irigĂm scump Și nu suntem robotul de muls nu este un...
TRANSCRIPT
-
„Din punctul meu de vedere, Camera Agricolă va
fi singura instituţie care va face legătura corectă şi
directă între fermieri şi Ministerul Agriculturii. ” -
Dan Corbuț, președinte Camera Agricolă Bihor
15-31 martie 2016 (111) | 10 lei
IRIGĂM SCUMP ȘI NU SUNTEM COMPETITIVI
ROBOTUL DE MULS NU ESTE UN MOFT, CI O NECESITATE
-
Edi
toria
lRo
mân
ia n
u ne
mai
apa
rține
? În
câț
iva a
ni, u
n po
sibi
l ade
văr d
urer
os
5
Opi
nii
Cita
tul e
diție
i 6
În v
ârfu
l pen
iței
6
Scris
oare
a lu
’ Ghe
orgh
e 8
Con
sem
nări
asup
ra p
ăsto
ritul
ui tr
adiți
onal
din
Vra
ncea
(IV)
10
Pah
arul
cu.
.. vi
suri
Să în
toar
cem
foai
a! (I
I) 16
Știr
i 16
Eve
nim
ent
Gru
puril
e de
Acț
iune
Loc
ală
pot a
sigu
ra v
iitor
ul s
pațiu
lui r
ural
22
Irigă
m s
cum
p și
nu
sunt
em c
ompe
titivi
26
Dos
arC
amer
ele
agric
ole,
de
la A
na la
Cai
afa
30
Cul
tură
mar
eC
ultu
rile
de to
amnă
se
prez
intă
bin
e 36
Teh
nică
agr
icol
ăU
n no
u ce
ntru
logi
stic
pen
tru p
rodu
căto
rul K
uhn
38
Leeb
LT,
prop
uner
ea H
orsc
h pe
ntru
o te
hnol
ogie
per
form
antă
în e
rbic
idar
e 40
Cad
astr
u și
car
te fu
ncia
răPr
oiec
tul L
ivezil
e, u
n m
odel
car
e m
erită
urm
at
42
Pia
ța a
gric
olă
Preț
ul g
râul
ui, la
cel
mai
mic
nive
l din
200
7 în
coac
e....
50
Zoo
tehn
ieRo
botu
l de
mul
s nu
est
e un
mof
t, ci
o n
eces
itate
54
Teni
ile ru
meg
ătoa
relo
r 60
Din
ferm
ă în
ferm
ăVe
nitu
ri m
ai m
ari p
rin a
soci
ere
62
D'a
le g
urii
Plăc
inte
le p
ostu
lui
64
Zâm
biți,
vă
rog!
De
la...
Goo
gu a
duna
te
66
Cup
rins
Rev
ista
Fer
mie
rulu
iw
ww
.revi
staf
erm
ieru
lui.r
oN
r. 5
(111
), 15
-31 m
arti
e 20
16
Cole
giul
ști
inţi
fic
Prof
. uni
v. d
r. Io
an A
lecu
Prof
. uni
v. d
r. in
g. M
ihai
Ber
caPr
of. u
niv.
dr. I
oan
Năm
oloş
anu
Dr.
ing.
Ioan
Bar
tha
Ec. C
onst
anti
n Ch
iurc
iuD
r. V
ioric
a Ch
iurc
iu
Cole
giul
con
sult
ativ
Silv
iu Z
etea
- f
erm
ier,
Satu
Mar
eM
ircea
Cro
itor
u -
legu
mic
ulto
r, G
alaţ
iIo
n O
prea
- p
omic
ulto
r, D
âmbo
viţa
Win
e A
mba
ssad
orCă
tălin
Păd
urar
u
Red
acto
r-șe
fM
ihae
la P
reve
nda
- 075
8 84
5 15
2
Publ
icis
t co
men
tato
rG
eorg
e G
hidr
igan
Edit
oria
list
Ştef
an R
ancu
Secr
etar
gen
eral
de
reda
cţie
Mar
inel
a Co
rnel
ia R
ancu
Red
acto
riD
elia
Cio
banu
Ione
l Văd
uva
Gab
riela
Oan
cea
Mih
ai N
isto
r
Red
acto
ri co
labo
rato
riA
urel
Flo
rent
in B
adiu
Theo
dor M
aruș
ca
Foto
repo
rter
Cost
in-A
ndre
i Fot
a
Core
ctor
ww
w.c
orec
tura
.ro
DTP
Iulia
na L
uca
Ştiri
furn
izat
e de
Age
nţia
de
Pres
ă R
ador
Conc
epţi
e şi
mac
heta
rew
ww
.cam
erad
egar
da.ro
Tipo
grafi
aCo
prin
t
Publ
icaţ
ie e
dita
tă d
eS.
C. P
rofe
sion
al-A
grom
edia
S.R
.L
Of.P
61,
CP
152
fax:
031
814
59
90
office
@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
Mar
keti
ng -
Abo
nam
ente
office
@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
Dire
ctor
gen
eral
Adr
ian
Ned
elcu
adria
n.ne
delc
u@re
vist
afer
mie
rulu
i.ro
ISSN
- 2
069-
2455
-
Țara
nu
ne m
ai a
parți
ne. O
afir
maț
ie în
tărit
ă de
real
itate
a di
n Li
-ve
zile
- jud
ețul
Tim
iș, o
com
ună
în c
are
s-a
reuș
it ca
dast
rare
a pr
intr-
un p
roie
ct p
ilot.
Aici
, ofic
ial, p
este
60%
din
sup
rafa
ța te
-re
nulu
i ara
bil a
parți
ne s
trăin
ilor.
Neo
ficia
l, tot
alul
ar a
jung
e la
ap
roap
e 75
de
proc
ente
. Circ
a 4.
000
de h
ecta
re d
e te
ren
ara-
bil ș
i apr
oxim
ativ
800
ha c
u pă
șuni
se
află
în z
ona
de in
tere
s a
com
unei
Live
zile,
und
e ita
lieni
i și a
ustri
ecii
au c
umpă
rat l
a gr
eu
păm
ânt.
Car
e es
te s
ituaț
ia la
nive
lul î
ntre
gii ț
ări n
imen
i nu
știe
cu
exac
ti-ta
te, s
e fa
c do
ar p
resu
pune
ri. S
telu
ța N
eacș
u, fo
ndat
oare
a pr
o-gr
amul
ui A
groi
ntel
ligen
ce S
ISA,
sus
ține
că a
bia
prin
202
0, în
m
omen
tul î
n ca
re s
e va
face
cad
astra
rea,
s-a
r put
ea s
ă af
lăm
ad
evăr
ul c
u pr
ivire
la p
ropr
ieta
rii re
ali a
i ter
enur
ilor a
rabi
le d
in
Rom
ânia
, să
fim p
uși î
n fa
ța u
nei r
ealit
ăți d
ram
atic
e. În
tim
p ce
Li
ga A
soci
ațiilo
r Pro
ducă
toril
or A
gric
oli –
LAP
AR a
prec
iază
că
ne a
prop
iem
de
30%
sup
rafa
ță d
ețin
ută
de s
trăin
i în
Rom
ânia
, dr
d. S
telu
ța N
eacș
u es
te d
e pă
rere
că
proc
enta
jul e
ste
inve
rs. Ș
i n-
ar fi
dep
arte
de
adev
ăr, în
con
diții
le în
car
e fo
ndur
i de
inve
stiți
i cu
mpă
ră d
in c
e în
ce
mai
mul
t ter
en p
entru
a-l
com
asa,
a p
ro-
duce
sau
a-l
vinde
la p
rețu
ri sp
ecul
ative
. O
dată
aca
para
t păm
ântu
l de
către
stră
ini (
cum
păra
t prin
soc
ietă
ți co
mer
cial
e sa
u ar
enda
t pe
10-2
0 de
ani
), ro
mân
ul n
u m
ai a
re
cont
rol a
supr
a su
praf
ețel
or a
rabi
le, im
plic
it as
upra
resu
rsei
hra
nă.
