idolul ardealulu la clui j -...

4
ANUL VI Cluj, 10 Decembrie 1928. Nr. 45 48 Redacţia şi Administraţia CLUJ, STR. R. MARIA 43 TELEFON 124 ANUNŢURILE SE PRI- MESC DUPA TARIF LA LIBRĂRIA A, ANCA Abonament : Pe un an Lei 160 Pe jum. de an 80 Pe un sfert de an 40 Pentru Străinătate: Pe un an Lei 320 Pe jum. de an 160 Pe sfert de an 80 PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ -Propr. : Alexandru Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT Un exemplar 3 Lei. Cuvântul stigmatizaţilor Când stai de-oparte şi priveşti ogorul plugarului e lesne critici. De fapt bârna din ochiul tău n'o vezi, pe când gozul în ochiul ve- cinului îl descrii în proporţii uriaşe. Guvernul Maniu, după dezastrul lăsat de cele două guverne : libe- ral şi averescan, în decurs de zece ani, ar trebui să fie un guvern-minune, care schimbe în trei minute, prin miraculoase farmece întreaga faţă a României năcăjite. Abea a trecut o lună şi opozi- ţia se'ntreabă : Unde-i împrumutul ? Unde-i stabilizarea? Unde-i asta, cealaltă, etc.? Apoi, domnilor 'ntreb, dacă lătrăturile atâtor descreeraţi stig- matizaţi cu cele mai murdare semne ale păcurei păcatului uci- derii de neam, nu trebue să-1 considerăm lătrat de câini la lună?! Se 'ntreabă topoarele brătie- niste şi cărămidarii avarişti, nemai vorbind de alte cete „à la Mafia" că, de vinderea automobilelor, de concedierea jandarmilor, trimi- terea la plimbare a sinecurilor, etc. etc., ne arde pe noi, nu de împrumut, stabilizare, etc.? Zece ani în şir, aiuriştii politi- ciani, cari cu păcatul sacrilegiului au deţinut puterea, nu spre binele naţiunei, ci spre îngroşarea pun- gei lor proprii şi sărăcirii com- pletă a ţării — nu s'au gândit la normalizarea vieţii economice fi- nanciare. Unii ne-au importat arme ruginite şi siringi, alţii şi-au adu- nat magazine întregi de automo- bile pentru plimbări şi mii de jandarmi pentru a-i păzi. Toţi au lucrat. Nici vorbă ! Şi azi lăpădăturile unui neam de eroi şi- mucenici, aruncă cu cel mai murdar noroi în ceice au luat destinele ţării. Dar îi cunoaştem ! Stigmatele, cu cari ei înşişi s 'au însemnat, sunt semnele duhu- rilor negre de care să-ţi faci cruce şi scuipi când îi vezi. înfierăm acţiunea acestor necă- pătuiţi cheli preamaturi şi cuvin- tele lor incendiare de profeţi min- cinoşi le înregistrăm pe papirusul vremii, căci va veni timpul, când cu propriul lor toiag îi vom lovi în cap. Sorin Hanibal Busturile lui Traian şi Decebal Consiliul oraşului Cluj a pri- mit în zilele acestea busturile lui Traian şi Decebal, opera marelui sculptor italian Ferrari. Aceste două opere vor fi aşezate în Piaţa Unirii de-oparte şi de alta a Lu- poaicei. Idolul Ardealului la Cluj Grandioasa primire în gara Cluj a d-lui I. Maniu, preşedintele consiliului de miniştri ; d-lui Ion Mihalache, Voicu Niţescu, Aurel Vlad, etc. — Cântecul poporului. Famfarele. Poporul cu preoţi în frunte. Cuvânîările delà gară. Vorbirile delà prefectura judeţului. Nesfârşitele urale. După zece ani de robie liberală. Simeon Stâlpnicul, sfântul care pentru mântuirea sufletului său s'a urcat în vârful unui lemn, unde a trăit -până la moarte, a fost la început râs şi batjocorit de oameni; mai în urmă însă, statornicia lui de fier, a făcut pe mulţi să i se 'nchine şi să-1 pri- vească ca pe un sfânt. E în firea poporului cam su- perstiţios idolatrizarea celui sta- tornic în idei şi fapte. Şi triumful acestor oameni, cu cât se 'ndeasă vremea, cu atât e mai măreţ. Dovada o face recenta venire fa Cluj a d-lui 1. Maniu, preşedin- tele consiliului de miniştri, însoţit de d l Ion Mihalache, ministrul agriculturii şi domeniilor, d-1 Aurel Vlad, ministrul cultelor şi artelor, d-1 Voicu Niţescu, ministrul Ar- dealului, etc. Poporul ce la primit în gara Cluj, cu entuziasmul indescriptibil a unei sărbători măreţe, cântân- du-i cântece cu viersul compus de el, în fâlfâirea a zeci de dra- pele, peste cari cădea ploaia ful- gilor a zilelor de Decembrie — în ciuda tuturor afirmaţiilor partide- lor din opoziţie, cari în enerva- rea lor generală scornesc mii de fantesmagorii pentru a înşela buna credinţă a cetăţenilor poporul 1-a idolatrizat pe d-1 I. Maniu şi azi îl priveşte ca pe un zeu, uni- cul ce îi poate scăpa din naufra- giul în care 1-a lăsat defunctul guvern. Rar s'a mai pomenit atâta în- sufleţire delà poporul de rând care în mare parte nu ştie ce va să zică politica. De zece ani în sufletul său s'a plămădit un singur gând : d-1 I. Maniu. II cunoştea Ardealul ca omul simplu, onest şi iubitor de neam. Drumul său n'a avut cotituri, nici pârlazuri lăturalnice. L'a vrut poporul, 1-a cerut cu glas de revoltă şi cine ştie dacă nu i s'ar fi împlinit cererea n'am fi azi în o mare de flăcări. Trenul de Bucureşti, care adu- cea pe d-1 I. Maniu, a fost aştep- tat în gara Cluj de mii de inte- lectuali şi ţărani, în cântece de famfare, cu cununi de flori şi stri- găte de urale nesfârşite. La coborîrea din tren mulţimea a izbucnit în strigăte „să trăiască" şi timp de câteva minute, uralele nesfârşite nu mai conteneau. A vorbit d-1 primar Dr. T. Mi- •hali, care în câteva cuvinte sîm- ţke a reamintit greaua sarcină ce şi-a luat d-1 Maniu şi urându-i progres la muncă a declarat că, ca vechi tovarăş din vremi de restrişte, o mână de ajutor îi va da şi dânsul. Au mai vorbit prefectul jude- ţului Dr.. St. Popa, d-1 drof. Dr. E. Haţieganu, şeful organizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Cluj şi studentul Mureşeanu în numele studenţimei universitare. D-1 Preşedinte al Consiliului de Miniştri I. Maniu a mulţumit pen- tru grandioasa primire ce i s'a făcut, asigurându-i de neţărmurita iubire ce o are faţă de întreg neamul românesc şi în special faţă de ardeleni, care iubire cu o muncă cinstită şi asiduă vrea s'o arate prin f ap iele ce va săvârşi în postul ce i s'a dat. După acestea d-1 I. Maniu, d-1 Ion Mihalache, d-1 Voicu Niţescu d-1 Aurel Vlad s'au urcat în au- tomobil şi urmaţi de marea de cetăţeni, în cântece de voci şi famfare, într'un entuziasm delirant Pentru cetatenii judeţului Cluj Partidul guvernului a depus pentru alegerile ce vor avea loc în 12 Decembrie a. c , următoarea listă a candidaţilor: Pentru Cameră (12 Decembrie) Prof. Dr. Emil Haţieganu, rec- Prof. N. Ghiulea torul Universităţii din Cluj. Prof. Dr. M. Şerban Dr. Aurel Socol, advocat. Dr. V. V. Tilea Virgil Pop, preot. Pentru Senat (în 15 Decembrie) Dr. Valeriu Poruţiu Semnul partidului I. Negruţiu naţional-ţărănesc Dr. Simeon Nemeş este general, s'au îndreptat spre pre- fectura judeţului. Până la ora 1 p. m., au avut loc recepţiile capilor tuturor in- stituţiilor la d-1 Prini-Ministru. De pe balconul prefecturii au vorbit d-1 Dr. Aurel Socol, avo- cat, d-1 Aurel Viad, ministrul cul- telor şi artelor, d-1 Ion Mihalache, ministrul agriculturii şi domeniilor, d-1 Vaier Moldovan, fostul depu- tat de Turda şi în urmă d-1 Iuliu Maniu, care în câteva cuvinte mulţumeşte poporului că a stat. alături de acţiunea sa în opoziţie şi îl roagă ca nici azi când a ajuns la guvern nu-1 părăsească. Mulţumim înaltei Regenţe — a spus d l 1. Maniu, — că a pus urechea Ia inima poporului şi a a auzit ce vrea această inimă. Votaţi cu cine voiţi dv Respec- taţi libertatea tuturora. Insă cred ve-ţi fi şi Ia muncă precum a-ţi fost la luptă -zece ani în şir, cu noi alăturea... * Momentele trăite de noi ceice l-am văzut şi ascultat la Cluj pe d-1 I. Maniu au fost dintre cele mai fericite. Am văzut pe omul care nu face promisiuni înşelătoare şi cap- tivante, sincer Ia grai şi dornic de muncă. Trăieşte viaţa filoso- fului din „Faust" care nu-şi află fericirea decât în munca pentru „deaproapele". Dacă opoziţioniştii în aceste zile înainte de alegeri, îşi rânjesc dinţii de hiene şi tigrii şi caută totfelul de ponegriri în contra partidului naţional-ţărănesc, că ar vrea distrugă şi cea mai mică parte din barca acestei naţiuni, ce ştie răbda foarte mult, dar care în răzbunare apoi e stăpânită de furia leului. Se amână încasarea im- pozitelor Administraţia financiară a ju- deţului Cluj a primit o circulară a Ministrului de finanţe, prin care se pune în vedere, încasarea impozitelor să se facă cu cea mai mare precauţiune şi în deo- sebi în părţile bântuite de se- cetă să se amâne încasările şi licitările averii urmăriţilor până Ia posibilitatea» de plată. Funcţionarii abuzivi vor fi aspru pedepsiţi. Laureaţii premiului Nobel pe anul 1927 şi 1928 Pe anul 1927 s'a decernat de către Academia suedeză premiul Nobel pentru literatură france- zului Henri Bergson, iar pe 1928 norvegienei Sigrit Undset.

