SPECIAL19 iulie 2013 Pagina 5

sumat o mare cantitate de muniție, iar pânăîn dimineața zilei următoare nu mai eraumulte ore. Trebuia adusă muniție dindepozitele de la Deva și Săvârșin. Un grupde ceferiști inimoși din Stația Radna a plecatcu locomotiva, în toiul nopții, și a înfruntatbombardamentele inamicului, pentru aaduce muniție la Păuliș în timp record. Îndecorul acelor făclii aprinse, sub perdeauaîntunericului, care îi învăluia în adăposturilesăpate în pământul Păulișului, care le ținealoc de pat și de casă, au încheiat prima zi deluptă cu o primă biruință în confruntarea cuinamicul și cu moartea.

O altă zi de luptă, o altă zi de

eroism ostășesc...Dar primei zile îi urmează ziua a doua,

ziua de 15 septembrie 1944, cea mai grea zipe care au trăit-o elevii Școlii de SubofițeriRadna, care au luptat pe acest front, dar șicea mai înălțătoare, așa cum mărturiseșteînv. Dumitru Susan, luptător în linia I șisupraviețuitor al acestor lupte. Subperdeaua întunericului, în adăpostul dinbuza canalului Păuliș, pe înv. Dumitru Susanîl străfulgeră gândul că doar peste câtevaore, clopoțelul trebuia să anunțe începereaanului școlar, lume din care l-a smuls acestrăzboi necruțător. Dar nu a apucat să-și ter-mine gândul, că dinspre Sâmbăteni auînceput să șuiere obuzele artileriei dușmaneca o ploaie de foc. Deși lovea sistematicbucată cu bucată, bombardamentul n-aafectat prea mult dispozitivul de apărare alliniei I. Proiectilele cădeau mai mult pe loca-litatea Păuliș, doborând și incendiind case,ca într-un tablou apocaliptic. Dar ei, soldațiiștiau că cel mai periculos dușman venea totpe pământ.

Nu apucaseră să se retragă avioanele spreArad, că din pădurea de porumb au ieșitzeci de tancuri fioroase, însoțite de atacanțipedeștri, care înaintau nebunește. Huruiaugroaznic și împroșcau fum negru. Cele maimulte tancuri se îndreptau spre pod, singu-rul loc care permitea trecerea spre pozițiilenoastre. Apărarea podului era, însă, întărităacum cu două tunuri antitanc sovietice, carese alăturaseră în seara de 14 septembriealor noastre. Acum, au început foc de barajpermanent, care nu a permis tancurilorinamice nici măcar să se apropie de flan-curile podului, deși amenințau cu furiepozițiile noastre. Dar la ordinul căpitanuluiFătu, cu mâna pe trăgaci, i-au lăsat peinamici să se apropie aproximativ 200 demetri și apoi au deschis foc năprasnic șicontinuu, cu toate armele din dotare.Această grindină necruțătoare a culcat lapământ primul val al atacatorilor. Pe câmp,în fața lor, se auzeau vaiete, țipete, gemeteși oftări, dar ai noștri trăgeau întruna cudârzenie și tenacitate, căci valul inamic seîmprospăta necontenit și se îndrepta spreparapetul de vest al șanțului. Presiuneapuhoiului inamic se întețea, iar la adăpostulcarelor de luptă, câteva elemente s-au stre-curat până la parapetul șanțului. Tânărulelev-sergent Dumitru Susan își amintește șievocă în cartea sa chipurile lor crispate șidesfigurate de groaza morții. N-au avut,însă, timp să-i compătimească.

Și-au întețit și mai tare focul, astfel încâtțevile s-au încins și închizătoarele au înce-put să se blocheze. Trăgeau și mânuiauarmele cu o îndemânare uluitoare. Le-aulăsat apoi să se răcorească, în iarbaînrourată de pe marginea adăpostului, și autrecut la aruncat grenade. Au aruncat ploaiede grenade, până n-au mai auzit nici unzgomot și n-au mai văzut nici o mișcare.Acum se mai auzeau doar vaietele celorrăniți, peste care se ridica focul și fumul tan-curilor distruse și incendiate.

În schimbul acela de focuri, pe întreagalinie de luptă a Companiei a VI-a în primele

ore ale zilei de 15 septembrie a fost rănitelevul sergent Tipei Mihai, iar MoteaPetru a fost secerat de explozia unui obuz.De asemenea, soldatului Udriștoiu i-aumplut spatele de schije o grenadă arun-cată de dușman în marginea de est a gropii.Pe Coadă Petre l-a surprins o rafală duș-mană, cauzându-i o gravă rană la cap, dinpricina căreia a murit în spital la, Orăștiecâteva zile mai târziu.

