CMYK

VINERI27 aprilie 2012

Anul VNr. 93712 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:25Apus: 20:36

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3757 lei1$ = 3,3084 lei1₤ = 5,3581 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

De Ziua Veteranilor de Război

Istoria noastră este clădită pe sacrificiul şi eroismul strămoşilor noştri, care, prin curajul lor, au reuşit să ne ofere nouă, urmaşilor lor,

o ţară a noastră, românească.Ziua Veteranilor de Război, care se sărbătoreşte la 29 aprilie, îmi oferă

prilejul de a aduce un omagiu eroilor care au slujit cu mare credinţă idealurile de libertate şi independenţă ale poporului român, de multe ori,

acestea reprezentând crezul suprem pentru care s-au jertfit.Cu mare respect şi recunoştinţă, gândurile mele, dar şi ale întregii comu-nităţi locale, se întorc către veteranii din municipiul nostru care au luptatpentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României,

dorindu-le multă sănătate, fericire şi pace sufletească.

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroşani

Tel. 0254 564.914

(din Timişoara)

Compania Naţională a HuileiS.A. Petroşani şi E.M. Lupeni

amintesc că astăzi se împlinesc 90 de

ani de la catastrofa din „Ocna-

Aurelia”, întâmplată la 27 aprilie

1922, cea mai mare explozie din istoria

mineritului Văii Jiului, când

Optzeci şi doi bravi Mineri

şi-au dat bunul lor suflet în mâinile

Creatorului.

Le vom păstra memoria cu pietate.

Compania Naţională a Huilei Petroşani şi E.M. Lupeniorganizează astăzi, 27 aprilie,

Comemorarea a 90 de ani de la cea mai

mare catastrofă minieră din Valea Jiului

Ora 10: Sala de consiliu a E.M. Lupeni - lansarea volumului „După

90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia” de Marian Boboc,

cu o prefaţă de dr. ing. Constantin Jujan, directorul general al CNH

SA Petroşani.

Ora 11: Cimitirul Eroilor: slujbă de pomenire.

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012

www.zvj.ro

Ieri, a avut loc la Petroşani o şedinţă extraordinară

de consiliul local. Pe lista şedinţei au fost înscrise 12

proiecte. Toate au trecut cu brio.

Printre hotărârile interesante le-am observat pe cele

privind acordarea titlului de Cetăţean de onoare Alteţei

Sale Regale Prinţul Paul Philippe al României,

asocierea Consiliului Local cu Asociaţia Română de

Dezbateri pentru organizarea unei dezbateri demon-

strative, alocarea a 8 mii de lei pentru participarea unor

elevi la Olimpiada Naţională de Muzică, alocarea a o

mie de lei pentru Săptămâna Creaţiei Artistice - un

concurs naţional de artă, aprobarea indicatorilor

tehnico-economici în vederea construirii unui zid de

sprijin pentru sediul Şcolii Gimnaziale I.G. Duca, dar

şi aprobarea documentaţiei PUZ pentru construirea

staţiei de sortare şi staţiei de transfer deşeuri în zona

Dâlja.

Ieri,

Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Petroşani

Primăria Petroşani investeşte……ÎN DEZBATERI DEMONSTRATIVE

1.600 de lei au fost alocaţi din bugetul local pentru

organizarea în data de 25 şi 26 mai a unei dezbateri

demonstrative şi a unui trening pentru profesorii de liceu şi

pentru elevii care vor face parte din cluburile de dezbatere

ale fiecărui liceu.

Primăria Petroşani susţine acest proiect pentru că doreşte ca pe

viitor să existe câte un grup de dezbatere în fiecare liceu din

Petroşani. Această activitate extracurriculară este eficientă în

dezvoltarea procesului educaţional. Debate-ul, cum a fost preluat

din cultura americană, este o formă de dezbatere educaţională,

compusă formal din echipe, cu un număr egal de membri, care

sunt puşi în situaţia de a pune în valoare, pro şi contra, argu-

mente pentru susţinerea sau dezacordul unei probleme anume.

În acest sens, Consiliul Local a intrat în parteneriat cu Asociaţia

Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică Transilvania.