Upload: others

Post on 11-Feb-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ANUL VI Cluj, 10 Decembrie 1928. Nr. 45 48

Redacţia şi Administraţia

CLUJ, STR. R. MARIA 43 TELEFON 124

ANUNŢURILE SE PRI­MESC DUPA TARIF LA

LIBRĂRIA A, ANCA

Abonament : Pe un an Lei 160 Pe jum. de an 80 Pe un sfert de an 40

Pentru Străinătate: Pe un an Lei 320 Pe jum. de an 160 Pe sfert de an 80 PENTRU AMERICA PE

UN AN 2 DOLARI MANUSCRISELE NU SE

ÎNAPOIAZĂ

-Propr. : Alexandru Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT • Un exemplar 3 Lei.

Cuvântul stigmatizaţilor

Când stai de-oparte şi priveşti ogorul plugarului e lesne sà critici. De fapt bârna din ochiul tău n'o vezi, pe când gozul în ochiul ve­cinului îl descrii în proporţii uriaşe.

Guvernul Maniu, după dezastrul lăsat de cele două guverne : libe­ral şi averescan, în decurs de zece ani, ar trebui să fie un guvern-minune, care să schimbe în trei minute, prin miraculoase farmece întreaga faţă a României năcăjite.

Abea a trecut o lună şi opozi­ţia se 'ntreabă :

Unde-i împrumutul ? Unde-i stabilizarea? Unde-i asta, cealaltă, etc.? Apoi, domnilor mă 'ntreb, dacă

lătrăturile atâtor descreeraţi stig­matizaţi cu cele mai murdare semne ale păcurei păcatului uci­derii de neam, nu trebue să-1 considerăm lătrat de câini la lună?!

S e 'ntreabă topoarele brătie-niste şi cărămidarii avarişti, nemai vorbind de alte cete „à la Mafia" că, de vinderea automobilelor, de concedierea jandarmilor, trimi­terea la plimbare a sinecurilor, e tc . etc., ne arde pe noi, nu de împrumut, stabilizare, etc.?

Zece ani în şir, aiuriştii politi-ciani, cari cu păcatul sacrilegiului au deţinut puterea, nu spre binele naţiunei, ci spre îngroşarea pun-gei lor proprii şi sărăcirii com­pletă a ţării — nu s'au gândit la normalizarea vieţii economice fi­nanciare. Unii ne-au importat arme ruginite şi siringi, alţii şi-au adu­nat magazine întregi de automo­bile pentru plimbări şi mii de jandarmi pentru a-i păzi. Toţi au lucrat. Nici vorbă !

Şi azi lăpădăturile unui neam de eroi şi- mucenici, aruncă cu cel mai murdar noroi în ceice au luat destinele ţării.

Dar îi cunoaştem ! Stigmatele, cu cari ei înşişi

s 'au însemnat, sunt semnele duhu­rilor negre de care să-ţi faci cruce şi să scuipi când îi vezi.

înfierăm acţiunea acestor necă­pătuiţi cheli preamaturi şi cuvin­tele lor incendiare de profeţi min­cinoşi le înregistrăm pe papirusul vremii, căci va veni timpul, când cu propriul lor toiag îi vom lovi în cap. Sorin Hanibal

Busturile lui Traian şi Decebal Consiliul oraşului Cluj a pri­

mit în zilele acestea busturile lui Traian şi Decebal, opera marelui sculptor italian Ferrari . Aceste două opere vor fi aşezate în Piaţa Unirii de-oparte şi de alta a Lu­poaicei.

Idolul Ardealului la Cluj Grand ioasa primire în g a r a Cluj a d-lui I. Maniu, preşedin te le consiliului de miniştri ; d-lui Ion Mihalache, Voicu Niţescu, Aurel Vlad, e tc . — Cântecul poporului. — Famfarele . — Poporu l cu preoţ i în frunte. — Cuvânîăr i le delà ga ră . — Vorbirile delà prefec tura judeţului. — Nesfârşi te le ura le . — După z e c e ani de

robie liberală.

Simeon Stâlpnicul, sfântul care pentru mântuirea sufletului său s'a urcat în vârful unui lemn, unde a trăit -până la moarte, a fost la început râs şi batjocorit de oameni; mai în urmă însă, statornicia lui de fier, a făcut pe mulţi să i se 'nchine şi să-1 pri­vească ca pe un sfânt.

E în firea poporului cam su­perstiţios idolatrizarea celui sta­tornic în idei şi fapte. Şi triumful acestor oameni, cu cât se 'ndeasă vremea, cu atât e mai măreţ.