Cin
e su
nt m
arii
latif
undi
ari a
i Rom
ânie
i? P
are-
se c
ă su
nt s
trăin
i, în
maj
orita
te it
alie
ni ș
i ara
bi, c
ăror
a li
s-au
ală
tura
t în
ultim
ii an
i ol
ande
zii, a
ustri
ecii
și c
hiar
chi
nezii
.Fe
rmie
rii ro
mân
i tre
buie
să
se p
regă
teas
că p
entru
mod
ifică
-ril
e di
n le
gisl
ația
eur
opea
nă p
rivin
d su
bven
țiile
. Pot
rivit
noilo
r re-
glem
entă
ri al
e U
niun
ii Eu
rope
ne, în
cepâ
nd c
u an
ul 2
020
se v
a tre
ce la
pla
ta u
nică
a s
ubve
nție
i pe
ferm
ă. A
ceas
ta în
seam
nă
că p
lata
sub
venț
iei p
e su
praf
ață
(SAP
S) ș
i a s
ubve
nție
i pen
-tru
ani
mal
e se
va
face
într-
o si
ngur
ă tra
nșă,
pe
expl
oata
ție ș
i în
func
ție d
e su
praf
ața
culti
vată
sau
de
num
ărul
de
anim
ale
care
al
cătu
iesc
exp
loat
ația
. Prin
urm
are,
pro
ducă
torii
agr
icol
i vor
fi
oblig
ați s
ă ef
ectu
eze
cada
stra
rea
și in
tabu
lare
a te
renu
rilor
agr
i-co
le, p
entru
a n
u se
aju
nge
în s
ituaț
ia în
car
e să
fie
excl
uși d
e pe
list
a ag
ricul
toril
or c
are
prim
esc
subv
enții
. De
acee
a, P
rogr
a-m
ul N
ațio
nal d
e C
adas
tru ș
i Car
te F
unci
ară
2015
-202
3 (P
NC
CF)
vin
e ca
o m
ănuș
ă pe
ntru
nev
oile
de
inta
bula
re a
tere
nuril
or la
ni-
vel n
ațio
nal, c
u co
ndiți
a să
se
și d
efin
itive
ze la
vre
me.
PNC
CF
ar tr
ebui
să
se d
esfă
șoar
e în
per
ioad
a 20
15-2
023
și a
re
ca o
biec
tiv în
regi
stra
rea
sist
emat
ică
a im
obile
lor î
n 23
37 U
AT-u
ri (U
nită
ți Ad
min
istra
tiv T
erito
riale
) situ
ate
în m
ediu
l urb
an ș
i rur
al.
Prog
ram
ul b
enef
icia
ză d
e fo
ndur
i eur
open
e ne
ram
burs
abile
în
valo
are
de 3
12 m
ilioan
e de
eur
o, v
enitu
ri pr
oprii
de
apro
xim
ativ
900
milio
ane
de e
uro,
resp
ectiv
de
aloc
ări d
in b
uget
ul U
AT-u
rilor
Rom
ânia
nu
ne m
ai a
parț
ine?
În
câț
iva
ani,
un p
osib
il ad
evăr
dur
eros
MIH
AEL
A P
REV
END
A
prin
fina
nțar
e și
cof
inan
țare
. Spe
cial
iștii
din
dom
eniu
sp
un c
ă pe
ntru
cad
astra
rea
între
gii ț
ări a
r fi n
eces
ară
sum
a de
1,2
milia
rde
de le
i. Așa
dar,
bani
sun
t, m
ai ră
-m
âne
să s
e și
vre
a cu
ade
văra
t rea
lizar
ea c
adas
trării
.At
ât m
ăsur
ător
ile, c
ât ș
i col
ecta
rea
docu
men
telo
r, re
-al
izare
a do
cum
enta
țiilo
r teh
nice
, dep
uner
ea a
cest
ora
la c
adas
tru, p
lățil
e de
tarif
e, to
ate
sunt
gra
tuite
pen
tru
bene
ficia
rii P
rogr
amul
ui N
ațio
nal d
e C
adas
tru ș
i Car
te
Func
iară
.Fo
stul
șef
al A
genț
iei d
e C
adas
tru ș
i Pub
licita
te Im
obi-
liară
, act
ual d
irect
or a
l OC
PI T
imiș
, Arth
ur U
rsu,
a d
e-cl
arat
într-
un in
terv
iu a
cord
at R
evis
tei F
erm
ieru
lui c
ă,
pent
ru a
se
final
iza c
adas
trul s
iste
mat
ic p
ână
în 2
018
(202
0 fii
nd a
nul d
e tre
cere
la p
lata
uni
că a
sub
venț
iei
pe fe
rmă)
, tre
buie
inta
bula
t cât
mai
mul
t din
ext
ravil
an
în c
arte
a fu
ncia
ră, d
emer
s ap
roap
e im
posi
bil d
e re
a-liz
at în
pro
cent
de
100%
. „D
acă
ar fi
să
extra
polă
m ș
i să
dis
cută
m la
nive
l naț
iona
l, pot
face
num
ai p
resu
pu-
neri,
însă
cre
d că
va
fi de
stul
de
greu
să
se re
alize
ze
sută
la s
ută
acea
stă
cada
stra
re p
ână
în a
nii 2
018-
2020
, dar
nu
impo
sibi
l, în
baza
cât
orva
măs
uri o
arec
um
exce
pțio
nale
. Cad
astru
l sis
tem
atic
se
real
izeaz
ă pe
în-
treg
UAT-
ul, p
e în
treag
a co
mun
ă. P
oate
că
ar tr
ebui
, pe
ntru
a a
jung
e la
ace
st d
ezid
erat
, să
înde
plin
im c
ât
mai
mul
t din
inta
bula
rea
în c
arte
a fu
ncia
ră a
tere
nulu
i ex
travil
an, s
ă lu
ăm o
dec
izie
prin
car
e, p
repo
nder
ent î
n ca
drul
ace
stor
lucr
ări d
e ca
dast
ru s
iste
mat
ic, s
ă în
ce-
pem
cu
parte
a de
ext
ravil
an, s
ă fin
aliză
m a
cțiu
nea
pe
acea
stă
zonă
și, d
e ab
ia d
upă
acee
a, s
ă in
trăm
pe
par-
tea
de in
travil
an”,
este
de
păre
re ș
eful
Ofic
iulu
i de
Ca-
dast
ru ș
i Pub
licita
te Im
obilia
ră T
imiș
. Pot
rivit
lui A
rthur
U
rsu,
pân
ă în
15%
din
tota
lul i
mob
ilelo
r ges
tiona
te d
e si
stem
ul in
form
atic
inte
grat
de
cada
stru
și c
arte
func
i-ar
ă (8
.666
.026
pro
prie
tăți
cada
stra
te, s
ituat
e în
intra
vi-la
n și
în e
xtra
vilan
la d
ata
de 2
4 m
artie
201
6) s
e af
lă în
ex
travil
an.
Edito
rial
7
ÎNTO
TDEA
UN
A LA
ÎND
EMÂN
ĂTR
USA
DE S
CULE
CAS
E IH
GRAT
UIT
CASE
IHGR
ATU
ITCA
SE IH
GRAT
UIT
CASE
IH
www.titan
mac
hinery.ro
B
CL
UJ
O
R
-
Cop
ilă d
e oa
men
i gos
poda
ri și
cu fr
ica
lui D
um-
neze
u –
care
n-a
r fi lu
at u
n ca
păt d
e aț
ă de
la
nim
eni f
ără
să-l
plăt
easc
ă la
pre
țul c
e-ru
t –, f
emei
e aj
unsă
mam
ă, da
r făr
ă no
roc
în v
iață
: băr
batu
l, cu
cunu
nie,
luat
împo
triva
vr
erii p
ărin
ților
, a p
leca
t înt
r-o d
imin
eață
–
cu tr
eabă
, îi s
puse
se, ș
i dân
sa s
-a fe
rit s
ă-l
între
be c
are-
i ace
ea –
și n
u s-
a m
ai în
tors
. Ac
east
ă să
rman
ă, de
ci, ș
i-a c
resc
ut d
e un
a sin
gură
feci
orul
. Num
ai d
ânsa
știa
cum
și d
e câ
te o
ri și-
a lu
at p
âine
a de
la g
ură
pent
ru c
a fiu
l ei
să
fie în
rând
ul lu
mii ș
i să
nu s
ă sim
tă c
a și
orfa
n.
Și d
e câ
te o
ri, D
oam
ne, ș
i de
câte
ori
nu i-
a sp
us: „
Grij
ă m
are
băie
te, m
ulțu
meș
te-te
cu
ce a
i și n
u râ
vni la
bun
ul a
ltuia
, că
e pă
cat.
Și n
u te
înto
vără
și cu
cei
ce
umbl
ă cu
min
ciun
ă și
furti
șagu
ri,
că b
ine
n-ar
e cu
m s
ă-ți
fie. Ș
i o s
-aju
ngi d
e râ
sul ș
i bat
jocu
ra s
e-m
enilo
r” La
min
tea
coco
șulu
i ar f
i fos
t ca
feci
orul
s-o
asc
ulte
, că
doar
nu-
l pov
ățui
a de
rău.