Sunt invitaţi la Petroşani 6 elevi şi 2 traineri din Cluj Napoca

pentru o dezbatere demonstrativă.

Consiliul Judeţean Hunedoara, beneficiarul finanţării

proiectului, a cerut Consiliului Local Petroşani apro-

barea PUZ pentru terenul care va servi realizării

acestei staţii de sortare şi transfer de deşeuri.

Prin intermediul acestei staţii, deşeurile menajere vor fi

sortate pe categorii şi ulterior compactate, pentru un

transport şi o depozitare mai eficientă, deci mai ieftine

şi mai puţin dăunătoare. Staţia de sortare face parte din

sistemul de management integrat al deşeurilor din

judeţul Hunedoara, care la Petroşani, evident, nu

funcţionează. Terenul al cărui PUZ a fost aprobat este

în suprafaţă totală de 28.000 de mp. PUZ-ul conţine

date despre organizarea reţelei stradale, zonificarea

funcţională a terenurilor, organizarea urbanistic arhi-

tecturală, indici şi indicatori urbanistici, statutul juridic

şi circulaţia terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edi -

li tare, menţionarea obiectivelor de utilitate publică şi

măsurile de protecţie a mediului ca rezultat al pro-

gramelor specifice. Împotriva acestui proiect au fost

depuse, după dezbaterea publică, un număr de 9 obser-

vaţii, din partea locatarilor de pe strada Sirenei, strada

Nouă, Digului şi Boţoni. Patru dintre locatarii

Petroşaniului au fost identificaţi că ar putea fi afectaţi

de această construcţie, aceştia au fost invitaţi pentru

a-şi susţine cauza, dar nu s-au prezentat la primărie.

În perioada 18-20 mai, Petroşaniul va fi gazda

Olimpiadei Naţionale de Muzică, secţiunea coruri

pentru clasele generale V-VIII.

Organizatoric vorbind, Petroşaniul va primi 750 de

participanţi din toată ţara, olimpiada fiind o mani-

festare artistică cu impact la nivel naţional.

În acest sens, Alexandru Lăutaru, inspector general la

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, a cerut un

sprijin financiar pentru organizarea acestei olimpiade

în valoare de 25.000 de lei, pentru cazarea şi masa

concurenţilor.

Primarul Petroşaniului a întocmit un proiect de

hotărâre pentru acordarea sumei de 8.000 de lei din

bugetul local. Însă, în timpul şedinţei de consiliu, Sile

Pop, consilier local PNL, a cerut majorarea sumei cu

2.800 de lei, având în vedere statutul de coorganizator,

dar şi numărul elevilor care vor veni la Petroşani din

toată ţara şi care vor avea rolul de a promova această

zonă, odată ajunşi acasă. Deci, în total, a fost aprobată

suma de 10.800 drept finanţare pentru acest concurs.

Primăria Petroşani va cheltui10.800 LEI PENTRU OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ

Pagină realizată de Alina PIPAN

Consiliul Local Petroşani a aprobatPUZ-UL PENTRU REALIZAREA STAŢIEI DE SORTARE ŞI STAŢIEI DETRANSFER DEŞEURI

Banii, în sumă de 7.000.000 de

lei, au fost direcţionaţi pentru

susţinerea proiectului de in-

vestiţii „Schi în România”. Pen-

tru a primi aceşti bani în cont,

Primăria Petroşani trebuie să

facă dovada plăţii contribuţiei

proprii pentru anul 2012 şi

dovada plăţii contribuţiei restante din 2011.

Valoarea totală a proiectului este de 68 de

milioane de euro.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

Pentru domeniul schiabil din Parâng,

7 milioane de lei Ieri, cu mare satisfacţie, consilierii locali au aprobat înşedinţa de consiliu local rectificarea bugetului. De dataaceasta pentru a primi o sumădestul de importantă de bani dela Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Terenul de sport al Şcolii „I.G. Duca”

Are nevoie de un zid de sprijinPlatforma amenajată ca teren de fotbal din incinta Şcolii Gimnaziale Europene

„I.G. Duca” din Petroşani prezintă diferenţe de nivel. Pentru a evita deplasarea

terenului se propune, la sugestia unei firme de proiectări, construirea unui zid de

sprijin.

