zile de studiu `n onoarea - suplimentuldecultura.ro · 4uplimentul de cultur| xiii » nr. 566» 13...

$: zile de studiu `n onoarea - suplimentuldecultura.ro · 4UPLIMENTUL DE CULTUR| XIII » NR. 566» 13 – 19 mai 2017 2 » opinii Scump\ Dorit Rabinyan, nici m\car nu [tiu cum s\ `ncep$
ANUL XIII » NR. 566 » 13 – 19 mai 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

INTERVIU CU SCRIITOAREAMARA WAGNER

„Amintirile melesunt legate detimpul petrecut`n spateleblocului“

Eli B\dic\

Mara Wagner a debutat `n ur -m\ cu pu]in timp cu romanul~n spatele blocului (Editura Ne-mira), o carte care te telepor -teaz\ n anii ’80, n via]a Ma riei,o adolescent\ pe care o `ndr\ -ge[ti imediat [i de care te ag\]ipân\ la sfâr[itul volumului. Ro-manul e fain scris, cu pasiune[i grij\ pentru nara]iune [i per-sonaje, iar miza e chiar poves -tea, care [i este suficient\ sie[i.

» pag. 8-9

`n » paginile 5-7

Scrisoare pentrumelomani

Dou\ zile destudiu `n onoarea

Martei Petreu

Citi]i o relatare a Colocviului interna]ional „Marta Petreu“ la Napoli semnat\ de Ovidiu Pecican [i o cronic\ prilejuit\ de apari]ia celei de-a treia edi]ii (rev\zute [i ad\ugite) a volumului Despre bolile intelectualilor: Cioran realizat\ de George Neagoe.

CENTENAR DINU LIPATTI

Cazul SofiaMatvienko vs.Luigi Gageos &comp.

Victor Eskenasy

O tân\r\ flautist\ ucrai nean\ demare talent, `n vârst\ de 15 ani,Sofia Mat vien ko, a `ncercat s\ se`nscrie la concursul cu numele Jeu -nesse International Music Competi-tion „Dinu Lipatti“, ce `ncepe azi laBucure[ti, [i a fost respins\ brutalprin decizia celor doi directori, Luigi Gageos [i Bogdana Hora]iu. Afost „descalificat\“, cum st\ scris pesite-ul concursului, iar pretextul i s-a comunicat printr-un e-mail `ncare se spune c\ „ar fi `nc\lcat re -gulamentul“ competi]iei.

» pag. 4

Festivalul de filmde la Cannes la70 de ani

Iulia Blaga

Pe m\sur\ ce a 70-a edi]ie a Can-nesului se apropie vertiginos destart, a[tept\rile unei edi]ii deo -sebite, pentru c\ e una aniversar\,cresc propor]ional. La fel [i con-troversele.

» pag. 10

www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 566» 13 – 19 mai 2017

2 » opinii

Scump\ Dorit Rabinyan, nicim\car nu [tiu cum s\ `ncepaceast\ scrisoare, ce formul\ deadresare ar fi fost potrivit s\ folo-sesc. Sper c\ `mi ve]i `ng\duistâng\cia acestor prime rânduri.

V\ scriu pentru c\ am citit car-tea dumneavoastr\ Via]a dincolode grani]\ [i am sim]it `n ea ogreutate adev\rat\, a[adar rar\.

Reporter cum sunt, chiaracum, când v\ scriu, c\l\torescspre Ramallah, iar cu ani `nurm\ am locuit un timp – multprea scurt – la Tel Aviv. Nu `misunt str\ine pove[tile cu evreicecare se `ndr\gostesc de arabi [inici cele cu ar\boaice care se`ndr\gostesc de evrei. Impar]ial

chiar [i `n chestiunea sentimente-lor, v\ las [i aceast\ confesiune: amtr\it cândva cu o evreic\, a[a cumalt\dat\ am tr\it cu o palestinianc\.

Am auzit [i eu alarma der\zboi, am intrat `ntr-un bunc\r,am urcat cu fric\ `ntr-un auto-buz, [tiu Orientul Mijlociu. Chiardac\ pot doar s\ `mi imaginezrealit\]ile mult mai violente de la`nceputul anilor 2000.

Oamenii m\run]i, [ti]i, se re-volt\ `mpotriva cli[eelor. Darcli[eele sunt adev\rate. Via]a`ns\[i e un cli[eu. Am g\sit `n po-vestea dumneavoastr\ de dragos-te, spuneam, o greutate adev\rat\.

De aceea, chiar dac\ este un cli -[eu, povestea aceasta de dragoste

este tulbur\toare. Dac\ `nc\ e[tiom, sim]i ceva `n dreptul inimii.Când `ncep o carte, nu sunt atentla primele pagini, de[i [tiu c\ laele ar trebui s\ fiu cel mai atent.A[tept, cred, s\ fiu vr\jit, pentrua-mi putea `ncorda serios sim]u -rile. A[a c\ am trecut u[or pestededica]ia cu care ncepe romanul.

Abia dup\ ultima pagin\ amsim]it nevoia s\ o recitesc: LuiHassan Hourani (1973-2003). A[a -dar, toate acestea, chiar dac\ nuca `n literatur\, vi se `ntâmpla-ser\ [i `n via]\! Bine`n]eles.

~mi era limpede c\ a]i avutcândva ceva profund din Liat,personajul dumneavoastr\ femi-nin, [i m\ convingeam la fiecarefraz\ c\ Hilmi, personajul dum-neavoastr\ masculin, chiar aexistat, c\ nu e doar o parabol\(de[i romanul e plin de parabole).

Am trecut prea u[or [i pesteversurile lui Avot Yeshurun („Toa -te râurile/ se vars\/ `n mare, [imarea/ nu e plin\./ Pentru c\ toa -te râurile/ se re`ntorc/ spre râuri./Crede-m\./Acesta e secretul/ ma-reelor./Acesta e secretul/ doctri-nei dorin]elor“). Tot dup\ ultima

pagin\ m-am `ntors la acesterânduri [i m-am gândit `ndelungla puterea lor.

Nu m-a interesat c\ acest ro-man nu a fost aprobat de Ministe-rul Educa]iei din Israel (fiindc\ arda gânduri neavenite tinerelorevreice). Nu e acesta singurul mi-nister din lume care gre[e[te `ncontra unei c\r]i. {i ce dac\ nu e nprograma [colar\? Cu atât mai bi-ne! Programele [colare sunt, preades, moartea literaturii. Aceast\interdic]ie `i mai `ncânt\ ast\zi,poate, pe directorii de la marke-ting [i vânz\ri. Nu sunt `ntr-o ase-menea siuta]ie. Nu m\ `ncânt.

Am vibrat, `ns\, la cuvintelelui Amos Oz pe marginea c\r]iidumneavoastr\: „Iat\ o carte ca-re m-a impresionat... Nici m\cartragedia celor dou\ popoare nuumbre[te povestea de dragos tedin roman, construit\ cu ele-gan]\, cu precizie, cu o remarca-bil\ fine]e“.

C\ci acesta a fost sentimentulcare m-a tot `nso]it prin cele treianotimpuri (am remarcat c\ a]il\sat `n cartea dumneavoastr\ o

Toamn\, o Iarn\, o Var\. Am ob-servat absen]a Prim\verii dinVia]a dincolo de grani]\). Acesta:c\ povestea de dragostea dintreLiat [i Hilmi reu[e[te s\ fie chiardincolo de Israel [i de Palestina.Povestea aceasta ar r\mâne foar-te frumoas\ (de[i tragic\) [i dac\ei nu ar fi fost separa]i de ziduritot mai greu de dep\[it.

Cartea aceasta, Dorit, este omare poveste de dragoste, c\ci [ipove[tile de dragoste pot fi mari.Am vrut s\-]i spun asta, chiardac\ nu vei afla niciodat\.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Via]a dincolo de grani]\ (traducere din limbaebraic\ [i note de Any Shilon) a fost publicat\ laEditura Polirom anul acesta.

Scrisoare c\tre Dorit Rabinyan

Ion [i Gheorghe. Motiv de scandalNu mai ]in minte precis unde, darcred c\ `ntr-o carte de-a lui Una-muno am citit c\, atunci cândexist\ doi oameni antrena]i `ntr-oconversa]ie, de fapt avem de-a fa-ce cu [ase persoane diferite. S\ zi-cem, cazul lui Ion [i Gheorghe. ~iavem a[a: (1) pe Ion cum crede elc\ este, (2) pe Ion cum crede Gheor-ghe c\ este [i (3) pe Ion a[a cum este el `n realitate, respectiv (4) peGheorghe cum crede el c\ este, (5)pe Gheorghe cum crede Ion c\ este [i (6) pe Gheorghe a[a cum es-te el `n realitate. Fix [ase persona-je care arareori se suprapun. Bachiar a[ `ndr\zni s\ spun c\ astase `ntâmpl\ numai `n teorie.

~n via]a noastr\ obi[nuit\, mai`ntotdeauna Ion poate fi mediocru`n realitate, Ion s\ se considerefoarte de[tept, iar Gheorghe s\-lsocoteasc\ pe Ion prost de-a drep-tul. La rândul lui, Gheorghe poatefi `n realitate oleac\ paranoic,Gheorghe s\ nu aib\ nici un dubiu

despre sine c\-i normal la cap, iarIon s\-l cread\ pe Gheorghe ne-bun de legat. Sau invers. {i tot a[a,indiferent de atribut, un joc conti-nuu `ntre realitate [i `nchipuirilelui Ion [i Gheorghe despre sine [i cel\lalt.

{tiu, pare complicat, dar, dac\urm\ri]i cu aten]ie, e o noim\ `nschema asta. Lucrurile se com-plic\ [i mai mult, atunci când Ion[i Gheorghe se apuc\ s\-[i vor-beasc\ propriu-zis unul altuia,pentru c\ aici mai intervine o ches -tiune delicat\: contradic]ia dintrece spune Ion sau Gheorghe [i cegânde[te `n mintea sa Ion sauGheorghe.

Ca s\ exemplific\m, s\ zicemc\ Ion [i Gheorghe sunt doi fra]icare au mo[tenit un cal. O posibil\conversa]ie `ntre ei ar putea evo-lua cam a[a:

— B\i, Gheorghe, eu zic c\ celmai bine e s\ vindem calul [i s\`mp\r]im banii – spune Ion, cre-zându-se foarte de[tept.

„B\i, da’ prost `i Ion \sta! Cums\ vindem noi calul, când putemcâ[tiga bani frumo[i folosindu-l lamunc\?“, se gânde[te Gheorghe.

— B\i, Ioane, sincer nu vreauasta! Eu zic c\-i mai normal la caps\-l ]inem [i s\-l punem la treab\pe rând – spune Gheorghe.

„Nu, c\ Gheorghe \sta i nebunde legat! Ce dracu’ s\ ne com-plic\m noi cu gloaba asta?“, segânde[te Ion.

— B\i, Gheorghe, sincer mi separe o idee a[a, cam zurlie. Dac\moare calul [i nu ne alegem cu ni-mic? – spune Ion.

„Prostul \sta de Ion sigur vreas\ m\ fraiereasc\, s\ vând\ el ca-lul pe mai mult [i s\-mi spun\ miec\ l-a dat pe mai pu]in“, se gân -de[te Gheorghe.

„Nebunul \sta de Gheorghe vreas\ pierdem calul“, se gân de[te Ion.

— Adic\ tu m\ crezi pe minenebun?! – se enerveaz\ Gheorghe.

— Adic\ tu zici c\-s eu prost? –se enerveaz\ [i Ion.

— Da, b\, cretinule!— Tu vorbe[ti, b\, dementule?— Mori, b\, retardatule!— Ia-]i, b\, handicapatule, me-

dicamentele [i taci...{i tot a[a, pân\ când eventual

moare calul nefolosit, uitându-sela Ion [i la Gheorghe.

~ns\, oricât de complicat\ [i deabsurd\ ar p\rea schema de maisus, un lucru e sigur: cei trei Ion[i trei Gheorghe `ncep s\ se certeatunci când Ion [i Gheorghe con-sider\ fiecare `n sinea lui c\ numai unul – el `nsu[i – are drep-tate. Indiferent de subiect, de rea-litate, cearta e `ntotdeauna des-pre dreptatea fiec\ruia, `ntr-unconflict etern pornit de la faptulc\ fiecare se crede st\pânul ade -v\rului absolut. {i iese cu scan-dal când nimeni nu-i capabil s\lase ceva de la sine, când nici unulnu-i dornic s\ afle cum st\ cu ade v\rat situa]ia.

Ei, bine, acum `nmul]i]i tripladivizare a unui român (cum cre-de el c\ este, cum crede un alt ro-mân c\ este [i cum este el `n rea-litate) cu discrepan]a dintre cespune [i ce gânde[te, cu suspiciu-nea continu\ asupra celuilalt, culipsa de `ncredere `n orice autori-tate sau valoare comun\ prede-terminat\, cu lipsa educa]iei de a-l asculta cu aten]ie pe cel\lalt,cu lipsa bunului sim] de a ncercam\car s\-l `n]eleag\ pe cel\lalt,plus siguran]a ne[tirbit\ c\ el [idoar el are `ntotdeauna dreptate,plus o intoleran]\ visceral\ fa]\de orice nu pricepe – totul oridou\zeci de mi lioane de oameni,de `mp\r]it la câteva mii de su -biecte publice.

{i ve]i avea dimensiunea real\a haloim\sului românesc care neguverneaz\ atunci când ne apu -c\m s\ vorbim [i, mai ales, s\ fa-cem ceva `mpreun\.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 566» 13 – 19 mai 2017

opinii « 3

Nu pot s\ iau deloc `n serios obse-sia asta. Uneori m\ `ntreb r\u -t\cios dac\ nu e cumva psihanaliza-bil\, dac\ nu vine dintr-o anumit\nesiguran]\ legat\ de unitatea noas -tr\ teritorial\. Explica]ii pentrunesiguran]a asta s-ar g\si, iar `ncontextul viitoarei anivers\ri aMarii Uniri, una dintre ele – nucea mai m\runt\ – poate fi legat\de confruntarea cartografic\ a ce-lor dou\ momente: harta Româ-niei Mari din 1918 (sau, mai bine,1920) [i cea a României de acum,f\r\ Republica Moldova, f\r\ su-dul Dobrogei, f\r\ nordul Bucovi-nei. Nu m\ mir c\ tocmai patrio -]ii de mucava, na]ionali[tii gu -ri[ti arhicunoscu]i, au tras rapid

semnalul de alarm\, anun]ându-nec\ ungurii ne preg\tesc ceva cuTrianonul \sta 100. Ceea ce, pe dealt\ parte, ]inând cont de ten -din]ele xenofobe [i na]ionalisteale guvernului Orbán, nici n-ar fide mirare, fiindc\ demagogii suntdistribui]i uniform pe planet\.

Dar s\-i l\s\m pe Orbán [i ailui, cu ideea – sau speran]a – c\ os\ piar\ pe propria lor limb\.Haide]i mai bine s\ ne uit\m `nograda noastr\, la patriotismulnos tru de circumstan]\, fiindc\am remarcat c\ nimic nu umfl\mai tare t\râ]a patriotic\ a româ-nului decât vreo ac]iune „du[m\ -noas\“ a ungurilor.

Nu contest c\ exist\ pe-acolodestui nostalgici ai Ungariei Mari,

a[a cum [i noi avem obseda]ii no[ -tri, care viseaz\ la re`ntregirea]\rii `n grani]ele ei de odinioar\,ba chiar `n cele de niciodat\: cuBasarabia, cu Bucovina, cu Cadri-laterul bulgar, cu Banatul sârbesc[i Timocul etnic românesc – n cu-rând, de ce nu, [i cu ni[te enclaveromâne[ti din Italia [i Spania.Ceea ce vreau eu s\ remarc aici ec\ gonflarea mu[chilor patriotici`n fa]a maghiarilor ([i invers, de -sigur, dar noi suntem români, neintereseaz\ n primul rând ogradanoastr\) e dovada celui mai r\s -pândit tip de patriotism public dinultimele decenii, unul pe care l-a[numi patriotismul comod. Obse-sia Ardealului amenin]at a fost, edrept, `ncurajat\ [i de regimul

ceau[ist `n perioada sa acut na]io-nalist\, dar ea s-a perpetuat, apa-rent paradoxal, din pricina uneigoliri de substan]\ a ideii de pa-triotism. Cu alte cuvinte, s-a p\s -trat doar coaja lustruit\ a unuiconcept pentru care odinioar\ semurea. C\ e bine sau e r\u, nu staueu acum s\ judec. Doar constat.

O dovad\ clar\ o ofer\ pozi]iapublic\ a marilor patrio]i românifa]\ de Republica Moldova (sauBasarabia, p\mânt românesc), care n-a stârnit nici pe departe`nfl\c\rarea na]ional\ declan[at\de cel mai m\runt gest iredentistmaghiar. România Mare `nsemna[i asta, includea [i acele teritorii,populate de români. Dar pentru oposibil\ reunificare – ast\zi foarteimprobabil\, dup\ cum se [tie – arfi fost nevoie de ac]iuni concrete,bine gândite, de diploma]ie [i des-chidere, mai ales spre cei pe care

`i numim mereu, u[or arogant,„fra]ii no[tri de peste Prut“.

