4 5 1 S U J ! 'SttmGntn, 7. J a n u a r i u . N ' 1.

E s e in t ò t a • S a m b a t ' a .

P r e t i u l u a b o n . i n S i b i u p e ami 3 fl. 4 0 crj, p e * / t a n u 1 fl-

70.fa-.

Tj TjT.I S( XViYK I, rar MLUMV. CLUJ-J1BID

1 8 6 1 .

P e n t r u tò te p r o v i n e , a u s t r . p e a n u 4 , p e '/« a. 2 fl., p e n t r u p r i u c . r o m a n e p e a n u 3 8 , p e 1 a. t!> p i a s t .

Heóle. fonduri.1 asociatimti

aDîe sunt primele midilpee, la care avemu d'a alerga acum si in viitoiţilu celu mai de-aprope, spre a.asigura esistintiei nostre n a ţ i o n a l e o basa destulu de tare: da se opune valuriloru oceanului ce se totu mai isbescu inca cu ne-crutiare si crancenia m stinc'a vieţii nostre.

In timpii de cercările cele mai grele, in decursulu atâtora secuii, ce păru a nu mai fi avutu si alta destinatiune, afara de cutropirea elementului nostru, -4 b i s e r i c ' a ne-a festa

lup aperamu de tote mtiuintiarile periclitore de ;naţionalitatea nostra, — era de alta parte: Se D l mai fim» staţionari, ci la lumin'a si căldura a ;eku sare se naintamu cu pasi rapedi si ne-iţcetati, pe calea culturei moderne si a civili-sfitiunei m- eatra destinatiunea nostra.

Pentru scopulu acestu maretiu biseric'a s i n g u r a nu vă mai fi in stare a corespunde intru totu; se cere deci a veni intr'ajutorulu e cu tote acele institutiuni, ce născu cultura cia a dev e r a t a .

Privindune stadiulu la care am ajunsa, si uuicuîu scutii alu linibei si prin acést'a alu | ] l a m l m i c i n s o c o t i n t i a tote referintiele nostre, natiitualitatii nostre. Uffemn. ea t r e i . *nnt de care avemu •• ne «••

In acei timpi de trista meiroria insa pu- aaim cu tota energia, daca voiniu a pune setiunep. nòstra e r a ra totulu s'ationaria, im-j basa tare unei culturi sanetóse si unui viitoriu presurjtrea nostra de elemente nimicitóre eră ! nMionalu ferice: s có l e , f o n d u r i n a ţ i o n a l e multu mai infricosiata, decatu a, putea măcar mmì a s o c i a t i nn i .

numai se cugetamu la unu triumfa eliberatorul, la posibilitatea propa^îrei: tòta puterea nostra era îndreptata numai asupra sentirei cu orice pretiu incai de morte; naţionala. Deaceea : bi­seric'a! a fostu in staile se ne ajute.

Mai nainte eu ani 1 2 , zefirulu celu linu alu „principiului natiohalitatîloru" a renfrantu si

noi oceanulu ac «Ila infrioosiatu, ce era se e t i c e , a resfiram nourii cei negrii meniti

a !.i-etienea asupra j-ne furtunile grindinóse, si ne a rlesvalitu sórele celu majestosu si vi-

>riu alu libertăţii si egalităţii naţionale, care iţe aduse dîo'i cea neinserata a vieţii nostre \ Móu'a pusetiune. la care am venitu prin i. itamorfos'a acesta, cere a opera pe vii-

itoriu <Jii puterile nostre de viétia nu mai multu iii u h i . ci in clóne direcţiuni principale: Se

S c o l e , — câ se scoteam odată si popo­ralii nostru din noptea nesciintiei, se-lu facemu a cunosce mai bine timpulu, pe sine si intere­sele sale, astadi, candu la vietia ni se cere o mai mare mesura de cimoseintie câ in trecuţii, si mai multa maturitate de spiritu. — candu fara de tote aste esisrinti'a unui poporu nu mai e sigura, câ se mi dîcu fara putintia.

F o n d u r i , — câ măcar in modula acestu se ne formamu o avere mai sigura naţionala, câ s'avemu cu ce intretienea si spori institu­tele de cultura si a ne ajutora in timpuri de nevoia.

