Anul ai L X X X IX -le a n-l 18 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Vineri 12 Februarie

R id a c ţli şi Adm'a straţiaPIAŢA USHRTAŢE! BRAŞOV

Telefon 223Abonsireni anual 360 I«t Pentru streini ta te 800 lei Anunţuri, reclam«, 4 ss$f tarif.

Fondată u 1881 fe o rg e iariţîu

Apare de irei ori pe iâpfcămteâ

Prin cefăţene, şi pentru

tine, la llberîa\ <%, ^ :te şi cinste.

''lirmrirrFTtagiiggM'iiWriiBreiaagaaL

t tBEMME EÎTIÎ1LEKÍTIIM11111111111.Mai puţin de cât ori-care alt partid avea partidul

liberal îndreptăţirea dea se instala acum patru ani la cârma ţării.

Sefragiul universal n a i dăduse în parlamentul din 1920 decât şeapfce scaune.

Ou toate astea liberalii au reuşit la 1 9 2 2 să se strecoare pe poarta din dos şi prin intrigă şi făgăduieli mincinoase să pună mâna pe putere.

Alegerile generale făcute de guvernul liberal în 1922 vor rămânea cea mai neagră pagină din istoria politică a acestei Ţări.

S u fra g iu l u n iversal a fost călcat în picioare, voinţa poporului a fost batjocorită în mod sângeros. Furtul de urne a fost proclamat drept dogmă politică şi încălcarea legii drept conduită de guvernare.

Pe urma acestei cumplite păimuiri a conştiin­ţei cetăţeneşti s’au strecurat în parlamentul Ţârii toţi vrăşmaşii moralităţii, duşmanii democraţiei şi protiv- iiicii dreptăţii.

De patru ani inconştienta unită cu brutalitatea ci- nizmului celui mai revoltător îşi etalează omnipotenţa la cârma ţării alimentând nemulţumirile generale şi pro­vocând revolta tuturor conştiinţelor oneste.

Făgăduielile liberale s’au spulberat în vânt. Pe sărăcia, care a cuprins ca o epidemie vestitoaie de prăpăd clasele producătoare ale ţării, şi pe scum petea care creşte din zi în zi se resfaţă com ercializările şi o politică economică dezastruoasă din care se îograşe în sfidarea milioanelor de salahori intelectuali şi manuali paraziţii imoralităţii liberale.

Corupţia s’a întins ca o pecingine asupra ţârii în­tregi. Omul onest se întreabă îngrijorat dacă mai poate trăi în această Ţară.

L ibertăţile publice ş i cetăţeneşti au rămas doar literă neagră, închisă ia paginile colbuite ale constituţiei.

Sarcin ile statului cad în enorma ior majoritate a- j supra oam enilor mici, aaaeninţându-i să-i strivească subt povara lor.

Şi îq această atmosferă de generală desnădejde şi opri­mare sifleteas â guvernul libaral are îndrâsnea?a să în­cerce o nouă şi supremă violentare a voinţei cetăţeneşti. Pe ruioeîe provocate de inconştienţa lui el vrea să facă alegerile comunale.

Şi ca să înfrângă în Ârdealu nanima revoltă a ma­selor sărăcite şi persecutate o lig arh ii dtn capu l ţă r ii au dat m ai deunăzi m ân a peste capetele acestor m ase, oligarhilor din fru n tea P artidu lu i N aţion al m ag h iar. Călăuziţi de aceleaşi îndemnuri sufleteşti şi urmărind a- celeaşi scopuri, oligarhii de limbă română şi oligarhii de limbă maghiară, vrăjmaşii din ţoate vremurile ai popo­rului, se uniră pentru a continua exploatarea şi sără­cirea acestuia.

D ar ruşinosul târg a d a t fa lim en t la în tâ ia rază de lumină, care a ţâşn ii cu v iolen tă din conştiinţa u ltra­g iată a m arilor m ase popu lare .

Prada asupra căreia se aruncase cu lăcomie ba­ronii dela Cluj şi bizantinii dela B a cor eşti s’a ridicat din cătuşile în cari fusese înlănţuită ş i a fr â n t în bucăţi pum nalul am eninţător a l o lig arh iei.

După această cumplită lecţie dată de conştiinţa

masseior revoltate noi ne aşteptam ca cei înfrânţi să-şi viuă în fire. Ne consideram cu drept cuvânt îndreptăţiţi să credem că mai ales la noi îa Ardeal va interveni în faţa alegerilor comunale o colaborare frăţească între toţi aceia cari însetoşează după un regim de dreptate.

Ne-am înşelat.Şi ne-am înşelat mai ales noi Braşovenii.Condu ctorii partidului maghiar sfidând masseîe

populare ale oraşului nostru şi refuzând orice colabo­rare cu ele au încheiat în mai puţin de 2 4 de ore un al dotîeai pact, deastâdată eu conducătorii oligarhieisăsesti.*

Cine se aseamănă se adună.Pe lista oligarhiei maghiaro-săseşti figurează în

majoritatea lor nume, cari vor să monopolizeze şî mai departe conducerea oraşului nostru pe seama unei clici de înbogăţiţi, lipsiţi de ori-ce înţelegere şi dragoste pentru necazurile mulţimii.

Faţă de acest al doilea pact, la fel de ruşinos şi tot aşa de sfidător ca şi cel dintâi, massele cetăţeneşti ale Braşovului sunt datoare să se ridice fără deosebire de naţionalitate ca un singur om şi să înmormânteze ou glasul puternic al co oşti iuţii lor regimul care le nedreptăţeşte şi coaliţia oligarhică maghiaro-săseasoă, care încearcă să le excludă dela orice control şi participare la gospodă­ria acestui oraş.

Spune un neadevăr sfruntat această oligarhie când susţine că ea a clădit şi i-a dat faţa pe care o are a- cest oraş.

Nu ea, ci voi statornici şi tăcuţi muncitori intelec­tuali şi manuali aţi clădit Braşovul.

Din această muncă a voastră ş’a părinţilor voştri oligarhia Braşovului a tras ea singură foloase.

De voî nu s’a îngrijit nimeni. Voi înotaţi în n o­ro i şi întunerec în suburbiile voastre, bântuite de m i­zerie, de boale, de lipsă de ap ă şt de toate neajun­surile»

E ceasul suprem ca să vă scuturaţi de aceaBtă momilă care ţine să se învecinicească la conducerea o- raşului nostru.

Alături de această coaliţie şi pentru a o sprijini pe ea, mai flutură ca o frunză palidă de toamnă lista lib era lă .

După patru ani da guvernare liberală, care con­ştiinţa trează mai poate li alăturea de ea?

Cetăţeni ai oraşului Braşov strângeţi vă rândurile IRomâni, Ungari şi Saşi şi voi toţi salahori trudiţi

ai vieţii de toate Zilele şi pe cari coaliţia oligarhiei ma­ghiaro săseşti vrea să vă ţină şi mai departe la uşe, uniţi-vă şi cu votul vostru înfrângeţi pentru totdeauna trufia celor ce vă baijocuresc.

Blocul puternic al opoziţiei unite vă chiamă la luptă.Votaţi cu lista acestui bloc, care e singura che­

zăşie a primenirii dela conducerea oraşului nostruJBiruinţa acestei liste având ca semn Punctul e

biruinţa voastră.Ea va pune punct şi regimului liberal şi domniei

oligarhiei din oraşul nostru.

Comitetul Blocului Opcziţonist din Braşov.

de PftŞJ,deputat de Gherla.