Dovada o face recenta venire fa Cluj a d-lui 1. Maniu, preşedin­tele consiliului de miniştri, însoţit de d l Ion Mihalache, ministrul agriculturii şi domeniilor, d-1 Aurel Vlad, ministrul cultelor şi artelor, d-1 Voicu Niţescu, ministrul Ar­dealului, etc.

Poporul ce la primit în gara Cluj, cu entuziasmul indescriptibil a unei sărbători măreţe, cântân-du-i cântece cu viersul compus de el, în fâlfâirea a zeci de dra­pele, peste cari cădea ploaia ful­gilor a zilelor de Decembrie — în ciuda tuturor afirmaţiilor partide­lor din opoziţie, cari în enerva­rea lor generală scornesc mii de fantesmagorii pentru a înşela buna credinţă a cetăţenilor — poporul 1-a idolatrizat pe d-1 I. Maniu şi azi îl priveşte ca pe un zeu, uni­cul ce îi poate scăpa din naufra­giul în care 1-a lăsat defunctul guvern.

Rar s'a mai pomenit atâta în­sufleţire delà poporul de rând care în mare parte nu ştie ce va să zică politica. De zece ani în sufletul său s'a plămădit un singur gând : d-1 I. Maniu. II cunoştea Ardealul ca omul simplu, onest şi iubitor de neam. Drumul său

n'a avut cotituri, nici pârlazuri lăturalnice.

L'a vrut poporul, 1-a cerut cu glas de revoltă şi cine ştie dacă nu i s'ar fi împlinit cererea n'am fi azi în o mare de flăcări.

Trenul de Bucureşti, care adu­cea pe d-1 I. Maniu, a fost aş tep­tat în gara Cluj de mii de inte­lectuali şi ţărani, în cântece de famfare, cu cununi de flori şi stri­găte de urale nesfârşite.

La coborîrea din tren mulţimea a izbucnit în strigăte „să trăiască" şi timp de câteva minute, uralele nesfârşite nu mai conteneau.

A vorbit d-1 primar Dr. T. Mi-•hali, care în câteva cuvinte sîm-ţke a reamintit g reaua sarcină ce şi-a luat d-1 Maniu şi urându-i progres la muncă a declarat că, ca vechi tovarăş din vremi de restrişte, o mână de ajutor îi va da şi dânsul.

Au mai vorbit prefectul jude­ţului Dr.. St. Popa, d-1 drof. Dr. E. Haţieganu, şeful organizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Cluj şi studentul Mureşeanu în numele studenţimei universitare.

D-1 Preşedinte al Consiliului de Miniştri I. Maniu a mulţumit pen­tru grandioasa primire ce i s'a făcut, asigurându-i de neţărmurita iubire ce o are faţă de întreg neamul românesc şi în special faţă de ardeleni, care iubire cu o muncă cinstită şi asiduă vrea s'o arate prin f ap iele ce va săvârşi în postul ce i s'a dat.

După acestea d-1 I. Maniu, d-1 Ion Mihalache, d-1 Voicu Niţescu d-1 Aurel Vlad s'au urcat în au­tomobil şi urmaţi de marea de cetăţeni, în cântece de voci şi famfare, într'un entuziasm delirant

Pentru cetatenii judeţului Cluj Partidul guvernului a depus pentru alegerile ce vor avea loc

în 12 Decembrie a. c , următoarea listă a candidaţilor:

Pentru Cameră (12 Decembrie) Prof. Dr. Emil Haţieganu, rec- Prof. N. Ghiulea

torul Universităţii din Cluj. Prof. Dr. M. Şerban Dr. Aurel Socol, advocat. Dr. V. V. Tilea

Virgil Pop, preot.

Pentru Senat (în 15 Decembrie) Dr. Valeriu Poruţiu Semnul partidului I. Negruţiu naţional-ţărănesc Dr. Simeon Nemeş es te

general, s'au îndreptat spre pre­fectura judeţului.

Până la ora 1 p. m., au avut loc recepţiile capilor tuturor in­stituţiilor la d-1 Prini-Ministru.

De pe balconul prefecturii au vorbit d-1 Dr. Aurel Socol, avo­cat, d-1 Aurel Viad, ministrul cul­telor şi artelor, d-1 Ion Mihalache, ministrul agriculturii şi domeniilor, d-1 Vaier Moldovan, fostul depu­tat de Turda şi în urmă d-1 Iuliu Maniu, care în câteva cuvinte mulţumeşte poporului că a s ta t . alături de acţiunea sa în opoziţie şi îl roagă ca nici azi când a ajuns la guvern să nu-1 părăsească.

Mulţumim înaltei Regenţe — a spus d l 1. Maniu, — că a pus urechea Ia inima poporului şi a a auzit ce vrea această inimă. Votaţi cu cine voiţi dv Respec­taţi libertatea tuturora. Insă cred că ve-ţi fi şi Ia muncă precum a-ţi fost la luptă -zece ani în şir, cu noi alăturea...

* Momentele trăite de noi ceice

l-am văzut şi ascultat la Cluj pe d-1 I. Maniu au fost dintre cele mai fericite.

Am văzut pe omul care nu face promisiuni înşelătoare şi cap­tivante, sincer Ia grai şi dornic de muncă. Trăieşte viaţa filoso­fului din „Faust" care nu-şi află fericirea decât în munca pentru „deaproapele".

Dacă opoziţioniştii în aceste zile înainte de alegeri, îşi rânjesc dinţii de hiene şi tigrii şi caută totfelul de ponegriri în contra partidului naţional-ţărănesc, că ar vrea să distrugă şi cea mai mică parte din barca acestei naţiuni, ce ştie răbda foarte mult, dar care în răzbunare apoi e stăpânită de furia leului.

Se amână încasarea im­pozitelor

Administraţia financiară a ju­deţului Cluj a primit o circulară a Ministrului de finanţe, prin care se pune în vedere, că încasarea impozitelor să se facă cu cea mai mare precauţiune şi în deo­sebi în părţile bântuite de s e ­cetă să se amâne încasările şi licitările averii urmăriţilor până Ia posibilitatea» de plată.

Funcţionarii abuzivi vor fi aspru pedepsiţi.

Laureaţii premiului Nobel pe anul 1927 şi 1928

Pe anul 1927 s'a decernat de către Academia suedeză premiul Nobel pentru literatură france­zului Henri Bergson, iar pe 1928 norvegienei Sigrit Undset.

Pagina 2 CLUJUL Nr. 45-48

Literare — Culturale — Artistice

O fată cântă : Ată vei uita nu peste mult mă vel uita . , . s-a oftti şi sa usca şl ultima petală din iubirea ta. Şi atunci, când înflori-vor pe-a inimei

[strat de lacrime udat, flon triste de regrete, zadarnic teoiu câta, zadarnic le-oi chema, zmulgând ca o nebună, a pletelor podoabă, plângând în

[în urma ia .. Mă vei uita, mă vei uita, şl-odată cu plecarea ia vei duce tot ce am mai scump în suflet şi-'/t viaţă, vei duce : zimbetu mi, odihna, întreagă fericirea mea.

O p e r a

„Manon" de Jules Massenet

Libretul acestei opere este prelu­crat după celebrul roman „Manon Les­caut" al lui A. Prévost.

