Mactiuea, Adimistrattu&a - 1 Tipozrasa: '

IMSOYU, plat* maro. Tlrgulâ Inului Mr. 30.

h r u or t tufrancaU n u i t p r in u ttu . Mamueripte hu m rttrvmtti.

Birourile de a m c i n r i :Braşov«, plat* mare, TCrgulQ

Inului Nr. 30.Inserate m ai primeBcd Tn VlanaR. Mo.w, Haa*mstein <fe Vogltr (Otto Maat), U. Schaltk, Abis Herndtl, M. Dukts, Â. Opptlik, J.Denneberg; In Budapesta: A. 7. Ooldbetger, Xck- litin Btrnat: fn Frankfurt: O. L. Daubt; In Hamburp: A. Stern er.

Pxeţuld is a e rţiu m lo ră : o seria k’am uud pe o c o lin ă 6 cr. fi 30 or. tim bra peri era o p u b li­care. Publicări m ai dese dapă

ta r ifa ş i Învoială. Seclame pe pag ina a OT-u o

■enâ 16 cr. v. a. seu B0 bani.

-A- 3äT T J Xd T J XJTTX.

„G ageta“ eae tn fiă-carediAbonamente pentrn Anstro-Ungaria.Pe un a n ă 12 fl., pe ?ése luni

6 fl., pe tre i lu n i 3 (I. N -rii de D um inecă 2 fl. pe ană.

Pentru România şi străinătate:Pe unii and 40 franol, pe şése luni 20 fr., pe tr e i lu n i 10 fr, N -rii de D um inecă 8 franol.

Se p ren am âră la tó té ofioiele poşta le din in tru şi din afară

u^şi la dd. co lec to ri.

Abonameitnlă pentrn B ra s o r t :a ad m in istra ţi un o, p ia ţa m are, Tör grilă Inu lu i N r. 30 e tag la lă 1.: pe un d and 10 fl., pe sósé lun i 5 fl., pe tr e i lun i 2 fl. 50 or. Cu dusu ld în c a s ă : Pe unű anú 12 fl., pe 8 lun i 6 fl., pe tre i luni 3 fl. Und esem plard 6 cr. v. a. séu 15 b an i.'A tâ t d abonam en­te le câ td şi in se rţiu n ile sun tu

a se p lă ti îna in te .

Nr. 193. Braşovt, Mercurî, 1 (13) Septemvre 1893.

Răspunsurile m onarchulu i

şi guvernul«.

Braşovti, 81 Augusto v.Judecându după direcţiunea şi

spiritulu, ce se cuprinde în răspun­surile date îq Boroş-ŞebişQ de Ma­iestatea Sa la bineventarea cle­rului românu de amândouă confe­siunile, trebue se mărturisâmu, că ministrulu-preşedinte Wekerle na s’a distinsă nicidecum prin redactarea acestoru răspunsuri, nici ca sfătui­torii alü Coronei, nici ca ministru responsabilii şi mai puţinu încă ca bărbatu de stătu.

Déca după atâtaamarö detimpü, în care regimulü ungurescu a tre­buită se facă trista esperienţa, că n’a fostü în stare se câştige simpa­tiile oaţiuniloră nemaghiare pentru noua formaţiune a raporturilor« po­litice din acestü stătu, déca, picéinö, după atâta timpü nu scie să stea înainte decâtu ârăşî cu vechiulu cân* tecu despre necesitatea celei mai perfecte concordii dintre naţionali­tăţi şi despre datoria loru de-a res­pecta legile şi Constituţia — atunci, (jeu, nu ne póte nicidecum impune înţelepciunea de stătu unguréscá şi încă şi mai puţinu ne póte insu- Jeţi tactica politică, cu care guver­nulu îşi dă aerulu de-a trece cu uşu­rinţă peste soluţiunea unei ceşti uni din cele mai grave câte e’au ivitu de-o miiă de anî In vieţa ţerilorîi Corónei S-lui Ştefanii.

Despre bunele intenţiunî ale mo* narchului pentru binele şi prospe- rarea supuşilorfi săi, fără deosebire de religia şi naţionalitate, n’amu stătu niciodată la îndoială. Décá însă în­tr’unu momentu solemnü, când se tractâză de-a potoli adânca nemul­ţumire, ce domnesce între popórele acestui stătu faţă cu regimulü Ma­iestăţii Sale, ministrulü preşedinte Wekerle vine, şi după obiceiulu seu, s’ascunde la spatele monarchului, vréndu s’acopere cu iubirea lui de popóre şi cu lealitatea şi alipirea

acestora cătră suveranii şi dinastia, păcatele unei stăpâniri destrăbălate, care singură pdrtă vina, că naţiunile acestui statű suntü astăcjî aşa de departe încă de acea frăţ0scă ar* moniă şi bună înţelegere, ce 6 do* reşce Maiestatea Sa, trebue se re- gretămu adâncu totala lipsă de sin­ceritate, de seriositate şi de respectu iaţă cu marea şi sfânta problemă a capului statului, ce o manifestă pri* mulü seu consiliarü printr'o astfelu de apucătură, care numai genială nu póte fi.

In amintitele răspunsuri majes- tatice guvernulu apelézá la legi şi la Constituţiă. Apoi de ce se trac- tâză a4i în procesulü dintre regi- mulu ungurescü şi naţionalităţi, care in timpulü din urma a produsü atâta nelinişte în ţâră, decă nu şi de aceea, că în raporturile cu naţiunile nema­ghiare, tocmai stăpânirea ungurescă este, care calcă legile şi constituţia şi tolereză să fiă călcate < iloicu, sub | devisa intereseloru mai înalte ale elementului domnitorii, cele mai sacre principii de dreptate şi de echi­tate ?!

„Şovinismulu esageratü şi con­damnabilele demonstraţiuni de stra­dă“, despre cari făcu amintire Mo­narchulu, în răspunsulu cătră Epis- copulü Pavelu, nu constitue óre cea mai viuă dovadă despre acea culpa­bilă tolerare a guvernului ungurescu şi nu-şî da acestü guvernu însuşi o o palmă, când in legătură cu meri tata condamnare, ce în casulu de faţă era neîncungiurabilă, se vede cons- trînsu a apela la „adevăratele inte­rese ale tuturoru cetăţeniloru“?

Ei bine, unde íncetézá interesulü de predomnire despotică a guvernului ungurescü şi-a afiliaţiloru săi şi unde se íncepü adevăratele interese ale tuturoru cetăţeniloru?

Despre acésta nu ni-se dă nici o desluşire! Şi fiindcă vedemu ac- centuându»se totu numai necesitatea concordiei între naţionalităţi şi a respectării legilorü şi constituţiei,

dór nu vedemu nicăirî indicatü mo- dulii: cum se se realiseze acestă concordiă şi cum şi pe ce cale se se dobéndósca sprijinulü şi conlu­crarea popóreiórü pentru esecutarea legiloru şi a constituţiei — trebue se credemu, că guvernulu Majestăţii Sale e hotărîtu a stărui şi mai de­parte pe cărarea prăspăstioră, pe care a apucatü în cestiunea naţio­n alită ţilor ; că nu se gândesce a face nimicii pentru delăturarea rele- loru şi a plângeriloru reale şi legi­time ale majorităţii cetăţenilorii sta­tului, ci crede că sistemulü arbitrarii actualii alü falsului constituţionalism ungurescu se va impune şi mai de­parte prin forţa împrejurărilor şi că va pute dăinui sub egida înaltei bunăvoinţe pentru patriă şi popórele ei, de care este condusu monarchulu.

Se vede, că consiliarii Tronului se simtü astă4î, din nenorocire, de- gageaţi de ori-ce responsabilitate faţă cu naţionalităţile acestui stătu, cari n’au nici locu, nici votu în sfatulü ţării, şi se credü a datori conside- raţiune şi îngrijire numai acelora, din sînulu cărora au eşitu.

E învederatu, că numai acesta nu póte fi calea adevărată, pe care se se potă asigura interesele de esis- tenţă ale statului, cimentându-se acea armoniă frăţăscă dintre popórele lui, care sé-lü facă tare şi neînvingibilu în vremuri de primejdia.