Solicitat de mai mulţi func­ţionari braşoveni, mi-am per­mis să adresez d lui ministru de finanţe, în mai multe rânduri, în şedinţele Camerii cererea de a încadra Braşovul între ora» şele cu sporul de scumpete de categoria 1. Intr adevăr printFo nedreptate, curentă în sistemul nostru politic fată de nouile provincii, Braşovul a fost înca­drat în rândul o aselor cu un spor de clasa II. (750 lei lunar) deşi ori-ce cunoscător $tie că viata aici este cel put;n aşa de scumpă ca în oraşele de d. I. (1000 lei lunar) ca Bucu­reştii, Galatui, Ploeşiii, Clujul, Chişinăul etc. şi mei ales ca Foc­şanii, oraş de 25,000 locuitori, deci mai puţin ca jumetate din populaţia Braşovului, renumit de altfel şi prin ieftinătatea tra­iului, dar care a avut norocul să aibă astăzi doi miniştri li­berali (d*nii Săveanu şi Chir- chulescu) şi un secretar ge­neral.

Dar mai mult! însuşi guver­nul prin trecerea oraşului Bra­şov între municipii a recunoscut prin reforma administativă, că este oraş de rangul întâi, fapt dealtfel dovedit prin aducerea la Braşov a corpului V de ar­mată şi a Curţii de Apel.

Şi apoi cine nu ştie, chiar dintre d-nii miniştrii, că Braşo­vul este iarna şi vara în per­manent sezon, fiind locul de de descălecare a tuturor viii- giaturiştilor, sporîmemlor, turiş­tilor, deci cu o populaţie flo­tantă neobicinuit de rhare, care de sine înţeles contribuie la scumpirea enormă a vieţi».

Diacă la sporul de 750. res pectve de 1000 de Iei lunar mai adăugăm sporurile acor­date până în anul curent pre­cum şi noul spor general de 40% acordat funcţionarilor prin bugetul anului în curs 1926, şi dacă mai adăugăm şi sporul viitor de 25V® cu începere dela 1 Iulie a. c. — de se va a- corda — calcule t cu putere retroactioă d la 1 Ian. 1926, vom înţelege că fie-care func­ţionar braşovean pierde» prin di- ferir.fa nedreaptă stabilită fată de ai»e oraşe oraşe, o sumă de vreo 8000 Iei inaaL

O, ştiu prea bine că suma va fi întâmpinată de anumite persoane cu zîmbete de ironie şi dispreţ l Dar dacă pentru îmbogăţiţii de război, pentru profitorii comercializărilor, ai cointeresărilor şi ai urnelor fu­rate suma va părea neînsem­nată, în schimb ea este consi­derabilă şi uneori poate hotă- rîtoare pentru echilibrarea bud­getelor micilor slujbaşi de sub Tâmpa.

Numai cine a hait între sala­horii statului, şi cine a împăr­tăşit soartea lor, tragediile ano­nime şi sfâşietoare ale micilor existente în lupta secătuitoare

Pagfna ?. lO A Z ET A TRANSILVANIEI N». 15 ^ 19 7 6

şi exasperată cu nevoile zilei» va putea să înţeleagă impor­tanta acestui plus de apunta- mente. Câte familii nu şi-ar putea pune prin el sănătatea Ia adăpost ieşind din cine şte ce hrubă de locuinţă insalub â, cine ştie dacă prin ea nu s ar salva dela pieire atâti copii firavi şi palizi meniţi tubercu­lozei din lipsă de hrană sufi­cientă !

Ei bine, trebue să se ştie câ cererea acestui spor, reclamet de funcţionarii braşoveni de atâta vreme şi cu atâta drep­tate, a fost calific tă de d i Vintilâ Brăiiaivj ca o simplă »demagogie* c unui deputat din opoziţie,

Demagogie ? Dar ce în­semnează cu% ântul acesta ? El este expresia unei agitaţiuni po­litice, nedrepte şi absurde, e a* ţâţarea poftelor neîntemeiate şi * excesive ale mssselor populare.

Este oare cererea braşove­nilor exagerată şi absurdă ? Dar de când e excesiv şi ne­drept să se ceară acelaş salar în localităţi cu aceeaş scum­pete, dacă nu mai mare ?

Dar ni-se va spune că .de­magogie* poate să fie şi agi­tarea unei revendicări poate drepte în sine, dar imposibile de realizat în faptă- Obiecbu nea nu poate să neziste criticei serioase. Cererea braşovenilor este perfect realizabilă. Şi o dovedeşte budgetul d lui mi­nistru Vintilă Biâtianu, Atât la budgetul pe anul 1925 cât şi pe 1926 d-sa a avut la avut la dispoziţie un excendent de miliarde destinat tocmai mă­ririi lefurilor funcţionarilor de stat.

Ar fi fost natural ca din acest excedent să scadă mat întâi suma necesară pentru comple­tarea sporului special al ora­şelor nedreptăţite ca Braşovul, Câmpina, Pietroşanii etc. şi să repartiseze numai pe urmă res­tul asupra lefurilor tuturor func­ţionarilor d n tară.

Chiar dacă prin această ope­raţiune suma destinată sporului general al funcţionarilor din toată tara s’ar fi micşorat cu vre o 100—200 de milioane, d*sa era dator să o facă. Era dator pentru că niciodată nuaîn- cercat măcar să tăgăduiască nedreptatea ce s’a făcut braşo­venilor. Dimpotrivă D*sa a re­cunoscuta fără înconiur.

Să stabilim deci că sprigini* rea cererei funcţionarilor bra­şoveni nu a avut un caracter .demagogic “. 'Ba a fost per• fect întemeiată şi ea a fost u~ şor realizabilă din excedentele budgetare din ultimii ani, des­tinate tocmai pentru Jmbună• tăfiream sortii funcţionarilor pu blid,

D 1 Vintilă Brătianu a refuzat însă să o facă pentru-că prin satisfacerea probabilă a func* funcţionarilor din cele câteva oraşe nedreptăţile sporul gene­ral al funcţionarilor d n toată tara ar fi suferit o infimă re­ducere şi cu aceasta s’ar fi ştirbit demagogia D-sale, dema­gogia reală de astădată, a sta* bilizării budgetului şi a „norma­lizării* mincinoase a salariilor publice.

Iacă deci cum învinuirea de .demagogie“ se întoarce de data asta tocmai asupra D sale.

La sfârşit să mî-se îngăduie însă o observatiune de ordin personal. Unii funcţionari bra­şoveni se vor fi întrebat cu mi rare care e interesul unui de­putat străin de Braşov, ales departe de oraşul acesta de a agita o chestiune locală bra­şovean ă.

In teoria constituţională se ştie că ori*ce parlamentar re­prezintă nu un judeţ sau un oraş, ci ei este reprezentantul tuturor intereselor publice şi naţionale. Crescut în Braşov, de care mă leagă anii de tinereţe* am socotit cu atât mai mult că am datoria să satisfac cererea dreaptă a câtorva funcţionari braşoveni, prieteni vechi din copilărie. Mă întreb însă pen-

tru»ce mi-au făcut ei onoarea de a-mi încredinţa sarcina de a-i reprezintă în faţa guvernului ? De s;guir ei au dovedit încă o-, dată că .deputatul* Braşovului, ieşit din urnele furate împo* triva d iui Mdiai Popovicî, nu este adevăratul reprezentant al acestui oraş.

Şi nu mă îndoesc că la ale­gerile comunale ei vor şti să tragă conclusiile ce se cuvine să tragă d n indiferenta suve­rană pe care a arătat-o intere­selor b aşovene partidul liberal, atât în persoana d*lui ministru de finanţe cât şi în a falşului »deputat* liberal al Braşovului, oraşul pe ca^e nu 1 iubeşte de­cât cine-1 cunoaşte din vârsta impresiilor fragede şi pe care nu l înţelege decât cine a eres cut în mentalitatea şi atmos­fera Ardealului nostru.