A s o c i a t i u n i , — câ se cultive si la-tiesca 'iitre noi scimfiele: câ se ne deschidă isvore de instarire, inavutîre; se ne conserve factorii naţionalităţii; se privegluedie si se ne

apere de cărările retacirei si se ne conchis fa caile prosperităţii.

Desi in toti raniii de oeupatiune aveirju lipsa de fonduri si asociatiuni ym 111111

tusi noi, tienendune de sfer'a n6 | t ra i ! âîftsijj aici numai la fonduri si asociqfifllif.' s^-fh-. niuni scolastice, si pătrunşi de necesitatea loru, ca si d'a scoleloru, amu atinsu aici in genfr-ralu atâta, reservandune a mai reveni in cele urmatore si in specialii la tote aste prin arf-culi anume, si sperandu ca vomu avea bucuria d'a ne'ntalni ideile in obiectulu acesta si (ju ale altora scriitori d'ai noştri, cărora cololeije acestei foi le sunt totdeun'a deschise.

O p r o v o c a r e .

Cultura e paladiulu esistentiei uatiuniloru. Pdje se se stingă unu poporu avantutu si Ia celu mai inalju gradu alu civilisatiunei; dara spiritulu lui va trai jn, cultura sî literatur'a sa. — Au unde sunt adi ro­mânii s! grecii c las ic i?! Glori'a loru câştigată in cart-pulu lupteloru, a peritu ca bulbuculu, care se iveşte de facî'a cristalina a riului, laurulu, care a inciniu fruntea loru s'a vesceditu că florea câmpului: insa spiritulu loru vietiuesce sî adi m opurile măreţie, pe care l e -au lasatu posterităţii, sî inantea caroru cu ami-rare si-pleca capulu lumea intrega.

Insa fundaraentulu, pe care are de ase basâ cul-tur'a maiinalta, e educatiunea si instruptiunea poporala. Acest'a e un'a dintre cele mai sânte cause , e unic'a garanţia a fericire» familieloru, sî a bunastarei tuturoru; e conditiunea ni-ne qua non a marimei sî gloriei na -tiuniloru. Pentru aceea nu aflamu neci unu poporu, in care scitanduse dorulu de unu vinitoriu fericitu, se nu fia încordaţii tote poterile, se nu fia indebuintiatu tote canalele spre promovarea sî aredicarea educatiunei p o ­porale Si cu totu dreptului

Cad precumu e adeveratu, ca omulu e cea mai nobila creatura aîui Ddieu, e regele naturei: asia e nerestornaveru, ca elu fara educatiune sî instrucţiune morala-religiosa trece de funti'a cea mai miseravera: devine viptira'a patimeloru neinfrenate, biciulu sî blaste-mulu societatei omenesci. Numai prin educatiunea buna se efeptuesce desvoltarea sî perfectiurwrp» p-monica a

facultatîloru spirituale si corporale in direptiune mo­rala , se cultiva mintea, se nobilite'za anim'a ; in cee* se sadesce sciinti'a. in acest'a fric'a lui Ddieu : se nu-trescu semtiemintele buneţ se stirpescu morburele mo-

^Hjf î | . si propensiunile pecatóse si minatóre. Pe scurtu: j r i i educatiunea buna se fórma omulu cetatianu bunu. rtaramalistu adeveratu, sî fcristianu folositorii! ; adecă se esopera fericirea atatu famentésca, catu sî cea dups mormentu.

Drwptu aceea unu poporu, care nu se desbrac*1

din bratiele letargiei ucigafJorie, care nu nisuesce din tote puterile a intra in saniuariulu culturei. unu atare se porta cu indiferentismui sî nepăsare condamnanda catra vinitoriulu seu ; comite pecatu in contr'a lui Ddieu, care l'a provediutu ţu puteri spirituale atatu de frumóse, si elu se negrigeste ale desvoltă!