A susţine, că popórele ar fi cele amăgite şi seduse de cătră Dum- ne4eu mai scie ce felii de agitaţiuni stricăciose, póte fi unii espedientü fórte comodü pentru guvernü de-a se subtrage responsabilităţii ce-i in­cumbă pentru adâncă nelinişte şi ne- mulţămire dintre popóre, dér fap- tulü însu-şi alü acelorü „agitaţiuni“ mărturisesce în contra politicei gu­vernului şi dovedesce, că este de lipsă o radicală schimbare a ei, este cu atâtu mai de lipsă, cu câtu mai urgentü se sâmte necesitatea resta- bilirei păcei dintre popóre.

Guvernului ungurescu îi place să continue fatalulu rolQ de acusa- toru şi prigonitorii alu nisuinţelorâ de dreptate şi libertate, ce se mani­festă în sînulu naţiunilorQ nema­ghiare. In acelaşi timpii elu înse uită cu totulu, că p6rtă numirea de guverna responsabilii şi, că deca mâne tdte naţiunile acestui stătu ar fi representate după drep - tate în parlamentQ, ar pute-o păţi mulţii mai rău decâtă ministerul u serbescu Avakumovioî, trebuindu să-şi dea semă pentru nesfîrşitele călcări de lege şi constituţiă, de care s’a făcu tu şi se face culpabilii taţă cu ele.

In locu de-a pune în gura Ma­iestăţii Sale imputări netemeinice de agitaţiuni şi amăgire a poporului, cum s’a lăcutu în răspunsulu prea înaltu cătră Episcopulu Meţianu, gu­vernulu, decă era pătrunşii de ade­vărata sa chiămare şi de marea răs­pundere, ce-o are faţă cu Cor6na şi cu naţiunile acestui stătu, trebuia s - dea pe faţă intenţiunea de-a lucra pentru delăturarea releloru şi abu- suriloru de putere, ce au produsu fierberea şi neliniştea în ţeră.

Faptulu însă, că guvernulu n’a manifestatu acestă intenţiune este celu mai întristătorii semnă alu tim ­pului de faţă. Şi mângăerea ce ni-o causeză repeţita asigurare de graţia nestrămutată şi de scutulu bine­voitorii, cu care Monarchulu nostru e totdeuna gata a întâmpina pe toţi supuşii săi, rămâne astfelu isolată de faptele guvernului „constituţio­nala“ alu Maiestăţii Sale, ce au datu şi dau nascere nesfârşiteloru nostre temeri şi îngrijiri.

P rocesu lu pentrn Memorandn. U n g u -riloră din Cluşiu Je cresc© apetitulu mân* cândO. Suntft numai câteva (Ş.il© de când s’a pertraotatft prooesulo pentru. „Replicău; pe astăcjl s’a fixaţii pertraotarea în proce- sulii de presi*ă alG vTribunei“ şi deja în ajunulti acestui prooesd „Rolozsvar“ rele- vează ou satisfacţiă, că în curendfi se va

FOILETONULŰ nÖAZ. TRANS.“

Dómna comandaniă.(Oistoriă dela o cursă de cai)

1.Când afla elő, că a fostü numitü lo­

cotenenta în regimentulü 50 de husari — colone'ulft Cambouy, g a r o i s o D a Pont-sur- Birthe — mioulü vi conte de J a b o, c&4u blî’o mare desperaţiune. Mai bine ar fi rtmasö îatrega sa vi0ţ& sub loccteuentft în

lilies, în Saint-Germain, séu chiar în Chartres, deoatö sé devină chiar generala

Pont - snr - Sarthe, de-órece acesta era ioné milnrl departe de Parisö. Promisiunea, ««io dase Blanca de Chatou, că după

(Jile sö-lü urmeze, era pentru elő o ngâere neperfeotă, şi când ajunse elő la mentă, era în disposiţiunea unui dogö iitorü. Elő făcu visitele presorise şi te

oum putu, cu ar&ngiarea locuinţei, ‘e era &é fiă demnă pentru B !anca.

Pont-8ur-Sarther cu to te că avea 4 5 ,0 0 0 oitorl, era celö mai m icü orăşele de pe

pămentft. Fiă-oare îşi petreoe timpulő aoolo cu spioüarea vecinilorö *ői. In curéndö fură ín olarü, oum avea miculü locotentö să-şi întoomeecă vióta. Indigenii aşteptau sosirea „cocotei parisiene“, despre care se vorbeau atâtea lucruri frumóse, on o nerăbdare fórte mare. Vicontele n ’avea nici o presimţire despre flecăriile din oraş0, la cari dede elő îneă, tocmai aşa, ca cum n’ar fi presimţitO, că abia călcase în oraşfi, şi-şi câştiga o inimică înfricoşată în acesta.

Frumósa domnă de chambouy, soţia colonelului, care era ounoscută în armată sub numele de Andalusiana, lăeâ sé ’i se presenteze chiar în (}iua înteiu noulö ofi- cerö alü regimentului ei, după oum obiol- nuia ea sé se esprime, şi-lo afla întocmai după gustulö ei. In verstă de 24 ani, fru- mosfi ca o cameliă trandafiriă şi blondü ; miculü de Iabo avea totü ce-i trebuia pentru ca sé cuceresoă o frumseţă espertă, dór care se aprindea lesne. Avea o înfă­ţişare plăcută cu oebii sői scâuteiătorl şi cu mustaţa, ce abia îi mijise. Cinci ori şese 4ile aştepta soţia colonelului, sub arme. visita inferiorului ei, aflándü tot-deodată,

că elft nu se prea grăbea a-şl împlini datoria.

In fine în c[iQa a Şaptea, ascunsă dupăo perdea, îlh vfcju ea apásándö nasturele soneriei dela pórta de zăbrele; inima ei b&tea marşulO generalö, unü obioeiu veohiu, de care nu se putea desb&ra, ori de câte- orl vedea câte-o uniformă, şi pe când mi- culő locotenenţii străbătea curtea, îmbră­caţii ocreotü ou dulmanulő său, îşi gâudea ea, că n ’au trecutő optü cjile, de când este elő în Pont-tur-Sarthe, că elő aşa-d0ră a ţinutfi timpulő preserisü pentru visite şi că ea n’are motivű, de a se simţi ofensată. Luándö o posiţiune comodă, dér îndrăsneţă, pe fotelulő celö latő, oare era ou spatele spre lumină, aştepta sé intre, voindü ca chiar dela ínceputő sé-i faoă impresiă. După ce ea aştepta cinci minute, sunâ. Ordonanţa, care la porunca ei era rasü ou îngrijire şi trebuia, ca dela 2 pănă la 8 óre sé jóoa rolulü de oamerierü, intrá aducéndü pe o tavă carta de visită a vioontelui. Dómna de Cembouy ílü ocări ou vehemenţă, oă nu l’a întrodusfi înlăuntru pe visitatorü; la aceste bietulü soldatü răspunse ou guraju-

métate, oă d lü locotenent» şi-a presentatü numai cartea de vizită şi că imediatő „a fugitő“.

Sosirea Blancei de Chatou o scóse cu totulü din fire pe soţia oolonelului. De- órece mioulü viconte nu ounoscea nici unü looö, nu se gena de looü. De dimineţa pănă séra ílü vedeai cu Blanoa, pe josü, călare, seu în trăsură şi décá nu o vedeai, atunoi, după oum cjioeau vecinii, ea cânta, rîdea şi se amusa şi tote aoestea aţîţa mânia dóm- nei oomandante.