Num
ai c
ă, di
n ne
feric
ire, n
ici n
u-i m
ijise
încă
bin
e m
usta
ța, c
ă s-
a și
nără
vit la
cel
e re
le. În
tâi d
e un
ul s
in-
gur –
pe
când
era
ele
v și
se c
hive
rnise
a di
n po
spai
ul d
e av
uție
al
cole
gilo
r –, m
ai tâ
rziu
– d
upă
ce a
term
inat
, înai
nte
de v
rem
e, c
u șc
oala
, că
n-a
avut
răbd
are
nici
măc
ar d
e ze
ce c
lase
– s
-a în
hăi-
tat c
u al
ți do
ritor
i de
dobâ
ndit
bani
fără
mun
că, o
ri cu
un
anum
e fe
l de
mun
că ș
i și-a
făcu
t din
furt
– de
prin
bise
rici, d
e pr
in g
ospo
dării
, de
pe
unde
apu
cau
– o
adev
ărat
ă m
eser
ie. D
e br
ățar
ă de
aur
n-a
av
ut în
să p
arte
– d
acă
nu p
unem
la s
ocot
eală
lănț
ișoar
ele
smul
se
în fu
gă d
e la
gât
ul c
âtor
va fe
tițe
– ci
de
brăț
ări d
e oț
el. A
aju
ns
unde
era
fire
sc s
ă aj
ungă
, dup
ă ap
ucăt
urile
pe
care
le d
eprin
sese
A
prim
it o
pede
apsă
și a
exe
cuta
t-o. Ș
i nu
i-a fo
st d
eloc
ușo
r în
tem
niță
, tân
ăr ș
i fru
muș
el c
um e
ra –
deș
i dup
ă un
a lu
me
se zi
ce
că în
cepu
se s
ă-i c
am p
lacă
, că
oric
um e
la m
odă.
Dup
ă ru
șinea
și
chin
ul în
dura
te a
r fi f
ost d
e aș
tept
at, c
a, el
iber
at în
sfâ
rșit,
să s
e po
tole
ască
și s
ă-și
caut
e un
rost
cin
stit.
Mul
t mai
lesn
e i-a
fost
, ve
zi bi
ne, s
ă o
i-a d
e la
înce
put,
ceea
ce
înce
puse
încă
din
cop
ilă-
rie, a
șa în
cât a
aju
ns d
in n
ou la
loc
de re
striș
te ș
i de
ispăș
ire. A
poi
iară
și și
iară
și, p
ână
ce p
erio
adel
e de
liber
tate
au
ajun
s to
t mai
sc
urte
, iar a
nii d
e te
mni
ță to
t mai
mul
ți și
mai
lung
i. O s
oartă
trist
ă,
de n
einv
idia
t, cu
car
e di
n pă
cate
se
conf
runt
ă at
âția
și a
tâția
tine
ri,
parc
ă di
n ce
în c
e m
ai m
ulți
– nu
mai
în u
ltim
ul a
n, d
e pi
ldă,
au fo
st
rețin
uți n
u m
ai p
uțin
de
opt m
ii de
delic
venț
i min
ori ș
i trim
iși în
ju-
deca
tă. V
ieți
deci
mat
e, v
ise a
le p
ărin
ților
dist
ruse
, lacr
imi ș
i dur
ere,
câ
nd la
min
tea
coco
șulu
i ar f
i fos
t res
pect
area
une
ia d
in c
ele
zece
po
runc
i: să
nu fu
ri și
să n
u râ
vneș
ti la
bun
ul a
ltuia
. Ori,
mai
ca
pe
la n
oi, s
ă nu
fii g
ăina
r și c
ând
dai c
u ju
la, s
ă fie
vor
ba d
e m
ilioan
e,
zeci
de
milio
ane
de e
uro.
Pen
’ că
pent
ru a
stfe
l de
furtu
ri ie
i, aco
lo,
vreo
doi
ani
, cu
exec
utar
e, d
in c
are
trei s
fertu
ri îi p
etre
ci la
vila
ta
de lu
x în
conj
urat
de
aman
te. Ș
i mai
bin
e, d
acă
sifon
ezi –
cum
se
zice
la p
ârna
ie –
te c
onda
mnă
, bun
a no
astră
just
iție,
la o
ped
eaps
ă cu
sus
pend
are.
Coc
oșaț
ii dra
culu
i! Coc
oșei
de
aur,
vezi
bine
.
8R
EV
ISTA
FE
RM
IER
ULU
I | 1
5-31
MA
RTI
E 2
016
MIH
AIL
EM
INE
SC
U„D
aţi-m
i sta
tul c
el
mai
abs
olut
ist î
n ca
re
oam
enii
să fi
e să
năto
şi
şi a
vuţi,
îl p
refe
r sta
tulu
i ce
lui m
ai li
ber î
n ca
re
oam
enii
vor f
i miz
eri ş
i bo
lnav
i. M
ai m
ult î
ncă,
în
sta
tul a
bsol
utis
t, co
mpu
s di
n oa
men
i bo
gaţi
şi s
ănăt
oşi,
aceş
tia v
or fi
mai
libe
ri,
mai
ega
li, d
ecât
în
stat
ul c
u le
gile
cel
e m
ai
liber
ale,
dar
cu
oam
eni
miz
eri.
Căc
i om
ul
are
pe a
tâta
libe
rtate
şi
ega
litat
e pe
cât
ă av
ere
are.
Iar c
el s
ărac
e
totd
auna
scl
av ş
i to
tdau
na n
eega
l cu
cel
ce s
tă d
easu
pra
lui.”
Frag
men
t din
„Ico
ane
vech
i şi ic
oane
nou
ă”,
publ
icat
în „T
impu
l”, în
anu
l 187
7
Cita
tul e
diți
ei
Opi
nii
În v
ârfu
l pen
iței
GE
OR
GE
GH
IDR
IGA
N
-
inte
rnaţ
iona
liştii
, cor
pora
tiştii
, cen
turis
-til
i, ce
mai
, toţ
i-toţ
i, ca’
cum
dă
năva
lă
muş
tili p
e...c
opro
l. Mă
şi m
inun
ai, d
a’m
i zis
e un
ivers
itaru
’ că
ie n
otor
iu c
unos
-cu
t (nu
’ş ce
’nse
amnă
da’
sun
ă aş
a,
mai
tele
ctua
l, se
love
şte
cu ju
rnal
u’ lu
’ M
ata!
) că
Ieco
ala
nu p
oa’ s
ă tră
iasc
ă’n
netim
brat
ă. N
u tră
ieşt
e şi
gat
a! P
unct
! C
re’ c
’ar t
rebu
i să
te ie
i în
braţ
e şi
să’
i sp
ui lu
’ Pre
şu’ s
ă de
e on
uca
z ca
toţi
bebe
luşi
i să
treac
ă de
la ţâ
ţă, la
glo
j-de
ala
de o
bşte
, num
a’ d
upe
o cu
ră e
s-cl
usivă
şi o
blig
ator
ie c
u sa
mah
oanc
ă.
Să n
u ui
ţi să
-i sp
ui c
ă ie
mai
mul
t de-
cât n
eces
ar c
a şi
iem
igra
nţii
isla
miş
ti să
trea
că p
rintr-
o ca
rant
ină
oblig
ator
ie
cu c
ocâr
ţ, că
num
a’ d
racu
ştie
ce
Ie-
coal
e te
roris
te a
duse
ră c
u ie
i, de’
o să
es
plod
eze,
la to
t car
tieru
’, maţ
u’ g
ros.
Stai
lini
ştit
că a
m în
regi
stra
t la
OSI
M
(dac
ă şt
ii ce
-i ăl
a!) ş
i net
imbr
ata,
şi s
a-m
ahoa
nca
de p
ufoa
ică,
hâr
tie ş
i tot
ce
se p
oa’ f
ierb
e’n
caza
n, c
a’cu
m s
e în
-re
gist
ră C
asa
Popo
rulu
i, pin
tru to
t ce
se v
ede.
Poc
i să-
i spu
i că
polit
ruci
lor
şi te
cnoc
raţil
or o
să
le d
au s
cutir
e la
dr
eptu
rile
de a
utor
, că
ei (r
eias
ă de
n an
aliza
svo
t – ş
tiu c
e-i a
ia!),
e m
ai s
us-
cept
ibili
la p
ânte
căra
ie d
ecât
noi
, ăşt
ia,
den
popo
r, ca
’cum
ar v
eni!
Mai
ale
s pe
pa
rtea
buca
lă! H
ai s
ă au
zim d
e bi
ne!
