I. STUDI! §1 COMUNICAR!

MARITIMI DESPRE IM PO R TALA INSL'RECflEl ARMATE DIN AUGUST 1944

MCOLAE C1ACH1K

InfAptuirra victorioasA a in»urrcjiri popolari- din august 1914, organi* zatA fi condusA dr P .C .R ., a insrmnat doborirra diclaturii fascistr, rlibrrarca Romànici ;i alAturarra ri la coali{ia antihitlcriMA.

Prntru Germania hitleristA acr*t fapt a avut urmAri gravr, dr ordin politic, militar fi rconom ic. Ilitlrriftii au pirrdut o bazA im|iortantA dr aprovizionarc cu matrrii primi- vilalr prntru ducrrra rAzboiului, in special prtro! fi alimrntr. Ac^iunra form afiunilor patrioticr dr luptA fi a armatri romàne a deschi* drumul armatei sovietice »prr frontirrrlr cu Rulgaria, Iugoslavia fi Ungaria, « . . .granile care ¡nei din prim rle zilr ale insurrcjiei fusrsrrA acoperitr de trupele Armatri I rom in r, prntru im pirdicarra pAtrundrrii truprlor hitlerìxte» PoKifiile Germaniri hitleristr in Balcani — atit crlr politicr, clt fi crlr militare — au fo»t astfel serio» zdruncinat« *.

RomAnia — prin pozitia »a stratrgirA favorabilA In nud-ratul Europei, prin resursele sale materiale. In special petrol fi crrralr, prin resursele sale umane — era m eniti »A joa cr un rol important Sn planurile hitleriftilor de cucerire a dom inafiri mondiale fi in special in planurilr lor dr cotropirc a Prninaulri Balcanicr fi dr atac im potriva Uniunii Sovietice.

DupA vrnirra lui Hitler la putere, Germania a inerput »A-fi intindA tenta- culrlr in toatA Europa, folosind diferite m elode, fie mascate, fir dirrctr. Astfrl, referitor la pretenfiile Ungariri hortistr asupra Transilvanici, intr-un raport secret din 1939 al Ministrrului ApArArii Na^ionalr »e aratA cA, « intr-o acuitine cantra RomAniei, revendicArile maghiare vor masca. fa^A dr crlrlaltr mari putrri ruroprnr, adrvAratrlr trndinje ale Germaniri, armata ungarA, inar- matA fi «uvfinutA dr unitA{i germane, form ind in rralitatr avangarda armatri R rich -u lu i» *. IncA cu mult inaintr, agenti, turisti, oamrni dr afacrri, divrrfi specialisti germani, «in in RomAnia fi « adunA in form aci foarte detaliate

1 20 i* am <U la titU ra rta Aamlawt, Boearefti. Edit, politic A, 1964, p. 18.* V n i .V C i a c h i r , Contrtbafia milliard a Rom&niti la tIUmarta poporului cthoilovae

( 4 * . 1944 - mat 1945). In Ral. »o l. VIII , 1963, p. S. V eil yi Cantrihufia RomAnUi la rdtU iul aMikUUriu, Bncurefti, Edit. M.F.A. I9SS. p. 73.

* Ark. M.F.A. balot 105—112, do*. 255/1939: « Expansion» grrmanA cAlre c*tul (i •od-ntol Earapd>, f. U .

6

asupra resurselor din Romània» l . in Romania ei au stabilit legatura cu nemtii din tara, cu mi§carea legionarà §i partidul national-cre§tin 2. Din informatiile primite, Germania hitleristà a alocat partidului german din Romània fi legio- narilor o subventie de 20 000 000 de màrci (circa 800 000 000 de lei) 3. « Dacà expansiunea Germanici — se aratà in raport — are nevoie neapàrat de bogà^iile imense ale Romàniei, trebuie sa inteleagà toate statele cà cotropirea Romàniei ar fi calea deschisà spre stàpinirea Peninsulei Balcanice §i spre Asia» 4.

Totu§i, sfidind interesele poporului romàn, Carol al II-lea, in martie 1939, inchee tratatul economie romàn-german, iar peste un an, guvernul dictaturii militare-fasciste aderà la pactul tripartit.