Mai mult, la ora actual\ perico-lul cel mai mare pentru stabilita-tea României nu vine din exterior,ci din interior. România se des-tram\: `ncet, dar constant. Avemcea mai mare rat\ a emigra]iei dinEuropa [i, din 1990 `ncoace, ]ara apierdut cam o cincime din popu -la]ie. Sistemul de educa]ie este dince `n ce mai ineficient, a[a c\ sun-tem nu numai mai pu]ini, ci [i maipro[ti. Mai `mb\trâni]i (media devârst\ cre[te constant), mai bol-navi, mai nesiguri pe viitor. Toateastea sunt rezultatul felului n carea fost administrat\ ]ara de mul]i,prea mul]i patrio]i. Dar, deh, e maicomod s\ ]ipi la televizor c\ vinho]ii s\ ne fure Ardealul. E maisimplu s\ stai [i s\ te prefaci c\ lup]ipentru ceea ce ai deja. Oricum, totpatriot se cheam\ c\ e[ti, nu?

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Patriotism comod

Peste cinci s\pt\mâni, PNL `[i va]ine congresul. Când spui PNL, tereferi la principalul partid de opo-zi]ie, nu la o forma]iune oarecare.Pu]ini cred `ns\ c\ liberalii vordeveni altfel dup\ marea sf\tuial\de luna viitoare. Nici m\car uniimembri liberali nu mai cred n re-vigorarea rapid\ a partidului, atâtde jos s-a ajuns.

Pe 17 iunie liberalii vor aveacongres, cu 5.000 de oameni, dar[ase zile mai devreme vor avea localegeri par]iale `n aproape 40 delocalit\]i, `ntre care [i dou\ re[e -din]e de jude], Craiova [i TârguJiu. Cine din PNL vorbe[te despreacest scrutin? E adev\rat c\ PSDare prima [ans\, cât\ vreme `nmulte dintre ora[e vor fi alegeripentru prim\rie dup\ demisiileunor oameni importan]i din PSD(vezi cazul Olgu]ei Vasilescu),`ns\ un partid serios se implic\ `norice b\t\lie electoral\, indiferentdac\ sunt alegeri la termen sauanticipate. {i indiferent dac\ aresau nu [anse. Pentru c\ una e s\ pierzi la o diferen]\ de 40 deprocente, altceva e s\ te ba]i pen-tru orice vot [i s\ pierzi onorabil.~n definitiv, e un bun exerci]iupentru a te organiza, pentru a `n -cerca noi strategii, dup\ ce te-aif\cut de râs la ultimele alegeri.

PNL nu e interesat de nimic,nici m\car c\ `i pleac\ membrii.

Nu mai bate nimeni la u[a PNL,nu mai intr\ nici o personalitate,partidul s-a transformat `ntr-ostructur\ `nchis\, care nu mai co-munic\ `n exterior. Singura preo-cupare din aceste zile e cum seocup\ func]iile la congresul din iunie. Conteaz\ doar scaunele ca-re le asigur\ prezen]a apoi pe liste.

PSD a câ[tigat deta[at alegeri-le, `ns\ avem `nceputul de guver-nare cel mai instabil din ultimii 20de ani `ncoace. Nici o alt\ forma -]iune n-a avut sute de mii de oa-meni `n strad\ la o lun\ dup\ ce acules voturile electoratului. PSDs-a preocupat doar de scoatereacorup]ilor din pu[c\rii [i de `m -blân zirea DNA. Au existat cevade cizii economice, `ns\ [i acestea

luate dup\ amân\ri repetate [i discu]ii inutile. Plus c\ anun]atelecre[teri de lefuri risc\ s\ duc\ `n[an] o economie abia ie[it\ dinlunga criz\. Logic ar fi fost ca prin -cipala forma]iune de opozi]ie s\profite de conjunctur\ [i s\ `nghe-suie PSD `n col] chiar din primeles\pt\mâni ale anului 2017. Nu doar c\ nu s-a `ntâmplat asta, dar liberalii se bâlbâie [i mai tare, oa-menii partidului lipsind `n mo-mente cruciale la dezbaterile dincomisiile parlamentare.

Mul]i au spus c\ Gorghiu [i Bla-ga au tras partidul n jos. C\ ei suntde vin\. E adev\rat c\ ambii auluat decizii catastrofale la nceputulanului trecut (desemnarea candi-datului la prim\ria Bucure[tiului

a fost semnalul dezastrului pentruPNL) [i c\ forma]iunea n-a avutcap sau coad\ nici la locale, nici laparlamentarele din toamna lui2016. ~ns\ ambii conduc\tori auf\cut pasul `n spate de câteva luni.E mai vioi acum PNL? Sunt [anseca dup\ congres partidul s\ se sta-bilizeze [i s\ `nceap\ s\ creasc\?Greu de crezut, mai degrab\ nu.

Vedem acelea[i cooperative ca-re urzesc planuri [i cam aceia[i oa-meni care alearg\ dup\ func]ii.Cris tian Bu[oi [i Ludovic Orban sebat pentru [efia partidului, `ns\ nici unul nu rupe gura târgului.Bu[oi ar fi varianta care ar ngropadefinitiv PNL `n urm\torii patruani, `n timp ce Orban pare r\ul celmai mic, `ns\ f\r\ capacitatea de atracta forma]iunea c\tre 30 la sut\.

~ntre cei doi graviteaz\ coope-rativa liberal\, din care fac partemereu acelea[i personaje: Atana-siu, Voicu, Petrache.

Mul]i se `ntreab\ ce face KlausIohannis `n aceast\ perioad\, da -c\ `l mai preocup\ viitorul PNLsau [i-a luat gândul de la al doilea

mandat. Cum se va bate la prezi-den]ialele din 2019 dac\ nu vaavea o for]\ politic\ s\n\toas\ ca-re s\-l sus]in\?

Posibil ca pre[edintele s\ aib\alt calcul, `n condi]iile `n care pre-ziden]ialele difer\ de restul alege-rilor, `ntrucât implic\ emo]ie [iasigur\ o prezen]\ superioar\ lavot. Dac\ d\m `ns\ timpul `n ur -m\, scrutinul din 2014 n-ar fi fostcâ[tigat probabil de Iohannis n tu-rul doi dac\ n-ar fi ap\rut boac\nacolosal\ a lui Ponta cu dias pora. Eadev\rat c\ PSD e maestru al gafe-lor la preziden]iale (Geoan\ laVân tu, Ponta cu blocarea votului`n afara ]\rii), `ns\ prezidentul ac-tual are nevoie de un partid n spa-te pentru b\t\lia de peste doi ani.

Unii vorbesc chiar de o ruptu -r\, `ns\ e complicat s\ mai faci unpartid de la zero. Un partid de opo-zi]ie puternic face guvernareamai responsabil\. Deocamdat\PSD trop\ie, PNL `nc\ nu se re -g\se[te. Urmeaz\ s\pt\mâni deci-sive la liberali.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

PNL, cooperativa cu procente pu]ine

Se apropie aniversarea unui secol de la Marea Unire [i `ncep s\ se `nfierbânte spiritele.Recent guvernul maghiar a anun]at `nfiin]area unei comisii Trianon 100, iar asta, bine -`n]eles, nu avea cum s\ nu stârneasc\ `n vecinii de dincolo de gard (adic\ noi, românii)obsesia iredentismului, teama c\ maghiarii vor iar, nu se [tie cum, s\ ne fure Ardealul.

4 » muzic\


CENTENAR DINU LIPATTI

Cazul Sofia Matvienko vs.Luigi Gageos & comp. sau cum s\ abuzezi de „branduri“

Poate nu a[ fi dat importan]\ ges -tului, totu[i extrem de neobi[ nuit`n istoria concursurilor muzicale,dac\ nu a[ fi v\zut postat pe Face-book un mesaj calomnios [i abu-ziv al directorului de programe alConcursului, Bogdana Hora]iu,amintind de un denun] la Securi-tate. ~l redau: „povestea ade v\rat\[...] e c\ aceasta [i.e. Sofia Matvien-ko] dorea s\ emigreze `n MareaBritanie (via România prin con-curs) `mpreun\ cu alte 3 persoane(care nu aveau nici o leg\ tur\ cucompeti]ia). [...] Pentru informa-rea dvs. Centrul Na]ional de Vize,Centrul European de Vize [i Am-basada României la [sic! V.E.]Ucraina au fost informate despreaceste inten]ii. Descalificarea eidin concurs a fost un demers abso-lut necesar `n urma acestor min-ciuni [i distorsion\ri. Ne asum\m«vina» de a nu fi de acord cu folo-sirea unui concurs interna]ionalde prestigiu pentru ca 4 persoanes\ emigreze, ocolind legea (OUDnr. 194/2002, ordonan]a privindregimul str\inilor `n România)“.

A[a s\ fie? Trec peste faptul c\zisul concurs „de prestigiu“, contrar

unei decizii `n instan]\, continu\s\ abuzeze de marca [i sigla „Jeunesse“, ce apar]in unei re]eleinterna]ionale de sus]inere a tine-retului. Trec [i peste faptul c\ se abu-zeaz\ implicit [i de numele [i faimalui Dinu Lipatti pentru o afacere, cea prins aripi de la lansarea ei.

Dar cum po]i s\ te r\zbuni peun copil de 15 ani, a c\rui familienu poate pl\ti sumele de cazare,impuse ilegal de dl Luigi Gageos [ide clica sa?

~ntr-un interviu publicat pe site-ul Radio Europa Liber\ am n -cercat s\ clarific lucrurile vorbindcu Iulia Matvienko, absolvent\ aFacult\]ii de Drept de la Universi-tatea Poltava din Ucraina, sora [itraduc\toarea tinerei Sofia.

Dup\ spusele ei: „Cum, din p\ -cate, la noi `n Ucraina `n prezentnu exist\ o [coal\ foarte bun\ deflauti[ti, Sofia `ncearc\ s\ partici-pe la cât mai multe concursuri [ifestivaluri interna]ionale, deoare-ce e o mare [ans\ s\ `ntâlneasc\diferi]i flauti[ti [i profesori [i s\studieze cât mai mult. Pe de alt\ par-te, cum acest concurs pretinde c\are sprijinul principesei Margareta,

i s-a p\rut de `ncredere [i a deciss\ participe la el. [...]Am trimis ce-rerea de nscriere la Concurs ntr-oprim\ scrisoare la sfâr[itul lui fe-bruarie; ni s-a spus s\ cerem [i oscrisoare-invita]ie pentru a c\p\ -ta viza turistic\, dar organizatoriine-au zis s\ a[tept\m pân\ când se`ncheie nscrierile, n martie. Atuncile-am scris din nou, iar ei ne-aur\spuns c\ pentru a c\p\ta scri soa -rea-invita]ie avem trei obli ga ]ii,una dintre ele fiind s\ pl\tim `ntâicazarea. Deci au refuzat s\ ne tri-mit\ invita]ia [pentru viz\]“.

{i aici intervine surpriza: „Eravorba de 945 de euro pentru treipersoane, pentru o s\pt\mân\ laBucure[ti. O sum\ pe care nuaveam de unde s\ o pl\tim. Sunt,`ns\, obi[nuit\ s\ folosesc serviciilede Bed and breakfast pe Internetpentru a `nchiria apartamente di-rect de la proprietari [i a[a amg\sit unul pentru o s\pt\mân\ cu220 de euro pentru noi toate, `ncentrul Bucure[tiului, [i urma s\-l pl\tim dup\ ce Sofia c\p\ta`n registrarea“. ~n ciuda mesaje-lor repetate, Sofia Matvienko nu amai primit r\spuns de la organi-zatori, iar la 15 aprilie i-a sositscrisoare de „descalificare“ sem-nat\ de Luigi Gageos.

Despre veniturile familiei [iposibilit\]ile de finan]are a studii-lor muzicale ale talentatei flautis -te ucrainene, Iulia Matvienko ne-a spus: „Am norocul unei suroriextrem de talentate, dar din p\ca-te familia noastr\ are un venitmic. ~n Ucraina este foarte greu deg\sit un profesor bun [i cu nume,a[a c\ am solicitat diverse burse.A primit una anul acesta, la {coa-la de var\ pentru flaut «WilliamBenett» `n Marea Britanie, [i ac\p\tat [i o burs\ de la Clubul

Rotary, Funda]ia Schlossturm dinDüsseldorf, care ne sprijin\ foartemult“. Sofia a primit numeroasepremii pân\ acum: „Ultimul a fosto men]iune la Concursul Interna -]ional de Radio Concertino dinPraga, categoria flaut, [i va merge`n sudul Boemiei la Festivalul mu-zical din iunie. E câ[tig\toarea Con -cursului «Severino Gazzelloni»din Italia de anul trecut [i `n aceas -t\ calitate a sus]inut primul eiconcert privat `n octombrie. Este,de asemenea, câ[tig\toarea Pre-miului al II-lea la Concursul In-terna]ional de Flaut pentru Stu-den]i din Olanda“.

Am ntrebat-o dac\ au mai avutdificult\]i cu vizele turistice pen-tru alte ]\ri [i dac\ au inten]ia dea emigra `n Marea Britanie. „Nu,niciodat\, nici `n UE, nici `n alte]\ri, cum ar fi Argentina, unde amparticipat la un festival. [...]E o si-tua]ie aproape caraghioas\, fiind -c\ Sofia a fost anul trecut n Sco]iala cursurile {colii interna]ionalede flaut, [i atât ea, cât [i eu ca`nso]itoare am avut vize pentruMarea Britanie. ~n iulie anul aces -ta vom merge din nou la o [coal\de var\ `n Marea Britanie. Estecomplet aiurea [ce se spune la Bu-cure[ti]. E imposibil s\ emigrezi

`n Marea Britanie folosindu-te deun concurs din România. Vizelese acord\ separat pentru România[i Marea Britanie, iar acolo nicinu vom mai avea nevoie [dup\noile reglement\ri UE privind vi-zele pentru ucraineni]. Totul esteatât de absurd!“

~ntr-adev\r, mai mult decât ab-surd, o form\ de corup]ie mascat\[i o atitudine inuman\, ce nu res -pect\ demnitatea unor tineri talen-ta]i [i risc\ s\ le pun\ n primejdiecariera. {i care ar trebui ancheta t\[i penalizat\ de organele `n drept.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Eram preg\tit s\-mi continui comentariile pe margi nea pasionantului volum decoresponden]\ Dinu Lipatti, dar m\ v\d silit s\ amân subiectul `n urma unui S.O.S.primit din Ucraina. O tân\r\ flautist\ ucrai nean\ de mare talent, `n vârst\ de 15ani, Sofia Mat vien ko, a `ncercat s\ se `nscrie la concursul cu numele Jeunesse In-ternational Music Competition „Dinu Lipatti“, ce `ncepe azi la Bucure[ti, [i a fostrespins\ brutal prin decizia celor doi directori, Luigi Gageos [i Bogdana Hora]iu. A fost „descalificat\“, cum st\ scris pe site-ul concursului, iar pretextul i s-a comu-nicat printr-un e-mail `n care se spune c\ „ar fi `nc\lcat re gulamentul“ competi]iei.


carte « 5

Emil Cioran:`ntre Orfeu [i Diogene

George Neagoe

Eseul Martei Petreu, Despre bolilefilosofilor: Cioran, este o teorie apersonalit\]ii creatoare, privit\ caobiect de arheologie: „Eu cred c\ elne d\ o foarte precis\ descriere aomului [i a con di]iei umane laie[irea (poate ar trebui s\ spun: laexpulzarea) din epoca [i mentalita-tea teologic\ [i teleologic\. Din epo-ca n care omul se mai raporta, prin[oapte ori prin urlete, nu conteaz\,la Dumnezeu. La transcendent“ (p.209). Ar fi posibil\ o nuan]\. S\ nufie perceput ast\zi un atribuit speci-fic divinit\]ii – mântuirea –, iardumnezeirea s\ fie chemat\ doarpentru a satisface, prin for]a hazar-dului, nevoia de miracol. Etapa cu-prins\ `n studiul Martei Petreu `[ig\se[te una dintre `ntâmpin\rilesimbolice `n versurile lui Blaga:„Eram a[a de obosit/ {i sufeream/Eu cred c\ sufeream de prea multsuflet“ (Leag\nul, `n vol. Pa[ii pro-fetului, 1921). ~ntr-o vreme desfâr[eal\, sensibilitatea atrofiat\n\[tea spirite deja epuizate emo]io -nal, n]elep]ite prematur – religioase,dar necredincioase –, copii obseda]ide p\catul str\mo[esc. Probabil c\tân\rul Cioran s-a sim]it orfan ase-menea lui Adam, aruncând vinaasupra Creatorului.

Tr\ind, pân\ la b\trâne]e, ca unprunc abandonat, exagerându-[inostalgia dup\ vârsta intrauterin\,gânditorul st\, potrivit Martei Pe-treu, la umbra lui Orfeu descins `ninfern. Interpretarea e valabil\ [idac\ judec\m lucrurile astfel. Cobo-rât `n adâncuri, tot de „pe culmiledisper\rii“, poetul a adus cu sinesl\biciunile firii. Neglijându-[i me-nirea autentic\, aceea de a fi r\masneclintit `n linia `ntâi, s-a uitat `nurm\. Nu pentru c\ Euridice ar fifost irezistibil\ (i.e. femeia – jugulb\rbatului) sau pentru c\ ne`nfrica-tul c\l\tor ar fi c\utat o confirmarea promisiunii f\cute de Hades.