Ghe
orgh
e
(trec
ui d
e pe
ser
ele,
pe
if, d
en c
auză
de
pro
iect
e pă
lanţ
’scur
t), ş
i-i g
oliră
ta-
raba
şi p
apor
niţil
i. Sic
retu
’ sup
cesu
-lu
i şi a
lu’ c
ompe
titivi
tate
a st
ă în
bra
nd
(hai
că
te’a
m tă
iat!)
, cum
îmi z
isă
mie
, pe
nzio
naru
’ ăla
de’
i uni
vers
itar s
căpa
t la
net
imbr
ata
mea
. Că
cum
văz
clie
n-ţii
că
ie tr
adiţi
onal
e sp
re o
rgan
ice,
cu
iz de
bal
egă
(A’M
ea a
re to
tdea
una
o că
ldar
e cu
bal
egă
proa
spăt
ă su
pt ta
-ra
bă, p
intru
dam
f), m
ânjit
e cu
nor
oi (c
a la
dou
ă’ste
de
dram
uri l
a ki
lă),
că c
um
îşi u
mpl
u ra
niţil
i, înd
esân
d lâ
ngă
lep-
toap
e, m
ai u
n m
orco
v, m
ai o
var
ză m
u-ra
tă, m
ai o
păt
lăge
a. A
prop
o! N
u şt
ii p’
ici’ş
a, p
’în tâ
rg, f
r’un
grop
an c
u pă
-m
ânt d
e lip
it, c
ă m
ă us
tură
măn
ţele
-gi
u’ (n
u po
ci s
ă-ţi
scriu
vor
ba a
ia!),
să-
l ca
r ton
ma
din
supu
rban
a un
de a
m s
e-di
u so
cial
. Cum
ce
fac
cu e
l? N
u’ţi’s
ăi?
Bre
ndui
esc
legu
mili
de la
gro
s (a
i dr
acu,
dup
e ce
că
iei b
ob c
u bo
b, le
m
ai ş
i lus
truie
sc!).
Cum
adi
că, c
um le
br
endu
iesc
? Si
mpl
u br
e! L
e vă
csui
esc
cu im
ală
să a
ivă c
lient
u’ s
atis
facţ
ia s
ă le
spe
le’n
şap
te a
pe n
eînc
eput
e şi
una
di
stila
tă, b
aşca
să
le tr
eacă
prin
şpi
rt şi
p’in
foc,
să fi
e si
gur c
ă nu
’şi b
agă
pânt
ecar
iţa a
nală
pe
cale
buc
ală,
dup
e cu
m le
zis
ă fe
lcer
u’ te
cnoc
rat d
e la
Să-
năta
te, a
cu’ d
e câ
nd c
u be
belu
şii. N
u că
am
f’ro
nev
oie
da’ io
cre
z că
iepi
de-
mia
e d
en c
auză
de
priva
tă’n
cas
ă. C
u pr
ivata
’n fu
ndu’
cur
ţii, b
acte
ria d
e pâ
n-te
cariţ
ă, o
dat
ă de
-i sl
oboz
ită, r
ămân
e co
lo’şa
, n’a
jung
e’n
casă
, că-
i dru
m
lung
şi l
a fri
gu’d
’afa
ră m
ai ş
i cra
pă, d
e un
de’i s
ensi
bilo
asă
la fr
igur
i. Aşa
, cu
buda
’n b
uza
cuhn
iei, o
n si
mpl
u vâ
nt o
îm
prăş
tie p
’in to
ate
blid
ele,
să
mă
ierţi
. B
reee
! Să
nu u
iţi s
ă ba
gi a
catis
te p
in-
tru te
cnoc
ratu
’ de
la ru
ral l
a ca
tedr
ala
lu’ P
refe
ricitu
’ cât
or c
osta
! Dec
onte
z! D
e câ
nd c
u la
ptili
şi b
rânz
a pl
ine
de Ie
-co
ale
lichi
dai s
tocu
’ de
netim
brat
ă de
pu
foai
că (a
şa, c
a la
trei
’ste
de v
edre
). D
eter
ă nă
vală
la e
a cu
toţii
:dro
jdie
rii,
măm
icuţ
ele
boite
şi r
ujat
e, h
ipst
erii,
Hai
să
tră-
ieşt
i, că
dete
Ăl d
e Su
s şi
apu
-ca
i şi D
ra-
gobe
tele
, şi
Măr
ţăgu
şu’,
şi B
abili,
şi
Paj’d
e’sfin
ţi de
anu
’ ăs
ta,
ceac
e’m
i do
resc
şi l
a an
u’ ş
i la
mul
ţi an
i. Și
pent
ru a
lde
Mat
ale,
că
nu-i
din
drep
tu’m
eu! L
a ev
enim
entu
rile
de n
e nă
pădi
ră, c
a’cu
m lă
ţeii,
tiriş
tii, n
ici n
u şt
iu c
u ce
să
înce
p îm
bârli
gătu
ra d
e an
alis
tru c
u ca
re m
ă on
oraş
i. Zic
să
înce
p cu
mul
tum
iri! M
ulţu
mes
cu’ţi
tie
Doa
mne
, tin
erilo
r fru
moş
i de
la C
AP ş
i lu
’ Pre
şu’ S
as c
ă ne
det
e gu
bern
(vin
e de
la g
uber
nie
– ve
zi D
LRM
, să
nu
zici c
ă nu
ţ’am
zis
!) de
tecn
ocra
ţi. C
â-râ
i io,
"chi
chiri
-mic
hiri,
cin
j de
bani
ridi
-ch
ili", c
ă de
moc
raţia
nu
poa’
să
fonc
-ţio
neze
dec
ât c
u po
litru
ci (c
itat d
in
clas
ici!)
, da’
io’te
’te c
ă şi
tecn
ocra
ţii
e si
mţit
ori l
a ne
voin
ţele
şi n
eput
inţil
e om
ului
sau
a o
amei
, dup
e ca
z. B
reee
! D
eie’
i Dom
nul J
ulia
n (p
iem
ul, n
u bu
-lib
aşa,
deş
i nu
văz
nici
o d
efer
enţă
) via
ţă lu
ngă
(bat
âr d
ouă
man
date
de
cinc
i), lu
’ tec
nocr
atu’
lui, ă
l de
se o
cupă
de
pâi
nea
noas
tră. P
ăi d
e un
de n
ici n
u i s
e us
că p
ă bu
ze v
orbi
li cu
bar
abul
ele,
m
orco
vii, c
epili,
păs
târn
acii,
ţăla
inel
e şi
pe
trunj
eii o
trăviţ
i mai
dih
ai c
a gr
âuşo
-ru
l pin
tru ş
obol
ani, p
e ca
re-i
pune
în
piaţ
ă (v
orba
vin
e pi
aţă,
mai
mul
t pă
tro-
tal o
ri pă
zoa
na ş
uşel
ii), p
uţin
sim
ţitor
ii de
rura
li (n
esim
ţiţi i
erea
des
crem
ena-
toriu
, m’a
m d
ocum
enta
t la
dom
’Livi
u),
că h
ipst
erii,
mul
tinaţ
iona
liştii
, cor
po-
ratiş
tii ş
i veg
anii
se ş
i năp
ustir
ă pi
ste
A’M
ea, d
e’o
lăsa
ră g
oală
ca
napu
’. H
ooo!
Pun
e frâ
u lu
’ min
tea
lu’ M
ata
aia
zgub
ilitic
ă, c
ă A’
Mea
nu’
i d’a
lea.
Det
eră
năva
lă p
e IF
Trad
işio
nalc
iodi
dpro
duct
CA
RIC
ATU
RĂ
: A. F
. BA
DIU
ACES
TA E
STE
UN
PAM
FLET
ȘI T
REB
UIE
TR
ATAT
CA
ATAR
E
Scri
soar
ea lu
’ Ghe
orgh
e
Opi
nii
10R
EV
ISTA
FE
RM
IER
ULU
I | 1
5-31
MA
RTI
E 2
016
ww
w.m
ewi.r
oFe
ndt e
ste m
arcă i
ntern
ațion
ală a
comp
aniei
AGCO
.
Fend
t 627
5 L
MCS
:
O c
ombi
nă p
erfe
ctă
pent
ru fe
rma
dv.:
-
con
fort
- fl
exib
ilita
te în
lucr
u
- c
el m
ai b
un ra
ndam
ent
Și to
ate
aces
tea
nu su
nt d
oar o
pro
misi
une.
Ci
una
pe
care
o re
spec
tăm
. D
acă
adău
gați
și se
rvic
e-ul
pro
mpt
as
igur
at d
e M
ewi ș
i pie
sele
de
schi
mb
livra
te în
cel
mai
scur
t tim
p, v
eți î
nțel
ege!