I. Antonescu recuno§tea personal cà politica dusà alàturi de Germania hitleristà a fost stràinà poporului romàn ; in acest sens citàm din nota dictatà de Ion Antonescu directorului de cabinet militar, colonelului Radu Davidescu, asupra conversatici avute cu Ribbentrop la 12 februarie 1942:« Am subliniat farà ezitare cà la 6 septembrie, cind am luat conducerea statului, singur §i numai cu sprijinul d-lui Mihai Antonescu, am declarat, fàrà a intreba poporul, cà politica ce trebuie s-o due este alàturi de Axà ; cà este exemplu unic in istoria popoarelor ca doi oameni indràzneti sà declare deschis §i sà cheme poporul sà lucreze intr-o politicà care era naturai sà parà odioasà. . . Decisesem sà fac o politicà de colaborare §i amicitie, pe cind imensa masà a poporului nutrea acum, naturai, sentimente contrarii §i purta urà asupra acelui popor» 6. Acela§i lucru il arata Ion Antonescu §i in declaratia sa, datà la 6 ianuarie 1946, in fata tribunalului militar international de la Niirenberg. In declaratie el afìrmà cà « in tot timpul cit am fost la guvern in Romània am fàcut politicà de intà- rire a legàturilor cu Germania §i m-am folosit de ajutorul ei la instruirea §i reinarmarea armatei romàne, in acest scop eu de citeva ori m-am intilnit cu H itler»6. In iunie 1941, Antonescu tirà§te Romània, alàturi de Germania hitleristà, in ràzboi impotriva Uniunii Sovietice.

« In aceste clipe grele pentru tara §i popor, partidul comunist a fost acela care a organizat lupta maselor impotriva dictaturii militare-fasciste fi a ràzboiului antisovietic » 7. Paralel cu organizarea luptei maselor populare din tarà, Partidul Comunist a desfàfurat o vasta activitate de làmurire pe front, indemnìnd pe ostafii romàni sà se predea Armatei Sovietice, sà se constituie in deta^amente de partizani sau sà dezerteze. De asemenea, victoriile armatelor sovietice din regiunea Yolgài (februarie 1943), din zona Kursk (vara anului 1943), ca §i atingerea granitei sovieto-romàne de càtre trupele sovietice in martie 1944, au provocai derutà in cadrul comandamen- telor germane. « Cre^teau nemultumirea §i revolta maselor populare, se accentua starea de spirit antihitleristà in armata, sporeau deruta §i panica in rindurile intregii reactiuni, se adincea necontenit criza politicà a regimului antonescian» 8.

1 Ibidem, f. 37.2 Ibidem, f. 36.3 Ibidem, f. 36 — 37.4 Ibidem, f. 53 (raportul din 5 ianuarie 1939).6 P rocesul m arii tràdàri nazionale, Bucurejti, Ed. « Eminescu» 1946, p. 13.e Hiopen6epiCKUù npoyecc,, t. II, Moscova, 1958, p. 685.7 G h. G h e o r g h i u-D e j, A X V -a aniversare a eliberàrii Romàniei de sub jugul

fascisi, in Articole f i cuvintàri. 1959 —1961, BUdiresti. Edit. politicà. 1961, p. 7.8 G h. G h e o r g h i u-D e j, A X X -a aniversare a eliberàrii Romàniei de sub jugul

fascist, Bucurejti, Edit. politicà, 1964, p. 8.

6

Germania hitleristâ a ìncercat din râsputeri sâ-§i mentina pozitiile în Romania, deoarece pierderea României ar fi avut consecinje deosebit de grele pentru pozitiile Germaniei în Peninsula Balcanica. « Romania are pentru Germania o importanza extrem de mare — scria « Evening Standard» la 15 martie 1944 —. Dacà va fi ocupatâ România, toatâ Europa sud-esticà se va râscula §i va deveni teatru de révolta, uçurînd interventia fortelor militare aliate» 1.

Deoarece în presa stràinâ se fâceau unele comparatii între pozitia strate­gica a României çi a Finlandei, ziarul « Le progrès Egyptien» face urmàtoarea remarcâ în martie 1944:« Comparatia eu Finlanda nu e bunâ, fiindcâ Finlanda nu e decît un teatru de râzboi secundar. Din cauza petrolului mai aies, germanii «e vor bate pînâ la urmâ în România, eu sau fârà asentimentul lui Antonescu «ri al succesorilor sài eventuali»2.

Ziarul turc « Acçam» din 19 martie 1944 arata câ, din târile sud-estului Europei, României îi arata Germania cea mai mare importantâ, deoarece « o prâbuçire sau o retragere a României ar însemna pierderea Balcanilor pentru Germania. Fata de acest pericol, Germania nu va consimti niciodatà la o redi^iune sau o pierdere a României ocupate de ea §i care în prezent reprezintâ cartiertd generai german pentru operatiunile frontului oriental»3.

Ideea luptei pentru ieçirea din ràzboi §i alâturarea la coalitia antihitleristâ gàsea teren de dezvoltare din ce în ce mai favorabil în tara noastrà. Ecoul acesta este oglindit §i în ziarul suedez « Vesko-Journalen» din 22 aprilie 1944. Ziarul serie:« O victorie aliata ar fi primità în România eu un entuziasm déli­rant . . . Dupa cum e destul de naturai, germanii n-au avut niciodatà încredere în simpatiile românilor pentru Germania. Gestapoul a putut înregistra mereu semne de germano-fobie în tara» 4.

