col@ctio orcodio

Editura NEUMAStrada Libertifii, nr. 188Apahida, Judetul Cluj

Editor: Andrea H. Hede5

Coperta gi DTP: Gelu lordache

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiMUNTEANU, RADU-IIARION

Sedus de poezie: cronici literare / Radu-llarion Munteanu;pref. de Radu Juculescu. - Apahida : Neuma, 2019

lsBN 978-606 -897 5-1 8-4l. Juculescu, Radu (pref.)

821.135.1.09

Radu-llarion Munteanu

&er{ru6h/wCronici literare

Prefali de Radu fuculescu

Radu-llarion Munteonu

Cronicarul se face ecoul corului public apreciind op'olF

tu nitatea, origina I itatea, ingeniozitatea ideii gi reupita literad'a remarcabilului volum. Marile personalitigi literare aK

lin utu I u i teleormi hea n, Zaharia Sta ncu pi Ma ri n Preda, su nfidesigur, satisfecute, acolo, sus.

if'r*l.l

Cuprins

FERTCITA REZONANTA GRAFrcA - TEXT

Raiulde urgengd, Armina Flavia Adam, Neuma, 2017 """ '

SPERANTA UNOR LECTURI ULTERIOARE

AnotimpulVAK Larisa Andrel Galaxia Gutenberg' 2010 "

LUCIDITATE DI5CRET LUDICA

Anotimpuri invizibile,Ldcrimioara M' Andrei, Neuma, 2017 -

FALSA DESPARTIRE DE POEZIE

Poeme din zorii amurgului, Liviu Antonesei,

NOBLETE DIAFANAMicd iditdferoviard - antologie de autor, loan Pavel Azap,

Editura Tribuna, Cluj, 2018

VALORIFICAREA UN UI LIMBAJ SPECIFIC

Gneimatografulsingurdtoyii,EdituraNeuma,Cluj,20l5 33

AL DOILEAVOLUM AL PARINELUI BARZ

torba din ceoinrc, Eugen Barz, Coloram a,2017

t3

t9

,it

22

29

154 155

39

MASURAiNTOATE ANGAJARE PRIN CONTAGIUNE OSMONCA

Tren printrezodii,Florea Burtan, Editura Neuma, Cluj,2018 43 Oreleospre,Andrea H. Hedeg, Editura Neuma, 2017 . ..... 98

ARGUMENT VALENTEALE PSEUDONIMULUI

Pe calea rdsdritului,Vasi Cojocaru-Vulcan, Coloram a,2018 47 Exercilii de spart cooja muzei, Victor Latunski,

QUTNTESENTA POETCA A UNE| EXISTENTE

Nisipuitat, Liviu Constantinescu, EdituraVremea,2OlT 50 OANATOMIESEDUCATOARE

Blocul cu bulind ro5ie,Giuseppe Masavo, Limes,2018 105

LA PORTTLE RATULUT

La poarta divinitalii,Maria Filipoiu, ePublisher, 2017 . ...................... 56 FORMA FXA SUI GENERIS

Grotacufulgere, Nicoleta Milea, Neuma,2017 109

PRIETEN CU CITITORUL

Cualtecuvinte, AndreiGazsi, Limes,2017 ..... ....................... ........ 6l DESPREMOARTEAVIE

Eu nici in moarte n-am sa Pot muri,

UN EU LIRIC PERSONAL Vasile Muste, $coala Ardeleand, Cluj, 2018 114

Vazatorii cu inimd, Mihail Gdlifanu, Neuma, 2017 65O SINTEZA SEDIMENTATA

OPTIMISM FARA FESTIVISM Toamna'caofregata' Domnila Flori Neaga'

FURTUNATEC COTIDIANDIALOG DISCRET POLEMIC Cotopitor,Cristian pavel, Neuma, Cluj,2017 . 123Despre divin gi comedie, Marius G6rni!i, Neuma, 2017 82

FARMEC PEISAGISTPRETINS OUTSIDE& DEVENIT INSIDER Bustvoalat,toan pop Bica, Limes, 2017 ... . . .. 127

outSider (poerezii),Sorin-Mihai Grad, Editura Aius, 2016 86

5AMPDORIA REPOETIZATAARlTMf l DE LEGTURA Nerostitele - noi poeme ligure, Mircea Petean, Limes, 201 8 l3oAritmii, Andrea H. Hedeg, Editura Neuma, Cluj, 2015 .. 92

LA LANSAREA UNEI ANTOLOGII DE AUTOR

SafireSiingeri,loana Sandu, Limes,201 7 136

',56 157

O BUNA DOZA DE MANIE LUDICA

Poezii vdnate defisc, Otilia liginag,

ANTEROS SAUTHANATOS?