Dér Blanca nu era din acele amante tăcute şi sfiioióse, oa oum suntü aoum. Ei îi plăoeau toaletele bátétóre la ochi, rísulü şi vorbirea sgomotosă din birturi. Bianoa ou versta ei de 28 de ani era unü esem- plarü rarü alö şoolei dispărute. E ra impo- sibilő sé tăinuiesoî absenţa ei. In teatru, oa şi la musioa militară, pe stradă, in fine în tóté locurile unde se arăta în Pont-sur- Sarthe, atrăgea privirile asupra e i; pre- senţa ei lucra ca şi o bombă. De repeţite- orl dómna de Cambouy vorbise ou colone- lulü despre „acestü scandalü“, şi adeoă îa modü atáfcü de urgentü, íncátö bietulü omü

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 193—1893.

pane în soenă înaintea Curţii ou juraţi din Cluşiu şi procesulü pentru „Memorandü“. Fóia cluşiană vró să soie, oá 22 membri ai comitetului au fostü puşi în stare de aousaţiune, ér 7 —8 dintre ei au obieotatü,o& n’au fostü de faţă la şedinţa în oare s’a hotărîtO réspándirea „ Memorandului *. Mai spune „Kclozsvâr“, că procesulü verbala alü acelei şedinţe nu s'ar fi aflată, de unde deduce ou multă răutate, că membrii oomi- tetului „ar vró să devină martiri pe cale eftină şi fără suferinţe“. In lipsă de infor-

-maţiunl direote şi sigure despre stadiul ü In oare se află aoestă afacere, nu putemü deoâtâ să ne esprimămO dorinţa, ca pre- sidiulă Comitetului nostru oentralü să aducă oâtfi mai curéndü la ounosoinţă cele ce se petreoü, fiindü oestiunea de-o importanţă aşa de mare.

Prim irea deputaţiuniloru în Boroş-Şebişii.

Deputaţiunea bisericei române gr. or. era compusă din următorii membri ai clerului eparchiei Aradu­lui în frunte cu P. S. Sa Episcopulü M e ţ i a n u :

Protosinoelulü Augustinü H am sea; p ă ­rinţii protopresbiteri: Moise BooşanO, Ioană Groza, Vasiliu BeleşO, Const. Gurbană, Georgiu Popoviol, Ignatie Popp, părintele DionisiuPopoviciu, ases. consist., Iosifü Be- sanü, a d m . protopresbiteralö; p reo ţii: Ioană Gurbanö, Ioanü Morariu, Dr. Demetriu Barbu, losifă Ursu, Zahariă Halică, Augus- tinö Mihulinü, íoanü Avramü, Augustinö Beleşti, Ioană Giulani, Georgiu Lupşa, Ga- vrilă Lazarü, Lazară Oprea, Teodorö Co- loja,,A xente Chirilă, Simeonö Cornea, Ar- seniu Circus, Arseniu Leuoa, Teodorö Bo- dea, Ioană Mera, Traianö Mad*ru, Ioană Drăganoea, Ioană Munteanü, Corneliu L a­zarö, Damaschină Stefauü, Leontiuö Bel- teohi, Teodora Rada, MarohişO, Ioana Cim- poneriu şi diaoonulă Enea Joldea.

Alocuţiunea rostită de P. S. S. Episcopulü M e ţ i a n u este urmă- tórea:

nMajestatea Vostră cesarea şi apostolică regesed! Prea graţiose Domne !

Tóté popórele patriei simţescă nernăr ginită bucuriă, de oâte-orl au fericirea a saluta pe Majestatea Vostră în mijloouiO lorü.

Asemenea bucuriă mare simte aouma şi olerulă şi poporulü románü din aoestö ţinute, locuită aprópe numai de Români, fii ai bisericei gr. or. române aparţinători eparohiei m ele; de aceea, în numele cleru lui şi poporului románü de religiunea gr. or., în numele biserioei nóstre naţionale ro­mâne, grăbimă şi noi, şi la aestă ocasiune cu adânoă supunere omagială, a da espre- siune simţ^mintelorfi nóstre de credinţi, alipire şi lealitate, oe le nutrimâ oătră M a­jestatea Vostră şi preaîaalta casă dom- nitóre.

înoepu să se temă. După o lună de stră­duinţe zadarnice, se încuia Andalusiana în odaia ei şi se împotrivea, oa să o părăsâsoă, căci nu voia să se espună unei întâlniri „cu aoestă creatură“. Inzadartt ee strădui oolonelulfl, să o capaoiteze, să i dovedescă, oă numai atunol s’ar putâ întâlni cu orea- tura, dâcă ar voi numai ea, deâreoe ei nu oercetau aceleaşi loourl. D6mna de Cam- bouy nu vrea să au4ă, plângea, o apuca o orisă narvosă după alea şi în fine ameninţa, oă se va întoree la părinţii ei, deoreoe în- chisorea acesta a ei îi sdrunoină cu totulă sănătatea. Bietulă oolonelă prin aoeste scene continue se îmbolnăvi şi în fine vorbi ou generalula de divisiune despre acâstă afa­cere. GeneralulO afla, că miculă de Jabo n’a observata buna ouviinţă şi oă în ade- vărtt pentru provinciă face prea multă sen- saţiune; elă încuviinţa aşadâră idea oolo- nelului, ca să provdoe pe tînărulă ofioerâ, oa să trimită înapoi la ParisO pe mica lăr- muittire. De6reoe colonelulă Oambouy este oelă mai indulgentei dintre toţi 6menii din lume, ofioerii se uimiră din oausa aoestei măsuri aplicate colegului loră Jabo, oare

Biserioa nostră naţională, nioî între grelele împrejurări de aouma, nu perde din vedere sublima ei misiune, de a conluora nu numai la fericirea credinoioşiloră ei, dór şi la propagarea dragostei evangelioe faţă de toţi supuşii Maiestăţii Vóstre, fără ose­bire de limbă şi oonfesiune, şi prin aoesta şi la fericirea iubitei nóstre patrii, aflándü în părintesca graţiă a Majestăţii Vóstre celă mai puternieö sprigină, la împlinirea totü mai ou suooesú a aoelei sublime misiuni, deplinii convinsă, oă inima părintesoă a Majestăţii Vóstre doresoe deopotrivă feri­cirea tuturorü popórelora supuse gloriosu­lui sceptru alü Majestăţii Vóstre.

Deol pe lângă oea mai adânoă supu­nere rugámü pe Majestatea Vóstrá, să Vă înduraţi prea graţiosft a primi şi dela noi adâncile nóstre manifestări şi asigurări de credinţă, alipire şi lealitate, şi pe noi şi biserioa n0stră şi pe credinciosulă nostru poporü a-lü învrednici şi mai departe da prea înalta graţiă regésoá.

Noi şi toţi crediuoioşii noştri, pe lângă cultivarea frumóeelorü virtuţi de credinţă şi lealitate, e re c te dela strămoşi, nu vomă înoeta în rugăciunile nóstre de tCte a implora binecuvântarea ceriului asupra prea înaltei persóne a Majestăţii Vóstre, asu­pra prea înaltei case domnitóre şi asupra iubitei nóstre patrii, a cărei bunăstare şi înflorire este nisuinţa oomună a tuturoră pcpórelorü Sale.

Să trăâscă Majestate Sa!

Réspunsulü Majestăiii Sale, pe care l’amü arátatü şi în numerulü de ieri, este în întregulu seu urmă- torulü: s

Cu plăcere Vă asigurezO pe D-Vóstré despre nestrămutata mea graţiă şi despre binevoitorulü meu sprijinö, oarele se es- tinde faţă de fiâoare din supuşii mei de o potrivă, fară deosebire de oonfesiune şi na­ţionalitate. Spereză de altoum şi aşteptă, că şi D-Vostră, prin influinţa oe posedeţi, veţi ţină pre oredincioşii D*V0stră departe de aoele agitaţiuni periculóse, oarl in unele ţinuturi ţîntesefl a seduoe poporulü,— pen- tru-oă deşi limba nu este una şi aceeaşi,— fiăoare naţionalitate are datoriDţa a sus­ţine buuaînţelegere cu celelalte naţionali­tăţi şi a stima legile şi oonstituţiunea ţării, deóreoe numai astfe'ü póte să ajungă in posiţiunea da a-şî asigura şi desvolta interesele şi bunăwtaren.

După acestú réspunsü, Majesta­tea Sa s’a întreţinutO cu P. S. Sa Episcopulü Meţianu şi cu 9 inşi din­tre membrii deputaţiunei, informân- du-se despre mersulü afacerilorü bi­sericesc! şi şcolare din eparchiă, Majestatea Sa şi a esprimatü între altele bucuria, că biserica română s’a presentatü şi de astă-dată prin- tr’o deputaţiune atátü de frumósa.