Alegerile somaţiile In Ardeal

Lista comună a partidului na­ţional cn Saşii la Bistriţa.

Santera informaţi din sursă eatorlzfttă că o^g’iiz£t;a săsească din Bistriţ« a hotărât sâ tapte în alegerile comunale «lături de partidul naţional, aicătoted o listă comună, fu care vor fl şapte candidaţi sî psrt datai na* ţionil şi opt st ti.

încercările liberale de s ob­ţii: coocursBl silfilor aa rămis InfrnctEoace.

Ssccesal liste! comune de o poziţie e»te as garat.

Atitudinea muncitorime! din Valea Jm ui.

Suntem Informaţi că muacîto rimea din Valea rJiului nu va vota lista liberală, dual cam in­firmă oficioasele partidului ma­ghiar.

Liberalii, pric teroare sl ame­ninţări, eu reuşit sâ ief ulaţeze pe câţiva muncitori, cari au pri­mit tâ figureze pe lista „cet&- ţene»sî&*, dir după înţelegerea piftiduiui naţioua! cu paitidsi socialist, muncitorimea de acolo a prim t îndrumarea sâ cu vc*. teze la sici un c®z pe Ibsrih

Adunarea opoziţiei mite la Oradea @sre

FiOita! unic a! epoztieî unite a ţinut Duminecă la Oradea* Mare o grandioasă adunare ce­tăţenească, la care au participat peste 3000 persoane din toate straturile sociale.

A vorbit d*i dr. Aurel Lozir, ci re într’ua magistrat discuta a lămurit opinia publică de marea importanţă a alegerilor coma* oaie şi d® laşt*. pe care o de ce opoziţia soită contra tirâniei li­berale. in acetaş stuz au vor* b:t şi reprezentanţii p&rtid»tai ţărănesc d-ntl Simonia ?! M i vrodin, d i profesor Sofronie (oaţioca ) şt cn rcpiczcctant ai part data! popora ni.

Sta remarcat deasemenea şi prezenţa a msi multor fruntaşi dm pirtiid maghiar.

Publicul de faţă ia această Intranire a manifestat sgomotos pentru opoziţia unită.

Uita frontalul unic la AradD.n Arad ni se anunţă că

Sâmbătă a fost depusă lista frontului «nic, pe care figireasfi reprezentanţi ai tuturor partide­lor cere aa aderat a front la­tre ei sânt şi maghiarii democrat!.

S i i i i f n É r i i n i p i l e n i e e s t i confesionale i h m

I>m cercurile noastre didactice pri­mii» următorul articol:

Uua dintre multele opere chibzuite ori nechibzuite ale gu* versului actual este şl faptul împlinit, ce cade ia domeniul afacerilor miniaterlulu! tnstrae- tiunii publice şl anume: fai­mosul nostru liceu dela Braşov „ Anâreiu Şaguno", cu trecutul lui istoric, naţional'cultural şi religios-moral a fost trecui la stat din două motive.

1. Pcntrucă edită ce ata fă­cut unificare*, îofâ ptojndo-se România-tare *1 liberă, na mai «re roit confesiunea română, ca ocrotitoare a ca tarii naţio­nale, redgloaie — morale — ea fiind cuprinsă îs acclaf stat a zitir naţional; — şi

2 Că bisrrica Sf. N.cohe fi­ind despoiată de averile s*le pr-.u expropriere, nu mai poşte susţinea ca pâră acum şcolile.

Nu facem sici o ob ecţtane faţă de această mătură, csre fără îndoială nea surprins foarte mult, dar ţinem si atragem a t nţiunea asupra consecinţelor ce isv'orâsc de bană ssmă, dla această «şiuaicitA operă. B se­rica sf. Nuotae, ai cărui trecut a fost f*râ pereche fiţi de tre­cutul orî cărei alte biserici, a ţinut couştl nţs poporului româ­nesc din Braşov trează şi a ere- lat mL*aeui Andrei Şiguna*, da care a legat apoi soarta viiti - rulai ueamalat pe terea cuaar«i, acţionai şl morr. Ctitorit şl bi­nefăcătorii acestor importante institcţ anl au testat averea lor pe lâ.'gi o caldă rogimtatr, ca ev.Ci odată aceste şcoli româ­neşti eâ nu-ii schimbe caracte­rul tur confesional. Urmaşii lor sfau ţinut de vorbă respectând dorinfa marilor tor înaintaşi şi &'au luptat decenii de arândal, ca să menţină acest tezaur sfânt, neştirbit şi ideptndent.

Asuzi insă ce se îjtâcnpiâ ? Era şt st, câ artera de v.aţâ pr n- cipslâ a bisericii o formează doosţtaaife îatintelor piină:itu;i aflătoare în vccbial regat «ie aâror cucernici voevozs pravo­slavnici, cari an ioţdes rolei imperios necesar, ce trebuia sâ aibă biserica ortodoxă aici în Ardeal şi fără de Ctrl na s’ar fi putat duce o isptâ vetoriossâ Împotriva tentaţiauiior da mi* ghlarizare & Roacâiilor.

Am aszlt conferinţa judicioasă «l plică de bogate amănunte a Sfin|iei Saleparsstitai han Friş­ca şt am petaî ckd cu-r îs- ctnrllc amintite m*i «as.

Deci in moa iogi se poate vedea, ca d*câ Dtacr.wa, iu ace e vremuri de g*ea cumpâas, ar ti fost ma* sâraU şi n’ar ti dispes de avere, ar ti fost amentaţată dc-a fjirge în imposibilitatea aoaţlnerii şcolilor şi star fi vâzut constrânsă a apela ia ajatorui sta ulul maghiar, p erzânja ş astfel autonom a ei. Dar mui- ţnmitâ legiîurl or de prietenie şi prestigiuloi, de care «tas bu­curat aţâţi apostoli valoroşi ai biserieii noastre ia fostele gă­vane româneşti, şcolile ce retro eonfeaienale aa primit, pe iâugâ venitele mari ce le aveau dela moşii, subvenţii dela statul ro­mân ani de-a rândul tocmai pen­tru păstrarea caracteraloi con* fesioual.

Azi însă, dupăce stau expro­priat aceste moşii ale bisericii, e lucru de înţetas, că biserica ne mal dicpanâud de aceleaşi mijloace spre a sasţine şcolile, ca până acum, s'a văzit nevoită prin fo ţa Împrejurărilor a o ceda st. loial

Na pentru alt motiv, cât pen­tru păstrarea cu sfinţenie a u nei vechi tradiţii, care ar fi me­ritat mai mult respect, b* chiar an cult deoseb i şt pentru ia- szşi memoria binefăcătorilor star fi cuvuait să se evite această schimbare.

Dar nar fi «numai atât, căii chestiunea devine şi msi inte­resanţi st de-o doreroa«! «etu- alitate. Liceul »Andrei Şiguua* şi şcolile primarei confesionale au lăset să treacă prin sânul lor o seamă de dascăli dîu «el mst excelenţi, anume pregătiţi tn mod special şl susţinuţi i studii chiar cu banii bisericii, ca să poată fi pricepuţi şi ze­loşi muncitori în aleasa lor ca­rieră. 0?re sfetific&adU’Se şco­lile, ne vom mai aştepta ia ase­menea «v oreffjite şt mature chib- zuîeli? Mul Ps©f sorii şi îaeă- ţâforit nu vor mal avea nea­târnarea firească ce !e-o faipu ne menirea, căci vor fi la dis­creţia guvernelor, ce se vor ms! peria da ta cârma statului. E! vor fi expuşi transferărilor, dificultăţilor, şîcaaeior şi desti­tuirilor pentru consideraţii de ordin pol tic, ca ia t lie pirţi şi clse ştie ce Incapacităţi îsrJumu* rate şi privilegiate seu cu rude Ia „Ierussiim* sevor încuiba în lo­cui lor, al acelora, cert s\ u dislîns ca cinstita şi spornica ior activitate In cele mat cnâ- ce momente ale vieţii noastre naţioaak!