Orfeu merge prin bezn\, iar luminareal\, de[i neajuns\, l a[teapt\ afa -r\ [i-l va orbi. Ne`ncrederea `n ca-lea de `ntoarcere `nseamn\ [i ezita-rea celui c\ruia i se „deslu[e[te“drumul cu o f\clie care bate din spa-te. Iar aceast\ scânteiere, necesar\`n aparen]\, este am\gitoare, decifals\, deci p\c\toas\: „Dac\ vrem s\ignor\m caracteristicile bolii Alz -heimer [i faptul c\ ea poate lovi peoricine, dac\ vrem s\ g\sim un sensal acestei boli `n economia bolii luiCioran, atunci putem s\ spunem c\filosoful a f\cut o maladie conform\cu dorin]a lui de regresiune, de`ntoarcere la indistinc]ia de dinain-te de apari]ia con[tiin]ei; [i c\, deci,boala Alzheimer a fost regresiuneatotal\ [i total reu[it\ pe care acestmare regresiv a realizat-o pân\ laurm\“ (p. 172). Visul lui Cioran afost, cu unele rezerve, acela de a nua mai gândi gândirea, de a sc\pa deschizoidia care intervine odat\ ceomul, penitent pentru neascultare,`ntrerupe comuniunea cu Dumne-zeu, `ncetând s\ se raporteze exclu-siv la El, preferând s\ se ocupe deru[inile cugetului.

Filosoful a trecut prin p\timirilemarginalilor, ridicate la rang depredispozi]ie intim\. S-a angajat,din 1937 definitiv, „`n [omerie“,deve nind liber-profesionist sau,cum recent se zice, freelancer. Refu-zând titlurile [i premiile, ca un veri-tabil avangardist, acomodându-segreu cu retardul francez `n a-i recu-noa[te valoarea, a f\cut bre[\ n ca-non, a[ezându-se, confortabil, chiar`n centru. De aici vine `ntrebarea:dac\ ì dispre]uia pe cinici, de ceavea atitudinea lui Diogene? S\ad\ug\m faptul c\, `ntr-un anumesens, [i filosoful antic era, aseme-nea lui Cioran, un apatrid. Portre-tul reconstituit de Marta Petreu ìapar]ine unui boem bovaric. Pen-tru salubritatea spiritului critic nuprisose[te precau]ia. Ca n cazul luiBacovia, st\m `n fa]a unei dileme.

Scenariul dezagreg\rii, al lumii `ndisolu]ie despre care vorbea E. Lo-vinescu, s\ fie interpretat `n regis-tru ironic? {tim totodat\ c\ un Tra-tat de descompunere a scris [i Cio-ran: „E cu putin]\ ca multe dintresimptomele lui s\ fi fost un para-van, un ecran, creat de adâncurilepsihismului s\u pentru a-i da de lucru [i a-l proteja de durerea –aceasta, crâncen\ – a e[ecului; desuferin]a de a se [ti lipsit de impor-tan ]\“ (p. 197). Ne situ\m, ne`ndo-ielnic, n acea veche paradigm\ cul-tural\ care a suprapus, nu doar eti-mologic, monumentul [i mormân-tul. Ni[te locuri funerare – case aleeternit\]ii – erau piramidele, tem-plele [i statuile `nchinate zeilor.

Filosoful a fost ]inut pelume de con[tiin]a bolii

Agita]ia psihosomatic\ nu s-a tem-perat prin cuvântul scris, ci prin re-cluziune. De la debut, Cioran [i-aconstruit, n buna tradi]ie bizantin\pe care o deplângea, imaginea demonarh oriental, omnipotent, darascuns, captiv `n treburi socotite, `n genere, trândave. Dup\ câte separe, Pe culmile disper\rii a rodit „dintr-un, vai!, reumatism, urmat deo lung\ perioad\ de insomnie. {i,de[i a scris multe c\r]i, pentru elboala n-a fost nvins\, ci l-a urmat caumbra, toat\ via]a. Iar la un mo-ment dat, `n Neajunsul de a te fin\scut, el `nsu[i definea o cartedrept o sinucidere amânat\“ (p. 7).Lucrurile s-au amplificat dup\ a do-ua tinere]e, `n mansarda parizian\de pe rue de l’Odéon. Vizitatorii in-trau doar anun]a]i, primi]i fiind`ntâi de Simone Boué, atenta [i`n]eleg\toarea lui partener\, care,`n dese rânduri, s-a purtat ca o sor\mai mare, veghindu-i umorile, a[acum f\cuse, `n prima jum\tate a secolului al V-lea, Pulcheria cu Teo-dosie al II-lea, `mp\ratul roman de R\s\rit. Cu mintea `nce]o[at\,

bruiat\ de goluri de memorie, Cio-ran putea s\ treac\, b\nuim, prinetape imprevizibile de ntrerupere acontactului cu realitatea [i cu pro-priile sentimente. Din cauze incerte,o inteligen]\ atât de sclipitoare aajuns, pas cu pas, victima dezechili-brelor [i a confunziilor.

Nelini[tea, care l-a `ntov\r\[itdin adolescen]\, n-a fost potolit\ dedrume]iile franceze pe biciclet\, cide un fel atipic de sedentarism:„A[a cum prin]ul Bolkonski, `nain-tea mor]ii, `[i muta toat\ noapteaculcu[ul dintr-un loc `n altul, doar-doar o s\ poat\ adormi, [i Cioran [itot muta masa de scris [i scaunulprin cas\ – m\ rog, prin mansard\ –,doar-doar o s\-[i g\seasc\ loculideal pentru lucru, inspira]ia“ (p.187). Suferind ntruna, de la cele din -tâi dureri articulare, resim]ite acutpe la 16-17 ani, Cioran a dep\[it spe-ran]a de via]\ a societ\]ii. Am fi is-piti]i s\ spunem c\ filosoful a fost]inut pe lume de con[tiin]a bolii. Aavut loc, `n etape inegale, o lupt\contra cronometru cu sine: „Deoa-rece bolile (care `n tinere]e i-au de-clan[at creativitatea, dar la maturi-tate i-au frânt-o drastic), dieta [i me-dica]ia i-au «stins» mintea [i l-au

adus `ntr-o sterilitate scriitoriceas -c\ penibil\, când reu[e[te s\ scrie,constat\, fericit, c\ scrisul `nsu[i este o vindecare, chiar dac\ numaia dezordinilor psihice“ (p. 136-137).A suferit pân\ când s-a `nv\]at cusl\biciunile trupului, integrându-le`n normalitate. Or, aceast\ re la]iede complicitate, instalat\ ireversi-bil `n preajma jubileului, când filo-soful m\rturisea c\ st\ r\cit vreo[ase luni pe an, a `n\sprit dorin]ade a-[i construi biografii. Intr\ `naceast\ sfer\ [i rela]ia de medic–pacient pe care o `ntre]ine cu Au-rel, fratele s\u (p. 151). Dup\ cumobserv\ Marta Petreu, de[i ì sf\tu-ia cu vred nicie pe al]ii, filosoful `[isabota s\n\tatea.

De ce totu[i n-a `n]eles [i n-a `m -br\]i[at suferin]a Cioran? Poatepentru c\ nu l-a recunoscut pe Dum -nezeu `n experien]ele extatice (pp.77-94). Sau poate pentru c\ nu [i-adat seama de o mare tain\. DrumulDamascului nu este clipa converti-rii, a `ntoarcerii c\tre sine pentru asluji necondi]ionat divinitatea, ci,dup\ m\rturia Sf. Apostol Pavel (Epis -tola c\tre Filipeni 3, 12), momentul`n care Dumnezeu te alege, te ia `nbra]e, te ridic\ [i nu te mai las\.

A treia edi]ie a volumului Martei Petreu, Despre bolile filosofilor: Cioran (ed. a III-a,rev\zut\ [i ad\ugit\, Polirom, 2017), reprezint\ un moment `n care putem s\ arunc\m o privire retrospectiv\ asupra carierei c\r]ii [i s\ vedem totodat\ ce o face s\ r\mân\`ndeajuns de actual\ `ncât s\ ajung\ la o a treia edi]ie. Evident, figura lui Cioran este unade natur\ s\ fascineze cititorii de ieri [i de ast\zi, iar explorarea pe care o `ntreprindeMarta Petreu relev\ noi posibilit\]i de a-l `n]ele ge pe filosoful care a ales marginalizarea[i care era convins c\, fa]\ de ceea ce promitea `n tinere]e, nu a reu[it s\ fac\ mare lucru.


6 » eveniment

Colocviu interna]ional „Marta Petreu“ la Napoli

Ovidiu Pecican

Nu peste tot a `nfiin]at Româniaultimului secol institu]ii culturalemenite s\ dea sprijin tinerilor cer-cet\tori [i arti[ti, dar `n Italia, ca[i `n Fran]a, asemenea oficii auexistat [i exist\, mediind `n chipfericit contactele culturale `n ceeace ultimii zece ani au revelat a fipeisajul aceleia[i patrii comuneeuropene la modul cel mai concretcu putin]\. Iat\ c\, de curând, la`nceputul lui aprilie, unul dintrea[ez\mintele culturale române[tiprezente `n dinamica actual\ amanagementului intelectual, In-stitutul Român de Cercet\ri Uma-nistice [i Cultur\ din Vene]ia, s-aal\turat ini]iativei departamentu-lui de Studii Literare, Lingvistice[i Comparate al Universit\]ii deStudii Orientale din Napoli, `n ca-drul c\ruia func]ioneaz\ un mic,dar animat nucleu academic de ex -per]i `n românistic\, organizând

Dou\ zile de studiu `n onoareaMartei Petreu. Profesor universi-tar la Cluj, specializat\ `n cerceta-rea filosofiei române[ti, poet\ [iprozatoare cunoscut\ [i premiat\de breasla scriitorilor, dar [i au-toare de studii [i de monografii de-dicate filosofiei moderne din ]aranoastr\ [i dinamicii culturale ro-mâne[ti interbelice, cu popasurierudite [i teze incitante referitoa-re la câteva dintre marile figuriale genera]iei ’27 (Cio ran, Ionesco,Noica, Mihail Sebastian [i profe-sorul acestora, Nae Ionescu), Mar-ta Petreu [i-a v\zut traduse, `n de-cursul anilor, mai multe c\r]i,atât dintre cele de exegez\, cât [idintre cele artistice, `n italian\, `nfrancez\, `n englez\, sârb\ [i ma-ghiar\, f\cându-[i loc `n aten]iapublicului cultivat european, dar[i `n cea a cititorilor de peste

ocean, unde volumul ei dedicattrecutului „deocheat“ – fiind c\ re-zonant cu extremismul de dreaptainterbelic – al lui Cioran a ap\rutla o editur\ important\ american\.Fa]\ de toate aces te deschideri, ca-re, fiecare, a `nsemnat câte cevapentru mai buna cunoa[tere a culturii de la Dun\re [i Carpa]i –turneele poetice din Fran]a [i lan s\rile de carte urmate de confe-rin]e din Italia [i din Ungaria –,cea italian\ s-a dovedit mai con-sistent\ [i mai alert\. Ea nu s-a re-zumat la prezen]e sporadice aleautoarei de la Cluj `n libr\rii [iprin institu]iile specializate, ci,al\turi de apari]ia unei antologiide versuri reprezentative introdu-se printr-un studiu empatic [icomprehensiv al universitaruluitorinez Roberto Merlo, care a [it\lm\cit cu har lirica petreuan\,

a inclus, pân\ `n prezent, dou\ vo-lume de filosofie: cel despre tine -re]ea cioranian\ [i culegerea de stu-dii referitoare la marile problemeale culturii române[ti filosofice [iideologice De la Junimea la Noica,un vast arc de cerc peste un timp ala[ez\rilor [i rea [ez\rilor moder-nit\]ii române[ti `n albiile tema-tiz\rilor [i al abor d\rilor chestiuni-lor legate de dezvoltarea noastr\.

Capacitatea culturii italiene dea recepta nout\]ile puse `n circu-la]ie, cu mare curaj intelectual [i,nu o dat\, sfidând opinia domi-nant\ preformat\ a publicului ro-mânesc, s-a dovedit remarcabil\.Giovanni Rotiroti, universitar flo-rentin invitat de mai mul]i ani s\se `ngrijeasc\ de destinele româ-nisticii la Napoli, `n ambian]aUniversit\]ii de Studii Orientale[i a departamentului mai sus

men]ionat – `n condi]iile `n careminoritatea cea mai consistent\numeric din metropola sud-ita-lian\ se dovede[te cea româ-neasc\ – a patronat traducerea c\r -]ilor de studii deja men]ionate aleMartei Petreu, socotindu-le repre-zentative pentru elucidarea ches -tiunilor celor mai spinoase dintrecutul recent românesc, dar [iilustrative pentru talentul anali-tic [i scrierea expresiv\ a autoarei.Dup\ apari]ia celei de-a doua c\r]i,universitarul florentino-napoli-tan – cu o excelent\ cunoa[tere aculturii române, ca urmare a uneivoca]ii [i pasiuni bine orientate nanii form\rii sale cu ajutorul luiMarin Mincu, dar [i prin tenacestr\danii proprii – a organizatdeci, `n zilele de 4 [i 5 aprilie a.c.,`mpreun\ cu tân\ra autoare [itra duc\toare din român\ Irma

Faptul c\ Italia manifest\un interes viu [i ardentpentru cultura european\nu este o noutate. EvulMediu [i apoi Rena[tereaau creat, prin obiceiurile lor c\rtur\re[ti din penin-sula italic\, obi[nuin]aunor a[tept\ri `nalte re -fe ritoare la reactivitateac\rtur\ reasc\ italian\.A[a s-a `ntâmplat `n vre-mea studiilor padovaneale tân\rului ConstantinCantacuzino din }araRomâneasc\, dup\ jum\ -tatea secolului al XVII-lea,a[a a fost [i `n r\stimpulperiplului roman al tâ n\ -rului moldovean Gheor gheAsachi, `n epoca na po -leonian\, [i a[a s-a petre-cut [i mai pe urm\, când,`n `nfloritoa rea contem-poraneitate postbeli c\,mai mul]i oameni de cul-tur\ români [i-au g\sitazilul nu doar `n peisajulurban de acolo, ci [i `ncultura italian\.

Carannante, cele dou\ zile de stu-diu dedicate discut\rii contribu -]iilor Martei Petreu la cunoa[te-rea culturii române. Am\nuntulc\ discu]iile nu au ales drept te -m\ vreo chestiune de cultur\ oc-cidental\, ci una româneasc\, mise pare de cea mai mare rele-van]\ [i importan]\. Italia pareastfel prima dintre ]\rile vesticecare realizeaz\ c\ marile dezba-teri de idei din literatura [i din filosofia român\ de la mijlocul se-colului XX sunt o pagin\ de cul-tur\ european\, c\ nu au nimicdintr-o pozi]ionare marginal\ [ic\, dimpotriv\, ele pot permitelu minarea dintr-un unghi diferit,sub multiple aspecte, a dinamici-lor social-politice [i cultural-civi-liza]ionale din Occident.

Aten]ia perspicace [i vie a luiGiovanni Rotiroti fa]\ de anii [ide curentele de idei `n cadrul c\ -rora s-au afirmat câteva marivoci ale universalit\]ii postbelice –Cioran, Ionesco, Eliade, dar [iNoica – [i capacitatea lui de a decela importan]a nucleului de tineri filosofi bucure[teni care ul-terior au `mbog\]it cultura euro-pean\ cu incontestabile valori au`ntâlnit nu numai un public stu-den]esc receptiv. Lui i s-au al\tu-rat exper]i [i pasiona]i din altecentre universitare (Milano, Sie-na, Pisa), tot a[a cum Marta Pe-treu a venit la `ntâlnire `nso]it\,ea ns\[i, de doi corifei ai culturiiromâne actuale (unul dintre ei fiind cel ce consemneaz\ acesterânduri, iar cel\lalt, fosta disci-pol\ doctoral\ a profesoarei Pe-treu, dr. Amalia Lumei).

Discu]iile s-au purtat, vremede o dup\-amiaz\ [i `n diminea]aurm\toare, la etajele – [i, `n pau-ze, pe terasele – unui admirabiledificiu, Palazzo Santa MariaPorta Coeli, unde se afl\ sediulde partamentului gazd\.

Colocviul a fost deschis afabilde profesorul Augusto Guarino,coordonatorul Departamentuluide studii literare, lingvistice [icomparate din cadrul universi -t\]ii napolitane. Amfitrionul Gio -vanni Rotiroti, autor al unei operede comentator avizat al culturiiromâne contemporane, inclusival unor c\r]i scrise direct `n ro-mân\, a prezentat Note critice pemarginea unei c\r]i de Marta Pe-treu, vorbind despre volumul destudii De la Junimea la Noica(Ed. Orthotes). Apoi, Irma Caran-nante, a glosat pe tema Românieitotalitarismului. Mattia LuigiPozzi de la Universitatea Catolic\din Milano s-a pasionat de stu-diul „Portretului «`nv\]\torului»ca diavol“ cu referire la percep]iacontemporan\ asupra lui Nae Ionescu, `ntr-o comunicare des-pre Istoria micrologic\ a Martei

Petreu, n care a implicat perspec-tiva monadologic\ a lui Leibniz,l-a adus `n discu]ie pe Bruno Ba -uer [i a `ncheiat observând c\ in-terpretarea Martei Petreu la isto-ria culturii române contureaz\ oetic\. Giancarlo Baffo, universi-tar din Siena, [i-a focalizat aten -]ia asupra Filosofiilor paraleleale autoarei, socotite pline de su-gestii `n `n]elegerea „MareluiAnonim“ blagian [i de maxim\utilitate `n editarea Trilogiei cul-turii de Blaga (de care profesorulBaffo s-a ocupat cu succes `nspa]iul italian, `ncununând maivechi [i st\ruitoare eforturi ro-mâne[ti). Antonio di Gennaro apus retoric `ntrebarea Cât de „de-ocheat“ este trecutul lui Cioran,cu observa]ii care au punctat `nchip fericit interpretarea clujean\,dându-i prioritate `n fa]a altora,str\ine. Astfel, prin doar câtevaore de discu]ii, `n aula academic\unde se desf\[urau lucr\ rile aces-tui veritabil atelier filosofic s-aconturat un spa]iu de cunoa[terefilosofic\ [i cultural\ ro mâneasc\impresionant prin acu rate]ea in-form\rii [i prin apro fundata ana-liz\ a contri bu]iilor petreuane. Filosofia româneasc\ s-a v\zut ce-lebrat\ `n mod direct, pe catedranapolitan\ a[ezându-se volumulrecent tradus din Marta Petreu [iTrilogia culturii de Lucian Blaga,al\turi de care profesorul Baffo aa[ezat [i fotocopia Filosofiilor pa-ralele realizat\ dup\ edi]ia româ-neasc\ de la Polirom.