Episcopulü Meţianu, cu întregă deputaţiunea, merse apoi la biserica din B.-Şebişfi, unde cu mare esis-

se înspăimântase la idea, oă va rămână fără distraoţiune în aoestü cuibű, şi voia chiar să-şi dea dimisiunea. Unulü dintre ca- mara4ii săi afla prin adjutantulü generalu­lui adevărata oausă a esilărei Blancei.

Colonelulü de sigurü, oă şi-ar fi în- ohisü oohii, dér soţia sa îlă silea să-i des­chidă, şi totdeodată cerea esilarea sărm a­nei Blance, „a oărfi presenţă o gena fórte tare“. Ofioerulö, silitü de Jabo, Ii mărtu­risi, oă soţia colonelului în timpulă celorü optü 4ile, cari premerseră sosirei Blanoei, a privitü ou oohl fórte amicali pe noulü ofioerü, oă de altmintrelea de când dómna de Oambouy se afla în fruntea regim entu­lui, fiăcare nou venită era silită să reou- noscă acestü senioratü întorsă.

„Nu ai dreptate de a te subtrage de aoestă obioeiu“, adause oam&radula, „supu- ne-te cu voiă bună... Deóreoe tu trebue să-mi ore^I, oă mai ourándü séu mai tâ r­ziu trebue să treci prin jugula acesta. Şi apoi nioî nu e toomai urită Andalusiana.u

(Ya urma.)

tenţă şi în presenţa unui nu­mera ínsemnatü de credincioşi ofi- ciá s. liturgiă, precum şi unü „Te- Deumtt pentru Majestatea Sa şi pen­tru casa domnitóre.

Cătră clerulü romano-catolicu, condusü de episcopulü Dessewfy, a c|isü Maiestatea Sa:

Nu mă índoescü, că olerulü romano oatolicü, satisfăcânda chiămării sale sfinte, va cultiva în poporaţiune şi în acestü ţinută liniştea confesională şi paclnica armoniă, fără deosebire de confesiune şi naţio­nalitate.

Cătră deputaţi a comitatului Arad şi a oraşului Aradu, condusă de fiş- panulü Fábián, Majestatea Sa a 4is&:

Nu mé índoesoű, că oomitatulă şi oraşula vorö dovedi alipirea lora oătră per- sóna mea şi prin aceea, că va feri popo- raţiunea, oare, fără deosebire de religiune şi naţionalitate, este îmbrăţişată de inima mea părintâscă, de orl-ce tendinţe de agi­taţiune, fiind-că numai în ooncordia amicală şi în muncă paclnică poporaţiunea póte să-şi afle asigurarea binelui ei şi adevéra- teloră ei in te rese , precum sincera o doresoö.

*Mai înregistrăma ac I încă o voce un-

gwescă privitóre la sosirea Majestăţii Sale în oomitatulü Aradului. Fóia Ungurului ar- delóuü Iuliu Horváth, „Magyar Hírlap“, 4 'ce între altele ou aoéstá ocasiune, că „basa dualistioă a monarohiei se va clătina tot- dóuna“ pe câtă vreme cercurile oonduoétóre militare nu vorü vré să soie de introducerea dualismului şi în armată. „Oe sentimente şi păreri despre ve4a şi puterea statului un­gara — esclamă „Magy. H irl.“ — póte să aducă ou sine în sătula séu soldatulü va- lahü, slovaoö, sérbö şi sasü, oare în timpulă serviciului său de trei aul n’a învăţata de- câtă numai să ignoreze statuia ungarü ? Una diu condiţiunile de căpeteniâ ale statului na­ţionalii este, ca în sinuli* armatei sé fiă cul­tivate ideile şi sentimentele ce susţinu statuii* naţionalii, ér limba naţiunei, precum şi în­semnele statului să fiă traotate ou respectulü oUvenita“.

SOIRILE piLEI.— 81 Augusta.

Prepositü română iubilantü. Venerabi- lulü prepositü oapitularü gr. oat. dela Ora­dea mare, săptămâna treoută, şi-a serbatü iubileulü de 50 de ani alü preoţiei sale. Serbarea s’a Ínceputü ou o liturgiă solemnă împreunată cu doxologia oea mare, la oare a pootificatü însuşi jubilantulü asistata de colegii săi canonici şi de alţi preoţi din gremiu. După liturgiă, o mulţime de stimă- torl ai d-lui prepositü s’au dusü la locuinţa d-sale, unde îu numele tuturorü l’a felici­tata d-lü canonicü-abate Paulü Ve l a . D-lü Köváry, absolvándü studiile teologice la universitatea din Pest»», a fostü hiroto- nitü la anulü 1843 de Episoopulü baronü Erdeii şi aplicata timpü sourtü în cance­laria diecesană. Cea mai mare parte a vieţii sale laborióse a petreout’o oa profesorü şi în fine direotorü la gimnasiulü din Beiuşa, de unde a fosta numita oanonicü ín oapi tululü din Oradea, în fruntea căruia stă a4l oa mare prepositü.

—x —Apelü cătră autorii şi réspánditorii

„Replicei“. D-lü Drd. în med. Lazară Po- poviciu, domiciliată ín Gráfenberg, publioă în „Tribuna“ dela 10 Septemvre unü apelü cătră autorii şi răspânditorii „Replicei.“ In acestü apelü se faoe între altele propunerea, ca tinerimea nóstrá academică să protesteze contra insultelorü proourorului, oare în vor­birea sa de aousaţiune a deolarat’o ca unăltă mârşavă în mâna altorü factori, oe se află la Liga din Buourescl; să protesteze apoi in oontra prooedurii prin oare două per- sóne, oarl au avutö numai rolü seoundarü în oestiunea „Replioei“, au fosta condam­nate şi să cérá, oaadevărula oe se cuprinde în „Replică* să fiă oomb&tutü ou argu­mente valabile, ér nu cu focoşurl séu ou baioneta gendarmilorü şi a pâroălabilorO eto. etc.

D şora Agata Bârsescu in Iaşi. „Eve- nimentulü“ din Iaşi scrie: La finele lunei Septemvrie va sosi în oraşulO nostru ce­lebra tragediană Agata Bârsescu, ou trupa sa propriă, spre a da o seriă de represen» taţiunl. Ni-86 spune,—să fima iertaţi, déoá comitemă o indisoreţiune,—oă distinsa ar­tistă va juca de astă-dată o representaţiune îu rrm ânesoe, împreună cu d-lü C. Notara, valorosnlü artistü alö teatrului naţionalii din Buouresol. — După oum oomunioă „Tribuna*, representaţiile pe care distiusa artistă română Agata Bârsesou le va da în Sibiiu, vorü avé locü în 4^0i6 de 15, 16,17 şi 18 Sept. st. u.

—x—La adunarea naţională din Toraoulű

mare. La întimpiuarea părintelui V. Domşfl, publicată în numărulă dela 15 (27) Augusta ala Gazetei de Dum ineoa, amü primitö 0răşl dóué coiLtra-întimpinărl. Uua dela d-lü parochü V. Pdroviciu, fostulü preş»« dinte alü adunărei. D-sa deolară între al< tele, că deşi este ou trupü ou sufletü pen­tru partida naţională, onórea de a fi urtfi* torulü acelei adunări însă nu este a d-sale,oi a Románilorü din Eclca, cari prin iavé* ţătorulâ lorü Valeriu Gbilezanü au îi&p&r* tăşita oausa ou toţi conducătorii naturali din ceroü, ba în oancelaria părintelui vicarö protnpoyesoü P. Tempea, s’a ţinuţii şi o consuliaţiune în privinţa aoásta. Na se póte 4i°o deol, oă nu s’ar ţ£L procedaţi! ou înţelegerea oonduoétorilorü dinoeroü.-0 întimpinare de acesta înţelesâ ne tri­mite şi d-lü V. GhilezanUy învăţătoră ín Eoloa, arătânda, oă convocatorii au proce* data întru tóté pe câtă au soiutü mai co* reotü. D-sa alătură tot-odată şi o declara* ţiune subscrisă de vre o 17 alegétorl, io frunte ou părintele N. Magda, în oare susţine, că la deoursulü adunărei în totalii, cu deosebire însă la facerea oredenţioualu* lui pentru delegatulü alesü de adunare s’a prooedatü întru tóté ooreotü. — Ou aceste» oonsiderándü afacerea de încheiată, sau- temâ rugaţi a mai adăuga pentru reotifi* oare, oă în couvooatorulü adunărei, din eróre s’a pusü numele preotului Ios. Seoo* şianu, in looulü preotului Teod. Trnpk Asemenea din deoloraţiunea publioată io nr. 179, subsorierea Petru AvrămuţH din greşelâ a rămaşii afară, Oeea oe prin aoéetío reotiticámü.