Com
bina
seria
LPu
r și s
impl
u efi
cien
tă
3 to
be d
e ba
tere
, val
ț uni
form
izar
e m
ater
ial P
ower
Feed
la in
trar
ea în
can
alul
de
alim
enta
re,
bătă
tor 6
00 m
m x
160
0 m
m c
u 8
șine
de
bate
re, g
răta
r uni
vers
al p
entr
u ce
real
e pă
ioas
e, p
orum
b și
floa
rea
soar
elui
, reg
lare
ele
ctric
ă a
grăt
arel
or, 6
scu
tură
tori
, sup
rafa
ță to
tală
de
sepa
rare
: 9,0
6 m
p, to
căto
r de
paie
, si
stem
de
sepa
rare
inte
nsiv
ă a
paie
lor,
turb
ină
aspi
rație
pra
f, bu
ncăr
boa
be: 8
600
l, de
bit d
e de
scăr
care
: 10
5 l/s
ec.,
tran
smis
ie h
idro
stat
ică
– 4
trep
te, f
râne
hid
raul
ice
mul
tidis
c, m
otor
bi-t
urbo
AG
CO P
OW
ER
225
kW/ 3
06 C
P - p
uter
e m
axim
ă (IS
O T
R 14
396)
, nor
mă
de p
olua
re T
ier 4
fina
l, ca
paci
tate
7.4
l, 6
cili
ndri,
ră
cire
cu
apă,
Com
mon
-Rai
l, si
stem
de
trat
are
a ga
zelo
r eșa
pate
SCR
+ c
atal
izat
or (D
OC)
, cab
ină
cu v
izib
ilita
te
mar
e, a
er c
ondi
ționa
t, în
călz
ire, s
caun
erg
onom
ic re
glab
il, s
caun
cop
ilot,
com
enzi
cen
tral
izat
e pe
o m
anet
ă,
Term
inal
Var
io, h
eder
pen
tru
cere
ale
păio
ase
FREE
FLO
W d
e 6,
00 m
, căr
ucio
r tra
nspo
rt h
eder
, anv
elop
e 65
0/75
R32
față
, 460
/70R
24 s
pate
.
-
Cons
emnă
ri a
supr
a pă
stor
itul
ui
trad
ițio
nal d
in V
ranc
ea (I
V)
A C
ON
SEM
NA
T D
R. I
NG
. TEO
DO
R M
AR
UȘC
A
Des
pre
păst
orit
la ro
mân
i s-a
u sc
ris n
umer
oase
lu
crăr
i, în
cepâ
nd c
u D
imitr
ie C
ante
mir
și p
ână
la
auto
rii d
in z
ilele
noa
stre
. În
volu
mul
al I
V-le
a al
M
arii
Enc
iclo
pedi
i Agr
icol
e, a
păru
tă în
194
2 în
ed
itura
P.A
.S. B
ucur
eşti,
la te
rmen
ul „
păst
orie
” (p
ag. 4
94-5
03) d
r. Io
n I.
Oţe
l, se
mna
taru
l luc
ră-
rii „
Cer
cetă
ri as
upra
păs
torit
ului
în V
ranc
ea”
(Bib
l. Zo
ot. n
r. 22
, 193
6), f
ace
o re
mar
cabi
lă p
reze
ntar
e a
aces
tei î
ndel
etni
ciri
spec
ifice
rom
ânilo
r. D
eşi a
u tre
cut ş
apte
dec
enii
de la
apa
riţia
ace
stor
st
udii,
con
side
răm
ca
o da
torie
de
onoa
re s
ă re
di-
fuză
m în
pag
inile
Rev
iste
i Fer
mie
rulu
i pro
blem
ati-
ca p
ăsto
ritul
ui în
Car
paţii
Rom
ânie
i. Lu
crar
ea s
e do
reşt
e un
înde
mn
la re
spec
tare
a tra
-di
ţiilo
r pas
tora
le c
e tre
buie
împl
etite
cu
noile
cu-
cerir
i ale
ştii
nţei
şi t
ehni
cii p
entru
a u
şura
mun
ca
grea
a c
resc
ător
ilor d
e an
imal
e şi
a le
cre
a co
ndiţi
i m
ai b
une
de v
ieţu
ire în
izol
area
şi c
limat
ul a
spru
al
e zo
nei m
onta
ne.
Din
ace
ste
rela
tări,
cei
car
e ad
min
istre
ază
spaţ
iul
rura
l mon
tan
şi c
resc
ător
ii de
ani
mal
e au
tent
ici
de a
zi p
ot tr
age
num
eroa
se în
văţă
min
te p
reţio
ase,
du
pă c
are
să re
cuce
reas
că p
atrim
oniu
l pas
tora
l af
lat a
cum
în d
iferit
e st
adii
de a
band
on, c
u pi
erde
ri in
calc
ulab
ile p
entru
eco
nom
ia n
aţio
nală
.
Tom
natu
l şi i
erna
tul
Oile
se
ţin la
mun
te p
ână
la S
f. D
umitr
u, c
ând
se fa
ce ră
vă-
şitu
l. Atu
nci f
ieca
re p
ropr
ieta
r vin
e să
-şi v
adă
oile
, pe
care
le
recu
noaș
te d
upă
sem
nele
pe
care
le a
u la
ure
chi. A
cest
ea s
unt:
• pi
şcăt
ura
– tă
ietu
ră în
form
ă de
V la
mar
gine
a in
ferio
ară
a ur
echi
i;
• fu
rcul
iţă –
des
pică
tură
în v
ârfu
l ure
chilo
r;•
cârli
g –
tăie
tură
mar
e, o
vală
la m
argi
nea
infe
rioar
ă a
urec
hii,
încâ
t ure
chea
cap
ătă
form
a un
ui c
ârlig
; •
pred
ucic
ă în
fund
ată
– ga
ură
în m
ijlocu
l ure
chii;
• pr
educ
ică
scoa
să –
gau
ră c
u sp
inte
cătu
ra în
afa
ră;
• pe
liş –
tăie
tură
în fo
rmă
de U
la v
ârfu
l ure
chii;
• ră
tez
– se
taie
vâr
ful u
rech
ii;•
vârte
j – tă
ietu
ră a
mar
gini
i din
ăunt
ru a
vâr
fulu
i ure
chii;
• bă
rbăr
ătur
ă –
sfer
tul s
uper
o-ex
tern
al u
rech
ii, tă
iat.
Exis
tă ș
i com
bina
ţii a
le a
cest
or s
emne
.C
ioba
nii t
rebu
ie s
ă ră
spun
dă d
e oi
le p
ierd
ute.
Ca
să s
cape
de
plat
ă, e
de
ajun
s să
pre
zinte
pro
prie
taru
lui p
iele
a de
pe
cap
cu
urec
hile
.Îm
părţi
rea
brân
zei l
a un
ele
stân
i se
face
la o
zi a
num
ită, c
are
poat
e fi
15 a
ugus
t, 29
aug
ust s
au m
ai tâ
rziu
. La
Ner
eju,
pro
prie
-ta
rii îş
i adu
c br
ânza
de
la s
tână
atu
nci c
ând
îi co
nvin
e fie
căru
ia.
Cio
bani
i fiin
d an
gaja
ţi nu
mai
pân
ă la
Sf.
Dum
itru,
dup
ă ac
east
ă da
tă li
se
mai
plă
teşt
e to
mna
tul, p
ână
când
dă
zăpa
da, s
au d
e oa
ie p
e să
ptăm
ână
şi m
ălai
ul n
eces
ar p
entru
cio
bani
şi p
entru
Opi
nii
12R
EV
ISTA
FE
RM
IER
ULU
I | 1
5-31
MA
RTI
E 2
016
-
câin
i. Mul
ţi pr
oprie
tari,
dup
ă 26
oct
ombr
ie, îş
i îng
rijes
c oi
le s
ingu
ri. N
u to
ate
stân
ele
răm
ân la
mun
te p
ână
la
Sf. D
umitr
u; c
ând
e se
cetă
, oile
se
cobo
ară
mai
de-
vrem
e. U
nii p
ropr
ieta
ri m
ai în
stăr
iţi fa
c to
mna
tul l
a câ
mpi
e, u
nde
îşi î
nvoi
esc
oile
pe
la c
âte
un p
ropr
ieta
r m
ai m
are
şi le
păş
unea
ză a
colo
pân
ă dă
zăp
ada.
Dup
ă ce
cad
e ză
pada
, oile
sun
t ţin
ute
la tâ
rlă, u
nde
li se
dă
mân
care
de
trei o
ri pe
zi. F
ânul
est
e ad
unat
pe
locu
l de
cosi
re, ia
r oile
sun
t dus
e lâ
ngă
clai
e. În
apr
opi-
erea
clă
ii se
face
cât
e un
ţarc
în c
are
se d
ă fâ
n. P
este
to
t, fâ
nul s
e ră
spân
deşt
e pe
păm
ânt,
ceea
ce
face
ca
o bu
nă p
arte
din
fura
j să
se p
iard
ă. G
răta
re n
u ex
istă.
