Anul IX. Cluj, 10 Apri l ie 1928. Nr. 3-4

Î N V Ă Ţ Ă T O R U L ORG. A S O C . ÎNVĂŢĂTORILOR ROM. D I N A R D E A L , CRIŞANA ŞI M A R A M U R E Ş

R E V I S T Ă P E D A G O G I C Ă , SOCIALĂ ŞI C U L T U R A L Ă .

Pilda omului.

P i l a t d i n P o n t , î n f r ă m â n t a r e a ce i-o c o b o r â s e î n s u f l e t î n d a t o r i r e a d e a -L j u d e c a p e m â n t u i t o r u l , a v u s e s e o c l i p ă d e î n ă l ţ a r e a c o n ş t i i n ţ i i , a s i m ţ u l u i d e d r e p t a t e , — a j u t a t şi d e s t ă r u i n ţ e l e s o ţ i e i s a l e t u l b u r a t ă d e v i s u r i — c â n d a d e c l a r a t p o p o r u l u i f u r i o s a l J u d e i l o r c ă „ n u a f l ă n i c i o vină . î n O m u l a c e s t a " .

D a r b i r u i n ţ a u m a n u l u i d i n el a ţ i n u t p u ţ i n . A fos t d e a -j u n s c a u r l a t o r i i s e t o ş i d e s â n g e s ă s t r i g e c ă H r i s t o s s ' a f ă c u t î m p ă r a t , c ă ei n u a u a l t î m p ă r a t d e c â t p e C e z a r u l d e l a R o m a , şi că L i b e r â n d u - 1 p e u z u r p a t o r n u p o a t e fi p r i e ­t e n a l C e z a r u l u i , — p e n t r u c a P i l a t s ă c a d ă d i n î n ă l ţ i m e a ,

l a c a r e se r i d i c a s e . I n t e r e s e l e l u i p e r s o n a l e , t e a m a d e - a fi p â r â t l a R o m a a u b i r u i t g l a s u l c o n ş t i i n ţ i i , ş i î n loc s ă d e a p i l d a o m u l u i , a d a t - o p e a c e e a a d e g r a d ă r i i d e m n i t ă ţ i i o m e n e ş t i .

P e n t r u a c e e a c u g r e u n e v i n e s ă c r e d e m c ă P i l a t , c â n d L - a î n f ă ţ i ş a t p e H r i s t o s î n c u n u n a t c u c u n u n ă d e s p i n i , p o ­p o r u l u i — c a r e - ş i s u r p a a c u m p e v e c i e c a l i t a t e a d e , , p o p o r a l e s " , —• ş i a s p u s c u v i n t e l e „ I a t ă O m u l " , a r fi f o s t c o n ş t i u d e c e e a ce s p u n e ; d a c ă e l a r fi f o s t c o n ş t i u , d e c l a r a ţ i a s a a r fi t r e b u i t s ă p o r n e a s c ă d i n c o n v i n g e r e a : „ n u e u s u n t o m u l p e c a r e t r e b u e să-1 u r m a ţ i . N u e u d a u p i l d a c e a b u n ă . E u s u n t u n b i e t n e n o r o c i t b i r u i t d e s l ă b i c i u n i o b i c i n u i t e . O m u l e a c e s t a p e c a r e -vi-L a r ă t . E l d ă p i l d a p e c a r e s 'o x t r m a ţ i . E l s i n g u r e v r e d n i c , c u a d e v ă r a t , d e n u m e l e d e o m " .

D a r d e s i g u r , P i l a t d i n P o n t , n u ş i - a d a t s e a m ă c ă e l î n f ă ţ i ş a p o p o r u l u i n u p e o m u l c o n d a m n a t , l a m o a r t e , c i p e O m u l c a r e v a fi p i l d a t u t u r o r g e n e r a ţ i i l o r , p â n ă l a c a p ă ­t u l l u m i i , îri n e c u r m a t a ş i z d r o b i t o a r e a l u p t ă p e n t r u d e ­s ă v â r ş i r e a u m a n u l u i î n n o i .

O m u l c a r e p o r n i a c ă t r e G o l g o t a e r a a c e l a ş c a r e a s p u s : . „ E u s u n t c a l e a , a d e v ă r u l ş i v i a ţ a " . Ce l ce v r e a s ă n i z u i a s c ă s p r e d e s ă v â r ş i r e a v i e ţ i i , s p r e t r i u m f u l s p i r i t u l u i a s u p r a m a t e r i e i , a u m a n u l u i a s u p r a a n i m a l u l u i , t r e b u e „ s ă - ş i i e a c r u c e a şi s ă v i n ă d u p ă E l " .

I n t r ' a d e v ă r H r i s t o s e t i p u l o m u l u i n o u , n e c u n o s c u t î n c ă d e l u m e ş i d e i s t o r i e . U m a n i t a t e a L u i d e s c h i d e o e p o ­c ă n o u ă î n i s t o r i a o m e n i r i i . C u v i n t e l e Lui P i l a t „ I a t ă O-m u l " , f ă r ă c a d e r e g ă t o r u l r o m a n s ă - ş i d e a s e a m a d e î n ­s e m n ă t a t e a l o r , s u n t s c r i s e p e f r o n t i s p i c i u l t e m p l u l u i u -m a n i t ă ţ i i d e a p r o a p e d o u ă z e c i d e v e a c u r i . A m e r g e p e u r ­m e l e l u i H r i s t o s , a u r m a p i l d a L u i , e s t e . c e l m a i î n a l t p r o ­g r a m p e n t r u d e s ă v â r ş i r e a v i e ţ i i o m e n e ş t i .

H r i s t o s a c o b o r â t p e p ă m â n t î n v ă ţ ă t u r a şi c o n ş t i i n ţ a c a şi î n d a t o r i r e a o m u l u i - f i u a l l u i ' D u m n e z e u . N o b l e ţ ă f i i n ţ i i o m e n ş t i , d e g r a d a t ă d e o m , d e l eg i , d e o b i c e i u r i , d e î n t u n e ­c a r e a i n t e l e c t u l u i c a ş i d e p e r v e r t i r e a s i m ţ e m i n t e l o r , a fos t r i d i c a t ă d i n t r ' u n a l a c e a m a i î n a l t ă t r e a p t ă , p r i n a c c e n t u ­a r e a o r i g i n i i l u i . A c e l a ş i P ă r i n t e p e n t r u î n t r e g n e a m u l o m e n e s c , c a i d e o l o g i e şi c o n s e c i n ţ e p r a c t i c e î n v i e a ţ ă , r ă -

m â n e , p e n t r u t o a t e v e a c u r i l e , e l e m e n t u l ce l m a i v a l o r o s î n r a p o r t u r i l e d i n t r e o a m e n i , î n a ş e z a r e a ş i p e r f e c ţ i o n a r e a v i e ţ i i o m e n e ş t i .

D o c t r i n a ş i p i l d a l u i H r i s t o s - O m u l , a s u r p a t g r a n i ţ e l e . a r t i f i c i a l e d i n t r e J u d e i ş i n e a m u r i , d i n t r e G r e c i ş i b a r b a r i , d i n t r e R o m a n i i s t ă p â n i ş i p o p o a r e l e s u p u s e , d i n t r e n o b i l i

. ş i s c l a v i , d i n t r e a v u ţ i ş i s ă r a c i , d i n t r e î n v ă ţ a ţ i ş i n e î r i v ă -ţ a ţ i .

O r i g i n e a c o m u n a , a c e l a ş P ă r i n t e , p e n t r u t o ţ i o a m e n i i , a d a t î n t â i a p o s i b i l t a t e p e n t r u î n d u l c i r e a r a p o r t u r i l o r d i n ­t r e o a m e n i şi p o p o a r e , a d e s c h i s l a r g ă p o a r t a n i z u i n ţ e l o r s p r e n i v e l ă r i l e s o c i a l e d i n v i i t o r , c a şi p e n t r u o t o t m a i p r o n u n ţ a t ă b i r u i n ţ ă a l e g i f e r ă r i l o r m e n i t e s ă u ş u r e z e v i e a -ţ a c l a s e l o r s o c i a l e o r o p s i t e . M â n d r i a d e - a t e fi n ă s c u t i u ­d e u o r i g r e c s a u r o m a n , n o b i l s a u s c l a v , a v u t o r i s ă r a c , —-~ m â n d r i a c a r e se î n t e m e i a t o c m a i p e o r i g i n e a d e o s e b i t ă d i n t r e o a m e n i , a fos t s u r p a t ă . P e n t r u c ă c i n e m a i p o a t e -cu teza , d e l à î n v ă ţ ă t u r a şi p i l d a O m u l u i - I s u s , c ă d i s c o n s i -d e r e ş i s ă a s u p r e a s c ă p e d e - a p r o a p e l e c a r e a r e a c e l a ş i P ă ­r i n t e ?

F i r e ş t e , d r u m u l » p e n t r u a a j u n g e l a o a s t e f e l d e p e r f e c ­ţ i o n a r e a i n d i v i d u l u i c a ş i a s o c i e t ă ţ i i c a s ă se v a d ă o r i -

: g i n e a c o m u n ă a t u t u r o r o a m e n i l o r , e s t e î n c ă l u n g . D a r î n ­s ă ş i p o s i b i l i t a t e a p e r f e c ţ i o n ă r i i e d a t ă , şi î n c r e ş t i n i s m n i m e n u - 1 m a l p o a t e a s u p r i s a u b a t j o c o r i p e d e a p r o à p e l e s ă u , f ă r ă p ă c a t , f ă r ă c o n ş t i i n ţ a d e g r a d ă r i i p r o p i i . U n f a p t d e c a r e n u s ' a p o m e n i t î n a i n t e d e î n v ă ţ ă t u r a ş i p i l d a O m u ­l u i H r i s t o s .

I m e d i a t a c o n s e c i n ţ ă a a d e v ă r u l u i a c e l e i a ş i o r i g i n i , e s t e c o n c e p ţ i a o m u l u i - f r a t e . A v â n d c u t o ţ i i a c e l a ş i P ă r i n t e , o a m e n i i n u p o t fi d e c â t f r a ţ i î n t r e e i . E s t e a l d o i l e a g â n d m e n i t s ă r i d i c e f i r e a o m e n e a c s ă l a „ n o b l e ţ ă c e a d i n t â i . E s t e i z v o r u l d i n c a r e , î n c u r s u l v e a c u r i l o r d e c r e ş t i n i s m a u p o r n i t t o a t e l u p t e l e p e n t r u r ă s t u r n a r e a t i r a n i i l o r ş i n e ­d r e p t ă ţ i l o r s o c i a l e , t o a t e n i z u i n ţ e l e p e n t r u p e r f e c ţ i o n a r e a î n t e m e i u l i u b i r i i , a r a p o r t u r i l o r d i n t r e o a m e n i .

*

H r i s t o s o m u l n u s ' a m ă r g e n i t î n s ă l a p i l d a O m u l u i -f iu a l l u i D u m n e z e u , şi a O m u l u i - f r a t e . E l n e - a d a t şi p i l d a O m u l u i - d r a g o s t e , a O m u l u i - j e r t f ă p e n t r u a l ţ i i , d i n i u b i r e p e n t r u a l ţ i i .

O m u l p u s d e p i l d ă î n p r a g u l l u m e i n o u i n u s 'a i z o l a t , î n s u p e r i o r i t a t e a î n v ă ţ ă t u r i i s a u a c o n t e m p l a ţ i e i , n u s ' a . m u l ţ u m i t c u p ă t r u n d e r e a ş i f e r i c i r e a î n m a r e a r e a l i t a t e , a f i l i a ţ i u n i i d i v i n e ş i a f r ă ţ i e t ă ţ i i , ci „ a t r e c u t p r i n l u m e f ă c â n d b i n e l e " .

C a o c o n c l u z i e i n o m i s ă a o r i g i n i i c o m u n e , a f r ă ţ i e i î n ­t r e o a m e n i , E l a p r o p o v ă d u i t ş i a d a t p i l d a d r a g o s t e i d e - ' s ă v â r ş i t e fa ţă de a p r o a p e l e , d r a g o s t e p â n ă l a j e r t f a p r o ­p r i e i v i e ţ i . H r i s t o s n e - a d a t d e c i , p i l d a O m u l u i - i u b i r e ş i a O m u l u i j e r t f ă p e n t r u s e m e n i i s ă i . D u p ă p i l d a l u i H r i s t o s c u m p ă n a c u c a r e se m ă s u r a p r e ţ u l o m u l u i a fost c u d e ­s ă v â r ş i r e s c h i m b a t ă . N u t r a g i l a c â n t a r c â t ă ţ i - e a v e r e a , , n o b l e ţ ă o r i g i n i i , p o z i ţ i a s o c i a l ă , o r i î n v ă ţ ă t u r a , ci c â t ă d r a g o s t e a i p e n t r u d e a p r o a p e l e şi c â t ă j e r t f ă ş t i i s ă a d u c i , î n t r e a g a v a l o a r e a o m u l u i se c o n c e n t r e a z ă î n f a p t a d e z ­i n t e r e s a t ă . C e e a ce f a c e m p e n t r u u n u l d i n t r e ce i m i c i , l u i D u m n e z e u , l u i H r i s t o s î-i f a c e m .

*

O m u l f iu a l l u i D u m n e z e u , o m u l - f r a t e , o m u l - d r a g o s t e şi j e r t f ă , i a t ă t i p u l cel n o u a l m u r i t o r u l u i a r ă t a t l u m i i d e p i l d a l u i H r i s t o s . I a t ă s i n g u r u l d r u m c a r e d u c e p e p ă m â n t l a d e s ă v â r ş i r e a v i e ţ i i , i a r d u p ă m o a r t e l a f e r i c i r e a v e c i n i c ă .

E l cel m a i c u r a t , ce l m a i a d â n c i z v o r d e v e c i n i c ă î m ­p r o s p ă t a r e a f o r ţ e l o r s p i r i t u a l e , d e b i r u i n ţ ă a s u p r a m a t e ­r i e i , E s i m b u r e l e î n t r e g i c u l t u r i ş i c i v i l i z a ţ i i o m e n e ş t i .

Ş i u n d r u m c a r e n u - i p o r n i t î m p o t r i v a f i r i i n o a s t r e ce le i m a i i n t i m e ci î n c o n g l ă s u i r e c u e a . E z b o r u l d u p ă c a r e n u 1-a p u t u t c u n o a ş t e n i c i n u 1-a p u t u t u r m a î n a i n t e d e - a i se fi d a t p i l d a A c e l u i a , p e c a r e P i l a t , a r ă t â n d u - 1 p o p o r u ­l u i , a s p u s :

„ I a t ă O m u l " . I. A g â r b i c e a n u .

Cercetări experimentale în domeniul atenţiunii.

Multă v reme sufletul omenesc a fost cons idera t ca o en t i t a t e .metafizică, pe care se t r u d e a u s'o în ţe leagă doa r filosofii. î n ­cercăr i le izolate ale u n o r a de a dovedi necesi ta tea s tud iu lu i p ro fund al sufletului p e n t r u p rac t i ca î n v ă ţ ă m â n t u l u i a u ră­m a s fără r ăsune t . î n c e p u t u l une i psihologii pedagogice avea

Tir. 3-4 ÎNVĂŢĂTORUL 5

•să se desvolte pe p la t fo rma rea l i smulu i modern , i a r psihologia . p r o p r i u zis şt i inţif ică începe c a m pe la mij locul veaculu i t r e ­c u t , c â n d pe l â n g ă int rospecţ ie şi observare i s 'a a d a o s e x p e ­r i en ţa ca mij loc de cerce tare şi d o c u m e n t a r e . Dela aceas tă d a t ă conceptele geniale ale cuge tă r i lo r se împletesc î n p e d a ­gog ie cu rezul ta te le exper imenta le , c a r e sporesc mereu . Mul te •experienţe necesi tă a p a r a t e complicate de labora tor , î n să a l ­t e l e a u u n cîaracter a semeni temelor şcolarte obişnui te şi le p o a t e face orice învă ţă to r .

I n cele ce u r m e a z ă voiu da câteva m d i c a ţ i u n i a s u p r a une i e x p e r i e n ţ e cunoscu te în psihologie sub numele de testul pentru atenţie al lui Bourdon, d u p ă numele ps ihologulu i f rancez, c a r e 1-a u t i l iza t p e n t r u p r i m a oa ră . Testul a fost înce rca t apo i şi î n F r a n ţ a şi î n celelalte t ă r i şi s 'a a j uns l a rezul ta te c a r e m e ­r i t ă să fie c u n o s c u t e . '

Ma te r i a lu l cons tă d in t r ' o p a g i n ă t i pă r i t ă , de u n d e copi­lul e p u s să bareze ( să ta ie cu cre ionul ) o a n u m i t ă l i teră , s a u m a i m u l t e de odată . Când ma te r i a lu l e a l că tu i t d in proză spa­ţială, adecă p r o z ă obişnui tă , rezul ta te le exper ien t i i pot fi a l ­t e r a t e . Copilul an t i c i pează a s u p r a l i teri i , f i indcă ştie că se află â n cuvân t şi ba r a ju l se execu tă în v i r tu tea u n u i proces de a s i -milaţ ie , i a r n u în v i r tu tea u n u i proces de a t e n ţ i u n e p u r ă . Se poate î n t â m p l a î n să şi fenomenul opus : tot d in cauza ideaţ iei p r o d u s ă de înţelesul prozei spaţ ia te , copilul e fu ra t de acest în ţe les şi m u l t e d in t re l i terele de te rmina te s c a p ă f ă r ă să fie "narate ; le omite.

De aceea s 'a r e c u r s la diferite art if ici i , p e n t r u a izola ca s ă zicem aşâ , fenomenul de a t en ţ i une p u r ă de celelalte fenomene

•de e labora re min t a l ă . S ' au a lcă tu i t fişe, î n oare p roza t i p ă r i t ă e r a nespaiiată. P e n t r u şcolar i i î ncepă to r i ma te r i a lu l acesta este potrvi t r î n s ă cei m a i î n a i n t a ţ i p r i n d înţelesul şi pot fi puş i a s t ­fel în s i tua ţ i a an t e r i oa r ă . S 'a r e c u r s la m a t e r i a l neînţeles de •copii (ştiinţific, filosofic, etc.) ; s 'au aşezat în o rd ine sch imba tă cuvintele u n e i proze cu înţeles, p e n t r u ca să-ş i p i a r d ă sensul . I n toate cazur i le î n să r ă m â n e probabi l i ta tea in tervenţ ie i a l to r procese. î n a f a r ă de a ten ţ iune . Ma i cu succes se poate î n t r ebu ­in ţa o fişă, în ca re sun t t i pă r i t e cuvinte nespa ţ ia te , l ua te d in ­t r ' o l imbă s t r ă ină , s au se t ipăresc Utere fără sens "unele l â n g ă al tele in a ş â fel, ca să n u dea posibi l i ta tea f o r m ă r i i u n o r cu­vin te şi deci să dea n a ş t e r e u n u i înţeles. Uni i psihologi obiec­tează că şi acest ma te r i a l , l i tera l , o r i ca re a r fi forma în care se p rez in tă , oferă condi t iun i neegale copiilor, deoarece p e n t r u î ncepă to r i ele sun t abeâ niş te semne grafice f ă r ă semnificaţ ie, pe c â n d p e n t r u cei m a i îna in ta ţ i , o l i t e ră se p rez in t ă s imţu lu i v izual cu u n a n u m i t conţ inut însoţi t de u n sent iment de fami ­l i a r i t a t e c rescândă , o r g a n u l se a d a p t e a z ă m a i repede şi opera ţ i a câş t igă şi î n viteză şi î n exact i ta te . De aceea s 'a i m a g i n a t u n m a t e r i a l ca re e ra să ofere condi t iun i de percept ib i l i ta te cât m a i o-

•mogene p e n t r u orice categorie de subiecţi (copii supuş i expe -

r i en t i i ) . S 'au înlocui t l i terele cu al te senine grafice, de p i l dă c i t •pătrăţele, c ă r o r a ii-se a d a o g ă u n element aşezat î n mod v a r i a t : o codită ca re se a d a o g ă la u n u l d in cele p a t r u col tur i ca o p r e l u n g i r e în a f a r ă a diagonalei , s au pe rpend icu l a r î n a f a r ă p e mij locul une ia d in cele p a t r u l a t u r i . I n felul aces ta aveiu. opt va r i a ţ i i a le ace lu iaş element graf ic .

I n a n i i şcolar i 1924—25 şi 1925—26 a m expe r imen ta t ş i eu cu peste d o u ă mi i de copii î n t r e 7 şi 13 a n i dela şcoalele p r i m a r e d in T imişoa ra şi î m p r e j u r i m i , câte t re i exper ien ţe în; f iecare c lasă la in te rva l de cel p u ţ i n o s ă p t ă m â n ă , ca să se ş t ea r ­gă u rme le u n u i eventua l exerc i ţ iu . A m expe r imen ta t copii r o m â n i , . u n g u r i , g e r m a n i , sâ rb i şi evrei de ambele sexe. I n acest scop^ a m a lcă tu i t fişa de m a i jos *) cu li tere, ca re n ' a u n ic iun accent specific î n sc r ie rea v reune i l imbi oa reca re , p e n t r u a p u n e pe toţi copiii, pe cât se poate în condi ţ iun i egale d in acest p u n c t de vedere. A m in ten ţ iona t să m ă folosesc de şease l i tere în expe ­r i m e n t a r e , a, c, d, p , r, s, pe ca r e le-am t i pă r i t de câte p a t r u , .ori pe f iecare r â n d , adecă în total de câte o s u t a de or i pe-fişa î n t r eagă . Celelalte l i te re d in alfabet cu ro lu l de a m a s c ă pe cele de m a i sus, sun t t i pă r i t e n u m a i câte o s i n g u r ă d a t ă pe f iecare r â n d . Evident că locur i le a u fost sch imbate în a şâ fel c a să facă imposibi lă observarea dis t r ibuţ ie i .

Când se expe r imen tează cu câte u n s i n g u r copil i se poate-l ă s a fişă p â n ă o t e r m i n ă şi la u r m ă socotim t impu l î n t r e b u i n ­ţ a t şi greşeli le făcute. I n acest caz p rocen tu l greşel i lor se s t a ­bileşte uşor , devremece fiecare l i t e ră de b a r a t e t i p ă r i t ă de câ te o s u t ă de or i . Se poa te î n s e m n a şi locul u n d e a a juns copilul , d u p ă f iecare minu t , ca să se poa t ă vedea evoluţ ia p r o c e s u l u i de a t en ţ i une în cu r su l expe r imen tă r i i . Se poate acoper i fiecare-r â n d peste ca re a t recu t copilul ca să n u se m a i p o a t ă î n toa rce cu p r i v i r ea înapo i .

Când se expe r imen tează cu g r u p u r i de copii şi acestea foar te var ia te , c u m a m făcut eu, n u m a i pu tem avea toa te a -ceste avanta je . Uni i r e c o m a n d ă să se dea u n semna l d u p ă fie­ca r e minu t , de p i ldă o bă tae în m a s ă , i a r copiii să facă u n semn u n d e a u a juns . P r e a mul te i n s t r u c ţ i u n i î n s ă obosesc pe copil şi n o t a r e a aceas ta le î n t r e r u p e ac t iv i ta tea , a ş â încâ t a u nevoe de o n o u ă a d a p t a ţ i u n e d u p ă fiecare minu t . E bine ca expe r i en ­ţele să fie simplif icate în a ş â fel încâ t să u r m ă r i m î n t o t d e a u n a u n s i n g u r luc ru . I n exper ienţe le colective se ia ca punc t de p lecare timpul limită şi se c o m p a r ă rezul tatele obţ inute de fie­ca r e subiect în acest t imp l imită , socotit astfel ca n u m a i copiii do ta ţ i cu o dexter i ta te excepţ iona lă să p o a t ă i sp r ăv i luc ru l , exact în t e rmenu l f ixat . Dacă un i i d i n t r e copii i sprăvesc lu­c ru l îna in te de vreme, ei revizuesc ceeace a u făcut şi r ezu l t a ­tele sun t f ă r ă va loare . î n t r e b u i n ţ â n d fişa a l că tu i t ă de m i n e şi l u c r â n d în aceleaşi condi ţ iuni , cu copii î n t r e 7 şi 13 an i . — p e n t r u b a r a t u l unei s ingure l i tere e suficient t re i minu te , p e n ­t r u d o u a li tere pu tem lăsa şease minu te , i a r p e n t r u t re i l i t e r e

Vezi fişa în pagina 7.

Elevul

Clasa etatea........ limba maternă

c d r m b a c p r e g k n j s a d p f o s c r h 1 v y p a i l u x z p d c r s a d s a d c g i l m p r s e a b c j n p r d f r s a c k o s t r p d a s u z p h d c v x y y s r u f c b a p d e g n l i c a d j m t c p a k o r d p h s r v d c r s z p a s x z x e p a a d p r s d c r b i i l m s a c p k n r g s d a j o t v d r h u s c p y c s h c b d i k r s t p a e j n o p c c f p r v z s d d r u r a a a l p g c m d s x y s d a s r c d p z x u l i a p y v t h r c s o f p d a s j n k g e r b c a p m r d e y x v c d h p z u s a d p r t s o k c a s r f d r p n j c b a e s r p m l f g c d a x s a p z s r c d v r s h p d r o k a p c t m j d a c i l n g e d b a p c f u r s y c y p c s u h r d v t o j a d s g r n k p c a s c n l i f b r c d s p d a a p e x z x y s d m c g p l a a a r u r d d s s v r p f c c p o n j e a p t s r k i d b c h » c d r m b a c p r e g k n j s a d p f o s c r h t v y p a i l u x z p d c r s a d s a d c g i l m p r s e a b c j n p r d f r s a c k o s t r p d a s u z p h d c v x y y s r u f c b a p d e g n l i c a d j m t c p a k o r d p h s r v d c r s z p a s x z x e p a a d p r s d c r b f i i m s a c p k n r g s d a j o t v d r h u s c p y c s h c b d i k r s t p a e j n o p c c f p r v z s d d r u r a a l a p g m c d s x y s a d s p d c r l u x z a i p y t v h r c f s o p a d s j n g k e r p c a r b m c d x y v c h d p z a s u d r p t s o c k a r s f d p r n j a c b e r s p m i J g c d a p x a s z c s r d v r s p h d r k o a p t c m j a c i d n l g e p d & b f c u r y » y c p c u s h r t v d o j d a s n r g k a c p s f i l m c r b d p r s d a p e a x z d s y x m c p g a a l a r u d r s d z v p r f c o p c n a e j p s t k d i b c h s c r m b a c p e r g k j n a s f p d o r c s h y v t p l i a u x p z d s a d s c r g c d a p m l i a e s r n j c b d r p f â s r c o k s t p r d a i ! s p z c v x y d h u r s y a b c f e d p g c i l n d a j m p c t a v k r d h p s r c d v r s x s z p a e z p x a d a p r d s c b r f j m l S d c k p n s r g d j e o t d v r h c y p c s u b c h s r k i d p t s a n j e j c p f c v r p z d s d r u a r a l p g a y x m c d s

8 ÎNVĂŢĂTORUL Nr. 3-4

d u r a t a poate creşte p â n ă Ia zece minu te . Trebue să ş t im î n s ă c ă n u toate li terele pot 11 b a r a t e cu aceeaş i viteză ; unele d in t r e ele sun t m a i .uşor perceptibi le . N u este inut i l de a cunoaş te şi me toda de p roceda re în cele m a i mic i a m ă n u n t e , ca re sun t de m a r e i m p o r t a n t ă în technica exper ien ţe i . E u a m procedat astfel :

Le -am î m p ă r ţ i t copiilor câte o fişă cu ind ica ţ ia de a o complec ta cu numele lor, c lasa, vâ r s t a şi l imba m a t e r n ă , în ţe­l e g â n d p r i n aceas ta na ţ iona l i t a tea . Datele lor l e -am corectat d u p ă registrele şcoalei.

I n t imp ce ei execu tau aceasta , eu le s c r i a m pe tabe lă câte d o u ă r â n d u r i de l i tere f ă r ă sens, în felul celor depe fişă. Le s p u n e a m apoi să î n toa r că fişa cu p a r t e a nescr i să d e a s u p r a şi le d ă d e a m expl ica ţ ia : P e foaea pe ca re a ţ i p r imi t -o f iecare se găsesc l i tere f ă r ă înţeles ca cele depe tabelă. Gând voiu zice „ începe ţ i " , veţi î n toa rce foile şi veţi • t ă i a l i tera a u n d e veţi găs i -o , a ş a cum fac eu a c u m la tabelă. Veţi cău ta sa luc ra ţ i câ t se poate de repede î n s ă to todată şi cât se poate de exact. Le p u n e a m apoi î n t r e b ă r i p e n t r u a m ă convinge că t oa t ă c lasa a înţeles ceeace e ra de făcut. P e n t r u m ă s u r a r e a t impulu i , m ' a m servi t de u n ceasornic obişnui t de b u z u n a r cu ind ica tor şi pen­t r u secunde.

Valorificarea rezultatelor. I n corectarea, fişelor sun t d iver­genţe în ce pr iveş te metoda . Copiii se d i ferenţ iază î n t r e ei a t â t p r i n viteză, cât şi p r i n exac t i ta tea cu ca re execu tă opera ţ ia . Es te ' evident că aceşti doi factori sun t în s t r â n s r a p o r t î n t r e ei, in f luen ţându-se reciproc . Aşa de p i ldă când u n copil se s i ­leşte s ă lucreze m a i repede, a r e mul te şanse de a l u c r a m a i p u ţ i n exact . E necesar , p r i n u r m a r e , să ţ inem s e a m ă de a-m â n d o i aceşt i factor i în va lor i f icarea rezul ta te lor , indici i le lor s u n t î n să de n a t u r ă difer i tă ; unu l se e x p r i m ă în funcţ iune de timp, i a r a l tu l se expr imă, sub fo rmă de procent. P r i n ce cal­cu l se vor î n t r u n i ele î n t r ' u n indice general , p e n t r u a e x p r i m a p u t e r e a de a tenţ iune , î n t r eagă .şi un ică în esenţa ei ? Psihologii , c a să scape din acest impas , a u încerca t să r educă pe u n u l din fac tor i la celalalt, s p e r â n d că în acest fel ches t iunea se s im­plifică.

Bine t de pi ldă, negli jează exact i ta tea , la ba ra ju l une i s in­g u r e li tere, i a r la b a r a j u l m a i m u l t o r l i tere negli jează viteza. Aceas ta p e n t r u c a lui i se p a r e că în cazul în tă i subiecţii t ind s ă lucreze cu exact i ta te egală, i a r în cazul al doilea subiecţi i t i nd să lucreze cu -viteză egală şi se d i ferenţ iază p r in factorul celălalt . Ch ia r şi în ap l i ca rea tes tu lui Binet ho t ă r ă ş t e o l i te ră s a u m a i mul te , d u p ă cum vrea să m ă s o a r e viteza sau exac t i ta tea .