0 frumosă petrecere de casă. Ni-sa scrie din Câmpiă cu data 9 Septemvre n: „Ca în toţi anii, aşa şi în véra acésta,dJA Ludovicii Simonit, marele proprietarü români din Saugeorgiulü de Câmpiă, a arangiati în ospitala sa casă o prea frumosă petre* oere, oare—pe oátü soiu—a fostü ohiar sin­gura petreoere románéscá, oe amü avnt’o în cursulü verei în aoeste părţi oentrali ale Câmpiei. Deşi ou caraoterü restrîniD, petrecerea dată de d-lü Simonü íusé t fostü ceroetată de unü publicü pentru lat' pregiurările nóstre fórte numérosö ; a tre* cutü peste o sută numărulă partioipanţi* lorü, dintre cari unii veniseră din distanţi considerabile, oa d. es. protupopulü Silaji din Bistriţa şi alţii. Cu deosebire împregiu- rarea, că íntrégá societatea era oompmi esolu8ivă numai din Români, a ridioatú ,ia moda esoepţionala nimbulă petreoerei, care în sunetulü frumóselorü melodii naţionali ale musicei din Teaoa, a petreoutü într'o animaţiă estra-ordinară pănă târ4iu dimineţi Mulţumită ounosoutei ospitalităţi a od d-lui Simonă, publiculă a fostö în prisosii)! servită ou tóté cele de lipsă; membrii fh miliei, cu deosebire însă amabila dome^ de casă, prin purtarea sa prevenitóre s la* datorata multă publioula. In frumóselejí însufleţitele toaste, oe s’au rostitü la c‘ oomună, s’a data espresiune animaţiei ge­nerale, de oare era cuprinsă întrega socie­tate. Cei adunaţi se depărtară în fioe impresiunile cele mai plăcute, simţinda- îndatoraţi pentru buna primire, oe aa I» timpinat’o în acéstá casă alésá“. — V.

—x —Delegaţiunile şcolare medie din loci

alesă în şedinţa de éri profesorü provi pe d-lü Dr. Emilianü P o p e s o u ; pr sori suplenţl: pe d-nii Nio. Bogdani , D a n ü şi P. R o ş e a (gimnastioă); învi

Nr. 198 - 1898. GAZETA TRANSILVANIEI, Pagina 8.

torö provisorö la şc01a capitală pe d-lă Bomulű M i r o e a, fostű învăţători în Să- lisoe.

—x—„Miseriă regală“ condamnată. Joia tre ­

cută s’a judeoatû la tribunalulă din Yiena procesula intentata librariloră Franz Za plandil, »jatorulö Iohan H uber şi Artur Zider pentru-oă au contravenitö ordonanţei de prohibirea sorierei „Miseriă regală*, da­torită faimosului Robert Seheffer, în oare lutoralû desorie seoretele curţii regale din Buouresol. Toţi aousaţii au fosta condam­naţi la câte 10 â. amendă.

—x—Cutremurulü de pâmêntü din Bucn-

lesei- „Vestea® scrie: Duminecă diminăţa la óra 6 fără 20 minute, s’a simţită unâ poternicâ cutremura de pământii In oapi- tală. Elő a durata aprópe 1 minute, ou doué zguduituri lungi, între cari oea de a doua a fosta íárte violentă. Intre oele două iguduiturlundulaţiunile au fost neîntrerupte. Haiti lume şi mai alesâ femei, desbrăoate, iu eşitO afară, ţipândă. Suntâ o sumă de olftdirl crepate; multe obieote au oă4utfi dela looultt lorâ fărîmându-se. Pănă în œomentulü de faţă nu se potü ounósoe pa­gubele. La Hala veohiturilorü a oă^uta o parte dia acoperişü.

—x—Conspiraţiă nihilistă. Din Petersburgö

setelegrafiézà, oă s’a desooperitO la Mosovao oonspiraţiă nihilistă în contra vieţei Ţa­rului; 85 de studenţi universitari, 8 proie- sori şi 5 dame din aristocraţia înaltă au fottfi arestaţi. Soirea are lipsă de oonfir- oare.

Noua constituţiă belgiană.

Mierourl, regele Leopold II ala Bel­giei a semnata oonstituţia revizuită bel­giană. Priutr’aoesta aotü s’a term inata una «pigodfl importanta din desvoltarea rapor- tnrilorö constituţionale belgiane.

Ia faţa acestui fapta, nu va £ fără bteresû a résuma resultatulü operei revi­zioniste, realisate ou atâtea greutăţi şi os* teaelJ,

Va întră aşa dér în vigóre de aci teainte, în Belgia, unO sistema de drepta de votQ universala trep tate. Pănă aoum ort-ce belgiana în vârstă de 25 ani, oare plitia uatl minimum de dare de 21 de franci anaalû, avea dreptulâ de alegere.

De aoum înainte va avea drepta de TOttt pentru Cameră orl-oe belgiana în fêrstâ de 25 de ani, care a avuta domici­liaţii 8tabilö In aceeaşi comună timpü de Uö ană de 4il0 şi oare n » eate certată b lege.

Uaü astfelü de oetăţenă însă nu va |?4 deoâtû unü vota. Orl-oe belgiana, în vârstă de 35 de ani, căsătorita séu vëduvü, œ oopii legitimi, plătinda şi o dare cătră itatü de celû puţina 5 franci, preoum şi #oe belgianù în vêrstà de 25 de ani, proprietarii de imobile în valóre de oelü oţina 2000 de franci, va avé două vo­

tări. Cei cu titluri aoademice şi oei cari ocupă o funoţiune mai înaltă în statü torfi avé două voturi suplimentare. Ni- lenl însă va puté avé mai multa de toi votarï.

Votulü este obligátorü, şi se dă în «urna de reşedinţă a alegătorului ; tóté

Btaletiiiele trebuie ©ă fiă egale oa mărime

Fiă-oare membru alü Camerei depu-I nţilortt va primi o despăgubire anuală de■ $00 de franci şi liberü percuraù pe dru- ilïlû de üerù între oomuna sa de reşedicţă

I ţi Bruxelles.I la oe privesoe senatulû, elü va nu* l i i ra lu viitorü 101 de membri; 75 de se- ! Mlorl se alegü dirtctù dintre acei belgianl,I I verstă de cela puţin a 40 de anï, cari ■|itte8o& celü puţina 1200 de franol dări ■Jreote, séu posedă imobile ín valóre oa-1 tistrală de celù puţină 12,000 de franol. flj£de senatori vorü fi aleşi de consiliile■ provinciale după libera lora chibzuinţă.

Bepresentanţii chemaţi în ministerü1 k vorü mai avé să se supună unei nouă

Reforme bisericesc! în Grecia.