Dar dușmanul nu a renunțat și a reluatatacurile furibunde, mai ales spre sectorulPlutonului I, spre extremitatea dreaptă acompaniei a VI-a, unde se aflau elementelede legătură între cele două batalioane,crezând că vor face aici o breșă în linia apă-rării noastre. Sesizând pericolul, sublocote-nentul Gheorghe Cismaru, cu un grup deelevi, au ieșit la contraatac și, printr-un focrapid de secerare, au reușit să zdrobeascăprimele elemente infiltrate în poziția noastrăcu scopul de a-i încercui.

Și-au căzut eroii, ca spicele de grâu...

În aceste confruntări pe viață și pe moar-te a fost răpus sublocotenentul GheorgheCismaru, dar elevii săi au continuat să lupte,presărând câmpul cu zeci de cadavre aleinvadatorilor. Din rândurile bravilor elevi-sergenți au mai căzut eroic: MotreanuIon, Șerb Nicolae, Gheorghe Dumitru,Comănescu Constantin și Iovi Tiberiu.

Căpitanul Fătu, observând situația dificilă,a hotărât o apărare circulară, angajându-seîntr-o încleștare de o violență nemaiîntâl-nită. Sprijinit de pușca mitralieră a luiNegrilă Ioan, căpitanul Fătu, deși rănit lacap, continuă să secere inamicul cu focnăprasnic. În iureșul contraatacului, dintreelevii care-l însoțeau au mai căzut la datorieLera Slobodan, Mechenici Dumitru,Cașotă Grigore, iar până la urmă esterăpus și căpitanul Fătu însuși. Rezistențaelevilor plutonului I, condus de sublocote-nentul Cismaru și căpitanul Fătu, au cauzatmari pierderi inamicului. Vitejia, eroismul șispiritul de sacrificiu al elevilor din companiaa VI-a pușcași au uimit și pe dușmani, carecredeau că sunt trupe speciale ale ArmateiRomâne, aceasta aflând de la soldații duș-mani căzuți prizonieri.

După acest contraatac, rămășițele puho-iului dușman, împrăștiat și debusolat, s-arefugiat în porumb, restabilindu-se pozițiade luptă pe linia aliniamentului șanțului anti-tanc din vestul Păulișului, prin vitejia șidevotamentul acestor tineri elevi-sergenți,care la fel ca și părinții și strămoșii lor, laMărășești, au spus: Pe aici nu se trece.

În acest timp, cei din plutonul II, condusde sublocotenent Nicolae Thoma, sepomenesc în spatele lor cu un grup destulde numeros de inamici. Câțiva ieșiseră dinporumb, cu armele în mâini, neștiind ce săfacă. O clipă și ai noștri au rămas stupefiați,neștiind dacă sunt ajutoare sovietice sauinamici. La strigătul: Predaischi, pre-daischi! s-au refugiat în porumb. Atunci,sub. Nicolae Thoma a ordonat grupei a III-a să iasă la asalt, iar elevului Ciocan să-iacopere prin foc continuu. La intrarea înporumb, unde îi aștepta inamicul șimoartea, fiecăruia îi bătea inima să iasă dinpiept, nervii erau într-o încordare maximă,urechile vâjâiau, iar ochii căutau cu febrilita-te ținta. Dumitru povestește cum, înaintândprin porumb, se împiedică de un cadavru ceîncă sângera, descoperind și alte cadavredin care cu ultime puteri mai răzbeau țipetede durere, de spaimă, iar la ieșirea dinporumb află un soldat inamic transfiguratde spaimă, ce tremura îngrozitor și pe careîl dezarmează făcându-l prizonier. Pe trifoiș-te au ieșit alți elevi cu alți prizonieri, ce stă-teau cu mâinile sus în fața baionetelor. Untablou cumplit și uluitor, care prezentacăderea umană: figurile prizonierilor nu maiprezentau nimic din frumusețea chipului și

spiritului uman, ci jalnica umilință a înfrân-gerii, cu fețele livide cu ochii holbați în orbi-te, cu priviri rătăcite, transfigurate. Din gru-pul ce îi învăluiseră, în număr de 30, nouăau căzut de focul armelor, iar restul de 21,printre care și ofițerul, au căzut prizonieri.