Unde egti, MariaT; Cezar C.Yiziniuck Neuma, 201 8 . .. .. . . .. ltW

CENTENARULU I, SUB PRIVIRILE MARILOR ROMANCIERI

Ce nte nar Ma rea U n i re. Zece poefi, 1 N poezi i, Neu ma, 201 8 ..... 1 49

158

FERICITA REZoNANTA cnRRcA -rexrRaiulde urgenld,Armina flavia Rdam, Neuma, 2017

Tdnara poeti tdrgumure5and Armina Flavia Adam a

c6gtigat 5 premii literare in 2015. Scrie de la 15 ani, iar la 18

obline primul premiu, la Festivalul Nalional de Poezie.

Debuteazd in volum in 2013, cu volumul Tdcerile dintre

cuvinte. Apoi publicd 2-3 poeme pe an. Raiulde urgenld esteprimul produs de editura Neuma, in 2017 5i lansat la

Boookfest, in acelagi an.

Sigur, nu se mai poate scrie poezie de dragoste, nu inmileniul 3, ci de multe zeci de ani, la modul in care o fdcea

Eminescu. Cu un secol in urmd, Lucian Blaga oferea doarcdteva mostre, valorificate popular prin punerea pe muzicdjumitate de secol mai tdrziu. Dupi rdzboi, o contribulieponderald vine de la geniul lui Nichita Stdnescu. Un caz cel

pulin interesant e bardul de la B6rca. Faima sa de versificator

discursiv umbregte, ecraneazd chiar, cea mai buni poezie a

sa, cea de dragoste. Prea pulin cunoscutd. Acariie una dincele mai emblematice poezii de dragoste din literaturapostbelicd. Cu ce vine poeta noastri, numitd cu har de loanV asiu im b I d n zi toa rea d e d u m n ezei?

Cu o poezie de drogoste care oscileazd intre intospec,tie,cu medita;ii melancolice gijubila;ie, potenlatd de spiritul ludic,

Sedus de poezie

diagnosticheazd rezolut Horia G6rbea, pe coperta a patra a

volumului. Se mai poate scrie o cronici dupd o atare formuld

sintetici 5i exactd? Probabil, orice a5 scrie, cLI acoperire in

text, ar suna a proces verbal. Dar pogi trece pe lAngd volum

fara s5-l citegti cu ochi analitic? La fel de pulin.

Universul propus de poeti e unul cotidian. Dar vdzutprintr-un caleidoscop amelitor de procedee poetice. Un

covor dens, lesut strdns, un dans lipsit de orice pas de stradd,

unde fiecare pirueti se redubleaz6 mereu.

Volumele care cuprind titluri interioare, fie poezie, fieprozd scurt5, au, uneori, ca titlu general, titlul unei anume

componente interioare. Nu e cazul acestei culegeri, al cdrei

titlu are o sonoritate originali. Am c;utat in cele 121 poezii

o referire la sintagma raiul de urgenla 5i n-am gdsit dec6t o

singurd datd cuvintul roi. Desigur, asta-i mai degrabd o

analizd pe care ar face-o Mr. Data, celebrul personaj android,

dar singularitatea titlului o cere. Care si fie mesajul pe care

titlul il transmite? Cititorul complementar lui Mr. Data ar

spune cd, fiind poezie de dragoste, locul dragostei e in rai.

Dar de ce de urgen!5? Acest cititor-limitd fie nu va gisirdspuns, fie va da drumul unuia fantezist. Care e, atunci, rolul

aducerii la bard a acestor doi cititori potenliali? lnadecvarea

ambilor ne spune cd autoarea se adreseazd cititorului de

poezie pur 5i simplu. Cu precddere a celui exersat. Cu un

maxim de rezonan!5 amatorului de piruete semantice.