Alţii reduc în to tdeauna viteza la exact i ta te , mo t ivând a-ceas ta pr in faptul , ca în t r e aceşti doi factori este un r a p o r t con­s tan t , ş t iut de mai îna in te , a n u m e , p rocen tu l e ror i lo r s tă în r a p o r t invers p ropor ţ iona l cu t impu l .scurs.

M a i adeseori se face r educ ţ i unea la t imp în cazul expe r i ­enţelor individuale . Se clasează copiii d u p ă t impul pe ca re l -au

Nr. 3-4 INVĂŢĂTORUL 9

î n t r e b u i n ţ a t l u c r â n d , d u p ă ce s 'a adaos câte cinci secunde de f iecare l i t e ră omisă. P rocedeu l n u rez i s tă la cr i t ică . M a i î n t ă i î n fac torul viteză, a r e u n ro l m a r e mecan iza rea , a d e c ă tocmai e lementu l opus procesu lu i de a t en ţ iune ; apo i cele c inci secunde p e n t r u f iecare l i te ră omisă este o m ă s u r ă a r b i t r a r ă ; firesc a r fi ca f iecăru i subiect să i se adaoge p e n t r u o l i t e ră omisă , o d u r a t ă var iab i lă , p e n t r u c ă f iecare d in t r e ei vine cu u n ind ic iu pe r sona l în ce pr iveşte viteza şi a d a p t a r e a la u n l u c r u o a r ca r e . D a c ă admi tem, şi exper ien ţa ne a r a t ă , că subiec ţ i i ' se diferen­ţ iază d u p ă fac torul viteză, apo i aceas tă d i ferenţ iare t rebue s'o a d m i t e m şi î n p a r t e a nega t ivă a exper ien ţ i i .

S 'a i m a g i n a t apo i procedeul de a s p u n e copiilor dela în ­cepu t câ te l i tere a u de b a r a t şi s ă le dea voe s ă r e v i n ă a s u p r a l u c r ă r i i de a t â t ea ori , p â n ă cons ta tă că a u b a r a t î n t r eg n u m ă r u l de l i tere date . Se c lasează a t u n c i copiii, d u p ă t impu l ce l -au î n t r ebu in ţ a t p â n ă a u executa t o l u c r a r e exac tă . • Nic i în cazul acesta c lasif icarea n u e d r eap t ă . S ă p r e s u p u n e m că la o p r i m ă î n c e r c a r e u n copil face zece omis iuni , î n vremece u n a l tu l face n u m a i două ; ei sun t nevoiţi s ă p a r c u r g ă d in n o u fişa în t r eagă , î n s ă p e n t r u a a junge la rezul ta te neegale ; adecă u n u l p e n t r u ca să bareze zece l i tere i a r a l tu l să bareze n u m a i două . L a s fâ r ­şit, î n t â m p l a r e a poate face ca ce i .do i copii să fie socotiţi egali , s a u ch i a r inve r s ca la p r i m a înce rca re . P r o c e d a r e a contrazice şi î m p r e j u r ă r i l e vieţii reale , c a r e nu se r epe tă spre a se i m p u n e cu orice p re ţ a ten ţ iun i i . î nche i e r ea n o a s t r ă este că cei doi fac­to r i sun t i reduct ibi l i şi t rebue să fie cons idera ţ i î m p r e u n ă , ca pe baza lo r să se a j u n g ă la u n ind ic iu genera l de a ten ţ iune .

Ps ihologul a m e r i c a n W h i p p l e 1 ) a găsi t formule p e n t r u calculul diferi telor indici i în procesul de a ten ţ iune . Indicele vi­tezei d u p ă dânsu l este egal cu n u m ă r u l l i terelor ba ra t e , s a u cu n u m ă r u l total de l i tere e x a m i n a t de subiect. El r e c o m a n d ă u l ­t imu l c r i t e r iu şi cu d rep t cuvânt , p e n t r u c ă toate literele cer a t e n ţ i u n e a copilului , p e n t r u a pu tea face opera ţ ia de selec-ţ ionare .

B—G Indicele exactităţii se ca lculează d u p ă fo rmula E = B^pQ

în ca r e B a r a t ă n u m ă r u l l i terelor b ine tă ia te , G a r a t ă n u m ă ­r u l l i terelor tă ia te din greşeală , adecă u n a în loc de al ta , i a r O a r a t ă li terele omise. I n p rac t i că subiecţi i fac foarte pu ţ ine greşeli , î n să omis iuni fac multe , m a i ales c â n d sun t m a i mu l t e l i tere de b a r a t .

Indicele general de a t en ţ iune se a f lă f ă c â n d p rodusu l în t re celelalte două indicii . Aici e .bine să facem o observaţie. Indicele exac t i tă ţ i i poate creşte p â n ă la m a x i m u l de 100, f i indcă se cal ­cu lează p rocen tua l , pe c â n d indicele vitezei poa te creşte cu mul t m a i mult . Asta face ca uneor i , p rodusu l să fie inf luenţat în special de factorul cel m a i var iabi l şi deci, indicele genera l să

*) A m ă n u n t e m a i m u l t e se găsesc in l u c r a r e a lu i W h i p p l e Gui Montrose „ M a n u a l of M e n t a l a n d Phys ica l tests" p a g . 305—329. Bal-•timore 1924.

10 ÎNVĂŢĂTORUL Tir. 3-4

fie de t e rmina t î n definitiv tot de fac toru l viteză, pe c a r e l-atu. socotit a fi cel m a i depa r t e de ac t iv i ta tea conşt i in ţ i i p r o p r i u -zise. Un e x e m p l u n e poa te l ă m u r i : P r e s u p u n e m doi subiecţi* c a r i sun t puş i să bareze t re i l i tere deodată î n fişa, pe ca r e a m da t -o m a i sus . U n u l d in t r e ei, A, e x a m i n e a z ă zece r â n d u r i şi ni*, face nicio omis iune. E l a r e viteza 420 şi exac t i t a tea 100 ; B e x a ­m i n e a z ă afişa î n t r eagă d a r face 120 de omis iuni . E l a r e v i ­teza 1050 şi exac t i t a tea 60. Ca lcu lând indicele genera l g ă s i m p e n t r u A indicele 42.000, i a r p e n t r u B . 63.000. S ' a r p ă r e a d e aici că B a r e o a t en ţ iune s u p e r i o a r ă l u i A, cutoatecă, bunu l , s imţ ne spune d impot r ivă . Asta a r a t ă că nic i W h i p p l e n ' a a j u n s la n iş te formule s tr ict şti inţifice şi s'a mu l ţumi t şi el cu fo rmule empir ice . Ţ inând s eamă însă că ele greşesc n u m a i î n cazur i l e ext reme, c â n d di ferenţa re la t ivă în t r e cele d o u ă indici i e p r e a m a r e , o pu tem socoti ca cea m a i b u n ă şi o p u t e m folosi căci ea. t ine s eamă de ambi i factori , ca re concurează î m p r e u n ă pentru? d e t e r m i n a r e a g r a d u l u i de a ten ţ iune . Când v r e m să scoatem î n ­v ă ţ ă m i n t e p e n t r u psihologia colectivă, î n r a p o r t cu vâ r s t a , s e ­xu l , etc. se clasifică subiecţi i d u p ă r a n g şi se cons ideră med i a a r i tmet ică , modulu l s au m e d i a n u l d rep t ca rac te r i s t i ca g r u p u ­lu i c o n s i d e r a t 1 ) . N u pot să d a u a ic i rezul ta te le p rop r i i l o r m e l e exper ien ţe . E le vor forma obiectul une i l u c r ă r i m a i în t inse , pe-ca r e c red că voiu publ ica-o m a i t â rz iu . Semnalez î n t r e a c ă t n u ­m a i câtevâr observa ţ iun i psichologice şi u t i l i ta tea p r a c t i c ă a ex ­per ien ţe lor de acest fel.

a ) Literele n u sunt ţ inu te m i n t e conşt ient î n t impu l b a r a ­ju lu i , ci sun t recunoscute c â n d subiectul pr iveşte l a ele ; a ş a se expl ică de ce l i terele s imple t rec m a i uşor neobservate , pe-c â n d literele complexe, caracter is t ice , p rez in tă m a i m u l t ă s i g u ­r a n ţ ă p e n t r u xac t i t a tea operaţ ie i . Tot aşa t rec neobservate l i te­rele mai r a r î n t r ebu in ţ a t e în fisă.

b) D i n t r e cei doi factori , viteză şi exact i ta te , cel m a i s ens i ­bil la oboseală este exact i ta tea , căci ea scade cu a t â t m a i m u l t cu cât oboseala este m a i m a r e . E o p r o b ă în favoarea a f i r m a -ţ iun i i că fac toru l cel m a i s t r â n s legat de act ivi ta tea conşt i int i î este î n t r ' a d e v ă r exact i ta tea .

c) Corelaţ ia în t re b a r a j şi in te l igentă n u e destul de s i g u r ă . Se p a r e totuşi că semnul dist inct iv al inte l igenţ i i este exac t i ­ta tea . Copiii neintel igenţ i îi a j u n g pe cei intel igenţi în u r m a exerc i ţ iu lu i , î n să n u m a i în factorul viteză.

Exper ien ţe le sun t utile d in mul te punc te de vedere, a ) Mai în t â i ele sun t u n b u n exerc i ţ iu p e n t r u desvol tarea

a ten ţ iun i i . I n fa ţa acestui ma te r i a l precis şi invar iab i l , ac t iv i -

1 ) Pentru a m ă n u n t e de metodă se poate uti l iza cu folos : Dr. Ed. Claparède : Ps ich . copilului si pedag. experim. tradusă

şi în rom. în ed. Cassei Şc. Dr. Ed. Claparède : Comment diagnotiquer les aptitudes ches-

les écoliers. Par is , F lamar ion , 1924.

t a tea m i n t a l ă a copii lor se discipl inează. E i se s u p u n cu p l ăce re l a aceas tă act ivi tate , o socotesc ca pe o d is t rac ţ ie şi d e p u n tot . in te resu l . . • •

b) Testul i m a g i n a t la început p e n t r u m ă s u r a şi desvol ţa-r e a a ten ţ iun i i , este foarte pot r iv i t p e n t r u m ă s u r a r e a oboselii . Se pot face exper ien ţe de acestea d iminea ţa , î n a i n t e de î nce ­p e r e a lecţi i lor şi la amează , d u p ă orele de c lasă şi se vede d i ­fe ren ţa rezul ta te lor .

Se poate vedea d i s t r ibu ţ ia omis iuni lor şi a greşeli lor î n c u r s u l une i s ă p t ă m â n i , în diferite epoci ale a n u l u i şcolar , e t c , etc.

c) Tot a ş a se poa te vedea în ce g r a d p r o d u c oboseală d i fe ­r i t e obiecte de î n v ă ţ ă m â n t , s tab i l indu-se astfel va loa rea p o n o -genică a lor .

d) Se poate observa g r a d u l de sensibi l i tate la oboseală, a l băeţ i lor şi a l fetelor, al intel igenţ i lor şi a l celor neintel igenţ i . A ş a de p i ldă d u p ă o zi de act ivi tate şco lară grea , p u t e m s ă î n r e g i s ­t r ă m rezul ta te slabe la copiii intel igenţi , p e n t r u c ă aceş t ia a u l u a t p a r t e efectivă la m u n c a in te lec tuală de s f ă şu ra t ă în c lasă; pe c â n d la copiii m a i pu ţ in intel igenţi c u r b a greşel i lor poa te r ă m â n e a s t a ţ i ona ră , deoarece ei, n e p a r t i c i p â n d efectiv l a ac t iv i ta tea ş c o ­l a r ă , n u pot să dea semne de osteneală .

î n v ă ţ ă t o r u l poate avea mul te su rp r i ze , c â n d î n c e a r c ă valo­r i f icarea elevilor săi şi pe calea expe r imen tă r i i . E l pr iveş te p r i n -t r ' o n o u ă feres t ru ică în sufletele lor şi m u l t e d in observaţi i le ' sale, pot fi verificate, în tă r i t e , s a u corectate. I n observare i n ­tervine u n element de i n t e r p r e t a r e afectivă, ca re poate aduce u n coeficient de e roa re în pă re r i l e noas t re . E x p e r i e n ţ a , când es te făcu tă cu metodă şi cu r ă b d a r e , a d u c e complementu l necesa r une i act ivi tă ţ i ştiinţifice şi o face p r i n aceas ta m a i rodn ică .

GR. COMIGESCU.

Pentru ce nu învaţă şcolarii noştri? — însemnări pe marginea unei reviste. —

P e n t r u c ă s ân t leneşi! P e n t r u c ă s ân t t icăloşi!! P e n t r u c ă sânt. . . . Se vor găsi o mul ţ ime de r ă s p u n s u r i de acest fel pe b u ­zele t u t u r o r acelora ca r i vor avea cur ioz i ta tea să ci tească t i t lu l de m a i sus , a r u n c â n d u - ş i ochii peste s u m a r u l revistei . Sân t s i­g u r ch i a r că un i i d in t r e dascăl i , şi m a i t ine r i şi m a i b ă t r â n i , a r p u t e a da r ă s p u n s u r i ex t r em de in te resante şi de a m u z a n t e d in expe r i e n ţ a lor boga tă şi a t â t de va r i a t ă . Dacă a m voi s ă s tud iem ce opini i a u dascăl i i despre şcolari i lor şi despre cauzele relei lor î n v ă ţ ă t u r i — şi n ' a r fi u n u l din studii le cele m a i p u ţ i n in t e ­r e s a n t e —• a m p r o p u n e direcţiei revistei „ î n v ă ţ ă t o r u l " u n che­s t iona r care să fie r ă s p â n d i t p r i n t r e dascăl i i de toate gradele,, î n acest scop. P e n t r u c ă î n să a r fi o chestie de drep ta te să f acem

.-anchetă, l u â n d ca p u n c t de p lecare şi pă re r i l e şcolar i lor despre dască l i , —• o anche t ă care , d a c ă s ' a r pu t ea face, a r servi , cred,

-excelent une i e x p u n e r i de motive la o r e fo rmă a î n v ă ţ ă m â n t u l l u i f ăcu tă pe baze rea le — t rebuie să ne m ă r g e n i m în cele ce u r m e a z ă la resul ta te le exper i en t i i s is tematice, m u l t m a i eloc­vente şi m a i convingă toare , î n orice caz, mu l t m a i l in iş t i toare!

Doi Amer ican i , Walter Monroe ş i Bora Keen Mohlman, a u a v u t cur ios i ta tea — Amer i can i i a u cur ios i tă ţ i foarte.. . . c u r i o a ­se .— să cerceteze în mod expe r imen ta l cauzele relei î n v ă ţ ă t u r i a şcolari lor , a l egând o grupă de elevi, cari se distingeau prin resultate rele la studii şi c ă u t â n d să afle defectele p r e c u m p ă n i ­t oa re ce de t e rmină aceste resu l ta te .

Scopul u r m ă r i t de d â n ş i i 1 ) n u se r e s u m ă aici, căci ei a u -mai cău ta t să afle to toda tă şi mijloacele cele m a i potr ivi te , p r i n c a r e să d e p r i n d ă pe şcolar i cu î n v ă ţ ă t u r a . Şi cu d rep t cuvân t , c ăc i exe rc i t a rea bune lor dep r inde r i la s tudi i n u se poate face, d a c ă n u cunoaş tem cauzele ce o împiedecă . I a t ă aceste cauze, pe care le î n ş i r ăm, d u p ă cei doi a u t o r i ci taţ i , s p e r â n d c ă vor s t â r n i in teresul dascăl i lor noş t r i , sp re a le observă şi dânş i i la şcolar i i , lo r :

1. Imposib i l i ta tea (neap t i t ud inea ) de a citi î n m o d efectiv u n a n u m i t ma te r i a l .

2. Cons iderarea s tud iu lu i ca o m e m o r i z a r e a m a n u a l u l u i . 3 . Nereuş i t ă în o r g a n i z a r e a şi s u m a r e a m a t e r i a l u l u i de s tu­

d i a t . 4. Nerev izu i rea ma te r i a lu lu i Ia in te rva le potr ivi te . 5. L a c u n e ( l ipsur i ) în locul şi t impu l necesa r s tud iu lu i . 6 . , N e c o n c e n t r a r e a (neref lecţ iunea) a s u p r a in s t ruc ţ iun i lo r

date de dascăl . 7. Obiceiul dascăl i lor de a sfârş i lecţia, f ă r ă a ap l ica temele

( luc ră r i l e ) la ap t i tud in i le cele m a i bune ale copilului . Vor fi şi al te cauze d e s i g u r . . . I n conclusie însă , au to r i i a m e r i c a n i sun t de p ă r e r e că o

m a r e p a r t e din i sb înda la studii , a t â r n ă de felul în c a r e copiii îşi fac lecţiile, de metoda lor de lucru , ad i că de tehnica studiului.

Şi aici consideraţ i i le lor, ca şi cauzele a r ă t a t e m a i sus, a u şi p e n t r u şcoala n o a s t r ă o nes fâ r ş i t ă î n s e m n ă t a t e !

N u d i scu t ăm deocamată în locul aces ta faptul , covârşi tor , dacă şcolar i i pe care- i cerce tăm de ce n u î n v a ţ ă bine, au fost r e c r u t a ţ i şi selecţionaţi pot r iv i t ap t i tud in i lo r necesare t ipu lu i de şcoală, d in ca r e fac p a r t e , s au dacă p r ez in t ă aptitudini spe­ciale p e n t r u diverse obiecte de î n v ă ţ ă m â n t s a u n u ! S ă ref lectăm doa r pu ţ in a s u p r a celor şapte cauze înş i r a t e m a i sus şi i nv i t ăm şi pe ci t i tori la aceeaşi reflecţ iune.

J ) W . Monroe a n d D o r a K. M o h l m a n , Training in the Technique of Stvdy; "TSureau of E d u c a ţ i o n a l Resea r ch , U n i v e r s i t y of I l l inois. U r b a n a . Bull. No. 20/1924 Vezi şi Journal of applied Psyehology, 1925,

'pp. 321—322.

Nr. 3-4 ÎNVĂŢĂTORUL 13

Amint i t i -vă cu toţii d in t impu l a n i l o r de şcoală : câţ i elevi, n u i sbu t i au să c i tească nesfârşi tele a m ă n u n t e a le une i lecţi i de is torie, încurca te le regule şi excepţi i ale g ramat i ce i şi al te fe lur i de lecţii...., m a i ales c â n d profesoru l n u se g â n d e a l a ch inu l ce-L va î n d u r a şcolaru l şi n ic i l a s i l inţa ce el şi-o va fi da t să-1 p r e ­gă tească i i i decu r su l lecţiei p e n t r u aceas tă înţelegere a căr ţ i i . C u m avea s'o câşt ige şcolarul , silit s ă p r e p a r e lecţiile la cinci-, obiecte, lecţii date „de i c i - p â n ă ic i" , f ă r ă n ic i o l ă m u r i r e ! Cei-m a i voinici d in t r e şcolar i — şi a ic i e chestie de ind iv idual i tate,-şi de educaţ ie f ami l i a ră , î n mul te cazur i . — c ă u t a u să scape de r igor i le a scu l t ă r i i de a doua zi, s au de ale e x a m e n u l u i , „buche -r i n d " s a u „bobizind", slova m a n u a l u l u i !

Din nenoroci re , aceas tă papagalizare a î n v ă ţ ă m â n t u l u i se.* p rac t i că pe o s c a r ă î n t i n să clin şcoala p r i m a r ă , p â n ă la Un ive r ­s i ta te : onoare r a r i s s ime lo r excep ţ iun i !

Gând şcolari i — putem, s p u n e acelaş l u c r u şi despre stu­denţi — n u reuşesc să-ş i coordoneze m a t e r i a l u l de s tudiu , d u p ă puncte de vedere esenţiale şi d u p ă raporturile logice d in t r e cu­noşt inţele ce el le oferă, e lesne de înch ipu i t că neorganizat ea* şi lipsa de sinteză a da te lor învăţa te , duce fatal la zădărnic i rea . , î n v ă ţ ă t u r i i .

P r e s u p u n e m însă că, î n t r ' u n fel s au a l tul , şcolar i i ş i s tu­denţ i i a u p r i n s o b r u m ă de cunoşt in ţe . Dascăl i i pedeopar te , şco­la r i i s i ngu r i pedeal ta , nu - ş i dau s eama că omul n o r m a l e su­p u s u i tă r i i , că psicologia a r a t ă în s tudiu l memor ie i o r egu lă de u n adevă r p a r a d o x a l , la p r i m a vedere: legea memor ie i este-u i t a r e a ! Şi s tudenţi i , elevii şi profesori i n ' a u gr i je sa repete cunoşt inţe le câşt igate, la in te rva le potr ivi te ( —..psicologia şi pedagogia exerc i ţ iu lu i şi memor ie i le s tud iază în special, a r ă -t â n d u - l e celor in t e re sa ţ i ) .

Câţi profesor i ţ in s eama că mul ţ i şcolar i n ' a u unde-ş i face lecţiile în condiţ i i pr ie lnice? î m i reamintesc , cu dure re , că în t r ' o zi, d u p ă dese î n d e m n u r i de î n d r e p t a r e , a m pedepsi t pe u n elev ca r e n u - ş i făcea temele nici odată . M ' a m în t r i s t a t foarte , a f lând în u r m ă , că e râ p u s de gazda l u i . s ă care lemne şi s ă servească, î n t r ' o p răvă l i e p â n ă n o a p t e a târziu. . . . De atunci,- a m cău ta t să m ă informez cât a m pu tu t m a i mul t a s u p r a condiţ i i lor de l u c r u a le şcolar i lor , m a i ales din clasa mea. P r e s u p u n e m că dascăl i i cei m a i conşti incioşi , negreşi t — dau toate explicaţ i i le şi i n s t r u c ­ţ iuni le l ă m u r i t o a r e elevilor a s u p r a lecţiilor p reda te . Se in t e re ­sează ei în să dacă elevii a u înţeles cu toţii şi dacă. a u înţeles

b ine cele l ămur i t e . Acest l u c r u depinde în total i ta tea lui, ca şi al te punc te din cele în ş i r a t e de altfel, de p regă t i r ea profeso­r u l u i şi de metodele folosite p e n t r u controlul şi îndemnarea elevilor la m u n c ă . Un exemplu : a m cons ta ta t faptul că dacă n u se dictează la s fârş i tu l orei tema p rac t i că de făcut acasă — tema refer i toare la lecţia p regă t i t ă cu c lasa — elevii, m a i ales cei din clasele infer ioare , nu-ş i fac d a t o r i a , ' Ş i a ici n u p rea p u t e m alege pe cei mai bun i de cei mai ră i . Organizarea lucru-

lui şi sistemul de muncă a şcolarului trebuiesc supraveghiate în amănunte de profesori.

I n p r i v in ţ a u l t imu lu i punc t , u n e x e m p l u va fi m a i dovedi­tor . P r e f e r u n r e z u m a t s a u o povest i re m a i s l abă — a t u n c i c â n d e vorba să se fixeze momente le une i l ec tur i epic© — la u n bă i a t c a r e -mi poa te schi ţa şi î n creion, l ă m u r i t , câ teva d in acele momente , p e n t r u c ă des f ă şu ra rea aces tora s ' a făcut v izual şi s'au precizat astfel în m i n t e a şco la ru lu i cu a p t i t u d i n i la de­semn.. . .

D a r de a ic i r ezu l tă o a d â n c ă î n v ă ţ ă t u r ă , cu aspect genera l «educativ: profesorul , dască lu l î n -genere, s ă cau te a despr inde , a r ă s f i r a pe elevii clasei sale d u p ă ap t i t ud in i l e carac ter i s t ice , c a r e - i d i ferenţ iază pe un i i de ceilalţi : educa ţ i a se face p e n t r u ind iv idua l i t a tea copilului , n u p e n t r u u n t ip abs t rac t , „şco­l a r u l fantomă", ca re n u ex i s t ă n ică i r i , decât în unele m i n ţ i utopice.

Şi p r i n u r m a r e , de ce nu învaţă şcolarii noştri? R ă s p u n s u l e ne îndoie ln ic : admiţând -că profesorii aplică

metodele cele mai bune, — verificate de p rac t i ca ştiinţifică, n u pe cele inventa te de f iecare dascăl , c u m îi t rec lui p r i n cap . — şcolarii nu învaţă din două cauze:

1. Cea m a i r a r ă şi cea m a i g r eu de găsi t : pentrucă nu-s -apţi la învăţătură. î n l ă t u r a r e a ei e l ă sa t ă pe seama metodelor de selecţie la concu r su r i .

2. Cea m a i des în t â ln i t ă : p e n t r u c ă nu ştiu cum. să înveţe, nu ştiu cum să procedeze în pregătirea lecţiilor. Şi aceste două cauze se r educ la u n a , capi ta lă , a s u p r a că re ia t rebuie s ă se g â n d e a s c ă şi să lucreze toţi î nvă ţă to r i i : pentrucă ei nu cunosc individualitatea şcolarilor, şi nu ştiu cum să-i îndrumeze şi să-i controleze.

E o necesi tate — o şt im din p rac t i ca şco lară — ca profe­sorii , cel pu ţ i n la începutu l anu lu i , s ă a r a t e î n p r i m a s ă p t ă m â n ă elevilor cum trebuie să înveţe. E i bine. n ic i o p r o g r a m ă a n a l i ­t ică ş i nici u n r egu lament al şcoalelor s ecunda re nu d ă indicaţ i i şi n u cere să"se facă acest l u c r u esenţial!. . . Copiii muncesc c u m dă Dumnezeu. . . .

P rofesoru l de la t ină , de exemplu , să a r a t e şco la ru lu i cum să-şi p regă tească temele or i vocabu la ru l : — metoda cea b u n ă cere ca aceste opera ţ i i să se facă ch ia r în decursu l orei.

Profesoru l de is torie, d. ex., să fixeze în schiţe intui t ive, în scheme, acolade şi linii de cronologie, evenimentele epocii cu ta re , e t c . . . şi veţi vedea a t u n c i că „ leneşi i" încep să se h ă r ­n icească şi mor ţ i i clasei încep să,... învie. N u e de m i r a r e când se s p u n e că singura minune pedagogică e metoda dascălului. Şi-mi amin tesc cu p lăcere u n fost profesor dela Univers i ta te , c a r e ne expl ica , pr ieteneşte , î n t r ' u n cerc s t r â n s la el acasă , n o u ă , s tudenţ i lor în Filosofic la Iaş i , cum treime să citim şi să u° nregălim examenele.... N u vom u i ta n ic iodată că examene le şi discuţi i le la acel profesor se pe t receau în t r ' o a tmosferă de

15

sfat pr ie tenesc , în ca re toţi s tudenţ i i se s i l iau să se d is t ingă . —-A ş a e ra odată!

D a r astăzi. . . . de ce n u înva ţ ă destul cei m a i mu l ţ i d in s tu­denţ i i şi elevii noştr i? . . . .

Rom. Demetrescu. profesor .

Societăţi de ajutor reciproc. Societăţile de a ju to r rec iproc sun t cele m a i vechi tovă răş i i

'Conştiente in lume . Corpora ţ i i le de meser iaş i d in evul mediu , cele m a i pu te rn ice

for ţe cu l tu ra le .şi sociale din acel t imp , n u e r a u al tceva decât societăţi de a ju to r rec iproc .

Astăzi , toate încercăr i l e de a l i n a r e a Suferinţelor celor n e ­voiaşi d in clasele de jos, a u fost reduse la mutua l i t a t e , la în to ­v ă r ă ş i r e a conşt ientă p e n t r u ajutorul* rec iproc .

Miile de societăţi de a ju tor ' reciproc d in F r a n ţ a , Angl ia , A m e r i c a şi celelalte ţ ă r i , a ju ta te p r i n legiui r i ocrot i toare , şi c h i a r p r i n fondur i publice, fac d o v a d a . c ă p r i n c i p i u l supe r io r a l a ju ­t o ru lu i p r o p r i u , al a j u t o r ă r i i t ova răşu lu i , şi al a ju to ru lu i r e ­c iproc , este socotit s u p e r i o r p r inc ip iu lu i asis tenţei , deg rada to r şi ne îndes tu lă to r .

I n ţ a r a n o a s t r ă a u fost mul te î n c e r c ă r i de const i tu i re de societăţi de a ju tor ' reciproc. S ta tu te le vechilor bresle de mese­r iaş i , de negus tor i , şi ch i a r de să rac i , a r a t ă că p r inc ip iu l m u -tua l i t ă ţ i i e r a cunoscut şi folosit în l a r g ă m ă s u r ă î ncă d in veacul al XV-lea. Ţăur i l e şi Casele de m i n e r i de aci d in Ardeal , s t r ă ­vechi şi ele, n u sun t de cât societăţi de a ju to r rec iproc . Deosebit de acestea s -au întemeiat. în n u m e r o a s e o raşe şi sate societăţi de a ju tor rec iproc p e n t r u a l i na rea diferi telor nefer ic i r i pe ca re s o a r t a le abate a s u p r a oameni lor , sau p e n t r u u ş u r i n ţ a vieţii şi s t ă r i m a i bune . Astfel s-au const i tui t n e n u m ă r a t e societăţ i de a ju tor r ec ip roc p e n t r u a ju tor în caz de boală , p e n t r u a j u t o r la î n m o r m â n t a r e , p e n t r u a ju tor la bă t r âne ţ e , p e n t r u î n z e s t r ă r i la mă r i t i ş , şi a ş a m a i depar te , societăţi de a ju to r rec iproc p e n t r u a s i g u r a r e a con t ra mor ta l i t ă ţ i i vitelor, con t ra incendii lor , s au a grindinei.

I n înţelegerea n o a s t r ă s labă pen t ru chest iuni le sociale, so ­cietăţile de a ju to r rec iproc n u a u avu t n ic ioda tă în ţ a r a noas t ră , o lege de o rgan i za r e a lor, o lege de ocrot i re , c a r e să dea p u ­t in ţă mu tua l i t ă ţ i i să se desvolte şi să p ropăşească . Un p r i n c i ­piu tot a t â t de bun , f ra te b u n cu p r inc ip iu l cooperat is t , a avut eu totul alt t r a t a m e n t de cât acesta din u r m ă , şi a r ă m a s în p ă r ă ­site, nesocotit şi nepre ţu i t , în t imp ce fratele său b u n a fost încărca t de toate onorur i le .