„Revue d’Orient“ primesce o corespondenţă din Atena, în care se face amintire despre unele reforme, ce suntu în a junii de a se intro­duce în biserica elena. Luămu din acesta corespondenţă următârele:

Nu e de mai puţioâ vorba 4'oe d’Orient — deoâta de elaborarea unei nouă legi organice a biserioei naţionale din Grecia. Guvernula Sotiropulos— Rallis află, oă legea actuală are numărose lacune, oă nu definesoe raporturile dintre stata şi bi- serioă, şi că statoresceuneleinterdicţiunl, fără să spună că transgresiunile suntâ de a se pedepsi au nu? eto. O nouă lege încă este în lucrare asupra Arohiepiscopilorâ şi a Episcopiloră, în care se vorO stabili deo­sebita calităţile, oe se cerO dela candidaţii pentru scaunele metropolitane. Fiă-oare Episoopa va avâ lângă sine una looţiitorâ, destinata de a-ltt înlooui provisorâ în de- oursula absenţeloră de durată scurtă şi de a ooupa ad interim soaunula episcopala in casa de vacanţă. Aceşti locţiitori vorO fi din numărula acelora, oarl sunta oualifioaţl pentru scaunele de ArchiepisoopI şi Edîs-

oopl. Episoopultt va ave una consiliu ecle­ziastica şi va fi provă4uta ou drepturi mai e&tinse, decâtâ pănă aouma şi se va pune tot-odată capătă scandalelorO, oe se comi­teau la formarea consiliiioră eolesiastioe. In fine legea ordonă crearea unei casse bise- rioesol, din ale cărei venite (dela mănăs­tiri, comunităţi, monopolula lumîuărilora) să se plătâscă lef«, clerului inferioro. O a treia lege va regula unele oestiunl relative la mfinăstirl. Mai multe mănăstiri se vora fusiona şi se vora stabili măsuri pentru gestiunea averii lorâ. In aoelaşl timpa o seriă de disposiţiunl convenabile va reda unorâ mănăstiri destinaţiunea lora primi­tivă, pe oare a u p e rd u t’o : cultivarea musicei §i a artei bisericescl, studiulu unorii sciinţe etc. Ministerula se va ooupa şi de s6rtea oie­rului infrriortt restabilmdă şi prestigiulă ha- bitului călugărescO, dorinda oa acesta să nu fiă o uniformă purtată numai de nesoe trândavi incapabili, cari o consideră numai de un0 fela de breveta pentru cerşire în numele religiunei şi a statului. Reorutarea preoţiloră nu se va putâ face, decâtâ în oele 3 seminare şi în şc61a numită „Riza- rios“, care este ună institută superiora pentru educaţiunea biserioescă.

E crisă agricolă în Rom ânia?

Cu acestă cestiune se ocupă „Cu- rierulü Financiarü“ scriindü între al­tele:

Crisa monetară din America a adusüo scădere considerabilă în cursurile cereale- lorü din târgurile americane. Scăderea aoésta a avutü de efeotü scăderea tuturora cerealelorâ şi în pieţele Europei. Acésta este sorgintea de unde puroede soăderea ce se observă şi la noi şi stagnaţiunea, în care se védü că4ute porturile nóstre. La acâstă stare de lucruri mai adăogându-se şi fap- tulü, oă egrioultorii, oare cum treeră alergă ou marfa în porturi şi sporescü conside­rabila ofertele, este naturala, oa cumpără­torii să deviă mai dificili, mai pretenţioşi şi să oaute a-’şî prooura marfa pe preţuri câtâ se póte mai ieftine. Mai este încă de observată, că speotrulö oolerei şi oasurile ce s’au semnalata la Galaţi, Brăila şi Su- lina, sporindü oonsiderabilü oheltuelile de încărcare şi de transporta, au contribuitü şi ele cu o bună parte la scăderile preţurilortt cerealelorü şi la împedecarea afacerilorü.

După acesta oonstată „C. F .u, oă si- tuaţiunea monetară în America e pe oale a se îmbunătăţi, caşurile de ooleră ivite la Brăi'a, Galaţi ş. a. mergü deorescéndü şi 4ice că este de prevă4utâ, că pănă în Noemvre lucrurile vorü intra în starea lorü norma'ă în ce privesoe esportaţia agrioolă a ţării, „Nu e orieă agrioolă, deóreoe re ­coltele din anula aoesta după oe satisfacâ tóté trebuinţele looaîe mai lasă şi ună es- cedentü considerabila de esporta tü ; oeea ce se vsde a4l e o depreciare simplă de preţuri, cari asupra unei esportaţiunl de

200 milióne ar representa o pagubă de 40 de milióne în avuţia publioă, care însă se póte reduce la vre-o 5 séu 6 milióne şi nu póte ameninţa situaţiunea financiară a ţării, care e din cele mai bine aşe4ate.

Vorbindü apoi de sgomotulü ce s’a lăţitâ în urma soăderei preţurilorâ cerea­lelorü, că va reapáré agiulü aurului. „C. F in .“ 4 '06 :

Amü arătata la ce se reduoe soăderea preţurilorâ cerealelorâ şi ce rolâ neînsem­nata j0că în avuţia n0stră -naţională. In oe privesce esportulü, marfă să fiă în maga- ziă şi bani se găsesoâ, şi marfă avemö des­tulă îu magaziile nóstre, oarl nu aştâptă decâttt unü curenta mai bunü de desfacere. Răulfl ar fi fostü atunci, când n’am fi avutü nimicâ în magazii, şi oând recolta nostră n’ar fi lăsata niol unü escedentâ pentru esporta—casâ în oare România nu se gă- sesce din ferioire astă4l. Afară de acestea avejnü o situaţiune mpnetară din cela mai soliâa aşezate. Stoculă de aurü alü Bănoei Naţionale se uroă la 85 milióne oontra 52 milióne îu anulâ treoutâ şi circulaţia bi- letelbrü de bancă este mai josâ de oifra li­m itată prin lege. Avemü unü budgetfi echi­librata numai cu resurse ordinare, care în aplioaţiune ne dă în primulü semestru dela1 Aprilie pănă la 1 Ootomvre, esoedente de venituri preste evacuările budgetare, luoru oare esplică, că cu tó tá scăderea preţuri- lorü oerealelorü şi stagnaţiunea afacerilorü, avuţia publică e în oresoere. România, prin omenii săi de statü, oarl s’au succedată la guverna, a refusata totü-dóuna d’a în tră în Uniunea Latină ; acestü refusü asigură as- tă4l României o situaţiune monetară şi mai fericită. Ferită de inundaţiunea monetelorü de arginta a statelorü din Uniunea Latină, România nu posedă altă monetă albă de- câta aceea ce îi e atrictü necesară pentru serviciulü său internü, demonetisándü cu ooasia stabilirei etalonului de aura totâ pri sosulü de monete albe de oare dispunea. Ţote aoestea facü, ca biletele nóstre de bancă să fiă primite ca aurâ în alte state şi în Bulgaria să facă chiar o primă. Cum voiţi dór, ca cu o asemenea situaţiune să reapară agiulâ aurului ? Negreşita, oă numai unü creerü bölnavü, ca acela ala samsa- rilorü şi alü agiotagiorilorü, póte inveuta şi visa o asemenea reapariţiune.

C o n v o c a r e .Adunarea generală ordinară a Reu

niunii docenţilorO gr. cat. din ţinutulO H a­ţegului prin acesta se convóoá la Cudjirü pe 4iua de 24 şi 25 Septemvre st. n. a. c. la oare prin aoésta suntâ învitaţl on. mem­bri, precum şi alţi binevoitori ai causelorâ şcolare.

P r o g r a m a :A ) Serviţiu divina.B ) Şedinţa primă Duminecă cu înce­

pută la 11 óro a. m. 1) Desohiderea adu­nării prin preşedinte. 2) Constatarea mem- brilorü presenţl. 3) Raportulü comitetului despre activitatea reuniuuii. 4) Desbaterea asupra raportului comitetului. 5) Raportulü oassarului şi alü bibliotecarului. 6) Esmi- terea comisiuniloră pentru oensurarea ra- pórtelorü de mai süsü. 7) Desbatere asupra proiectului de regulamentü pentru trebile interne ale reuniunii. 8) Cetirea diserta- ţiunilorâ. 9) Incassarea de taxe şi însorie- rea de membri noi.

C) Şedinţa a doua, Luni la 9 óre a. m .: 10) Rapórtele comisiunilorö esmise în şedinţa primă. 11) Statorirea bugetului pe anula viitorü. 12) Statorirea locului şi ter* minului pentru adunarea viitóre. 13) A le­gerea ofioialilorâ şi a comitetului pe unü uou periodü de 3 ani. 14) Eventuale pro­puneri. 15) închiderea adunării prin pre­şedinte.

D) Ascultarea prelegerilorü practice în şc61ele din Cudjirü.

E) In timpü favorabila escursiune la minele de ferü.

Din şedinţa oomitetului oentralü ţi­nută în Haţegtt la 29 Maiu st. n. 1893.Io a n e l a m a m. p. N . T r im b iţo n iu ,

preşedinte. Ş te fa n ii Ţ a r in a ,notari.