Fiinţă simplă, delicată, dar cu in-clinaţiuni uşuratice este tânăra şi fru­moasa Manon, care acceptă propu­nerea Cavalerului Des Grieux de a fugi împreună la Paris, unde ea în scurt timp îşi însuşeşte traiul luxos şi manierele elegante, de cari apoi nu mai poate abzice. Devine amanta unui alt curtizan, iar Des Grieuxvrea să se călugărească. Mustrată însă de conştiinţă, Manon vine spre a-1 îm­piedeca, şi ambii în prada amintirilor frumoase din trecut, se irnpacă şi fug din nou împreună. Sunt însă deţinuţi cu ocazia unul joc de cărţi la care Des Grieux câştigă prin înşelăciune.

Manon urmează a fi transbordată, dar Des Grieux evadează pentru a o salva. Când se întâlnesc, Manon cade sdrobită şi moare in braţele iubitului.

RoUil dificil al eroinei a fost încre­dinţat Orei Urania Bänescu şi gàssiri exagerata pretenţiunea de a aştepta un succes deplin. Dra Bănescu este abia la începutul carierei sale, deci peste putinţă să satisfacă în toate cele 5 acte mari din opera „Manon".

Cu stăruinţa şi muzicalitatea ce a arătat totuşi în majoritatea scenelor Dra Bănescu va satisface în curând pe deplin.

Dl. Andrescu în rolul cavalerului Des Grieux, a arătat o indispoziţie vocală simţitoare îndeosebi în regis­trul înalt.

In schimb corul a fost desăvârşit, baletul graţios şi montarea bine în­grijită,

T e a t r u

„Romanţa" — Premieră. —

Această piesă cu caracter melo dramatic este lucrarea lui Robert de Flers şi Fr. de Croisse!, iar traduce­rea se dotoreşte Dnei CI. Zaharia -

Constă din prolog, epilog şi trei acte, desfăşurarea propriu zisă a romanu­lui de dragoste al Pastorului Tom Armstrond şi cântăreaţa Ritta Caval-lini.

Tom cunoaşte pe faimoasa cântă­reaţă şi se amorezează de ea, înainte de a şti, că cine este, şi mai ales de a-i cunoaşte trecutul dubios. Ritta manifestă deasemeea faţă de Tom dragoste sinceră şi adevărată, pe care în aventnrile ei anterioare n'a putut-o simtl. Când însă Tom află trecutul ei, se desgustă pentru mo­ment, se simte desnădăjduit, apoi Ia­răşi revine, observând, că puterea dra­gostei e mai mare şi e în stare să uite toiul, în schimbul farmecelor cântăreţei. Ea însă s'a resemnat, şi cu riscul ^ericirei proprii, II depăr­tează pe Tom, iar din bogăţiile câş-jigate până atunci, zideşte un azil pentru artiştii nenoroc'ţi şi ea se re­trage acolo; până la adânci bătrâneţe, ispăşind astfel viaţa din tinereţe şi păstrând cuvântul dat iui Tom, de a

Dar părăsită cum voiu fi n'oi blăstămn, nu te-ola jeli, ci ţioiu căita, bădica drag, 'n anirgwi. aşleptâid în prag rominţa: „Djrul m'.u pribeag'.. Iţi voia cânta că te am iubit am marlori sfinţii dda schit.. şi-apai ca timpul ce s'ascurge pre cum s-a'ntinde-n mintea ta

uitarea mea în sufletu-mi vor ţese lin, clipitele, linţoliu de argint şi-or îngropa ca pe un mort

adânc ... adânc, în pieptul meu, iubirea ta . . .

S. R.

nu se mai lăsa ademenită în v i a ţa ei de vreun bărbat.

întreg cursul piesei e plin de scene duioase, pe cari interpreţii au ştiut să le transpună şi în sufletul audito­rilor. Dra A. Dimitrescu în rolul prin­cipal a avut o ţinută desşvârşită, rea­lizând gama deferitelor sentimente cu multă pricepere şi îngrijire.

Dl Táiván în rolul pastorului, a fost sincer, corect, trăind rolul cu a-devărat şi aprofundându-se în starea sufletească a acestui personagiu. •

Am remarcat pe Dra Marcela Borza ! în rolul cameristei, care a ştiut să •' evidenţieze şi să atragă atenţiunea asupra rolului său, ce de altfel ar fi rămas în umbră. Dsn a dovetit că poate se pătrundă şi să se acomodeze fără greutate în orice roi, şi am dori să o vedem şi în roluri mai mari în viitor.

Ensamblul a fost bun şi a contri­buit la succesul deplin,

M. A.

Ziua învierii 1 Decembrie 1919

Să ne întipărim în adâncul sufletu­lui nostru de români, cu jneşterse li­tere de foc cea mai sfântă zi pe care moşii şi păriniii noştri o aşteptau lăcrămând, ca poporul jidovesc pe Mântuitorul Mesiasâ-i scape din dosul zebreielor de^f ier, unde mureau fără să cunoască soarele libertăţii, cu do­rul lui în piept şi pe buze.

Precum lsus Cristos a suferit ne­meritate torturi pentru simplul cuvânt, că voia dărîmarea idolilor şi veşnica pace pe pământ, — aşa poporul ro­mânesc, în decurs de multe veacuri, a fost sortit să bată fmilioane de mă­tănii, căzând sub povoara ruginitelor lanţuri de robie . . . pentrucă voia şi el o zi mai bună, o zi de sărbă­toare.

Şi după atâtea aşteptări a sosit sfânta zi.

Din trâmbrţă de aur au sunat în­gerii şit oţi pierduţii fraţi s'au adunat...

Ziua învierii !... Descopere-ţi, române, capul şi în

această zi „lăpăda-ţi toată grija/ cea lumească", înalţă cea mai curate ru­găciune către Soarele Dreptăţii, căci azi e ziua învierii . . ,

In această zi, poate, fără soare, ne-a răsărit Soarele ; în această zi poate înoratâ s'a înseninat cerul suf­letului românesc, — pentrucâ undeva departe, unde demult Arhanghelul românilor Mihaiu, pentru prima oară ne-a unit pe toţi pierduţii fraţi — azi, după atâlea veacuri, să pecetlueşte cu lacrime de sublimă bucurie, cel mai sfânt şi ireziliabil contract al na-ţiunei române.

Ziua învierii . Puneţi-vă uréchia pe ţărâna mor­

mintelor strămoşilor şi bunicilor şl veţi auzi tăcuta, surda rugă, ce şi ei o cânta Creatorului Dezrobitor.

S'a uşurat şi glia pe pasele lor. Şi în gropile, de alături nu mai în­

tră sfârtlcata carne şi rupjul os de român tras pe roată, iar vâile nu mai plâng şi frunza nu mai suspină de mila şi durerea celui înebunit-vaga­

bond çu fluerul după curea pentru neamul său iubit.

Ziua învierii . . . Cântaţi, plângeţi şi vă rugaţi. E ziua unicei bucurii a nemuiui

nostru, fiica fericirei i s'a născut azi din sângele atâtor ani de schingiuiri, moarte şi sânge.

S. Rusu,

Luptele dintre armata sovietelor şi ţărani ruşi Ruşii neînpăcaţt cu soarta lor

sub călcâiul sovietelor, ce-au călcat în picioare crucea lui Cristos şi-au prefăcut din bise­rici, grajduri pentru cai şi boi — acest popor profund religios, nemai putând suferi stăpânirea unor cutropitor, — criminali, cari au pângărit cele sfinte — la orice ocazie îşi manifeste cloco­tul urei şi al indignărei din suflet.