I n legea din 1912 pen t ru o rgan iza rea a s igu ră r i l o r m u n c i ­toreşti î n vechiul regat , e rau două p a r a g r a f e ca re p r i veau şi

'.Jir. 3 4

societăţile de a ju tor rec iproc . P r i n acele dispoziţi i societăţile de a ju tor rec iproc e r a u scoase d in drep tu l comun, şi li se dădea , u ş u r i n ţ a de a c ă p ă t a p r i n s impla a p r o b a r e a s ta tu te lor lor, d e că t re Casa Cen t ra lă a A s i g u r ă r i l o r Munci toreş t i , t i t lul de pe r ­s o a n ă ju r id ică şi toate foloasele ce decurg din aceas ta . Ma i mult , subt î n d r u m a r e a şi controlul u n o r func ţ ionar i publici special iş t i în a s i g u r ă r i , ele p u t e a u s ă se desvolte d u p ă legile ş t i inţei şi . să fie puse la adăpos t de or ice desechi l ibru f inanc ia r .

P r i n legea persoane lor jur id ice din 1924, societăţile de a ju­tor rec iproc s u n t ' date, ca toate societăţile civile, d rep tu lu i co­m u n şi î nd rep ta t e p e n t r u c ă p ă t a r e a pe r soane i jur id ice la t r i bu ­na lu l corespunză tor , ca re în 15 zile t rebuie să se p ronun ţe , dacă le p r imeş te statutele sau nu , în ca re t imp t rebuie să se cea ră şi avizul a s igu ră r i l o r sociale, dacă din punc t de vedere tehnic şi f inanc ia r , societatea îşi poate ţ ine anga jamente le luate prin» s ta tute . Un luc ru imposibil , ca re n u poate avea de cât re le rezu l ­ta te ' a supra mişcă r i i mutua l i s te .

Societăţile de a ju tor rec iproc , —• mutua l i tă ţ i le , — n u se vor pu tea desvolta de cât a t u n c i , c â n d se va în tocmi o lege de o rgan iza re p ropr i e , ca re să le înlesnească. în temeierea , s ă le reglementeze o rgan i za r ea şi funcţ ionarea , să le organizeze teh­n ic şi f inanc ia r , şi să organizeze p r o p a g a n d a p e n t r u mu tua l i t a t e .

P â n ă a t u n c i î n să n u t rebuie să a ş t ep t ăm cu bra ţe le în ­c ruc işa te p e n t r u a ne cădea din cer favorul . Cu legea de astăzi , cu sfatul b u n al cunoscă tor i lo r şi cu spr i j inu l a s i g u r ă r i l o r so­ciale din Bucureş t i , ca re se poate uşor obţine, se pot face l u c r u r i bune .

De s igur că fiecare om t rebuie s ă se î n t i ndă cât îi e p iapo-m a , şi să viseze n u m a i ce poa te în făp tu i .

I n fiecare loc t rebuie să se organizeze n u m a i acele socie­tăţ i , ca re se pot organiza . L i p s u r i sun t multe , d a r n u toate pot fi împl in i t şi o r icând.

Societăţile de a ju to r rec iproc p e n t r u caz de boală , de pildă,, sun t foarte bune , sun t de m a r e l ipsă. P o p o r u l munc i to r , a c ă r u i cea m a i m a r e avere e sănă ta t ea , şi puterea, b ra ţe lo r lui , în caz de boală n u m a i poate munc i , n u m a i poate câşt iga, uneo r i n u se poate îngr i j i , şi se ru inează . Societăţile de a ju tor r e c ip roc p e n t r u caz de boală, p u n la dispoziţ ia membr i lo r să i bolnavi , in - sch imbul micei cotizaţii pe ca re o plătesc toţi, medic şi medi ­camente , la t rebuin ţă , îngr i j i r e în spital , le d ă a ju toa re băneş t i şi a ju toa re de t r anspo r t , s au de c ă u t a r e î n t ' r u n loc de cură .

D a r ce pu tem noi face la ţ a r ă cu a semenea bună t ă ţ i ? I n câte sate avem medici? Câţi din medici i pe ca re îi avem, de cele m a i mu l t e ori

medici oficiali, a r voi să se angajeze ca medici a i une i societăţi de a ju tor rec iproc?

Unde se poate găs i u n medic, se poate organiza, o asemenea societate şi foloasele ei a r fi nesfârşi te , m a i ales dacă a r fi no-

rocu l s ă se găsească u n medic devotat cu a d â n c ă înţe legere socială .

Organ i za rea une i a s emenea societăţi n u este grea , s t a tu t e conform cu legea persoane lor ju r id ice d in 1924 se pot p r o c u r a cu în lesn i re fie dela o societate ap roba t ă , fie dela Serviciul m u -tua i i tă ţ i i d m Minis te ru l munc i i , i a r cotizaţ ia e uşor de ca lcula t d u p ă exper ien ţa a l tor -soc ie tă ţ i fie d in ţ a r ă , fie din s t r ă i n ă t a t e .

D a c ă a ju to ru l bănesc , ca re se d ă în caz de n e p u t i n ţ ă de m u n c ă din boală, se dă p e n t r u u n t imp c u p r i n s î n t r e 13 şi 26 s ă p t ă m â n i de boală, a t u n c i p e n t r u f iecare leu de a ju tor s ă p t ă ­m â n a l este t r ebu in ţa de o cotizaţie a n u a l ă de u n leu.

Gât pr iveş te cnel tu ia la cu medic şi medicamente , aceas ta d e ­p inde de sa l a r iu l care sie d ă mediculu i şi de n u m ă r u l m e m b r i ­lor societăţi i . Chel tu ia la cu medicamente le costă în mi j loc iu c i rca 150% din sa la r iu l medicului , ad ică oda tă şi j u m ă t a t e a -cest s a l a r iu .

De pi ldă , dacă sun t în societate 200 să teni d in t r ' o c o m u n ă , şi dacă p l a t a medicu lu i este de 500 iei pe lună , sau 6000 lei pe a n , medicamente le vor costa 9000 lei pe a n . D a c ă apo i s t a ­tutele p r e v ă a că se plăteşte a ju tor bănesc în caz de n e p u t i n ţ ă de m u n c ă în t impu l boalei, t imp de 16 s ă p t ă m â n i câte 60 lei pe s ă p t ă m â n ă , a t u n c i cot izaţ ia a n u a l ă va fi de 75 lei p e n t r u medic şi medicamente , 60 lei p e n t r u a ju to r bănesc , şi 10% d in aceste, 15 lei, p e n t r u cheltuielele de admin i s t r a ţ i e , ad i că în tota l 150 lei pe an, ad ică 12.50 lei pe l u n ă s au trei lei pe s ă p t ă m â n ă , cât t imp socie tarul e sănă tos .

A d m i n i s t r a ţ i a este u şo r de condus , şi î nvă ţ ă to ru l poa te a- ' , duce — dacă a r e spr i j inu l medicu lu i — u n m a r e b ine în sa t ,

îngr i j ind de s ă n ă t a t e a consăteni lor , dându- l e p u t i n ţ a să se caute , dându- l e a ju toa re băneş t i , şi î n t r e ţ i n â n d o s t a re de s ă n ă ­ta te şi de h ig iena în sat , p e n t r u ca s a tu l să fie ferit de boli, ş i societatea de cheltuieli p r e a m a r i .

0 societate de a ju tor rec iproc m a i u şo r de organiza t , ş i pe ca r e orice învă ţă to r o poate o rgan iza în sa tu l lui , e s t e socie­ta tea de a ju tor rec iproc în caz de moa r t e . P e n t r u cheltuieli d e î n m o r m â n t a r e , p e n t r u o c ruce m a i f rumoasă , p e n t r u u n a j u t o r da t familiei celui ca re m o a r e î na in t e de vreme, se pot cons t i tu i societăţ i mu tua le , c a r e aduce u n nepre ţu i t folos în v ia ţa s a t u ­lui şi o p re ţ ioasă şcoală de educaţ ie socia lă şi de a j u t o r a r e a ap roape lu i .

Aci n u m a i este nevoie de medic, medicamente , s a l a r i i , cheltuieli de admin i s t r a ţ i e în semna te . Sta tute le s u n t s imple, co ­t iza ţ ia mică .

Cu 3 lei cotizaţie a n u a l ă , p e n t r u f iecare se poate p lă t i o sută de lei î n caz de m o a r t e

De pi ldă, dacă societatea a r e 200 m e m b r i şi s ta tutele p r e ­văd 1200 lei ca a ju tor de î n m o r m â n t a r e , cot izaţ ia a n u a l ă va fi de 36 lei, i a r cotizaţ ia l u n a r ă va fi de 3 lei. Cu 3 lei pe l u n ă f iecare îşi a s i g u r ă în caz de m o a r t e u n mic capi ta l de 1200 lei,

18 . /A" vĂŢĂTO11 UL Nr. 3-4

p e care famil ia îl va folosi cum va crede m a i bine. P e memb r i i i a r ă familie, societatea se î n să r c inează să - i î nmormân teze s in­g u r ă . Bine înţeles. în societate t rebuie să fie p r im i ţ i socie tar i de- toate vârstele, f i indcă dacă a r fi b ă t r â n i toţi, socotelile pot să dea greş.

D u p ă un an , cloni de exper ien ţă societatea poate vedea d a c ă cotizaţiile sunt potr ivi te cu î m p r e j u r ă r i l e ei, şi să micşo­reze sau să m ă r e a s c ă cotizaţia d u p ă t rebuin ţă . E b m e în să tot­d e a u n a ca societatea să-ş i facă o mică 'rezervă.

Cu mijloace s imple î nvă ţ ă to ru l poate face o ope ră p r e ţ i oa să p e n t r u r id i ca rea socială a neamulu i , t rez ind în sufletul ţ ă r ă -n i m e i s imţul a ju to ru lu i p r i n s ine însuş i şi acel a l a ju to ru lu i •reciproc. Cu o mică societate de a ju to r rec ip roc pen t ru caz de m o a r t e să teni i pot fi t r â n ş i î n t r ' o tovărăş ie , ca re să le a d u c ă a j u t o r u l în caz de l ipsă , d a r şi iub i rea aproape lu i , şi p lăcerea d e a t r ă i şi m u n c i î m p r e u n ă .

A". Ghiulea.

Dintr'ale ortografiei limbii romîne. n .

S p u n e a m în î n semnăr i l e mele cu acelaş t i t lu ca şi cel de a z i ( N r . 2 a l acestei reviste a . .c . ) că or tograf ia noas t r ă , c a r e n u *s te o or tograf ie t r ad i ţ i ona l ă t rebu ie rev izu i tă şi înnoi tă , ţ i -n î n d u - s e s eamă de s i tua ţ i a a c t u a l ă a l imbii romîne . Mot ivam •aceasta cu însuş i p r inc ip iu l fonetie-etimologic, pe ca r e se în te ­me iază or tograf ia l imbii r omîne . Şi d a m cîteva dovezi a le h a o ­su lu i or tograf ic în ca re ne găs im azi, c h i a r d in p r i c i n a n e l u ă r i i î n s e a m ă a p r i nc ip iu lu i de bază a l or tograf iei noastre. . . .

Ce se va alege şi din aceas ta , vom m a i vedea. P î n ă u n a a l t a m a i în semnez ' cîteva c l ă t i nă r i ale ' m u l t o r a

c a r i s c r i u romîneş te , c l ă t i n ă r i p roveni te tot d in p r i c i n a n e -rev izu i r i i or tograf ie i noas t r e şi c a r i o î m p u n aceas ta cît m a i g rabn ic . D a r m a i în t î i amin te sc u n c r i t e r iu a l scr ier i i l imbii r o m î n e (deci şi a l or tograf ie i ) , pe ca re l -au avu t î n vedere cei ce s'au luptat î n j u r u l a l fabetului nos t ru de azi .

E aces ta : l i tere n u m a i p e n t r u sonur i , câte sân t n e a p ă r a t t r ebu inc ioase (vezi crit icele lu i Ti tu Maiorescu: scr ie rea l imbii r o m î n e ) .

P r e m i ţ î n d acestea, însemnez ce a m de însemnat as tăz i : E vorba de semnul „eh", n u „chi:'-„che" (d in chin, chei, e t c ) . î n t r e b u i n ţ a r e a s emnu lu i aces tuia , .:ch", p r i n l ipsa de prec i ­z a r e pe ca re o a d u c normele fixe — de p î n ă a c u m — ale or tograf iei noas t re , dă pr i le j de n e s i g u r a n ţ ă ' în sc r i su l m u l t o r a . I n t î l n i m astfel: rkronologic, a l ă t u r i de cronologic; choleră a l ă ­t u r i de holeră şi coleră ( c u m se rosteşte p r i n a n u m i t e p ă r ţ i ) ; firchiepiscop a l ă t u r i de arhiepiscop; Christos a l ă t u r i de Cristos şi Hristos, etc. etc. . . . Deci c înd eh, c înd c, c înd h, — p e n t r u

Nr. 3-4 19

u n u l şi acelaş loc. Vedeţi, zic loc, nu sune t ! P e n t r u c ă înti*'-a d e v ă r u rechea u n u i a dis t inge p e n t r u acelaş loc un sunet deose­b i t de sune tu l pe ca re îl dis t inge p e n t r u acelaş loc u r e c h e a a l ­t u i a — a aces tu ia tot a şa . Deci, d u p ă c u m u rechea unuia, va -distinge u n sune t s a u a l tul , a ş a va şi cerca să-1 însemneze , p r i n u n semn deosebit de semnul a l tu ia . D a r ch i a r a ici e a ic i ! !

.Aici s ' a r i m p u n e o revizui re or tograf ică şi o a l t ă n o r m ă f ixă! P e n t r u c ă sune tu l c a r e se a scunde sub semnu l graf ic ch, n u este decît o n u a n ţ ă confuză a p r o n u n ţ ă r i i , u n amestec a l sune tu lu i c şi h, ca re confuzie a r pu tea fi u şo r a lunga t ă , şi p rec iza tă , î n .c s au h, d u p ă indicaţ i i le , pe ca r i le dă spi r i tu l , t end in ţa l im-i i i . A r fi vorba numai de o deprindere materială a urechii, î n -tîi , apoi semnul graf ic corespunză to r , i -ar u r m a uşor, s a u c

« a u h. . P e n t r u or icare cunoscă tor al evoluţiei fonetice a l imbii n o a ­

s t re este l impede, că t end in ţa p r o n u n ţ ă r i i noas t r e este î n l ă tu ­r a r e a sune tu lu i confuz ch şi s ch imbarea lui sau în c sau în h s i deci şi scr ierea lui în u n a d in aceste forme. Astfel, d in vechiul •duios şi chor, azi avem prec iza te formele haos (cu h) şi cor (cu c) , ca şi în cuvintele horă, caracter, ca r i de mu l t şi n u p r ea de mul t vor fi s u n a t choră, character. D a r t end in ţ a p r o n u n ţ ă r i i n o a s t r e a fost ca aceste cuvinte să-ş i p e a r d ă a s p i r a ţ i u n e a . A-ceas tă t e n d i n ţ ă este şi as tăzi . B a e a ş a de m a r e , încît ea se man i f e s t ă ş i î n cuvinte c a r i s în t i nd i că r i cu totul şi cu totul ind iv idua le şi deci cu m a i mul t d rep t la p ă s t r a r e a sune tu lu i în t î rz ia t . E-x.: Cristos î n loc de Christos, î n semnează că acest

.cuvînt î n u rechea m u l t o r a n u m a i s u n ă ca şi Christos. A ş a -•dară, t end in ţ a a l u n g ă r i i sune tu lu i care s ' a r pu t ea r eda p r i n

exis tă în p r o n u n ţ a r e a noas t r ă ! B a m a i mul t ! P r o n u n ţ a r e a n o a s t r ă ne indică şi sune tu l sp re care n i zu im şi pe c a r e t rebue să-1 p r i m i m ! N u ne r ă m î n e decît s ă n e p r i n d e m urechi le şi a p o i să î n t r e b u i n ţ ă m precis şi în scr i s u n u l d in semne, c s au h, d u p ă cum se va cere.

D a r ch, n ' a r e ce m a i r ă m î n e a în scr isu l nos t ru 1 ! Aici or-toijrafiştii a u d rep tu l să in t e rv ină ! Că doa r e vorba n u m a i de definirea une i r î ndue l i a or tografiei , ca re u r m e a z ă sp i r i tu l l im­bi i . I a r acest d rep t li—1 a c o r d a şi Alecu Russo, cel m a i î nve r şu ­n a t d u ş m a n a l or tograf iş t i lor . I n cazul de fa ţă or tograf iş t i i a u

•chiar da to r i a să in te rv ină , ca să s c ă p ă m de o ameţea lă a ser i - --sului l imbii noas t re . Neologismele din acest g r u p se vor a d a p t a u şo r d u p ă „ t e a p a " l imbii noas t r e — cum s 'a r e x p r i m a Gos-t a c h i Conachi , —- că doa r e vorba de fonetica l imbii n o a s t r e c a r e n u se dă b ă t u t ă şi-şi înv inge d u ş m a n i i c a r i îi dec la ră r ă sbo iu în numele aces tu i semn.

2. Şi a c u m viu la o chest iune ca r e m ă mi r că m a i ex i s tă azi î n or tograf ia noas t ă şi că re i a n u i s 'a p u s capăt , în m o d oficial. A fost vorba de ea şi în congresul din u r m ă al filologi­l o r noş t r i . E vorba de semnul î, ă. Oficial azi trebuie să sc r i em â, în mij locul cuvintelor cu acest sunet , indiferent de et imologia

cuvîn tu lu i , şi trebuie s ă sc r iem î, l a î ncepu tu l şi l a s f î r ş i tu l cuvintelor c a r i a u acolo acest sunet . Tot pe î îl î n t r ebu in ţăm, şi în compusele c a r i a u sune tu l corespunză tor . £ c a m compl i ­cat, d a r merge . L u m e a s'a obişnui t şi merge . E r a m a i g r e u p e v remea etimologişti lor c a r i p re t indeau s ă scr iem aşa cu să vedem o r ig inea cuvîn tu lu i . Aceşt ia cel pu ţ in aveau o logică, o r a ţ i u n e , c înd s c r i a u în a t î t ea c h i p u r i sune tu l pe ca re noi az i . îl e x p i r ă m numai(!j p r i n două semne: i, ă. E t imologiş tn în ­s e m n a u acest sune t p r i n â, e, o, î (animă, ren, fântână, rîu, e t c ) , d u p ă cum cerea et imologia cuvîn tu lu i . E r a logic să fie a ş a . E i ap l i cau pr inc ip i i le lor!! D a r ia poft im de cău ta ţ i logica în or tograf ia n o a s t r ă de azi, i n sc r ie rea acestui sunet?!. . . . Noi , cei de azi, c a r i n u m a i s în tem „pedan ţ i " , noi cei a l c ă r o r sc r ia r ă s u n ă de logică, de înţelegere a sp i r i tu lu i de ca re t rebuie să fie condusă o or tograf ie!! N u şt iu cu ce jus t i f icăm în t î r z i e rea n o a s t r ă în î n l ă t u r a r e a r id ico lu lu i ca re ne pîndeşte — clin dubla î n t r ebu in ţ a r e şi azi a semnelor i, o? ! Et imolgiş t i i a v e a u o in ten ţ iune a t u n c i c înd î n t r e b u i n ţ a u mu l ţ imea aceea de semne-p e n t r u sune tu l î. D a r noi?? Noi a m e l iminat doar —- în p r i n c i ­p iu — orice in ten ţ iune , a t u n c i c înd a m simplif icat î n s e m n a r e a sune tu lu i i, şi totuşi a m p ă s t r a t două semne (*, â)\ De ce s'a r edus la două, şi de ce c h i a r la aceste două'? Şi de ce se î n c ă p ă -ţ inează oficiali tatea n o a s t r ă să le m a i păstreze?!. . . . Aşa!! ca să schmbe, d a r să n u se schimbe n imic ! Logic a n fi: s au r e ­venim la toate semnele etimologişti lor, sau r educem toate sem­nele, în locuindu-Ie p r i n u n u l s ingur . De s igur că b u n u l s imţ ne va dicta să u r m ă m tend in ţa a n u m i t o r scri i tori , c a r i s c r iu de cî ţ iva a n i n u m a i cu semnul î — p e n t r u sune tu l co respunză to r , , în orice s i tua ţ ie s 'ar af la sune tu l .

Ortografiş t i i i a r ă ş i a u cuvîn tu l . Şi încă f ă r ă zăbavă ! 3. I n acest al t re i lea p u n c t al î n semnăr i lo r mele de azi ,

amin tesc o ches t iune ca re p a r e că se l impezeşte dela sine, f ă r ă in tervenţ ia n i m ă n u i , d a r a s u p r a că re ia va t rebui totuş s ă se ros tească ortografiş t i i , p e n t r u c ă face p a r t e d in d rep tu r i l e lor.

E chest iunea accentului în scr iere . Accentul e p re t ins ofi­cial pe a n u m i t e forme morfologice, substant ivale s au verbale, din anumite principii! S în t t r ebu in ţe logice c a r i par a î nd rep t ă ţ i ; În t r ebu in ţa rea accentu lu i , m a i ales la conjugaţ i i . Astfel, c a să n u se confunde pers . I I s i n g u l a r dela indica t ivul prezent ( t u ) dormi cu pe r s . I I I s i n g u l a r a per fec tu lu i s imp lu a l ace lu ia ş verb : (el) dormi, se scr ie oficial (el) dormi, şi al te şi a l te cazur i . . . Aceste t r ebu in ţe logice parcă t răesc şi as tăz i ! D a r cu s i g u r a n ţ ă ele a u fost oda tă a şa de vii, şi e r a u şi de altă natură, încî t a u i m p u s î n t r e b u i n ţ a r e a accentu lu i pe fiecare cuvânt. Dovadă, o r i ­ce text romînesc m a i vechiu, scr is s a u t ipăr i t ! !

D a r dacă au existat motive (nestudiate încă) c a r i a u î n ­drep tă ţ i t î n t r ebu in ţa rea accen tu lu i în scrier i le noas t r e vechi, şi dacă şi azi a r m a i exista motive logice ca r i parcă a r înd rep tă ţ i î n t r ebu in ţ a r ea accentului în scr isul nos t ru , totuşi uzi accentul'

drebuie lăsat la o parte. Azi, accentul în orice situaţie/e o po­vară zadarnică. Azi cetini altfel decît cei de demul t ! Azi s în -t em depa r t e de v remea c înd cetitul hieroglifelor ( f igurat ive o r i s imbolice) e ra un drep t a l preoţi lor , d rep t p ă s t r a t p r i n t r ad i ţ i e s e c r e t ă d in p ă r i n ţ i în fii. Azi cetim cu toţii şi cet im altfel. N u m a i zăbovim a s u p r a în ţe lesului unui cuv în t şi a l fiecărui c u ­vânt, înţeles pe ca re să-1 descoper im de sub accentu l ce-i u m -i r e ş t e f run tea . Cuvintele azi n u m a i a u nevoie de accente ca s ă fie înţelese. A ten ţ iunea n o a s t r ă azi este a t i n s ă de u n alt accent mu l t m a i valoros decît accentul une i a n u m e silabe. Este accen­tul intelectual al frazei întregi, care constitue melodia cuvin­telor scrise sau rostite. Acest accent intelectual a l frazei n ' a r e nevoie să fie î n semna t şi nici n u poa te fi î n semna t . Depinde ,de sufletul celui ce scrie, citeşte sau vorbeşte.

De aceea, a m a i p re t inde uzi observarea prescr ise lor or to­graf ice î n p r i v in ţ a accentu lu i , este o zădă rn ic i e pe care , s igur , va învinge-o vremea. Totuş, ca să n u - ş i v a d ă oftografişt i i d r e p ­t u r i l e lor u z u r p a t e de alţii , fie ch i a r şi de vreme, să i n t e rv ină e i şi în aceas tă chest iune!!

Aici, ca şi în celelalte, s ă in te rv ină , p î n ă n u - i t î rz iu .

George Şerban.

Şcoala şi sentimentul social. Termen i nou i p e n t r u deziderate vechi. î n c ă de decenii se

vorbeşte mereu de nevoia fo rmăr i i ca rac te re lo r în şcoală. C u m s ' a rea l iza t acest deziderat , a m văzut. P a r c ă , cu toa te s for ţăr i le c â t e se vor fi făcut în aceas tă direcţie, rezu l ta tu l a fost tocmai c o n t r a r celui aş tep ta t . B a ch ia r mare le răsboi , c a r e t rebu ia să fie u n temeinic pur i f i ca to r p r i n pi lda imenselor sacrifici i pe c a r e le-a cerut a p r o a p e dela toţi p e n t r u i zbândi rea idea lu lu i co­m u n , a făcut să i a să la iveală şi m a i mul t decăderea c a r a c ­terelor . Astfel că p rob lema e a c u m m a i ac tua lă ca or icând . P o a t e că rezu l ta tu l a fost a t â t de n u l şi " p e n t r u că p rob lema n ' a fost b ine pusă . I n definitiv — ca să ne sluj im de' o defi­ni ţ ie b a n a l ă — ca rac t e ru l este a t i t ud inea cons tan tă faţă de t ine însuţ i , şi m a i ales fa ţă de ceilalţi , ad i că de complexul so­c ia l din ca re faci p a r t e . Deci ca rc t e ru l f i ind exponen tu l a-cestui r a p o r t cu semenii noş t r i i , se reduce la n ă z u i n ţ a de a

cu l t iva în noi sen t imentu l social. Termen r e l a t i v , n o u , da r m a i «xpl ici t . Astfel c â m p u l problemei se îngus tează , obiectul ei se prec izează şi î n acelaş t imp se l ămureş t e şi m a i mul t . Vom fi izbutit deci să f o r m ă m carac te re , c â n d vom fi izbutit să con­v ingem t inerele generaţ i i , că f loarea cea m a i a leasă a cu l tu r i i cons tă în des volta r ea acelui sent iment social, ca re ne face să n u te socoti n ic iodată s ingur i , u n ins independent , slujind in t e re ­selor şi ape t i tu r i lo r tale personale , ci u n factor, un m e m b r u

infim, o s implă ver igă în în t r egu l l an ţu lu i social din ca re i a c i p a r t e . Ni se va r ă s p u n d e că şcoala a avu t to tdeauna p r e o c u ­p a r e a aceas ta . Da, incontestabi l . A avut-o , î n s ă teoretic. Se c r e ­dea că p r i n f rumoase es ter ioare mora le , î n ca re se p ros l ăveş t e sf inţenia sacr i f ic iu lui p e n t r u alţi i , se va face educa ţ ia s e n t i m e n ­tu lu i social. F a l i m e n t u l aces tu i s is tem e vizibil, l - am simţi t c u toţii. N ' a u cunoscut destule i s to roare mora l e toţi acei neoueşti-s luj i tor i . a i S ta tu lu i , dela cei m a i umil i , p â n ă la min i ş t r i , c a r i , jefuind averea S ta tu lu i , jefuesc pe toţi concetăţeni i lor ? N u-şt im oare că de obicei p red ică m a i f rumps despre cinste şi v i r ­tute, tocmai aceia ca re ştiu să fure m a i b ine ?

Sis tema a fost deci nenoroc i tă . Căci sen t imentu l social n u se posedă p r i n cuvinte în chip teoretic, ci se depr inde în c h i p p rac t i c , p r i n pilde vii. Poţ i să citeşti toate tomur i l e Sfinţ i lor p ă r i n ţ i a i Bisericei şi să r ă m â i tot u n necredincios , d a r f ă c â n d în f iecare zi s emnu l cruci i şi s p u n â n d câteva r u g ă c i u n i , î n c a r e poa te n u crezi, a jung i m a i d e g r a b ă credincios . Atâ ta de mare-e pu t e r ea faptei fa ţă de cuvân tu l gol, f ă r ă u r m e , nespr i j in i t pe* ac ţ iune !

Şcoala, pe l â n g ă unele c u s u r u r i ale ei, a r e ma re l e mer i t că a d u n ă laolal tă , p r i m a da t ă în v ia ţa lor, pe copii de pă r in ţ i i ce r e p r e z i n t ă diferite t repte sociale. Aci se operează î n mic . d e t i m p u r i u , î n f r ă ţ i r ea democra t ică a vi i tor i lor cetăţeni . Ce m i n u ­n a t c â m p p e n t r u exper ien ţe ! Ce excelent mijloc de a p u n e pe mici i şcolar i î n contact cu real i tă ţ i le vieţii, c a r e a împă r ţ i t l u ­m e a în a tâ tea categori i . D a r învă ţă to ru l , când e neghiob, î n loc să prof i te de aceas tă ocazie, p e n t r u a t rezi î n sufletul copi lului , î n t â i sen t imentu l de in teres , apo i de s impat ie şi de dragos te , p e n t r u to ta l i ta tea colegilor lui — societatea în m i c —; p r i n p ă r t i n i r e a pe care o a r a t ă p e n t r u elevii a i c ă r o r p ă r i n ţ i sun t inf luenţ i s a u m a i bogaţi , s a p ă ch i a r d in şcoală p r ă p a s t i a în t r e membr i i aceleaşi clase de omuleţi , c a r i cu toa tă v â r s t a lor necoaptă , şt iu să observe foarte bine. P r e s u p u n că, din fe­r ic i re , cazul acesta e r a r . Cei m a i mul ţ i dască l i î n să păcă tuesc p r i n i g n o r a n ţ ă şi m a i ales p r i n n e p ă s a r e . P e n t r u c ă şi ei a u crescut î n t r ' o l u m e de nepăsă to r i , în ca re cu l t ivarea sen t imen­tu lu i social a fost l ă sa t ă pe s e a m a ins t inc tu lu i şi a î n t â m p l ă r i i . I a r aceea aşa zisa cu l tu ră , la ca re s ' au a d ă p a t , recte n e - a m . a d ă p a t cu toţii, dedea de mul te ori, î n loc de o f loare f rumoasă ,— sacrif ic iul p e n t r u binele obştii, — o b u r u i a n ă o t răv i t ă ; egois­m u l h r ă p ă r e ţ , ' c a r e vrea să pa rv ie ch ia r cu p re ţu l r u i n e i celor­lalţ i . I a t ă de ce, de şi n e - a m ghiftuit î n şcoală cu c u r s u r i de m o r a l ă , religie şi de al te p r e o c u p ă r i etice, genera ţ i a de azi d ă cel m a i m a r e procent de c r imina l i , excroci şi înşelă tor i , — d i n t r e -ca r i n u cel m a i mic procent , e da t de oameni , c a r i n u n u m a i a u t recu t p r i n şcoli, d a r ca r i , a u a j u n s ei înşiş i — s u p r e m a ipocr ize ! — exponen ţ i ai cu l tur i i .