L iteratură.CURA DE APĂ, de preotulü Kneipp,

publicată în ediţiunl de sute de mii esem-* plare mai în tóté limbile europene, a apă* ruta întrâgă şi în limba română. Ea oonstă din 22 fasoicule şi costă volumulü completă3 lei. Editura librăriei Jgnatz Hertz în Bu- ourescl; se póte prooura însă şi dela li­brăria Oiurcu în Braşova pe lângă preţulă de 1 fi. 50 or. Aoésta oarte prea folositóre e multü mai bine cunoscută, deoátü să aibă lipsă de vre-o recomandare. Ar fi de dorită, ca ea să nu lipsâscă nici dintr’o comună românâscă. Esoelenta metodă de cură a preotului Kneipp póte să fiă de nepreţuită ej utorü pentru poporulü nostru ; de aceea atragemü deosebita atenţiune a preoţiloră şi învăţătorilorâ noştri asupra aoestei cărţi de netăgăduită valóre.

Procesulű de pressă alú „Tribunei“.

Din Cluşiu primimă următdrea telegram ă dela raportorulă nostru, asupra pertraotărei finale în prooesulă „TribuneiM.

Cluşiu, 12 Septemvre. (1 óra 40 min. d. a.) Constituirea Curţii cu ju­raţi s’a terminatu abia la 11 óre a. m. Preşedinte: judele Szász; acusa- torü publicü: Dr. Aurel Lázár. Unulö dintre acusaţî, Eugeniu Brote lipsesce. Apératorí ai celorlalţi acu&aţî suntü: pentru d-lü BalteşQ, advocatulu Dr. Miloş Stefanovicî; pentru d-lü S. Albini, advocatulü Dr. Vanovicî; pen­tru Rus8u Şirianulfi şi Dordea advo- catulü Dr. Stefanü Popii. Se consta- tézá din partea aperátorilorü multe erori în traducerea articulului incri- minatü. E posibilü, ca pertractarea se dureze chiar pănă diminâţa.

DIVERSE.Ce ajunge omnlu trăindu In lnine.

La magistrata e oontribuente de dare; la judecată — p a rtiă ; îu aresta, — priso- nierü ; în sentinţă, — oomplice, vinovată ; în statü, — supusü; în oomună, — cetă- ţânâ, cive; în trăsură de postă ori pe trenft şi vaporă, — pasagieră; în biserică — ore- dinoiosă; dândă bani împrumută, — ore- ditorâ ; împrumutâadă bani, — debitorC ; preotulă tău te ţine de fiu sufletescă; la oonsoripţiă, — oapă ; in birou — subalterna, colegă ori superiora, şe fa ; în negustoria,— muşteriu ; în teatru — U ro....; pe oambiu— aooeptantö, cavent ori g iran ta ; trăindâ în cuartiră-streinO, — je le r; trăindâ îu ca9& propriă, — posesorü ; în ospătărie, — óspe; în balâ, — oavaleră; în biblioteca de îm­prum uta ,.— abonentâ ; înaintea medicului chiar de eştj sănătosâ, — eşti paoien ta; în lazareta, —- p&tulâ; la vr’o.., anatomie — mai întâiu cadavru şi apoi preparata.

Voturile pentru home rule. Voturile în Camera oomunelorü din Londra nu suntâ de looâ espeditive. Deputaţii englesl, în momentulâ votului, trebue să părăsăscă sala şedinţelorâ şi să se răspândăscă prin două ooridóre, coridorulü pentru wdaa şi celâ pentru „nuu, la capătulâ cărora se află scrutătorii. In deoursulü oelorü 83 de şe­dinţe consacrate de Cameră bilului de Home- rule, sorutinulü a fostü ceruta asupra fiă- oărui t rtioolü alü proiectului de cătră opo- siţiune şi chiar asupra fiă-cărui amenda- menta şi sub amedamente. Şi astfelü, în decursulü aoestei singure discuţiunl a pro­iectului de Home-rule, Camera comuneloră n’a ocnsacratâ mai puţinâ de 64 de óre plimbărilorâ prin coridórele de votare. E ca şi când, în decursü de optü 4‘1° întregi, ea ar fi petrecută câte optă ore plimbân- du-se prin localurile sale, în looă să de­libereze.

RECTIFICARE. Iu foiletonulă „Ga­zetei“ de Dumineoa trecută, 29 Augustă v., pe pag. 3, colóua a 2-a, s’a strecuratao eróre de tiparO, pe oare ne grăbimă a-o Îndrepta. Anume în şirulă ală 2-lea de süsü, în looü d e ' „Săoelenii ixngurl*, să se ce- téscá: numai Săcelenii singuri aveau591,200 capete de oi, eto.

Proprietarii: Or. Aurel Mureşianu. Eedactorü responsabilii: Gregoriu ftlaiorâ*

Cursul la bursa din lliena.

Din 11 Septembre 1893.

Renta ung. de aurfi 4% . . . 115.90Renta de cortine ung. 4% . . . 94.35Impr. căii. fer. ung. în aur 4Y2°/e 126.—

n n * » arg in t W / o 100 50Oblig. „ £ „ de ost. I. emis. 122.—Bonuri rurale ungare........................95.—

„ „ croate-slavone. . . 98.75Imprum. ung. ou premii................... 149.50Lo8urI pentru reg. Tisei şi Seghedin. 141 75Renta de hârtie austr. . . . . 97 50

„ „ argint „ . . . . 97.20„ „ aurfi B . . . . 11985

LosurI din 1860 ........................... 144.75Aoţii de-ale Bănoei austro-ungară. 980.—

r, r, n «ng. de oredit. 414.50„ „ „ austr. de credit. 337.—

N apo leondorI...................................... 9.95M&rcI imp. germ................................ 61.60London (lire sterlinge)...................... 125 80Rente de cortine austr...................... 96.75

Cursul pieţei Braşov.

Din 12 Septembre 1893.

Pagina 4_________________________ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 193 -1893,

Banonote rom. Cump. 9.90 Yênd. 9.93Argintii român. rt 9.85 rt 9.90Napoleon-d’orl rt 9.93 n 9.96Galbeni n — .— rtRuble rusesc! rt 1.28 V —Mărci germane » 6 1 . - n 61.55Lire turcescl » — .— rt — . —Scris. fonc. „Albina„ 6°/( . n

V n rt 5% — .— n — . —

Nr. 1 0 2 2 6 -6 9 8 .

PUBLICAŢIUNE.Budgetulfi asupra percepţiunilorfi şi

erogaţiunilorfi oraşului Braşovii pro 1894 dinprennă ou referitorele acluse se află con­formii § 125 alalt. de lege X X II din 1886 în biroulfi primarului, strada porţii 63, în decursulft a 15 cjile spre txam inare din par­tea fiă-cărui.

Fiă-cărei contribuabila ’i stă în libera voie, de a ’şi aşterne acestui oficiu până în 20 a 1. c. eventualele observări.

B r a ş o v i i 5 Septembrie 1893.

226,1—1 Magistratuiu orăşenesc«.

Nr. 10141—1893.

Concurşi*!Pentru # ocuparea a dtiuă posturi

de practicanţi, devenite vacante la acestii magistratei şi împrer.nate cu câte unii salarii anualo de 500 fi. şi 100 fl. bani de locuinţă se eschide prin ac6sta concursfi.

Reflectanţi asupra unui din aoeste pos­turi au de a-şl aşterne până în 26 a 1. c. la prânzii 12 6re acestui m agistrată petiţi- unile instruite cu atestatulfi de moralitate, cu atestatulfi asupra cuntiscerei a celoril 3 limbi ale patriei, cu atestatulfi asupra ab- soivărei studiilorfi juridice judiciale şi a acelorfi politice de state precum şi doou- menteJe asupra depunerei examenului de statfi politico.

B r a ş o v f i 7 Septembrie 1893. 227,1—s Magistratuiu orăşenescu.

Pe basa hotărîrei adusa din adu­narea membrilorü fundatori, ţinută în 8 Sept. a. c. st. n. în Baia-mare a înfiinţândului institutü de creditu „ G u t i n u l u * , cu tóta onoarea ve­nim ű a ruga pe toţi acţionarii ca la adunarea constituantă a „G-utinului“, care se va ţine pe basa legei comerciale art. X X X V II § 154 în 20 Sept. st. n. la 11 óre în cetatea Baia-mare la ospătai ia principală, se se preaenteze orî în peraonă ori prin plenipotenţiatu.