Curajul mobilizator al sublocotenentuluiThoma a rezolvat cel mai greu moment alluptei din 15 septembrie de pe frontul de laPăuliș. După ce s-a asigurat că în spatelepozițiilor lor nu mai erau inamici, subl.Thoma a hotărât adunarea tuturor prizonie-rilor și trimiterea lor la comandamentulBatalionului II. Printre elevii desemnați să-iescorteze era și Dumitru Susan. I-au condusprin locuri ferite, pe lângă linia ferată, pânăla cantonul unde se afla postul de comandăși unde maiorul Pârcălabu îi felicită pentrucă l-au răzbunat pe căpitanul Fătu, pe subl.Cismaru și pe ceilalți eroi. După ce au pre-dat prizonierii, s-au întors la cantonul Păuliș,unde brancardierii aduseseră corpul căpi-tanului Ioan Fătu, în fața căruia și-au plecatcapetele într-o pioasă reculegere, în semnde omagiu în fața lecției de eroism și sacri-ficiu suprem pentru libertatea neamului și apământului românesc. Apoi, merg și seînchină la căpătâiul subl. Cismaru și a celor-lalți colegi, logodiți cu pământul pe care l-auapărat: Șerb, Iovi, Cașotă, Lera, Mechenici.Când să părăsească sectorul Plutonului I, înapropierea șoselei, dă peste trupul unuicoleg căzut peste câteva fire de porumb cul-cate la pământ. Nu era încă mort, se auzeacum sforăie.

Îngenunchează lângă el și-l întoarce cufața în sus: era Fometescu. Îl strigă, darrămâne nemișcat cu ochii închiși. Respirațiaîi este greoaie. Era rănit la cap, la gât și laambele picioare. Rupe o pulpană din poalacămășii, căci nu mai avea nici o bucată detifon, o udă cu apă din bidon și-i curăță fața.Gemea. Vrea să spună ceva și până la urmăarticulează o rugăminte:

Această rugăminte i s-a înfipt în inimă.Cum era să-l lase? Încearcă să-l ridice, darnu reușește, deoarece Fometescu era unflăcău voinic, încă o dată cât el. Nădăjduiasă mai întrezărească pe cineva, dar nu apă-rea nimeni și înserarea se apropia stăruitor.Se hotărăște să-l târască singur, până lapostul sanitar din livada de lângă calea fer-ată. Rana îi sângerează și mai tare. Îi leagărana de la gât cu o fâșie ruptă din cămașă.Îl târăște cu greu din lanul de porumb,legându-l cu centura. Apare, deodată, unavion inamic dinspre Arad, ce zbura foartejos și care culegea informații. Se ascund înlanul de cartofi, dar servantul mitralierei,observându-i, trage asupra lor. Simte șuierulgloanțelor deasupra lor și parcă nefiinddestul de ciuruit, două din cartușe se oprescîn coapsa lui stângă, care-l fac să-și piardăcunoștința.

Cu toate astea, îl târăște mai departe pecolegul său rănit, apoi se oprește să mairăsufle. Își adună puterile și-l duce până înapropierea postului sanitar, unde cheamăsanitarii. Fometescu este așezat pe o bran-cardă: palid, sfârtecat de răni și transfiguratcu respirația înecată de un oftat nestăvilit.Raportează, apoi, comandatului plutonului,subl. Thoma, motivul întârzierii sale și careîl felicită zicând:

. Apoi, cu o respirație înecată deemoție, se îndreaptă spre adăpostul său,luându-și în primire zona de apărare. Deșipentru cei din flancul stâng este liniște, sol-dații stau treji, pe poziție, și supravegheazăzona din fața șanțului anticar, rememorândclipele de groază prin care au trecut. Liniafrontul se cufunda, treptat, în întuneric.Inamicul se retrăsese mult, lăsând pe câm-pul de luptă numeroase cadavre și scheleteale carelor de luptă distruse și incendiate.Câțiva răniți de-ai lor, aflați mai aproape decanal, gemeau și se văitau de moarte. În

cursul nopții, grupa noastră de sanitari i-aurecuperat și le-au dat ajutorul sanitar posi-bil.

În urma eșecului de la Păuliș, dușmanulse pare că renunțase la un nou atac peșoseaua Arad-Păuliș și își masează trupelepe linia a doua de atac, spre aliniamentulCuvin-Ghioroc-Miniș. Această presupuneredevine o certitudine în ziua de 16 septem-brie 1944, când inamicul atacă cu toateforțele flancul drept al sectorului apărat debateria Plutonului I al detașamentuluiPăuliș.

Spre aducere aminte!Pe linia șanțului anticar de la Păuliș se

instalase liniștea așa cum raportează șicomandantul Plutonului II, în raportul său lasfârșitul zilei de 15 septembrie 1944:

. Cei 80 deelevi și 3 ofițeri, sprijiniți de 4 mitraliere și 4tunuri anticar, au făcut acte de eroism rarîntâlnite în luptele armatelor moderne aleacelor timpuri! Au scos din luptă circa 1.000de dușmani (367 morți, 400 răniți și 242 pri-zonieri).