Care-s una din determinantele identitare ale poeziei ca gen.

Cdci epitetul de urgenyd asociat oarecum platului cuvdnt ral

este quintesenla geneticd a acestui volum. Spun doar aacestui volum deoarece n-am citit nici un altul aparlindnd

autoarei. Detepistul 5i copertarul editurii Neuma - daci sunt

acceptabili termenii argotici ad-hoc - a avut, cel pugin in

Radullarion Muntednu

ochii mei, un moment de rafinatd inspiralie. Pe fondul alb al

copertei, o linie de output electrocardiografic. Cu douielemente alSturate. Simbolul convenlional gi universal al

dragostei, inima, 5i un cuplu conjugat sistold-diastolS.Aceasti aldturare graficS elocventi in sine este traducereaperfectd a titlului! Cu toate semnificaliile subiacente.

Aflat in librdrie, loc natural de intdlnire a producitorilor 5i

a consumatorilor acestui magic obiect care e cartea, templual cultului acestui obiect magic, trecdtorul care vede coerenta

simbolici 5i rezonanti intre grafem gi cuvinte(le titlului) e

curentat de o evidenfS: se afld in fala unei b'ljuterii. Rdsfoiegte

materia dintre coperte 5iconstati cd nu s-a ingelat. Primul pas

al transferului de la cuplul autor-editurd la cititor fu ficut.Pentru a duce cu un pas mai departe convenlia la cei doi

cititori potenliali limiti, sd incercim a anticipa reaclia lor lavederea copertei pe standul librdriei. Mr. Data e lipsit de

sensibilitatea de naturd emo1ionald exclusiv umand, dar decele mai multe oriii inlocuiegte funclia cognitivd cu amestecul

sdu la felde unic de culturd preimprimatd gispirit deductiv. El

va observa firi efort rezonanla semiotic-semanticd, va de-duce sublinierea, prin dedublare, a esenlialitdlii titlului gi va

citi mai iute decdt oricare cititor uman cele 121 poeme. insperanla ci va face batdr un pas spre inlelegerea acestei

manifestdriexclusiv umane care e crearea Si receplia poeziei.

Ei, bine, valoarea gdselnilei grafice se videpte tocmaiprin reaclia cititorului potenlial complementar lui Mr. Data.

Nedumerirea vagd a sensului epitetului de urgenlova cdpdta

ajutorul unuiinceput de intui!ie. De care nu e i00o/o lipsit.igiva spune cd semnalele EKG sugereazi tocmai urgenta. Nu

va merge mai departe. Oricum va citi cele 121 poeme, care

nu-l vor putea ldsa 1007o indiferent.

10 't'l

Sedus de poezie

$i cum masa cititorilor potenliali se afla ingiratd pe un

spectru larg al nivelului de exersare in lectura poeziei, practig

cu tofiivor reacliona pozitiq investigatig curios 9i deschis.

Procentul celor care nu se vor putea sustrage senzalei de

rezonanfd intre copertd/titlu 5i conlinut va fi important spre

maxim.Cititorul acestei cronici se va intreba, pe buni dreptate, dacd

mult prea lunga referire la titlulvolumului poetei nu ascunde o

anume incapacitate de a comenta interiorul. Ceva adevir e in

intrebarea asta inerentd. Fdri a discuta despre poeziile insele

toatd analiza copertei se anuleazi de la sine. Nu e prima 5i nici

nu va fi singura datd cdnd semnatarul acestor rdnduriface apel

la tJ n iversul poezi e i, al I u i George Ci I i nescu. infru nt6 nd riscu l, falide cei culliin materie si lase impresia ce opul cdlninescian e

singura carte de teorie pe care el a citit-o. Recunoscdnd ab initio,

fie gi indirect, dificultatea de a pdtrunde in materia densd a

poeziei Flaviei Adam, pasul urmdtor analizei titlului - ca formulS,

mantrd gi cuplu armonic text-graficd ar putea fi ti este conti-

nuarea analizeititlurilor celor 121 texte poetice din perspectiva

cdlinesciand. Estg din punctul de vedere precizat lut un cuvdnt

poetic? Fdrd indoiald. Lutul, adici argila, e mediul din care pot

izvorf diamentele. Nu neapdrat in poemul de la p. 79. Ciingeneral. Esle Lupoaica albd o sintagmd poeticS, in acelagi sens?

ldem. Dar AnacuingeruP Ajung exemplele. Reversul medaliei.