Tot-odată suntü rugaţi toţî acei On. D-nî la caii din încredinţarea membrilorü fondatori li s’a trimisü „Prospecte“ pentru înscriere de ac­ţiuni, ca celü mai târc[iu pe 18 Sept. st. n. la totü casulu şi cu ori-ce re- sultatü së ne retrimită prospectele la adressa D. Michailù Lucaciu ca- sariu înterimalu în Baia-mare, că aşa adunarea convocată së se potă ţine fără amânare.

Baia mare (Nagybánya,) 8 Sep­tembre st. n. 1893.Mihailu Lucaciu Gavr'lu Barbulücasariu interimalü.

228,1—4.directorü esecutivü

Ctorată, reciprocitate.— Fără acţionari.Toţii venitulu revine celoru asiguraţi.

Celu mai mare şi bogaţii institutu de bani din lume.

Fondulu de asigurare 907 milione

franci.

Asigură viaţadupă modalităţile cele

mai diferite şi mai fa­vorabile.

Cu prospecte şi cu cele mai bune informaţiuni servesce:

Braşovii, uliţa Neagră Nr. 45.

Ânunciurî(inserţiuni şi reclame)

Suntu a se adresa subscri­sei adm inistraţiuni. In casulu publicării unui anunciu mai mult de odată se face scăde- m entu, care cresce cu câtu publicarea se face mai de multe-ori.

Admir* istraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.u

L

Numere singuratice

din „Gazeta Transilvaniei*

& 5 cr. se potil cumpera în

librăria Mcolae Ciurcu, şi

în tutungeira I. Gross.

| Icre, Peşti de mare, Conserve de Peşti.Cipar în gelatină (aal) prima extra, vârtos, butoiaşfi fl. 4 .— l/2 butoiaşă îl. 2 35

375 3 50

2.20 2.10 4.50 2 50 2.10 210 2.10 2.10 2.10 210

rt rt rt .......................................rt nv v rt mijlocfi . . . . n „

Cipar (Roll) În gelatină (fără ose) 25 p o r ţ iu n i ..................... „ScumbriT îu gelatină (mijlocQ)..................................................... n

„ , Bismark“ (fără oase) cu sosii picanţii . . . . „

„ ff. fripte', cel mai buntt peşte de Marea-Ustieă . . „

Rollmods (un soiu de soumbrie), cam 4 0 - 5 0 într’un . . . „ScumbriT grase ff-, marinată ou cepă şi cu sos de muştar . „

, Matjes englezeşti, prima 30—40 bucăţi . . . . „„ olandeze, cam 30—35 b u c ă ţ i ...................................... „„ delicatese în cel mai fia sos englezesc de muştar

120—140 b u c ă ţ i ........................................................... „Sardine ruseşti coronă, în sos p i c a n t ...................................... „Anchovis din Christiania, CU zarzavaturi de Nord adevărate . „Scottine (S'-umbril mici delicatese), 80—100 bucăţi, . . . „Mreană-cipar (triptă în sos), se conservă b i n e ...................... „Sardine în oleiu, cele mal bune în coli postalfi cu 9 mari,

seu 16 mici c u t i i .....................................................................Silds pentru poftă de mâncare, fătă ösä . . . . . . . butoiaşSardele de Brabant diu 1890, calitatea cea mai bună . . „Neunaugen din Elbing, se conservă b i n e ................................ „Sproiteu de Kiel, lada cu 160—200 bucăţi fl. 1.20,

2 lăzi = 1 coli p o s t a i ......................................................Heringi afumaţi (Bückling) de Kiel, 40—45 în lădiţă . . .ScumbriT CU Salm, m«re, grasă, afumată, (se conservă bine) în ladă

Cipar, afumatö [„So’ckai“), prima calitate, în l ă d i ţ ă ...........................Salm, ai’uui&tfi, „Scheibenlacs“ {ceva nou), în 4 cutii, cu

15—20 bucăţi, la cumpărare de 4 c u t i i ................................ .... 4.25Icro de Ural (oenuşil) b6be mail, forte d u lc i ........................... 1 chilo „ 3.75

„ „ „ b6be m ij lo c i i ...........................................................1 „ „ 3.25„ „ „ Alasca (nou de totß), gustul celorö de Astrachan 1 „ „ 3.75

Peşti de mare, prospeţîj Morun de mare, Batocü, Cablian, 1 lădiţă „ 2.— Se trimite franco la orice jpostâ din A u tro -U ngaria , nevămuitu,

cu rambursa.Philip Richard Peters

în A lton a (H olstein)

2101.752.75 2 75 350

4 50 4 50 6.20 4.40

1.751.50 2 257.50

Viena 1873. Medalia pentru

merită.

Budapesta 1885 Agram 1891.

Dipl. de onóre. Diplomă de onóre

IN.-Palanka 1887 Med. de anni.

Dipl. de onóre| Londra

c. şi r. escl. priv.

Prim a fab rică ie S yrm ier P o rtlan ă-C em en t şi v a r H y d ra n l ici n B E 0 C S IN .

Biroulu-CentralQ şi deposituld: Budapesta, V . , R iido lfsqua i 8,recomandă onor. d-nl didarl şi architecţî, întreprinderilorfi de construcţiunl, pro­prietarii orfi, comitetelorii rurale şi bisericesc!, precum şi onor. publicQ doritorii

de-a clădi, propriele sale fabricate în

Portland-Cement şi varii hydraulicu,cari se liferâză totdeuna îa calitate escelentă. — Preţuri curente şi informaţiuni

se trimitu la cerere punctualii.22-26

Parisű 1876 med. de bronz.

Kecskemét 1872 med. de argint.

Neusatz 1875 med. de anrü

Szeged 1878 ined. p. meritű

Triestü 1888 med. de auri

irea 51în Braşovii.

I. Plecarea trenurilorü:I, Dela Braşovii ia Pesta

Trenulfi m ixtfi: 5 óre 10 min. dimineţa. Trenulü accel.: 2 óre 45 min. după am. Trenulü de persóne: 7 óre 43 min. séra.

2. Dela Braşovii la Bucurescl:Trenulü accel.: 5 óre 15 minute dimin. Trenulü mixtü: 11 óre înainte de amécjl. Trenulü acoel.: 2 óre 19 min. după am.

3. Dela Braşovii la Zernescí:Trenulü m ix tü : 9 óre 5 min. diminâţa.Trenulfi m ixtfi: 3 óre 16 min. după am. Trenulfi m ixtfi: 9 óre 25 min. séra.

Dela Braşovii la Ch.-Oşorheiu.Trenulfi de persóne : 5 óre 46 min. dimin.Trenulfi m ixtfi: 8 óre 50 minute a. m. Trenulü mixtü: 3 óre 10 min. după am.

Sosirea trenuriloru în

I. Dela Pesta la Braşovii:

Trenulfi de persone: 8 ore dimineţa, Trenulfi accel.: 2 ore 9 min. după am.| Trenulfi m ixtfi: 10 ore 25 minute sen

2. Dela Bucuresci la Braşovii: Trenulfi accel: 2 ore 18 min. după i Trenulfi m ixtfi: 7 6re 1 minute sera, Trenulfi accel.: 10 ore 17 minute sk

3. Dela Zernescî la Braşovii.

Trenulfi m ixtfi: 6 ore 10 min. dimineţii Trenulfi mixtfi: 1 6ră 14 min. dnpâaffj Trenulfi mixtfi : 8 6re 10 min. sera,

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovii.Trenulfi depersoue: 8 6re 18 min. dimiiTrenulfi m ixtfi: 1 ore 49 min. dupăTrenulfi mixtO : 6 6re 56 min. sera.

A V I S U !Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se pota face şi refl

ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cârei luni.

Domnii abonaţi se binevoiască a arata în deosebi, când voiesol ca espedarea se li-se facă după stilula nou.

Domnii, ce se abonăză din no a, s6 binevoiască a scrie adresa muritii şi s6 arate şi posta ultimă.

Admimstraţ. „Gaz. Trans.1Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.