Cu ocazia încasării oribilelor impuozite ţăranii ruşi, îmfometaţi în urma secetelor — s'au orga­nizat în bande pentru a putea lovi în cap cu muchile de topor agenţii bolşevici cari tind să le ia şi sufletul din oase. Incăera-rile $i sângeroasele "lupte dintre armata sovietelor şi ţăranii a tot mai îngrijorătoare proporţii.

Se clădeşte aşchiută pe âschi» utş, până vor izbucni năprazni-ceie flacări, care va incendia din nou nefericita împărăţie apusă a Ţărilor.

Ziarele streine despre politica economică a noului guvern Maniu.

Agenda Rador comunică : Ziarul financiar „L'information"

ocupându-se de politica econo­mică a noului guvern român, de­clară că venirea la putere a d-lui I. Maniu, va aduce o] renoire în toate domeniile de activitate po­litică.

România va fi occidentalizată şi-şi va pierde caracterul oriental,

pe care şi-1 conservase până fn prezent sub unele raporturi. In­dustria petrolului cât şi alte branşe de productiune, vor lua alt aspect sub noul curs al po­liticei economice.

Acest ziar relevă cu satisfacţie vestea delà Bucureşti despre r e ­vizuirea legii miniere, care con­ţine un mare număr de compii-catiuni tehnice, cât şi vestea de­spre egalul tratament acordat so­cietăţilor cu capital strein.

„L'information" mai edaugă, că în faimnasa afacere frauduloasă a Societăţii Dombovita au fost reluate anchetele la impulsul d lui Madgearu, noul ministru de co­merţ şi industrie şi această dată afacerea nu va mai putea fi mu-şamalizată.

Nouă inven(e germană în slujba unui nou război

In zilele trecute s'a ţinut o interesantă conferinţă la Berlin de către un profesor german, prin care îşi expune minunata sa invenţie relativ la nişte raze invi­zibile, având proprietatea ca deia o depărtare de o mie metri să paralizeze forţa de funcţiune a oricărui motor, fie la automobile, trenuri, fie la aeroplane.

Cu aceste raze, bazate p e proprietăţi magnetice, dacă s e vor mai perfecţiona, Germanii vor fi în stare a face minuni.

Dar noi ştim că oricărei ac­ţiuni i-se opune şi o reacţiune. Tot inventatorul razelor amintite, dacă nu alţii, vor divulga şi mij­locul prin care vor putea fi apoi oprite aceste raze.

Englezii deja au şi construit an aeroplan dintr'o materie aşa nu­mită „passa", invizibilă delà ô depărtare de 1 klm.

Deci, iacă, îngrijorările nu ne sunt aşa mari.

I N F O R M A Ţ I U i l I I n t e r n e .

— S e scufundă pământul . La Râmnicul-Vâlcea se petrec lu­cruri nu de toate zilele. Scoarţa pământului a început să se scu­funde, să se mişte din loc, să se schimbe pe suprafeţe mari de pământ. Lumea e îngrijorată, căci sate întregi par a fi pe cale a-şi muta locul sau a fi înghiţite de pământ.

— Ajutorul celor înfometaţi. Pen­tru regiunile bântuite de secetă s'a pus la dispoziţie Cornisiunei de apro­vizionare din partea Ministerului de agricultură şi domenii suma de 80 milioane lei pentru a fi distriouită.

— La înălţime de 10 km. 150 m. Sburătorul român Popescu a iibutit a se urca cu aeroplanul la Paris până ja 'o înălţime de zece mii 150 m., în-nălţime, pe care nimenea n'a atins-o până astăzi. Această faimă a numelui de român merita mai mult decât laudă.

— Comisia economică specială pentru Ardeal şi Bucovina. Ministe­rül de industrie a numit o comisie specială economică pentru Ardeal şi Bucovina, care va avea de rezolvat cererile de înfiinţări dVrîoiii societăţi şi bănci, precum şi muririle de capi­tal pentru susnumitele două regiuni.

— 12 000 jandarmi ia vatră . ÎS'oul guvern a hotàrît a se lăsa la vatră 12,000 de jandarmi din contin­gentul 1926 Acest fapt lăudabil aduce după sine o economie de 160 mili­oane lei pentru ţară.

E x t e r n e .

— Mari manifestări în Un­gar ia pent ru revizuirea t ra ta tu­lui deia Trianon. In zilele t recute s'au făcut în Ungaria peste 2000 de manifestaţii pentru revizuirea tratatului de pace delà Trianon. Cu această ocaziune s'au ţinut cuvântări incendiare îndeosebi în capitala ţării. Populaţia maghiară cere cu ameninţări de-a târî din nou în flăcările războiului întreaga Europă, revizuirea tratatului delà Trianon şi intrarea ei în vechile graniţe ale îtnpărăţiei lui Sfântul Ştefan.

— Regele Angliei fcrav bolnav. De câteva zile Regele Angliei e grav bolnav. Se fac rugăciuni îh toate bi­sericile din ţară pentru însănătoşarea lui. Regele George a fost unul dintre cei mai înţelepţi tegi ai Angliei, dih böaia sa a produs o profundă du­rere In inima poporului englez.

Nr. 45-48 CLUJUL Pagina 3

Casa de Editură, Librărie şi Institui de Arte Grafice A L E X A M D R U A M C A Tipografia Str. Regina Maria No. 4 3 .

Fondat 1908. U J Librăria Str. Regina Maria No. 4 3 .

Telefon 124.

Cetiţi cu atenife lista cărţilor noastre şi o păstraţi căci cu orice ocaziune aveţi lipsă de ea ! Lista cărţilor apărute în editura proprie: Cărţi juridice :

,«,Vrept Cambial" de Dr. Anca I. Leontin .^Compendiu de Drept civil" de Anca Justin Dr, „Cartea Funduară" „ » » „.CodulHle Faliment" „ . „ » „Procedura de concordat forţat" „ » » „Legea de execuţie" Barlha Dr. şi Dr. Hancu „Procedura Civilă" de Moisil T. Dr. „furnal de termene advocaţiale" legat tare „Legea Corpului de advocaţi ţi Regulamentul" „,Legea Portăreilor" „Criza Valutară" de Şerban Dr. „Legea spirtuoaselor" „Szesztörvén), " de Zieh „Tabloul onorariilor minimale pentru advocaţi „Terminologia Juridică rom. mag." g. Vademecum juridic* ,Dicţionar juridic' maghiar-român brodat 200 legat

teatre poporale; „Lada năzdrăvană" (piesă teatrală intr'un act) pentru copii

Traducere de Ion Giorge-Arini ,T,Dada" (comedie ţigănească 1 act) de Patriciu Chişu " „A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu

„Doamna mea" (poporală 1 act) . » „Domnul Primar" (poporală 3 acte) „ „ ^Duşmanii" (poporală 3 acte) „ „ „Gura lumii" (poporală 3 acte) „ „

.„Maestrul Caproni" (comedie întrun act) „ „ „Nevasta mea fie îngerii cu ea" (popor. 3 acte) „ „S'a dus" (poporală 1 act) ae Nie. „ .„Gardul fermecat" (poporală 1 act) „ „ „Zece fete de măritai" (comedie 1 act) „ „ „Copii nostril" (piesă teatrală în 3 tablouri) „ „ „Schilavii" (dramă din popor 3 acte) „ „ „Peţitorii" (comedie 1 act) „ „ „Pentru patrie" (poporală 4 acte) ' „ „ ,,Pu/u codrului" (piesă haiducească 3 acte) „ „ ^Sfârşitu uşmănisi" (draml nap. 3 acte) Alex. „ „ I n calea duşmanului" din 1848 (1 act) de S. Rusu „Pedeapsa păcatului" (piesă teat. 2 acte) „ „ „Vrăjitoarea" (comedie în versuri 1 act) „ „ „Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău „Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de i. jasinsky pt. licee 15-— „înfumuratele" (comedie 3 acte) de Dumitrescu-Delavarona 20' — „Primăriţa" comedie în două acie de Rusu 30'— „Şezătoarea cu noroc" (teatrală 1 act) de A. Borşianu 20'— „Furtuna" (dramă 1 act) de Gh. 1. Chitibura 15 — „Ion Sgărcilul" piesă teatrala într'un act de E. Csontea 10'—