A fost cea mai grea zi, dar și cea maiînălțătoare zi pe care au trăit-o acești elevi-eroi, care au trecut în lumea umbrelor,lăsând pentru noi, cei de azi, o pildă deeroism. Războiul sigur nu s-a sfârșit în 15septembrie 1944, acesta continuând pentruacești elevi-eroi cu alte misiuni, dar aici, laPăuliș, aceștia au trecut cel mai greu exa-men al vieții lor cu mare demnitate.

De aceea zic:

.Căci prin voința divină neamul românesc

s-a zămislit creștin și tot prin voința divinăne-a așezat la granița marilor imperii, maidegrabă a ne pune la încercare credința înDumnezeu și virtuțile de care acest popor adat dovadă și prin care a rezistat vicisitu-dinilor istoriei.

Coperta cărții ”Cel mai greu examen: Păuliș-1944”

DIN ACTUALITATE19 iulie 2013 Pagina 6

Face înscrieri pentru elevi din clasele I-VIII (băieți și

fete) pentru inițiere și sportde performanță.

Selecția are loc în zilele deMARȚI, MIERCURI și JOI

(de la ora 17:00) la Sala de Sport din Vladimirescu.

VĂ OFERĂ:

ANGAJĂM VÂNZĂTOARE PENTRU CAFENEA

Salon de înfrumusețare

OFERIMurmătoarele servicii:- Manichiură

- Pedichiură- Coafură

- Frizeriela prețuri avantajoasePentru programări, su -

nați la telefoanele:0741-013.450 (mani -chiură), respectiv 0756-410.401 (coafură).

Localitatea VLADIMIRESCU Str. Ștefan cel Mare nr.5

Pe strada Progresului nr. 108 s-a deschis

VULCANIZAREAUTOSPĂLĂTORIE AUTO

ȘI COVOARE

Serviciului Public Comunitar deEvidență a Persoanei Vladimirescu

(Telefon: 0257-515.270)

Luni-Joi: 8:30 - 12:30

Luni, Miercuri și Joi: 14:30 - 15:30

Marți: 14:30 - 16:30

DIN ACTUALITATE19 iulie 2013 Pagina 7

Certificatul energetic va trebuiprezentat obligatoriu atât la vânzarea,cât şi la închirierea unui imobil. Maiexact, proprietarul va fi obligat săpună la dispoziţia potenţialuluicumpărător sau chiriaş, după caz,anterior perfectării contractului, ocopie de pe certificatul energetic. Încaz contrar, contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere ar putea fi

supuse ”nulităţii relative”, potrivitpreve derilor art.13 din Codul civil.

Ce este ”certificatul energetic”?

Certificatul energetic cuprin devalori de referinţă prevăzute în regle-mentările tehnice în vigoare, care per-mit clienţilor să compare şi să eval-ueze performanţa energetică aclădirii. În funcţie de energia con-sumată pentru încălzire, climatizaresau iluminat, clădirea pri meşte unindicativ, de la A la G: A (foarte efi-cient energetic), B, C, D, E, F şi G(foarte puţin eficient energetic).

În urma expertizei energetice, con-sultantul specializat va întocmi unRaport de Expertiză Energetică aclădirii, document care va conţineprincipalele caracteristici tehnice şienergetice ale imobilului expertizat,precum şi toate datele referitoare la

modul de determinare a consumuluitotal anual de căldură pentru încălzireşi apă caldă. Lucrările se efectueazăpe bază de contract de serviciiîncheiat între solicitantul certificatuluienergetic (beneficiar) şi consultantulenergetic.

Companiile de audit energetic per-cep tarife cuprinse între 200 şi 400 delei pentru un apartament obişnuit (1-5 camere). Pentru case individuale,vile şi alte clădiri rezidenţiale (cusuprafaţa de cel mult 250 de metripătraţi), tarifele pot fi de 500 până la1.800 de lei. Pentru suprafeţe maimari, tarifele sunt negociabile.Clădirile comerciale, aparţinând com-paniilor sau persoanelor juridice, suntauditate contra unui tarif de 4,5-13lei/mp.

SPORT19 iulie 2013 Pagina 8

211 - Secretariat212 - Primar213 - Contabil-Șef214 - Arhitect-Șef215 - Urbanism216 - Stare Civilă217 - Agricol218 - Casierie

219 - Viceprimar220 - Finanțe221 - Social222 - Secretar

Juridic223 - Pază224 - Salarii

Arad, Str. Episcopiei nr. 39Tel.: 0357/407.246 Fax: 0357/407.245

e-mail: flacararosie@gmail.com

DIRECTOR: ADRIAN DUMITRU

Tipărit la:Compania de Producție Tipografică ClujISSN 1842-9947

ÎNCOTRO MERGEM?

Despre amatorismul din fotbalul românesc... profesionist! (I)