Creçterea spiritului antifascist începe sa fie simtitâ §i de comandamentul german. Astfel, generalul-colonel hitlerist Friessner, cînd §i-a luat în primire postul de comandant al grupului de armata « Ucraina de sud», în raportul sàu càtre Hitler, mentiona eu îngrijorare:« Spiritul de luptâ al românilor scade din ce în ce. întreg poporul român este obosit de acest ràzboi §i va càuta cea mai favorabilà situatie de a ieçi din râzboi» ®.

Starea de spirit a poporului român se caracteriza printr-o revoltâ mereu crescîndâ împotriva regimului fascist. Muncitorimea, tàrânimea, funcjionârimea, mare parte din intelectualitate §i mai aies soldat» de pe front doreau ieçirea cît mai grabnicâ a României din râzboi. Aceastâ stare de spirit cuprinsese §i o parte din cadrele de ofiteri ale armatei 6. La sfîrçitul lunii iunie 1944, Marele Stat-Major al Armatei romàne a fâcut o anchetà la unitâtile din linia întîi, cu scopul de a le verifica capacitatea de luptâ. Cu aceastâ oeazie s-a constatât

1 Ministerul Afacerilor Externe (in continuare M.A.E.), Evenimentele din Romania, Buletin säptäminal (23 august 1944 — 15 aprilie 1945), Direcjia presei, a informa^iilor ?i a relajiilor culturale, p. 13.

2 Ibidem, p. 14.3 Ibidem , p. 14.4 Ibidem, p. 3-46 Principalele operafii din Marele Räzboi pentru Apärarea Patriei, ed. rusä, p. 395;

vezi H. F r i e s s n e r , Verratene Schlachten, Die Tragödie der deutschen Wehrmacht in Rumänien und Ungarn, Hamburg, 1956, p. 218.

6 P. C o n s t a n t i n e s c u-I a ; i, Eliberarea Romäniei de sub jugul fascist, in« Studii», 1959, nr. 4, p. 22.

7

cä ofiterii §i soldatii nu mai voiau sä lupte impotriva coalitiei antihitleriste 1. Comandantii de regimente raportau cä nu mai conteazä pe unitätile lor §i cä circulä zvonul cä la 15—20 august 1944 se va incheia armistitiul 2. Pentru crearea acestei stäri de spirit « o mare importantä a avut activitatea desfa- §uratä de partid in rindurile armatei, atragerea de partea fortelor antihitle­riste a unor generali §i ofiteri superiori insufletiti de sentimente patriotice» 3.

Comandamentul german, ca sä preintimpine o actiune antihitleristä in Romania, a elaborai planul «Margareta 1», care prevedea inäbu§irea imediatä de cätre trupele germane a oricärei mi§cäri in Romania sau a oricärei incercäri de a incheia o pace separatä. Propunerea lui Ribbentrop din august 1944 de a trimite in Bucure§ti o divizie de tancuri SS care era dislocata in Serbia räsä- riteanä §i alte mäsuri preväzute in planid « Margareta 1» n-au putut fi insä puse in practicä datoritä ofensivei sovietice din august 1944 din sectorul Ia§i- Chi§inàu §i insurectiei armate care izbucne§te la 23 August 4.

« In ziua memorabilä de 23 August 1944 — aräta Gheorghe Gheorghiu-Dej —, dictatura militaro-fascistä a fost rästurnatä, Antonescu §i ceilalti membri ai guvernului au fost arestati. Formatiunile de luptä patriotice §i unitätile militare romane au ocupat principalele institutii §i obiective militare, au curàtat capitala §i imprejurimile ei de unitätile hitleriste, au zdrobit trupele germane din Yalea Prahovei, Bra§ov, Constanta, Turnu-Severin, capturind zeci de mii de prizonieri» ®.

Färä sävir§irea actului de la 23 August, guvernul fascist din tara noastrà ar fi pus in aplicare criminalul pian al mobilizàrii totale, ceea ce ar fi avut urmäri dezastruoase pentru oracele §i satele din Romania. De asemenea, insu- rectia armatä a scutit §i armata sovieticä de pierderile pe care le-ar fi suferit in luptele pentru ocuparea liniilor de rezistentä Foc§ani, Nämoloasa, Galati §i a altora, pinä in Bihor, linii de rezistentä preväzute in planurile guvernului fascist §i ale hitleri^tilor.

Dupä intoarcerea armelor de cätre Romania, aratä generalul german Kurt von Tippelskirch, « frontul s-a amestecat §i totul s-a transformat intr-un haos. Peste tot unde apärarea era fäcutä de trupele romàne frontul s-a deschis §i rufii au putut inainta nestingheriti, chiar §i in sectoarele de front pinä atunci neatacate. Ca nifte gigantice valuri maritime se rostogoleau trupele du^manului, strivind din toate pärtile fortele germane» 6.