.„Ion şi Elena" piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mssaroş 15'— „Vechiul Refren" dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş 25"— xVis realizat" comedie într'un act de loan V. M. Răscuci 15'— „Din Răsboi" piesă teatrală într'un act de loan V. M. Răscuci 15'— „ vânătorii"fan azie dramat. 1 act de Aurel Şerbănescu-Buzău 20'— „Dragostea lui Ionel" piese comică în 2 acte şi 2 tablouri

de Eugen Ciontea 20 „Veru" (tragedie 1 act) de Constantin Jaleş 20' „Răposatul viu" comedie în 3 acte de Aurel Şerbănescu Buzău 49-„Dumnezeu veghează" pop. m. 3 acte de I. Ser. Segherean 20 —

300 150 80

100 80

100 300 250 45 45 35 35' 40 15 75

250'

15 — 15 — 20*--15 — 20*-2 0 - -2 0 -15 — 20'— 2 0 -15 — Ï5 — 15 — 2 0 ' -15 — 2 0 ' -20 — 1 5 -10 —

15-— 1 5 -30 -

„La noi nu mai sunt jidani" (2 acte) de P. A. Chişiu „Ajunul căsătoriei" (c. 1 act) de Eugen T. M. „Candidatul de deputat" (c. 1 act) de Serion Titus „Ţiganul în Aeroplan" (c. 1 act) de Serafim Cioasă „La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţinţariu „Văduva cu farmece" pentru 3 tablour de Ni.. Ţânţariu

• Soacra Domnului Profesor" com. într'un act de A. Ţinţariu S'a stricat lumea" piesă pop. într'un ac de N. Ţinţariu „Coada Veacului" (comedie I act) de Ion Gruiu „Nevestele noastre" (piesă poporală 1 act) de M. Tomşa mCine vrea îl vi moşteni' comedia intr'un act de

A. Şerbănescu, Buzău

ITIansioage, DiaSoage, Umoristice : ^Catastrofa lui" Noe" monolog de Patriciu Chişu

„Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic „Cântecul cocoşului sau Moartea stelniţei" dialog de Rusu „Drotarul" monolog de S, Rusu „Stefan şi Victoria" dialog „ „, „Teofil" monolog

15 — 15' 15'— 1 5 -2 0 -20'— 20'— 20'— 20'— 2Ú-—

2 5 - -

10 10 10 10 10 10

„Umoristice" " cu 112 diferite glume pipărate de.rîs de Costi 20' ,Zmeul Va însurat" monolog de Simeon Rusu 10 „In pridvor" monolog pentru copii de Ion Grindei-Dedan 10 „Bătălie'n pgănie" dialog comic de Ion Grindei-Dedan 10 „Petecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu 10 „Pop/c însurat" monolog comic de loan Niţă Secoşanu 10 »Ca flăcău" monolog comic » » „ , 10 mBucuroae servitor" dialog comic de „ „ , 10 „Opoznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini 10 „Ştrul" pacostea jidovească (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10 „Hindăr-Hondăr* sau sasul jucăuş (m. com.) de I. G.-Arini „Fluierul fermecat" (mon. com.) de Ion Giorge-Arini Ţiganul Deputat ' (mon. com.) de Ion Giorge-Arini

„Cámafáíüj-' dialog de Serafim Cioară „Devlă mare'n ţigânie'' de Serafim Cioară „Baba Cloanţa" monolog de Serafin Cioară „Pocăitul" monolog de Serafin Cioară

1 0 ' -10 — 1 0 -1 5 -1 5 -10*— 10 —

.Prietennl Dracilor" monolog de Serafim Cioară 10'— „Ţăranul la Bucureşti" mon. com. de Serion Titus 10 — .Ţiganul Cioban" (mon. com.) de 1. S. Urdea 10'— „Ursitoare, ursitoare" (m. com. în versuri) de D.-Delamuscel 10'— „Visul meu" (m. com. în versuri) de Dobrescu-Delamuscel 10'— .Ţăranul la târg" (m. în versuri) de I. Ser Sigheraanu 10.— „Lume 'ntoarsă' (Scenetă comică) de Sebastian Meliu 15— „Gluma lui La Bumbu, (triiog comic) de I. N. Secoşan 10 — „Culă Buloi la strajă (scenetă cotnicâl de I. N. Secoşan 10 — „Stan Răpoi la Don-Primir (scenetă com.) de I. N Secoşan 10 — „Cum a scăpat sasul din armila lui Franz losif monolog 10 -„Cum a umblat A lan cu iigirul ta oiţite* .Tijnilog 10 —

Diferite, cârttecs, doine, chiuituri şi versuri :

„Pe băncile şcolii" (poesi şi epigrame) de Baddea Mierlea 30'— „Doine şi chiuituri" de Siminic 15' — „Inima mea" (cântece poporale) bine cunoscute 20"— „Imnuri româneşti" (cântece naţionale) 10 — „Iubirea" (notă'muzicală) pentru Pian şi voce 15'— „Imnul Studenţes Creştin" pentru Pian şi voce 20'— „Carte de visuri de noapte" 25'— „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori 10 — „Vezi ce face beutura dracului" 8' — „Viorele" poesii de Rusu 10"— „Scânteuţa" doine, chiuituri şi strigături vol. H. de S. Rusu 20'— „Colinde" adunate de S. Rusu 15"— ,,Chiuituri" şi doine din popor adunate de Iustin Ilieşiu 30'— „Ecouri" (versuri) de Dumbrava 10' — „Nenorociţi" roman de Şerbănescu-Buzău 10'— „Bate la uş i" Carmen Sylva 40'— „Album de modele" româneşti pentru cusături* 100--„1reoetnicul" pentru tălmăcirea semnelor omului 5 '— „istorie si Fantasie" de 1. Pavelea învăţător 20'— „Aventurile tui W. Gotthard" roman 10'— „Pentru Macedonia" de M. Dragnea 10'— „Visjri" sau dragoste ş resemnare de E. Ceontea 15'—

Cărţi de rugăciuni şi preoţeşti: „Cărarea Fericirii" de prootul G. Mânzat în carton pt. şcolari 100—

„ „ „ î n pânză 150— „ „ „ î n piele 300 — „ „ în piele lux pt. dame 400 -

„Domnului să ne închinăm" cartea de rugăciuni spe­cială pentru elevi. (pt. rel. gr. cal. şi gr. ort. separat. 25—

„Pus-ai pe capetele lor cunună" cuvântări la cununii de GeorgS Mânsat protopop on. 60 —

• „Păstorul sufletesc" (1—VI vol.) 180--„Predici la morţi" de prot. I. Marga 60'— „Predici pentru postul mare* (adu duplu) de I. Marga 50'— „Femeea Creştină" de Ruschek 20 — „Cartea Mângăerii" de Mânzat 10'— „Originea şi istoria icoanei delà Nicula" de Mânzat 10'— „Visul preacuratei Născ. de Dumnezeu" 15'— „Epistolia Domnului nostru Isus Hrisios" 15 —