Sunt Gadget, Pe bancd, Subcapitol, Katrina, Marlena, cuvinte 5i

expresii poetice in acelapi sens? Ei, bine, Flavia Adam le face sidevind. in context. Prin osmozd. Prin contagiune. Prin propa-

garea cdmpului poetic in mediul teKului. Sper, pe riscul meu,

ci George Cdlinescu ar fi c6t de c6t de acord.

in fine, al treilea pas e analiza propriei reac{ii, ca cititor, la

textele propriu-zise. Pdnd acum n-am vorbit decit de

Rqdullarion Munteonu

densitatea piruetelor poetice. Am dat de inleles 5i rezilienla

la a penetra textul. Iartextului nu vdd motive sd nu-ispunemnexus, in viziunea de mai sus. Un nexus amelitor (am mai

folosit cuv6ntul, repetarea doar subliniazi efectul).

Are sau nu sens pi in ce misuri ar putea avea exemplifi-

carea prin cdteva citate a densitifii sintagmelor poetice? Fird

nici un exemplu, intreaga pledoarie de pdni acum iariqi se

anuleazd. A dep55i misura prin multitudinea de exemple ar

avea efect la fel de contraproductiv. A sesiza doza optimd (5olo

dosisfocitvenenum, ne spune Paracelsus) cere un nivel de flerpe care n-am nici o garanlie cd-l posed.incerg agadar, si valo-

rific gansa aleatoriului. Restul depinde de cititori. De diver-

sitatea lor adicd. De cititorii cronicii. Unii deja cititori ai volu-mului, allii sperdnd si-i momesc a nu-l trece cu vederea.

lati: ... reflexul de Inghi,tire / in gol / intinderea apei / pe

/verticald (p.6)

... sunt o balerind infagurata in giulgiu... (p. 1 05)

Pentru tine-am dus sania din pod / 5-am imprd5tiat fulgi de

polistiren / peste tot / pAnd ce raiul s-a molipsit / de jocul nostruprostesc / 5-a coborit pe pdmdntintr-o iarna superbrt (pg 51)

Sim[i tu, cititorule, imi $optesc in oglindd, nevoia de a recita

batdr un poem din cele citite? Sau simli nevoia de a reciti, iar

gi iar; pe sirite, deschizAnd la intimplare cartea? Rdspunsul e

transparent. El rezulti logic din context. N-am de gAnd sd dau

aici exemple de mScar doi autori ai Neumei, ca sd rdm6nem

en famille,in a cSror text viteza de propagare a asimildrii sd fiecomplementarS, practic instantanee. Ei, bine, morala fabuleie c5 a persevera in efortul de a asimila un text care opune o

rezistenlS precum cel discutat nu numai cd nu e deloc diabolic.

E cu totul gicu totulfiresc. lar risplata e pe mdsurd.

Revista Neumo, 5-6/2018, p.75

",2 13

SPERANTA UNOR LECTURI ULTERIOAREAn ot i m pu I VAK, Larisa And rei, Ga I axi a G uten berg, 20 1 0

Ce este Larisa Andrei? Nu cine. Radu luculescu a definit-

o, cu o expresie simultan ?ndoielnicd 9i precisd, inginer de

cuvinte. Poate deoarece prima sa diplomi universitari e cea

de inginer mecanic. lar a doua, la distan!5 de 21 de ani, de

filolog. Eu prefer s-o numesc Larissa 5i, deoarece scriu

despre acest volum de poezii deja vechi, imi iau rispun-

derea acestei licenle onomastice. AnotimpulVAK este 5i nu

este un volum de debut. Cdci a debutat intr-un volum

colectiv. Mituliertfei zidiriiin opera dramatica a lui Lucian

Blago.ln 2007. Titlul ca atare e de negisit pe net, deci

volumul ar fi posibil sd fie produs de Universitatea Transil-

vania din Bra5ov unde poeta i5i suslinea masteratulin litere.

La data publicirii plachetei, in urmd cu opt ani, ponderea

majori in manifestarea publici erau opt titluri de traduceri.