Postul Atlantic in limba germanä aräta, la 24 august 1944, cä « prin trecerea Romàniei aläturi de tabära inamicä cele 21 de divizii de infanterie germanä, impreunä cu 2 divizii blindate, au fost incercuite, täindu-li-se orice retragere. 30 de divizii romäne§ti, aläturi de trupele sovietice, luptä acum impotriva trupelor germane incercuite» 7.

l N . C i a c h i r $i L o g h i n L., Din fràfia de arme romàno-sovietica, Bucurefti, Edit. M .F.A ., 1959, p. 191.

2 Contribufia Rom&niei la räzboiul antihitlerist, Bucurejti, Edit. M.F.A., 1958, p. 45; vezi fi K u r t v o n T i p p e l s k i r c h , Bmopan Mupoean eoüna, Moscova, 1956, p. 169.

3 G h . G h e o r g h i u-D e j, A X X -a aniversare a eliberärii Romàniei de sub jugul fascist, p. 9.

4 « Lupta de clasä», 1958, nr. 8, p. 73—74.5 G h . G h e o r g h i u-D e j, A X X -a aniversare a eliberärii Romàniei de sub jugul

fascist, p. 9.6 K u r t v o n T i p p e l s k i r c h , op. cit., p. 463.7 Ibidem, p. 34—35

8

Postul de radio Budapesta transmitea cà « trupele germane de pe frontul román au ràmas singure; unele unitati romàne au atacat trupele germane»1.

Prin intoarcerea armelor de catre Románia, Germania a pierdut pozitia- cheie a rezistentei sale in sectorul sudic al teatrului de ràzboi sovieto-german, ceea ce nu putea sà nu atragà dupà sine pràbufirea intregului sistem de apàrare hitlerist in Balcani 2. Postul de radio Londra fàcea urmàtorul comentariu la 24 august 1944: « Fapta Romàniei constituie un act de mare curaj, fi acest act va gràbi sfirfitul ràzboiului. Situatia Germanici in Balcani se apropie deo catastrofà ingrozitoare. Armatele romàne fi sovietice i§i vor crea acum drum spre Budapesta fi vor face legatura cu fortele marefalului Tito. Pràbufirea hitleriftilor se apropie cu pafi repezi, iar zilele nemtilor din Balcani vor fi numàrate pe degete»3.

Edward Montgomery adàuga in plus, la postul de radio Londra, cà « prin poarta Carpatilor, deschisà de romàni, rufii vor putea ajunge la München fi inainta spre Berlin» 4.

Postul de radio Moscova a transmis in ziua de 25 august o declaratie prin care sublima cà « iefirea Romàniei din Axà are o importanza covirfitoare nu numai pentru aceastà tarà, ci fi pentru intreaga Peninsula Balcanica, deoarece prin aceastà loviturà se pràbufefte intregul sistem de dominatie germanà din sud-estul Europei»5.

Postul de radio american din Europa, referindu-se la ziua de 23 August, fàcea urmàtorul comentariu: «Z iua de astàzi este marcatà prin douà mari evenimente, dintre care unul s-a desfàfurat la vest fi altul la est. In primul rind este vorba de eliberarea Parisului fi in al doilea rind este iefirea Romàniei din ràzboiul dus impotriva Natiunilor Unite. De acum inainte Románia este un nou aliat in tabàra Natiunilor Unite, ea manifestindu-fi vointa de a se alàtura la lupta ce se duce impotriva inamicului comun» 6.

« Gestul Romàniei — aràta postul de radio Londra — va impresiona guvernul bulgar, determinindu-1 sà gràbeascà incheierea armistitiului» 7. Thomas Cadett, comentatorul postului de radio Londra, aràta cà efectele iefirii Romàniei din ràzboi sint fi politice fi morale, afarà de cele militare 8.

Comisarul poporului pentru afacerile externe al U.R.S.S. fàcea urmà- toarea declaratie la 25 august 1944: « Evenimentele din Bucurefti au avut repercursiuni politice fi la Sofia. Guvernul bulgar e decis sà proclame neutralitatea compietà a Bulgariei. E1 a cerut trupelor germane sà pàràseascà Bulgaria, in caz contrar vor fi dezarmate» 9. Aceasta a fost o manevrà a guver- nului fascist bulgar ca sà ciftige timp, deoarece hitleriftii continuau sà se deplaseze nestingheriti prin Bulgaria, concentrindu-se in puncte strategice io.