E o da to r ie impe r ioa să să ne d ă m din r ă s p u t e r i os teneala ca pg crerjeui t â n * r ? "enera ţ io nltfel. N u să o învăţăm, ci să o-

N r . 3 - 4 23

deprindem d in cea m a i f ragedă vâ r s t ă , s ă se p o a r t e altfel. S ă pvmem pe şcolar cât m a i des i n s i tua ţ i a de a p rac t i ca , î n c e ­p â n d deia io rmele cele m a i s imple, sacr i f ic iul p e n t r u ceilalţ i , p e n t r u colegii lu i . Să î i a r ă t ă m în chip concret câ t de m a r e şi p u r ă poate fi b u c u r i a de a r e n u n ţ a la u n b u n î n favoarea a l ­t u i a m a i nevoiaş , câ t de confor tan t şi de uti l î n fond — e s e n ­t imentu l , să n u te afli î n l u p t ă şi d u ş m ă n i e cu ceilalţi, ci i n -t r ' o i n t i m ă l e g ă t u r ă cu ei, l u p t â n d p e n t r u r ea l i za rea u n u i b u n comun , u n u i ideal comun . I n d r ă s n e s c c h i a r să a f i rm, că , m a i p r e s u s de orice, ros tu i şcoalei, a l acelei convie ţu i r i a u n o r su ­flete candide de micuţ i , cu ochii m a r i , deschişi a s u p r a vieţii, es te să d e s p r i n d ă pe vi i torul ce tă ţean, ca să vadă în f iecare d i n colegii lui , n u u n d u ş m a n , ci u n colaborator , u n t o v a r ă ş sfânt pe mare l e şi sp inosul d r u m al vieţii. Fo rme le concre te , mijloacele, p r i n ca re se poate rea l iza acest deziderat , le p o a t e descoperi fan taz ia şi en tuz i a smu l o r i c ă r u i dască l intel igent ş i iub i tor de m e n i r e a sa. Şi ca să n u m a i accentuez i m p o r t a n ţ a m o r a l ă , ţ in — spre a da u n e x e m p l u de ord in ut i l i tar , — s ă relev că faimoasele cooperaţii ce fac bogăţ ia Danemarce i , a u fost rezu l ta tu l (poate ne spe ra t ) al cu l t ivăr i i conşt iente d in şcoa­la p r i m a r ă a acelui sentiment social î n t iner i i copii . Atâ t e d e adevă ra t , că de mul teor i , t ocmai ideile s a u sent imentele cu l t i ­vate în chip desinteresat , n u m a i p e n t r u va loa rea lor p u r m o ­r a l ă , a u — împot r iva aş tep tă r i lo r noas t r e — şi rezu l ta te u t i ­l i t a re nebănui te . Deci c u r a j , t iner i dascăl i , şi n u u i t a ţ i că p i l ­da şi depr inderea , n u vorba goală , a j u t ă să se n a s c ă s e n t i m e n ­tu l social, floare m â n d r ă , de a l c ă r u i suav p a r f u m , n imen i n u ne dă un exemplu m a i tipic ca B i smarck , pa s iona tu l fumă to r , ca re pe u n câmp de bătăl ie , v iz i tând s i n g u r pe s t ingher i i r ă ­ni ţ i , î m p r ă ş t i a ţ i ici şi colo, a da t de unu l , ca re a cerut o ţ i ­g a r ă , s i n g u r a pe ca r e o m a i avea . F i reş te , ma re l e om de S ta t s 'a g răb i t să i-o dea. Şi în memor i i le sale, Cance la ru l de f ier scr ia : „Nic i o ţ i g a r ă n ' a fost p e n t r u m i n e m a i del ic ioasă ca ţ i ga r a as ta , pe care n ' an i fumat -o" . O, dacă a ş pu tea î n v ă ţ a d in v reme pe copii, că uneor i r e n u n ţ a r e a în folosul a l tu i a e cea m a i m a r e volupta te !

Problema oboselii în şcoală. Metoda T)ymimon)eirică.

( U r m a r e . )

Cele ce vor u r m a sun t rezul tatele u n o r exper ien ţe făcute în a n u l acesta la Şcoala n o r m a l ă de băeţ i clin Cluj. P re s iun i l e în n u m ă r de 10 a u fost făcute n u m a i cu m â n a d r eap t ă f ă r ă n ic i u n in terval marca t , decât acela necesar t impu lu i p e n t r u observaţ ia cifrei în dreptu l căre ia s'a oprit a r ă t ă t o r u l . E x p e -

24 IN YĂŢĂTORUL Nr 3 -4 .

fienţele le -am făcut î n t r ' o sa lă necunoscu tă 'elevilor p e n t r u a evi ta diferite influenţe ce a r fi î n r â u r i t rezul ta te le pa r ţ i a l e . A m lua t sp re e x p e r i m e n t a r e g r u p e de elevi d in diferite clase com­p u s e din subiecţi buni , mediocr i şi slabi. Aprecier i le le -am lua t p a r t e delà profesori , - i a r p a r t e d in ma t r i co la şco lara a a n u l u i t recut . Am cău ta t deasemenea ca elevii s ă fie de aceiaş i etate ş i r ep rezen tan ţ i a i aceiaşi clase sociale, p e n t r u a avea u n r e ­zu l t a t exact , r ă m â n â n d ca u l te r ior să i n t e r p r i n d o a l tă serie de exper ien ţe dynamomet r i ce p e n t r u a vedea va r i a ţ i a curbei oboselii şcolare d u p ă vâ r s t a şi s t a r ea socială. î n a i n t e de a începe exper ien ţe le a c ă r o r rezul ta te să le socotesc valabile, a m făcut cu fiecare subiect în p a r t e o serie de p r e s i u n i p e n t r u a d a p t a r e , î n aceleaşi concliţiuni ca şi p e n t r u exper ien ţe le valabile.

Odată începute aceste exper ienţe , l e -am î m p ă r ţ i t în t re i g r u p e , f iecare co respunzând u n u i scop a p a r t e , deşi în to ta l i ­t a t ea lor serveau la l u m i n a r e a aceleiaşi probleme.

G r u p a a t re ia c u p r i n d e exper ienţe le făcute d u p ă fiecare o r ă gura t i ce , p e n t r u a de te rmina , ap rox ima t iv , apor tu l de oboseală p e care îl aduce elevilor fiecare obiect de î n v ă ţ ă m â n t .

G r u p a doua c u p r i n d e o ser ie de exper ien ţe făcute la orele 7.50 şi 12.50, adică, la i n t r a r e a şi la eşirea delà cu r su r i l e de d iminea ţă , u r m ă r i n d d e t e r m i n a r e a oboselii a c u m u l a t e de elevii la toate orele de clasă.

G r u p a a t re ia cup r inde exper ienţe le făcute d u p ă fiecare o ră şi a n u m e la 7.50, 8.50, 9.50, 10.50 11.50 şi 12.50, pen t ru a de­t e r m i n a c u r b a oboselii elevilor d u p ă fiecare oră . G r u p a t reia , s ' a r pu tea obiecta, conţ ine şi pe celelalte două , ad i că ind icând p res iun i l e delà 7.50 şi 12.50, c u p r i n d e pe p r ima , şi la fel ea m a r ­c â n d oboseala f iecărei ore n e poa te d i s p e n s a . d e a doua. N u a m n i m i c de obiectat şi sun t şi eu în a sen t imen tu l acelor ce a r r i d i ca aceas tă obiecţie, da r t rebue să a n u n ţ că eu n u a m p u t u t u r m a aceas tă cale, f i indcă g r u p a t re ia de exper ien ţe cere un t i m p p r e a m a r e . din ca r e cauză nu a m pu tu t să o e x p e r i m e n ­tez decât n u m a i 12 zile, con t r a r celorlalte două pe care l e -am p r e l u n g i t ma i mul t .

Ţin să a r ă t în câteva r â n d u r i concluziile exper ienţe lor d y n a m o m e t r i c e făcute de Glaviére la P a r i s î n t r ' o clasă de filo­sofic, concluzii pe care dupăce l e -am verificat, cu toate că d u p ă logica lor p ă r e a u foarte n a t u r a l e , le -am lua t ca punc t de ple­c a r e în experienţele mele:

, , 1 . La o m u n c ă in te lec tuală in tensă şi p re lung i t ă care ţ ine d o u ă ore, co respunde o scădere p ropo r ţ i ona l ă în forţa m u s c u ­l a r ă m a r c a t ă la d y n a m o m e t r u .

2. La o m u n c ă in te lec tua lă mijlocie n u corespunde nici o scădere aprec iab i lă în for ţa m u s c u l a r ă ,

3. La o m u n c ă inte lectuală n u l ă corespunde o creştere a forţei m u s c u l a r e " . * )

J) Clapari'dp, trad. Marinescu „Pedagogie şi Psichologie exp." — pag. 110—111.

Nr 3-4 25

Chia r delà început vedem greută ţ i le pe ca r e le vom î n ­t â m p i n a în decursu l exper ienţe lor , căci de î n d a t ă ce admi t em c ă n u m a i ,,o m u n c ă in te lec tua lă i n t e n s ă şi p re lung i t ă , c a r e . ţ ine două ore, poa te m a r c a o scădere ap rec iab i l ă la d y n a m o -m e t r u ' ' ne p u t e m da seama că d u p ă o s i n g u r ă o r ă de c u r s u n d e n u se cere elevilor o m u n c ă a t â t de in tensă , p res iun i l e ce •ei vor m a r c a n u vor avea scăderi le pe ca re noi n i le î nch ipu im. De altfel noi n u t rebue să u i t ă m că aces ta metodă de de te rmi ­n a r e a oboselii este o metodă ind i r ec t ă şi ca toate metodele ind i rec te suferă de mul te nea junsu r i , şi că noi cu d y n a m o -m e t r u m ă s u r ă m direct va r i a ţ i a forţei muscu l a r e , î na in te şi d u p ă o r a de c u r s şi n u m a i în mod indirect r ă s f r â n g e r e a oboselei i n ­telectuale în m u n c a fizică. Din aceas tă c a u z ă ne va fi foar te g r e u ca să d e t e r m i n ă m coeficientul ponogenic a l f iecărei m a t e r i i î n p a r t e şi aceas ta cu a t â t m a i mul t cu cât pe l â n g ă re la t iv i smul ce impl ică metoda în sine, m a i î n t â m p i n ă m şi o s u m ă de difi­cul tă ţ i , de piedici, fie direct delà subiect, fie indi rect delà p r o ­fesorul c a r e p redă , căci este ş t iut că f iecare a r e u n fel pe r sona l de a chest iona şi p r eda , ca re diferă de a celorlalţi , deşi de mul t e or i metoda lor este aceiaşi . Un profesor, oboseşte pe elevi m a i t a re , a l tul m a i pu ţ in , a ş a că de mul te ori coeficientul ponogenic .al ma te r i i lo r de î n v ă ţ ă m â n t e inf luenţa t şi de profesorul de sub m â n a c ă r u i a a m lua t elevii. U n e x e m p l u foarte c lar ni-1 poate da medii le p res iun i lo r lua te î na in t ea şi d u p ă o r a de c u r s ,

• delà două g rupe de elevi, din aceiaş c lasă u n a greco-catolică, i a r a l ta o r todoxă :

Înainte de oră Duoă oră A. 22.2 Kgr. . . . 22.3 Kgr. B. 23.3 Kgr. . . . 23.6 Kgr. C. 21.8 Kgr. . . . 2 2 3 Kgr. D. 21.4 Kgr. . . . 21 6 Kgr. E. 20.5 Kgr. . . • . 20 7 Kgr. > F . 23 8 Kgr. . . . 24.9 Kgr. j

A. 2 3 4 Kgr. . . . 23 4 Kgr. ) B. 22.1 Kgr. . . . 21.9 Kgr. C. 22.9 Kgr. . . . 22.5 Kgr. | p p l l o i p n r f n H o Y â D. 23.2 Kgr. . . . 22.4 Kgr. | R e l ' g ' e ° r t o d o x a

E. 2 1 4 Kgr. . . . 20.9 Kgr. ' F. 25 2 Kgr. . . . 2 4 9 Kgr. )

D u p ă c u m vedem din mediile p res iun i lo r de m a i sus, g r u p a elevilor or todoxi , m a r c h e a z ă p r i n f iecare subiect o scădere, pe când subiecţii din g r u p a celor greco-catolici m a r c h e a z ă la f iecare medie o creştere. De aici conchidem că elevii gr .-catolîci în t impul orei de cu r s în loc sa obosească s a u r epauza t , pe când cei or ­todox! a u avut o oră cu adevă ra t grea , căci a u ieşit la finele orei cu u n m i n u s destul de marca t . Din c o m p a r a ţ i a acestor doua g r u p e de medii făcute în aceiaş zi, la aceiaş oră, cu '

•elevii d i n , aceiaşi clasă şi în l imita posibil i tăţ i i r ep rezen tan ţ i

Religia grtco-catol ică

a i aceleaşi vârs te , reese clar , că la acelaş i obiect de î n v ă ţ ă m â n t obseala creşte şi descreşte in funcţie de ma te r i a lu l care se p r e ­dă s a u se ascul tă , căci pot fi la ceiaş obiect p ă r ţ i uşoare şi p lă ­cute elevului, care-1 face ca s ă ascul te cu in teres şi a t r ac ţ i e u n l u c r u , p e c â n d altele cu m u l t m a i grele ce cu t oa t ă s fo r ţ a r ea p rofesoru lu i de a le face a t rac t ive , u ş o a r e de înţeles, cer o a t â t de m a r e atenţ ie , o a tâ t de m a r e concen t r a re , î n c â t la s fâ r ş i tu l orei elevii sun t a p r o a p e istoviţi . Din aceas tă c a u z ă g r e u t a t e a a r ă t ă r i i coeficientului de oboseală p e n t r u f iecare ma te r i e î n p a r t e este faorte m a r e . A r fi dea juns ca să facem exper ien ţe cu elevii tocmai a t u n c i când la o ma te r i e de î n v ă ţ ă m â n t cu coeficientul de oboseală destul de r idicat , se p r e d ă o p a r t e u ş o a r ă d i s t r ac ­tivă, p e n t r u c a să obţinem rezul ta te nereâ le cu toate că a m u r m a t destul de consecvent d r u m u l indicat de metodă. Din cauza m o ­tivelor de m a i sus p e n t r u a evita greşelile 'ce s ' a r p u t e a s t r e ­cu ra , se cere u n n u m ă r cât de m a r e de exper ienţe , a c ă r o r p r o -cen tua j des igur că se va a p r o p i a m a i mu l t de real . Cu toa te aceste inconveniente p u t e m afla cu rezerva une i can t i t ă ţ i re la ­tive de ap rox ima ţ i e , coeficientul ponogenic al f iecărei ma t e r i i de înjvăţământ.

E u a m aflat p â n ă a c u m coeficientul oboselii n u m a i la M a ­tematic i , St, N a t u r a l e , l ieligie şi Gimnast ică , r ă m â n â n d ca no i experienţei s ă -mi marcheze şi coeficientul ponogenic a l celor­lal te ma te r i i de î n v ă ţ ă m â n t . Am făcut p e n t r u aceas ta expe r i en ­ţe la f iecare ma te r i e d in cele de m a i sus , cu subiecţi de diferite c la­se. P res iun i le au fost luate* la ore diferi te şi în toate zilele s ă p t ă ­mân i i . Odată t e rmina te aceste exper ien ţe a m făcut d i ferenţa î n t r e med ia d ina in tea orei şi d u p ă finele orei, p e n t r u c a apoi să a d u n . aceste diferenţe şi să le î m p a r t la n u m ă r u l lor. Gâtur i le obţ inute la f iecare din mater i i le de s tudiu expe r imen ta t e le -am c o m p a r a t ' î n t r e ele şi a m a j u n s la u r m ă t o a r e a c l a sa re : cea m a i obosi toare in t r e toate aceste obiecte este Matematica, d u p ă ea u r m e a z ă Gim­nastica, apoi Şt. Naturale. Religia este u l t ima şi aduce o creş tere a forţei m u s c u l a r e în loc de scădere . Aceas tă clasif icare o fac n u m a i d u p ă rezul tatele genera le ca re îng lobând toate expe r i en ­ţele, poa te să se ap rop i e m a i mu l t de real , p r i n a l ă t u r a r e a ind iv i ­dua lu lu i , de care n u m a i a şa se poate scăpa .

S ă c o m p a r ă m clasif icarea făcută pe baza acestor exper ien ţe cu aceia a lui Ksmesies făcu tă tot cu d y n a m o m e t r u p e n t r u a ve­dea eventualele a s e m ă n ă r i sau deosebiri : - .

Coeficientul ponogenic a l oboselii d u p ă Ksmesies al obiec­telor expe r imen ta t e şi de noi a r fi u r m ă t o r u l :

1. Gimnastica, 2. Matematica 3. Religia 4. Şt. Naturale. Acest coeficient diferă î n t rucâ tva de acela stabilit de noi şi .

c a i e e r a :

1. Matematica 2. Gimnastica 3. St. Naturale 4. Religia.

p r i n aceea că la noi coeficientul de oboseală g rav i tează pe M a ­temat ic i pe când la Ksmeises pe Gimnast ică . F a p t cer t este însă., că a t â t Matemat i ca cât şi Gimnast ica obosesc î n t r ' u n mod destul, de mârcab i l , şi că ele a u fost t o tdeauna în locul de f run te a l cla­să r i lo r de acest fel, a p r o a p e la toţi exper imen ta to r i i , d in cauza o-boselii ce pricinii esc. Drept consecinţă pedagogică t rebue, ca să . c ă u t ă m , să n u cădem în g reşa la de a socoti că g imnas t i ca este p e n t r u elevi o o ră de r ec rea re , d u p ă care le p u t e m p u n e u n obiect de s tud iu greu. Gât pr iveşte Şt. N a t u r a l e , că ele a r obosi m a i mult decâ t Religia, o just i f ică p r i n aceea că în şcoala în ca re a făcut Ksmeises exper ien ţe , mater i i le de p r e d a t e r a u cu totul d i ­ferite decât acele ce se p r e d a u a c u m în Şcoala n o r m a l ă .

Clasificarea pe care a m dat -o eu, se a p r o p i e m a i m u l t de tabloul coeficientului ponogenic a lui W a g n e r , s tabil i t p r i n m e ­toda aesteziometr ică, c a r e a lua t d rep t coeficient oboseala p r o d u s ă de Matematici, d u p ă care p u n e în o rd ine descrescândă . Gimnasti­ca, Şt. Naturale şi Religia.

Concluzia pedagogică, pe ca re o t r a g e m de aici este ace ia că n u toate mater i i le obosesc la fel şi că făcând pe baze de expe r i ­enţe o c lasare a obiectelor de î n v ă ţ ă m â n t , d u p ă g r adu l de oboseală ce i m p u n elevului a m avea u n m a r e folos p e n t r u în tocmi rea p r o ­g r a m u l u i , ş t i ind a tunc i , cum t rebue să a r a n j e m obiectele de s t u d i u p e n t r u c a să n u fie obositoare p e n t r u elevi, s c ă p â n d astfel de n e n u ­măra t e l e greşeli ce se comit a p r o a p e î n f iecare şcoală, greşeli ce a d u c p r i n nesocot i rea pu te r i i de m u n c ă a copilului , des in teresul : lu i faţă de ş t i inţă .

(Va u r m a . ) / George Saloş.

.Pedepsele corporale în şcoală.

N u e vorba să fac aici teor ia pedagogică a pedepselor şco­la re . Cu a t â t m a i p u ţ i n s ă înfăţişez p r ac t i c a lor, căci cei m a i mul ţ i d in t r e dascăl i i noş t r i ş t iu m a i mu l t p r i n ei înşiş i •— în a-ceas ta p r i v in ţ ă — decât l e - a ş pu tea s p u n e eu sau al tul . Astfel, dacă se a u d e tot m a i p u ţ i n adag iu l „ b ă t a i a e r u p t ă d in r a i u " , u n alt adag iu , d iminu t ivu l său, i-a lua t locul: „ni ţ ică bătaie-n u s t r i că" . — De ce n u m a i m u l t ă ? ! De a l tmin te r i , o m ă s u r ă f ixă n u este şi f iecare îşi dă în ap l i ca r ea pedepselor corpora le , m ă s u r a t emperamen tu lu i , s au a c a r a c t e r u l u i său . Totul e să ba ţ i s au p r o p r i u zis să loveşti „ f ă r ă să faci r ă u " . E foarte g reu de spus ce înţeleg p r i n acest r ă u , cei ce p r ac t i c ă pedepsele co rpo­ra le . R ă u l de care t rebuie să te fereşti, este aici, probabi l , a—

28 ÎNVĂŢĂTORUL Nr. 3-4

cela să n u se lase şco la ru lu i vre-o u r m ă vizibilă de inf i rmi ta te . Ş i i a t ă astfel s ' a r de te rmina oa recum o m ă s u r ă p r o p o r ţ i o n a l ă : cât poate şcolarul s ă supor te , f ă r ă ca n isca iva u r m ă r i m a i g rave s ă rezul te p e n t r u v r e - u n a din p ă r ţ i s au p e n t r u a m â n d o u ă . De aceea pedepsele co rpora le n u se ap l ică decât m a i des şi câte* p u ţ i n , căci a t u n c i efectele n u sun t imedia te ci depă r t a t e . I n ­ten ţ ia este în orice caz s ă „ îndrepteze" , in tenţ ie b u n ă , da r n e ­l ă m u r i t ă .

Totuşi , să ne î n t r e b ă m a c u m de ce şcoala, c a r e este p u r t ă ­t o a r e a p r o g r e s u l u i şi a civilizaţiei, m a i p ă s t r e a z ă u n sistem, ca r e dacă n u denotă u n s t ad iu de ba rba r i e , p a r e a fi în orice caz an t e r i o r civilizaţiei? S ă n u u i t ă m î n c ă că p r inc ip iu l a-cestui s is tem a fost a l ă t u r a t în mul te ţ ă r i civilizate şi legis la­ţ i a şco la ră interzice formal orice pedeapsă co rpo ra l ă î n şcoală. Acesta este cazul şi în ţ a r a noas t r ă . Cu toate acestea s is temul se ap l ică încă pe o s c a r ă în t insă , m a i ales cu cât şcolari i s u n t m a i mici şi — din acest p u n c t de vedere — luc ru l se petrece cu deosebire î n şcoala p r i m a r ă , deşi el n u lipseşte cu totul n i c i din şcoala s ecunda ră .

D a c ă e vorba să se sus ţ ină acest s is tem — cel p u ţ i n ca p r a c t i c ă —• e g reu să se găsească v reun a r g u m e n t serios, n u se pot aduce a r g u m e n t e temeinice p e n t r u s au în f avoarea lu i ; d a r împo t r iva lu i se pot aduce m a i mul te . — N u de aceas ta î n s ă a m vrea să ne o c u p ă m aici .

Am vrea să cerce tăm m a i c u r â n d , în câteva r â n d u r i , de u n d e vine pers i s ten ţa aceas ta î n d ă r ă t n i c ă în a p ă s t r a tocmai în şcoală p rac t i ca u n u i sistem, ca re cel p u ţ i n ca „s i s tem" este p e cale de d ispar i ţ ie î n toate celelalte r a p o r t u r i sociale, c u m a r fi î n t r e s t ă p â n şi servi tor şi în d isc ipl ina a r m a t e i chia». De ce c â n d totul se democra t i zează î n j u r u l nos t ru , tocmai şcoala, acea­stă fo r t ă rea ţă a democraţ ie i , r ă m â n e în u r m a vremi i şi practică, u n sistem, acela al pedepselor corporale , pe - care conşt i inţa na ţ iu ­ni lor civilizate îl r e sp inge ca n e d e m n şi' îl pr iveşte ma i mul t ca pe u n a n a c r o n i s m , — b u n pen t ru muzeu l an t ich i tă ţ i lor sociale? De ce —• şi m a i m u l t — aceas tă conş t i in ţă să n u ape re tocmai şcoala de năvă l i r ea u n o r asemenea p o r n i r i , c ând ş coa l a - a con­t r ibu i t poate m a i mul t de cât or i şi ce la f o r m a r e a însăş i a a-cestei conşti inţe?

0 asemenea pers is tenţă , c u m este aceas ta a s is temului pe­depselor corpora le , n u poa te să a ibă cauze î n t â m p l ă t o a r e , să se da to rească unei î n t â m p l ă r i oa recare . Poa t e m a i c u r â n d ca ea să fie legată de a l că tu i r ea însăş i a şcolii, s ă fie î n r ă d ă c i n a t ă în const i tuţ ia ei ch ia r . Căci n u m a i a şa s ' a r expl ica de ce, în evoluţia şcoaleioar, n u observăm, n u cons ta t ăm o îndu lc i re a metodelor d i sc ip l inare în t imp ce m o r a v u r i l e se îmblânzesc , — ci m a i c u r â n d dimpotrivă,. Trebuie să fie deci cauze adânc i .

P o r n i n d dela un a t a r e punc t de vedere, vom reda aici pe scur t expl icaţ ia acestui caz, d u p ă sociologul francez Durkhe im, care a fost şi un pedagog de seamă'.

Nr. 3 4 IN VĂŢÂjy RU L 29

I n sc r ie rea sa L'.Educcction morale (Alean, P a r i s ) el pleacă., dela observaţ ia că s is temul pedepselor corpora le la copii n ' a t r e ­cut din familie î n şcoală, — c u m s 'a r p ă r e a Ia p r i m a vedere. Pedepsele corpora le , ca sis tem organiza t , s ' au const i tui t n u m a i în şcoală, căci p â n ă la a p a r i ţ i a şcoalei, famil ia nici n ' avea n e ­voie de asemenea pedepse. I n v ia ţa p r imi t ivu lu i , u n d e n u ex i s t a şcoala, educaţ ia e r a tot a ş a de s implă ca şi v ia ţa . Ga s ă înveţe-• tot de ce a r e nevoie în viaţă , copilul se i n s t r u i a p r i n e x p e r i e n ţ a di rectă , şi p r i n via ţa însăş i . D a r s 'au schimbat lucrur i le , c â n d omul a t recu t peste b a r b a r i e şi a a j u n s la civilizaţie. Odată c u aceas ta a fost nevoie de .şcoală şi educaţ ia n u m a i e r a l ă s a t ă la voia î n t â m p l ă r i i ca în p r i m a pe r ioadă . A fost nevoie de a s p r i ­me în educaţ ie şi d e ' o severi tate o rgan iza tă , i nu t i l ă în p r i m a , pe r ioadă . I n t e rven ţ i a celor m a i în v â r s t ă a devenit n e c e s a r ă p e n t r u t r a n s m i t e r e a cul tur i i , ca re e ra a c u m p r e a complexă s p r e a se m a i t r a n s m i t e pe căi spontane. I n s ă o asemenea a c ţ i u n e a r e p r i n sine ceva coercitiv şi ch inui tor , ea cons t r ânge pe copil sa capete aceas tă c u l t u r ă m a i repede decât î ngădu ie n a t u r a sa de copil. De aceea, a şa da r , n u e g reu de înţeles că î n c e p u t u ­r i le cu l tu r i i a u coincidat cu a p a r i ţ i a pedepselor corpora le . Cul­t u r a , cu al te cuvinte , a p r imi t p r i m u l salut în via ţa ei dela pe ­depsele corpora le .

D a r D u r k h e i m merge m a i depar te ' şi vede în aceas ta n u ­m a i u n caz p a r t i c u l a r a l une i legi, ca re s ' a r e n u n ţ a a şa : „De câte or i d o u ă popula ţ i i , două g r u p u r i de indivizi, î n să de cul­t u r ă neegală , se găsesc în contact înde lunga t , se desvoltă unele sen t imente ca re înc l ină g r u p u l cel m a i cult ivat , s au c rezându-se ca a t a r e , să violenteze pe celalal t" . Cazul cel m a i obişnuit a l acestei legi se poate observa în colonii, u n d e rep rezen tan ţ i i civi­lizaţiei eu ropene vin în contact cu o civilizaţie infer ioară . D e aici violenţa celor d in tâ i faţă de indigeni , căci super io r i t a tea , pe ca re ei şi-o a r o g ă fa ţă de indigeni , t i nde dela s ine să se a f i rme în chip b r u t a l n u m a i din p lăce rea de a se a f i rma . Vio­lenţele sun t a t u n c i p e n t r u e u r o p e a n u n joc, o privel iş te de ca r e se î n c â n t ă s ingur , f i indcă îşi măr tu r i s e ş t e lui însuş i supe r io r i t a ­tea ce-şi r ecunoaş te .

Es te uşor de pres imţ i t a c u m coro la ru l legii p e n t r u r a p o r ­tur i le i n t r e dascăl i şi şcolar i i lor. R a p o r t u r i l e d i n t r e ei sun t comparab i le , în mul te pr iv in ţe , cu cele a r ă t a t e . Căci î n t r e dască l i şi şcolar i este aceiaşi d e p ă r t a r e ca î n t r e două popula ţ i i s au g r u p u r i de c u l t u r ă neegală . Cu g reu c h i a r s ' a r găs i o d i s t an ţ a m a i m a r e , î n t r e două g r u p u r i de conşt i inţă , de oa re ce şcolari i , f i ind copii, sun t s t r ă in i de civilizaţie, n ' a u a j u n s î n c ă la ea, pe când învă ţă to r i i sun t îmbiba ţ i de ea. C u m î n s ă şcoala, p r i n n a ­t u r a ei, îi ap rop ie pe u n i i de alţii şi îi p u n e în contact p e r m a ­nent , n u e de m i r a r e ca în î nvă ţ ă to r i să se n a s c ă astfel de sen­t imente , ca re să- i încl ine la violenţe fa ţă de şcolar i . F i i n d în r a p o r t u r i cons tante cu aceşt ia , e u şo r ca supe r io r i t a t ea lor vă ­di tă să- i p o r n e a s c ă pe p a n t a violenţelor fa ţă de niş te indivizi .

infer ior i . Es te u n fel de n e r ă b d a r e de a- in t roduce pe copii cu or i şi ce chip şi m a i repede î n civilizaţie, i a r aceas tă n e r ă b d a r e se t r a d u c e p r i n for ţă şi violenţă.

Aşa se expl ică deci că r a p o r t u r i l e d in t r e dascăl i şi şcolar i s u n t cam de acelaş fel ca r a p o r t u r i l e d in t re eu ropen i şi ind igeni i d i n colonii. Această explică, privindu-i ca grupuri, de ce pe­depsele corporale au tendinţa să se constituie prin şcoală într'un sistem organizat. N u m a i op in ia m o r a l ă a m b i a n t ă poate op r i a cea s t ă cauză să fie tot m a i activă, pe m ă s u r ă ce şcoala se des-voltă, şi se o rganizează .

Este deci u n corectiv la r ă u l , ca re s tă î n cons t i tu ţ ia î n ­săş i a şcolii. A n u m e de a împiedeca şcoala să se î nch idă p rea mul t î n sine .şi să n ' a i b ă u n ca r ac t e r p r e a îngus t profes ional . E a t rebuie să -ş i î n m u l ţ e a s c ă puncte le de contact cu ex te r io ru l , cu lumea d in a fa ră .