Dela „A stra“Sibiu, 8 Februarie.

Ia z u) de 31 laa. apoi 1 şl II F^br. a ţmut dl inspector ş .f ai învăţământului loan Bratu o serie de îr â conferenţa ştiinţi­fice în cadrele conterenţelor „Asirei* din Sib iu. Ia sala de gimnastică arhiplină şl îa sala de e xperimente fizlcata o vorbit de­spre radiofonie, erăiâad totodată dr la experimente f z cale şi cu aţ torut desenelor explicative cum a evolit&t ş! s’a năsoat ideliî tr&nsmtsiuaii cls âricitâţii, etc. la cocierenţa dintâi a in­sistat mii cu seaml asupra no- ţiun!lor privitoare ia eledricitat.; eoţlont, ceri se vor h spălădt ia muiţi, câţi eu absolvd vre-un liceu sau şcoală reală. După aceatată revizie, n stăruit «on* ferenţiarul asupra înscrişilor cu­renţilor eiier&utivl. Stau discutat pe larg teoriile iui Foraday şi Maxweiî — împreună cu coa= seciuţeie for. — lu conferenţa a doua s'a arătat ia ce chsp au demonstfât F^ddersen, Herz şi Tho iişoi eorlile celor doi în* veţaţî âmiarţ;, docediad exta- te«ţa undelor ciectrom^gnetlee. Iniuşinie acestor stau de­monstrat p;in experimente şi pe calea desenuriior. Ia conferenţa ci ti mă â arătat confdresţiarnl cum au foit folosite aceste na­de pentru comuaicar^a gânda- iui şi a graiului la distanţă mare, începând cu apsistai pri miUv ei iui Mdreoni, şi sfârşind cu poiturde de eoaisiuae, mo d rne. După lămurirea aparate ior de telegrafie fără fir a lă­murit conferenţiarul diferitele probleme ce se pun k legătură cu radiofonia, arătând cum an Sosi rezolvate pâaâ !n prezent aceste probleme, atât tn oeace priveşte emiiiuaea, cât şi re­cepţia. Dl Bratu a pus la inima publicului îadrăgireo radiofoni­ei, fdnd aceubts ua element ca­pital pentru răspândirea culturii ia mtisse cât mai iargl (chiar aparate cu 200—300 Lei pol primi concerte şt conferenţe iransmlse din capitalele euro­pene — dacă am avea en apa­rat de emisiune îa Sibiu, Ar ud, et ,*.) Conferinţele, pline de e- iocvenţd, au fost mult aplaudase — îb -i apoi stau audiat concer­te bine reptodEi e de „haut-par- leur*-ui liceului di£ă Prcgi. Paris şi alte localităţi.

Cor.

1 Lucrările ca fisiuniircmâno-cehOstovace

99ătfB fixafââ iraâlţel ăela Tisa.Ztarels cehoatavscs «vn-jfâ că

comfstaavB da dahsiitsr« Romă- M0 -Ceb”8 0 -/*cî csrs a lucrat tîm9 df o slptâmâsă la Satu-

a cfzjd ds «cord asupra rsgiraatai ráutal Tisa csra for- Kcazft gras:?a e^tsraîă îstre am» bal« etîte. Sta fetsb’H dsaseme- w«i modul dt folcitucăaî râului Ts» în fstai ca a^bo e state aă poâtă «ftcisa tr«E?5ortart pe plute. Sta prevăzut şt cazai de­selor schi «bir- ds albie.

Da^ă arar?ji?«a şi a altor püseta ds cirî comlsîusaa se va oeu î« !u zdeta cale mai a- proptat% cheat naea graniţei de pe Tes, care timp de 3 ani a fost ta deabvtrre, va fi în fine d&f n tiv lezolvită.

Saspmiarea proceselor.D. Chircutascu, interimarul mi­

nisterului de justiţie, a trimes o> circulară Instanţelor din ţară prin. care ie pune în vedere să-ţt suspende activitatea pe timpul ceior 5 zUss de alegeri comu­nale, amânând d:n oficiu toate procesele.

A .casta, sore a da putinţă fus- tiţtabiSjlor cât şi funcţionarilor sâparticipe la akgsii.

Lista s â s s a s c w ilir iJiîă lîâia candidaţilor sml şi

unguri pentru consllilul ’cocnu- nai d-n Braşov, depusă M rfi la tribunalul di© ioc:

COăSliier!: 1 Of Kari Shnell,2 L>r bzde Beta, 3 Dr. A, Po* tany, 4 Szabó Bmt, 5 Michael Zerbis«', 6 Dr, Harmath Zoltán,7 Dr. Viclor Zisk?, 8 Kîsâ y Lafos, 9 Victor Telutia»». IO Sárosy Lrjos, 11 Dr. Kari Fiech- tenmocher sen. 1 2 . Dr. Ta sek O zj. 13 Treugott Copony 14. A^erttíy Săidor. 15. Han* Eler. 16 Dsner Lijos. IZ Samué S hlll. 18. Szegő Arpad, 19 Al­bert SchaU r, 20. Lató«,21. Fífdfff'h Schwacht, 22. Kiss Mihály, 23. M, Odsbeih, 24. Ko*a Albert.

Sfiplââgţi: 1 Dr, A, Tontsch,2. Öortos 6 é a, 3. Mi hael Oa- gyárt, 4. Koct*# Bele, S. Wal- dtenar Gist; 6, Kahan» Béla,7. ioha^n Bfenttiăfkr, 8 . Dr, Kupcsty Bele.

Intrarea Germaniei ia Societatea Naţiunilor.

Din Berlin se anunţă:Consiliul d : mlnî|trl a decis

în unanhniLíte trimiterea notei prin care Germania anunţi in­trarea fu Liga Naţiunilor. Nota va ti publicau imediat după re- m ierea la Gsneva.

In urma deciziune! Comlsjunel afacerii j»r streine a Reichstagului se aşteaptă ia Geneva sosirea cererei de admitere a Germaniei dela un moment ta altul. In acest caz consiliu! va fl convocat la G meva înta'o sssiuns «xtraor- dlnarâ pentru Vinari 12 Fsbrua- rie, pentru a Sxa da&a coavocă- rei ssáilun í cxtraordfs*rs a adu­nării Societăţii Naţiunilor, »are urmează să decidă admiterea Redviluî.

Consiliul extraordinar va fl compus în mare parte din re­prezentanţii diplomatici ia Berna al statelor membre în Consiliul L'gef, şi nu va ţine decât o sin­gură şedinţă foarte scurtă.

Data la care va fî convocată Adunarea extraordinară va fi foarte apropiată de acea a se­siune l ordinare a consiliului, pro­babil la 12 Martie.

A D o iitm & n ta Ia Gazata rran stlT O B la i m p ó t M m ori şl oknâ timp mai la-d a t e g & i m m ta a a ra ,

Nr. 15—1926 SAZETA TRANSILVANIE!