1 M .A.E., Evenimentele din Romania, p. 35.2 «Lumea», 1964, nr. 19, p. 12.3 M .A .E ., Evenimentele din Romania, p. 36.4 Ibidem, p. 36.6 P. C o n s t a n t i n e s c u-I a 9 i, Eliberarea R o m à n ie i..., p. 29—30.6 Actul de la 23 August in lumina comentariilor stràine, Bucurefti, 1946, p. 2 ; Vezi fi

Contribuya Romàniei la ràzboiul antihitlerist, Bucurefti, Edit. M.F.A., 1958, p. 74 — 75 (Din cele 572 de pagini ale lucràrii, la insemnàtatea international a insurecjiei armate populare de la 23 August 1944 se referà paginile 73— 76.)

7 M .A .E ., Evenimentele din Romània, p. 37.8 Ibidem, p. 37.9 Ibidem, p. 45.

10 IIcmopUH Ha Euuapun, Sofia, 1955, vol. II, p. 820.

9

Ziarul ture « Gumhuriyet» din 30 august 1944 arata cà « dacà bulgarii se limiteazà la vorbe, romànii, mai realisti, au tras concluziile fi au trecut la fapte » 1.

La 5 septembrie 1944, guvernul sovietic a declarat ràzboi Bulgariei, al càrei guvern aderase inca de 1941 la pactul tripartii fi sprijinise Germania hitleristà prin mentinerea de trupe de ocupatie in unele sectoare in Iugoslavia fi Grecia, in comunicatul sovietic se spune : « Datà fiind aceastà intorsàturà a lucrurilor, era de afteptat ca Bulgaria sà foloseascà momentul favorabil fi, dupà hotàrirea Romàniei fi Finlandei, sà renunte la politica progermanà, sà se alàture coalitiei antihitleriste» 2.

A doua zi, la 6 septembrie 1944, un comentator american sublima cà « hotàrirea Romàniei de a rupe cu Germania fi a trece in tabàra aliatà a avuto influentà deosebità asupra precipitàrii raporturilor sovieto-bulgare fi a decla- ratiei de ràzboi sovietice » 3.

Pàtrunderea trupelor sovietice, la 8 septembrie, in Bulgaria 4 fi insurectia armatà din 9 septembrie 1944 au inlàturat guvernul fascist fi au fàcut ca Bulgaria sà adere la coalitia antihitleristà.

Tot postul de radio Londra comenta cà armatele sovietice, in urma insu- rectiei din Romania, au « drumul spre Bulgaria, Iugoslavia de est fi Ungaria deschis» 8.

Corespondentul diplomatic al B.B.C., Randal Neale, comenta urmàtoarele, incà la 24 august 1944: « Prin iefirea din luptà a Romàniei, Germania pierde mult mai mult decìt petrolul románese. Intregul edificiu nazist din Balcani incepe sà se nàruie» 6.

La 27 august 1944, postul de radio Londra (in limba portughezà) declara urmàtoarele:« In Romània fi in intreaga Peninsula Balcanicà, peste 250 000 de germani sint in retragere. Dintre aceftia, un numàr considerabil de mare sint izolati sau incercuiti. Prin ruperea relatiilor cu Germania fi prin declararea ràzboiului impotriva acestei tàri, Romania a zdrobit zidul Balcanilor ce fusese ridicat acum 5 ani de H itler»7.

Nu este de prisos sà dàm incà un citat. Tot la 27 august 1944, redaetorul diplomatic al ziarului « Pravda» scria: « Importanza iefirii Romàniei din Axà depàfefte cadmi Romàniei. Presa stràinà are dreptate sà spunà cà aceasta inseamnà pràbufirea intregului sistem de apàrare german din Balcani. Romània servea in Balcani drept pozitia-cheie a imperialismului german. Ar fi greu sà se subestimeze importanza acestei lovituri date intregului sistem de domi- natie german in Peninsula Balcanicà» 8.

De asemenea, trebuie sà amintim cà armata romànà a dat lovituri grele trupelor hitleriste dislocate pe teritoriul Romàniei fi numai in decurs de 8 zile (23 — 31 august 1944) a curàtat de fortele inamice raionale centrale fi de sud, sud-est fi sud-vest ale tàrii, zàdàrnicind actiuni ofensive inamice dinspre Bulgaria §i Iugoslavia 9. In luptele duse in timpul insurectiei armate, intre 23 si 31

1 M .A .E ., Evenimentele din Romània, p. 52.2 Ibidem , p. 70.3 Ibidem , p. 71.4 UcmopUH uà Bb/ieapun, II, p. 869.6 M .A .E ., Evenimentele din Romania, p. 376 Ibidem, p. 38.7 Ibidem , p. 44.8 Ibidem , p. 44—45.9 « Lumea», 1964, nr. 19, p. 12.

10

august 1944, imitatile militare fi formatiunile patriotice au provocai inamicului pierderi care insumeazà peste 56 000 de prizonieri (printre care 14 generali,1 224 de ofiteri, 4 088 de subofìteri), fi circa 5 000 de m orti1.