De s igur , aceas tă expl ica ţ ie a creş ter i i şi pers is tenţ i i pe­depselor corpora le î n evoluţia educaţiei p r i n şcoală este numai o. explicare •sociologică. E a poate p ă r e a m u l t o r a m a i mu l t i n ­genioasă decâ t a d e v ă r a t ă ; d â r se şi poate ca ea să fie m a i mul t a d e v ă r a t ă decât ingenioasă .

Noi n u facem decât s'o p r o p u n e m atenţ ie i dascăl i lor .

C. Şttdeţeanu. '

Învăţătorii şi folkloruP P u ţ i n i vor fi, desigur , învă ţă tor i i , c ă r o r a s ă n u le fie cu­

noscut cuvân tu l folklor. Mul ţ i îl şi în t rebu in ţează , adeseor i î n s ă nu la locul lui. De aceea, î na in t e de a i n t r a în subiectul ce m i - a m p r o p u s să desvolt, voiu a r ă t a ce se înţelege as tăz i p r i n acest cuvân t , ca re a a juns să designeze o ş t i in ţă n o u ă : ş t i inţa folk-lo ru lu i .

I n englezeşte, folk î n semnează popor ( m a i ales poporu l de jos, de r â n d ) , i a r lore: cunoş t in ţă , ş t i inţă . Astfel acest t e rmen se poate t r aduce în l imba r o m â n e a s c ă cu : ştiinţa poporului. Cuvân tu l a fost născoci t ab ia la 1846, de u n învă ţ a t englez, p e n t r u a avea u n t e rmen cu care să se n u m e a s c ă m a i scur t , m a i potr ivi t , ceeace p â n ă a t u n c i e r a cunoscut sub numele de „an t i ch i t ă ţ i p o p u l a r e " . S u b acest t e rmen se înţelegea tot ceeeace î n t r ă în cercul de cunoşt in ţe a l poporu lu i , ceeace a lcătuieş te co­m o a r a lui sp i r i tua lă , cunoş t in ţe moşteni te însă , şi n u p r imi t e p r i n şcoală, şi a n u m e :

a) cântece, doină , bocete, ba lade , poveşti, legende, t rad i ţ i i , snoave, g lume, ghici tor i , p roverbe şi locu ţ iun i ;

*) P ă r ţ i d in aces t a r t i co l a u f o r m a t sub iec tu l u n e i confe r in ţe ţ i n u t e l a , ,Cercul c u l t u r a l a l î n v ă ţ ă t o r i l o r c lu jeni" , î n z iua de 10 M a r t i e 1928.

Mr. 3-4 / -V r A ŢĂT Oii U L 31

b) credinţe şi supers t i ţ i i (c redinţe d e ş a r t e ) ; c) obiceiuri la diferite s ă rbă to r i şi zile de peste an,; obiceiur i

J a naş tere , n u n t ă şi m o a r t e ; d) j ocur i de copii şi de adu l ţ i ; e) med ic ina p o p o r u l u i (p lan te de leac, vrăj i , descântece, e t c ) ; f) obiceiuri le jur id ice , adecă felul popo ru lu i de a judeca în

- a n u m i t e î m p r e j u r ă r i , de a pedepsi aba t e r i de la calea cea d r e a p t ă , obiceiuri la ho tă rn i c i i — felul în c a r e se ap l i că ceeace

s e c h i a m ă „obiceiul p ă m â n t u l u i " . C a m acestea se înţelegeau, pe a tunc i , sub numele de „ a n ­

t ich i tă ţ i p o p u l a r e " . I a r as tăz i m a i toate popoare le a u adop ta t t e r m e n u l folklor p e n t r u a n u m i aceste man i fe s t ă r i ale vieţii

p o p o r u l u i . Cu vremea, în ul t imii douăzeci de ani , domeniu l folk­l o r u l u i s 'a m a i în t ins . Aceas ta s 'a î n t â m p l a t şi da to r i t ă f ap tu ­l u i că nou l t e rmen şi-a p i e rdu t în p a r t e înţelesul ini ţ ial , n e m a i des ignând n u m a i aceste credinţe , poveşti cântece, vră j i , jocur i , e t c , adecă mate r ia le le c a r i se pot culege în popor , ci î n să ş i ş t i i n ţ a ca re se ocupă cu cerce tarea acestora , şi poa t e c h i a r m a i mu l t ş t i in ţa decât mater ia le le c a r i îi servesc de obiect. Acum, că •ea s'a văzut const i tui tă , a u începu t discuţ i i în t re special iş t i p e n t r u , de l imi ta rea c â m p u l u i de act ivi ta te a l folklorului . Unii voiau să-1 î n t i n d ă cât m a i depar te , c u p r i n z â n d şi cultura mate­rială a poporu lu i , adecă : satul , casa şi cu r t ea ţ ă r a n u l u i , uneltele diferi telor ocupa ţ iun i : păs tor i tu l , ag r i cu l tu r a , pescuitul , i n d u s ­t r i a casnică , etc. Alţii ţ i neau să r ă m â n ă la ceeace se obicinueşte s ă se n u m e a s c ă cultura spirituală, domeniu pe care , î n t â i a şcoală d e folklor, cea engleză, nici n u 1-a depăşit , şi pe ca re l - am schi ţa t m a i îna in te .

E u vă voiu vorbi n u m a i despre aceas tă c u l t u r ă sp i r i tua lă , p e n t r u că în direcţ ia aceas ta cred eu că învă ţă to r i i a r pu tea fi mai folositori şi n e a m u l u i r o m â n e s c şi şti inţei.

Mul ţ i îşi vor p u n e des igur î n t r eba rea : d a r ce poate câş t iga ş t i inţa şi n e a m u l nos t ru p r i n culegerea de poveşti , obiceiuri , j o ­c u r i şi vrăj i , şi p r i n cerce tarea şi s t u d i a r e a l o r ? Le voiu r ă s p u n d e c u t oa t ă convingerea că u t i l i ta tea folklorului d in p u n c t de vedere n a ţ i o n a l şi ştiinţific e mul t m a i m a r e decât se bănuieş te şi m u l t m a i p re ţ ioasă decât aceea a a l tor şt i inţe.

S ă cerce tăm în p r i m u l r â n d i m p o r t a n ţ a culegeri i şi s tudier i i ma te r i a l e lo r folklorice d in p u n c t de vedere na ţ iona l .

O da tor ie e l emen ta ră ne i m p u n e să ne cunoaş tem pe no i mş ine , indiv idual , apoi pe cei ce ne s tau ap roape , şi, l ă r g i n d cercul familiei d in ce în ce m a i mul t : n e a m u l în t reg . Să ne cu-ncaştern ca s ă ş t im ce pu tem şi înfru cât ne p u t e m bizui pe p r o ­pr i i le noas t r e forţe, a t u n c i c â n d s u n ă ceasul m a r i l o r h o t ă r î r i . E s igur că n u ne cunoaş tem în de a juns for ţa mora lă , n ic i cal i ­tăţi le moşteni te ale popo ru lu i nos t ru — vorbim de cel de la ţ a r ă . Via ţa l u i „ se -des făşură — cum ne spune aşa de f rumos dl Vâ l s an ,

- u n m a r e învă ţa t al nos t ru *) — d u p ă a n u m i t e n o r m e a p r o a p e -fixe. De ia urs i tor i le ca re îţ i u rsesc soa r t a , când ab ia te-ai născut,, p â n ă ia b r a d u l împodobi t ca re - ţ i a r a t ă calea la m o r m â n t , toa te lapte le m a r i şi mici ale vieţei sun t însoţi te de c e r e m o n i a i u n -duioase şi ta inice, de mul t e or i p a r c ă f ă r ă rost, c a r e îng rădesc v ia ţa î n t r ' u n r i tua l tot a t â t de s a c r u ca şi cel religios, moşteni t a p r o a p e neschimbat d in b ă t r â n i i bă t r ân i lo r . Ta tă l face î n t r ' u n a n u m e fel casa, m a m a ţese, croieşte şi coase î n t r ' u n a n u m e fel c ămaşa , cu a n u m e r â n d u r i , copiii se joacă î n t r ' u n a n u m e fel, fă­când m i ş c ă r i şi s p u n â n d uneor i cuvinte pe care n u le m a i î n ­ţelege n imeni , fetele c â n t ă î n t r ' u n a n u m e fel, bă t r âne le lecuiesc cu a n u m e descântece ciudate , p â n ă şi c iobanul îşi c h i a m ă oile, îşi s a p ă f luerul sau bă ţu l î n t r ' u n a n u m e fel. P r e t u t i n d e n i tra­diţie u r m a t ă necondi ţ ionat de popor în m a r e a lu i massă , t radi ţ ie moş ten i tă d in t i m p u r i depă r t a t e şi t r ecu tă din om în om p â n ă in zilele noas t r e " . Aceas tă t r ad i ţ i e formează s i n g u r a c u l t u r ă a u ­tohtonă , băş t inaşe , a popo ru lu i nos t ru , şi ea t rebuie cunoscu t ă în toate a m ă n u n t e l e ei. Căci t rebuie să -se ştie că o „ser ioasă conş t i in ţă na ţ iona lă ca şi o c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă la noi poa te p o r n i n u m a i de la o m a i depl ină şi m a i exac t ă cunoaş te re a n e a m u l u i r o m â n e s c " . Ori, cu manifestaţ i i le mul t ip le ale acestei cu l tu r i a u ­tohtone a poporu lu i , se ocupă folklorul.

I a t ă p e n t r u ce în toate ţ ă r i l e se luc rează cu î n f r i g u r a r e in domeniu l acestei ş t i inţe noui , a l căre i obiectiv p r inc ipa l este cunoaş te rea poporu lu i . I n Ge rman ia , în special , se - încearcă să se i n t r o d u c ă folklorul şi în şcoală, de la cea p r i m a r ă p â n ă la Univers i ta te . Şi aceas ta , pen t rucă , a ş a cum măr tu r i s e ş t e un m a r e învă ţa t a u s t r i a c : „ P e n t r u f iecare m e m b r u a l na ţ iun i i , f ami l ia r i ­za rea cu faptele folklorului î n semnează o i n c o m p a r a b i l ă edu­caţ ie de rea l i tă ţ i , î n r ă d ă c i n a r e p u t e r n i c ă în solul pa t r i e i p r o ­pr i i , a ş a p r e c u m nic i o d isc ip l ină ş t i inţ i f ică n u i-o poate da . Şi a ş a p r e c u m folklorul in f lu in ţează în chip decisiv sp i r i tu l şi sufletul indiv idului , el cont r ibuie în chip decisiv la educa ţ i a şi r i d i ca rea î n t r egu lu i popor , la fort i f icarea i n t e r i oa r ă a n a ţ i o n a ­l i tă ţ i i" . *)

S ă t recem a c u m la î n semnă ta t ea şti inţifică a folklorului . P e n t r u a se a junge la rezul ta te le de i m p o r t a n t ă covâ r ş i toa re

d in p u n c t de vedere na ţ i ona l amin t i t e m a i sus — deosebitele manifes ta ţ i i ale cu l tu r i i poporu lu i , folklorul lui deci. t r ebu ie cules. Şi pe b a z a mate r ia le lo r de folklor învăţa ţ i i îşi încep apo i cercetăr i le lor. C o m p a r â n d poveste cu poveste, c r ed in ţ ă cu c r e ­dinţă , obiceiu cu obiceiu — m u n c ă de o deosebită migă lea lă , a tenţ ie şi r ă b d a r e — ei a j u n g să scoa tă legile fo rmăr i i poveşti lor,

*) In broşura O ştiinţă nouă: etnografia. Cluj, 1927, pe care o r e c o m a n d ă m cu toată căldura învăţători lor noştri.

*) M. Haberlandt, Einführung in die Volkskunde mit besonderer Berücksichtigung Österreichs, W i e n 1924, pp. 70—71.

fNV AŢĂTORUL 3 3

credinţelor , obiceiuri lor. Gomparându - l e cu produsele s imi l a re a le a l to r n a ţ i u n i , vecine or i î ndepă r t a t e , se poa te a j u n g e l a s t a ­b i l i rea felului de p r e l u c r a r e a l popo ru lu i nos t ru , la d e t e r m i n a r e a o r ig ina l i t ă ţ i i sale, ia concepţii le sale despre diferitele p rob leme, însfârş i t la însăş i c a r ac t e r i za r ea lui . Uneor i se poa te s tabi l i -chiar ceeace se p ă s t r e a z ă de la s t rămoş i , apo i de la a l te n e a m u r i c u c a r i a venit î n contact de -a lungu l veacur i lo r poporu l nos t ru ş i ceeace îi a p a r ţ i n e în mod cu totul p r o p r i u .

Astfel, folklorul poate a ju ta acea p a r t e a psihologiei ca re e cunoscu tă sub numele de etnică. Alte or i el contr ibuie la l ă m u ­r i r ea problemelor istorice, la acelea de filologie, de drep t com­p a r a t s au la altele m a i pu ţ in obicinuite, d in domeniu l is toriei religii lor, al s tud iu lu i bibliei, s au a l cercetăr i lor a s u p r a a n t i c h i ­tă ţ i i . Atâ tea şt i inţe îşi adâncesc şi-şi în t ind astfel domeniu l î a u r m a rezul ta te lor cerce tăr i lor folklorice.

. U r m ă r i n d şi o b ţ i n â n d asemenea rezultate ' , n imen i n u m a i tăgăduieş te as tăz i i m p o r t a n ţ a folklorului ca ş t i in ţă i ndependen tă s a u a ju tă toa re . Acest l uc ru a fost de m u l t observat în a l te ţ ă r i , u n d e s 'au fo rmat de cu vreme societăţ i p e n t r u cu l t ivarea aceste i ş t i inţe. I a r d in 1907 exis tă şi o societate i n t e r n a ţ i o n a l ă de foi-klor , cu sediul în cap i ta la F in l ande i . • '

Fo lk loru l e impor tan t , şi d in punc t de vedere na ţ i ona l -po l i -tic. S u n t popoare care-ş i da toresc .si tuaţia ' lor . pr ivi legiată , m u l ­ţumi t ă , î n p a r t e şi cunoaş te r i i folklorului lor. Despre F i n l a n d a , , ţ ă r i ş o a r a din', coasta de a p u s a republ ic i i Sovietelor, cine a r fi şt iut, d a c ă n ' a r fi devenit celebră p r i n a d u n a r e a cântecelor sa lo p o p u l a r e şi în tocmirea , pe baza lor ; a fa imoasei epopei K a l e -vala, a c u m m a i b ine de 100 de a n i ? Şi de a t u n c i in teresul p e n t r u ea creşte mereu . L a începu tu l secolului t recut Sârbi i , deşi m a i p u ­ţ in i c a noi R o m â n i i , şi deşi, poate , cu m a i pu ţ ine cal i tă ţ i sufleteşti,; e r a u totuşi m u l t m a i bine cunoscu ţ i î n a p u s u l Eu rope i . Şi a c e a s t a n u m a i p e n t r u că se găsise la e i u n om^ a c u m o s u t ă şi ceva d e an i , să culeagă o mul ţ ime de poezii popu la re , c a r i imedia t a u deşteptat in te resul Europe i , a u fost t r a d u s e în nemţeş te ş i f r a n ­ţuzeşte, t rez ind astfel cur ioz i ta tea une i l umi p e n t r u poporu l c a r e e ra capabi l s ă c o m p u n ă astfel de cântece. D a r capabi l i e r a m şi noi! L i r ica n o a s t r ă p o p u l a r ă , n u e î n t r u n imic m a l p re jos de a Sârb i lo r . Deosebirea e î n să că la no i n u s 'a găsi t omul c a r e să culeagă î ncă de pe a tunc i . A lecsandr i şi R u s s o a u p o r n i t a b i a m a i t â r z iu , î n d e m n a ţ i poa te şi de r ă s u n e t u l a v u t de colecţ ia s â rbească ; p u t e m ch ia r a d ă u g a că ş i cunoaş te rea n o a s t r ă , ş i . in te resul a r ă t a t de E u r o p a faţă de poporu l nos t ru d u p ă a n i i -1850 se datoreş te , în pa r t e , şi t r a d u c e r i i eulegerei de poezie p o ­p u l a r ă a lui Alecsandr i î n f ranţuzeş te şi-englezeşte.

S ' a r pu t ea s p u n e î ncă mul te despre i m p o r t a n ţ a folklorului din diferite punc t e de vedere. Cred î n s ă că cele ce a m amin t i t p â n ' a c u m — în ce pr iveşte î n s e m n ă t a t e a acestei ş t i inţe din p u n c t de vedere na ţ iona l , polit ic şi şti inţific — sun t suficiente p e n t r u a convinge că folklorul poate fi u n mijloc deosebit de pre ţ ios

p e n t r u r i d i ca r ea n e a m u l u i nos t ru , mijloc ca r e t rebuie cul t ivat c u tot p re ţu l şi f ă r ă în tâ rz ie re .

Mai , a les —• f ă r ă în tâ rz ie re . Căci d a c ă în p r i v in ţ a în tâ ie lor cu leger i a m venit — c u m a m amin t i t m a i s u s — c a m t â r z i u , î n u r m a a l to r na ţ i i m a i mic i şi m a i s ă r ace decât a noas t ră , tot î n u r m ă a m r ă m a s şi d u p ă aceea. L a noi, o culegere s i s temat ică a m a t e r i a l e l o r folkloriee, o rgan iza t ă , condusă de sus — n ' a p r e a ex is ta t . A cules^cine a v ru t , cine a avu t t r a g e r e de in imă , c â n d a p u t u t şi c u m a p u t u t — la voia î n t â m p l ă r i i . De mul t e or i s 'a p r o c e d a t greşit , c u m e şi n a t u r a l c â n d se l u c r e a z ă f ă r ă sistem. Avem astfel ţ i n u t u r i a p r o a p e necunoscute d in p u n c t de vedere folkloric, d in ca r i n u s'a cules a p r o a p e n imic , cum e B a s a r a b i a . C u m să a r ă t ă m că aceas tă provincie e p ro fund r o m â n e a s c ă , c â n d n ' a v e m nic i o colecţie m a i m a r e de folklor ' r omânesc de peste P r u t ? Con t r a acestei l ipse de sistem t rebuie s ă se ia m ă s u r i . JVlult, p r e a mul t , n u se m a i poa te a m â n a . Deşi poporu l o să p o ­vestească în to tdeauna , o s ă cân te şi peste o s u t ă de a n i , n u vom m a i avea poveştile s t rămoş i lo r noş t r i , n ic i cântecele î n ca r i a m fost l egăna ţ i şi crescuţ i . Civilizaţia n ive la toare a o raşu lu i , p ă ­t r u n d e r e a gazetelor în u m i l a c ă s u ţ ă a ţ ă r a n u l u i , face ca povestea •să n u m a i fie cea de demult , ci să se i n t r o d u c ă în ea elemente s t re ine , culte; în locul cân tecu lu i bă t r ânesc , în locul -duioasei do ine , p ă t r u n d e încetul cu încetul cân tecu l de m a h a l a . Obiceiu­rile se s t r ică şi ele, cu toate că rezis tă m a i bine . Credinţele vechi s e c la t ină . Legendele d i spa r . Toate acestea t rebuiesc salvate cât imai e vreme. Cât m a i e v reme! Se s p u n e de a t â t a t imp că ele -vor p ier i ! şi n ' a u ma i pier i t ! Totuşi , comoara sp i r i tua lă a popo­ru lu i a p r imi t o lov i tură nespus de grea în u r m a războiu lu i mondia l şi a prefacer i lor sociale a d u s e de el. S ă sa lvăm deci, cât m a i e vreme t ezauru l de credinţe , obiceiuri şi l i t e r a t u r ă a popo­ru lu i , t e z a u r a c ă r u i i m p o r t a n ţ ă n a ţ i o n a l ă şi şt i inţifică e evidentă!

* * * P e n t r u aceas tă ac ţ iune de sa lvare , învă ţă to r i i sunt cei m a i

ind ica ţ i ! Ind ica ţ i î n p r i m u l r â n d p r i n faptul că sun t cei m a i a p r o a p e de popor , î n contact zilnic cu el, n e a v â n d nevoie să se ieplaseze p e n t r u culegeri! I nd i ca ţ i apoi , p e n t r u că sunt d in t r e fericiţ i i în c a r i oameni i d in popor a u în credere, î n p rezen ţa că ­r o r a îşi desleagă l imba m a i u şo r şi le s p u n ceeace a u pe i n i m ă a u ce şt iu d in b ă t r â n i . Ind ica ţ i , p e n t r u c ă prezenţa lor nu - i s u r ­

p r i n d e şi n u - i ind i spune , ea f i indu-ie cu totul obicinuită . î n v ă ţ ă t o r i i , şi n u ce rce tă to ru l dela o r a ş ! Acesta din u r m ă co­

b o r â n d în sat e cons idera t ca u n s t re in , p r imi t cu r ăcea lă , n imen i n ' a r e înc redere în el, l u m e a se teme ori se jenează . Mi T amin te sc o p ă ţ a n i e p r o p r i e : E r a m a c u m vre-o doi an i , î n ' j u r u l Bla ju lu i , î n t r ' o anche t ă folklórica. Găsisem în sat o a tmosferă , foarte p u ­ţ in pr ie tenească . I n astfel de î m p r e j u r ă r i nici n u p r ea aveam nădejde se pot culege ceva. Cu m a r e g reu ta te a m reuşi t să spu lber c red in ţa că a ş fi... agen tu l une i societăţi de a s i g u r a r e . Abia d u p ă c e - a m r ă m a s două zile î n sat, a m reuş i t să desleg l imbile — şi

fir. 3 - 4 ÎNVĂŢĂTORUL 35

- a c e a s t a da to r i t ă î n p a r t e fap tu lu i ca. m ' a m dat şi eu drep t B u l ­g a r î n acel sat de B u l g a r i român iza ţ i .

C h i a r dacă cercetă torului- de la o r a ş i se s p u n e câte ceva, sufletele se deschid p e n t r u el n u m a i la s p u r a f a ţ ă , el culege m a ­

t e r i a l e c a r i se s p u n uşor , poveşti şi cântece, d a r n u poa te p ă ­t r u n d e m a i a d â n c în l u m e a supers t i ţ i i lor , a v„răjilor, a f igur i lor mi t ice ale poporu lu i . Cercetă torul de la o raş să r ămână , la oraş,*

- a r e acolo ch i emarea şi ros tu l lu i ; să dea directive p e n t r u cuie* ^gere. să a ran jeze , s ă clasifice, s ă pre lucreze mate r ia lo culese o r i publ ica te , şi s ă facă s tudi i a s u p r a lor.

I a r s a tu l s ă r ă m â n ă domeniu l in te lectual i lor sa tu lu i . Intre , aceş t ia , p reo tu l este uneo r i opr i t , de h a i n a pe ca re -o p o a r t a , să '

,£e amestece în tot ce in te resează pe folklorist. De mul te o r i ţ ă ­r a n u l se s imte s tânjeni t la g â n d u l că va aj unge î n t r ' o b u n ă zi s ă se m ă r t u r i s e a s c ă celui c a r e a c u m îi cere să - i s p u n ă • vră j i or i farmece. N o t a r u l n u p r e a a r e t r a g e r e de i n i m ă s p r e astfel de lu ­c r u r i . I a r medicul de p l a s ă — u n u l la douăzeci de sate — r â n d -se î n t â m p l ă s ă fie R o m â n şi însufleţ i t d e ideea de a culege folklor, -are o mi s iune specia lă cu to tu l po t r i v i t ă p regă t i r i i sa le , ch i a r i u .«cadrele folklorului : aceea de a se o c u p a de medic ina p o p u l a r ă , .-leacurile băbeşt i , p lante le de leac. N i m e n i n u - i cere m a i mu l t şi - am fi foar te b u c u r o ş i s ă i a c ă a t â t a !

M a r e a năde jde a sa lvă r i i folklorului nos t ru r ă m â n e deci î n ­v ă ţ ă t o r u l : el, care-ş i petrece v ia ţa î n mijlocul poporu lu i , şi poate

. l ua p a r t e la toate serbăr i le lui , f ă r ă ca * cineva s ă se t e a m ă o r i să se sfiasoă. De altfel aceas tă s a r c i n ă şi aceas tă c inste a căzut ş i p â n ' a c u m tot pe u m e r i i lui . D a c ă vom face o mică s ta t i s t ică

.ş i vom lăsa la o p a r t e pe cercetă tor i i special iş t i ; c a r ă p o s a ţ i i S i -m i o n FI . M a r i a n şi Tudor Pamfi le , apo i pe dl A r t u r Gorovei şi

-câţiva filologi, vom vedea că cele m a i mul te volume d in colecţia •de folklor a Academiei ( cunoscu tă sub ti t lul „ D i n vieaţa popo-j ru lu i r o m â n " ) a u fost a lcă tu i te de î nvă ţ ă to r i şi profesori . A fost c e n t r u mine o bucur i e deosebită când , cet ind u n cunoscut t r a t a t de folklor a l p rofesoru lu i g e r m a n K a i n d l , a m în t â ln i t amin t i t ă " revis ta de folklor „Şeză toa rea" , a d-lui Gorovei, cu m e n ţ i u n e a : „co labora tor i i ei s u n t î n special î n v ă ţ ă t o r i de l a ţ a r ă " . "

*In j u r u l conducă to ru lu i acestei reviste se a d u n a s e r ă î u -. t r ' adevă r o m â n ă " de oameni însufleţ i ţ i , toţ i î nvă ţă to r i . : I n t r e -în temeietor i a fost şi acel Miha i Lupescu (mOrt i n 1922), că ru i a , î n p a r t e p e n t r u meri te le sale de folklorist, profesorul un ive r s i t a r I . S imionescu i-a da t u n loc în ca r t ea s a despre „oameni i a leş i" a i Români lo r . Deosebit de cunoscute pe te renul fqlkloric sun t numele învă ţă to r i lo r de dincoace de C a r p a ţ i I o n P o p Re teganu l

:şi George Că tană . Din t re f run taş i i folklorişti lor d in vechiul r e ­gat t rebuie să citez pe C. Rădulescu-Codin , i nvă ţ ă to r , apo i revi­zor în Câmpulungu l -Musce lu iu i , pe moldoveanul S imîon Teodo-rescu K i r i l e a n u şi pe o l teanul Şt. St. î u ţ e s c u , toţi t re i s t inşi î n

c u r s u l a n u l u i 1926. Amin t indu - l e nume le ţ in să a d u c omagiu l meu •ţie cercetător în domeniul folklorului românesc , memorie i aces tor

h a r n i c i culegător i a i t r ad i ţ i un i lo r noas t r e popu la r e . L a m o a r t e a lor, î n suş i ma re l e î nvă ţ ă to r a l n e a m u l u i , Nicolae l o r g a , a sc r i s cuv in te -de l a u d ă p e n t r u ac t iv i ta tea lor, î n t r ebându- se î ng r i j o r a t d a c ă vor mai . .găsi ei u r m a ş i î n t r ' o epocă de felul celei î n c a r e :

t r ă i m . Aceas tă recunoaş tere , veni tă dela cel m a i m a r e învă ţa t a l

neamu lu i , a r t rebu i să i ndemne pe toţi învă ţă to r i i ţ ă r i i s ă i m i t e exemplu l colegilor, c a r i a u b inemer i t a t de la pa t r i e şi altfel de­c â t f ăcându-ş i datorita de învă ţă to r i .

M ă gândesc la a t â t a energie pe care o p ierd; neut i l iza tă , în ­vă ţă to r i i noş t r i de la ţ a r ă . N u e oa re păca t? .De s igur , de a t â t ea ori b u n ă v o i n ţ ă a fost. A lipsit poate n u m a i î n d e m n u l din a fa ră , exemplul , cunoşt inţele necesare p e n t r u a începe. î n d e m n u l să-1 dea exemplele f rumoase ale folkloriştilor amin t i ţ i şi convinge­r e a că l u c r â n d în domeniul M k l o r u l u i cont r ibu i la r i d i ca r ea n e a m u l u i şi ştiinţei româneş t i . I a r puţ inele cunoşt in ţe necesare­le, voiu r e z u m a în cele u r m ă t o a r e .