~n cursul dimine]ii de 5 apri-lie, partitura a revenit partici-pan]ilor români. ~n ce m\ pri ve[te,am punctat [i contextualizat apor -turile Martei Petreu `n descifra-rea genera]iei ’27, `n deceniulimediat urm\tor c\derii comu-nismului, eviden]iind carac terul„senzorial acut“ al recept\rii [ipo lemicile t\ioase izbucnite cuprilejul apari]iei principalelor eic\r]i de hermeneutic\ filosofic\[i cultural\. La rândul ei, dr. Ama -lia Lumei, autoare a unei tezedoctorale despre filosofie [i mas-culinitate n România interbelic\,a[a cum se reflect\ ea n publicis-tica [i literatura studentului Mir-cea Eliade, a punctat importan]arevistei cultural-literare „Apos-trof“, gândit\ de Marta Petreu depeste un sfert de secol, [i a glosatdespre orientarea `n dr\znea]\ acercet\rii din [coala doctoral\ defilosofie româneasc\ a Univer-sit\]ii Babe[-Bolyai. Tra duc\ -toarea Magda Arhip (pe materiaprim\ oferit\ de traducerile pecare le-a f\cut din Petreu, Paler [ial]ii) a prezentat un eseu desprearta traducerii, `mbinând admi-rabil perspectiva traductologic\cu formul\rile inspirate, cu va-len]e lirice [i confesive, precum

[i cu un versant filosofic, ea sur-prinzând intimitatea apropieriidintre autorul tradus [i artistulcare `l t\lm\ce[te prin mediereatextual\. La fel, Camelia SandaDragomir, universitara con st\n -]ean\ lector la Napoli, a interpre-tat prin sondaj, din perspectiv\lingvistic\ foarte aplicat\ petext, romanul Acas\, pe CâmpiaArmaghedonului.

~n sal\ s-au aflat [i al]i româ -ni[ti, precum cercet\torul vechiiliteraturi române, dr. GiuseppeStabile, autorul unei teze desprefelul cum apar românii `n texteleliterare medievale franceze, pri-lej de revedere [i de re`nchegarea prieteniilor.

~n `ncheierea `ntâlnirii a avutloc alocu]iunea autoarei omagia-te, pe care profesorul Baffi nu ezi-tase s\ o socoteasc\ autoare decapolavori, iar Matteo Luigi Pozzis\ o socoteasc\ admirabil\ [i ex-cep]ional\, omagiind astfel impli-cit vitalitatea [i altitudinile cul-turii române actuale. Marta Pe-treu a rostit o alocu]iune, nu lip-sit\ de umor, despre regulile debun\ purtare dup\ care func -]ioneaz\ cultura român\ – desco-perite din 1990 `ncoace de ea prinaventuri social-c\rtur\re[ti pro-prii. Evocând tabuiz\rile [i con-ven]iile tacite care `nc\ mai mar-cheaz\, bruindu-l, mersul nainteal spiritului critic [i, mai ales,

receptarea aporturilor acestuiala mai buna cunoa[tere cultural\româneasc\, autoarea a g\sit `nfa]a ei un public preg\tit s\ aud\[i s\ `n]eleag\ caracterul tacit alunei omerta, fie ea [i cultural\,din cealalt\ parte a Europei.

Napoli apare astfel, poate sur-prinz\tor, ca un punct de pe hartaeuropean\ unde margina lit\]ilepresupuse se reconfigureaz\ `nsurprinz\toare centralit\]i, gra -]ie unor spirite alese [i apte deefort constructiv. Din acest punctde vedere, Giovanni Rotiroti, untalent lingvistic, hermeneutic [imanagerial dublat de o marefor]\ afectiv\ investit\ `n culturaromân\, care a izbutit s\ stâr-neasc\ o real\ emula]ie n mediiletinere[ti napolitane [i s\ prezide-ze, discret [i cu o mare com pe -ten]\, eforturile de aprofundare acunoa[terii universului de valoriromâne[ti `n ambian]a acade-mic\ din sudul Italiei, se cuvinesalutat ca un personaj de marevaloare al scenei raporturilorculturale dintre ]\rile noastre.Semnalez c\ ultimii ani l-au lan-sat pe pia]a de carte româneasc\nu doar prin traduceri, ci [i prin scrieri exegetice conceputedirect `n limba român\, f\cânddin el [i un autor al culturii noas-tre actuale cu depline drepturi de reprezentare. Se cuvine `n -tâmpinat ca atare.


eveniment « 7

C\t\lin Pavel,câ[tig\tor al

Premiului Na]ionalde Proz\ „Ziarul

de Ia[i“

Marele câ[tig\tor al celei dea XIV-a edi]ii este C\t\lin Pavel,cu volumul Trecerea, ap\rut laEditura Cartea Româneasc\.

Premiul pentru debut i-a re ve -nit lui Mihai-Bogdan Atanasiu,pentru Din lumea cronicaruluiIon Neculce. Stu diu prosopogra -fic, ap\rut la Editura Univer-sit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“din Ia[i, `n care istoricul urm\ -re[te biografiile celor pe care Ne culce `i adu ce `n paginile cro -nicii sale, stabilind o serie de ne -cesare repere n n]elegerea aces-tei p\r]i de trecut.

~n final\, al\turi de câ[ti g\ -tori, au ajuns [i George B\l\i]$~nvoiala, Editura Polirom), Ra -du Cosa[u (Via]a fic]iunii dup\ orevolu]ie, Editura Po lirom), Ra -du Niciporuc (Pascal deseneaz\cor\bii, Editura Cartea Româ -neasc$ [i Cornel George Popa(Cei care mor [i cei care vormuri. Aventurile unui bibliote-car, Editura Polirom).

„Trecerea, al treilea roman allui C\t\lin Pavel, confirm\ o`nzestrare li terar\ deosebit\ [iim pune un prozator cu maridisponibilit\]i. C\t\lin Pavel este[i un poet apreciat, [i un arhe-olog cu o activitate impresio -nant\, `n ]ar\ [i `n str\in\ tate.«Ziarul de Ia[i» ncununeaz\ ast-fel o personalitate cu fa]ete mul-tiple, un exponent str\lucit al ti -ne rei genera]ii de intelectuali“,punc teaz\ Alexandru C\linescu,pre[edin tele juriului.

Din juriu au mai f\cut par-te scrii torii [i criticii literari Bogdan Cre]u, Codrin Liviu Cu -]ita ru, Doris Mironescu [i Anto-nio Patra[.

C\t\lin Pavel este doctor `narheologie, a realizat s\p\turi`n ]ar\ [i `n Maroc, Fran]a, Ger-mania, Anglia, Israel [i Turcia;autor al unui volum de teorie [imetode arheologice [i coautoral unui dic]ionar de mitologiegreco-roman\; studii doctorale[i post-doctorale la Universityof Oxford, Albright Institute ofArchaeological Research dinIerusalim, Colegiul Noua Eu-rop\ din Bucure[ti [i Univer-sité Paris 1.

Gala de premiere a avut locjoi, 11 mai, `n Aula Magna „Mi-hai Eminescu“ a Universit\]ii„Ale xandru Ioan Cuza“ din Ia[i.

Matteo Luigi Pozzi

© Ir

ma

Car

anna

nte


8 » interviu

Interviu realizat de Eli B\dic\

Am citit o postare pe blogult\u (meandmymonkeys.ro) `ncare povesteai, pe scurt, c\ aireu[it s\ scrii ~n spatele blocu-lui `n urm\ cu dou\ veri, `ncea mai mare parte `n timpulvacan]ei de var\ a copiilor t\i.Hai s\ detaliem pu]in. Când ai[tiut c\ vrei s\ scrii o carte?Care au fost primele idei, cumai ajuns la formula aceasta (opoveste despre o adolescent\din anii ’80)?

Cred c\ fiecare dintre noi `[i do-re[te pe undeva, mai `n secret,mai la lumin\, s\ scrie la un mo-ment dat o carte – m\car memorii-le, la b\trâne]e. Dar poate c\ nu edorin]a suficient de puternic\ saune descurajeaz\ `ncerc\rile stân-gace, timpul e [i el mai mereu li-mitat, cert e c\ nu reu[e[ti s\ duciun proiect pân\ la cap\t, vremeatrece [i renun]i. ~ns\ `n ultimiiani mi-au picat `n mân\ diversec\r]i contemporane [i, citind une-le dintre ele, m-am gândit c\ a[aceva a[ putea [i eu, ba poate chiarmai bine. {i ntr-o zi m-am luat de-oparte [i m-am `ntrebat serios: Ias\ vedem, chiar po]i? E[ti `n stares\ duci pân\ la cap\t un roman?Era var\, copiii erau `n vacan]\ lamama, aveam timp seara [i `nweekenduri s\ scriu. {i m-am puspe scris disciplinat. Subiectul mi-a venit adus de gândurile din ulti-ma vreme. B\iatul meu cel mare aajuns `n prag de adolescen]\ [i`ncerc de multe ori s\ m\ pun `n pielea lui, s\-i `n]eleg gândurile[i problemele care-l fr\mânt\.

~ncerc s\-mi amintesc cum erameu la vârsta lui, ce gândeam [i cesim]eam. Practic, subiectul `[if\cuse deja culcu[ `n mintea mea.L-am plasat `n decorul anilor ’80pentru c\ mi era mai familiar [i cas\ nu uit cum a fost pe vremea mea.

E ~n spatele blocului un debuttârziu sau la timp, cum `l vezi?

Aveam pe undeva teama c\ amcam pierdut trenul \sta, dar am`n]eles c\ sunt [i al]i autori careau debutat târziu [i sunt bine

s\n\to[i. Sigur c\, dac\ a[ fi fostambi]ioas\ sau m\car mai h\rni-cu]\, a[ fi avut mai multe proiecteterminate [i poate publicate. Darpot spune cu certitudine c\ n-a[ fiavut acela[i stil. Acum scriu a[e -zat, mai organizat, când g\sesc

câte un pic de timp pentru mine[i, cred eu, mai matur. ~n fine,abia acum m-am sim]it cu ade -v\rat preg\tit\ s\ ies `n lume.

Sigur, cartea are multe nu-an]e gri – atât din pricinacontextului dificil `n care sepetrece, cât [i din cauzatragediilor adolescentine co-tidiene –, dar cu toate acesteaasupra ei planeaz\ lumino -sul, copil\ria [i adoles cen]asenine, `nc\rcate de un opti-mism greu de egalat la oricealt\ vârst\. Dat fiind c\ pe-rioada `n care cre[te protago-nista c\r]ii, Maria, coincidecu perioada `n care ai co -pil\rit, pentru tine cum aufost vremurile acelea? Caresunt cele mai faine amintiripe care le ai?

Au fost cum au fost pentru to]i co-piii de-atunci, o copil\rie obi[nui -t\, cu bune [i rele. Neavând ter-men de compara]ie, credeam c\a[a e copil\ria peste tot, oricumnu vedeam mai departe de cartier,de ora[, poate `n vacan]e vedeampân\ la ]ar\, la bunici, sau pân\ lamare. Copii fiind, nu [tiam ce e `nafara ]\rii, cum tr\iesc al]ii, n-aveam ce vedea nici m\car la te-levizor. Internet nu exista, a[a c\luam via]a foarte firesc `n cerculnostru strâmt. A fost un [oc s\aflu, la un moment dat, c\ n str\i -n\tate exist\ cinci posturi cu de -sene animate de diminea]\ pâ n\seara non-stop – a[a ceva era dene`nchipuit, a[a trebuie s\ fi ar\ -tat Raiul! Dar amintirile mele celemai vii sunt legate de timpul pe-trecut `n spatele blocului. Eramori la [coal\, ori afar\ – `n cas\ nuaveam ce face, ne plictiseam. Iar

INTERVIU CU SCRIITOAREA MARA WAGNER

„Amintirile mele cele mai viisunt legate de timpulpetrecut `n spatele blocului“Mara Wagner a debutat `n urm\ cu pu]intimp cu romanul ~n spatele blocului (EdituraNemira), o carte care te teleporteaz\ `n anii’80, `n via]a Mariei, o adolescent\ pe care o `ndr\ge[ti imediat [i de care te ag\]i pân\la sfâr[itul volumului. Romanul e fain scris,cu pasiune [i grij\ pentru nara]iune [i

personaje, iar miza e chiar povestea, care `[i este suficient\ sie[i. Se cite[te cu pl\cere[i, `n mare parte, cu zâmbetul pe buze. Inu -til s\ v\ spun c\ v-o recomand. Tocmai deaceea am c\utat-o pe autoare [i i-am pro-pus un interviu pentru „Suplimentul de cul-tur\“. Dialogul nostru se `nvârte, desigur,

`n jurul c\r]ii acesteia, ~n spatele blocului,despre care ve]i afla multe am\ nunte, atâtcând, de ce [i cum a fost scris\, cât [i caresunt fragmentele care i-au dat cele maimulte b\t\i de cap autoarei sau ce reco-mand\ri de c\r]i din perioada comunis t\are autoarea pentru noi.


interviu « 9

vacan]ele ni le petreceam, practic,de diminea]\ pân\ seara printreblocuri. Ne [tiam to]i, copii de toa-te vârstele, de la toate etajele,sc\rile [i blocurile din jur. Aveammulte jocuri: Elastic, }ar\-]ar\-vrem-osta[i, Flori-fete-sau-b\ie]i,Ra]ele [i vân\torii, Prinselea, as-cunselea…Când ne plictiseam, f\ -ceam spectacol, aveam un b\] `nloc de microfon [i cântam cântecede Corina Chiriac [i Angela Simi-lea. Exista [i tax\ de intrare, ni[tepietricele rotunde. B\ie]ii suflau cucornete, tr\geau cu pra[tia sau `[if\ceau chiu[oare din clan]e vechi[i cuie `ndoite ori skateboarduridintr-un placaj [i patru rulmen]i.Sau mergeam cu to]ii pe câmpuldin apropiere [i ne construiamc\su]e din balo]i de fân. A fost ceamai frumoas\ copil\rie pe care oputeam avea `n vremurile acelea.

Am crescut `n anii ’90, la bloc,`ntr-un ora[ de provincie.A[a c\ lucrurile nu se schim-baser\ prea mult fa]\ de anii’80 – cu excep]ia cozilor la alimente, a lipsei c\l durii [icurentului, a zilelor de [coa -l\ [i a altor detalii specificeperioadei comuniste. Totu[i,de[i comunit\ ]ile de la blocurierau mai apropiate decâtast\zi, m-a surprins socia -lizarea intens\ din roman,toate acele seri `mpreun\,u[ile caselor deschise perma-nent vecinilor [.a.m.d. Cecrezi c\ am câ[ tigat [i ampierdut pe drum `n ace[tiaproape dou\zeci [i opt deani? De ce ]i-e cel mai dor?

M\ gândesc c\ toate vremurile auavantajele [i dezavantajele lor. Peatunci exista mai mult timp liber,oamenii `[i f\ceau des vizite, iarcând aveau o treab\ cu cineva,mergeau pur [i simplu [i-i sunaula u[\, f\r\ a anun]a `n prealabil.De altfel, nici nu prea aveau cum,pentru c\ nu erau telefoane mobi-le [i nici m\car telefon fix nu aveatoat\ lumea. Socializai [i de nevo-ie, `ntre vecini se practica intens`mprumutul de alimente. Când `]ilipsea ceva pentru o pr\jitur\ nud\deai fuga la alimentara, pentruc\ oricum nu g\seai, ci ncercai pela vecine, luai `mprumut un ou, ocan\ de zah\r, ni[te cafea, te mai`ntindeai la o vorb\… ~mi maiamintesc de serile video, mici ho-me cinema-uri improvizate `n su-fragerii de bloc, unde ne uitam de-avalma, adul]i [i copii, la filme cuRambo [i Chuck Norris sau laPas\rea spin. Aproape 30 de animai târziu g\sim de toate n maga-zine, nu trebuie s\ mai ba]i la u[ade vizavi. Timpul liber este aproa-pe inexistent [i nu mai mergema[a des `n vizite la prieteni. Seara

prefer\m televizorul sau netul, iarvecinii abia dac\ ni-i cunoa[tem.Nu [tiu cum e mai bine, a[a sauinvers, dar câteodat\ mi se facedor de socializarea de atunci.Eram foarte naturali [i inocen]i,chiar [i adul]ii.

Exist\ o scen\ `n care Mariase `ntoarce seara târziu aca -s\ [i este la un pas de a fi abu -zat\ de un b\rbat necunos-cut. Reu[e[te s\ fug\, iarcând ajunge acas\, contrara[tept\rilor, nu poves te[teni m\nui despre experien]ape care a avut-o. M-a uimit,eu, una, [tiu c\ nu a[ procedaa[a. Cum ai gândit scena?