Firma de proiectări a venit cu două oferte pentru realizarea acestei lucrări. A fost aleasă

varianta cea mai mică, în valoare de 96.226 lei. Conform studiului realizat de experţi, pe

latura S-V a terenului de fotbal există o diferenţă de nivel variabilă de la 0,4-1 m.

Terenurile sunt stabile, fără forme de alunecare. Dar, pentru a se evita deplasările datorită

tasărilor terenului spre zona taluzată, se propune crearea unui zid de sprijin. Zidul de

sprijin va avea lungimea de 78,25 m, valoarea acestuia fiind de 92.226 de lei. Se vor exe-

cuta săpături pe o lungime de 48,15 m şi pe latura opusă, pe o lungime de 30,10 m. Săpă-

tura se face pe tronsoane alternate de maxim 10 m lungime. Se va turna fundaţie de beton

şi cofrarea părţii superioare a zidului de greutate. După finalizarea cofrajului se va turna

din nou beton. În spatele zidului de sprijin se va executa un dren din balast. Durata de

realizare este de 20 de zile lucrătoare, iar durata de viaţă de 20 de ani. Vom trăi şi vom

vedea…

Alina PIPAN

La Petroşani,

Concursul Naţionalde Artă În perioada 18-25 mai va avea loc la

Petroşani Concursul Naţional de

Artă intitulat Săptămâna Creaţiei Artistice.

Acest proiect va cuprinde lucrări în

acuarelă, pictură pe lemn şi sticlă,

tehnici quiling, metaloplastie, sculptură,

modelare lut şi fotografie. Organizator

este Clubul Copiilor Petroşani. Acţiunea

copiilor este susţinută de Consiliul Local

Petroşani cu suma de 1.000 de lei desti-

nată organizării.

Alina PIPAN

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 20124 SPORT

www.zvj.ro

TAXI COMSION

RENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Violeta Munteanu, la maratonul de la Paris

„Nu mă ajută nimeni, vreausă mă las”Peste 40.000 de participanţi au fost prezenţi la tradiţionalul maraton de la Paris. Printre

cei aflaţi în concurs s-a numărat şi atleta din Valea Jiului Violeta Munteanu care s-a

clasat pe locul 437 din 1000 de concurenţi la categoria sa de vârstă. Pentru atleta din Vale

acesta poate fi ultima competiţie la care ia parte. „Şi aici am mers pe cont propriu. Din

păcate nimeni nu ne ajută pe noi, atleţii veterani, aşa că mă gândesc să abandonez”, a

spus Violeta Munteanu. Aceasta s-a arătat impresionată de competiţia de la Paris. „A fost

un maraton impresionant. Din păcate condiţiile meteo au fost cam vitrege dar până la

urmă am scos-o la capăt”, a mai adăugat atleta vulcăneană.

„Ne-am reabilitat în faţamultora”Victoria echipei de fotbal Jiul Petroşani în faţa lideruluiACS Recaş i-a dat aripi managerului Gigi Borugă, carespune că nimeni nu mai pariază pe Jiul.Că Jiul se zbate de mult în mocirla ligilor inferioare nu mai miră pe nimeni. Că Jiul tot

promite de ceva timp o revenire spectaculoasă în elită, iarăşi nu mai miră pe nimeni, dar

victoria obţinută în faţa liderului Recaş, într-un moment de cumpănă, a mirat pe toată

lumea până şi pe rivala de o viaţă a jiuliştilor, FC Hunedoara. Jiul a ajutat, indirect, gru-

parea hunedoreană care s-a apropiat la două puncte distanţă de Recaş. Managerul Gigi

Borugă spune că victoria poate fi un nou început pentru echipa sa. „Nimeni nu mai cre-

dea în noi. Chiar pot spune că sunt foarte fericit că am câştigat. Este o victorie de moral

ce poate da aripi tinerilor din echipa noastră. Noi nu ajutăm pe nimeni. Nu ajutăm

Hunedoara, ne ajutăm pe noi înşine pentru că suntem însetaţi de performanţă. Din păcate

elanul nostru a fost îngropat la Giarmata când au fost mari greşeli de arbitraj”, a declarat

oficialul petroşenean.