Aruncandu in direcţiunea acest'a o ochire seriósa asupr'a natiunei nostre , nu potermi a nu ne manifestă bucuri'a, carea ne cuprinde anim'a fiacaranta de sentiti natiunalu, candu vedemu, ea naţiunea romana, carea avuse atate dîie triste in trecutu. adi ajunse unu tempu mai favorinte. sì s é t e cauta cu sigurantia la vinitoriului

seu. Asia e! naţiunea nostra a deveniţii la cunoscinti'a de sine. s'a desceptatu in eâ îde'a maiesvif^i fiafiunaTe. s i -a cunosoutu remasulu seu de popórele culte, si că se le pota ajunge, a inceputu a procede cu pasi g i -canteci catra met'n acea sânta, unde tienteku sute de naţiuni, — catra met'a (tient'a) inflorirei sîl culturei natiunale. Nu debe se spuni|. caci scie totu nmanulu. unde amu stătu d. e. in prţvinti'a scoleloru populare inante cu 12 ani. Lauda Domnului santu. j multia-mita inaltului Imperatoriu, multiamita barbatîloiii noştri infrumsetiati cu zelu apostolieu: ca ceti'a desji incepri a peri, sî naţiunea a înflori!

O lipsa mare av'eamu inca, că mărsi'a n'dstra in asta direcţiune se fia cu ataia mai sigura Lips'a a-cest'a o sentiea totu natiunaljstulu, care dorea desvol­tarea sî fericirea acestui popcţru, sî acest'a eră: lips'a unui organu pedagogicu n a ti o n a 1 u. Si eca! dupa ce atâta insetâmu, ce atâta doriamu, ace'a in fine se implini, si literatar'a nostra pedagogica are adi orga^ nulu seu de specialitate!

Pana acum stete invetiatrjriulu isolatu, n'a potutu se cunosca misicarile, cari iveau pe campulu i n -structiunei şcolare; n'a avutu de unde se si-jprocure nutrimentu spiritualu; a fostu departe de dinsulij manile amicale, care se- lu fia ajutatu in împlinirea cţiamarei sale. Fdi'a acest'a insa, daca de altmintrea si| noi ne

vomii împlini cu toţii datori'a — spriginindu-o din tóie parti cu artìculi de corespundintia si abonatiuni — va

fi pentru invetiatorii nostri unu magazin.u avuta, in

care se va depune celu mai pretiosu si nutritoriu t e -

saura, prin acarui indebuintiare s i -vâ potè stempera

invetiatoriulu setea de sciintia, sì se va potò elupta la

trépt'a culturei recerute de spiritulu presintelui.

Scopuiu acestui organu e santu sì maretiu: e f e -

se-s i ia nou incepuiu; nu e de mirare dara deca tote

cugete le , tote cuvintele nostre suntu seriose — câ

timpulu si clipit'a in care traîmu.

Prelenga tote aceste, rdt'a eternităţii nu'si schimba cm-sulu e i ; mereu invirtinduse îngropa necurmaţii spica de spica in oceanulu trecutului, si nice sperantia nice ruarare, nice lacrima nu o pute opri.

Astfeliu apuse si anulu 1860 luna de luna, di licitarea natiunei prin educatiune sî instrucţiune, ei de di, ora de ora — si iniile de sperantie, care jaceu c u l t u r ' a ! Dreptu aceea venerabili Preoţi, caroru vâjînca pre clipitile lui cele din urma. au remasu — — concrediutu providinti'a divina conducerea acestui p o - i s p e r a n t i e ! poru, catra carii a dîsu Salvatoriulu nostru: „vos estis- Cu tote ca printracest'a amu mărturisiţi), ca n u m e LUX mundr- sî e r a : „ — luctut lux venire— pre-jtientt de cast'a fericitîloru acelora, carii „nadejduin-onorati dd. profesori si onorabili invetiatori. caroru vei duse spre (li boeriloru" du pa vreocaleva cuvinte dulci sunt concrediute vlăstarele scumpei naţiuni: pasîti a c u m i i m i o t a in d e p l i n a f e r i c i r e , — nu potu afla in inante cu facl'a invetiaturei vòstre pe terenuln acest'a,

de unde puteţi a influintiâ mai multu, cà in ori care altu modu, schimbatîve ideile, aretati pedecele educa-tiunei populare, si desemnaţi mediele , prin cari acele s'aru potè delaturâ. Sî noi, carii predestinati dupa pro-pusulu lui Ddieu ne preparamu de a ti odinióra c o n ­ducătorii poporului nostru, vomu concurge, desi cu puteri necumpensavere, dara cu voia determinata. Se tacemu toii, mcatu ne ierta poterile, {juantum puftu,

anulu 1S60 numai trei sute siesedieoi si siese de dîle petrecute, nu , ci fiindu tocma asia de pucînu îndrep­tăţiţi! de alu numi s t e r p u si s e c u , ca cei felicitaţi f e r t i l u , îlu voiu caracteridiă, sperediu cu consintîrea patriotîloru mei, de m o m e n t o s u.