Cărţi şcolare şi altele : „. Iulla Caesar De bello galhco L.I. şi VI." Tr. Popa 35 '— „Dr. Szentpéteriné, Haller Zsuzsa ABC." 25' — „Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale 25 — „Lecţii de limba română" de Mureşan Sabin 25 '— „Aritmetica" pt. şcoalele de ucenici de Epure 30'— Conversaţie şi dicţionar Maghiar-Român 10' — Certificate şcolare 1/2 coală bucata Lei 1'50-Hărţi şcolare România şi toate continentele bucata Lei 10'—

„Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné 15"— „Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné 15'—

Mädicaie : „Cartea Moaşelor" de Dr. Grigonu cu 120 chipuri feminine 250-„Registrul facerilor" (naşterilor) „Carnet de Consultaţii medicale" „Sifilisul" de Dr. Apostol „Carnet de control medical" „Recoltajul plantelor medicale"

85'— 90 — 15 — 20 — 10 —

Tipărituri advocaţiale 1. Contract de cumpărare-vânzare loo b. 18o Lei. 2. Contract de închiriere loo 11 18o t* 3. Cererea pentru ordin de plată loo m 18o n

4. Acţiunea cambială sumară loo m 18o m 5. Cererea pt, exec. de escont loo » 18o » 6. Expens-Notă loo n 18o » 7. Publicaţiune de licitaţie loo 2oo 8. Propunerea de acusă loo » 14o 9. Obligaţiune loo 14o »

10. Act de desfiinţare de ipotecă loo » l4o m 11. Procură nouă loo M-14o m 12. Cererea de acţiune loo n 18o tf

13. Acţiunea loo jp I80 n

14. Acţiunea Sentinţă în lipsă loo m Uo »•

o

I O fO V u es E c5 B xa •o e co S o o

V u es

•4-1 V JS 03 Ou o

w 'o n.

o,

o

a, v •** G 'es

os S s <r

KS w

C4

•a m TS c «9

o u es

K9 C0

es II) es V o

xs a.

Lei I80-— Lei 3f>— Lei 250 —

Lei 500-—

100-— 30-—

Lei 200*—

Editura străina Compendiu de Drept Comercial

de Dr. Anca I. Leontin Lei 350" — Cad de onoare resolvirea conflictelor

personale de Dragici Lei SO"— Codul Silvic al României de Dr. Moisil Lei 60*— Cars elementar de Drept Roman

de I. C. Căturjganu Legea Chiriilor

Journal de termene advocaţiale legat Suletin decis Curţii de Cass. şi Just.

Vol. I. şi II. de Gh. St. Bădescu Procedura Penală de Dr. Alex. Pop \svoarele de Drept Roman deCătunean Drept Penal de Dr. Traian Pop Vol. I. Lei 220. Vol. II. Lei 300. Voi. HI. Lei 280. furisprudenţa romană de G. Barozzi

Volumul I—IV. Lei 1000-— Părţi Alese din dreptul privat Ungar de

Dr. G. Plopu preş. la curtea de casaţie 220*— Elemente de Ştiinţă Financiară

de Dr. Leon Istoria Dreptului Roman de Prof.

Onişor Lei 30O— Codul Penal din Transilvania com­

plectat cu toate modific, de Predovici 120"— Codul Comercial din Transilvania

adnotat de Predovici Lei 400*— Legea Persoanelor juridice Lei 20'— Legea pentru dobândirea naţionalităţii. Lege pentru unificarea admnistrativă

„ „ statutul funcţionarilor publici Regulamentul pt. administrarea pădurilor

comunale Lege privitoare la unificarea unor dispozi-

ţiuni de Procedură civilă şi comercială Colecţiunea termimlor şi cuvintelor

juridice român maghiar Lei 250*— Leg-ea şi Regulamentul legei generale

de pensiuai Lei 2Ù— Legea XXXIII din 1896 despre Pro­

cedura Penală de Dr. A. Pop şi Dr. Ştefan Laday Lei TC*-

Codul de Procedură Civilă din Tran­silvania, întocmită de : Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. şi IV. Lei 320"—

Legea Agrară pt. Transilvania, Banat, Crişana şi Regulamentul Lei

Colecţiune de legi, „M. A. Dumitrescu" : Codul de Comerţ Lei

Colu Cd Ml Lei Indicatorul Impozitelor sau Călăuza

Contribuabilului (Noua Lege) Lei Compendiu financiar (timbre, taxe de

înregistrare donaţiuni şi taxe succe­sorale) Lei

20-— 30*— 20*-

10*—

15 —

20*-

60- -8f>—

40*—

7D-— Legea cambială XXVII : 1876 Lei 25 — Drept Cambial de Finţescu vol II. 220*— Procedura de moştenire din Ardeal

de Dr. Papp-Biaş iu — Lei 80 — Codul dvd Austriac adnotat

de Dr. Láday legat vol. I. Lei 400*— Codul Civil Austriac de Láday

vol. II. fasc. I. II. III. 0. III Lel 400-— 30*—

50'— 15 —

25*— 200-—

Legea tutelară şi testamentele „ Proprietatea şi posesiunea

de Georgian • Lei Legea Curtea de Casaţie — „ Transformarea cărţilor junduară

manual de Dr. Balint — Lei Procedura accelerată de Dan „ Codul de Procedură Penală ca­

mera de acuzare de T. G.

Tanasescu • Lei 300'— îndrumătorul Cetăţeanului de

Negru (formulare a tot soiul de petiHuni) Lei 75*—

Legea electorală ptr. adunarea deputaţilor şi Senat Lei 25 '—

Organizarea Judecătorească legat Lei 240*—

Formularul Advocatului de Zalman Lei 200 —

Taxele vamale de impôt puse în aplicare la 5 Iunie 1926 Lei 15*—

Indicatorul comunelor din Ar­deal şi *Banat — — Lei 120*—

Legea Regimului Apelor — L e i 20'— Legea ptr. protecţia vânatului Lei 20*—

B „ încurajarea con­strucţiilor de Clăduri — Lei 20"—

Legea ptr. înfiinţarea Camere­lor de Agricultură, — - Lei 20*—

Legeal pentru Reglementarea repausului damtnittàl — Lei 20 —

de Dna prof. Alexandra Codora, prevăzute cudotră scrisori dirj-partea M. S. Regina Mana şi À. S. R. PünáTpééa "Eleiía ' càri~fRt

iSKSM binevoit *ă rie trimită Irialta Lör aoreciere pentru acest Album EdiţTa 11 <ui 250 diferite iHdtive ••••••••• léx. coati 100 lai phis perto. Wel m lis. ia t si ei in i mode! n iitM,

Pagina 4 CLUJUL Nr. 45-48

Lista cărţilor şi recvisitelor bisericeşti

Cea mai m a r a f i r r n i » > ®*m<

* F 3 ® f e * ä g~k&?K'*i-Ji u * P U I S

Fabrici de clopote. Msre depedt de Crosse, icosae şi cSrţl bisericeşti. Fcfidst 1908.

kj4

CEA MAI MARE FIRMA românească în ţară delà care să pot co­manda recvisite bisericeşti, cruci, potire, pra­pori, clopote de I.-a calitate delà 25—250

Kg. etc. Cereţi oferte!