(A ra u r m a . ) ION MUŞLEA

învăţătorii tineri. Refer i tor la a r t i co lu l din No. 8—9 al revistei „ învă ţă to ru l " "

c a r e p u r t a t i t lul „ î n v ă ţ ă t o r i i t iner i " , v r e a u s ă r ă s p u n d n u m a i a t â t : „Am fost şi eu ideal is tă înfocată când a m ieşit d in „Şcoala n o r m a l ă " , a m n u t r i t acelea idei şi sent imente despre c a r i z ice „A" că t rebue să-1 caracter izeze pe u n învă ţă to r t â n ă r . A m î n ­vă ţa t bine, căci n u ş t i am a t u n c i că m a i depar t e a jung i cu p r o ­tecţia decât cu d ip loma b u n ă şi f ă r ă protecţie. Vedeam u n scop, o ţ i n t ă s fân tă pe care voiam s'o a j u n g cu orice p r e ţ Cred că la fel a u fost toţi colegii şi colegele, cât a u fost pe bănci le şcolii, c â t ă v reme s i n g u r u l g â n d ce-1 aveam e r a car tea , deoarece de toate celealalte îş i bă t eau capul P ă r i n ţ i i . Azi, î n s ă luc ru l s t ă niţel c a m altfel. Poa t e j u m ă t a t e or i m a i b ine de j u m ă t a t e d in ­t re î nvă ţă to r i i t iner i , î ncă în primele- lun i de func ţ iune or i î n p r i m u l an , v ă z â n d v ia ţa a şa cum este ea în rea l i ta te şi a b ă t â n -du-se peste ei mul te greu tă ţ i , ş i -au p ie rdu t ideal ismul , l e -au s l ă ­bit voinţa şi un i i a u p ă r ă s t ca r i e ra , i a r a l ţ i i muncesc desi iuzio-na ţ i i ac ' a şa n u m a i s ă fie m u n c ă , zac î n t r ' u n indi ferent ism, căci n u - i m u s t r ă conşt i inţă . P a r t e a cealaltă, pe car i îi m a i nu t r e ş t e u n pic de spe ran ţă , deşi desi luzionaţ i , căci a u găsi t de tot a l t ­fel, decât cum v i sa ră odată , fac s for ţăr i , se l u p t ă cu mul t e n e a ­j u n s u r i şi n u cedează, n u se lasă doborâ ţ i de tot, de g reu ta t ea care- i apa să . Rezul ta tu l s fo r ţ ă r i lo r la bieţii înv. t iner i este a-poi, că d e p a n â n d o m u n c ă grea — a v â n d în vedere m o r a l u l ge­nera ţ ie i de d u p ă războ iu — l u p t â n d u - s e cu diferite n e a j u n s u r i a t â t în 'şcoală cât şi a f a r ă de şcoală, ş i -au s d r u n c i n a t n e r v i i

Nr. 3-4 ÎNVĂŢĂTORUL 37

m p l u m â n i i , i a r d a c ă cer concediu ace la — d a c ă n u - i r e sp ins — «e a p r o b ă d u p ă 2—3 lun i de zile, pe c â n d se t rezeşte î n v ă ţ ă t o ­r u l cu p u n g a goa lă ş i c h i a r v a c a n t a cea m a r e s ă fie n u poa te i n t r a n ic i î n S a n a t o r căci e p r e a s c u m p şi n u - ş i poa te vedea de s ă n ă t a t e nici î n a l te p ă r ţ i , căci p u n g a - i goa lă i a r el s lab î m ­b r ă c a t , Leafa m i c ă de 2700—2900 Lei abea - i a j u n g e ş ă s e - n u ­t r e a s c ă pros t , să se î m b r a c e s lab şi pros t , n u c a şi c u m s'ai*.cu­veni u n u i m e m b r u , c a r e face p a r t e d i n t r ' o t a g m ă a ş a de aleagă

<ca cea dăscălească . Apoi o r i cum îmbrăca t , n u se poa te p rezen tă o r i unde" ca să n u - ş i c o m p r o m i t ă t a g m a . - , '

Şi î ncă a r fi c u m a r fi, d a c ă leafa acea a s a mică c u m e s ' a r p r i m i regu la t la începu tu l lunei , poa te c ă ş i - a r p u t e a î m ­p ă r ţ i c u m v a învăţ. , bugetu l l u n a r , şi n ' a r fi silit să> roşească în fa ţa bad i i Toader c â n d vine să cea ră b a n i i p e n t r u lap te o r i al te m â n c ă r i — or i î n fa ţa une i spă lă to rese ~~ să - i a m â n e eu m i n c i u n a de azi pe mâ ine , că poa te va veni leafa î n s ă p t ă m â n ă ' aceas ta , or i dacă nu , a t u n c i î n s ă p t ă m j n a vi i toare , •— d a c ă nu , în î u n a vi i toare s igu r soseşte. Ce sufere acel t â n ă r î nvă ţ ă to r , c a r e n u - i ' obişnui t cu m i n c i u n a ; c â n d t rebue să se căc iu lească în fa ta ţ ă r a n u l u i , c a r e ier i , a la l t ă ie r i a venit s ă - i dea î n c a p pen­t r u c'a fost p u s la a m e n d ă ne t r imi ţ i ndu - ş i copilul l a şcoală '? < — p e n t r u - c ă învăţ , şi-^a împl in i t da to r in ţ a ?) N u m a i vorbesc d e nea junsu r i l e şi g reu tă ţ i l e ce le î n t i m p i h ă î n şcoală.

Astfel e men i t să-ş i m a c i n e s ă n ă t a t e a m a i depar te , şi-şi face da to r in ţa , căci îl m u s t r ă conş t i in ţa şi p e n t r u c ă m a i arjs î n el u n pic de ideal ism, o bucă ţ i că de d ragos te f a ţ a de c a r i e r ă •care şi-a ales-o, m a i a r e voinţa ta re , şi deşi cade istovit, se r i d i că i a r ă ş i şi merge m a i depar te , to t îna in te . ,

Uni i poa te îşi t â n g u e via ţa , a ş t e p t â n d moar t ea , n u se d a u î n d ă r ă t , căci îşi iubesc şcoala şi copilaşi i . T inere ţea lor es te u n izvor nesecat de v isur i , d a r n u şi de energi i , căci ce folos, că-ş i în ţe lege men i rea , . face s fo r ţă r i , se l up t ă ; d a r n u poate a j u n g e aco lo u n d e se cere s ă fie ; n u poate d ă ceeace i se p re t inde , căci deş i a r e voinţă , n ' a r e mij loace. L u p t a lu i este a p r o a p e z a d a r ­n ică . Credeţ i că lui n u i-se duce i n i m ă d u p ă o ca r t e n o u ă , d u p ă o rev is tă b u n ă p e d a g o g i c ă ? D o a r şi sufletul lu i cere s ă se nu? t r e a s c ă cu ceva m a i bun , n u n u m a i tot cu bana l i t ă ţ i l e zilnice, c u sch imbul de vorbe cu badea X şi Y. D o r i n ţ a lu i r ă m â n e de­ş a r t ă , căci bibliotecă p e n t r u învăţ , şcoa la lu i n 'ai 'e , că r ţ i şi revis te ş i - a r c u m p ă r a b u c u r o s , d a r n u - i a j u n g ban i i , d a c ' a r j e r t f i pe ele t rebuie să -ş i t r a g ă d i n m â n c a r e or i d in î m b r ă c ă -in in te , d a r a ş a î n c ă n u - i b ine căci a t u n c i p ierde puter i le fizice şi n u poa te munc i i . Nic i c u m n u - i bine, n ic i cu capul de p i a ­t r ă , nici cu p e a t r a de cap , r ă m â n e n u m a i cu dorul , înghi ţeste gol, căci vorba acea „ d a c ă nu- i , n u - i " . S t ă şi a scu l t ă cu g u r a căsca tă când se vorbeşte despre ceva l u c r u r i , pe ca r i el î n sa tu l lu i n u le poa te auzi i , p r i n pere ţ i i şcoalei n u s t r ă b a t p â n ă la el, apo i el n u poa te eşi d in s a t a f a r ă , u n a că n ' a r e ban i , a doua că nu - ş i poate l ă sa şcoala u n d e t r ebue să fie z iua cu

Nr. 3-4

copiii, s ea r a cu adul ţ i i , Dumineca să facă şezători , ce rcur i p u -tu ra l e , etc. N u m a i noap tea - i a lui c â n d t rebuie să-ş i câştige p u ­te re p e n t r u z iua de m â i n e . Astfel e meni t s ă lâncezească acolo-î n t r ' u n sat la spatele lui" D-zeu. Aşi p u t e a să sc r iu m a i m u l t : d a r cred că-i dea juns p e n t r u a a s i g u r a pe D-nu l or i D-na „ A " că vorbele D-sale a u trezit idei şi a u deştepta t şi g â n d u r i şi c ă pe l â n g ă toa tă mize r i a şi s i tua ţ i a p r o a s t ă de azi , n e punoaştem,»-men i r ea , v 'om lup t a şi v r em să ieş im înv ingă to r i — să n u ţ i ­n e m degeaba cheia v i i toru lu i î n m â n a n o a s t r ă . I i p romi t em c ă . v 'om face tot ce pu te r i l e noas t r e ps ihice şi fizice n e vor î n g ă d u i , je r t f im totul p â n ă la u l t ima scânteie de v ia ţă „căci l u c r ă m î n -in te resu l ţ ă r i i ş i -al n e a m u l u i nos t ru . D i sp re ţu im pe-aceia c a r i -în l aş i t a tea lor ş i -au p ă r ă s i t c a r i e r a şi pe aceia, c a r i zac în i n ­di ferent ism şi muncesc n u m a i d in silă, f ă r ă p ic de ambi ţ i e . Ţ inem s u s s teagul ce r ep rez in t ă v i i torul n e a m u l u i şi n u ne vom d a î n d ă r ă t d in fa ţa greută ţ i lor , p â n ă n u vom ieşi î nv ingă to r i , căci n e cunoaş tem meni rea . A r fi de dor i t î n să să se a s c u l t a ­şi g lasul nos t ru , şi dacă noi d ă m totul , s ă n i se dea şi nouă-m ă c a r a t â t a , ca să p u t e m m u n c i m u n c ă cu roade , a t â t a cât s ă avem cu ce n u t r i fitilul c a r e a r d e şi r ă s p â n d e ş t e l u m i n ă în s u ­fletele obscure delà sate, căci azi ab ia m a i p â l p ă i m . S u n t e m „ l u m i n a ca r e pe m ă s u r ă ce r is ipeş te î n tune r i cu l , se c o n s u m ă pe s ine însuş i " , d a r noi v rem să n u p â l p ă i m , ci să r ă s p â n d i m cât de m u l t ă l u m i n ă , — a ju ta ţ i -ne deci! M.

Spre un nou program.1) N e - a m î n t r u n i t î n a şap tea a d u n a r e gene ra l ă o r d i n a r ă a

Societăţ i i noas t re , B a n c a î n v ă ţ ă t o r i l o r , şi î n fa ţă n i se p u n e şi avem de e x a m i n a t B i l an ţu l şi Contul P rof i t şi P i e r d e r i pe a n u l ' 1927. I n r a p o r t u l cu ca re a m însoţ i t pub l i ca rea B i l an ţu lu i , a m da t şi câteva date compara t ive , m a i a les r a p o r t a t e l a 1926 şir" 1927, p e n t r u c a D-Voas t ră să aveţ i î n fa ţă cifrele c a r e v ă vor a-j u t a ' s ă pute ţ i ap r ec i a d u p ă d rep ta t e s i t ua ţ iunea societăţ i i noas t r e .

Este incontestabi l şi cred. că şi D-Voast re , î m p r e u n ă cu noi . membr i i Consi l iului de a d m i n i s t r a ţ i e şi a i Comi­siei de Cenzori , a ţ i consta ta t , d u p ă ce a ţ i consul ta t R a p o r ­tu l şi B i lan ţu l , că Banca învăţătorilor, d u p ă n u m a i 6 a n i de act ivi tate , p r o p r i u zis d u p ă 5 an i , a a j u n s la rezu l ta te destul d e aprec iab i le şi că ş i -a execu ta t în b u n ă p a r t e p r o g r a m u l stabili t . Când ne g â n d i m la g reu tă ţ i l e zilelor de as tăz i şi c â n d vedem p u n c t u l la care a m a juns , cred că s imţ im cu toţii o dep l ină sa t i s fac ţ iune, p e n t r u c ă . p u n â n d la p r o b a modestele n o a s t r e e x ­per ien ţe în domeniu l economic ; şi că lăuzi ţ i de o so l ida r i t a t e -

1 P u b l i c a m aceasta cuvântare ţ inută la adunarea generală a „Bănci i învăţători lor" din Cluj, f i indcă ea cuprinde u n întreg pro­g r a m de viitor pentru aceasta inst i tuţ iune.

Nr. 3-4 ÎNVĂŢĂTORUL/ 39

vredn ică , de o voinţă neşovăelnică , şi p u n â n d la. con t r ibu ţ iu i î e toa tă energ ia n o a s t r ă c re ia toare , a m reuş i t s ă n e s t r e c u r ă m n e -s tân jeni ţ i şi n e s d r u n c i n a ţ i , p r i n toate dificultăţ i le evoluţiei vie-r ţ i i economice d in aceşt i a n i gre i , p u n â n d temeiu so l id -une i m o ­deste ins t i tu ţ iun i , ca re fo rmează as tăz i ope ra n o a s t r ă . De aceea •ne s imţ im î n d a t o r a ţ i s ă a d u c e m ac i e x p r e s i u n e a m u l ţ u m i r i l o r n o a ­s t re celor m a i vii, t u t u r o r acelora , c a r i a u contr ibui t sub or i c e f o r m ă la desvol tarea şi consol idarea modes tu lu i nos t ru a ş e z ă ­m â n t şi î n special B ă n c i i Naţ iona le , Bănc i i Româneş t i , B ă n c i i Centra le , F o n d e r a , Albina ş. a. cu a t â t m a i mu l t că inst i tutul , nos t ru , a v â n d u n ca rac t e r special , de breas lă , a m pu tu t s p o r i p r i n t r ' â n s u l p a t r i m o n i u l m o r a l al î n v ă ţ ă t o r u l u i român," care a dovedit că rea l izează ceeace-şi p r o p u n e şi deci este conşt iu de» mi s iunea lu i şi este o pu te re c re ia toare .

Dar , p o r n i n d delà adevă ru l că orice ins t i tu ţ ie în mijlocul, vieţii sociale, n u - ş i poa te af la . jus t i f icarea şi î n d r e p t ă ţ i r e a de a fi şi de exis ta , n u m a i î n t r u c â t se p u n e de acord cu p r i n ­cipiile fundamenta le , pe ca re se r e a z i m ă î n t r e a g a socie­ta te , ad i că n u m a i î n t r u c â t îş i revendică şi îş i ia c h i a r î n mod efectiv p a r t e a sa de con t r ibu ţ iune , -fireşte i if r a ­p o r t cu mijloacele . ce-i s t au la dispoziţie, p e n t r u promova*-r e a şi desăvârş i r ea une i vieţi colective m o r a l e şi a s c e n d e n ­te, p o r n i n d zic, delà aceas tă ex iomă, da to r i a n o a s t r ă este ca pe-fie ca re zi ce trece, să d ă m tot m a i m u l t ins t i tu tu lu i nos t ru acest ca rac te r , îndepărtându?-l de concepţ ia u t i l i ta r i s tă şi m e r ­cant i l i s te , în c a r e u şo r poate lumea m a i ales î n zilele noas t r e de-cr iză mora l ă , î n d r u m â n d u - 1 evolutiv s p r e o direcţie, c a r e s ă a i ­bă" punc t e de l e g ă t u r ă indisolubi lă , şi de t r ă in ic ie cu î n s ă ş i viaţa, socială şi colectivă şi cu în t r eg fondul u m a n al societăţi i o m e ­neşti . Şi a m a j u n s c redem la e t apa delà ca re încolo, să p o r n i m s p r e o n o u ă f o r m u l ă şi s p r e o n o u ă direcţie, pe ca r e o vom:

- concret iza cu s i g u r a n ţ ă , d a c ă vom avea aceeaş gr i jă c a ' ş i p â n ă a c u m şi dacă vom avea şi pe m a i depa r t e sp r i j inu l factorilor; chemaţ i a i vieţii economice din ţ a r a n o a s t r ă .

Din epoca de p â n ă azi a micu lu i n o s t r u a şezământ , a m p u ­tea despr inde o l a p i d a r ă ca rac t e r i za re : a fost şi este o instituţie* de depozite, căci la u n cap i ta l societar de 1 mi l ion Lei, a m î n ­reg i s t ra t în acest u l t im a n de ges t iune o încredere-deosebi t de-m a r e , de ţ i nând depozite de 13 mi l ioane şi j u m ă t a t e Lei, deci o con f i rmare a sol idi tăţ i i pe ca r e o avem §i a î n c r e d e ­r i i m a r e l u i publ ic . Aceas ta s t a r e de fapt , ne -a p u s încă c u mul t î na in t e vreme, în faţa a noi obl igaţ iuni , acelea de a spo r i fondur i le noas t r e p rop r i i , ad ică de a spor i Capi ta lu l social, spre-a-1 p u n e în c o n c o r d a n ţ ă cu volumul anga j amen te lo r ce a v e m , şi în special cu depozitele c a r i deţ inem, şî astfel a face ca î n c r e ­derea publ icu lu i să n u s c a d ă ci d impot r ivă , să sporească ' şi ~sa c rească tot m a i mul t . P r o b l e m a aceas ta se găseşte î n p l i n ă d e s ­f ă ş u r a r e , căci a m cerut şi obţ inut d r ep tu l de u r c a r e a C a p i t a ­lu lu i social, delà 1 mil ion la 2 şi j u m ă t a t e mi l ioane , p â n ă ăn

prezen t avem vă r sa ţ i a p r o a p e 800.000 Lei, m a i r e s t â n d încă

40 ÎNVĂŢĂTORUL Nr. 3-4

700.000 Lei, ca re s p e r ă m m u l t că se va subscr ie d u p ă l a n s a r e a prospec te lor p e n t r u n o u ă emis iune , c a r i s u n t ch i a r a c u m subt exped i ţ i e şi vom fi astfel î n s i t u a ţ i u n e a p l ăcu t ă s ă convocam n u pes te m u l t o a d u n a r e gene ra l ă e x t r a o r d i n a r ă , care să fie r u -g a t ă ' a h o t ă r î î n r e g i s t r a r e a racestui cap i ta l u rca t .

I n t i m p u l d in u r m ă , pe c u m cred, că este t u t u r o r a cunos ­cu t , S ta tu l î n suş i a in te rveni t p e n t r u c a v ia ta economică a ţă ­r i i să se normal izeze . I n v i r tu tea d rep tu lu i s ă u suve ran , el cere c a . ş i cap i t a lu l p a r t i c u l a r , m a i mic or i m a i m a r e s ă con t r ibue ia a c e a s t ă no rma l i za r e . De s i g u r la rezolvirea acestei chest iuni , t r e b u e să se t i n ă s e a m ă de u n complex în t reg de probleme şi r e u ş i t a este a s i g u r a t ă n u m a i d a c ă se face o d r e a p t ă l egă tu r ă î n t r e aceste mul t ip le p robleme şi se p u n de aco rd unele cu a l ­tele. S u n t e m f ă r ă îndo ia lă n e î n s e m n a ţ i cu micu l nos t ru capi ta l ,

- p e n t r u a avea de fo rmula t vre-o p r e t en ţ i une or i de a n e crede c ă a d u c e m cine ştie ce a p o r t m a r e . Totuşi da to r i a n o a s t r ă este şi î n acest caz, s ă d ă m a t e n ţ i u n e a cea m a i vie aces tu i apel , ş i s ă c ă u t ă m a ne î n c a d r a în m a r e a m i ş c a r e ce s'a porn i t , pot r iv i t locu lu i ce-1 avem. De aceea cred că sun tem cu toţii de acord , c a să p r o c l a m ă m din acest loc, şi cu acest pr i le j , că vom c ă u t a s ă ne î ndep l in im şi aceas tă î n d a t o r i r e n a ţ i o n a l ă şi socia lă şi p u ­tem af i rma, că, Consiliul de a d m i n i s t r a ţ i e va în tocmi aşa fel p r o g r a m u l de act ivi ta te pe viitor, p e n t r u c a el, s ă r ă s p u n d ă în c â t cu p u t i n ţ ă ne este, aces tu i cuvân t de chemare . Gunoscân-d u - n e î n s ă pu te r i l e t inere şi n e u i t â n d nici interesele ac ţ ionar i lo r , sie găs im în s i tua ţ iunea de a face u n apel î n locul î n t â i u că t re I n s t i t u t u l de emis iune a l ţ ă r i i , şi-1 r u g ă m s ă ne î n t i n d ă tot a-j u t o r u l său, p e n t r u c a s ă putern r ă s p u n d e cu toa tă h o t ă r â r e a a-cesteî dor in ţe a S ta tu lu i , şi să p u t e m astfel ap l ica pr inc ip i i l e l a n s a t e , p e n t r u o n o r m a l i z a r e a vieţii economice d in ţ a r a n o a ­s t r ă , î n aceas tă epocă de c o m p r i m ă r i , dela c a r e n u v r e m să ne s u b s t r a g e m nici noi . P r o m i t e m că la r â n d u l nos t ru , vom ve-g h i a cu toa tă h o t ă r â r e a p r i n o admin i s t r a ţ i e corectă, pen ­t r u c a b u n u r i l e şi cap i ta lu r i l e ce ne vor veni din a fa ră , să n u fie n i c i u n moment în pr imejdie , şi s ă m u n c i m a ş a fel ca înc rederea faţă. de noi, să r ă m â n ă şi s ă devină tot m a i mu l t u n factor de căpetenie .

N u şt im ce su rp r i ze a d u c e şi a s c u n d e î n c ă vi i torul . Se poate c ă v ia ta economică să fie p u s ă î n c ă la no i înce rcă r i î n t a r a n o a s t r ă . De acea e b ine să ne g â n d i m şi noi la vre-o combina-ţ iune n o u ă în viitor, pe l â n g ă poli t ica de c o m p r i m ă r i pe ca re s u n t e m h o t ă r â ţ i să b i n t roducem. Ide i a de fuz ionare sp r e pi ldă, face p a r t e din p reocupăr i l e n o a s t r e zilnice, în l egă tu r ă cu b a n ­ca. N u pu tem p â n ă în m o m e n t u l de fa ţă decât să a t ingem în m o d s u m a r şi p r inc ip i a l aceas tă chest iune, u r m â n d ca să o a-n a l i z ă m şi a p r o f u n d a m a tunc i , când î m p r e j u r ă r i l e o vor de­t e r m i n a mai de a p r o a p e .

Tot în cad ru l p r eocupă r i l o r noas t re , m a i i n t r ă , î n a n u l n o u şi în cei ce vor veni, u n calcul pe c a r e de altfel n i l-ara

fir. 3 -4 ÎNVĂŢĂTORUL 41

. făcut de mul t , d a r n u l -am p u t u t rea l iza decât î n a n u m i t e l imite • . i n a i ' s t r â m t e . B a n c a ^ î n v ă ţ ă t o r i l o r - s ' a în temeia t *şi ' cu scopul «ca ea să v ină în a ju to ru l învă ţă to r i lo r , î n c a z u r i c â n d ei a u

; nevoe . P â n ă a c u m . ac ţ iunea aceas t a a m pus -o în ap l i ca ­r e , a c o r d â n d u - l e aces tora î m p r u m u t u r i , ou u n p rocen t m a i r edus , f a ţ ă cu a l ţ i debitori . Apoi î n f iecare an a m dis t r ibui t câ teva a j u ­t o a r e fiilor de învă ţă to r i s ă r a c i , cu deosebire d in veni tul croia L ib ră r i e . A m înlesni t apo i t i p ă r i r e a câ torva că r ţ i ş i h ă r ţ i geo-

rgrafice a le u n o r colegi a i noş t r i i , l u â n d î n e d i t u r ă pub l i c a r ea . cestor .opere c h i a r c u r i s cu l de a a d ă u g a d in a l nos t ru . P e n t r u

vi i tor ne g â n d i m să m e r g e m şi m a i depar te . D o r i m s ă aloeăei d i n Pas ive le ins t i tu ţ ie i o a n u m i t ă sumă , p e n t r u a fi la d i spo­z i ţ i a învă ţă to r i lo r cu u n p rocen t cât se poate de redus. De s igur î m p r u m u t u r i l e ce vom a c o r d a d in acest fond, vor t rebu i s ă fie 'b ine g a r a n t a t e , căci delà acest p r i n c i p i u n u ne ' p u t e m î n d e ­p ă r t a . Consi l iu de admin i s t r a ţ i e va s tud ia în p r o x i m a şed in ţa a c e a s t ă p rob lemă ş i va p ă ş i . la r ea l i za rea ei. - . • :

La sfârş i tu l aces tor câ teva c o n s i d e r a ţ m n i s u m a r e , cred de •opor tun , şi imper ios să m a i pomen im ac i o p rob lemă pe ca r e v r e m să o î n c a d r ă m în p r o g r a m u l n o s t r u d e vii tor. Es te p r o ­

b l e m a c a r e pr iveşte pe a c ţ i o n a r i i ' i n s t i t u t u l u i nos t ru . P â n ă a o u m a m u r m ă r i t cu p e r s e v e r a n ţ ă şi s t ă r u i n ţ ă , s ă p u n e m temeli i i n ­s t i tu ţ i e i n o a s t r e , cât se poate de t ra in ice , pe c a r i s ă se p o a t ă r ă -z i m a î n toa te î m p r e j u r ă r i l e . I n acest t imp de s igur poa te n'an» da t în tâ ie ta te ac ţ ionar i lo r , deşi n u se poa te s p u n e de loc că i - a m fi negli jat , deoarece d iv idenda a m e r s c rescând a n de an , înce­pând delà 6% — p â n ă la 14 în acest a n . Totuşi a v â n d g r i j a ca s ă p ă s t r ă m aceeaş soliditate şi să o desăvâ r ş im tot ma i mu l t , vom c ă u t a să ne î n d r e p t ă m g â n d u r i l e î n c ă şi m a i m u l t a s u p r a d r e p t u r i l o r lor, a s i g u r â n d u - l e u n echivalent co respunză to r jertfei ,

' p l a s a m e n t e l o r şi p a r t i c i p a ţ i u n i i lor. Cu aceste năde jd i s incere, facem u n că lduros apel î n l o c u i ,

p r i m ac ţ iona r i lo r să ne ajute cu aceeaş c red in ţă şi î n vii tor şi î » spec ia l la n o u ă emis iune pe care a m deschis-o, a s i g u r â n d u - i ' c ă vom avea î n t r e a g a g r i j ă p e n t r u o b u n ă chiverniş i re .

P â n ă a c u m doi a n i pu tea i să n u m e r i pe degete m a n u a l e l e d i ­d a c t i c e un ivers i t a re . N u m ă r u l r e d u s a l ace lora c a r i u t i l izau a -ceste m a n u a l e , căr ţ i le f ranceze şi g e r m a n e , c a r i a v e a u în fieca*e a n câte o ediţie „ a u g m e n t a t ă " şi p u s ă la p u n c t cu cele diii u r m ă evenimente ştiinţifice, notele c u r s u r i l o r l ua t e -şi l i tograf ia te de s tudenţ i , fap tu l că n u e r a în Ţ a r a R o m â n e a s c ă o casă de ed i ­t u r ă , ca re a r fi pu tu t r i sca ed i ta rea opere lor ştiinţifice, a u con­t r ibu i t ca profesori i un ive r s i t a r i să n u - ş i editeze notele c u r s u r i ­lor . Astăzi ab ia t rece l u n ă în c a r e ' s ă n u p u t e m î n r e g i s t r a a p a ­

r i ţ i a une i no i că r ţ i d idact ice un ive r s i t a r e . P e l â n g ă n u m ă r u l

A. Pora.

de Geologie şi Mineralogie.

m a r e a l s tudenţ i lor dela cele p a t r u univers i tă ţ i , d in ţ a r ă şi î m ­p r e j u r a r e a că a d m i n i s t r a ţ i a Casei Şcoalelor, cu înţe legerea ce o», a r » p e n r u nevoile î n v ă ţ ă m â n t u l u i edi tează m a n u a l e , m a i este de-amin t i t şi faptul , că dl m i n i s t r u a l i n s t ruc ţ i un i i a pus , în fie­ca re a n la dispoziţ ia un ivers i t ă ţ i lo r sume considerabi le p e n t r u t i -

.părirea, m a n u a l e l o r didactice un ive r s i t a r e . P e l â n g ă a ju to ru l dela min i s t e r a m a i venit şi a ju to ru l p a r ­

t icu lar i lor , î n special în ce pr iveşte t i p ă r i r e a căr ţ i lo r de geologie. „Asocia ţ ia I ng ine r i l o r de m i n e " a s u p o r t a t cheltuielile t i p ă r i r i i celei d in t â i că r ţ i de geologie şi celei d in tâ i h ă r ţ i geologice a Român ie i în t regi te , la s c a r a 1:1500000 a dlui prof. Dr . T. P -Voiteşti. „Credi tu l Minier S. A. B u c u r e ş t i " a p u s la dispozi ţ ia . dlui prof. I . S imionescu sumele necesare p e n t r u t i p ă r i r e a T r a ­t a tu lu i de Geologie pe ca re l - am a n u n ţ a t î n n u m ă r u l n o s t r u d in u r m ă şi a da t o p a r t e din sumele necesare p e n t r u t i p ă r i r e a Elementelor de Paleontologie a d lu i prof. Dr . I . P . VoiteştL Casa Şcoalelor a t i pă r i t Paleontologie dlui prof. I . S imionescu . şi Cursul de Mineralogie şi Cristalografia partea 1. şi II. a d lui prof. V. C. B u ţ u r e a n u .

Astfel ne pomen im d i n t r ' o d a t ă cu m a i mul te c ă r ţ i p e n t r u uzul s tudenţ i lor un ive r s i t a r i din specia l i ta tea Geologiei şi M i ­neralogiei , de unde îna in t e cu câţ iva a n i ab ia pu tea i găs i c â t e -u n e x e m p l a r prăfu i t ş i vechiu de m a n u a l de c u r s secundar , r e ­feri tor la aceste ma te r i i .

Cărţ i le didactice un ive r s i t a re pe l â n g ă fap tu l c ă d a u î n m a n i l e s tudenţ i lor căr ţ i le necesare s tud iu lu i , pe l â n g ă că s u n t că lăuze i m p o r t a n t e p e n t r u ceice vor să cunoască elementele ş t i in­ţelor, m a i a u u n rol foarte i m p o r t a n t , m a i cu s e a m ă la noi : f i­x e a z ă l imba ştiinţifică. Un m a n u a l s t re in — or icâ t de b u n a r -fi el — n u poa te în locui m a n u a l u l românesc . I n p r i m u l r â n d , exemplele lua te d in ţ a r a noas t r ă , r id ică va loa rea acestor m a - , n u a l e . Ele în t runesc , î n t r ' u n s i n g u r m ă n u n c h i u , rezul ta te le l a ­bor ioase lor cerce tăr i d in ţ a r ă şi le coordonează cu rezul ta te le-obţ inute în s t r ă ină t a t e , s is temat izează şi d a u ind ica ţ iun i p e n t r u n o u i l u c r ă r i ştiinţifice în vii tor.

Astfel dl prof. I . P . Voiteşti î n a le sale Elemente de Geologie a a d u n a t şi a r â n d u i t p e n t r u î n t â i a ş da t ă rezul ta te le cerce tă ­r i lo r geologice d in vechiul regat , cât şi pe cele re fe r i toare la p ă m â n t u l provinci i lor al ipi te şi a f ixat p e n t r u î n t â i a oa ră o mul ţ ime de t e rmen i tehnici româneş t i . Ca r t ea aceas ta avea u n s i n g u r cusur , î n g r ă m ă d i a p r e a mul t ma te r i a l î n cele 470 pagin i , , d in t r e ca r i în 80 p a g i n i n e d ă o p r iv i r e gene ra l ă a s u p r a geolo­giei Românie i . Cele 349 f igur i şi h a r t a geologică, î n 7 colori, ă i i exa tă căr ţ i i , ven iau să i n t r e g i a s c ă expune rea , uneor i destul de succintă . D. prof. Voiteşti scoate în zilele a c e s t e a . o ca r t e de-Paleontologie, c a r e vine ca o în t reg i re a căr ţ i i de geologie, d â n d o l a r g ă e x p u n e r e a acestei şt i inţe, cu aceeaş p rec iz iune care» ca rac te r i zează luc ră r i l e d-sale şi t r a t â n d acelaş m a t e r i a l bogat, , i lus t ra t de f igur i intui t ive.