Cred c\ am vrut s\ subliniez c\,de cele mai multe ori, lipsea co-municarea `ntre p\rin]i [i copii.Bine n]eles, adul]ii aveau grij\ decopiii lor, ì hr\neau, ì `ngrijeau,dar nu-i preocupau fr\mânt\rileinterioare ale copiilor, gândurilelor, spaimele. De altfel, nici nuaveau de unde s\ [tie c\ e impor-tant\ [i latura asta. ~i interesaudoar notele, s\ intre copiii latreapt\ la un liceu bun, s\ nuajung\ la vreun industrial sau laseral. Evident, nu se vorbea nicidespre sexualitate cu copiii saudespre abuz. Adolescen]ii aflauinforma]ii din auzite, la puberta-te nu [tiau ce li se `n tâmpl\, pen-tru c\ nu prea se discuta despreasta, nici acas\ [i cu atât maipu]in la [coal\. Eu personal amavut noroc de o mam\ care a vor-bit cu mine de mic\, plus c\ cir-culau reviste „Bravo“ germaneprintre colegi, care aveau fiecarecâte o pagin\ despre sexualitate[i de acolo aflam r\spunsul lamulte `ntreb\ri. Dar aveam [iprietene care erau la gimnaziu [icredeau `nc\ `n barz\. Iar `n cazde abuz, victimele se sim]eau vi-novate – ca Maria, pentru c\ „fete-le n-au ce c\uta seara pe strad\!“.Din p\cate, mul]i dintre p\rin]iide azi urmeaz\ acela[i model,pentru c\ a[a au crescut [i ei [ialt ceva nu [tiu, `n ciuda abun-den]ei de informa]ie care le st\ ladispozi]ie. Cred cu t\rie c\ estenevoie de ore de educa]ie sexual\`n [coli. {i de cursuri pentru p\ -rin]i, ca s\ n ]eleag\ to]i cât de im-portant\ este comunicarea cu co-piii [i cu adolescen]ii, dac\ vrei caace[tia s\ aib\ `n continuare `n -credere `n tine [i s\ nu se de p\r -teze la vârsta critic\.

Ora[ul `n care locuie[te Ma -ria nu este men]ionat deloc`n volum. La un moment dat`ns\, cititorii `l pot identifica –prietenul de var\ al Mariei,Vlad, aminte[te `ntr-o scri -soare c\ vor veni la munte,

iar atunci când sose[ te, `m -preu n\ cu familia sa, `n preaj -ma Anului Nou, copiii mergs\ schieze `n Poian\. Decizianarativ\ a fost inten]ionat\?Ai vrut s\ aju]i cititorul s\empatizeze cât mai mult cupersonajele, s\ ajung\ s\ seidentifice cu ele?

A[a e, n-am vrut s\ particularizezprea mult povestea, de aceea n-ampus accent pe ora[. Putea fi oriceora[ din România, `n anii ’70-’80 s-au construit `n toat\ ]ara cartiere`ntregi de blocuri, le vedem [iast\zi peste tot. Suntem practic ogenera]ie `ntreag\ care am crescut`n spatele blocului [i sunt câtevaelemente care ne unesc, cu care em-patiz\m to]i, care ne ating sufletelepe loc. Am preferat, `ntr-adev\r, s\pun lumina mai mult pe personaje[i pe caracteristicile perioadei de-cât pe loc, pentru ca cititorul s\ sepoat\ identifica mai u[or.

Violen]a domestic\ ([i nu nu-mai), sub multiplele ei for me,este foarte prezent\ `n carte.Ce crezi c\ putem face pentruca viitorul s\ nu mai semenecu trecutul ([i prezentul)?

Violen]a este un alt lucru prea fa-miliar pentru genera]ia noastr\,care a cam mâncat b\taie de lap\rin]i [i asta [i-a spus cuvântulabia mai târziu `n via]\. Poate c\primul lucru pe care trebuie s\-lfacem cu to]ii, cei afecta]i, ca s\ nuperpetu\m violen]a este s\ con -[tien tiz\m c\ am trecut printr-unabuz, chiar dac\ doare s\ recu-no[ti asta [i dureaz\ ceva pân\ te`mpaci cu ideea. {i apoi s\ `ncer -c\m s\ nu repet\m gre[elile p\ -rin ]ilor no[tri, s\ nu ne abuz\mpropriii copii, crezând c\ e abso-lut `n regul\, pentru c\ [i noi, larândul nostru, ne-am mai furat-o[i, uite, suntem oameni `ntregi, n-am p\]it nimic. Nu-i chiar a[a.

Care au fost cele mai maritemeri `nainte de [i dup\publicare? Dar cele mai maribucurii?

~nainte mi-era team\ s\ nu cumvas\ se r\zgândeasc\ editura `n pri-vin]a public\rii c\r]ii [i s\ m\ fibucurat degeaba, temere completnefondat\, pentru c\ le pl\cusefoarte mult [i erau tare entuzias-ma]i, nemaivorbind c\ e o editur\serioas\ [i veche, dar [tii cum e,gândurile au via]\ proprie [iuneori nu le po]i lini[ti a[a u[or.Iar dup\ publicare m-am panicatpu]in când mi-am dat seama c\ urmeaz\ lans\ri [i interviuri, iareu sunt o persoan\ destul de re-tras\, c\reia nu-i place s\ ias\ `nfa]\. De[i probabil c\ pân\ laurm\ e o chestiune de obi[nuin]\.

Desigur, cea mai mare bucurie este când primesc feedback de lacititori. Majoritatea `mi spun c\ s-au reg\sit [i c\ e [i o parte dinadolescen]a lor `n carte, al]ii `mispun c\ au râs [i au plâns citind.Mi-a scris un mesaj chiar [i unadolescent, care a g\sit cartea lamama lui, s\-mi spun\ c\ a ajunsla jum\tate [i-i place povestea [i ener\bd\tor s\ vad\ ce se `ntâmpl\pân\ la final.

Care crezi c\ e miza romanu-lui t\u? Cu ce mesaj ai vreas\ r\mân\ cititorii dup\ lec-tur\?

Am scris romanul \sta [i ca s\ nuuit\m cum a fost atunci, to]i `m -b\trânim [i nu mai re]inem diver-se detalii, e bine s\ le not\m unde-va. L-am scris [i pentru copiluldin noi. S\ ne amintim de copi l\ -rie [i adolescen]\, s\ retr\im cli-pele petrecute `n spatele blocului,s\ mai s\rim o dat\ Elastic, s\ maisufl\m o dat\ cu cornete, s\ facemschimb de timbre [i ambalaje degum\, s\ ne `ndr\gostim de veci-nul de bloc [i s\ ne trimitem cuemo]ie bile]ele de dragoste – s\mai purt\m `nc\ o dat\ cheia degât. Dar m-am gândit [i la adoles-cen]ii din ziua de azi, care cugreu `[i pot imagina ce f\ceamnoi toat\ ziua f\r\ internet, Face-book, YouTube [i f\r\ nimic latelevizor. Cred c\ e o ocazie bun\s\-[i `n ]eleag\ [i ei pu]in mai bi-ne p\ rin]ii, s\ afle cum le-a fostacestora copil\ria, cu bune [i re-le. ~mi place s\ v\d romanul cape un pod, unde p\rin]ii de azicare au fost adolescen]ii deatunci [i copiii lor, care sunt ado-lescen]ii de azi, se `ntâlnesc un-deva la mijloc [i se `mprietenesc[i se `n]eleg mai bine. Dac\ amreu[it s\ fac din adul]ii de azipentru scurt timp `napoi copii,m\ declar mul]umit\.

Ce parte din roman s-a l\satcel mai greu scris\?

Ultima. Dup\ cum bine spuneai la`nceput, romanul l-am scris n ma-re parte peste var\, `n vacan]a co-piilor. Doar c\ la un moment datm-am trezit c\ e toamn\, septem-brie, copiii au venit acas\, au nce-put [coala [i gr\dini]a [i brusc n-amai fost timp pentru scris. Amtras cu din]ii de fiecare or\,scriam `n weekend, când dormeacea mic\ la prânz [i era lini[te,uneori dup\ ce se culcau searasau foarte devreme diminea]a,pentru c\ seara nu mai eram `nstare. {i a[a, târâ[-gr\pi[, amreu[it s\-l dau gata pân\ la sfâr -[itul anului. Ulterior finalul a maitrebuit lucrat, pentru c\ se sim]eac\ autorul a fost cam distrat pe lasfâr[it. {i mi-am anun]at familia

c\ eu am scris o carte [i c\ o editur\inten]ioneaz\ s-o publice, c\ treabae serioas\ [i c\ e musai s\-mi dea ozi liber\ `n weekend ca s\ m\ potconcentra cum se cuvine. Atunciau `n]eles [i ei c\ nu pierd vremeape net când stau la calculator, cichiar fac ceva. Au fost dr\gu]i, iarpartenerul meu [i mama mea s-auocupat de copii `n weekend ca eus\-mi pot finisa proiectul.

Citindu-]i cartea, am r\mascu puternica impresie c\Maria este varianta feminin\a lui Tinu], personajul prin-cipal din Muzici [i faze deOvidiu Verde[ – de[i, desigur,sunt destule aspecte care ìdespart. Probabil c\, de acum,le voi recomanda pereche. Tuce c\r]i care oglindesc peri -oada comunist\ autohton\ airecomanda?

Am auzit de Muzici [i faze, chiarmi s-a recomandat din câtevap\r]i, dar, spre ru[inea mea, n-amapucat `nc\ s\ pun mâna pe ea.~ns\ sunt foarte curioas\ s\-l cu-nosc pe Tinu], deja `l `ndr\gescnumai din auzite. Cât despre c\r -]ile care oglindesc perioada comu-nist\ de la noi, foarte mult mi-aupl\cut Fantoma din moar\ de Doina Ru[ti [i Inocen]ii de IoanaPârvulescu. Prima este sum br\ [iap\s\toare, dar te face s\ `n]elegitransformarea care s-a petrecut cusatele române[ti, cum au resim]it-ooamenii, efectele asupra zonei rurale de-a lungul anilor de comu-nism. Doina Ru[ti este o scriitoa-re foarte talentat\ `n a zugr\vi atmosfer\, oameni, locuri, parc\picteaz\ o fresc\. A doua carte pecare a[ recomanda-o oricând amdescoperit-o de curând [i mi s-ap\rut o bijuterie: Inocen]ii des-crie copil\ria anilor ’70 `ntr-ocas\ din centrul Bra [ovului – n-aveam cum s\ nu m\ `ndr\gos -tesc! – [i, `n ciuda vremurilor nutocmai roz, o face `ntr-un stil atâtde fermec\tor, c\-]i do re[ti s\ ficopil\rit atunci.


10 » actualitate

Festivalul de film de la Cannes la 70 de ani: un tort ornat cu diamante [i controverse

Iulia Blaga

Prima a fost n jurul fotografiei re-tu[ate a Claudiei Cardinale de peposterul official, care a `ncins in-ternetul [i a f\cut biroul de pres\al festivalului s\ sar\ cu un comu-nicat `n care nu spunea nimic `nafar\ de faptul c\ festivalul `[isus]ine alegerile. Cea mai intens\controvers\ e `ns\ legat\ de se-lec]io na rea `n competi]ie a dou\filme produse de Netflix, TheMeyerowitz Stories de Noah Baum -bach [i Okja de Bong Joon-ho,care nu vor fi distribuite `n Fran -]a. Chiar când scriam acest text,adic\ pe 10 mai 2017, festiva lul aanun]at prin tr-un comunicat c\nu va des califica cele dou\ filme,dar c\ `n cepând din 2018 nu vamai lua `n competi]ie filme carenu sunt distribuite `n Fran]a. Fes-tivalul sus ]ine c\ a ncercat n vans\ con ving\ Netflix s\ accepte ca

cele dou\ filme s\ fie accesibile [ipublicului larg din Fran]a, nudoar abona]ilor Netflix. „Festiva-lul salut\ un nou operator dispuss\ investeasc\ `n cinema, dar `[ireafirm\ `ntreaga sus]inere pen-tru modul tradi]ional de exploata-re a filmelor din Fran]a [i din lu-mea `ntreag\“, scrie `n comuni-cat. Ini]ial Netflix anun]ase c\ in-ten ]ioneaz\ o distribu]ie limitat\`n Fran]a a celor dou\ filme, dayand date cu lansarea de pe Netflix,dar acest lucru ar fi contravenitlegisla]iei franceze, care cere odistan ]\ de 36 de luni `ntre lan -sarea unui film `n s\li [i dis-tribuirea lui online. Scandalul a `nceput când Federa]ia Na]io -nal\ a Cinemato grafelor Franceze(FNCF) s-a ar\ tat dezam\git\ c\festivalul a selec ]ionat dou\ filmeproduse de Netflix [i c\ n-a fostconsultat\ `nainte ca festivalul s\le fi selec ]ionat `n competi]ie.Mari distri buitori francezi, caVin cent Mara val de la Wild Bunch,critic\ sistemul cronolo gic fran -cez, pe care `l consider\ `nvechit[i ipocrit. Deci festivalul a fostprins la mijloc `ntre dou\ grupuride interese. Decizia pe care a lua t-oe diploma tic\, dar poate c\ se [isimte c\ legisla]ia se va schimba`n curând. Oricum, aceast\ decizie`i va poto li pe cei care salutau `n

13 aprilie suflul nou al festivalului(filme produse de Netflix [i Ama-zon, f\ r\ mari produc]ii ameri-cane, mai multe regizoare, pro-duc]ii virtual reality [amd).

S\ trecem la lucruri mai prozai -ce. Dac\ Selec]ia Oficial\ a fostanun]at\, ca `n fiecare an, pe 13aprilie, o s\pt\mân\ mai târziu aap\rut pe AFP [tirea c\, `n onoa -rea celor 70 de ani de existen]\ afestivalului, Chopard va `ncrusta`n premier\ trofeul, celebra ra-mur\ de palmier constând `n 118grame de aur pur ornate cu 167 dediamante imitând praful de stele.

Pare un juriu interesant

Cine e cel mai `ndrept\]it s\ plececu ramura `n bagaj (oare iarHaneke?) r\mâne de v\zut odat\ce, din 18 mai `ncolo, filmele dinCompeti]ia Oficial\ vor intra `ncon curs – filmul de deschidere, Is-mael’s Ghosts, de Arnaud Des -plechin, fiind proiectat `n 17 mai`n afara competi]iei. Dac\ pre[e din -tele juriului mare, Pedro Almo -dóvar, a fost anun]at la sfâr[itullui ianuarie, componen]a juriuluia fost f\cut\ public\ abia pe 25aprilie, odat\ ce s-au avut toateconfirm\rile. Deci palmaresul vafi decis de regizoarea german\Maren Ade, actri]a american\Jessica Chastain, actri]a chinez\Fan Bingbing, cineasta [i actri]afrancez\ Agnès Jaoui, cineastulsud-coreean Park Chan-wook, ac-torul american Will Smith, ci -neastul italian Paolo Sorrentino,compozitorul francez GabrielYared [i, cum am spus, Pedro Al -modóvar. Pare un juriu intere-sant. Pentru cei care se mir\ deprezen]a lui Will Smith, ea pare s\compenseze faptul c\ `n acest an,ca niciodat\, nici un film produsde un mare studio american n-afost inclus `n Selec]ia Oficial\ – `ncondi]iile `n care Cannesul era ovitrin\ important\ pentru enter-tainment-ul american. A fost o de-cizie politic\? ~[i strânge Europafustele `n fa]a invaziei Holly-woodului? O s\ ne convingem lafa]a locului – din fa]a calculatoru-lui asta pare s\ fie explica]ia.

Pân\ una-alta, comitetul de se-lec]ie a f\cut cunoscute de curând[i filmele intrate `n ultimul mo-ment `n Selec]ia Oficial\. Asta se

`ntâmpl\ `n fiecare an, sunt filmedespre care nu se [tie dac\ vor figata la timp. Deci `n Competi]ie amai intrat The Square al suedezu-lui Ruben Östlund, o satir\ desprelumea artistic\ din zilele noastre,cu Dominic West `n rolul unui ar -tist vizual american. Filmul e inspi-rat dintr-o instala]ie cu acela[i titlurealizat\ de Östlund. Ca s\ v\ re m -prosp\t\m memoria, Ruben Östlunda câ[tigat `n 2014 Premiul Juriuluisec]iunii Un Certain Regard cuForce majeure, care pe urm\ a fost[i nominalizat la Glo bul de Aur pen-tru film str\in. Componen]a juriu-lui sec]iunii Un Certain Regard nuera cunoscut\ la scrierea acestuitext, tot ce se [tia fiind faptul c\ UmaThurman l va prezida.

Tot n Selec]ia Oficial\, dar n afa -ra competi]iei, a mai intrat D’aprèsune histoire vraie, de Roman Po -lanski, care adapteaz\ romanul luiDelphine de Vigan premiat cu Re-naudot `n 2015. Emma nuelle Seig -ner (so]ia lui Polanski) [i EvaGreen sunt o scriitoare fragi lizat\de ultimul ei roman [i o admira-toare fermec\toare & feroce, careintr\ `ntr-o rela]ie periculoas\.

