgi-au redus importuriLe de miere dinAsia gi au crescut volumul de miereprovenind din [ari de pe continentulamerican (Fio.B),

200.000180.000160.000140.000

120.000100.000'80.000

60.00040.00020.000

Fig, B: EvoLu[ia importului american de miere dedoua origini diferite, TotaluI importuriLor, in tone -lmpoduri americane, in tone - lmporturi din Asia.

Sursa: ITC-UNCOMTRADE

300.000

2s0.000

200.000

1s0.000

100.000

50.000

y=10544x+185417

Y=8974,4x-15669

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20142015

Fig, 7: Evolutia totatuLui importuriLor de miere decatre Uniunea Europeana - lmporturi provenind din

China, in tone, Sursa: ITC-UNCON4TRADE

'tt

2010 201 1 2012 2013 2014 2015

R 0 i\I,\N I:\Aceasta cregtere [ineara gl

constanta a importuri[or de miereamericana (cu o cregtere medie de12.137 tone,/an) a inceput sa impingapre{uriLe pe pia[a mondiata a mieriivrac. Consumu[ totaL de miere acrescut degi consumu[ pe [ocuitor aramas stabiL, in ciuda acestor cregterisubstantiaLe a pre{uri[or,

Totodata, cregterea sus{inuta apre[uri|.or mierii din America a provocaro scadere a volumutui de miere careavea aceasta origine, incepand cuzolz, conducand La intocuirea mieriiasiatice, mai pu{in scumpa gi cu maimuLte ,,riscuri".

Cregterea preiurilor mierii vrac pepia{a internalionala, pana in zot4, nua fost similara pentru toate oriqinilegeografice preluL mierii din dninua crescut [a inceput, in perioadazooT-2o11., apoi a ramas destul destabit, La aproximativ 2.ooo doLari/tona (Fig g). Mierea din alte mari tariexportatoare din Asia 0ndia, Vietnam,Ucraina, Thai[anda Si Taiwan) 9i_auvazut preluriLe crescand in mod re[ativmoderat. Pe de aLta parte, miereadin principalele [ari exportatoare drnAmerica (Argentina, Canada, Mexic,Brazilia, Uruguay gi Chite) a cunoscuro cregtere semnificativa a pre{uritor inperioada zooT - iumatatea anuLui zor5.

Diferente[e de pre[ at mierii infunc{ie d'e originea geografica nu aumat cunoscut vreodata o asemeneaamploare gi in 20L4 prelul mieriiamencane era in medie de z.ooo dedolari,/tona mai mare decat miereadin China (Fig. 9).

,\[)l{ ()1,\ nr..r -:org

4.500

4.000

3.500

3.000

2.500

2.000

1.500

1.000

s00

2007 2008 2009 2010 2011 2012 ZOB ZOU-nts

Aceste mecantsme detransbordare care vizeaza eludareataxelor americane nu inceteaza,drumuri|.e se schimba constantSi, conform unor importan[i actoncomerciali americani, ele ar putea saimpLice acum gi aLte {ari furnizoarede miere precum India gi Vietnam.(Sensibitizare pentru sanatate, zo16).

Fig, 9: Pre[uriLe unitare aLe mjerii de origine diferitain dolari,/tona. Media ingase [ari SUA-"Media in 5

[ari din est - China, Sursa; ITC-UNCOVfnAOf "

Heterogenitatea preluriLor mieriilegata de originea lor geografica ar fiputut constitui o incitare pentru marmuLte tari europene care importamiere ieftina din China, ca apoi sao exporte din nou ca produs locar(Fig. ro) De asemenea s-a constatarca unele [ari din Asia, de exemo[uThaiLanda, gi-au crescut importuriLede miere din China ceea ce a permis ocregtere a exporturilor Lor (in princioarin StateLe Unite), generand astfel norcai posibiLe de transbordare (Fiq, rr).(True Source Honey, zot5),

l5

y=8192,2x+59970

y=5686,6x+27927

120.000

100.000

80.000

60.000

40.000

20.000

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fig. ro: Export de miere importata din China - ro[ari europene (BeLgia ltaLia, Germania, lr[anda,

Lituania, Jarite de Jos, PoLonia, Portugatia, Slovaciagi Spania), SursA: ITC-UNCOMTRADE

?,I ntr-adevar, autorita[i[e americane

au confiscat, 60 de tone de mieredin China care incercau sa treacafrontierele americane ca miere dinVietnam (lCE, zo16).