Adăp
ostu
rile
pent
ru o
i sun
t aşe
zate
pe
locu
rile
de c
o-sir
e la
2-6
km
de
sat ş
i se
cons
truie
sc d
in n
uiel
e în
gră-
dite
, lipi
te s
au n
u cu
păm
ânt ş
i pai
e. P
ereţ
i sun
t num
ai
în p
arte
a di
n ca
re b
ate
vânt
ul. C
ei m
ai în
stăr
iţi a
u sa
i-va
ne, c
onst
ruite
cu
trei p
ereţ
i înal
ţi de
1,7
0 m
, aco
perit
e cu
şin
drilă
sau
scâ
ndur
ă, da
r făr
ă ta
van.
Cei
mai
mul
ţi au
co
lniţe
cu
pere
ţii d
in n
uiel
e îm
plet
ite, în
alţi
de 1
m.
Acop
erişu
l – p
lasa
– e
ste
făcu
t din
scâ
ndur
ă sa
u to
rişte
şi
e sp
rijin
it pe
furc
i de
stej
ar în
alte
în fa
ţă d
e 2
m ş
i în
fund
de
1 m
, pen
tru a
ave
a sc
urge
re.
Uni
i vrâ
ncen
i ţin
oile
în g
rajd
uri s
au c
ase
refo
rmat
e; c
ei
mai
mul
ţi în
să le
ţin
afar
ă în
om
ăt. L
ocal
nici
i con
sider
ă gr
ajdu
rile
ca o
pie
dică
în c
reşt
erea
oilo
r. G
rajd
uri m
odel
nu
exis
tă. În
Fra
nţa,
mul
ţi au
tori
reco
man
dă c
reşt
erea
oi
lor î
n lib
erta
te, s
punâ
nd c
ă pr
in a
cest
fel d
e cr
eşte
re
oile
se
men
ţin s
ănăt
oase
, fer
ite d
e ce
le m
ai m
ulte
mal
a-di
i, car
nea
lor e
ste
mai
gus
toas
ă şi
lâna
, de
calit
ate
mai
bu
nă. A
ceas
ta, d
in c
auză
că
ele
resp
iră a
er c
urat
, iar n
u em
anaţ
ii din
băl
egar
.
Hra
na e
ste
mai
bin
e ut
ilizat
ă –
lucr
u im
porta
nt –
, căc
i che
stiu
nea
prim
ordi
ală
în o
bţin
erea
une
i pro
ducţ
ii bun
e es
te a
limen
taţia
.Ac
eşti
auto
ri su
nt in
fluen
ţaţi
de c
resc
ător
ii din
Ang
lia, u
nde
acea
stă
prac
tică
este
între
buin
ţată
exc
lusiv
cu
rezu
ltate
foar
te b
une.
Clim
a di
n Fr
anţa
însă
şi, c
u at
ât m
ai m
ult,
cea
din
Angl
ia n
-o p
utem
com
-pa
ra c
u ce
a de
la n
oi.
Ren
tabi
litat
ea p
ăsto
ritul
ui
în V
ranc
eaPr
odus
ele
oilo
r sun
t mul
tiple
, de
acee
a cr
eşte
rea
lor a
con
sti-
tuit
din
cele
mai
vec
hi ti
mpu
ri un
a di
ntre
ocu
paţii
le d
e pr
edile
cţie
al
e om
ului
, căc
i oai
a pr
oduc
e îm
brăc
ămin
tea
şi d
ă ce
l mai
pre
-ţio
s al
imen
t, la
ptel
e, c
u to
ate
deriv
atel
e sa
le. P
entru
a in
terp
reta
m
ai ju
st v
aloa
rea
aces
tor p
rodu
se, t
rebu
ie s
ă se
facă
ana
liza
lor
Opi
nii
14R
EV
ISTA
FE
RM
IER
ULU
I | 1
5-31
MA
RTI
E 2
016
-
cum
se
face
mon
ta. B
erbe
cii, a
tât î
nain
te, c
ât ş
i în ti
mpu
l m
onte
i, nu
prim
esc
îngr
ijirile
nec
esar
e. M
ulţi
cres
căto
ri ţin
ber
beci
ned
ezvo
ltaţi.
O s
elec
ţie a
ber
beci
lor s
e im
-pu
ne în
aint
e de
oric
e al
tă in
terv
enţie
.D
e as
emen
ea, p
entru
a s
e ev
ita n
eînţ
eleg
erile
din
tre p
ă-şu
ne ş
i păd
ure,
treb
uie
cât m
ai n
eînt
ârzia
t să
se re
gle-
men
teze
păş
unat
ul.
Să n
u se
păş
unez
e o
supr
afaţ
ă de
tere
n pâ
nă la
com
-pl
eta
ei e
puiza
re; c
apre
lor s
ă li s
e de
stin
eze
supr
afeţ
e ap
arte
, iar p
arce
lele
cu
iarb
ă să
se
păşu
neze
per
iodi
c, as
tfel c
a oi
le s
ă ai
bă în
tot t
impu
l păş
une,
căc
i păş
unea
es
te fa
ctor
ul p
rinci
pal în
rent
abilit
atea
cre
şter
ii oilo
r. Ar
-bo
rii s
ă nu
mai
fie
dist
ruşi,
căc
i sun
t de
folo
s pă
stor
ului
, ei
ser
vind
de a
dăpo
st p
entru
vite
şi c
a m
ater
ial p
entru
fo
c, ca
re la
stâ
nă n
icio
dată
nu
se s
tinge
.Pe
ntru
ca
păst
oritu
l rom
ânes
c să
poa
tă m
erge
spr
e pr
o-gr
es, t
rebu
ie în
cura
jat ş
i de
către
sta
t, că
ci, d
upă
cum
sp
une
pro
f. G
. K. C
onst
antin
escu
: ,,O
ile re
prez
intă
pen
-tru
Rom
ânia
nu
num
ai m
ărtu
ria u
nui t
recu
t înd
epăr
tat,
păst
rat î
n fo
rmel
e ce
le m
ai c
arac
teris
tice
prin
via
ţa c
io-
băne
ască
, dar
repr
ezin
tă u
n m
ater
ial z
oote
hnic
de
mar
e va
loar
e, c
ărui
a su
ntem
dat
ori s
ă-i d
ăm m
ai m
ultă
impo
r-ta
nţă
decâ
t i s
-a a
cord
at p
ână
acum
”.
Cel
e pa
tru
epis
oade
den
umite
„C
onse
mnă
ri as
upra
păs
torit
ului
trad
ițion
al d
in V
ranc
ea”
pe
care
le-a
m p
ublic
at în
Rev
ista
Fer
mie
rulu
i din
lu
nile
febr
uarie
și m
artie
fac
part
e di
n lu
crar
ea
de s
inte
ză a
dr.
Ion
I. O
țel i
ntitu
lată
”C
erce
tări
asup
ra p
ăsto
ritul
ui în
Vra
ncea
”, de
la c
are
au
foar
te m
ulte
de
învă
țat t
oți c
ei c
are
mai
pra
c-tic
ă ac
east
ă în
dele
tnic
ire în
țara
noa
stră
. Mul
te
dint
re b
unel
e pr
actic
i din
trec
ut n
u se
mai
res-
pect
ă în
ziu
a de
azi
, nec
esitâ
nd a
fi re
cons
i-de
rate
și a
dapt
ate
noilo
r cu
cerir
i ale
tehn
icii
și
exig
ențe
lor
sani
tar-
vete
rinar
e al
e m
omen
tulu
i.A
r fi
de m
are
inte
res
iniți
erea
uno
r ce
rcet
ări
asup
ra p
ăsto
ritul
ui a
ctua
l în
acel
eași
loca
lităț
i di
n zo
na V
ranc
ei (c
are
în 1
936
dețin
eau
apro
ape
100
de s
tâne
), pe
ntru
a c
unoa
ște
evol
uția
ace
stui
a în
ulti
mel
e op
t dec
enii.