Nice odată ddra nu mi s a păruta n e p ă s a r e a cea pecatosa, care pdte în urru'a vitrigitatii seculiloru t re ­cuţi nea mai întratu asia dîcendu în sânge, mai pucînu ia locuia seu . oi in rnomentuiu acesta, pre care i!u

Lan tuni aude. Si atunci puternu apoi uutri speranti'a|recundscemu de asfeliu de serioşii si momentosu, incatu dulce, ca vomu ave si noi cu tirnpu bărbaţi atati, d e - j a b e iamu pute afla socîu in trecutulu nostru; si credu, cati avenm trebuintia, spre a putea figurii de naţiune j ca prelenga seriositatea si gravitatea timpului, seu mai culta, si, câ atare, spre a ne putea bucură de fericirea aceea, de care atatu a însetata strămoşii noştri si mai insetamu inca si noi pana astadi!

Domnulu puteriloru se binecuvinte tote lucrările nostre!

V i e n a , 30. D e c . 1 8 6 0 . .Iiislimi Popfiiu (Pappfy.)

ITiifi cuveutu s e r i o s o Ia început ulti anului 1 8 6 1 .

F o r t e s c r e a n t u r for t ibus et b o n i s : D o c t r i n a seci v i m p r o m o v e t i n s i t a m , B e c t i q u e c u l t e p e c t o r a roborat .

H o r a t .

Seriosu e rnomentuiu, seriosu timpulu in care ne aflamu, si n»ai seriosu celu care ne ascepta. Ori si unde va caută ochiulu nostru, diarimu numai nuori în­tunecaţi si amenintialori, si nu scimu minutulu, in care vă eiumpe veheminti'a loru. Tempest'a, care de secuii a durata a s u p r a - n e v dup' o mica liniscire, pare a vrea

multu in u r m ' s a c e s t o r a , ne provoca si insasi ra ­ţiunea, intieleptiunea cea naturala: se nu trecemu că — umbr'a prin apa din di in di. din anu in anu, incre-dintiendune si de asta data « s o r t i i " , seu dupa cum le place unor'a. „ g e n i u l u i " , care nea aparatu de secuii; nice se fimu amăgiţi de speranti'a, ca adi mane ne vă sbură porumbulu fripta de sine in gura — nice de cumu; timpulu in seriositatea si gravitatea lui striga, tendintiele nostre cele sânte poftescu, viitoriuln, ce nilu dorimu cere. s e n u n e i n c u e m u i n i m ' a , nu m i n ­t e a , c i î n t o r c â n d u n e ia n o i i n s î n e s e d e s -v o l t a m u c e a m a i m a r e e n e r g i a , s e i n t r e -b u i n t î a m u t o t e p u t e r i l e n o s t r e !

Apunendu cu anulu 1860 si periodulu de diece ard alu absolutismului, audîraniu in dîlele cele din urma alu acestui anu pdte de nenumerate ori esclamatiunele: constitutiune, reorganîsare, egalitate (ba inca si p l i ­b e r it a t e — ! ) sci. scl., esprimatiuni technice, cu care se jdea Domnii politicii noştri, carii nu lipsiră totu d e ­odată de-a eemulă hilmuri de sperantie pe capuiu .anului 1861. De ale discută aceste, si de a le a p a r ă

e datori'a Domnialoru; a nostra insa de ale sprigini,

de a l e d ì d i o b a s a s o l i d a . Unindunise dara

datorinti'a in punctulu acestu nu voimu a remanea nice

noi indereptu, ci simtìndu pré bine, ca tocma sfer'a

nostra taie mai a f u n d u in viéti'a sociala a unui p j -

poru si tocma 'in timpulu de astadi mai multu câ or'si-

candu e fontan'a prosperităţii, desvoltarii si a progre­sului, prin urmare bas'a viitoriului, a sperantieloru pentru viitoriu, — ne vomu pune întrebarea: ce avemu dea pofti si dea asceptâ dela anulu 1861 — dela epoc'a care o incepe acesta — pe campulu nostru, a l t i i n -v e t i a m e n t u l u i ?

( V A u i' in â. )

Unele notit ie dein istori 'a diimiiasiiiliii blagiaiin de la 1 8 5 0 — 1 8 6 0 .