Fird a avea pretenlia de a-i fi urmirit indeaproape intreaga

activitate literari, am intdlnit semnalSri ale mai multor

volume de traduceri in ace5ti ani. Prin simpla impresie,

credem cd numdrul lor e deja mai mare decdt cele publicate

pdni in 2010. Desigur, pentru cei care-i int6lnesc numele in

premierd, va conta ca traducitor. Cel mult, ca unul care a

publicat gi o plachetd de poezie. Dar indriznim a considera

Radu-llarion Munteanu

c; autoarea are nu doar un talent poetic real, ci mult maidivers dec6t se vddegte in placheta discutatS. Structura sa e

eminamente poeticd. Am putea duce indrdzneala p6nd la a

considera, fdrd a o ofensa c6tugi de pulin, c5, pe termenlung, talentul ei poetic a fost intrucdtva deturnat. Cine gtie,

poate citind aceste note de lecturS, va line seama, in viitor,de impresia unui cronicar de poezie. Poezia nu are vdrstS.

in prezentarea de pe man$eta copertei volumului apare

informa(ia ci ar fi debutat in poezie cu Scrisoare catreMo5 Crdciun, pe portalul cultural LiterNet.ro, in 2004:

https://atel ier.l iternet.rola rticol/ 1 967 lLarisa-And reil Scrisoa re-

catre-Mos-Craciun.html .

Acest volum, de real debut in poezie, e produs de edituraGalaxia Gutenberg, in 2010 gi lansat maiintAi la Festivalul

Cultural lnternalional Ars Maris de la Reghin, in acelagi an.

Apoi, lansarea de libririe, pe 12 ianuarie 2011, sub egida

UniversitSlii Transilvania din BraSov.

lnainte de a reciti placheta, ce inseamnd VAXlin aceast;grafie, cuvdntul provine din budhism (unde ar semnificavoce) gi din hinduism, unde ar fi polisemantic. in ultimdinstan!d, o mantri. Desigur, daci am ignora semnul diacriticde deasupra majusculeiA, am gdsi cel pulin doud acronime,dar n-ar avea nici o legdturi cu conlinutul volumului gi,

evident, poeta a inserat cuvintul cu pricina in titlu in cu-no$tinle de cauzd. Ceea ce ne obligd sd parcurgem textulprin prisma acestei formule.

55 trecem la text. Acesta e impdrlit in doud capitoleinegale:Jurnalul uneiperechide aripi(38 poeme) gi Atreia ziin garnizoan d (celelalte 1 1). Vom intSrzia sd comentdm sem-

nificalia punctuali a faptului, mai mult sau mai pulin uzual,

al alegerii titlului unor colectii de texte scurte - prozd ori

14

Sedus de poezie

poezie - dupa cel al unei piese componente. De fapt,

formula e tripla. in fiecare din cele doud capitole existd cdte

un poem intitulat identic cu titlul capitolului. Dacd primul

capitol cuprinde poeme atat in vers alb, cdt 9i rimate, de fapt

quasirimate, spre final, al doilea, mai scurt, conline texte

dificil de clasificat. Microproze poetice sau poeme in proz5.

Conteazi mai pulin latura taxonomici, textele sunt ferme-

cdtoare. Doui se decanteazi cu osebire: Sunteli acasa?

(p.76) qi Vdnzdtorul de aripi (p. 81). Primul lasd impresia, la

prima vedere, a se structura ca o perifrazd la o poezie a lui

Marin Sorescu. De fapt, una prin care regretatul poet itianunla sosirea in universul poetic al anilor'60' Dar e mult

mai mult decAt at6t. E ars poetica autoarei, intr-un rafinat 5i

totodatd profund limbaj poetic. Ce mai reaminte5te de

Sorescu - surclasdndu-l cu justificatd indrizneali - e finalul,

care calchiazd predispozilia spre ceea ce Cdlinescu numea

witz. Mergilnd, tot rafinat, cu mai mult de un pas mai

departe: Ahl... m-afi sdrutat! / Va mulfumesc! AcelaSi final de

razfz (cuvdntul poantd ar suna vulgarin context) pecetluieSte

gi al doilea poem subliniat. Un soi de autoportret transfi-

gurat. Dar ce atrage in mod accentuat atenlia e titlulpoemului. Vdnzdtorul de aripie titlul unui... roman. Apdrut