Cât
e di
ntre
stâ
ne m
ai s
unt a
zi, c
e ra
se ș
i înc
ărca
re
cu a
nim
ale
mai
exi
stă,
cum
sun
t gos
podă
rite
pășu
nile
și c
e se
mai
păs
trea
ză d
in v
echi
le
trad
iții s
peci
fice
păst
oritu
lui s
unt î
ntre
bări
per-
tinen
te c
are
își a
ștea
ptă
răsp
unsu
l, în
aint
e de
a
se tr
ece
la m
oder
niza
rea
aces
tei a
ctiv
ități
mile
-na
re p
e pl
aiur
ile m
iorit
ice.
calit
ativă
. Mai
înse
mna
tă e
ste
dete
rmin
area
can
tită-
ţii d
e gr
ăsim
e di
n br
ânza
de
putin
ă, c
are
este
pro
dusu
l ce
l mai
răsp
ândi
t în
Vran
cea.
În g
ener
al, c
antit
atea
de
lapt
e pr
odus
ă de
o o
aie
în p
e-rio
ada
de la
ctaţ
ie, p
e lâ
ngă
lapt
ele
pe c
are
îl su
ge m
ie-
lul, e
ste
de 3
5-40
kg.
Pre
otul
Ghe
rasi
m d
in C
oza,
car
e fa
ce c
reşt
erea
mai
raţio
nală
, spu
ne c
ă în
193
5 a
obţi-
nut d
e la
fiec
are
oaie
cât
e 7
kg d
e br
ânză
de
burd
uf.
Valo
area
nut
ritivă
a b
rânz
ei d
epin
de d
e ca
litat
ea la
p-te
lui î
ntre
buin
ţat,
de m
odul
de
prep
arar
e, p
recu
m ş
i de
îngr
ijirile
car
e se
dau
în ti
mpu
l con
serv
ării.
Nor
ma
cea
mai
obi
şnui
tă p
entru
apr
ecie
rea
valo
rii a
li-m
enta
re a
brâ
nzei
est
e st
abilir
ea p
roce
ntul
ui d
e gr
ă-si
me
din
subs
tanţ
a us
cată
. Am
det
erm
inat
can
titat
ea
de g
răsi
me
şi d
e ap
ă di
n br
ânza
pro
dusă
în V
ranc
ea.
Prob
ele
de a
naliz
ă s-
au lu
at în
luni
le d
ecem
brie
193
5 şi
ianu
arie
193
6, ia
r asp
ectu
l, gus
tul ș
i cul
oare
a ce
-lo
r mai
mul
te d
intre
ele
au
dove
dit l
ipsa
de
meş
teşu
g a
celo
r car
e au
pre
para
t brâ
nza
şi, m
ai a
les,
mod
ul d
e-fe
ctuo
s de
con
serv
are.
Prod
ucţia
prin
cipa
lă a
oilo
r ţur
cane
de
la n
oi fi
ind
lap-
tele
, nu
s-a
dat t
oată
impo
rtanţ
a cu
veni
tă c
elui
lalt
pro-
dus,
lâna
, car
e la
oile
de
rasă
per
fecţ
iona
tă fo
rmea
ză
apro
ape
sing
urul
sco
p al
exp
loat
ării.
Într-
adev
ăr, c
ând
cine
va în
cerc
a să
facă
o s
elec
ţie, s
e in
tere
sa d
acă
oaia
pe
care
vre
a s-
o pă
stre
ze e
bun
ă sa
u nu
de
lapt
e.
Acea
sta,
din
cau
ză c
ă lâ
na d
e ţu
rcan
ă fii
nd a
lcăt
uită
di
n do
uă fe
luri
de fi
re, n
u po
ate
fi în
trebu
inţa
tă în
fa-
bric
i de
stof
e m
ai fi
ne, c
ăci a
cest
ea n
u pr
eluc
reaz
ă de
-câ
t lân
a cu
un
sing
ur fe
l de
fire,
aşa
că
lâna
de
ţurc
ană
se v
alor
ifică
şi m
ai g
reu
decâ
t brâ
nza.
În V
ranc
ea, a
proa
pe to
ată
lâna
se
între
buin
ţeaz
ă pe
n-tru
nev
oile
cas
ei, lu
crân
du-s
e di
n ea
cer
gi, p
roco
viţe,
co
voar
e, s
aci ş
i îm
brăc
ămin
te.
Tuns
ul o
ilor s
e fa
ce, d
e re
gulă
, în lu
na m
ai, în
aint
e de
a
se u
rca
la m
unte
. Ele
se
tund
num
ai o
dat
ă pe
an.
Fie
-ca
re p
ropr
ieta
r îşi
tund
e oi
le s
ingu
r, du
pă c
um e
ste
de-
prin
s. În
gen
eral
, tun
sul î
ncep
e de
la c
ap, u
rmân
d gâ
-tu
l, pie
ptul
, pân
tece
le, c
oast
ele,
spi
nare
a şi
se
term
ină
la c
rupă
. Uni
i, îna
inte
de-
a tu
nde
oaia
, îi ta
ie p
ărul
în
frunt
e în
form
ă de
cru
ce.
Cum
s-a
făcu
t îm
păie
rea
– în
gălb
enire
a lâ
nii l
a ba
ză
–, o
ile tr
ebui
e tu
nse.
Lân
a de
pe
oaie
, dup
ă tu
ns, r
ă-m
âne
într-
o si
ngur
ă bu
cată
, ca
o co
ajă
de n
ucă.
Dup
ă tu
nder
e se
face
sul
, răs
ucin
du-l
în a
şa fe
l înc
ât p
arte
a tu
nsă
să v
ină
în a
fară
, se
face
,,boţ
” se
înno
adă
şi s
e ur
că în
pod
. Mie
ii se
tund
la S
f. Ilie
. Tun
dere
a lo
r se
nu-
meş
te m
iţuire
. Din
miţe
se
face
pos
tav
pent
ru s
uman
e.În
aint
e de
făta
rea
oilo
r, pr
in lu
na m
artie
, se
face
,,tuş
ină-
tura
” sau
,,cod
itul”.
Este
tund
erea
oilo
r în
juru
l uge
rulu
i şi
a co
zii p
entru
ca
uger
ul s
ă fie
mai
deg
ajat
. La
o tu
şină-
tură
se
obţin
circ
a 10
0-30
0 gr
lână
. Din
ace
astă
lână
se
fac
ţesă
turi
de c
alita
te in
ferio
ară.
Can
titat
ea d
e lâ
nă n
espă
lată
pe
care
o d
ă o
oaie
adu
ltă, f
ără
tuşi-
nătu
ră, e
ste,
în m
edie
, 1,7
45 k
g şi
varia
ză d
e la
1,1
00 la
2,4
00 k
g.
Aces
te d
ate
s-au
obţ
inut
prin
cân
tărir
ea a
160
de
lâni
de
oi a
dulte
, im
edia
t dup
ă tu
ns. M
urdă
riile
din
lână
au
fost
înlă
tura
te. L
âna
fă-
cută
boţ
, avâ
nd g
rijă
să n
u se
pia
rdă
nim
ic d
in e
a, a
fost
cân
tărit
ă cu
un
cânt
ar o
bişn
uit.
Al tr
eile
a sc
op a
l exp
loat
ării o
ilor ţ
urca
ne e
ste
prod
ucţia
mie
ilor
pent
ru c
arne
, blă
niţe
şi p
răsil
ă.Fă
tatu
l oilo
r înc
epe
pe la
15
mar
tie. N
umai
oile
de
la s
tâne
le u
nde
berb
ecii n
-au
fost
ale
şi în
cep
să fe
te m
ai d
evre
me.
Mie
ii făt
aţi în
ia
rnă
sunt
ţinu
ţi în
cas
ă la
căl
dură
pân
ă se
mai
întă
resc
. Făt
atul
ţin
e pâ
nă la
sfâ
rşitu
l lui a
prilie
. În ti
mpu
l per
ioad
ei d
e fă
tare
, oile
su
nt în
grijit
e m
ai b
ine.
Atu
nci o
rice
prop
rieta
r, câ
t de
săra
c ar
fi, d
ă pu
ţin m
ălai
oilo
r. D
e as
emen
ea, în
ace
st ti
mp
se a
lege
fânu
l cel
m
ai b
un.
Num
ărul
fătă
rilor
gem
ene
e fo
arte
scă
zut.
N-a
jung
e ni
ci 5
%. A
vor-
teaz
ă ca
m 3
-5%
şi r
ămân
ste
rpe
pest
e 10
%. C
redi
nţa
ciob
anilo
r es
te c
ă ră
mân
ste
rpe
oile
car
e au
mân
cat i
arbă
îngh
eţat
ă or
i cui
-bu
ri de
şoa
reci
.Va
lorif
icar
ea m
ieilo
r se
face
foar
te ră
u, d
in c
auză
că
n-au
nic
iun
cent
ru d
e de
sfac
ere
în a
prop
iere
.