Recoltele anulaiagricol trecut

Potrivit datelor publitole de Dl. Dr. G. Iooescu*$i»e?H în ziarul „Argus" din I Ianuarie 1926 recoltele anului e gri «ol 1924/925 se tnfflţişează astfel:

Grâul s’a semănat îa 1925 pe o suprafaţă de 3 300.887 ha.; suprafaţa @ la creştere perma­nentă.

In anul precedent fusese îa- săntâniate 3.175102 ha. Produe- tta medie a fărlii a fost de 860 Jcgr, ta ha. producţia superioară celei din 1924« dur inferioară celeia din 1923 şi 1922. Re­colta tot?!« de grâu a fost de 28.466.792 q statale metrice. A- ceastă recoua lasă un disponi­bil de export di 32 000 vogoane.

Produc}!« de grâu ia Ht a fost bună ia Transilvania şi 6u-

|Codnj, buntfoari la vechiul re- S*t şi cxlrem de slabă în Ba­sarabii?, unde deab-a e’a obţi­nut ceva peste să mân fă.

înfurii ţa pe care recolta rea din Bosaribla o exercită asu­pra sîtaafiei generale a tării este foarte adâncă, că suprafaţa înaăniăsţri?. Io Basarabia cu

Ijrâu reprezintă un sfert din su­prafaţa totală. Această provin» « e a trebuit sâ-şi eomplecteze necesitaf ie de hrană şi de în- •ăniâaiere cu disponibilul din 1925.

Secara s'a însamânfat în 1925 pe 270.481 ha. o suprafaţă a- proape egală cu cea din anul precedent. Producţia a fost de 760 kgr. ta ha. în medie pe fa* ra întreagă, medie scăzută mult din cauza recoltei si&be a Ba serabief.

Orzul de toamnă şi de pr?» măvară s’a semănat pe 1,704 061 ha, suprafaţă inferioară cu mai bine de o sută de mii de hec­tare celeia din anul trecut.

Diferenţa în minus de la orz şt ovăz se repartizează Intre creşterile de suprafaţă ale grâ ului şî porumbului.

Producţia medie Io ha o or­zului a fost de 610 kgr. ssăzuti tot din cauza deficitului Basa­rabiei.

Producţia totală este astfel de 10.363.227 q iintdlf’. cantitate sare de abia faaâ un disponibil ni» însemnat pentru export.

SportiveCampionatul National de Skl

ai României se va ţine îa zile­le de 13 şi 14 Fd>r. după pro­gramul fixat, cu deosebirea ea concursul va avea loc pe Sulkr In toc de Poiaua (Casa de Skl S. K. V.)

Se va educe ia cunoştinţa publicului ca locuri pentru dor­mi» la Suller eu mol sunt, ca­me rile fiind ocupate de concu­renţi.

Comitetul organizator.

Lucrări de

spoit, vopsit mole, MWle rxîcat cu 20# sab praful dt zf.

Cossude din provincia le •- xecut prompt.

Rigó BertalanBfliof, «l. Ttltl M i I* li.

99 1—1

TEATRUL NATIONAL APOLLOIn cadrele turneului oficial al Teatrului National din Bucureşti

va avea loc

Marţi in 16 Februar!« 1926o singură reprezentaţie cu

MACBETHTragedie în 5 acte (17 tablouri)

de Shakespeare.In rolul principal (Macbeth) ma­rele artist C. Clprlaa cu colabo­rarea artiştilor : A l l L l C * , 8 . D l t *calesca, 6 Rellsioi, 1. Hiat*

laici P. Irttaiisci etc.Decoruri şi costume speciale. Începutul ia 8Va seara. Bilete

la casieria „Apoiie".

Nr. 11/926.

PiiliiicaţfBHeEforia şcoaielor centrale ort»

rom. din Braşov (Liceui Andrei Şaguna) vinde prin licitaţiune publică, orală şi cu oferte în­chise, care se va fnea tn ziua de 7 Martie a. c. ora ÎO a. m t în biroul Eforiei şcolare.

Pădurea Muntelui Prişcu şi Valea Neagră, aparţinătoare co­munei Teş.la jud» Prahova

Suprafaţa primei păduri e de circa 2C0 hectare, iar a celei de a doua de 15 hectare. E- senia lemnului: fcg secular.

Conditiunile de licitare şi vân­zare se pot vedea în biroul E foriei şcolare.

Braşov, în 8 Februarie 19.6Eforia şcoaleior centrale

ort rom. Braşov.106 1 - 3

PubiicaţiunePentru închirierea apartamen

telor din întreg etajiul 1 aî ca­selor Fundeţiunei loaş Juga din Piaţa Braşovului, Şirul Botelor Nr. 22, constătător din 17 ca­mere şi dependinţe (Localul de birou ai Băncii Albina etc.) se publică licitaţiune orală şi cu oferte închise.

închirierea se face pe timp de trei «ni, cu începere din 1 Octomvrie 1926.

Licitat’unea orală se va ti- j nea în 20 Februarie a. c. la I ora 5 p. m. în biroul Eforiei I şcolare (Liceul Andrei Şdguna).

Ofertele închise se vor înainta până cel mai târziu în 20 Fe bruarie a. c. la 4 ore p. m., in* sotite de vadiu de 10°/« dela suma oferită, în numerar sau hârtii de valoare.

Comiietui îşi rezervă dreptul de a accepta ori care dintre o- ferte, fără considerare la suma oferită, eventual a nu primi nici una şi a publica licitatiune nouă.

Braşov, din şedinţa Comite* tului administrativ, ţinută la 28 Ianuarie 1926-

Comitetul administraţia al fundafiunei mIoan Juga*.

89 3 - 3

lie vftizare 2»a«ath*i *de 1 «■ ş! 10 («al. A se sdres a la âbSlight jligi» Braşov-Sta -plai No. 108. 104 1—1

Cetiţi ţi răspândiţi:

.G a ze ta Transilvaniei*

Cursuri serale de limbi streine : ~ : pentru începători :

Pentru ca să poţi învăţa în 3 luni corect şi fluent glczeşte, »n e nevce decât de o bună şi ÎNCERCATĂ

TODĂ şi de BUNĂ VOINŢĂ din partaa elevului.In 16 FEBR. începe un astfel de curs şi pentru LIMBA

FRANCEZĂ. Anunţări se fac îa Curtea Honterus No. 9. 101 1—1

en*ME

„VOILE ANA“Cassa de economii societate pe acţii în Voila.

CONVOCAREP. T. Domnii acţionari ai cassei de economii »Voileana* societate pe acţii în Voila se

convoacă ia

a XXII-a Adunare Generală Ordfaarăcare se va ţinea în Voila la 4 Martie 1926 Ia orele 2 p. m. în localul institutului cu următoarea

O R D I N E D E Z I :1. Prezentarea bilanţului încheiat cu 31 Decemvrie 1925.2. Raportul direcţiunii şi al comitetului de supraveghere despre activitatea societăţii de

pe anul 1925 şi darea absoluioruiui asupra gestiune! încheiată cu finea acestui an»3. Propunerea directîunei referitoare ia împărţirea profitului curat.4. Propunerea direcţiunii referitoare la urcarea capitalului social la suma de Lei 1,000,009

care să se facă în modul următor:La capitalul actual să se adauge, fondul de rezervă, fondul special de rezervă plus

dotaţia din profitul anului 1925 prin care operaţie ajunge Capitalul la suma de Lei 500.000. In urma acestui aranjament să se retragă acţiile vechi şi pentru fiecare acţie veche de Lei 200 nominal să se dea o acţie nouă de Lei 500 valoarea nominală. Să se emită după aceia 1000 bucăţi acţii nouă de câte 500 Lei valoare nonTnală, pentru care însă acţionarii vechi să plătească efectiv numai 400 Lei de artie urmând a primit capitalul restul de 100.000 Lei din diferinţa ce va incurge de la acţiile ce se vor plasa la acţionarii noi cu preţ mai urcat eventual din alte reserve ale institutului.