Filmul argentinian La Cordi l -lera, de Santiago Mitre, cu ElenaAnaya [i Ricardo Darin (pe muzi-ca lui Alberto Iglesias), precum [iWalking Past the Future al chi -nezului Li Ruijun completeaz\sec]iunea Un Certain Regard, adoua sec]iune compe ti]ional\ aSelec]iei Oficiale. Barbet Schroe -der revine la Cannes cu documen-tarul Le Vénérable W, care `n -chide Trilogia R\ului `n ce put\ cuGeneral Idi Amin Dada: A SelfPortrait (1974) [i continuat\ cu Av-ocatul terorii/L’Avocat de la te r -reur (2007). De ast\ dat\, Schroeder

vorbe[te despre islamofobia dinBirmania, ]ar\ budist\ (adic\ non-violent\) `n propor]ie de 90%. LeVénérable W va fi prezentat `n sub-sec]iunea Séances spéciales a Se-lec]iei Oficiale. Tot aici va fi proiec-tat [i documentarul Carré 35, `ncare actorul [i regizorul Eric Cara -vaca revine asupra tragediei fami-liei sale, moartea surorii sale maimari la vârsta de numai 3 ani. Dac\tot flituie[te Hollywoodul [i nu g\z du ie[ te nici m\car o ani ma ]ieame rican\ n Selec]ia Oficial\, Can-nesul ofer\ `n schimb spa]iu de ex-punere unei anima]ii fran]uze[tipentru copii, Zombillénium deArthur de Pins [i Alexis Ducord,care adapteaz\ un cunoscut se-rial de benzi desenate. Zombillé -nium va fi prezentat `ntr-o sub -sec]iune ine dit\, Séance enfants.

Festivalul a anun]at `n ultimaclip\ [i dou\ momente specialededicate celor 70 de lumâ n\ri de petort. Unul este proiec]ia omagial\ acelui mai nou film al lui AndréTéchiné, Nos années folles, inspiratde povestea real\ a unui dezertorcare se deghizeaz\ n femeie cu aju-torul so]iei, `n timpul PrimuluiR\zboi Mondial, [i care, odat\ peri-colul trecut, nu mai vrea s\ revin\la fosta sa identitate. Pierre De-ladonchamps [i Céline Sallettesunt `n rolurile principale. Al doi -lea moment special va fi oferit deTony Gatlif [i const\ `n proiec]iacelui mai recent film al s\u, Djam,urmat\ de un concert la Cinéma dela Plage. Djam a fost filmat `n mareparte `n Grecia [i, dincolo de su -biect (prietenia dintre o grecoaic\[i o fran]uzoaic\), pune `n lumin\rebetiko, un gen muzical foartepopular `n anii ’60-’70.

Pe m\sur\ ce a 70-aedi]ie a Cannesului seapropie vertiginos destart, a[tept\rile uneiedi]ii deosebite, pentruc\ e una aniversar\, crescpropor]ional. La fel [icontroversele.

© F

aceb

ook

Fest

ival

de

Can

nes

© F

aceb

ook

Fest

ival

de

Can

nes


teatru « 11

E o lume special\ `n Dac\ am gândicu voce tare, un microunivers popu-lat cu indivizi marginali, cu figuripe care le `ntâlnim frecvent `n jurulnostru, dar le cunoa[tem prea pu]in,poate deloc, c\ci nu avem timp deproblemele altora, abia le facem fa]\celor proprii.

Povestea e o `mpletire de mini-pove[ti paralele, istorii personaleale unei micro-comunit\]i care `m -parte un spa]iu locativ, o strad\, uncartier, in[i care se intersecteaz\mereu, dar abia dac\-[i vorbesc, `norice caz, de fiecare dat\ doar for-mal. Cu to]ii s-au izolat `n propriacarapace social\, `ncercând s\ ges -tioneze contextul cotidian cum sepricep mai bine. E o lume posomo-rât\, cu dificult\]i, care `ncepe s\gândeasc\ cu voce tare. Personajelen-au nume, a[a c\ Radu Afrim le bo-teaz\ cu numele actorilor, o strate-gie care a mai dat roade [i `n alteproduc]ii, apropiind rolurile de in-terpre]i, f\când s\ dispar\ distan]anominal\ dintre unii [i ceilal]i,ad\ugându-le primelor câte cevadin biografiile [i personalit\]ile ce-lorlal]i. E un truism s\ spun c\ Radu Afrim se pricepe s\ lucreze cuactorii, indiferent de vârst\, [coal\,tipologie. De aceea are mul]i fani [ie atât de a[teptat prin toate teatreledin ]ar\, de aceea directorii alearg\dup\ el cu contractele, de aceeaajunge cam la patru-cinci produc]iipe an. Deja spectacolul de la Craiovae a doua lui premier\ din 2017, dup\M\cel\ria lui Iov de la TeatrulNa]ional din Ia[i.

Mai n glum\, mai n serios, nicila Ia[i [i nici la Craiova, c\ tot le-am amintit, nu mai sunt bani deproduc]ii. Major\rile salariale audezechilibrat capitolele bugetare,Na ]io nalele s-au dezobi[nuit s\creeze [i cu bani mai pu]ini, iarsperan]ele tuturor se `ndreapt\

spre rectificare. M-am `ndep\rtatde subiect, am `nceput s\ scriu cuvoce tare. Dac\ tot am ajuns `n zo-na aceasta, s\ m\ `ntreb când o s\-l mai vedem pe Afrim acela di-naintea canoniz\rii prin teatrelede stat, care s\ lucreze `n indepen-dent? M\car un proiect pe sezon.

Vulnerabilitatea vine din text

~n spectacolul de la „Marin Sores-cu“ reg\sim toate temele care l ob-sedeaz\ pe regizor, care i cutreier\crea]iile: tipi `nsingura]i, fragili, familii cu turbulen]e func]ionale,raporturi dereglate ntre copii [i p\ -rin]i, situa]ii pe muchie de cu]it, oa-meni la limit\, liric [i grotesc, poezie[i tragic. Dac\ am gândi cu voce taredebuteaz\ cu sinuciderea b\iatuluide la pr\v\lia din col], pe care to]i l[tiau, l ntâlneau zilnic, dar nimeninu-l cuno[tea de fapt. Suflul afectival incidentului declan[eaz\ reac]ii`n lan], mici explozii personale, seriide secven]e `n care personajele `[ispun teatral dilemele. Liniar ca for-mat, `ncruci[ând linii narative [ifracturându-le prin songuri – alt\marc\ afrimian\ –, spectacolul neplimb\ printr-o poveste de aproapetrei ore. Din care se putea lejer re-nun]a la m\car 30-45 de minute [i lapauz\, care ntrerupe fluxul emo]io-nal scen\-sal\. E o defilare abun-dent\ de indivizi [i `ntâmpl\ri, careintr\ `n previzibil de la un punct`ncolo. Vulnerabilitatea vine dintext, din cele 47 de momente seg-mentate de schimb\rile de amplasa-re a celor 13 canapele divers [i in-tens colorate [i a l\mpilor cu picior,mobilier sintetizând ideea de sufra-gerie, de c\min (decor Vanda MariaSturdza), ca epicentru al tuturor pe-ripe]iilor epice la care spectatoriisunt martori: un tân\r cuplu cla-cheaz\, exasperat de plânsetele be-belu[ului, de suprasolicitarea profe-sional\ a so]ului, de dorin]a so]iei dea avea [i via]\ social\ pe lâng\ al\p -tat, scutece etc.; reglarea unor con-turi din trecut `ntre un grup degol\na[i de cartier care [i amintescde frustr\ri din clasele primare, so-cotindu-l vinovat pe domnul `nv\ -]\tor; doi oameni `n vârst\ r\ma[isinguri dup\ ce copiii le-au plecat lamunc\ `n str\in\tate, c\rându-[iplasele caraghioase [i solitudinea,caut\ companie [i pu]in\ empatie;un taximetrist c\ruia i-a murit so]ia

se refugiaz\ la prostituate; un antre-prenor bisexual evadeaz\ de acas\[i de la consoarta ns\rcinat\, ntr-orela]ie gay ascuns\ de privirile pu-blice. Cu to]ii orbiteaz\ `n jurul ideii de nefericire, de ne`mplinire[i melancolie, marile boli ale seco-lului abia `nceput. To]i sunt vulne-rabili, nici unul nu reu[e[te s\ proceseze prea bine cavalcada deches tiuni care se abate asupr\-le,iar dezno d\ mântul e pe un cursine itabil. Radu Afrim aduce toateac ]iunile dramatice `n imediatulnostru, ca s\ le sim]im mai direct,s\ ne identific\m cu fic]iunea tea-tral\ (datoriile pe caiet, g\[cu]ele decartier, emigra]ia economic\).

Actoria e bun\, foarte bun\, dis-tribu]ia consonând ca tonalitate [iintensitate dramatic\. C\t\lin Vie-ru, Iulia Colan, Constantin Cicort,Tamara Popescu, Marian Politic,Romani]a Ionescu, Eugen Titu,Claudiu Mihail, Alex Calanciu,Raluca P\un, George Albert Cos-tea, Drago[ M\ce[anu, CostinelaUngureanu, Lili Sârbu, C\t\linStratonie provin din genera]ii di-ferite, au experien]e artistice ine-gale, dar s-au integrat impecabil nregistrele umane interpretate [i nformatul regizoral.

La ce râde lumea? La asta m\gândeam – cu voce interioar\atunci, cu voce tare acum. Ceea cese petrece cu publicul de la noi e jal-nic [i `ngrijor\tor, iar cei mai mul]inici nu-[i dau seama. R\ul vinedinspre micile ecrane, care dever-seaz\, pe canalele de [tiri, prin emi-siuni de „divertisment“ [uvoaie devulgarit\]i (verbale, gestuale, atitu-dinale), pe care marea majoritate acelor care fac audien]\ le ingereaz\ca pe ni[te viru[i de care nu mai potsc\pa. Publicul, iar situa]ia e simi-lar\ `n toat\ ]ara, râde mai ales laceea ce `n spectacole e ironie acid\la adresa acestei prosteli colectiveservit\ pe „sticl\“ de lumea politic\,lumea fotbalului [i a „vedetelor“ detabloide, disperate dup\ aten]ie. Al-terarea baremurilor de receptarecultural\ e o treab\ serioas\, cuefec te pe termen lung, complexe.

Dac\ am gândi cu voce tare e unspectacol tipic afrimian, `n carereg\sim con]inuturile specifice aces -tui regizor. E o poezie a triste]ii am-balat\ `n sarcasm, care `]i mergedrept la inim\.

Pinacoteca din PetrilaIon BarbuPoezia triste]ii

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Prima oar\ când montea -z\ la Teatrul Na]ional dinCraiova, Radu Afrim aales primul text pe careAdnan Lugonic l-a scrisdup\ absolvirea Acade-miei de Arte Performa-tive din Sarajevo. Textulcorespunde a[tept\rilorestetice ale regizorului,care oricum are obiceiulde a umbla bine de totprin lucr\rile dramaticealese [i de a le reconstruiconform propriilor stan-darde scenice.

– Fragment –

Blocul cu patru etaje

Oricine ar fi trecut pe lâng\ bloculcu patru etaje [i ar fi v\zut c\apartamentul de la parter comu-nic\ printr-o u[\ din sticl\ cugr\dina de flori din fa]\ ar fi zis c\trebuie s\ fie tare pl\cut s\ lo -cuie[ti acolo.

~n 1959, când cele 15 familii aupus mân\ de la mân\ [i au con-struit cl\direa, inginerul Pop [iarhitectul Iona[cu au venit hot\ -râ]i s\-[i adjudece cele mai spa -]ioase apartamente, cel de la par ter[i cel de la etajul 1. Nu negociaser\pre]ul. Acestea fuseser\ condi]iileca s\ se apuce de lucrare. ~n toam-na anului 1960, pe strada `ngust\au parcat furgonete `nc\rcate cumobile [i Dacii burdu[ite cu sacide rafie, lega]i cu sfoar\ la gur\,care se rev\rsau din portbagajeledeschise. Noii proprietari s-aumutat pe rând n imobilul nc\ ne -terminat. Lipsa liftului au resim -]it-o din plin [i câte unul maisc\pa câte o `njur\tur\, de submânerul unui fotoliu sau al unuiaragaz. ~n scurt timp, dup\ ce auf\cut socotelile [i li s-a mai cerutcâte o sum\ suplimentar\ pentrufinisaje, au descoperit c\ domnulPop ì cam furase. Politicos [i cumetod\. De fiecare dat\ când l-autras la r\spundere, el a ridicat din

umeri [i le-a zâmbit larg, semn c\era prea târziu s\ mai poat\schimba ceva. Doamna Pop purtadeux-pièces-uri cu fuste cambratepe [olduri [i tocuri nalte [i de abia`[i saluta vecinii. „Neamuri detraist\“, le zisese `ntr-o zi doamnaMola [i cu [tampila asta au r\maspân\ la moarte. Ea n-a p\rut nicio-dat\ cu adev\rat deranjat\.

O vedeau uneori cum st\ petreptele de marmur\, cu o foar-fec\ `n mân\, [i verific\ fiecaretrandafir `n parte, `nainte s\-l taie[i s\-l pun\ `n vaz\. Umbla ziua `n amiaza mare `ntr-o c\ma[\ denoapte alb\, lung\ [i transpa -rent\, peste care `[i punea un ha-lat de catifea de culoarea vi[ineiputrede. Nu [i-l strângea nicio-dat\. Privirea semiadormit\, pi -tit\ `n spatele unor gene lungi, destarlet\, i f\cea pe b\rba]i s\ vise -ze partide de amor de fiecare dat\când o salutau cu voci pi]ig\iate [iì spuneau „s\rut’ mânu[i]ele,doamna Tan]i“. {i asta s-a `ntâm-plat pân\ târziu. Papucii de cas\`nal]i, de satin, cu un ciucure deblan\ `n fa]\, ì d\deau un aer dedoamn\. B\rba]ii au c\zut `n cap-can\, dar so]iile lor au [tiut preabine c\ nimic nu era adev\rat [ic\ distinsa doamn\ Pop, cu bucle-le ei negre, impecabile, se c\s\ -torise cel mai probabil din interescu mai vârstnicul domn inginer,care plecase de acas\, `[i l\sasenevasta [i uitase de cei doi copii.

Tan]i n-a lucrat niciodat\.Avea tot timpul din lume s\ searanjeze [i se purta cu to]i veciniica [i când ar fi fost acolo doar pen-tru a-i face ei ni[te favoruri. Pecare nici m\car nu trebuia s\ lecear\, i se ofereau pe tav\. A[a se`ntâmplase [i `n toamna `n caredoamna Pop s-a apucat de con-serve pentru iarn\. Borcanele eipre]ioase, fierte la bain-marie,aveau nevoie de un spa]iu de de-pozitare. Domnul Costea i-a cedat`n anul acela boxa lui [i a me[terit[i ni[te rafturi de lemn pe care s\le poat\ aranja ca lumea. I-a oferitun borcan de zacusc\, pe carescrisese cu mâna ei data, [i omul s-a sim]it `n al nou\lea cer. La fel s-a `ntâmplat cu locul de parcare:domnul Zan a renun]at la el f\r\ s\stea pe gânduri. A [tiut c\ va aveascandal acas\ cu consoarta, dar nui-a p\sat. Putea, `n sfâr[it, s\ fac\ceva pentru draga de Tan]i.

~n primii ani de convie]uire `nbloc, oamenii s-au obi[nuit treptatcu sunetele cl\dirii. Pere]ii p\ -reau cam sub]iri. Dar asta era oproblem\ cu care ar fi putut s\tr\iasc\. Efectul de pâlnie care se

crea `n dreptul sc\rilor le-a dat`ns\ mari b\t\i de cap. Oriceceart\ conjugal\ ajungea [i `n ca -sele celorlal]i. Scâr]âiturile, ]ipe -tele, str\nuturile `n cascad\, toatese plimbau libere, `n sus [i-n jos,pe casa sc\rilor. Un timp le-a p\ -sat. {i au `ncercat s\-[i duc\ vie -]ile n lini[te [i pace. S\-[i reprimefuria [i nemul]umirile. S\ `nghit\`n sec de fric\ s\ nu se aud\ ce-[irepro[eaz\. S\ bea cu m\sur\ [i s\nu spun\ ce au pe suflet. S\ ]in\totul sub obroc. Nimeni n-ar puteas\ spun\ cine a cedat mai `ntâi.

Dup\ ce s-au auzit primelestrig\te, to]i s-au sim]it elibera]i.Geloziile [i frustr\rile vie]ii de cu-plu, amantlâcurile descoperite,ritmul `ngr\m\dit al zilelor, prob-lemele cu copiii [i cele de la servi-ciu s-au `ndesat `n sacul acela cuecou. A fost ca o mare s\rb\toarea blocului, de la care doar ghirlan-dele au lipsit.

Au `nceput s\ socializeze, [i-aupetrecut revelioanele la meseledin sufragerie [i fiecare venea cucâte un platou cu salat\ de boeufsau cu ou\ umplute, se invitau laanivers\ri [i la onomastici. Tan]ia r\mas un subiect fierbinte: „Ce,crezi c\ nu te-am v\zut cum o dez -br\cai din priviri?“, se mai auzeacâte o nevast\ furioas\ [i era clarcine era personajul feminin cucare `[i tachina so]ul.

~n acela[i timp, sunetele dejuisare, `nc\ dese, care r\zb\teaude dincolo de u[a pe care scria„Familia ing. Pop“, ì ]ineau peto]i la distan]\. Chiar dac\ p\reagreu de crezut [i u[or nedrept,b\r batul acela ple[uv, chel [i cufa]\ de bufni]\ o f\cea fericit\.