Astfel, planul generalului von Weichs, comandantul trupelor germane din sectorul sud-est european, de a aduce trupe asupra Bucureftiului din sectorul Nif-Belgrad a efuat 2; de asemenea, romànii au interzis trecerea de trupe germane la sud de Dunàre 3.

Haig Nicholson, corespondentul special al agentiei Reuter la Cairo, trans- mitea la 27 august 1944 cà « trupele de elità antiaeriene germane au fost prinse in capcanà de trupele romàne in inelul de fier din regiunea petroli­fera P loiefti»4. Postul de radio Londra informa cà la Ploiefti a fost capturat un ordin secret al lui Hitler prin care dispunea ca oraful Ploiefti sà ile apàrat in orice conditii 8.

La procesul de la Niirenberg, generalul german Valter Varlimont declara, la interogatoriul care i s-a luat la 13 noiembrie 1945, cà chiar fi Hitler considera ràzboiul pierdut dupà pierderea centrului petrolifer din Romania fi dupà ruperea apàràrii germane in Franta 6.

Fortele democratice din Iugoslavia, reunite sub conducerea Partidului Comunist, luptau din iulie 1941 ìmpotriva ocupantilor fascifti, pricinuindu-le pierderi grele. In vara anului 1944, armata nafionalà popularà de eliberare a Iugoslaviei atingea cifra de 350 000 7, insà avea nevoie acuta de armament i echipament.

Dupà ofensiva vijelioasà a trupelor sovietice din zona Iafi-Chifinàu, care a dus la distrugerea trupelor fasciste « Ucraina de sud» 8, fi dupà insurectia armatà din ^ara noastrà, trupele sovietice au avut posibilitatea sà iasà la fron­tiera Iugoslaviei prin Romania fi Bulgaria fi sà facà jonctiunea cu trupele armatei populare de eliberare iugoslave. Revista spaniolà « Semana» din 27 august 1944 scria cà « rufii se vor putea servi de teritoriul romàn pentru a intreprinde marful asupra fesului Dunàrii, spre Belgrad. E suficient ca trupele sovietice sà pàtrundà in Serbia Orientalà fi in vàile Moraviei pentru ca retra- gerea germanà din Balcani sà intimpine mari dificultà^i» 9.

incà la 25 august, postul de radio Londra in limba germanà fàcea urmà- toarele comentarii referitoare la actiunea intreprinsà de Romania: « Ruperea alian^ei cu Germania inseamnà apoi amenintarea diviziilor germane din Grecia. Cele din Iugoslavia sint de mult crincen lovite de Tito. Astfel, intreg Balcanul se va pràbufi» 10. In toamna anului 1944, hitleriftii mai aveau trupe numeroase

posedau o serie de pozitii-cheie pe teritoriul Iugoslaviei. Grupul german de armate« F » dislocai in Iugoslavia avea circa 200 000 de oameni, plus 2 divizii maghiare cu un efectiv de 25 000, plus 230 000 de oameni apar^inind trupelor

1 23 August 1944, Culegere de articole, Bucurefti, Edit, politicà, 1964, p. 38 — 39; vezi «Scînteia» din 12 august 1964; vezi çi Pentru Patrie, Bucureçti, Edit, militarà, 1964, p. 10.

2 M a x i m e M o u r i n , Le drame des états satellites (de l'A xe de 1939 à 1945), Paris, 1957, p. 166.

3 M .A .E ., Evenimentele din Romania, p. 57.1 Ibidem, p. 43.6 Ibidem, p. 55.* H¡opeHÔepecKuü npoyecc, t. II, doc. 1958, p. 639.7 Hcmopuft IOioc.ia.euu, t. II, Moscova, 1963, p. 236.8 Ibidem, p. 237.8 M .A .S ., Buletin sâptâminal. . . p. 44.

10 Ibidem, p. 39.

11

lui Nedici, ustafilor, cetnicilor fi celorlalti tràdàtori ai poporului iugoslav1. In urma evenimentelor din Romània, hitleriftii au inceput urgent sà-fi scoatà trupele din Grecia fi Albania (grupul de armata« E ») fi sa le duca in Iugoslavia, càci« . . .altfel puteau sa cadà in capcanà in sudul Balcanilor» 2. Istoriografia iugoslavà aratà cà dupà evenimentele din Romània, in septembrie 1944 nemtii au hotàrit sà scoatà din Grecia grupul de armata « E » fi sà creeze din aceste trupe un front pe linia Portile de Fier-Skoplie-Albania, iar cu Armata a 2-a de tancuri sà formeze un front de la Portile de Fier pìnà la Lugoj, care s-ar fi sprijinit in Nord pe aripa dreaptà a grupului de armate german din Ungaria. Dar acest pian n-a putut fi realizat 3, defi la sfirfitul lunii septembrie 1944 in Iugoslavia se gàseau peste 400 000 de soldati fi ofiteri fascisti 4.