Cu tdte ca scopulu scripturei pedagogice titulate „Amiculu Scolei" se ar' pare a fi dea representâ nu­mai interesele scoleloru popularie'"'), totuşi eu dandu titului memoratu unu intielesu mai estensu, voliu a -T 1

comunica, domnule Redactoru, nescari notitie si de in istori'a acestui Gimnasiu dela renascerea sî nou'a or-ganisare a lui in 1850, pana in presente, câ asia c o m -binandu trecutulu lui, s e - s i pdta publiculu nostru face o idea si despre starea actuale a lui. Importanti'a acestui institutu, de in care mai multe generatiuni r o ­mane s'au nutritu cu nutrementu spirituale sî naţionale acumu mai bene de unu seculu. nu voliu a o demustră, dein causa, ca o presupunu a fire întipărită in mentea si anem'a fia-carui romanii mai aduncu, de câtu ca se aiba lipsa de a mea demustrare. Nu voliu dara a adu 9 a mente Jectoriloru acestei scripture, nece aceea, ca acestu instituţii ne au formatu sî ne au crescutu o parte mare de in intielegenti'a ndstra, ne au datu viatia naţionale, ne au adapatu spiritulu celu insetatu dupa intieleptiune sî cultura, ne au proi'usu membrii

*) D e p i n d e d e l a D D . p r o f e s o r i a i g i m n a s i e l o r u n o s t r e , vii

fó i 'a n ò s t r a s e r e p r e s i n t e m a i m u l t u si i n t e r e s e l e a c e s t o r a .

V â t r e c e l u c a m u l t u , p a n a s e firmi in s tare a s u s t i e n o a

to i a n u m e n u m a i p e n t r u ' -hmias i i , c u m v e d e m u a c e s t a

l a f r a n c i , g e r m a n i e t c . A s i a d a r a p e n t r u a c u m r u m a n e '

e à s e c o n c e n t r a m i ! i n t e r e s e l e a t o t a c e p o r t a n u m e l e

„ s c o i a " i n fói'a a c e s t a . N o i n u n e - a m dec lara ţ i i „ m i m a i " ,

c i „mai c u s a m a " p e n t r u i n t e r e s e l e s c o l e l o r u p o p u l a r e .

V e d i fasc iór 'a 1 a „ A m i c . S c o l . " d in a n u l u t r e c u t u la

p a g . 68 not 'a de des . ip tu . R.

folositori patriei sî statului, cu unu cuventu nu voliu a amenti, ca acestu institutu ne au pusu o basa la so l i ­daritatea nostra naţionale. Nu! tote acestea le lasu in sanetós'a s: nepartinitori'a judecata a conationaliloru nostri, carii se voru fi convinsu despre ace'st'a parte de in esperienti'a propria, parte de in fructele ce s'au v e -diutu. Totuşi nu dîcu ca dora, n'ar' fi adusu si mai frumdsa fructure, de'ca fortun'a sî sortea, aceste doue dieine fatale, i-aru fi surisu mai adeseori.

Deci numai despre fasele pre in care a trecutu de diece ani acestu institutu voliu a însemna pre scurtu cu acesta ocasiune.

E prea bine cunoscutu publicului nostru, ca in tempulu fatale d e i n 48 si acestu institutu, câ sî altele de in patria, avu nenorocirea dea trece pre in tote calamitatile unui resbelu internu, se despolià de tote midilócele sî aparatele de invetiatura, mobiliele s c o ­lastice parte se stricară, parte se instreinara; zidurele cari singure mai remasera, infacîsiau unu aspectu tristu sì desolati! Tote aveau lipsa de o noua reparare; repararea pretendea spese însemnate, sî acelea a n e -volia se implenescu de in meseretatea sî fundurele românului. Totuşi pre in ajutoriulu provedentiei sì a ingrigitoriloru de n o i , le vediuramu pre incetu repa-randuse, sì mai antaniu se provediura aceste palestre de muse, celu pucînu cu cele mai ne aperatu de lipsa, pentru câ tenerimea se nu fia constrinsa cu dauna nereparabile a petrece tempulu celu pretiosu nefolositu spre benele seu sì a publicului.