2s.000

20.000

| 5.000

10.000

5.000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fig, rr: Expoituri din Thaitanda - lmporturi dinLntna,

Sursa; ITC-UNCON/TRADE

lmporturiLe de miere La pret mic,reexporturi[e ca produse LocaLegi mecanismele de transbordaresunt de asemenea La originea uneisupraestimeri a cantitatii totale demiere din import

Lipsa de statistici fiabiLe despreconsumul de miere in numeroase[ari adauga o dificu[tate suplimentarastudiuLui eventuaLeLor varia{ii aLe

consumului de miere in functie de

R"O\,lANL,\,\PICIOLA nL. r,/zor,3

preturi. Un mod frecvent de a estimaevotutia cererii de miere La nivelmondial sau dintr-o [ara se face prinstatistici despre importul de miereTotodata, pentru a evita mecanismelede supraevaLuare descrise, a fostcalculat importul net de miere,Rezultatul corespunde unei scaderia exportutui din totatuL importu[uide catre fiecare tara importatoare,Datorita datelor privind importu[ net,avem o estimare mai precisa a cereriiLegate de consumuL din fiecare [ara.Activita[ile de import gi de reexportsunt deci excluse, lmportul net demiere La nivel mondial a crescut cu4,313 tone pe an in perioada 2Oo1-2oo9 (Fig. rz),

400.000

350.000

300.000

250.000

200.000

150.000

100.000

s0.000

Fig. rz: lmportul net, [a nivel mondia[,din 2oo1-2oo9 0n tone),

Totodata, din 2oro, cerereamondiala de miere a crescut La unnivel mai ridicat de 19.504 lone/an (Fig. r3), Totalul importurilor netea crescut cu L50.000 de tone intre2OO1-2O15, Sa tuam in considerareevoLu{ia a trei principa[e piete deimport a mierii: Statel,e Unite au avut ocresterea cererii La un nivel. de tz.7g7tone,/an, in timo ce cererea de miere

'), !',

y=431 3,4x + 301 81 7

RO\,IAN I^\

din Germania gi Japonia a aratat oremarcabiLa stabiLitate pe parcursulacestei perioade (Fig. r+),

s00.000

450.000

400,

3s0.000

300.000

250.000

200.000

150.000

100.000

50.000

19504x + 343533

R'z= 0,96228

20t0 2011 2012 2013 2014 2015

Fig. 13: lmportuI net [a nivel mondiaL,zoro-2ot\, in tone,

500.000

450.000

400,000

350.000

300.000

2s0,000

200,000

1s0,000

100.000

50.000

Fig r4: lmportul net total - lmportul net totat SUA-lmportuI net totalin Germania - lmporluL net totar

in Japonia,

Putem deci sa tragem concluziaca La nivelul cererii, cantitatea neta oemiere [a nivel mondiaIeste in crestere,aLimentata maiaLes de StateLe Unite, inconsecinta, puternica scadere actuaLaa pretul,ui mierii nu poate fi explicataprintr-o scadere a cererii mondiale demiere,

APICOL,\ nr'.r/zor[]

3. Fal.sifi carea mierii,motivati economic

Mierea face parte din gruput, carea devenit celebru in mod negativ, alcelor g alimente cu cete mai mu[tecazuri declarate de falsificare dinmotive economice (Johnson, 2c1,4).

Tenta[ia de falsificare a mierii acrescut de-a LunguL uLtimiLor ani dincauza pre[ului ridicat ale produsulur,posibiLitatiLor de falsificare ieftina 9iuzurii morale a metodelor oficiaLede detectare a fraudelor AmoloareaSi gravitatea situa[iei actuale afenomenutui, precum Si impacturposibiLatat asupra pretutui mierii cat gi

asupra viabilitalii sectorului apicol aufost deja prevazute de mai mul[i ani(Garcia, zor3).