Fiecare acţionar vechiu să aibă drept a opta câte o acţie nouă după fiecare acţie veche. Dreptul de opţiune să se pcată exercita până la 30 Aprilie 1926 având a se plăti la optare de fiecare acţie jumătate din vărsământ, iar cealaltă jumătate îa 1 Octomvrie 1926. Pentru even­tualele rate neplâlite la termin se va calcula 15% dobândă.

Jn caz că până la terminul stabilit nu s ar opta toate acţiile Direcţiunea are drept a le distribui tot acţionarilor vechi pe preţul de Lei 400 acţia,—ier dacă acţionarii vechi nu ar reflectat are drept a le distribui ori şi cui însă pe preţul de Lei 600 acţia.

Propune mai departe modificarea §§ ilor 4 şi 53 referitori la Capital şi fondul de regervă,5. Alegerea comitetului de supraveghere pe un nou ciclu de 3 ani.

Direcţinnea.P.T. Domni acţionari, cari doresc a lua parte Ia Adunarea generală au a depune Ia

casa societăţii acţiile lor până eelmuit 4 Martie 1926.ACTIVA _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Co» Bilanţ cu 31 Decemvrie 1925 PASIVA

Cassa în numerar . . . 157,921*51 Capital . . . . . . 198,850 —Cauţiuni . . . . . . . l,4i0 — Fond de rezervă • • 198350 —M o b il ia r ......................... 16,980-— Fond special de reservă 60,060'—Efecte . . . . . . . 252,366*20 Fond filantropic . . . 5.237*04Cont curent . . . . . 199,05 r44 Fond de pensii . . ♦ 56.144— 519,14)104Cambii cu acoperire hipot. 612 983*— Cont curent . . . . 15780E s c o m p t........................ 1.614,738*- Dividende ne ridicate .

Interese transitorii . . Depuneri spre fructific. P of t curat . . . *

15,468*4870,168*—

2,130.286*82120284*01

Total Lei 2,855,500*10 Total Lei 2.855,505-15m u _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ e<i Felder« şi Prefit VUIŢI

Chirie . . . . . . . 1 000-— _laxe pentru transcrieri

»

Maree de presenţă . . 7,000 - de acţii 72*—Interese de cont curent 9.057*— Provizii . . . . . . 46,257 —Spese, porto, timbre etc. 42 843 25 Interese după efecte . 67342*24Sa lare ........................ .1®/* dare cifra afacerii . 5,432*—

47,700’- Interese de la cambii cu acoperire hipotec. 136,042 —

6*/e dare după salarii • 2862 — Interese de escompt 22X8386210®/« dare după interesele

dep. mai mari ca 5000 Lei capital . . . .

15®/* dare după dividende şi tantieme . . . .

Impozit generai . . • Iinterese după depuneri Profit c u ra t ...................

15,812 —

13,364'—17 845 60 55,315*60

193,852 — 120, >84*01

I o iei Lei 4/3 03106 Total Lei 473,05186

V o i l a , Ia 31 Decemvrie 1925»

D I R E C Ţ I U N E AP«ntra contabilitate

lorel Harinescn m. p.

Br Oetavlsn V a sa m .p. Traten Şuteam .p iile Sacbelim.p. licolae Berteam.p. ftheorahe Vssim .p.preşedinte

Ratei Una m. p. Pfoeoplu Benţia m. p. Eremîe Varna m. p. loan Timofti m. p. lioolat %tm m. p.preţedinte.

Prepsneree Ditei|lfiuli referitoare ia impirtirea proiitalai carat.1. 25V» Dividendă . . ..............................................................Lni 49,712*502. Fondul special de rezervă ........................................................ 42.240 —3- Tantiema direcţiuriei ................................ 10,000*—4. m comitetului de supraveghera.............................. » 4000*—5. „ funcţ onanlor6. Pentru ridicarea monumentului la mormântul regretatului

casier t Visaion Gabor . . . . . . . . . . . „ 3,000 —7. Bisericii ortodoxe Voila ............................................... • 2.000'—8. Şcoalei din V o i L ................................................... m 2.000*—9. Bursa orfanului de ambii părinţi Vesile Dobrin ucenic ferar „ 1,000*—

10 Fondului de p e n s i i ................................................ .... . . „ 1 331*51Total 120,28401

100 1 -1Direcţiunea.

I lîl tefen sjîuaî înI li i w lllIXrCal w apropierea gă* rii Baitolomeu—Braşov şi lângă canalul industrial Timiş, bun pentru construcţiuni industriale şi locuinţe- Oferte se primesc până la 15 Februarie 1926 la economalul bisericei evangh. Braşov Cetate, Curtea Honterus No. 2, unde se dau şi informa­ţi uni. 18 10—0

Rafturi, dulapuri de sticlă, obiecte pentru aranjarea de galantar —de vânzare cu preţuri conve­nabile, din cauza schimbării de

localVIGTOR BUTYKA

Prăvălie specială de articole de voia; şi galanterie de piele.

B?£şov, Str. Vămii No. 2.

f io V i n 7 9 l t a una pereche IAU V ă i lM F c de h a m u r inouă, de lux cu hăţuri dublei Informaţiuni la 1080 lllmle Str. Podu lui Grid No. 22. 2*3

Un neenie silitorcu plată, se primeşte Ia PAPE­TARI A HERZ, Braşov* 8—0

ŞT'frwftmi 4. GAZETA TEAHSIf.VAWm« Nr, 15-1926%,4

Pom ana a începutFierbere mire. Liberalii »oş-

ftri trezit dia heznreele ta eere te complăceau. S i freacă Ia ocbl, te «lfi speriaţi îa toate pSrfiie şi aa le vine a crede c i afaa răfaeleior a »o*lt. Aleg-rîle comanale f xoie de guvern prin arbitrar j î sfidarea turci, i-cu pas Sa mere încărcătură. Siluind |ara cu dragostea lor prefăcuţi au provocat dispreţul şi sc&rba a* legătorllor. Blestemă ceasul Iu care au făcut acest pas greşit, dar este prea târziu. Acum vid c i marea popularitate a porii- dului lor, cu »rădăcini adânci In masele poporului*, a’a existat de cât in Imaginaţia lor, Înfierbân­tată de abuzurile şt ilegalităţile comise în cei patru ani «U ad­versare, cu care ne-au fericit. Dtr hora alegerilor stârnită de ei înşişi, este In toi, şi bieţii vrftad nevrând trebuie să joace.

In consecinţă ordinele au fost date in pripă şi cu înfrigurare, pe sec|!i şl căprărfi. Chiar şefi mai mărişori de ia centru, care nu s*eu mai zărit pe la no), de când au fost aleşi deputaţi, bă­nuind pericol«** 1, au catadix t să dea iarăşi prin oraşul nostru, asigur findu ne din nou de dra­gostea lor aeţinntrritâ. Treaba Insă merge greu. Realitate* este realitate, şi lovitura ce primesc prin dăasa este lovitura de mă­ciucă. Nu pot să-şi Înfiripeze pe cei 24 de csndidaţi, dar încă ş i mei găsească şi pe cei 50 ale gât oii, ce se cere pentru pro punerea listei. Marele lor partid cn trădai!, zic ei, în ct a ce prl- veşte abuzurile răspundem noi, din localitate,-nu număra atâţia !d?î; it r în casa pustie din Str. Po.ţci intitulată cu tupeu »Clu­bul perfidului n«{tonal bberai" nu se învârtesc doar, de cât câţiva şobolani.