Rent
abilit
atea
con
stitu
ie re
gula
toru
l şi s
timul
entu
l une
i între
prin
-de
ri ec
onom
ice;
ea
se c
alcu
leaz
ă pr
in ra
portu
l din
tre c
heltu
ielile
fă-
cute
(inv
estiț
ie) ş
i ven
itul t
otal
sco
s du
pă u
n tim
p oa
reca
re.
Din
une
le b
uget
e ca
lcul
ate
de n
oi, r
ezul
tă c
ă pă
stor
itul în
Vra
ncea
es
te o
înde
letn
icire
car
e în
gen
eral
rent
ează
, deş
i oile
sun
t nes
e-le
cţio
nate
şi s
e fa
ce to
tul în
mod
prim
itiv.
Prop
rieta
rii c
u oi
puţ
ine
nu a
u în
să c
âştig
, ci, m
ai d
egra
bă, d
efic
it.Re
ntab
ilitat
ea re
zultă
din
ace
ea c
ă pă
şuna
tul n
u se
plă
teşt
e şi
că
toţi
prop
rieta
rii d
e oi
au
loc
de c
osire
, încâ
t nu
cum
pără
fânu
l.În
regi
unea
Vra
ncei
sun
t pro
prie
tari
care
cre
sc ş
i oi ţ
igăi
împr
e-un
ă cu
ţurc
anel
e. E
o p
ract
ică
greş
ită, f
iindc
ă în
ace
st m
od n
u se
po
t îm
bună
tăţi
nici
odat
ă oi
le n
oast
re. Ţ
igăi
le s
e po
t cre
şte
foar
te
bine
şi în
regi
unea
de
mun
te. C
a do
vadă
, oie
rii d
in ju
rul B
raşo
vulu
i au
num
ai o
i ţig
ăi d
e ca
litat
e fo
arte
bun
ă, pe
car
e le
ţin
ca ş
i cei
lalţi
oi
eri, î
n ac
elea
şi co
ndiţi
i. Sun
t şi în
Vra
ncea
locu
itori
cari
au în
cer-
cat s
ă cr
easc
ă oi
ţigă
i şi a
u ob
ţinut
rezu
ltate
bun
e. A
r fi f
oarte
bin
e da
că s
-ar r
ăspâ
ndi c
reşt
erea
ace
stei
oi, c
are
este
des
tul d
e re
-zis
tent
ă şi
supe
rioar
ă ţu
rcan
ei în
mul
te p
rivin
ţe. D
acă
se c
ontin
uă
însă
să
se c
reas
că ţu
rcan
a, at
unci
ace
astă
cre
şter
e tre
buie
raţio
-na
lizat
ă, pe
ntru
că
num
ai a
stfe
l se
poat
e ob
ţine
o re
ntab
ilitat
e m
ai
mar
e. În
spe
cial
, să
se d
ea m
ai m
ultă
ate
nţie
alim
enta
ţiei ş
i fel
ului
Opi
nii
1716
RE
VIS
TA F
ER
MIE
RU
LUI |
15-
31 M
AR
TIE 2
016
-
are
orig
ina
în s
trugu
ri, o
altă
par
te ia
na
șter
e în
tim
pul f
erm
enta
ției a
lcoo
lice
a m
ustu
lui s
au a
stru
guril
or s
drob
iți, o
a
treia
par
te s
e fo
rmea
ză în
tim
pul m
a-tu
rizăr
ii vin
ului
tână
r și î
n fin
e, o
altă
pa
rte în
tim
pul d
epoz
itării
lui p
entru
în
vech
ire.
Cu
alte
cuv
inte
, for
mar
ea, d
esvo
lta-
rea
și în
vech
irea
vinul
ui s
unt s
trâns
le-
gate
de
o se
rie în
treag
ă de
pro
cese
fiz
iolo
gice
, chi
mic
e și
fizic
e, c
are
fac
ca s
ubst
anțe
le, c
e in
tră în
com
poziț
ia
chim
ică
a st
rugu
rilor
și c
are
au tr
e-cu
t în
mus
t sau
se
găse
sc în
stru
gu-
rii s
drob
iți, p
recu
m ș
i cel
e ca
re in
tră
în c
ompo
ziția
vin
ului
tână
r sau
a c
elui
m
atur
, să
sufe
re m
odifi
cări
tota
le s
au
parți
ale.
Une
le d
intre
ele
se
trans
form
ă in
tegr
al s
au n
umai
par
țial î
n su
bsta
nțe
noi, a
ltele
se
împu
ținea
ză, a
ltele
dis
par,
unel
e se
com
bină
între
ele
sub
form
ă de
pro
duși
noi
etc
.C
unoa
șter
ea c
ât m
ai c
ompl
etă
a su
bsta
nțel
or c
e in
tră în
com
poziț
ia
chim
ică
a st
rugu
rilor
în p
erio
ada
pre-
mer
găto
are
coac
erii,
dar m
ai a
les
în
cea
a co
acer
ii și
a s
upra
coac
erii
lor;
a pr
opor
ției î
n ca
re a
cest
e su
bsta
nțe
se
găse
sc în
mom
entu
l rec
oltă
rii s
trugu
-ril
or; a
pro
prie
tățil
or lo
r și a
influ
ențe
i ce
fiec
are
din
ele
o ar
e as
upra
cal
ității
vin
ului
ce
va re
zulta
din
stru
guri;
Să în
toar
cem
foai
a! (I
I)C
ĂTĂ
LIN
PĂ
DU
RA
RU
PRO
BLE
MEL
E VI
TIVI
NIC
ULT
UR
II D
IN A
NII
’30-
’40,
ACT
UALE
!
E un
mom
ent b
un. C
hiar
dac
ă di
s-cu
rsur
ile m
arilo
r noș
tri în
aint
ași p
ar
să s
e po
trive
ască
și a
stăz
i, da
ți-m
i vo
ie s
ă fiu
opt
imis
t. Ex
istă
– p
rin
noua
orie
ntar
e gu
vern
amen
tală
–
șans
a de
a s
crie
o n
ouă
filă
de is
to-
rie. A
sum
area
dep
lină
a ne
împl
iniri
-lo
r, de
și u
n de
mer
s ne
plăc
ut, p
oate
st
a la
baz
a un
ei în
noiri
ben
efic
e. A
sp
us-o
și p
rem
ieru
l Cio
loș:
„Ie
șiți
din
șabl
onul
agr
icul
tură
”! În
rând
urile
de
mai
jos,
pe
care
vă
invi
t să
le c
itiți
cu
aten
ție, a
u fo
st d
efin
ite p
robl
emel
e vi
tivin
icul
turii
din
ani
i ’30
-’40.
Deș
i pa
r for
mul
ate
cu c
âtev
a ce
asur
i în
urm
ă, v
ă as
igur
, în
calit
atea
ined
ită
de „
arhi
var”
pe
care
mi-a
m a
sum
at-o
pr
eț d
e câ
teva
nop
ți, c
ă am
cul
es c
u-vâ
nt c
u cu
vânt
text
ele
orig
inal
e.
„Sco
pul p
rinci
pal a
l cul
turii
vițe
i de
vie
este
obț
iner
ea v
inul
ui. V
inul
est
e un
li-
chid
cu
o co
mpo
ziție
com
plex
ă. O
ri-ca
re a
r fi l
ocal
itate
a de
orig
ină
a lu
i și
varie
tate
a de
stru
guri
din
care
a p
ro-
veni
t, el
va
conț
ine
înto
tdea
una,
în m
od
cons
tant
și î
n ca
ntită
ți va
riate
, anu
mite
su
bsta
nțe
a că
ror t
otal
itate
, mai
mul
t sa
u m
ai p
uțin
arm
onic
ă, îl
car
acte
ri-ze
ază.
Par
te d
in a
cest
e su
bsta
nțe
își
efec
tuat
cul
esul
și c
um tr
ebue
făcu
tă v
inifi
care
a st
rugu
rilor
în
împr
ejur
ări n
orm
ale,
ano
rmal
e și
în c
azur
i spe
cial
e; c
unoa
șter
ea
com
poziț
iei v
inul
ui o
bțin
ut; c
unoa
șter
ea p
roce
selo
r ce
au lo
c în
tim
pul m
atur
izării
vin
ului
tână
r; a
man
ipul
ărilo
r și î
ngrij
irilo
r de
care
vin
ul a
re n
evoi
e; a
boa
lelo
r și d
efec
telo
r vin
ului
, pre
cum
și
a m
ijloac
elor
de
prev
enire
și c
omba
tere
a a
cest
ora,
toat
e ac
este
cu
noșt
ințe
la u
n lo
c da
u po
sibi
litat
e om
ului
car
e se
ocu
pă c
u pr
e-pa
rare
a și
îngr
ijirea
vin
ului
, fie