Sî asia in 1850, la propunerea prea demnului bar-batu alu nostru pre atunci Consiliariu de scola, G a-b r i e l e D o r g o . a\ uraniu bucuri'a, d e a vede realisata dorinti'a nostra cea mai fierbente pre in gratiosulu decretu guberniale dto 30. Decembre 1850 Nr. 2 9 , 8 1 5 , in unn'a căruia acestu institutu începu o viatia nóua in calitate de Gimnasiu eompietu cu VIII. clasi sî 12 profesori.

Cu inodulu acest'a invetiamentulu pasi in unu stadiu nou; elu debui a se regula dupa o nóua sistema conformu prescripteloru cuprendietoria in planulu de organisatiunea gimnasialoru datu de Inaltulu c. r. Mi-nisteiiu de cultu si învetiamentu in 1849.

Dara lipsele acumu deveriira sì mai semtìtórie.

Cace de sî institutulu avea zidurele reparate sî mobi­

liele de scóla cele neincungiuravere ; lipsea insa o

biblioteca gimnasiale, lipseau instrumente fisicale, l ip­

seau de totu colectiuni naturali, charte geografice, cu

unu cuventu lipseau tote midilócele de invetiatura.

gusta benefacerile acestui institutu, pre in urmare na­ţiunea, a cărei fiii s e crescu aci, si a cărei asilu este acelia debe se se ingrigesca sî de subsisterea lui . s i ' asia aeestu institutu are totu dreptulu sî tota derep-tatea a pretende ajutoriu sî razimu dela naţiunea sa Inse dorere! acest'a părere mantuitoria, nu s'a efectuitu." De in ce causa, nu sima.

( V A u r m â . )

Scora na ţ iona la din R e s i n a r i . V e r i t a t e m s e q u i et c o l e r e o m n i b u s

a e q u e b e n e r e l i e a c f a c e r e n i l e x t i m e s c e r e .

Profesorii inca erau asemenea lipsiţi de medilócele ( cumu sunt inca sì astadi ) de a-si castiga bataru

pentru obiectele respective câte o cărticica. Ce eră de facutu in asemeni impregiurari? cautâmu impregiuru dora vomu află mecenati! de acelia ca sî astadi erau rari pre la noi, mai ca corbii celi albi, parte de in meseretatea mai multoru, parte dein ne-insufletirea unoru pacîni. Era de ase talia o cariera nóua , a purcede dupa unu sistemu nou, sì a pune temeliu la

o viatia reimprospetata a acestui institutu, sì cu tòte

acestea, nóue tote ne lipseau. Ore cugetandu omulu

seriosu la acesta stare deplorabile, nu-i are fi venitu a

ofta sì a suspina desperandu despre reesîrea la scopu?

caracteru, patientia de fieru si incoragiare neobosita se

ceru la învingerea unoru asemeni greutăţi. Insa an-gerulu scutitoriu alu acestui institutu nu-si ulità dei Multi si de multe ori au scrisu prin jurnalele noi. Cace Inaltulu Guberniu n; darui cu unele instru-j patriotice romane despre starea scóleloru nostre din niente fisicali sì cu o coloctiune de minerale in suma [ Resînari. fiesce care insa dintre onor. corespondenţi au 300 bucati: dein miculu fundu seolastecu inca se pro-; scrisu as ia dupa cumu au fostu parte informati decatra curara celu pucînu cartîle cele ne incungiuratu de lipsa! alţii, parte dupa cumu s'au convinsi! insusi in persóna pentru profesori sî unele charte. Inaltulu Guberniu ! despre orsanisariunea aceştia seu despre propăşirile inca ne mai darui cu unele charte. Asia mai capa- 1 observate in sciintiele elementari

taramu pre incetti anema si coragia noua. Profesori- Modesli'a nu ne érta a enumera aici tote acele mea cu zelu sî diligentia îndoita se apuca a si gatij corespondintie. nici a inregistra tòte acele acte o -

manuale de studia pentru clasele respective : cu dili- j ficióse câte au esîtu mai ante de asta cu doi trei

gentia îndoita dîcu pentru a c e e j , ca profesorimea, o j ani in favorulu acelui institutu. — ba ce e mai multu

am ignora tòte acele defamari si calomnii . cate

s'au mai insîratu d e v r o 2 — 3 ani incóce prin ambe

jurnalele naţionale, in contra scóleloru acestora, si cu deosebire incontra asia numitei inteligintie resînarene.

parte teneri, pre lunga aceea ca n'avea cârti pregatitorie sì ajutatorie de câtu mai numii manualulu prescrisu

de inaitele locuri, mai avea de a-se luptă inca S Ì cu

greutăţile sistemului nou de invetiatura, avendu unii de a propune sì atari obiecte, care dupa sistemului cumu e d. e. corespondirtti'a de sub Buceri din 13 .