Şl atunci porunca a pornii de sus p? n cei mai zdos ră» prer, orgaaiz&iorui partidului dia oraşul »i {ude|ul Braşov, ca a- genţii să facă rost, din pământ,

de un partid nationsMlberai In localitate. Această sarcină este prea grea pentru ef, de geaba se «bat în fel şi chipuri, de geaba între buinteaziâ orice mij­loace, de geaba hng ne alegă­tori de mâ&lcă şopiindu fe dul­ce la ureche: — Vino cu noi, te punem pe iîst?; întocmai ca negustorul ca merf j scumpă şl proastă, care spune clientului naiv: — Cumpără te rog, de ia mine, pentru Dta las mai eftin fiind-că-mi eşti prieten. — Răs­punsul este unul şi acelaşi, este gestul ce’l face ori cine, invo­luntar, când trece pe lângă un Soc mur dor.—

Ceea ce însă a provocat hazul mare, este faptul că toate, sau dacă nu, aproape toate cârciu­mii» de prin mahalale şi centra au fost puse ta dispoziţia ma­rilor electori pentru a convinge pe alegătorii slabi de înger, prin mâncare şi băutură la dis creţ ie, să meargă i u ei, spre fericirea lor şi a ţârei; — cre­zând că prin acest mijloc vor obţine aderenţi, cei puţin de ocazie. Lumea însă ii cunoaşte şi ort ce er face ei, este za­darnic. tşt fură căciula singuri, se înşeală amar şi presimţind catastrofa, c*utâ să evite inevi­tabilul Liberaţii hotărând efec­tuarea alegerilor şt-au săp&t singuri mormântul. Astfel că sacrif.ciid inutil ce l fac prin amin! iele io raiuri, pentru a a* nu {i ale g Horii şi a Înşela buna lor credinţă, nu este aitcev.i de cât ponuna omului păceios, ca­re văzâadu-şi cu ochii, sfârşitul apropiind j se, îşi grljeşte au fiieîul in speraşi* eitar<;â divi­ne. —

De aceasta se vor convinge cu o azia elegiilor torn unde, când alegătorii txrcil&ndu-şi dreptul iar de vot, ie vor cânta din toata Inima «veşnica or pomenire.

Const, Vlad evocat Braşov

l i i t a M Mcu reprezentanţi organizaţiilor săseşti şl maghiare— COMUNICAT. —

Ultime ştiriA f in i i ! A U i Opoziţiei unite

Azi au fost anunţate prefecturei poliţiei şi prefec* turei judeţului următoarele adunări:

Duminecă 14 Februarie ora 11V5 Cinema »Mo­dern*.

Luni 15 Februarie ora 6 seara la Şcoala să ­sească Bartolomeu (S ira la Lungă).

Marţi 16 Februarie Iu Scheia, restaurantul Moşoiu..Miercuri 17 Februarie în Blumina Sfcr. Morii Nr. 7 .Tot D um inecă 14 Februarie au loc !a ora 4 d. a.

întruniri îa D ârste (Şioala comunală) şi S tu ploi (casa d-lui Ion Voi cu).

INFORM A ŢIUIT 1

Ftjă de ştirile «părute îa pre­sa germană şl maghiară reiat!? Io pertractările pentru prezenta- rea unei sirgiire liste din pri­lejul alegerilor comunale pn x'- me, delegaţia orgenlzsţiel parti­dului netioaal dfn Braşov dă, cu privire la pe rfradîriie cu reprezentaţii organizaţiilor să­seşti şi maghiare, următorul co­municat:

Fcza I. a pai trădărilor.1, Partidul naţional îşi d§ a-

sentimentul la o colsborera cu Saşii şi Maghiarii din Braşov pentru formarea unui bioc de opoziţie contra guvernului libe­ral.

2, Conducerea săsească cre­de că a testă colaborare s’ar putea r<?eiizâ pe b.ză de tar- ftialităfi, *decă 1/3 români, 1/3 saşi şi 1/3 maghiar), — răspuns pozitiv îşi rezervă a da îm i numai duiîl şedinţa orgsnfza fief cec rate sădeşti care avea să se ţisă la Sibiu.

3, Reprezentantul grupării maghiare declară, c i nu poate trata de câi numai după cu noaşterea hotărârilor pe cari ie va lua e du os rea organiz ţîel centrale nughtare la Cluj.

4, Partidul naţional decide colaborarea cu cri şi cere gru­pate politică —• tiv ii d ; cea liberala şl comuaisid — luâa du •se de bază raportul de for \ te al fiecăreia.

F azi li.1, Saşii decid Iii Slbiiu pre­

zentări * d* iîKsti> *<• parate.

2, Maghiarii hotlrlsc Ia C-uj pactul cu partidul liber*î, In urmare:

3, Opoziţia imit! (partidul nipona), perfidul poporului şi perfidul socialist dtn Braşov, ia cred se ©12 tură şi un evreu şi un maghiar) decide depunerea ta tribuna! a listei Si.de de caa- dictare in ziua de 8 ). c. ora 11.

Faza IU,

1, Maghiarii denunţa pactul cu liberali!. — in urma s tuaţl- unei athixbak:

2, Opoziţia unită renunţă în ultimul moment d? a prezenta lista m la ziua şi ora f xită, contând necondiţionat îa o în- taiegsre cu maghtgrii saşii. Dsr

3, Mai,ht înşişi nu se e- propne de grupul opoziţiei u* nite cu aici o ofertă sau pro­punere.

4, Saşii propun formsrea unei liste »cetăţeneşti“ pe tertia-illţî ş! cu introducerea în listă a unui membra d partidului libe­rai, — propunere la c*sre er a- «tara şl organizaţia mughl&r#.

5, Opoziţia unită nepufând abandona prin ipid de luptă solid.: râ împotriva guvernului liberai care e provoc t această luptă, şi esltad ne putând admite ca îrs ihia de cendidore să fi­gureze vre-ua iib r 1, — co* L b ^ c c e ii‘a putut f . făptuită.

D-l Pericles Dsmaratasn n sf liâft la Biifâv pi ilcta*

tarii P â ifitu ?Astăzi ne*am prezentat d lui

Prefect al Politiei Braşov şi «na anuntat în numele Blocului Opoziţiei, întrunirile de propa* gandâ electorală pe care Ie vom tini in diferit.-Ie părţi ale Braşovului.

Dl Prefect al Poliţiei ne-a râspunscă are ordin dela d 1 Pre* fect dfjudsă nu aprobe nici o întrunire, căci acest drept şi i’a rezervat esclusiv d sa«

întreb pe d I Prefect Demn* rato»:

1. Ştie d sa că art. 28 din Constituţie asigură tuturor Ro­mânilor »dreptul de-a se adune conformându se hg lor cari re­gulează exercitarea acestui drept.

Pentru aceasta nu este trebu inia de autorizare prealabilă*.

Dacă domnia-sa etnoaşte a- cest texl, pentru ce calcă legea oprind organele competente de a-şi îndeplini obligamcntele ?

Dacă d 1 Prefect Demarat îşi închipuie că Cetăţenii conştienţi ai Braşovului vor tolera să facă pe D.ctatorul Pangalos la Bra­şov, se înşelă

ll avertizăm că dacă oficia litatea va eşl din cadrele legii,noi ne von p u e In îegltină apârare, Şl se vor întâmpla lu­cruri nedemne de »E^oca Iui Pericle“.