FaLsificarea mierii, din motiveeconomice, se bazeaza pe diLuare,/adaugare intentionata de siropuri(ob[inute din porumb, orez, sfeclaetc.) in miere sau hranirea familiilorde atbine in perioada culesului oenectar, Contaminarea cu antibioticegi atte produse chimice utiLizate intratamente La aLbine, cu riscuriLecunoscute de reziduuriin miere, dar gi

camuflajuLadevaratei tari de origine amierii, pentru a evita taxele vamale gr

controatele privind caLitatea (Strayer,2ot4) sunt 9i acestea problemesupLimentare care vizeaza catitateamierii Aga cum am mentionat maisus,problemele privind calitatea mierii arputea include gi practica de a extraqemierea nematurata (cu confinut ieape peste Limitele admise) si door

y=19504x+343533

y=12797x+94898

y=-1174,1x+67279

+ 407552010 2011 2012 2013 2014 2015

dezumidificarea ei prin mijLoacemecantce.

PrincipaLeLe instrumente pentrua analiza caLitatea gi originea mieriipana in prezent au avut [a bazautiLizarea tehnicii Cr3-IRMS metodaoficiaLa a principaLeLor [ari de importfolosita pentru detectarea falsificariicu siropuri de plante (porumb trestiede zahar..), precum gi analizele depolen gi cele organoleptice ale mieri,.

Totodata, foLosirea recenta 9i aaltor siropuri pe baza de plante (mai

ales din orez gi care nu pot fi detectatede Crg-IRMS) a facut mai dificiLadetectarea fraudelor

Comer[uL interna[ionaL aL mieriiieftine, cu frecvente probLeme decaLitate, inclusiv falsificarea, a impinsmai multe prestigioase Laboratoareeuropene sa-gi intensifice eforturiLepentru a pune La punct noi metodepentru detectarea mierii falsificate peparcursul ultim iLor ani

Au fost dezvoltate metode careau La baza diverse anaLize privind:

1.. detectarea de enzimeAV/I'IANA ,-ATA AI I- ,,- se gasesc In modnatural in miere gi pot fi prezente insiropuri (amiLaza stabiLa La caLdurafructofuranosidaza),

z. prezen[a unor oLigozaharidetipice unor siropuri 9i care nu exista inmiere:

3. detectarea unor markerrspecifici plantetor de provenien{a asiropuriLor (orez sau sfecLa de zahar)Aceste metode de detectare au fosrutile un anumit timp pAna in ziuain care falsificatorii au dezvoltat noi

llOX,lANIr\,\Pl(rOl,,\ Dr. r/zOr 8

siropuri special formulate pentru ainseLa testeLe.

in decembrie zo1,S, UniuneaEuropeana a pubLicat rezuLtatele unuistudiu pentru a determina prevalentafraudei in miere. tg% din egantioanenu erau conforme, iar t3% au fostsuspicionate ca fiind neconforme.Pentru detectarea fa Lsifi cari Lor in aceststudiu au fost folosite doar metodelecLasice. Curand, autoritatiLe europenevor anunta rezultatele unui nou studiucare contine 1..zoo de egantioanegi care au fost anatizate cu cele maiavansate metode oentru detectareafaLsificarii in miere (JRC-lRMM, zot5).Rezonanta magnetica nucLeara(RMN) este procedeul cel mai recentcare permite detectarea faLsificariLorin miere ca gi determinarea originiibotanice Si geografice (Spiteri 9icoLaboratorii, zo15). Spre deosebirede alte metode care pun accentul peo anumitA substanta, analizele RMNau un spectru care identifica 36 desubstan[e diferite Si propor[iite Lor(LueLLmann, zo16).

AmpLitudinea gi compLexitateaspectruLui examinat prin metodaRMN cresc mult dificultatea gi costulin dezvoltarea unor noi siropuri carepot ingela testul. in plus, pre[ul mieriiln curs face mai grea recuperarea,,investi[iei" in dezvoLtarea acestui gende sirop. in consecin[a, putem estimaca RMN-uLva fi un instrument decisivpentru a scapa pia[a internationala deproblemele de falsificare a mierii peparcursuL an iLor urmatori,

RMN-ul, necesita acumularea

tiO\l \NI,\ ,\ptCOLA nr,.1/-r,oruunel baze de date internationaLeimportante procedeu care esteacumin p|.ina dezvottare. in acest timp, existaun numar crescut de supermarketurieuropene care impun deja acest tesrpentru achizi{iite Lor de miere, Doua[aboratoare europene, eSl gi Eurofinsau acreditat deja tehnica pentru mierePentru a cregte precizia incercarilorRMN, [aboratoarele recomandafolosirea RMN-utui impreuna cu a[temetode precum IRMS sau testele depoLen.