ìntr-un comunicai al Ministerului de Ràzboi al Romàniei se arata cà « operatiunile armatei romàne ajutà lupta partizanilor iugoslavi, care sporefte in intensitate, datorità apropierii trupelor sovietice de pe teritoriul romàn fi bulgar» 5. De asemenea, merità sà se facà precizarea cà numerofi romàni au luptat in cadrul unitàtilor de partizani fi ale armatei de eliberare nationalà a Iugoslaviei, iar dupà iscàlirea armistitiului li s-a considerai « serviciul militar satisfàcut in armata romàna» 6.

Corespondentul agentiei Tass comunica din Istanbul, la 31 august, cà « evenimentele din Romània au influentat asupra sporirii dezertàrilor trupelor germane cantonate in Grecia fi Albania» 7.

Intr-un comentariu al postului de radio Londra se aratà cà « decizia Romàniei va avea un efect direct asupra Turciei, care a rupt relatiile diplo­matico cu Reich-ul fi a privit la sporirea ostilitàtilor Romàniei ìmpotriva exploatàrii fi tiraniei germane cu interes fi simpatie, care dureazà din zilele Antantei Balcanice. Actiunea Romàniei va da formatiunilor militare fi organi- zatiilor politice din Grecia cel mai bun motiv de a coopera cu guvernul national al lui Papandreu fi va incuraja partizanii marefalului T ito» 8.

Ziarul turcesc « Vatan» din 30 august 1944 serie cà « Romània se aflà acum in rindurile prietenilor» 9.

Agentia Rador anunta la 3 septembrie 1944 cà toate ziarele suedeze se ocupà de evenimentele din Rom ania;«. . . Subliniem in unanimitate importanza economicà a gestului Romàniei pentru intreaga strategie aliatà fi in special in Balcani» 11.

La 12 septembrie 1944, Romània semna conventia de armistitiu. Ziarul « Izvestia» din 13 septembrie 1944 sublinia, in articolul privind iscàlirea armi­stitiului, cà Romània, care inainte constituia o importantà bazà germanà in Balcani, a devenit o bazà aliatà in actiunea de eliberare a sud-estului Europei11 Ziarul aratà cà « nu poate fi contestatà de nimeni contributia Romàniei la

1 Hcmopun JOeocjiaauu, II, p. 238 — 239.2 Ibidem, p. 239.3 HcmopmeCKUu arn.iac oceoóodume.ibiioù eoùmi napodoe, Belgrad, 1957, p. 31.4 Hcmopun lOeocnamu, p. 239.6 M .A .E ., Evenimentele din Romània. 92—93.6 Ibidem, p. 37.7 Ibidem, p. 58.8 Ibidem, p. 37.9 Ibidem, p. 52.

10 Ibidem, p. 67.11 Ibidem, p. 80.

12

eliberarea Balcanilor» 1. Ziarul « Pravda» din 15 septembrie 1944, referindu-se la actiunea Romàniei de a intoarce armele impotriva Germanici hitleriste, sublima cà, dintr-un punct strategie important al Germaniei in Balcani, ea « devine acum capul de pod pentru operatiunile militare urmàrind distrugerea completa a dominatici hitleriste in Balcani, eliberarea completa a popoarelor balcanice de sub jugul hitlerist fi restabilirea independentei fi suveranitàtii lor» 2.

La 18 septembrie 1944, postul de radio New York fàcea urmàtorul comen- tariu asupra situatici din sud-estul Europei : « Dezastrul german din Romania a pecetluit soarta armatei Reich-ului din Balcani. Prin trecerea Romàniei de partea aliatilor, Germania este amenintatà din sud-est»3. §i, in continuare, aràtind contributia tàrii noastre, postul de radio declara : « Este legitim ca poporul romàn sa aibà in momentul de fata un sentiment de satisfactie, càci Romania are o contributie insemnatà la gràbirea sfirfitului. Este o contri- butie de care poporul romàn poate sà se felieite» 4.

Dupà eliberarea compietà a teritoriului national (25 octombrie 1944), armata romàna a luptat impotriva trupelor fasciste pe teritoriul Ungarici fi Cehoslovaciei, pinà la capituiarea neconditionatà a Germaniei hitleriste. De asemenea, o unitate romànà, Regimentul 2 care de luptà, a luptat fi pe teri­toriul Austriei 5<

Ocupindu-se de participarea Romàniei la ràzboiul antihitlerist, postul de radio Londra, la 7 ianuarie 1945, afirma intr-un comentariu:« Dintre natiunile care luptà impotriva Germaniei hitleriste, Romania se situeazà azi in al patrulea rind in ceea ce privefte numàrul de ostaci care participà la bàtàlia de distrugere a nazismului» 6.