in... 19821 Autor - Radu luculescu. Poeta n-avea cum sd-l

cunoascd. Existd gi coincidenle intdmpldtoare, iar aceasta e

una. lar titlul poemului are o logicd intrinsecS. Aripile sunt

elemente folosite frecvent in construclia universului poetic

personal. Aminunt ilustrat, in pagina 80, anunl6nd poemul

discutat, de graficianul volumului, Andrei Marius Varga' Nu

degeaba coleclia de poeme stricto sensu e plasati sub titlulsimbolizant Jurnalul unei perechi de aripi. lar poemul omo-

nim (p. 39, un alt autoportret programatic, in prosodie

15

Radullarion Munteanu

aproape perfectd) e precedat de altul, intitulat Vdrsta

aripilor. Care incepe, tot simbolic, cu versul Vdrsta blugilor a

apus.Cu multiple reverberaf ii. De fapt, multipla reverberalie

e leitmotivul volumului. Motivele majore au o succesiune

de semnificalii. Aripile inseamni in primd instani5 desprin-

derea eului poetic de glod. Evolulia aerianS. ldee la care

trimite gi poemul Cine sunt eul cules pe man$eta primeicoperte. Sd recitim primul poem, Microexil, prin opticaidentificati:

...5i uite-a5a,

n-a mai fost nevoie ca poetul s-a fie alungotdin cetate

cd aici s-a dovedit mai ieftinca cetatea sd fie alungatd din poet.

ln esenfd, aceea5i semnificalie a aripilor. Dar, in Biletulde

ldngd veiozd, eul narator se dezviluie a fi perechea ei de

aripi. A Soliei. Cici fiecare solie are c6te una. Mai departe,aripile de zdpadd au inmugurit punctuale... revenind la

monolog, naratoru I are gust de zbor 5i soare pe aripi (ceea ce,

oric6t ar suna de luminos-extatic trimite la tragedia lui

lcar...), dar aripa lui clatind cerul cu zborul prea mare. Prea

mare? Nu-i orgoliu, e preaplinul existenlei. latd cum aripalaripile se refracti intr-un evantai de semnificalii. Pe care

l-am numit multiplS reverberafie. Las cdutarea altor cuvintecu multiple semnificalii pe seama cititorului, am exem-plificat formula cu cel mai la indemdni.

Dacd aripile, prin multipla reverberafie, se constituieintr-un cod genetic suigeneris al volumului ca organism viu,acesta are, necesarmente, un pol fix. Un centru de gravitafie.

Poemul care nu doar dd, ci induce 5i imprima titlul volu-mului, formula identitard a acestuia:

16

Sedus de poezie

AnotimpulVdkE noapte la templu, culcate pe-o rdnd

Cuvintele zac,

De ultima erd, bdlbdit atdrnd

PuternicaVak.

Punintre mine 5i-obiectele lumii

Semnulegal

$i spun adevdrul tribunalului limbii

Defectiv de plural

E noapte Ia templu, cdnd ultima rima

Rdzdnd a apus

Nu mai rdmdne decAt lunga vina

De-a nu fi rdpus.

Desigur, pe marginea unei structuri poetice ce armo-

nizeazddoud forme complementare 5i care e neobi5nuit de

dens5 s-ar putea glosa ad infinitum. Dar, daci comentariul

textului/textelor s-ar extinde nici micar exhaustic, ci chiar

mai mult decdt forma ultrarezumativd de mai sus, ar strica

efectul lecturii. Placheta meritd savurati in lipsa oricdror

comentariiexterioare. Ca un moment poetic rar.in locul unei

analize mai aminunlite, care n-ar dovedi decit spirit ingust,

imi iau rdspunderea sd mdrturisesc fdrd echivoc regretul

intens de a nu mai fi avut ocazia intAlnirii unor alte volume

ale aceleia5i poete. Cu respectul cuvenit pentru propriile-i

alegeri ti pentru publicul cdrlilor oferite cititorilor romino-

foni prin traducere. La prima lecturd, volumul m-a impresio-

nat. Ceea ce nu despre cititorul care sunt vorbe5te. imi e greu

sd-mi imaginez vreun cititor pe care sd nu-l impresioneze.

17