Pref curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vesminte preoţeşti)

constatatoare din : / Félon, 1 Epitrafir, 2 Aere, 2Mănecuţe,

I Brâu, 1 Acoperitor de sf. potir, In diferite Motive şi colori din damast de mătase In că­luţi deosebite cu preţul de 8000—25ooo Lei.

Prapori : m diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două parti văpsite pe pânză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăie­tori cu posomant auriu sau argintiu preţul •mii prapor delà 35oo—6000 Lei fără rudă. Êktstre de stofe pentru odăjdii sau prapori

se trimit numai contra 200 Lei anticipativ, iß restituirea mustrelor să predau banii.

I Colare, berete brâuri, plastroane:

I Kolpak (Eeretă) g!ot pentru gr.-cat. şi gr.-ort. cu crucită argintată 6oo'—

Beretă (camilafcă, potcap) Rom. cat. din glott negru — — — — 600'—

Şepcuţă Tonsur şi Camanzov glott 16o-— Cotar de pânză „Leo" — — — 8o-— Cotar de cauciuc — — — — — 6o-— Bräu (cingulum) rips sau moirée violet

ori negru pt. gr.-cat. 12 cm, per mir. 8fo -— Brâu (cingulum) violet deschis moirée

fin pt. protopop gr.-ort. 15 cm. lăţime mătasă per metru — — — — 1C0O"—

Brâu (cirgulum) albastru deschis moirée fin pentru preoţi gr.-ort. 15 cm. lă­ţime măfasă per metru — — — 1CC0'—

Brâu (cinguliim) negru de lână 10 cm. lap'me, 3 metri lung bucata — — 85o —

Plastron (chemisette) Nr. 3. 21 cm. kl ott neted — — — — — 200 —

Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm. klott neted — — — — — 150-—

Recvisite bisericeşti : / Cădelniţă de bronz sau argintată lÇ5o'— Una ţiitoare de tămâie cu linguriţa

din bronz argintat — — — 55o*— 1 Candelă din bronz argintată — - 500 — 1 „ „ 750 -1 „ — — 13oo — / Chivot din bronz argintat cu trei

turm.ri foarte frumoasă — — 60oo*— / Cruce de masă din bronz argintată

cu Hnstcs în emaJ 28 cm. — 165o-— ; Cruce de masă (28 cm.) din bronz

arg'ntilă cu Hristos în relief aurit 13oo-— / Cruce ae mână din bronz argintită

cu Hilflos email — — — — i4oo*— Cruci de lemn cu Hristos în relief 120-3oo — / Coidaruşe cu aspergil (stropitor)

bronz argintat — — — — I800'— 1 Cemţă cu tavă pentru spălarea ma­

nilor (bronz argintat) — — — 85o'— Cutie cu trei vase, iuţii şi foarfeci

la botez ibronz aurit) — — — 2ooo'— 2 Vase ae sticlă (la proscomidie) 25o —

/ Potir (bronz aurit) neted — — 35oo 1 Potir mic (bronz aurit) neted — 2000' Disc (bronz aurit) — — — — 3265 Steluţă pt. disc (bronz aurit) — — 600' 1 Linguriţă (bronz aurit) j50 1 Cuţitas copie (bronz aurit) 450 l Cutie cu trei vase pentru oleu şi

mir la botez (bronz aurit) 1. C. O. 2ooo' / Cutie de bronz aurit cu capac pen­

tru sf. cuminecătură la bolnavi - 15oo' 1 Cutie (bronz aurit) pt. transp. Sf. cum. 500' Ciborium (bronz aurit) — — — 38oo' Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 55oo' Clopotele pentru altar— — — 150-30o Clopoţel cu 3 brate bronz fin — 150o Clopoţel cu 4 braţe — — — — l65o Copch pt. odăjdii arginlate perechea too' S/esnece înaintea altarului 1 3U m. 6500' Pol\candre (Lustere) frumoase de sticlă F

pentru 4 lumini — — » 6 „ — — — » 8 „ — — — „ 12 „

şi altele până la — — — La comandă sase dea numărul şi lărgimea colarului plastronului şi a beretei. — Din colare se trimi. cel puţin 2 bucăţi

— 75oo — 15ooo' — 22ooo — 26ooo

1 OO.OOO'

Comandaţi!!

Icoane frumoase avem tot felul în diferite mărimi

Cărţi bisericeşti: • — 700 - — 950 - — 450' - — 300 - — 400 - - 300

Mirtfu tom. I. — Min%u tom. II. — Triod — — -Orologiu — — Apostol — — — Eurologiu — Psaltire — — — — — 100 Octoic mic — — — — 100

Tipărituri bisericeşti : — per coală 12

n M 5

In mărime de 19)26 In mărime de 33|43 In mărime de 52|4o In mărime de 47)63 In mărime de 74|55 In mărime de 72|loo

Lei Lei

25-6o--85'-

160--20O-

Lei 65O-90O-

Lei 160-—

• Citiţi şi răspândiţi |

• ziarul „CLUJUL". •

Raţiuni — -Inventar — -Buget — — - „ 6 Conspect bucate — „ » 5

n bani — , „ 5 realităţi „ „ 5

Estras de botez „ „ 2 „ de morţi » » 2 „ de cununii » „ 2

Contr. de căsătorie » * 4 Acte de vestiri „ , 2 Tablou de dare „ 1'50 Chitanţier pentru plăti (coala)

Luster policatidre: PENTRU BISERICĂ FRUMOASE DIN

STICLĂ FiNĂ Nr. 520 Policandru de mărime 90x55

cu 6 lumini — — — Policandru de mărime 95x60

cu 8 lumini — — — Policandru de mărime 100x65

cu 10 lumini — — — Policandru de mărime 110x70

cu 12 lumini — — — Policandru de mărime 115x72

eu 15 lumini — - — Policandru de mărime 120x75

cu 16 lumini — — - 14200 — Policandru de mărime 125x80

cu 18 lumini - — — 15800'— Policandru de mărime 120x85

cu 20 lumini — — - 162001—

62G0

6900

9500

10200

12600

— Să află până la 100 mii lei. —

Ci" ma i f rumos btnj.it şi ieftin

Album de modele m m w psnfra cusături Un xempla; 100 L • P - r o 20 Lei.

Dacă voiţi să râdeţi până la infinit, atunci comandaţi broşura

de glume

I I

de C O S T I 1 exemplar 20 Lei. plus porto 20 Lei.

N O U !

I MOU !

! A APĂRUT cartea de rngăclnnl «pedală pentru elevi :

„DOMflULUI Sfl UE intHIt lnM" Se află separat pentru religiunea ortodoxă şi pentru greco-catolică. — Confine loate rugăciunile trebuincioase de dim., seară, ale zilelor, ocazionale, către sft. Anton, mărturisire,

cuminecătură, etc.

Preţul în legătură tare 25 Lei Transportul recomandat 15 Lei QgQQgg

Cel mai bun cadou la orice ocaziune! Cea m3i nouă şi cea mai bună carte de rugăciuni;

CĂRAREA FERICIRII de prot. George Mânzat cu uprobarea Ven. Ordinariat sub Nr. 581—1923. Aceasta carte de un conţinut bogat cuprinde tot felul de rugăciuni

pentru orice ocaziune cu 24 capitole mari în 366 pagini

Legată In hârtie tare carton pentru elevii tuturor şcoalelor bucata Lei 100. — Legată fn pânză fină cu cruce aurită? bucata Lei 150. — Legată tn Piele lux tipărită pe hâitie ve­

lină aurită pentru dame Lei 300—400.

Transportul recomandat 25.— Lei

Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandra Anca, Clui.