Juliu a. tr. Nrulu 2 9 alu -Gazetei de Tnia", si cate

s'au vorbitu la tòte ocasiunile. si in tòte partì!" de

ca tra unii asia numiţi amici si mecenati ai propa'sirei nòstre naţionale. întocmai asia cu cata abnegare de sine si perseverantia am purtatu de 2 ani incóce tòte

acele neplăceri, ba putemu se dîcemu persecutiuni i n -triguóse cate au adusu cu sine caus'a straformarii scóleloru nòstre in scoli normali séu cumu le dice

acuma primari cu publicitate: daca nu amu fi priimitu

in mana raportulu D - lu i Consiliariu de scòla Dr.

V a s i c u t piiblicatu in fascióra a 4. din - Amiculu

scalei" din a. tr.. unde intre alt- le la ;>ag. 3 5 6 si 3 5 Î

se aduce orasi in publica eaus"a scóleloru nòstre,

èra pe asia numit'a inteligintia o infiara asia dîcendn

că raus-'t causaritm a decadintiei scóleloru nòstre.

Ne va erta atatu D-lu Consiliariu. catu si onor.

redactiune a Amicului Scoici, daca asta data. lasandu

usuatu la noi înainte de 48 , nu se invetiasera în unele

gimnâsie- de in patria"-). Lîmb'a germana, in care erau

scrise manualele cele prescrise sî de in carea trebuea

a se traduce in limb'a romana, inca eră o greutate mare pentru cea mai mare parte de-inlre profesori.

Pre incetu pre-in unele dăruiri de cârti, cari le primîramu de in partea unoru bărbaţi generoşi, se puse temeliu la fundarea unei bibliotece gimnasiali: totuşi dupa unu restempu de ani diece debe se marturîsimu, ca bibliotec'a ndstra gimnasiale se afla inca numa în statulu prunciei.

Pre in midilocirea unei colectiuni intre romani, s'are fi potutu pune o pietra solida la venîtoriulu a-cestui institutu. Mulţi au fostu de acesta părere sa lu-taria conduşi de motivulu, ca acel ia, a caroru fiii

*) C e l e c a t o l i c e , p r e u n d e s t n d i a r a m a r e p a r t e d e i n t r e

la o parte tote alte temeri, tote alte jurstari insuflatóre de neodina, ce ne amenintia din tote partile, apucamu si noi p é n a , spre a ne aperà dupa puteri — pana la alte cele — onórea nòstra, uniculu clenodiu, celu potè cineva lasa de moştenire posterităţii, incontra incul-pariloru calumnióse vomite in acelu articulu in contra nostra — a inteligintiei romane resìnarene. —

Spie a putea insa aduce lucrulu la lumina, onora-

bilulu publicu cetitoriu ne va erta, daca mai nainte de

tote vomii premile o schitia a istoriei scóleloru nòstre,

fiindcă si foia acesta periodica, cà una ce isi are d e -visa: imbunatatîrea starii scóleloru naţionale, cà uni -culu mediu ahi propasìrei nostre naţionale, e menita, cà intre altele se faca pubìiculu rumami cunoscutu cu

starea scóleloru nostre naţionale.

Inca in seculuiu trecutu s'a ridicatu in comun'a Resînari unu edificiu de scóla din materialu solidu statatomi din 3 odai, in care unu invetiatoriu seu doi, se ocupau cu invetiarea prunciloru si a prunceloru in cetire, scriere, a principieloru din - aritmetica precumu si in cântările beserecesci, asia dupa cumu era timpulu si se putea si pretinde dela nisce individi, care pe tim­pulu acela avea norocirea a se cinema a purtà nu­mele de „Dascăli- satesci. Acésta procedura s'au c o n -tinuatu cu multu séu mai pucinu efectu, dupa cumu erau si dascălii, pana pela anulu 1 8 3 2 — 1 8 3 3 , candu părinţii nostri vediendu, ca acea scolutia nu mai e in stare se ocrotésca pe pruncii si pruncele , cati erau apti de scóla si totu odată voiau ase indulci de fruc­tele ei, sau determinatu a ridică o alta zidire cu multu mai grandiósa, carea nunumai se pota priimî in sine unu numeru cu multu mai mare de prunci, dara totu odată se se pota propune intrins'a si scientiele e l e ­mentari trcptatu, conformu cerinlieloru timpului sì a