'. Praf. I. Simionescu dela Univers i ta tea din I a ş i , ne-a dat î n ul t imele l u n i u n t r a t a t de Paleontologie şi un altul de Geologiei Toate cal i tă ţ i le aces tu i du lce şi însufleţi t povest i tor al m i n u n ă ­ţ i i lor n a t u r i i se reflectează î n aceste d o u ă că r ţ i . Ma i cu s e a m ă în Tratatul de Geologie, cu 421 f igur i î n tex t şi 12 tabele găs im o m u l ţ i m e de fapte noui , p u ţ i n cunoscute c h i a r . oameni lo r de-specia l i ta te . N u n u m a i o r d o n a r e a m a t e r i a l u l u i paleontologic ş i c o m p a r a r e a lu i cu ma te r i a lu l s imi l a r d in al te ţ ă r i , n u numai." m e n ţ i o n a r e a u n o r fapte nepubl ica ţe p â n ă acum, cunoscute însă: a u t o r u l u i d in cercetăr i le ce le-a făcut pe teren, d a u va loa re ace*-stei că r ţ i , ci şi faci l i tatea cu ca re e x p u n e cele m a i grele n o ţ i u n i ?

l imba boga tă şi colorată , i a c d in aceas t ă car te o p l ăcu t ă lec­t u r ă şti inţifică. Uneor i î ţ i p a r e ch i a r că merge p r e a depar te , în. compara ţ i i l e pe ca r i le face, î n t r ' u n t r a t a t pur ş t i inţif ic; paTe că n u doreşte s ă fixeze l imba ştiinţifică,. î n t r e b u i n ţ â n d p e n t r u aceeaş no ţ iune d o u ă şi c h i a r m a i mul te Cuvinte, n u m a i ca sa. evite r e p e t a r e a aceleaşi vorbe.

S ' a r p ă r e a că m a n u a l e l e didact ice u n i v e r s i t a r r e ale celor-doi profesor i n ' a r fi decâ t d o u ă ediţ i i ale aceleaşi că r ţ i . N u . Cele două c ă r ţ i v in şi se complectează u n a pe ceealal tă . Hig i -

. d i ta tea u n e i a este compensa t ă de mobi l i ta tea celeilalte, expresi i le : p r e a f ran ţuz i te ale u n e i a s u n t c o n t r a c a r a t e de cuvinte le prea moldoveni te a le celeilalte. S p u n e m cuvinte f ranţuzi te şi cuvinte moldovenite , d a r î n rea l i ta te aceste cuvinte sunt c ă u t ă r i de for- t

me n o u ă p e n t r u no ţ iun i n o u ă . P r o g r e s u l şt i inţei r ec l amă c r e a r e a de cuvinte n o u i p e n t r u e x p r i m a r e a noţ iuni lor . Şi i n acest punc t , ro lu l omulu i de ş t i in ţă este dubla t de acel a l M u r i t o r u l u i de.-l imbă şti inţifică. Credem, că în vi i tor n imen i n u va p u t e a scrie-geologie, f ă r ă să ţ i n ă s eamă de ceeace s'a. f ixat în aceas tă p r i ­v in ţă î n aceste p a t r u că r ţ i a le profesor i lor I . S imionescu şi- I . P . Voiteşti.

-Le r e c o m a n d ă m astfel cu toa tă c ă l d u r a învă ţă to r i lo r noştr i , , c a r i doresc să-ş i îmbogă ţească cunoşt inţele a s u p r a const i tuţ ie i p ă m â n t u l u i şi, î n special , a s u p r a p ă m â n t u l u i ţ ă r i i noas t re .

Cristalografia, p a r t e a I şi I I a profesorului V. C. Buţureanw ne dă, p e n t r u î n t â i a oa ră , u n m a n u a l a l acestei şt i inţe, î n r o ­mâneş te . A m â n d o u ă volumele sun t o p a r t e a c u r s u l u i de m i n e r a ­logie a l p rofesoru lu i V. G. B u ţ u r e a n u dela ca ted ra de m i n e r a l o ­gie d in Iaş i . Boga t i l u s t r a t ă cu 559 f igur i or iginale , o c a r t e , sc r i să cu prreciziune şi m u l t ă migălea îă , poate c h i a r cu p r e a mul te a m ă n u n t e , face cinste a u t o r u l u i şi Univers i tă ţ i i la c a r e s'a. scr is . Când a i t e rmina t -o de citit, a i u n s i n g u r regret , că acea s t ă car te , sc r i să cu a n i în u r m ă :— se vede aceas ta din m a t e r i a l u l pe care-1 c u p r i n d e — n ' a p u t u t vedea l u m i n a t i p a r u l u i cel p u ţ i n î n a i n t e cu 10—15 a n i .

-Bineînţeles, manua le l e didact ice un ive r s i t a r e ne vin la timp_ I n l u p t a n o a s t r ă de î n c h e g a r e a l imbei ştiinţifice avem cele d in -tâiu punc te fixe, î n metoda de e x p u n e r e avem modele date , a v e m pr imele că r ţ i de geologie şi minera logie . VICTORSTANCIU '

profesor la Univ. d in GluJ

Cronică, Deşi Asociaţia noastră se poate mândri cu un număr frumos

de 6000 membrii, revista „ î n v ă ţ ă t o r u l " — organul ei oficios ci­tea poat^ înregistra 1500 cetitori. Deducţia? Ori m e m b r i i n u sun t credincioş i devotaţi , or i rev is ta n u co respunde necezităţ i lor su ­fleteşti a membr i lo r . -

0 lămurire se impune. Noi câţiva inşi, care veghem cu î n d ă r ă t n i c i e în jurul aces­

tui d r ape l dăscălesc credem că ne facem da to r i a . Revista noastră face jertfe însemnate pentru a avea asigurată colaborarea câtor­va condeie dis t inse din tot ce are viata intelectuală a Clujului mai select. Alături ele aceşti maeştrii ai scrisului, revista noastră nu­măr de număr cu o îndrăzneală neobicinuită la celealalte surori ale sale, ataca din ce în ce p rob leme tot m a i .serioase, m a i grele m a i deficile, c a r i men ţ in în o p e r m a n e n t ă cr iză s i tua ţ i a şcoale-lo r , a î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi a învă ţă to r i lo r . Cronica de devenit tot mai bogată şi variată. Recenziunile cărţilor şi spicuirea revis­telor s'a schimbat în sistem. In actuala sa redactare a devenit un adevărat organ de luptă cum încă nu s'au dovedit altele de acest caracter.

începând cti numărul ce urmează acestuia, revista noastră va organiza secţia recensiilor pentru Psihologie şi Filosofie-Ve-dagogie, subt conducerea Dlui Rom. Demetrescu, profesor, care s'a angajat cu piuită amabilitate, să redea, în note scurte, mişca­rea acestor discipline pedagogice-filozof ie, din Germania, Franţa, Ăfltglia şi America, după revistele ce are la dispoziţie la semina­rul institutului de Psihologie din Cluj.

Deasemenea vom organiza, pe viitor, Biroul de informaţiuni, asupra lecturilor necesare cetitorilor noştri, din domeniul, Psi­hologiei, Pedagogiei, Literatura, Istorie etc, ori de câte ori vom fi întrebaţi.

Este cunoscut, că noi şi pană acum, am stat în serviciul învăţătorilor, şi vom continua să rămânem ceace am fost.

Cu toate acestea, pe lângă toate apelurile noastre cetitorii, ce-i avem întârzie cu achitarea abonamentului. An de an restan­ţele s'au adunat, încât astăzi ele ating sume destul de mari. Dacă acestea s'ar achita noi ne-am putea regula datoriile ce le avem şi am scoate revista în alte condiţiuni, şi ca estenziune şi ca tech-nică. Repeţim deci rogarea pentru a c h i t a r e a abonamente lo r cu­ren te şi r e s t an t e spre a putea continua editarea fără griji.

Colegii cari şi-au schimbat adresele să ne avizeze. Cei ce nu o primesc să ne încunoştiinţese spre a interveni la administraţie.

Redacţia.

— Insuficienta instrucţiei religioase. Ep i scop ia ort. d in Cluj , s u b No . 7547 d in 1927, a î n a i n t a t Min i s t e ru lu i I n s t r u c ţ i u n i i o a d r e s ă în ca re se plânge, că d u p ă r a p o a r t e l e pro topopi lor a

Nr. 3-4

cons ta ta t că în şcoalele .poporale r u r a l e : „instrucţia religioasă mi se face pretutindene'a în mod satisfăcător"': Acuza n u se î n ­d reap tă - a t â t a î m p o t r i v a învă ţă to r i lo r b ă t r â n i eşiţ i d in şcoalele-

.no rma le confesionale, cât m a i mu l t în pot r iva : „învăţătorilor ti~ neri eşiţi din şcoalele normale ale statului". • .;

N u sun t em în m ă s u r ă a cont ro la aceas tă p lânsoarey ş i - n u ş t im ce vor refera organele de control . Noi î n s ă avem u n - r ă s ­p u n s scur t . Ar t . 61 d in Legea şcol. d ă l a t i tud ine de a se p u t e a p r e d a re l ig ia d in p a r t e a preoţ i lor . Deci î n toate acele locur i unde-„instrucţia religioasă e neglijată" p reo ţ imea n o a s t r ă î n v i r t u t ea î nda to r i r i l o r sale p a s t o r a l e să o î n d r e p t e p r o p u n â n d u - o , — î n mod' gratuit c u m glăsueşte a r t . 105 d in Reg. de ap l i ca re . I n cazul a -cesta eclesiasticii câd sub cont ro lu l d i rector i lor şi a celoraiulte-o r g a n e şco lare super ioa re , c a r i vor r a p o r t a d in l u n ă în l u n ă consistoari î le bisericeşti absenţi i le preoţ i i lor ren i ten ţ i .

Gr i feţele noas t r e bisericeşt i ce a r d o r i ? I n t r u cât Min is te ­r u l a r a c o r d a : „catecheţilorun mic ajutor extraordinar" a r f i ap l i ca ţ i să catechizeze f i indcă în felul aces ta s ' a r : „stimula preo­cupările faţă de această instrucţie" I n t r u cât e vorba de g r a t u i ­ta te să o facă învă ţă to r i i , p e n t r u c a apo i -controlându- i domni i p ro topopi să p o a t ă î n a i n t a jalbe că n u fac destul . Gând aces ta e-in teresul , să ne m a i m i r ă m că sectele s t r ă i n e găsesc teren p r i e l ­nic în -sinul n e a m u l u i nos t ru ? - ;

— O j u r i s p r u d e n ţ ă . Cur tea de casaţ ie , secţia H - a a judecat, . er i , u n in te resan t proces pena l , - ace la a l d i rec toru lu i şcol i i ' p r i ­m a r e d in f r u n t a ş a c o m u n ă r o m â n e a s c ă de la - f ron t ie ra" de vest , Gurt ici , d. Miha i l Dragoş . -• -

"• D-sa a fost t r im i s î n j udeca t ă p e n t r u fals î n acte publico p e n t r u c a a l ibera t două certif icate false u n o r copii ă i s ă t e a n u l u i celui m a i s ă r a c din Curt îci , v ă c a r u l Gr igore Gabor. sp r e a . l e în lesni i n t r a r e a în s lujba fabr ic i i de vagoane „As t r a " .

î n a i n t e a Cur ţ i i S u p r e m e , r e c u r e n t u l — c o n d a m n a t p e n t r u -aceas ta cu î n c h i s o a r e a — a relevat că a săvârş i t f ap ta pe v re ­mea impe r iu lu i apăsă toa re i , legi Appony , c â n d şcolarii, r o m â n i e r a u r eduş i la m i n i m u m în şcolile confesionale româneş t i , s p r e a fi ademeni ţ i î n şcolile u n g u r e ş t i şi desnaţ ional iza ţ i .

S p r e a feri t i ne r imea n a ţ i o n a l ă de u r m ă r i l e acestei legi v r ă ş ­maşe , s'a lua t s is temul de a se admi te şi p ă s t r a i n şcqlile r o m â ­neşt i absolut toţi şcolar i i r o m â n i , cu toate că în registrele of ic ia­le — pe car i le con t ro lau cu s t răşnic ie inspector i i u n g u r i — n u se î n s c r i a u decât elevii legali ( ad ică în l imi ta n u m ă r u l u i r e s ­t r â n s a d m i s de legea A p p o n y ) . L a sfârş i tu l anu lu i , toţi abso lven­ţii e r a u promovaţ i .

Cei doi copii a i s ă r a c u l u i Gabor, a u fost d in t re şcolar i i s u -p r a - n u m e r â r i .

Di rec toru l ş i -a a s u m a t totuşi r ă s p u n d e r e a şi r i scu l s ă n u - r lase pe d r u m u r i cu car te , d a r f ă r ă tit lu, ci le-a e l iberat c e r t i ­ficate.

F i i n d denun ţa t , i s 'a ap l ica t r i g o a r e a fa lsului î n ac te p u -hl ice.

î n a l t a Cur te , e x a m i n â n d aceas tă s t a r e de l u c r u r i , a a d m i s r e c u r s u l î nvă ţ ă to ru lu i , a cons ta ta t că n u e vorba de fals î n ac te publice, ci de con t raven ţ i a la o rd inea publ ică c u p r i n s ă în a r t . 74, a l codului Trans i lvan ie i şi a a p l i c a t p r e sc r ip ţ i a f ap tu lu i de­oarece s ' au scu r s m ă i m u l t de şase l un i de l a comiterea f ap tu lu i ) , fe r ind astfel pe d. Miha i l Dragoş de orice pena l i ta te . •

Decizia îna l t e i Cur ţ i f ixează şi o j u r i s p r u d e n ţ ă i m p o r t a n t ă , , '( a c e e a că : p l ă s m u i r e a cert i f icatelor şcolilor p r i m a r e , ce n u d a u o spec ia lă cal i f icare p e n t r u vreo profesie s a u ca r ie ră , n u cons­t i tu ie „fals î n ac te publ ice" , ci s imp lă con t raven ţ ie la a r t . 72 u i n codul cont ravenţ i i lor (d in T r a n s i l v a n i a ) .

— Congresul învăţătorilor basarabeni. D u p ă in t reveni r i le conducă tor i lo r Asociaţiei , C o m a n d a m e n t u l Corpu lu i I I I de a r ­m a t ă convenise şi congresul colegilor b a s a r a b e n i opr i t pe z iua de 19 F e b r u a r i e totuşi să se ţie în 26 F e b r u a r i e a. c. R u g a ţ i telegrafic o rgan iza ţ i a n o a s t r ă a t r i m i s 2 delegaţi, c a r i a u az is ta t la desbater i să iee ş t i r i despre s i tua ţ i a î n c a d r ă r e i î nvă ţă to r i lo r d in p rov inc ia soră .

"Congresul s 'a deschis la o r a 4 d. .a. î n pa l a tu l p r i m ă r i e i , în faţa l a 100 congresiş t i delegaţi din a p r o a p e toa te judeţele B a s a ­rab ie i . Cu conducerea desbater i lor a fost î n s ă r c i n a t d-1 sena to r Erhan profesor secundar . D u p ă s a l u t ă r i l e . obicinuite dl Berliba face o d a r e de s eamă a m ă n u n ţ i t ă a s u p r a t u t u r o r demersu r i lo r făcute l a Bucureş t i , — f ă r ă -să p o a t ă obţine rezul tatele , c a r i le r e c l a m a u i m p o r t a n ţ a problemei de î n c a d r a r e . Dupăce la ches­tie a u m a i lua t cuvân tu l : Şuteu, Nica, Almăşan, Ciobq, tfrebea

r ş i alţ i i , congresul a votat o m o ţ i u n e c u u r m ă t o r u l c u p r i n s : „Congresul e x t r a o r d i n a r a l Asociaţiei co rpu lu i d idact ic din

B a s a r a b i a l a ca re a u p a r t i c i p a t şi delegaţi i Asociaţiei î n v ă ţ ă t o r i ­lor d in Ardeal , C r i ş a n a şi M a r a m u r e ş ţ inu t la Chiş inău la 26 F e b r u a r i e 1928, l u â n d în discuţ ie p rob lema î n c a d r ă r i i co rpu lu i didactici p r i m a r d i n provinci i le al ipi te , r ă m â n e la convingerea lui de a men ţ ine d rep tu l de-a fi î n c a d r a ţ i î n î n v ă ţ ă m â n t î n mod a u ­toma t potr ivi t vechime! d u p ă grade le p revăzu te de legea î n v ă ţ ă ­m â n t u l u i p r i m a r şi a n u m e : cei cu t re i a n i la 1 Sept. 1924 — ca definit ivi; cei cu 6 a n i la acst t e rmen ca î n a i n t a ţ i g r a d u l 2-lea şi cei cu 12 a n i la aceea d a t ă ca î n a i n t a ţ i g r a d u l l - i u u r m â n d apo i ca cu t impu l toţ i d in categori i le I ş i I I la împ l in i r ea celor 6 respect ive 12 a n i de serviciu să fie î n a i n t a ţ i la g r a d u l al I I - l ea , respect iv g r a d u l I - i u f ă r ă nici o res t r i c ţ iune , ap l i cându-se p e n ­t r u so lu ţ ionarea acestei ches t iun i d ispozi ţ iunea a r t . 224 din le­gea î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r ; p r i n soluţ ia de acest m o d vor fi î nd rep tă ţ i ţ i toţi î nvă ţă to r i i n u m i ţ i î na in t ea legii din 24 Iu l i e 1924, şi ca re se b u c u r ă de d rep tu r i l e căpă ta t e sub r e g i m u r i s t r ă ine .

JNr. 3-4 IN VĂŢĂTORVL

?•>•'• Corpu l d idact ic d in provinci i le un i te a depus cu p r i sos in ţă imunca lor p e n t r u na ţ i ona l i za r ea î n v ă ţ ă m â n t u l u i ş i ca o recu­noş t in ţă b ine m e r i t a t ă cere ap l i ca r ea şi p ă s t r a r e a d rep tu r i lo r lu i

- d i n p a r t e a Min i s t e ru lu i I n s t r u c ţ i u n i i Publ ice m a i ales î n a j u ­n u l s ă rbă to r i r i i a 10 a n i de la un i r e , la c a r e u n i r e - m e m b r i i co r ­p u l u i d idac t ic a u cont r ibui t cu toate pu te r i l e lor, fi ind fac tur i i p r i n c i p a l i la îndep l in i rea v isului de veacur i a l n e a m u l u i , a - ;

C h e m a r e a la e x a m e n e a învă ţă to r i lo r p r i n su rp r inde re - n u poa t e avea rezu l ta te pozitive, i a r d in p u n c t de vedere al îndep l i ­n i r i i legii, n u poate fi î nd r ep t ă ţ i t ă şi rezul ta tu l examene lo r pot fi lesne a n u l a t e p e n t r u .ne îndepl in i rea formelor respect ive de le­ge, c a r i condi ţ ionează o r g a n i z a r e a examene lo r " .

Această m o ţ i u n e s 'a h o t ă r â t să fie t r i m i s ă guvernu lu i , p a r ­l a m e n t a r i l o r , şi Min is te ru lu i I n s t r u c ţ i u n e i . •

Cât de d e g r a d a t o a r e este î n c a d r a r e a colegilor din B a s a r a ­b i a vom a r ă t a cu a l t pr i le j î n revis ta n o a s t r ă .

— L i g a internaţională pentru Educaţia Nouă- Aceasta este o o rgan iza ţ i e compusă d in m a i mu l t e mi i d e bă rba ţ i de. şcoală •cari r e p r e z i n t ă peste 40 de" s ta te a g lobului pămân te sc . Scopul

«ei este con f i rmarea şi p r o p a g a r e a exper ien ţe lor n o u ă ce se fac i n «diferite ţ ă r i , c a r i se cont ro lează tot din, 2 în 2 a n i în con­grese le in t e rna ţ iona le de c a r i p â n ă a c u m s'au ţ inu t 5. P r i m u l î n 6 Aug. 1921 la Calais ( F r a n ţ a ) c â n d Liga a lua t f i inţă ;al do i ­lea în 1923 l a Mbutreux (Elveţia),, ¿1 t re i lea în 1925 la Hei-delberg, ( G e r m a n i a ) şi cel d in u r m ă în 1927 la Locarno (Elve-^ ţ i a ) ; I n t r e problemele ca r i a u fost d iscuta te î n u l t imul congres a m i n t i m -.problema libertăţii, psichologia copilului, metodele noi,

-şcolile experimentale, coeducaţia sexelor, aria în serviciul liber­tăţii, istoria şi spiritul internaţional, şcolile publice reînoile cu •operile naţionale în favoarea copilăriei, şi cronică congresului. P e n t r u c a a p e i . congresu l ' să p o a t ă del ibera a s u p r a a t â to r proble­m e si a ş a de var ia te , congresişt i i s ' au î m p ă r ţ i t în m a i m u l t e

"sec ţmni i , " lucrând t imp de 12 zile. L iga a r e la dispoziţ ie m a i mul te revis te redac ta te de oameni

s a v a n ţ i în l imbile : engleză, germană, spaniolă, italiană şi fran­ceză, — ca r i servesc ca o rgane de p r o p a g a n d ă . Di spune apo i de u n Comitet de p r o p a g a n d ă cu s u c u r s a l e în toa te ţă r i le , car i a u r e p r e z e n t a n ţ i . , , V

Noi r o m â n i i s u n t e m lipsi ţ i de aceas tă l e g ă t u r ă cu s t r ă i n ă ­ta tea . Ne îngr i j im de ce iace n e - a m pu tea l ipsi , şi negli jem ce h e - a r pu t ea fi de folos. Avem u n m ă n u n c h i u de b ă r b a ţ i cu b u n ă r epu ta ţ i e , c a r i n e - a r pu tea r ep rezen ta cu cinste în „Liga inter­naţională pentru Educaţia Nouă". S ta tu l şi o rganele s u p e r i o a r e a Min is te ru lu i de I n s t r u c ţ i u n e n u cred că a r fi bine să p u i e la d ispozi ţ ia profesor i lor noş t r i de pedagogie, dela catedrele celor 4 univers i tă ţ i , mijloacele ma te r i a l e sp re a pu tea coordona m u n -

> ea lor ştienţifică cu a s t r ă ină t ă ţ i i ? Când spesăm a t â t a p e n t r u

al te l u c r u r i de m a i p u t i n ă î n s e m n ă t a t e pen t ruce n u a m putea. , face sacrif ici i ş i p e n t r u u n scop a ş a de nobil ?

Vom fi a scu l ta ţ i ?

— Ridicarea amenzilor şcoJare în Basarabia Cei ce avem. î n d a t o r i r e a să ap l i căm st r ic te ţa obligat ivi tăţ i i no i legi şcolare , cunoaş tem c â t . d e uşor se u r c ă amenzi le , î ncâ t î n s c u r t ă vreme-ele r ep rez in t ă s u m e fabuloase. S c u r t a o t r a g p ă r i n ţ i i copii lor , ş i de mul teor i ch i a r învă ţă to r i i . Cunoaş tem cazul î n v ă ­ţ ă toa re i omorâ te de î n d â r j i r e a să teni lor , şi a v e m cu­noşt in ţe de a p r i n d e r e a locuinţelor u n o r învă ţă to r i . N u m a i pomen im apo i de amen in ţ ă r i l e , certele şi neînţelegeri le ce dă inuesc pe aceas t ă t emă în toate comunele .

Acum m a i nou cetim vestea cu r ioa să că la s t ă r u i n ţ a d e p u ­ta ţ i lor P . Dragomirescu şi Souflery dl Min i s t ru al I n s t r u c ţ i u n i i publice a da t o rd in telegrafic p e n t r u s u s p e n d a r e a execu tă r i i a -menzi lor în B a s a r a b i a , r ă m â n â n d ca cercetând cazur i le în par te -să ia o h o t ă r â r e definit ivă.

Care va fi n o r m ă de se lec ţ ionare a celor c a r i vor fi ach i ta ţ i şi ca re va fi m ă s u r a p e n t r u cei execu ta ţ i "? C u m r ă m â n î n s ă învă ţă to r i i în fa ţa popula ţ ie i scoase de sub r i goa rea • legei ? Ca r i vor fi cr i ter i le de o r i en ta re p e n t r u vi i tor ?.

Cine ne r ă s p u n d e ?

— U n învăţător dist ins. Colegii noş t r i ş t iu de m u n c a u r i a ş e ce o depune dl Sextil Puşcariw prof. univ . cu o p le iadă de oameni h a r n i c i p e n t r u t e r m i n a r e a operei m o n u m e n t a l e , care­va fi Dicţionarul cel mare al limbei române. P e n t r u â cunoaş t e i n t e r p r e t a r e a şi înţelesul diferitelor cuvin te de pe în t r eg c u p r i n ­sul ţ ă r e i noas t r e . Muzeul limbei române a n de a n l ansează dife­r i te chestionare a s u p r a vorbelor c a r i c u p r i n d no ţ iun i l a rg i , î n via ţa şi ocupa ţ ia să teni lor noş t r i . Şi p e n t r u a n u se s căpa nimic-din vedere t rebue să ş t im că aceste ches t ionare sun t l uc ra t e cu m u l t ă minuţ ioz i ta te şi t i p ă r i r e a lor costează spese enorme .

Chest ionarele se t r imi t la a d r e s a şc-oalelor şi învăţătorii sun t factorii chemaţ i ca r i a r avea obl igamentul să r ă s p u n d ă la î n ­t rebăr i le stabil i te cu m u l t ă bă tae de cap . Re t r imise Muzeului b ă r b a ţ i cu p r egă t i r i speciale le cercetează, şi cele m a i b u n e r ă s ­p u n s u r i să p remiază . Şi astfel sun tem p lăcu t s u r p r i n ş i că la ches t ionaru l „Casă"-.cel'mai b u n r ă s p u n s a fost a l colegului nos­t r u Vasile Cutcan înv. î n Bont j u d . Someş.

D-l Sext i l P u ş c a r i u d i rec toru l Muzeu lu i p r i n sc r i soa rea s a No. 88 d in 14 Febr . 1928 îl av izează că e dis t ins cu premiul; p r i m de 2000 Lei, s u m ă t r imi să p r i n postă .

Avem in fo rma ţ i a că colegul n o s t r u a lua t şi al te p remi i pen ­t r u r ă s p u n s u r i l e sale prec ise şi exac te da te la a l te ches t ionare . S u n t e m m â n d r i i de acest succes şi l ă u d ă m fap ta nobi lă cu ca r e colegul nos t ru , cont r ibue în u n mod aşa de s t ră luc i t la desăvâ r ­ş i rea Dic ţ iona ru lu i l a ca re să l uc r ează de 1U de veac. D o r i m ca în r â n d u r i l e n o a s t r e să se găsească şi al ţ i imi ta tor i . — t r . —

Nr, 3-4 ÎNVĂŢĂTORUL 49

— U n nionuoieut lui S p i r u H a r e t . Un m ă n u n c h i u de intelec­tua l i a i t ă r i i / l a n s e a z ă u n apel , î n d e m n â n d pe n u n i i r o m â n i , s ă cont r ibue d in obolul şi p r i sosu l lor, p e n t r u a se p u t e a î n ă l ţ a lu i S p i r u H a r e t u n m o n u m e n t de b ronz . Apelul n e r eamin teş t e ope ra lu i H a r e t , şi ca rac te r izează pe r sona l i t a t ea aces tu i d is t ins f iu a l Pa t r i e i , ca re a r eo rgan iza t Univers i tă ţ i le şi şcoalele s ecunda re , apo i şcoalele n o r m a l e de învă ţă to r i , a c re ia t a t â t e a şcoli p r i ­m a r e , can t ine , biblioteci p o p u l a r e , cooperat ive săteşt i , a î n t eme­ia t Casa de credi t şi a ju to r a Corpu lu i d idact ic şi a l te mul te o-pere de c u l t u r ă şi binefacere , î n ca r e s 'a fo rmat s u n e t u l r o ­mânesc .

Cuvintele de î n d e m n ale ape lu lu i , s u n t e m s igur i , va p ă ­t r u n d e în in imele R o m â n i l o r de p re tu t indenea , şi cu deo­sebire î n ale R o m â n i l o r provinci i lor , l iberate, u n d e f i gu ra de cel m a i p u r con ţ inu t etic a lu i S p i r u H a r e t , se r i d i că l u m i n o a s ă d in î n v ă l m ă ş a l a f r ă m â n t ă r i l o r zilnice, s p r e culmile îna l t e a le conşt i inţei româneş t i , de u n d e se ză resc d r u m u r i l e de î n ă l ţ a r e a le na ţ ie i .

D u p a u n i r e a t u t u r o r provinc i i lor româneş t i , p r i n m a r e l e răsboiu , aceste p rov inc i i a u avu t nevoe de complec ta rea cadre lor î n î n v ă ţ ă m â n t u l de toate grade le . Cine n u recunoaş te că m e m ­br i i co rpu lu i d idact ic veniţ i î n p rov inc i i p e n t r u complec ta rea aces tor cadre , a u fost la î nă l ţ imea mi s iun i i lor , căci ei toţ i a u fost p regă t i ţ i î n şcolile vechiului regat , o rgan iza te de p e r s o n a ­l i t a tea c a r e s 'a i m p u s în şcoală ş i a f a r ă de şcoală : S p i r u C. H a r e t .

De aceea ne asociem din tot sufletul l a ape lu l ce se face şi î n d e m n ă m şi d in p a r t e a n o a s t r ă pe toţi r o m â n i i şi cu deose­b i re pe toţi î nvă ţă to r i i d in Ardea l , să cont r ibue la î n ă l ţ a r e a a-cestui m o n u m e n t ce se contemplează a se r id ica celui m a i m a r e om de şcoală a l R o m â n i e i con t imporane .

— E x t e n s i u n e a u n i v e r s i t a r ă d in Cluj . Profesor i i Univers i ­tă ţ i i d in Cluj, des voltă o p r e a f r u m o a s ă şi aprec iab i l ă ac t iv i ­ta te î n cadre le ex tens iun i i un ive r s i t a re . î n c e p â n d de p r i n l u n a lu i Noemvrie , î n f iecare an , dânş i i se deplasează în oraşele de provinc ie ardeleneşt i , d u p ă u n p l a n stabil i t , ţ i n â n d confer inţe d in toate domeni i le cu l tu r i i şi şti inţei , cu scopul de a s t imula şi desvolta gus tu l de cul t ivare au tod idác t ica a m a r e l u i publ ic dela oraşe , d a r m a i ales cu g â n d u l de a d i rec ţ iona m i ş c a r e a de p o ­p u l a r i z a r e a cu l tu r i i şi şt i inţei româneş t i , î n aceas tă provincie , unde , n u p u t e m ascunde , c u l t u r a s t r e ină se î n s t ăpân i s e cu dea-binele, i a r as tăz i i-a sosit t impu l să fie înlocuită."