Chiar dac\ s-au mai certat, nus-au iscat `n bloc conflicte majore.~n diminea]a `n care Tan]i a ie[it,`mbr\cat\ n negru din cap pân\-npicioare, cu un decolteu ge neros,asortat la ni[te dresuri cu dung\la spate, [i i-a anun]at de subp\l\ria ei cu boruri mari: „so]ulmeu a f\cut infarct“, toat\ lumeaa `nlemnit. Pe moment n-au `n -dr\znit s\ se gândeasc\ cum se`ntâmplase, de[i to]i [i-au imagi-nat arma crimei. Scenariul `ncare el [i d\duse ob[tescul sfâr[it,`ndeplinindu-[i obliga]iile conjugale,a cunoscut mai multe variante. S-au `ntrecut `n am\ nunte. Ea eradeasupra sau el? Unde o f\cuser\?Cum desco pe rise femeia c\ el omierlise? {i, oare, n ce moment seoprise? Tan ]i, s\r\cu]a, cât de tares-o fi speriat? O avea co[maruri?

F\r\ vocea ei `n extaz, carer\zb\tea de la parter pân\ la patru

de câteva ori pe s\pt\mân\, la celemai diverse ore, atmosfera de-venise destul de mohorât\. V\ -duvei ì st\tea bine `n doliu [i ie -[ea des. Nu trecuser\ mai multde [ase luni, când Tan]i i-a spusdoam nei Mola:

— De luna viitoare m\ trece]icu dou\ persoane. Vine la mineun nepot, student la Politehnic\.

Un b\iat `nalt [i ochelarist [i-af\cut apari]ia [i s-a instalat `napartamentul familiei Pop. Veci -nii [i-au zis c\, poate, Tan]i o aveaprobleme cu banii, de[i Zanii,care le fuseser\ cei mai apropia]i,b\gau mâna `n foc c\ inginerull\sase totul `n ordine: apartamen-tul, ma[ina [i cecurile le pusese penumele femeii.


12 » avanpremier\

CARTEA

17 pove[ti dintr-un bloc cu pa-tru etaje din Bucure[ti. Vie -]ile personajelor comunic\prin pere]ii sub]iri. ~n aceast\comunitate de locatari vechi[i noi, intimitatea devine flui -d\. Destinele personajelor seintersecteaz\, apartamenteleau propriile istorii, cuplurile`[i tr\iesc sub ochii celorlal]iritualurile [i descompunerea.Dincolo de u[ile nchise e o lu -me `n mic, cu bucuriile [i tris -te]ile ei infinitezimale.

Ana Maria Sandu – Pere]i sub]iri„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulde povestiri Pere]i sub]iride Ana Maria Sandu, careva ap\rea `n curând `ncolec]ia „Fiction Ltd“ a Editurii Polirom.

AUTOAREA

Ana Maria Sandu a debutat `n 2003 cu volumul Din amintirile unuiChelbasan (Editura Paralela 45), reeditat `n 2013 la Editura Art.Cartea a fost tradus\ n limba francez\ n 2010 cu titlul L’écorchure.~n 2006 a publicat la Editura Polirom, `n colec]ia „Ego. Proz\“, ro-manul Fata din casa vagon, iar `n 2010 romanul Omoar\-m\!. Aces-ta din urm\ a fost tradus `n limba italian\ (Uccidimi, Aìsara, 2012),iar n 2017 va ap\rea n limba maghiar\, la Editura Vince Kiadó Kft.~n 2013 a publicat Alearg\ (Editura Polirom). Actri]a Nicoleta Lef -ter [i coregrafa Silvia C\lin au f\cut, pornind de la text, un onewoman show cu acela[i titlu.

A mai publicat texte `n antologiile Cartea cu bunici, Book\t\riade texte & imagini, Iubire 13, Prima dat\, Nouvelles de Roumanie,Rumänien heute. A coordonat volumul Cu ochii `n 3,14, o antologie„Dilema veche“ ap\rut\ `n 2015 la Editura Humanitas.

Tr\ie[te la Bucure[ti. Este redactor la revista Dilema veche.

Cine prive[te rockul `n perspec-tiv\ istoric\, poate s\ observe lejerstructura unei mi[c\ri artisticecoe rente, `ntinse peste o jum\ tatede veac. L\sând la o parte in -fluen]ele native [i interferen]a sub-genurilor, o posibil\ defalcare su-perficial argumentat\ rân du ie[teeviden]a. Primii vreo zece ani,num\rând de la hitul lui Bill Hal-ley, Rock Around the Clock, ce-af\cut ravagii n 1955, pot fi conside-ra]i copil\rie [i tinere]e, cu ElvisPresley, Buddy Holly, Li ttle Ri-chard, Jerry Lee Lewis [i mai alesChuck Berry, performerul par]ialnedrept\]it de-un sistem obtuz [idiscriminator. Decada 1966-1975`nseamn\ clasicismul rockului,consolidat `n mod paradoxal de explozia lui universal\. Beatles,

Rolling Stones, Doors, Who, Hen-drix, Zappa, Pink Floyd, Deep Pur-ple, Led Zeppelin, Yes, Jethro Tull[i – dincoace de Cortina de Fier –Phoenix, Bijelo Dugme sau Omegafigureaz\ `n orice dic]ionar com-plet, ca puncte de reper ale contra-culturii ce c\p\ta statut onorabilprin seriozitate, inova]ie [i ampli-tudine. De[i mi[ carea venea pefondul unor schim b\ri v\dit revo-lu]ionare la nivel social, principa-lii ei actan]i preluau tradi]ia multi-cultural\, `m bog\]ind-o cu energia[i experien ]a propriei genera]iicomplet dezinhibate. Tot `n aceiani, rockul devenea surs\ de `m -bog\]ire pentru nenu m\ra]i profi-tori, mul]imea lor deturnând artaangajat\ [i frumu se]ea pur\ c\treprofit [i comer]. De aici s-a n\scut

revolta ce define[te deceniul urm\ -tor, lesne de atribuit gene ra]ieipunk-new wave, caracterizat\ prin -tr-o sinceritate deseori jenant\. {i,dac\ primul cincinal consemneaz\anarhia sublimat\ iconic de SexPistols, al doilea consfin]e[te asi-milarea mijloacelor de expresie re-zultate din evolu]ia tehnologic\ [iimpunerea lor dincolo de orice li-mit\. Depeche Mode se potrivescdrept emblem\ pentru perioada se-cund\, noutatea [i succesul lor pla-sându-i `n categoria „greilor“.

{i urm\toarele decenii pot ficonfigurate urm\rind zvâcnetulvreunui curent subteran careajunge la un moment dat princi-pal. Thrash-metal cu Metallica [iMegadeth; grunge cu Nirvana;gothic-rock cu trupele nordice[.a.m.d. Ascultând, fie [i-n timpa-nul memoriei, toate numele astea,ca [i pe cele mai noi, necunoscutesau reformate, câteodat\ mi seumple t\bâltocul urechii [i vreaus\-l cur\], s\-mi eliberez minteade fraze, riffuri, refrene, ritmurice se `ntretaie parc\ `n polifoniiabsurde. Solu]ia vine dinspre muzica simfonic\, recursul la pre-clasici dovedindu-se mereu imba-tabil. Dup\ o cur\ de Vivaldi, Corelli, Scarlatti, Bach sau Monte-verdi, nu m\ pot conecta instantla Arch Enemy, Bullet For My Va-lentine, Ministry ori Dimmu Bor-gir. Ca de obicei, `mi amintescuna dintre cuget\rile „clasicului“Iosif Sava, auzit\ cândva, prinanii 1980, `ntr-o emisiune a pro-gramului doi de la radio, difuzat\pe la miezul nop]ii. Spunea cama[a: „La tinere]e, descoperind pecei mari ai muzicii, te dedici lor100%, `nv\]ând [i asimilând tot cese poate. Maturitatea `]i aduce

descoperirea teritoriilor mijlocii,a celor minore, a spiritelor stra-nii, exilate `n vreo suit\ cameral\sau un poem simfonic. ~ns\ la se-nectute reg\se[ti clasicii, pe ceimari, [i consta]i c\, departe de a fidep\[i]i sau uza]i, ei au mereu ce-va proasp\t, ceva inedit, formida-bil. Bucuria audi]iei de b\trâne]enu se compar\ cu nimic“.

A[a p\]esc [i eu, de la un timp,ascultând rock. Cea mai recent\petrecere `n felul schi]at de Savami-a fost prilejuit\ de Jimi Hen-drix – Machine Gun: The FillmoreEast First Show 12/31/1969 (2016,Experience Hendrix LLC/SonyMusic).

Inutil, cred, s\ detaliez via]a &faptele chitaristului. Spectacoluldat `n New York la revelionul depomin\ nu lipse[te din panoplianici unui fan, fie proasp\t venit`n armata rockerilor, fie scheletviu, uitat `n pivni]a cu vechituri[i arome de ierburi `nec\cioase.SACD-ul primit deun\zi con]ine11 piese, variante nu prea diferitede cele deja cunoscute, dar sufi-cient de incitante pentru melo-manul devotat, cu apetit pentrudisec]ii sonore.

Pentru mine sunt tonifiante.


opinii « 13

Recurs la clasici

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Sunt agentul barza 007

M\ simt un pic spion. Este dincauz\ c\ este diminea]\ [i suntsingura care urm\re[te, `n di-rect, transmisia live din cuibulberzelor Lili [i Dodo, televiziu-nea la care `n general nu se`ntâmpl\ nimic.

Exist\ mai multe camere caretransmit `n direct din casa ani-malelor. Este un fenomen carem-a cucerit recent, de[i exist\ `nRomânia de cel pu]in 4 ani, iar `nlume exist\ `nc\ de pe când Fire-fox urma s\ fie acel browser caredetroneaz\ Internet Explorer.Wildlife România are trei came-re: dou\ cu berze albe (Lili [i Do-do din C\rani, respectiv Ela [iCris din localitatea C\rpini[ –ambele din jude]ul Timi[) [i o ca-mer\ `n cuibul unui [oim dun\ -rean al c\rui nume nu `l cunosc.

Recunosc, atunci când am datprima dat\ peste transmisia `n di-rect din cuibul berzelor, nu mi s-ap\rut mare chestie. Practic, ap\ -rea o cl\dire, un cer, ni[te crengu]esub form\ de cuib. Ni[te berze

care nu f\ceau nimic. M-am uitatsub un minut, apoi am `nchis.

~ntre timp, berzele mi-au cuce-rit din ce n ce mai mul]i prieteni,a[a c\ imagini din cuibul lor `miapar din când `n când pe paginade Facebook. La `nceput, st\team[i m\ uitam un minut-dou\.Uneori se `ntâmpla ceva intere-sant. Venea o barz\ `n cuib, zbu-rau alte p\s\ri, uneori cine st\tea`n cuib (OK, recunosc, nu [tiu s\le deosebesc pe Lili [i Dodo `ntreele) se ridica pe un picior apoi sea[eza la loc. Treptat, am `nceputs\ m\ uit diminea]a pur [i sim-plu. Ca [i cum a[ da bine]e cuiva,deschid camera lui Lili [i Dodo s\v\d ce mai fac. A plouat cu osear\ `nainte? Oare când ies pu-iu]ii pe care `i clocesc? Suntamândou\ berzele acas\? Acumstau mai mult. Cinci, zece minu-te. Este lini[titor, `mi cultiv\ cu-riozitatea [i `mi inspir\ un res-pect pentru celelalte fiin]e carepopuleaz\ `mpreun\ cu mine

planeta [i pe care `mi place s\ lecunosc a[a, `n casa lor.

Camerele ascunse din habitatulanimal au ap\rut aproape la fel derepede pe cât le-a permis tehnolo-gia. ~n 1994, ap\rea prima camer\care spiona pe[tii [i transmitea nuatât imagini video, cât fotografiischimbate la câteva secunde.Gr\dinile zoologice, parcurile na-turale, funda]iile de ocro tire a ani-malelor folosesc cu entuziasm po-sibilitatea de a tran smite imagini`n direct din via]a secret\ a anima-lelor. ~n felul acesta, modul de ob-servare este neintruziv, animalelenu sunt for]ate s\ fac\ ceva anumepentru a atrage aten]ia, iar au-dien]a poate fi una global\.

De exemplu, 232 de milioanede oameni o cunosc pe Aprilie, ogiraf\ proasp\t\ m\mic\ dintr-unparc natural de aventur\ din Har -pursville, statul New York. Gira-fa Aprilie a dat na[tere luna tre-cut\ unui giraf\-b\ie]el. Sarcinaei a durat 16 luni, iar pe trans -misia live din ziua na[terii au

intrat 14 milioane de oameni, iar1,2 milioane din `ntreaga lume auur m\rit na[terea `n direct.

~n urm\ cu câ]iva ani, când vi-zitam un muzeu de [tiin]\ dinBruxelles, m-am oprit fascinat\ `nfa]a unuia dintre cele mai banaleexponate. Era o vitrin\ de sticl\,`n spatele c\reia se g\sea un incu-bator de ou\. Un cronometru, `ndreapta vitrinei, num\ra minutele

pân\ când din ou ap\rea un puiu].Se adunau mul]imi de 10-20 de oa -meni la fiecare spargere de ou, eracel mai de succes exponat. Am statt\cut\ s\ urm\resc oul cu un senti-ment pe care mi l-am amintitacum, urm\rindu-i pe Lili [i Dodo,`n t\cere, f\r\ vreo voce de docu-mentar pe deasupra. Uneori, co-mentariile ne distrag de la ceea ceeste esen]ial.

Barza Lili este bine. St\ `n cuib, vântul `i trece prin pene, se mai `ntoarce s\ `[iciuguleasc\ coada. Al\turi, clopotele bisericii nu bat, dar se aude un cuc. Dodo nu [tiu pe unde e, zboar\ teleleu, mai [tiu eu prin ce cuiburi umbl\.

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Este o problem\ serioas\: pe m\sur\ ce turismul s-a dezvoltat `n arhipelagul nipon, a crescut [i cere-rea turi[tilor de a asista la „spectacole cu ninja“,care reprezint\ unul dintre cele mai populareaspecte ale culturii japoneze `n `ntreaga lume sau,`n orice caz, unul dintre cele mai popularizate defilmele de serie B de la Hollywood.

Numai c\ practican]ii acestei arte sunt din ce `nce mai rari.

„A crescut foarte mult cererea de spectacole ninjadin partea turi[tilor, aceste spectacole sunt din ce `nce mai populare. Dar m\ tem c\ avem tot mai pu]inininja“, a declarat Takatsugu Aoki, liderul unui grupde practican]i de arte mar]iale din ora[ul Nagoya,pentru ziarul „Asahi Shimbun“.

Despre trupa lui Aoki, Trupa Ninja Tokugawa Ieyasu [i Hattori Hanzō, s-a vorbit mult n lume dup\ce 200 de fani ninjutsu au depus cereri de `nscriere `n rândurile ei, `n 2016. Anul acesta `ns\, num\rul

doritorilor a sc\zut `ngrijor\tor de mult. Pân\ pe 21martie, doar 22 de amatori s-au `n scris, cinci prove-nind din Grecia, Portugalia [i alte ]\ri. „Nu facemfa]\ cererii tot mai mari de spectacole din partea turi[tilor“, se plânge Takatsugu Aoki.

Cotidianul „Asashi Shimbun“ scrie c\, n ultimii ani,`n Japonia a crescut num\rul stabilimentelor care spe-culeaz\ cultura ninja pentru turi[ti, precum satul tema-tic Oshino Shinobi no Sato, din prefectura Yamana-shi, Ninja Trick House n Tokyo sau diverse restaurantecu tematic\ ninja.

„Pia]a ninja domestic\ este n cre[tere“, recunoa[ -te [i Kunihiro Tateishi, secretar general al JapanNinja Council, un organism ce reune[te reprezentan]iai administra]iilor locale asociate cu aceas t\ cultur\ninja [i ai altor asocia]ii.

Din p\cate, cre[terea cererii [i sc\derea num\ruluipracti can]i lor tradi]ionali au atras [i o sc\dere a ca-lit\]ii, lucru care nu are darul s\ `i `ncânte pe japonezi.Cei care `[i ofer\ acum serviciile pentru astfel de spec-tacole au ajuns s\ fi persoane care nu sunt bine antre-nate n arta ninjutsu, constat\, dezolat, Takatsugu Aoki.

~n februarie, Japan Ninja Council a anun]at `n -fiin]area unei Academii Ninja, care s\ antreneze noidiscipoli ai acestei arte, [i deschiderea viitoare a unuimuzeu `n Tokyo. Vicepre[edintele Hiroshi Mizohataevit\ ns\ s\ comenteze orice acuz\ de „comercializa-re a tradi]iei“. Dimpotriv\, subliniaz\ c\ aceste spec-tacole ninja sunt foarte bune pentru afaceri [i, maimult, sunt o parte foarte important\ din campaniacultural\ „Cool Japan“ a guvernului nipon, menit\s\ popularizeze cultura japonez\ `n `ntreaga lume.

~n acest timp, japonezii consider\ c\ ultimul ninjaadev\rat este Jinichi Kawakami, un fost inginer `nvârst\ de 63 de ani care este liderul clanului Ban, co-munitate ale c\rei origini dateaz\ de acum 500 deani. Kawakami este antrenat [i ini]iat `n tehnicileancestrale ninja [i va fi ultimul [ef al clanului Ban, fiindc\ a hot\rât s\ nu numeasc\ nici un succesor.„Arta ninja nu are ce c\uta `n lumea modern\“, aspus Kawakami.