poporului: si dupa o lupta infocata intre representantii

comunei si antestatatorii loru politici, dupa mai multe

remonstratiuni făcute pro si contra, inalt. guvernu decise lucrulu in favórca celoru de anteiu, sî planulu incu-vintiatu de inalt. guvernu se si puse in lucrare in anii următori 1835 si 1 8 3 6 , si fore că se devenimu Iau darosi , putemu dice ca zidirea potè face astadi onore ori cărei comune romane in Transilvsni'a * ) .

Representantii comunei animati prin simtiulu loru nobilu, voindu că zidirea acea frumósa se nu remane vasta , au facutu paşii necesari si pentru însufleţirea

*) I n c o m u n e l e n o s t r e s a t e s c i a s e m e n e edi f ic iu d e s c ó l a fru­m o ş i i s i m a r e t t a n u m a i e s i s ta , c e e drepţ i i , i n t ò t a T r a n ­s i l v a n i a . R .

ei, si in urm'a unei cereri făcute din pártele la inaltele locuri , Mai. Sa prin decretu ddto. 16. august. 1837 Nrulu aulicu 3 6 3 6 sau induraţii prégratiosu a iritări reorganisarea statului personale si salaríele aceluia asia, ca pe lunga cele 3 staţiuni de invetiatoriu c . e

custau pone atunci se se mai adauge si a 4. staţiune, si celui de anteiu invetiatoriu se se dea din cass'a a-lodiala unu salariu anuale de 180 f. m . c , celui de ab.i 21ea 160 f. si celoru doi dein urma la unulu cate 80 f peste totu 5 0 0 f. m.c. precumu si la fiesce care invetiatoriu cate unu relutu de lemne de 9 f. — Mai incolo se se dea cate 20 f. m. c. pentru cumpărarea cartîloru scolast ice, si acelea sese impartiasca in totu anulu gratis tineriloru şcolari ne avuţi; in fine c u g e -tamu a nu fi superfluu, candu spunemu, ca totu prin acelu decretu se aplacidâ fundatiunea de 2 0 0 0 f. m. c. făcuta cu scopu , că din interesele proveninde cu 6 u / 0

se se ajutore tinerii resinareni, carii voru frecuenta scóle mai inalte, si se voru distinge prin o purtare morala buna si prin uni progresu in studii.

(Vâ, u r m a . )

Sciri scolastice. Sibiiu, 4 . Januariii. La acadeini'a c. r. de drep­

turi de aici sunt in acestu anu scolasticu cu totulu 51 de auditori romani, uiu numeru, care n'a mai fostu aici nici odată asia de mare. Dintre aceştia 2 9 sunt in anulu I., 16 in alu II., 4 in alu III, si 2 in alu IV. Cei din anulu I. se'mpjrtu dupa gimnasiele, de unde a venitu: 10 dela Blasiu, 3 din gimnasiulu de stătu si 3 din gimnasiulu luterami din Sibiiu, 3 dela Beiusiu, 2 dela Clusiu, 1 dela Alb'a-Juli'a, 1 dela Bistritia si 5 depe-la alte universităţi si institute.

Colectele deschise aici si 'n impregiurime pentru ajutorarea audîtoriloru de drepturi mai lipsiţi, facu paşii cei mai îmbucurători. Asemene colecte ar trebui a se face pr' in tote tienuturile tierei nostre locuite de romani.

— S'a proiectatu unu feliu de reuniune de fetitie romane aici in Sibiiu. Dupace ne vom informă despre resultatu, nu vom lipsi alu face cunoscutu.

Viena. Lefile invetiatoriloru populari din Vien'a a fostu in anulu decursu de 5 categorii, de cate 5 0 0 s

4 0 0 , 3 0 0 , 2 5 0 si 2 0 0 f. — 3 0 de posturi de inve -tiatori a tienutu de categori'a prima, 111 insa de a patr'a, era l e f a de 2 0 0 a fostu destinata numai pentru personalulu ajutatoriu.