F ă r ă îndo ia lă aceas tă ac ţ iune c u l t u r a l ă a profesor i lor U n i ­vers i tă ţ i i noa s t r e este a p r e c i a t ă cu t oa t ă s impa t i a de mare l e p u ­blic r o m â n e s c d in Ardeal , căci ea în semnează u n m a r e p a s î na ­in te p e n t r u cu l tu ra n a ţ i o n a l ă a neamulu i . P ă c a t î n s ă că aceste mul te conferinţe, ca re s u n t ţ inu te de profesori i nos t ru , d u p ă cerce tăr i ser ioase şi înde lungate , şi ca r i de s igur , r e p r e z i n t ă

50 ÎNVĂŢĂTORUL Nr. 3 -4

toate l ao la l tă şi u n a f iecare î n p a r t e o va loare şt i inţ if ică de p r i m u l r a n g , r ă m â n necunoscute u n u i m a r e n u m ă r de iubi tor i de cu l tu ră , t i i ndcă ele n u se publ ică şi n u se a d u n ă în volume car i s ă stea la dispoziţ ia celor ce n u pot a u d i a conferinţele, şi a genera ţ i i lor vi i toare.

Să n ă d ă j d u i m în să că, în viitor, ex tenz iunea , devenind u n factor b ine organiza t , va pu tea complecta opera cu pub l i ca rea acestor conferinţe, a d u c â n d în felul aces ta cea m a i îna l t ă con­t r ibuţ ie la desvol tarea şi in tens i f icarea şt i inţei şi cu l ture i î n massele l a rg i ale naţ ie i , c a r e la r â n d u l său , ştie să aprecieze jer t fa depusă p e n t r u acest m a r e in teres na ţ iona l . D u p ă f r u m o a ­sele rezul ta te de p â n ă a c u m , s u n t e m cu toţii da to r i s ă aducem cuvinte de a d â n c ă m u l ţ u m i r e t u t u r o r acestor m i s i o n a r i a i U n i ­versi tăţ i i d in Cluj, f i indcă sun tem convinşi că aci este a d e v ă r a t u l rol a l omulu i de ş t i inţă , şi n u în capu l a d u n ă r i l o r de s t r adă , ca re pot fi lăsat:>v î n s a r c i n a a l to ra , cu m a i pu ţ ine a n g a j a m e n t e şi î n d a t o r i r i fa ţă cu p rob lema p r o m o v ă r i i şi r ă s p â n d i r i i cu l tu­r i i româneş t i .

— O ş ed in ţă festlv.i Societatea de l ec tu ră deda Şcoa la n o r ­m a l ă de î n v ă ţ ă t o r i d in Cluj , a a r a n j a t , D u m i n e c ă în 4 Mar t i e o şedinţă festivă b inereuş i tă . F i i n d î n c h i n a t ă R o m â n i l o r de peste ho ta re , puncte le d in p r o g r a m au uvut şi o un i ta te b ine eviden­ţ ia tă , c a r e a făcut b u n a impres ie a s u p r a publ icu lu i şi cinste a lcă tu i to ru lu i . Cu acel pr i le j s 'a dovedit că corpu l profesora l delà n u m i t a şcoală p u n e u n deosebit p re ţ pe educa ţ i a a r t i s t i că a elevilor, ceiace serveşte sp r e l a u d a celor 3 profesor i Goga, conducă toru l societăţi i , / . Caramea, i n s t ruc to ru l co ru lu i şi I . Şe rban , şeful orchestre i .

P r o g r a m u l va r i a t şi foarte bogat a fost executa t cu des tu lă precizie de elevii c ă r o r a li s a înc red in ţa t . Astfel s a p u t u t r e ­m a r c a î n d e m â n a r e a celor t re i t ine r i conferenţ ia r i , elevi de c lasa VI ca r i s 'au dis t ins p r i n o dicţie s impa t i că vorb ind liber, d-1 I. Aron despre : „Românii din America", d-1 V. Drăguş despre : „Românii din Ucraina" şi Gh. Minescu despre : „Românii din Peninsula Balcanică.

Mult a p lăcu t „Doina" d in f luerul fermecat a l t i ne ru lu i elev Al. Deac, p r e c u m şi u v e r t u r a „Califul din Bagdad" cvar te tu l ele­vilor : Coruţ iu , Minescu, Şovagău şi Vescan. Tot a şa de bine a u fost şi elevii dec lamator i : P. Manciulea, Gh. Moţw, Gh. Şer-bu şi O. Ionaş, — semn că societatea de l ec tu ră este u n b u n loc de depr indere .

Deosebită impres ie a făcut a s u p r a pub l icu lu i o rches t ra ele­vilor execu tând f rumos „Doina păcurarului" cu solo de c la r i ­net a elevului / . Chiorean, p r e c u m ş\„Brăul", „Pe picior" şi p a r t i t u r a din opera „Freischiits" de Weber .

Deci t impu l petrecut la aceas tă şedinţă festivă a fost bine folosit, şi dor im delà profesor i şi elevi să ne m a i deie î n c ă as t -f t \ de ; ; Pcj'.iri. —tr .—

ÎNVĂŢĂTORUL Nr. 3-4

— Gercul euïtural al învăţătorilor din oraşul Cluj. I n v á -ţ ă to r imea de s tat d in mun ic ip iu l Cluj, ş i -a ţ i nu t î n 10 Mar t i e 1928 şedinţa i n t i m ă a cercului s ău cu l t u r a l la Şcoala No. 3 — '„Avram Iancu".—Preşedintele Tratan Şuteu, î n cuvân tu l de des­chidere a r a t ă p r o g r a m u l de m u n c ă în cadre le c ă r u i a se va des­f ă ş u r a ac t iv i ta tea în viitor. Dupăce se alege de sec re ta r înv. / . Macarle s tud. a l Univers i tă ţ i i , D-l Dr. I. Muştea ţ ine o p r ea f ru ­m o a s ă confer in ţă despre : „învăţătorii şi folklorul". P e n t r u m a ­r e a ei i m p o r t a n ţ ă din punc t de vedere na ţ i ona l o pub l icăm în alt loc a revistei noas t re . A t r agem a t e n ţ i u n e a învă ţă to r ime i a-s u p r a ei, şi îi î n d e m n ă m . ca î n t r u cât e n u m a i posibil s ă sa­t isfacă dor in ţe i d is t insulu i nos t ru conducă to r a l Muzeulu i et­nograf ic . ^

P e n t r u şedinţa publ ică ca re s-a a r a n j a t î n 25 Mar t i e în p a r t e a o r a şu lu i n u m i t ă M ă n ă ş t u r a conferenţ ia t pen­t r u popor d-l Traían Suteu : „Aspectul- dragostei în poezia noasttă poporală", şi D-na Dr. Mateiu cu u n subiect rezervat .

P e n t r u şedinţa i n t imă a Iun ei Apri l ie , s ' au însc r i s d-l Traian Şuteu.' cu t e m a : — „Cultul limbei române ca mijloc al unităţii noastre sufleteşti", — şi Garnit Almăşan cu recenz ia a-s u p r a căr ţ i i — „Şcoala creiatoare" — ( ind iv idua l i t a te -persona-l i ta te) de Iosif Gabrea.

La aceas tă î n t r u n i r e a cercu lu i cu l tu ra l s 'a r e m a r c a t elevele cl. V I delà şcoala n o r m a l ă de î nvă ţ ă toa r e sub conducerea d-nei prof. A. Iencica , şi elevii clasei a VI delà şcoala n o r m a l ă de învă ţ ă to r i sub conducerea înv. d-l Ef t imiu, delà şcoala de a-plicaţ ie .

î n c e p u t u l fiind b u n s p e r ă m că a ş a va u r m a şi con t inua rea .

— Fraţii din Iugoslavia. La s tabi l i rea frontierelor , n i s-au r u p t din t r u p u l B a n a t u l u i o p a r t e de te r i to r ca re în mod n e ­n a t u r a l s'a al ipi t vecinilor noş t r i jugoslavi . Astfel a a juns sub s t ă p â n i r e a sâ rb i lo r 162.000 de r o m â n i c a r i t răesc î n m a s ă compac tă în cele 42 sate neaoş româneş t i . Toate şcoalele din a-cèste comune a u fost stat if icate. Au însă 42 biblioteci popora le , 35 co ru r i şi 14 fanfare , cu a ju to ru l c ă r o r a se menţ ine sp i r i tu l r omânesc . I n c o m u n a Verşeţ a p a r e p e n t r u ei z i a ru l cu n u m e semnificat iv : „Nădejdea", — c a r e d in c â n d în când n e aduce amin t e de ei.

— Banca învăţătorilor. p e c ând colegii noş t r i i vor ceti a-ceste r â n d u r i , vor fi de s igur în poses iunea nou lu i Prospec t de emis iune jm ca re B a n c a î n v ă ţ ă t o r i l o r d in Cluj , 1-a l ansa t în scopul de a-şi spo r i cap i ta lu l societar , delà 1 mil ion l a 2 şi j u m ă t a t e mi l ioane Lei. I n n u m ă r u l t recut a l revistei noas t re a m publ ica t B i l an ţu l bănci i , d â n d deoda tă şi câteva cifre c o m p a r a ­tive. D m el s 'a p u t u t cons ta ta p rogresu l neaş tep ta t de f rumos pe ca re 1-a rea l iza t B a n c a învă ţ ă to r i l o r , d u p ă o act ivi tate de ab ia 6 an i . Când deci ne a d r e s ă m învă ţă to r imi i , cu u n nou apel

52 ÎNVĂŢĂTORUL Nr 3 4

şi-i a n u n ţ ă m emisia a doua, î nv i t ându -o să iscălească ac ţ iun i , noi ne spr i j in im pe rezu l ta te ecla tante şi pe în făp tu i r i reale , c a r i ne îndrep tă ţesc să credem, că apelu l nos t ru va găsi sp r i j i ­n i to r i s incer i î n r â n d u r i l e învă ţă to r imi i . S u n t a p r o a p e zece ani , de când a m a n u n ţ a t p r o g r a m u l nos t ru de act ivi tate. Şi credem că n u n e - a m desminţi t . Tot ceace a tunc i , şi de a t u n c i încoace â m a n u n ţ a t , a m şi înfăptu i t . Dovadă sun t multele aşezămin te cari- mă r tu r i s e sc .

Nici de da t a aceas ta , noi n u ne vom desminţ i . D a c ă colegii noş t r i i ne vor a ju t a să spo r im capi ta lu l bănc i i la 2 şi j u m ă t a t e mi l ioane , îi a s i g u r ă m că în câţ iva an i , vom a r ă t a b i l an ţu r i ca r i pot să stea a l ă t u r e a cu alte ins t i tu ţ iun i lo r vechi, de 10—20 an i . Am pu tea şi as tăz i s ă a r ă t ă m că a m făcut progrese , d u p ă cinci an i , a j u n g â n d şi ch i a r î n t r e c â n d al te bănc i , cu u n t recut de 1 5 — 20 an i .

Toate acestea ne d a u năde jd i temeinice, că scopul nos t ru se va a t inge şi deci a m păş i t u n f rumos p a s îna in te , sp re m a r e a ţ in tă , pe ca re o u r m ă r i m s is temat ic de câţ iva a n i încoace.

Dor im să fim înţeleşi d u p ă cum se cuvine de toţi colegii învă ţă to r i , şi f ăgădu im că vom r ă m â n e î n t r e toate î m p r e j u r ă r i l e exponenţ i i cei m a i s incer i a i in terese lor lor .

— Lu i Gheo rghe L a z ă r . Asociaţ ia învă ţă to r i lo r secţia jud . Sibi iu, osteneşte cu m u l t ă r â v n ă , să r idice la Avrig, u n m o n u ­men t m a r e l u i dascăl a l R o m â n i s m u l u i Gheorghe Lază r . Acţ iu­nea a da t p â n ă a c u m rezul ta te f rumoase . M a i n o u oraşu l Cluj , a votat p r i n bugetu l s ău u n a ju to r de 50.000 Lei p e n t r u r ea l i ­za r ea aces tu i f rumos SCOP a l colegilor noştr i i d in Sibiu. P i lda Clujului este s t ră luc i tă . Noi aducem aci e x p r e s i u n e a s i m ţ ă m i n -telor noas t r e de m u l ţ u m i r e pen t ru aceas tă fap tă f r u m o a s ă — popula ţ ie i o ra şu lu i Cluj şi t u t u r o r celor ce a u spr i j in i t cauza .

— Apel c ă t r e in imi le î n ţ e l e g ă t o a r e . D o r i n d să îndu lcească a m a r u l vieţii u n u i R o m â n subjugat . Societatea de l ec tu ră , ,Ni-colae l o r g a " , a elevilor Şcoalei n o r m a l e de băieţ i d in Cluj, a h o ­t ă r â t să a d u c ă u n copil de peste ho ta re , c a r e va fi crescut în Scoală n o r m a l ă din Cluj, cu cea m a i f ră ţească dragoste .

S p e r ă m că oameni i de bine, vor spr i j in i aceas tă in i ţ ia t ivă . I n special r u g ă m pe Doamnele şi Domni i P rofesor i şi î n v ă ţ ă t o r i , să î ndemne t inere tu l nos t ru şcolar , s ă cont r ibue a l ă t u r i de noi, ca să d ă m N e a m u l u i u n lup tă to r şi un l u m i n ă t o r b ine pregăt i t .

P e n t r u a d u n a r e a fondulu i necesar , elevii Şcoalei N o r m a l e din Cluj , a u subscr is 2000 lei. Contr ibuţ i i le se p r imesc pe a d r e s a :

Societatea de l ec tu ră „Nicolae l o r g a " Şcoala N o r m a l ă Cluj, S t r a d a Romei N r . 28.

î n d e m n ă m şi noi pe ci t i tor i i revistei noas t re să-ş i t r im i t ă şi ei obolul lor p e n t r u aceas tă r o m â n e a s c ă in i ţ ia t ivă .

/ Nr. 3-4 ÎNVĂŢĂTORUL 53

Sărbătorirea Prof. Mih. Dragomi rescu . La Bucureş t i ş 'a ins t i tu i t u n Comitet de in i ţ i a t ivă pen t ru a s ă r b ă t o r i pe Prof. Mi-ha i l Dragomirescu , c a r e împl ineş te 60 an i .

De s igur , opera lu i Mihai l .Dragomirescu este lega tă de v ia ţa cu l tu r i i noas t re na ţ iona le , căci u n înde lunga t ş i r de a n i a p ropovădu i t de pe ca t ed ra de 1. şi l i t e r a t u r a r o m â n ă a Univ. d in Bucureş t i , geniul n e a m u l u i nos t ru şi f rumuseţ i i le l imbii şi poeziei româneş t i . L a ac ţ iunea a d m i r a t o r i l o r să i cei m a i d e a p r o a -pe se a l ă t u r ă R o m â n i i de p re tu t i ndenea .

Cărţi. — Două cărţi cu tâlc. C u m învă ţ ă to r imea n o a s t r ă î n v re ­

m e a şcoalei confesionale a făcut p r e a p u ţ i n ă admin i s t r a ţ i e şco lară e ra n a t u r a l ca aceas tă l ă t u r e să c a m lase de d o r i t Mu l ­ţ u m i t ă î n s ă u n o r dască l i ha rn ic i , s ' au ivit câ teva că r ţ i î n d r u ­m ă t o a r e , ca r i a u l impezit şi aceas tă p a r t e a vieţii şcolare . Cu s â r g u i n ţ e de a lbine a u s t r â n s esenţa legilor, r egu lamente lo r şi dispoziţ iuri i lor min i s te r ia le car i , a r a n j a t e d u p ă cup r in su l lor, n e - a u da t câteva l u c r ă r i de seamă . P r i m u l ca r e a deschis acest d r u m în n o u a epoca a şcoalei p r i m a r e de s u b s t ă p â n i r e a r o ­m â n e a s c ă a fost d-1 Dumitru Mărginean subrev. de a d m . a l jud . Să l a j , p r i n — „Călăuza Administraţiei şcolare". — Al doilea ca r e a păş i t tot pe acest d r u m e d-1 Ioan Dragomir cu ca r t ea : —• „Pentru avântul şcoalei primare române", — ca re este f ruc ­tu l ostenelelor sale d in p r imi i să i t re i a n i făcuţ i ca subrevizor de a d m i n i s t r a ţ i e a l jud . Sibiu. S t â n d î n fa ţa aces tor 2 c rea ţ iun i dăscăleşt i , zic i a t ă doi oameni , c a r i ş i -au înţeles ros tul slujbei lor. Şi l -au înţeles f i ind folositor n u n u m a i slujbei ce îndepl i ­n e a u ci şi colegilor pe ca r i î i î n d r u m a u . Ambele că r ţ i c u p r i n d l ă m u r i r i a s u p r a problemelor m a i grele c a r i fac m a r i dif icul­tă ţ i î nvă ţă to r ime i de as tăzi . Acestea sun t : administraţia şco­lară, — cu d rep tu r i l e şi datori i le ce. le a u director i i , învă ţă to r i i , elevii şi servi tor i i şcoalelor. U r m e a z ă apoi obligativitatea şco­lară cu toate l ă m u r i r i l e necesare a s u p r a : înscr iere i , frecventa­re! , absenţ i i lor , şi pedepselor şcolare. S ă ocupă apoi cu tot ce pr iveşte : pregătirea corpului didactic, numi r i l e , de taşăr i le , t r a n s ­ferăr i le , concediile, examenele , î na in tă r i l e , s a l a r i za rea , d i s t inc-ţ iuni le , pedepsele, inf i rmi tă ţ i le şi pens iuni le . T ra t ează apoi pe l a r g problema comitetelor şcolare ca scop, o rgan iza re şi func­ţ i o n a r e , — a r ă t â n d detai la t c u m să se facă m a n i p u l a r e a fondu­r i lor 4 n ce pr iveşte: bugetul , regis trele , gest iunea şi i nven ta ru l .

D-1 / . Dragomir î n ca r t ea sa — ' sp re deosebire de p rede ­cesorul s a u — a d a o g ă u n capi tol de m a r e i m p o r t a n ţ ă î n ce p r i ­veşte activitatea social culturală în şcoală ca : economiile şco­lare , coopera ţ ia , muzeul şcolar, excurs iun i le , cant inele , p r o d u c -ţ iuni le şi cercetăş ia ; p r e c u m şi activitatea exiraşcolară pe teren cu l tu ra l şi economic ca : în f i in ţa rea de bănc i popu la re , As t ra ,

monogra f i a şcoalei, a lb inăr i tu l , î ng r i j i r ea mormin te lo r s i secţia pedagogică de pe l â n g ă un ivers i t a t ea d in Bucureş t i . Şi o ca r t e şi a l t a se ocupă cu l u c r u r i m a i m ă r u n t e a s u p r a c ă r o r a n u m a i ins is tăm. Ne facem deci d a t o r i a de a le r e c o m a n d a învă-ţă to r imei noas t re ca bune î n d r u m ă t o a r e p e n t r u o r g a n i z a r e a une i m u n c i s is tematice în v ia ta şi a d m i n i s t r a ţ i a n o a s t r ă şco la ră ca re a ca rac te r i za t t o tdeauna pe dască lu l a rde lean .

—tr.— — Călăuza Membrilor Corpului Didactic al învăţ, primar şi

normal" — în tocmi tă de G. Vasilescu şi Gh. A. Stelorian e o ca r te care ne l ipsea p â n â a c u m a : Autor i i a u făcut u n b u n serviciu, din t re i punc t e de vedere. Intăi p r i n aceas tă „Călăuză" f iecare m e m b r u a l co rpu lu i d idact ic p r i m a r şi n o r m a l , a r e p u ­t in ţa de a cunoaş te în t regu l a p a r a t admin i s t r a t i v ca r e conduce, cont ro lează şi sup raveghează î n v ă ţ ă m â n t u l de toate gradele . ••— Al doilea f iecare m e m b r u a r e l u n ă de lună , evidenţa datelor fi­x a t e de legi, r egu lamen te şi dispoziţ i i minis te r ia le , c â n d t rebue se îndep l inească şi execute a n u m i t e î n d a t o r i r i fa ţă de s ine şi super ior i . — Al treilea f iecare membru , fie el în î n v ă ţ ă m â n t u l efectiv, fie o r g a n de control , a r e în u n tot complet şi b ine a l că ­tuit , tot ma te r i a lu l dis t r ibui t în Legi, Regulamente , P r o g r a m e , Decrete, şi Deciziuni . „Călăuza" m a i dă expl ica ţ i i şi l ă m u r i r i n e ­cesare a s u p r a Regulamente lor vechi, a c ă r o r dispoziţ i i m a i sun t ţ i nu te în vigoare, p â n ă când altele n o u ă le vor l u a locul. I n v ă -ţ ă to r imea o poate folosi ca u n b u n î n d r e p t a r şi r egu la to r a l vie­ţii lor didactice, -— şi astfel aceas t ă carte mer i t ă s ă facă p a r t e d in biblioteca f iecăruia din noi . — t r . —

— „Originea şi sensul democraţiei" de Nic. Iorga, e o b r o ­ş u r ă e legantă de 66 pag. sc r i să de mare l e nos t ru is tor ic în u r ­m a c u r s u r i l o r ţ inu te la Univers i t a tea P o p u l a r ă din Văleni i de Munte . î n v ă ţ a t u l profesor d u p ă ce a r a t ă or ig inea cuvân tu lu i dela vorbele greceşti : „demos" = popor şi „kraio" = stăpânesc, face o i nc u r s iune p r i n î n t r eaga is torie un ive r sa lă , a r ă t â n n înce­pu tu r i l e democra ţ ie i la popoare le s t răvechi Grecii şi R o m a n i i şi con t inuând , dovedeşte felul c u m democra ţ i a a evoluat î n de­cursu l v r emur i l o r p â n ă a a juns în statele moderne la s i tua ţ ia de azi . Având în vedere ac tua l i t a t ea problemei devenită î n g u r a nepr icepu ţ i lo r de mul te or i b a n a l ă şi demagogică, ca r t ea e b ine să fie ceti tă în ce rcur i cât m a i l a rg i , spre a cunoaş te f iecare o-r ig inea şi senzul democra ţ ie i î n l u m i n a ei cea a d e v ă r a t ă . Soco­t ind că se vinde în favorul ins t i tu ţ i i lor cu l tu ra le dela Văleni i de Munte , a j u t ă m pe mare l e savan t la î n t ă r i r e a operei sale a d e v ă r a t na ţ iona le . — t r . —

— ..Administraţia învăţământul ui primar" — de E. Clîen-cinschi si I. Pavel. Bistriţa 1928, e o b roşu ră , ca re c u p r i n d e o inovaţ ie fa ţă de ce aveam n a n ă acum. Scopul ei este să u ş u ­reze şi accelereze m u n c a di recţ iuni lor , revizorate lor şi inspec-

t o ra t e lo r şcolare, — i n d i c â n d zilele d in f iecare l u n ă c â n d aceste "oficii a u scaden ţă de a îndepl in i a n u m i t e agende de b i rou . Ter ­menele neprevăzu te de legi şi r egu l amen te se pot no t a p e p a ­ginile goale, a n e x a t e a n u m e la s fâ r ş i tu l b roşure i , — u n d e ma i găs im nota te : să rbă tor i l e legale, vacanţele fixe, an ive r să r i l e fa­miliei regale , d rep tu r i l e şi da tor i i le co rpu lu i didact ic , tar i fu l poş­ta l i n t e r n şi ex te rn , î m p ă r ţ i r e a a d m i n i s t r a t i v ă a Român ie i şi 8 Tabele p e n t r u s tabi l i rea mediei a elevilor. Car tea a v â n d o im­portantă valoare practică, c a r e poa te mu l t r egu la a d m i n i s t r a ­ţ ia î n v ă ţ ă m â n t u l u i nos t ru , a r fi de dor i t ca toate au to r i t ă ţ i l e şcolare să o cea ră p e n t r u 60 Lei dela „Tipograf ia N a ţ i o n a l ă " —• G. Matheiu , Bistriţa jud. Năsăud.

— „Flori din grădina raiului" de Septimiu Popa, Cluj 1928, e o căr t ic ică de 94 pag in i î n ca re a u t o r u l a s t r â n s în u n m ă -n u n c h i u f rumos, v ia ţa s c u r t ă d a r boga tă în sacrif ici i creşt i ­neşti , a peste 50 de femei, c ă r o r a b iser ica c reş t ină le p r ă snueş t e z iua , i a r c a l e n d a r u l le cinsteşte numele . Unele s -au d is t ins prin o v ia ţă s fân tă r ă m â n â n d míresele lui Cris tos ca : A p o l i n a r i a S in -chi t ichia , Domnica etc. altele p ă r ă s i n d v ia ţa p ă c ă t o a s ă s -au î n ­d rep ta t sp r e I s u s ca : M ă r i a so r a l u i ' Laza r , Eudoch ia , M ă r i a egip teanca , etc. i a r celelalte sufer ind m a r t i r a g i u l păgân i l o r ş i -au da t bucuros v ia ţa s p r e a se î m p r e u n a cu D o m n u l c a : P o t a m i a -na , Ta t i ana , Eufros ia , Agneş, Aga tna , Toudu la etc. E o lec­t u r ă f rumoasă şi p l ăcu tă pen t ru copiii şcoalelor p r i m a r e pe ca r e a u t o r u l a s t r âns ' o din : „Vieţele Sfinţilor" şi „Sinaxarele Minciului" c ă r ţ i de m a r e i m p o r t a n ţ ă î n v ia ţ a n o a s t r ă b i ser i ­cească. O r e c o m a n d ă m colegilor noş t r i i , căci căr t ic ica poate fi folosită ca u n excelent p r e m i u p e n t r u s fârş i tu l a n u l u i . P r e ţ u l e de abea 15 Lei, şi se poate c u m p ă r a dela : „Ardealul" ins t i ­t u tu l de a r t e grafice din Cluj , S t r . M e m o r a n d u l u i N r . 22.

, . —tr.—

Revista revistelor. „Transilvania", Anu l 59, No. 2, F e b r u a r i e 1928, Sibiu, a r a ­

tă tendin ţe de î nbună t ă ţ i r e , ca în fă ţ i şa re şi c u p r i n s . P e l â n g ă art icolele - confer inţe : ,.Clase sociale" de Sebastian Voi-cu şi „Subconştient şi conştiinţa naţională" de I. Agârbiceanu, g ă s i m l i t e r a tu r ă d e : Al. Ciura, T. Murăşan, H. P. Petrescu, Agârbiceanu, A. P. Bănuţiu etc. R e m a r c ă m apo i recenzia r o ­m a n u l u i „Ciuleandra" de Liviu R e b r e a n u , f ăcu tă cu mul t s imţ cri t ic de noul nos t ru colabora tor d-1 prof. Gh. $erban.

— „Revista generală a învăţământului", An. XVI , No. 2, F e b r u a r i e 1928. Bucureş t i , îşi men ţ ine cu cinste locul de onoa­re î n t r e toate revistele noas t r e şcolare. P e l â n g ă art icolele de interes general ca : „Familia şi şcoala", „Metoda testelor în stu

diul individualităţii", „Concepţia personalistă în pedagogie", „Mijloace de disciplină în şcoală", „Consideraţii asupra intui­ţiei în şcoala primară", „Şezătorile şcolare" şi „Inpodobirea sălilor de clasă'' cuprinde şi o boga tă cronjkCjf cu sp icu i r i d in reviste şi recenzii . £ /

— Ţara noastră, An . I X , No . 11 Mar t i e 1928 Cluj , r eve­n i n d d in met ropo la t ă r i i d in n o u î n cap i ta la Ardea lu lu i îşi con t inuă d r u m u l şi p r o g r a m u l s ău vechiu. I n articolele p r i m e r e g ă s i m p e a n a m ă i a s t r ă a sc r i i to ru lu i f run t a ş Oct. Goga, se­condat de tovarăş i i să i tot a t â t de bine ap rec i a ţ i I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Al. Hodoş, P. Nemoianu, I. Balint ş i M. B. Ru-căreanu. Scr i să de condeie profesioniste, în c u p r i n s u l ei s t r ă ­luceşte fondul na ţ iona l , brodi t în o a l easă l imbă l i t e r a ră .

— „Ramuri", Anu l X X I I - l e a , No . 2, F e b r u a r i e 1928, Gra-iova, — e s i n g u r a ca re a m a i r ă m a s d in cele t re i revis te f r u n ­taşe „Luceafărul" l a Sibiu, ş i „Sămănătorul" l a Bucureş t i , c a r i î na in te de râsbo iu sus ţ i neau cu ren tu l s ă m ă n ă t o r i s m u l u i biue stabili t , de mare l e nos t ru scr i i tor N. Iorga. P e l â n g ă s tudi i cri t ice semna te de D-ni i : G. Ş. Făgeţel şi Radu Dragnea, gă s im l i t e r a t u r a f r u m o a s ă de : Ion Pillat, Dongorozi, T. Păunescw-Ulmu, D. Nanu, şi Cronica Căr ţ i lo r n o u ă şi a revistelor de seamă .

— „Pentru inima copiilor", An . I I I . No. _2j__Februarie 1928, R. Vâlcea, e revis ta specia lă a D-lui 1. Nisipeanu ş i co labora to-

• r u l s ă u N . Geantă . I n acest n u m ă r găs im ar t ico lu l „Liga inter­naţională pentru Educaţia Nouă", s emna t de A. F e r i e r e d i rec­toru l B i rou lu i I n t e r n a ţ i o n a l de E d u c a ţ i e şi m e m b r u î n Comi­tetul executiv. P u b l i c a r e a aces tu i a r t icol î n o rev i s tă r o m â n ă e făcut cu scop, ca Liga se câşt ige ade ren ţ i şi î n ţ a r a noas t r ă , ca re î n c ă n u e r ep rezen ta t ă oficial. P e l â n g ă ar t icolele D-lor /. Nisipeanu şi F . Geantă , găs im în aceas tă rev is tă şi o f r u m o a ­să ap rec ie re a s u p r a o r g a n u l u i nos t ru : „învăţătorul".

— „Buletinul", An . I I , No. 4, F e b r u a r i e 1928, Galaţ i , ne a-duce r a p o r t u l despre congresul învă ţă to r i lo r d in jude ţu l Covur-1 ui ţ i nu t la 29 şi 30 Dec. 1927, în ca r e s 'a d iscuta t problemele : salarizarea învăţătorilor şi întreţinerea materială a şcoaielor primare. Cu acel pr i le j s 'a făcut şi i n a u g u r a r e a „Băncii Corpu­lui didactic, din municiphd Galaţi Şi judeţul Govurlui". S 'a d i s ­cu ta t în f i in ţa rea une i „Case a învăţătorilor", a coloniilor şco­lare şi aranjarea unei escursiuni. Tot î n aces t n u m ă r m a i găs im publ ica tă î n t â m p i n a r e a „Un congres învăţătoresc care era să fie", a d-lui Petre Pucheanu, pe ca re a t r imis 'o m a i m u l t o r z iare , şi î n care, îşi e sp r imă n e d u m e r i r e a că preşedintele şi Comite­tu l cen t ra l al Asoc. înv. din vechiul regat , n u a găsi t motiv de p ro tes t a re în fa ţa celor d o u ă oprelişt i a congreselor î n v ă t ă t o -reşt i de peste m u n ţ i .

Noi o l ă săm f ă r ă comenta r ,