Braşov, 11 Febr. 1926.Dr. litrei Dibrescu. deputat.

Trădătorul şi-a scos din nou capul hados.

E-l a fost depusă la tribunalul din loc 1 sta libzraift având In cap pe Or. G. Baiulesca, Iar ca al doilea oe faimosnl trădător do neam Vlalca IrszoD.

Os boijui d-lji D?1. Briuliscu, primarul oraşului Braşov din toamna analii 1916 sub durata scurîiu stăpâniri româneşti şt în autemobllti prefectului de ezi Demarat, vedem azi lefâinou se p2 strâz le oraşului pe individul, care după retragerea armatei ro- mân?, a scris despre fraţii eU- berato i că sunt o bandă de hoţiiar despre H Sa Roşele Ferdinand că e nn ooorjnr.

P-ntru av, credem, ajungz atât!

Voluntarii şi alegerile comunale.

„G zîta Voluntarilor“ pub’Lâ următorul apel:

Prin decret regal s’a dispus, ca alegerile comunale să se fisei în z leie de 17, 18. 19 şl 10 Fe­bruarie în întreaga ţâră. Prin aceasta toţi cetăţenii acestei ţări sur t chemaţi a-şi da votul lor şt a ar«ia dorinţa cine să repre* zinse interesele lor în comunele rurale şi oraşe.

Voluntarii vor avea acuma ocazie a se man festa ca o or- g^nza.ie b:re închegată ş! ştiu­toare de cecace vrea. Suntrm sig iri câ mul)t foarte mu'ţi vor cere votul nostru reprezentanţii diferitelor grupări politice, ca şi la oraşe.

Am spus totdeauna că noi nu facem poi ticâ, fiecare voluntar poete avea crezul lui politic, noi ave n de a face politica noastră a voluntarilor, dc^cca când ni se va cere votul nostru, vom vota acea Iistă pe cari sunt cei mai mulţi voluntari, ori unde cor fi şi voluntari.

A.easta e datoria noastră !Voluntarul candidat pe lista

— oii cărui grup politic va fi — va fi acela care cunoaşte dorin­ţele noastre, el ştie scopul orga­nizaţiei noastre, el ştie s:opul organizaţiei noastre şi suntem siguri că acolo u ide va fi che­mat va reprez nta cu demnitate Interesele noc-stre.

«•! fraţi voluntari şi legfo» nan! V tap iistele pe cari figu« reazâ camaraz i noştri!

Ragitli ie va prada 1700 va*BâaiO. ComUtuaea repcraţlimi- lor, de la Pari», a judecat, de curâad un interesant litigiu in* terveail între România şi Unga­ria. Confiictul priveşte materia­lul rulant pe care Uag?ric tre­buia să Ri-l predea, în virtutea tratatului de Ia Trianon. Iu ur­ma dezbaterilor urmai?, corni- alunea dela Paris a obHget Un­garia sfi ne mal predea un nu­măr de 1.700 vagoane.

O deiegatlu&e imghisră va «os*( îa curând la Bucureşti, psntru aerauja mcdliîdea pre­dării acestui materiei rulant.

*âvauirlle îa eoatii pensiei.

De ermiuat de fraudele d«sco- per.te la Teleorman şi de nere­gulile săvârşite şi la alte ad- mioifttra|ti financiare min.ti­rul de finanţe a reveni asu­pra decistunei, prin m re s»? permitea eliberarea de c< riiti cate de înlesnire de trai acelor Lncţionatf cari c^.uaeră regula­rei drepturilor la pensie. Pe viilor, d*ci, administraţiile fi&en clare cu vor mai elibera ase­menea ctrtifcaie în baza căro­ra, cei retraşi din serviciile pu­blice. aveau dreptul ia un eju* ter în cotitul pensiei până ia regukrea definitivă a dreptul i lor lor. Pensiile se var pltdi pe viitor numai în baza titlurilor de pensionar, definitiv stabilite.

Aşadsră pensionarii vor avea să tragă scurt) neregulilor să­vârşite pe ladlLrde administra­ţii financiare.

Ce vor face îasă pensionarii şi cu ce vor trăi până ia sta­bilirea definitivă o titlurilor de pensionar?! *

Formarea anei ligi slave a zia­riştilor. In presa cehoslovacă se vorbeşte despre formarea unei ligi slave a ziariştilor, iniţiatorul acestei ligi şt organizatorul lu­crărilor pentru pregătirea unul congres este scriitorul o. h Iosef Holecck care este foarte bine cunoscut in întreaga lume slavă.

«Şcolare. I dre protesorii confir

maţi cu decret regal ca directori ai şcoaUlor normale de băeţi, sunt ţi urmitorlt: la Ciul d l P. Rojca, la De/a d-I C. Sporea, ia Oradea-mare d-l G. Bota şt d-l D. Simion ia S'ghet.

— D ntI I. lonescu-Bujor şi I. Bratu Inspectori ai învăţământu­lui secundar au fost numiţi Ina­movibili în funcţiile lor.

*Statificarea căilor ferate parti­

culare din Transilvania. La mi- nistrul finanţelor a avut loc o consfătuire, sub preşedenţfa mi­nistrului de finanţe, între corni- sfunea română şi delegaţia căilor ferate particulare, în chestiunea stratificării căilor ferate particulara din Transilvania,

*

Pe Ţineţi ora 6 seara surd învitofi la o şedinţă importantă îa localul Cercului de Studii al P.N din Braşov /Localul Gazetei Transilvaniei) pe

1. Candidaţii de consilieri a Blocului opoziţiei pentru t ansi liul comunal

2. Birourile OTgînfzaţiiîor P.N. sectoarele : Scheiu, C eh ie şi Braşovul vechia

3. Delegaţii Partidului social* democrat al Partidului Poporu­lui

împreună cn bărbaţii de în credere şi de h gâturi.

Să nu lipsească nimeni!*Cununie D ra Mar ia lam pa

,i d-l iocot. Axente Cojocar iu, îţi serbează cununia r-Jtgloesg) az! Joi, 1 i Februarie la ora 6 p, m. în biserica Sfinlîj Adorm din Braşovul-vechîu. N jnf : D*na şi d-l Dr. Votca Nil eseu.

Felicitările noastre ! ^♦

Adunare generală. Primim ur­mătorul aviz: Toţi părinţii ele* velor, toţi absolvenţii precum şt toţi binefăcătorii şi binevoitorii şcoalei comefcţaie superioare de fete din Braiov sunt ruţpţt căl­duros să binevoiască a lua parte la adunarea generală pentru ale« gerea comitetului şcolar ce va avec lo: Duminîcă 14 Februarie la şcoală, S ir. Porţii 47, orele- 107, a- m- — Direcţiunea.

*D l Dr. Sbareea şi a început

praxa de medic, dând consul« taţii zilnic dela 8 — Î0 a. m. şi d. a. dela 1—2. Bolnavii săraci şi lipsiţi de m jSoace să se pre­zinte la consultarea de dimi­neaţă. 2~ 3 ;*

Fotografii pentru legitimaţii,conform regulamentului, se exe­cută în cel mai scurt timp în atelierul fotografului de Curte Heinrich Lang, Str. Foiţii 52»Se poate fotografia până ia S ore seara, la lumină electrică54 2 - 0 i-------------------------------------------)

Un ziar cinstit ramă. nise istt c ecmsaxi jwn- , tra e m i figeirui Eamân. )

Tu OUKAF A A. KUREŞiAiNU • BRANISCE 4 COMP. -ORAŞOl, Recastor re^otszabil: iOAN BROTEA.