La sfirsitul ràzboiului antihitlerist se aflau pe front 16 divizii, un corp aerian, o divizie de artilerie antiaerianà, o brigadà de cài ferate, un regiment de tancuri si alte formatiuni, cu un efectiv de 198.000 oameni. Pentru mentinerea capacitàtii combative a marilor unitati, pe front s-au trimis in tot timpul ràzboiului ca completàri peste 160.000 oameni. Jert- fele date de poporul romàn in ràzboiul antihitlerist reprezintà peste 167.000 de morti, ràniti fi dispàruti.

« Prin bàtàliile purtate, prin singele vàrsat, poporul romàn fi-a adus contri­butia la victoria asupra fascismului fi a inscris o pagina glorioasà in istoria luptelor sale pentru libertate fi independentà nationalà» 7.

OTKJIHKH O 3HA*IEHHH BOEHHOrO BOCCTAHHH 23 ABEYCTA 1944 T.

(Pe3ioMe)

Hcnojn.3yH apxHBHbrìi MaTepnaji h SiojuieTeHH MHHHCTepcTBa HHocrpaHHbix fleji, aBTOp yKa3biBaeT HenoToptie otkjihkh o 3naueHHH co6biTHH 23 ABrycra 1944 r.

n o 6efla Hapo/iHoro BoccTaHHii b aBrycTe 1944 r ., 0praHH30BaHH0r0 h pyK0B0flHM0r0 P K n , osHaqaJia CBep>KeHHe (JìauracTCKoii flHKTaTypw, ocBooo’/K.'-teHne Pyivu.iHHH h npacoeflH-

1 Ibidem, p. 802 Ibidem, p. 86.8 Ibidem, p. 88.4 Ibidem, p. 885 Arh. M .F .A ., Jurnal de operaci (registrai istorie al Regimentului 2 care de luptà),

dos. 670/1.6 Citat dupà« Lumea», 1964, nr. 20, p. 13.7 G h . G h e o r g h i u-D e j, A X X -a aniversare a elibeTàrii Romàniei de sub jugul

fascisi, p. 10 .

13

HeHHe ee k aHTHrHTJiepoBCKOH KoajnmHH. 3 to co6u ra e HMeJio TH>KeJibie noeiieflCTBHH iiojihth- HecKoro, BoeHHoro h SKOHOMimecKoro nopn^na ana rHTJiepoBCKoâ repjwaHHH .* ee nojio>KeHHe Ha BanKaHax 6bino 3HaMHTentH0 ocnaSjieHO. Cbohmh fleftcTBHHMH ôoeBbie naTpHOTimecKHe OTpHflbi h pyMbiHCKan apMHH oTKpbiJiH nyTb coBeTCKoii apMHH k rpaHHqa.M BojirapHH, KDro- cJiaBHH h BeHrpHH. PyMbiHHH BoeBajia BceM cbohm 6oeBbiM noTennHaJioM flo nojiHoii KanHTy- J1HUHH rH T JiepO B C K O H T e p M a H H H .

B noflTBep>K,neHHe BbiflBHHyTbix noJioœeHHH aBTop npHBOflHT MaTepHajibi aHrjiHHCKoft, aMepHKaHCKOiîj coBeTCKoft, TypeuKOH, erHneTCKoii, HiBeflCKOH h «p. npeccbi, a t3k>kc kommch- TapHH pa3JiHHHbix 3apy6e>KHbix paÆHocraHUHH nepnofla aBrycT— ceHTHÔph 1944 rofla.

TEMOIGNAGES SUR LA PORTÉE DE L’ INSURRECTION ARMÉE DE 23 AOÛT 1944

(Résumé)

Fondé sur des documents d’archive et sur les bulletins de presse du Ministère des Affaires Étrangers, l’ auteur présente des échos sur l’importance de l’acte du 23 Août 1944.

Par la victoire de l’insurrection populaire du 23 Août 1944, organisée et dirigée par le Parti Communiste Roumain, la dictature fasciste fut abolie et la Roumanie s’ést ralliée aux Nations Unies. L ’acte de la Roumanie a eu de graves conséquences d’ordre politique, économique et militaire pour l’Allemagne hitlérienne dont les positions dans les Balkans en furent gravement compromises. Les opérations militaires entreprises par les détachements de combat patriotiques et par l’armée roumaine ont frayé la voie vers la frontière bulgare, yougoslave et hongroise, à l’armée soviétique. La Roumanie a participé ensuite à la guerre, avec tout son pontentiel économique et militaire jusqu’à la capitulation de l’Allemagne hitlérienne.

L’auteur reproduit des citations de la presse anglaise, américaine, soviétique, turque, égyptienne, suédoise etc., ainsi que des commentaires faits dans la periode août-septembre par différents postes de radio étrangers, concernant l’importance des actions de la Roumanie.

14