14 » interna]ional

Japonia, `n criz\ de ninjaTurismul cultural `ntâmpin\ o problem\ nea[teptat\`n }ara Soarelui R\sare: exper]ii afirm\ c\ Japonia se confrunt\ `n prezent cu un mare deficit de practi-can]i ai popularei arte mar]iale ninjutsu, adic\ de ninja, pe `n]elesul restului lumii.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Fostul pre[edinte Bill Clinton [i autorul de bestselleruri James

Patterson [i unesc for]ele pentru a scrie mpreun\ un thriller a c\ruiac]iune se va petrece la Casa Alb\. Cartea poart\ titlul de The Presi-dent Is Missing [i este prezentat\ de editur\ drept un „amalgam unicde intrig\, suspans [i dram\ `n spatele scenei celor mai importantecoridoare ale puterii“. Se crede c\ Bill Clinton a primit o sum\ „de[apte cifre“ ca onorariu. Cartea va ap\rea `n iunie anul viitor.

n ~n acest timp, Barack Obama este pe punctul de a deschide unstudio de `nregistr\ri `n „Barack Obama Presidential Center“ dinChicago, un centru al c\rui scop este s\ preg\teasc\ „noua genera]iede lideri“. Obama sper\ s\ aduc\ aici muzicieni precum Bruce Spring -steen sau Chance The Rapper, dar [i cinea[ti precum Spike Lee sauSteven Spielberg, care s\ organizeze ateliere de cinema.

nContinu\ bombardarea lui Donald Trump: „Chaplin nsu[i n-arfi primit `n America lui Trump“, afirm\ Robert De Niro, `ntr-un speech `n care a atacat politica noii administra]ii americane. „Noito]i, care lucr\m `n industria filmului, ì suntem datori lui CharlieChaplin, un emigrant care n-ar trece de noile reguli anti-imigra]ie ex-treme. Sper c\ nu-l ]inem departe de Statele Unite pe viitorul Chaplin.“

n Filarmonica din Dresda a anun]at pentru data de 3 iunie dou\concerte simultane de o parte [i de alta a frontierei dintre StateleUnite [i Mexic, pentru a protesta contra cunoscutului proiect al luiDonald Trump de a realiza un zid `ntre cele dou\ ]\ri.

n Michael Parks, actor cunoscut ca fiind un obi[nuit al lui Tarrantino, Robert Rodriguez sau Kevin Smith [i care a ap\rut `nTwin Peaks [i `n Kill Bill, a `ncetat din via]\ la vârsta de 77 de ani.

n Judge Dredd, starul revistei BD britanice 2000 AD [i erou adou\ filme, va avea parte de propria lui serie TV, Judge Dredd: Me-ga-City One, care va fi `nzestrat\ cu un buget consistent.

n Un alt erou popular de BD, Hellboy, star a dou\ filme realizatede Guillermo Del Toro, revine [i el. Practic, seria Hellboy va treceprintr-un reboot. Del Toro nu mai face parte din proiect, iar Hellboynu va mai fi jucat de Ron Perlman, ci de David Harbour, starul se-riei TV Stranger Things.

n ~n ciuda p\rerii multora, actorul de culoare Idris Elba „nu ar fipotrivit `n rolul lui James Bond“, spune faimoasa actri]\ britanic\Joanna Lumley. „Elba este extraordinar, dar nu cred c\ e bun `nacest rol, cu atât mai mult cu cât James Bond este foarte clar descris`n c\r]ile lui Fleming“, a explicat actri]a care a [i jucat ntr-unul dinfilmele din seria Bond, On Her Majesty’s Secret Service. Iritând pemul]i, [i scriitorul [i realizatorul TV Anthony Horowitz, care a pre-luat [tafeta romanelor cu Agentul 007 de la Ian Fleming, este deaceea[i p\rere: „Idris Elba e pu]in cam prea dur pentru rol. Nu e le-gat de culoarea pielii, doar cred c\ e prea de pe strad\ pentru Bond“.

Macron e pre[edinte,lumea cultural\r\sufl\ u[urat\

Entuziasmul stârnit de victoriatân\rului politician i-a cuprins [ipe cei de la Hollywood, care, de laC\pitanul America (actorul ChrisEvans) la Luke Skywalker (MarkHammil), dar f\r\ a-i uita pe Ma-donna [i pe Mia Farrow, [i-auanun]at bucuria pe Twitter. Ma-rea fericire a fost exprima t\ `ns\de cealalt\ parte a oceanului, `nFran]a. „Am trecut la musta]\ pelâng\ pr\pastie“, a oftat u[urat\Macha Makeïeff, directoarea Tea -trului Na]ional din Marsilia.

Practic, analizeaz\ presa fran-cez\, `n Fran]a lumea oscileaz\

`ntre bucurie [i speran]\, dar astanu `nseamn\ c\ nimeni nu se `n -treab\ ce urmeaz\.

„Tinere ]ea noului pre[edinteeste o calitate. Mâine, va fi o scu -z\. Poimâine, o vin\. Mai târziu, oamin tire“, scrie pe Twitter direc -to rul Academiei Goncourt, cele-brul Bernard Pivot.

~ntre timp, Macron a fost anali-zat [i din perspectiva gusturilor saleculturale. Astfel, despre el se [tie c\:

n ì place Johnny Hallyday;

n iube[te opera, preferatul s\ufiind Rossini;

n se declar\ un fan al filmelorlui Michel Audiard [i citeaz\ replici din acestea. Ador\ filmulLes Tontons flingueurs (1963);

n Amarcord de Fellini [i LaGrande Illusion de Renoir suntdou\ dintre filmele lui preferate;

n so]ii Macron merg foarte desla teatru, sunt fani ai actorului Mi-chel Fau [i nu rateaz\ nici o pies\ [inici un film cu actri]a Line Renaud.

Victoria lui EmmanuelMacron asupra „monstru-lui“ Le Pen a fost saluta -t\ a[a cum se cuvine dereprezentan]ii culturii,care anterior se mobili -zaser\ pentru sus]ine reapoliticianului `n fa]a ame -nin]\rii unei victorii aFrontului Na]ional.

Ucraina i-a refuzat intrarea `n ]ar\ lui Steven Sea-gal pe care `l consider\ „o amenin]are la adresa si-guran]ei na]ionale“ dup\ ce actorul a primit cet\ -]enia rus\. Interdic]ia este valabil\ vreme de cinciani. O astfel de decizie este luat\ de autorit\ ]ile dela Kiev atunci când „o persoan\ comite ac]iuni so-ciale periculoase care contrazic men]inerea sigu-ran]ei Ucrainei“.

Seagal este ultimul „c\zut“ pe frontul cultural al`nfrunt\rii dintre Ucraina [i Rusia lui Vladimir Pu -tin. ~nc\ din 2015, numele lui a ap\rut pe o prezumtiv\

list\ neagr\ a figurilor culturale care, prin apropie-rea de administra]ia Putin, „sus]in violarea inte-grit\]ii teritoriale [i suveranit\]ii Ucrainei“. Gé-rard Depardieu ap\rea [i el pe aceast\ list\. ~ntretimp, [i lui i s-a interzis intrarea `n ]ar\.

De asemenea, Ucraina a aplicat acelea[i m\suripentru arti[ti ru[i [i nu a permis reprezentanteiRusiei, Iulia Samoilova, s\ concureze la edi]ia deanul acesta a Eurovision.

Adev\rul este c\ Steven Seagal, cândva mare ve-det\ a filmelor de ac]iune, are, cum aminte[te „TheGuardian“, o lung\ poveste de dragoste cu fostaUniune Sovietic\ [i cu autocra]ii ei: „A mâncat mor-covi cu «ultimul dictator din Europa», AlexanderLuka[enko, `n Belarus, a participat la Jocurile No-made din K`rg`zstan, a luat parte la un concurs dedans tradi]ional `n Cecenia lui Ramzan Kadirov“.

Dar ce a deranjat cel mai mult autorit\]ile de laKiev a fost faptul c\ Seagal a sus]inut pe fa]\ politi-ca agresiv\ a lui Putin. Anexarea Crimeei de c\treRusia, din 2014, a fost apreciat\ de c\tre actor drept„foarte rezonabil\“. O alt\ dovad\ incriminatorie: adat un concert `n Crimeea, la o manifestare organi-zat\ de un club de motocicli[ti pro-Putin, arborândpe scen\ steagul separati[tilor ucraineni.

Ucraina contra Steven Seagal

Ei bine, Gardienii galaxiei vol. 2 ascos `n weekendul de lansare dinStatele Unite cu 54% mai mult de-cât Gardienii galaxiei, adic\ 145de milioane de dolari. ~ncep prin aspune asta pentru a putea conti-nua a[a: acest sequel mi se parecu totul inutil [i am ie[it din sal\dup\ aproape dou\ ore (filmul ]ine136 de minute) blestemându-mimeseria. Filmul mi-a stricat ziua,am avut senza]ia c\ n-am f\cut ni-mic bun [i c\ n-am avut timp denimic. Nici aripioarele de la KFC,cu care am `ncercat s\ m\ dreg peurm\, nu [i-au mai f\cut efectul.

Tot respectul pentru cei carepot scrie o cronic\ serioas\ [i apli-cat\ la Gardienii galaxiei vol. 2 –profesioni[tii de la „Variety“,„The New York Times“ etc., careau scris despre el cu aten]ia pe ca-re ar acorda-o unui film de NuriBilge Ceylan. Eu nu m\ pot adunanici m\car pentru un scurt sinop-sis. Cui prodest? Mi se pare ori-cum inutil s\ scrii despre filme debox-office. Cei care merg la ele numerg `n func]ie de cronici, proba-bil c\ nici nu le citesc.

Pe cât de mare e respectul pen-tru publica]iile care au scris se-rios despre film, pe atât de mare enel\murirea c\ au scris de bine.Ca o neprofesionist\ ce sunt, ampetrecut prima jum\tate a filmu-lui concentrat\ pe punga de pop-corn [i a[teptând ca la un momentdat glumele ieftine [i scenele deumplutur\ s\ se termine, iar fil-mul s\-[i dea `n fine drumul. Astanu s-a `ntâmplat `n cele dou\ ore,de[i au fost vreo dou\ scene amu-zante, de pild\ cea disco-kitsch-SF`n care e `mpachetat\ planeta luiEgo (Kurt Russell), tat\l lui PeterQuill, descoperit\ cu gura c\scat\de fiul ne`ncrez\tor. {i, m\ rog, aumai fost câteva prim-planuri cuadorabilul Baby Groot, la fel de sub - evaluat pe cât era Motanul ~n c\l -]at `n Shrek (pân\ când a deveniteroul unui spin-off ). Mi-a mai pl\ -cut Michael Rooker, cu vocea luispart\ care f\cea s\-i crape stratulde vopsea albastr\ de pe fa]\. Armerita roluri mai ac\t\rii.

Nu ]in minte s\ fi râs la Gar-dienii galaxiei vol. 2, ceea ce s-a`ntâmplat la prima parte, `n 2014,când surpriza de a descoperi unfilm mai bun decât trailerul afost suficient\ s\ m\ fac\ s\ re-vin acum ([i s\ iau ]eap\). CumJames Gunn a scris de ast\ dat\scenariul singur, f\r\ Nicole

Perlman, probabil c\ glumele dinprima parte i se datorau lui Perl -man. „Va riety“ scria ieri c\ JamesGunn, regizor de serie B din ac\rui filmografie de pân\ acumdoar Scooby Doo (2002) era mair\s\ rit, a dat lovitura cu Gardie-nii galaxiei. Nu v\d nimic meri-toriu `n faptul c\ un regizor me-diocru ajunge la ciolan. Probabilc\ aceast\ idee de success storyascunde o und\ de ironie pe caren-o percep.

Ce s\ mai scriu astfel `ncât s\evit filmul [i s\ umplu spa]iulr\mas? ~n continuarea dosaruluidespre critica de film, o s\ maispun c\ nu-i nici o sfârâial\ s\scrii cronici inteligente la filme

bune – oricine poate s-o fac\. Probade a fi profi st\ `n anduran]a lar\zboiul de uzur\ pe care `l con-stituie blockbuster-ele america -ne. Ele `]i distrug neuronii maiceva ca nicotina, deshidratareasau bâ]\itul din cap la concertelerock. S\ tratezi cu cea mai mareseriozitate [i `n mod constantacest popcorn vizual, scriind ace -la[i num\r de semne [i argumen-tând cu acela[i efort mental capentru un film de art\ ]ine de ni[ -te calit\]i pe care nu oricine le are –eu sunt un exemplu. Fostul meucoleg de la „România liber\“,C\lin St\nculescu, avea o vorb\:„Ar trebui s\ ne dea spor de peri-clitate pentru c\ scriem despre

filmele astea“. Poate c\ la „Vari-ety“ se d\. De fapt, dovada c\ tr\ -im `n lumea a treia e asta: Gardi-enii galaxiei vol. 2 e produs deMarvel Studios [i distribuit deWalt Disney Studios Motion Pic-tures, deci nu po]i s\ nu-i daiaten ]ia cuveni t\ pe o pia]\ ma-jor\ cum sunt Statele Unite, pecând noi – pe mica noastr\ pla -net\ cu o singur\ floare – putem s-o sc\l d\m [i s\ scriem bazaconiica s\ umplem spa]iul.

Gardienii galaxiei vol. 2/Guardians ofthe Galaxy Vol.2, de James Gunn.

Cu: Chris Pratt, Zoe Saldanha, Dave

Bautista, Vin Diesel, Bradley Cooper,

Michael Rooker, Karen Gillan, Kurt

Russell, Sylvester Stallone

– COMPUNERE –

~ntrucât acest weekend a fost plo -ios, mama [i tata au hot\rât s\ st\macas\ [i s\ facem activit\]i recre-ative care dau valoare vie]ii de fa -milie. Mama a zis c\ asta `nseamn\de fapt familie adev\ rat\, un b\rbatcu o femeie [i cu copiii lor, care `ncazul de fa]\ sunt eu. C\ ea nu estede acord cu situa]iile anormale, dar

nu a vrut s\ `mi explice mai mult, fiindc\ sunt mic.

Dup\ ce am luat micul dejun,mama a f\cut cl\tite [i eu l-am aju-tat pe tata s\ dea cu aspiratorul.Apoi am jucat macaua. Dar cuto]ii aveam senza]ia c\ ne plicti -sim [i c\ trebuie s\ ncerc\m cevamai distractiv, dar adecvat vâr s teimele. ~n acel moment tata [i-aadus aminte c\ downloadase pelaptop o serie de filme XXX.

Mamei i s-a p\rut o idee bun\s\ ne uit\m `mpreun\ la filmeleXXX, dar ne-a rugat s\ nu `nce -pem vizionarea pân\ nu termin\cl\titele, fiindc\ nu vrea s\ piard\

`nceputul. Tata m-a luat de dup\umeri [i mi-a spus c\ e sigur c\`mi vor pl\cea filmele, fiindc\ i-au fost recomandate de coleguls\u de birou, care le-a v\zut `m -preu n\ cu so]ia [i cu ge menelesale, deci sunt [i eu capabil ca launsprezece ani s\ `n]e leg des prece e vorba. Ne-am a[e zat pe cana-pea, eu `n mijloc. Tata a co nectatlaptopul la televizor [i a datsonorul aproape de maxim, spu -nând c\ a[a `i place lui, s\ seaud\ cât mai tare.

Primul film XXX, de[i cred c\ emai vechi, a fost foarte captivant.Efectiv am stat cu gura c\scat\, fi-indc\ ac]iunea era foarte intens\.

La un moment dat un domn a s\ritpeste actorul meu preferat [i eu m-am speriat, dar mama m-a strâns`n bra]e [i mi-a explicat c\ nu echiar ce cred eu, este de fapt o si -mulare. Tata a râs de mine [i mi-azis c\ sunt fricos, apoi s-a pref\cutc\ `mi face [i mie ce am v\zut `nfilm, dar mama i-a spus s\ nceteze.

Celelalte dou\ au fost mult maiinteresante, cu ac]iune mai com-plex\. Chiar nu [tiam c\ o s\ `miplac\ atât de mult. {i eram bu-curos c\ le vedeam `mpreun\ cuai mei. Mi-a[ dori ca to]i copiii de

vârsta mea s\ le vad\ `mpreun\cu p\rin]ii lor. Toat\ ziua numaidespre ele am vorbit. Tata mi-aspus c\ am aspect de actor pentruastfel de filme. Abia a[tept s\ crescmare [i s\ m\ duc la castinguri.Sper ca atunci când voi fi mare s\am mu[chi bine dezvolta]i [i s\`nv\] toate mi[c\rile pe care le-amv\zut ast\zi, ca s\ nu m\ pice lacasting. Cine [tie, poate `ntr-o zichiar i voi lua locul lui Vin Diesel,c\ [i el are o vârst\.

Ce frumos a fost weekendul cup\rin]ii!


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Greu cu cronica pe scala universului

566

Cum v-a]i petrecut weekendul

Ce a spus Antoine Bagnaninchi, directorul firmei dedistribu]ie Independen]a Film, `n dosarul despre criti-ca de film de acum câteva numere mi-a r\mas pe cre -ier [i nu m\ pot ab]ine s\ nu `ncep acest text exact`n aceea[i not\. El spunea c\ azi cronicile au ajuns s\nu mai furnizeze considera]ii valorice despre fil me,cât informa]ii despre succesul lor de box office.

zile de studiu `n onoarea - suplimentuldecultura.ro · 4uplimentul de cultur| xiii » nr. 566» 13...

Documents