Conform [aboratoru|.ui qermanQSl, 6o% din egantioane[e dJ mieretestata prin RMN in zot6 au fostfa[sifi cate (Lue[Lmann, 2016).

Pe baza experien{ei de laboratorEurofins, egantioanete de miere dinAsia sunt considerate ca avand un riscridicat de falsificare. EgantioaneLe careprovin din Europa au un risc mediu,In lmp ce egantioanele din AmericaCentra[a gi de Sud sunt considerareca avand un risc slab de falsificare(Lees, 201.0,

ConcluziiInforma{ii[e prezentate in acesr

artico[ arata ca scaderea actua[a apretuLui mierii nu poate fi atribuita nicicregterii globa[e a numarului de stuorgi nici diminuarii cererii produsului pePiata,

Pe de al.ta parte, cregtereaenorma, dificil de justificat, aexporturilor de miere din mai multetari din Europa gi Asia, combinata cuinformatii care provin din ancheteoficia[e gi Laboratoarete private despre

prevalen[a cazuriLor de falsificare amierii ne permit sa tragem concluziaca mecanismele de fraudare sunr

autorita[ite sanitare chineze (AOSIO)au semnaLat ca s-a [ucrat intensimpotriva faLsificarii mierii, atat la niverna[ional cat gi in sectorul de exportSectorul apicol mondial are nevoiede China pentru a gasi o solu{ie Laaceasta mare probtema

Pre{uL mierii pl.atit apicultoruLui|.a momentul actual, pu{in conteazana{ionalitatea sa, nu este de durata.Daca situa{ia actuala a preluritor micipersista, numerogi apicu[tori isi vorabandona activitatea gi cei care decidsa continue nu vor fi stimuLati sa_si maipastreze numaruL actuaI de stuoi.

Pentru a in{el.ege mai bineamptoarea problemei, trebuie sa neamintim ca mierea este produsuLcel rnai cunoscut aL aLbinelor, darcu siguran[a nu cel mai importanr.ALbinel"e prin munca lorde po[enizare,sunt esentia[e pentru mentinereabiodiversita[ii pLanetei Si absoLurnecesare pentru polenizarea an umeroase cutturi care reprezinLd 35%din aLimentele noastre, Doar in StateLe

q

Unite potenizarea de catre aLbinegi alte insecte permite producereade hrana care valoreazA cca 40 demiliarde de dolari, O mare parte dinaceasta hrana depinde de polenizaregi se compune din alimente fitochimicvitale, fructe, Legume gi nuci,

Protejarea purita[ii mierii estenu numai o problema de securitatea[imentara in ceea ce privegte

IlON,IANIA APICOI,X IrI.I /ztII8

capacitatea taritor de a-gi furnizapropria Lor hrana, Mii de apicuttoriSi miLioane de consumatori din|.umea intreaga au nevoie urgentca autorita[iLe din principaLel.e tariexportatoare Si importatoare demiere sa ia masuriLe necesare pentrua proteja puritatea mierii inainteca pagubele din sectorul apicol sadevina ireversibiLe

Traducere de Oana PETRE din Abeitl.es &Cie,nr, a74 (septembrie-octombrie zo16).

Pretucrarea gi adaptarea textutui: El,iza CAUIA

tl AP|CULTOR|, RET|NETt!Culoarea banderolei de pe prima coperta a revistei Romania apicola'nu este

intArnnl.itn:ro trr ns;g5punde in fiecare an cu, culoarea adoptata pe pLan internalionaLfoLosita oentru marcarea matcitor

in anul2tl18 mitcile se marcheazi cu rogu.Deci banderola este de culoare rosie.

Va reamintim ce[e cinci cuLori specifice frecaruian, conform codului internalionaIouDa cum urmeaza:

in anii care se termina cu cifrele: r sau O -4[E2 SAUT _ @AITEN3sau8-ROEU4 sau.g - VERDE5sauo-ALBASTRU

Dupa epuizarea ciclului de cinci ani de marcare a matcilor in culorile gi ordineamenlionata, operatiunea se repeta in aceeagi ordine din cinciin cinci ani

Dr ins. ELiza GAUIA I Itt3o