Jiul se află pe locul 5 în clasamentul Ligii a III-a, la 10 puncte distanţă de liderul Recaş.

În cadrul şedinţei Comitetului Executiv

al Federaţiei Române de Fotbal s-a votat

proiectul de modificare a sistemului

competiţional la nivelul Ligilor a II-a

şi a III-a, în condiţiile în care nu se

preconizează o reducere a numărului

de echipe participante la campionatul

naţional Liga I.

ANUL COMPETIŢIONAL2012/2013Liga I: 18 echipe (34 de etape)

Retrogradează echipele clasate pe locurile

15-18 (4 echipe)

Liga a II-a: 32 echipe (2x16, 30 de etape)

Promovează în Liga I echipele clasate pe

locurile 1 şi 2 în cele două serii

Retrogradează în Liga a III-a echipele

clasate pe locurile 12-16 în fiecare serie, în

total 10 echipe

Liga a III-a: 96 echipe (6x16, 30 de etape)

Promovează în Liga a II-a echipele clasate

pe primul loc în cele şase serii (6 echipe)

Retrogradează în Liga a IV-a un număr de

37 de echipe, respectiv, echipele clasate pe

locurile11-16, plus o echipă de pe locul 10,

cel mai slab clasată. Pentru stabilirea aces-

tei echipe se întocmesc clasamente spe-

ciale ale fiecărei serii numai pe baza rezul-

tatelor înregistrate de echipa de pe locul 10

în jocurile cu echipele de pe locurile 1-9.

Retrogardează echipa care acumulează cel

mai mic număr de puncte în clasamentul

special astfel întocmit. În cazul în care

două sau mai multe echipe de pe locul 10

se află la egalitate de puncte după în-

tocmirea clasamentelor speciale, departa-

jarea acestora se face pe baza acestor

clasamente, prin aplicarea, în ordine, a

următoarelor criterii:

a) Numărul mai mare de victorii

b) Golaverajul general mai bun

c) Numărul mai mare de goluri marcate

d) Numărul mai mare de goluri marcate în

deplasare

e) Numărul mai mic de jucători eliminaţi.

Dacă urmare a aplicării criteriilor de mai

sus nu s-a putut determina echipa care va

retrograda se va proceda la stabilirea

acesteia prin tragere la sorţi.

Promovează din Liga a IV-a în Liga a III-a

cele 21 de echipe câştigătoare ale jocurilor

de baraj organizate între echipele care s-au

clasat pe primul loc campionatele organi-

zate de AJF/AMFB.

Reformă în ligile inferioare

Din sezonul viitor 14 echipe, înserie, în Liga a II-a şi a III-a

La Vulcan va avea loc Cupa 1 MAI - editia a III-a la volei, turneu ce se va

desfăşura în Sala de Sport a Colegiului Tehnic "Mihai Viteazu" în data de

29 aprilie, intrarea fiind gratuită. Turneul va începe la ora 11:00 cu jocurile din

faza grupelor, apoi semifinale, urmând ca finala mică şi finala mare să se dispute

începând cu ora 15:00.

Echipe participante: CV Vulcan 2010, Lupeni, Pactuz-Petroşani, Colegiul

Economic "Hermes" Petroşani, Universitatea din Petroşani, Liceul Teoretic

Lupeni.

Turneu este organizat de Primăria şi Consiliul Local Vulcan şi Cosmin Strava.

Turneu de volei, la Vulcan

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garajela 5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire saudesfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

SPERANŢELE BOXULUIJUDEŢEAN Şapte dintre cei 13 pugilişti de la CSS

Hunedoara care au participat la compe -

tiţia interjudeţeană „Criteriul speran -

ţelor hunedorene” au reuşit să urce pe

treapta întâi a podiumului. Cadeţii

Cosmin Gîrdea (ctg. 38 kg) şi Silviu

Kristof (44 kg), juniorii Alexandra Zaiti

(46 kg), Cosmin Negraru (46 kg), Sorin

Dobondi (52 kg) şi Abel Segărceanu (66

kg), precum şi Robert Milak (64 kg) de

la tineret au câştigat toate meciurile

disputate.

„A fost un turneu puternic care a aliniat

la start boxeri de la CSS Hunedoara,

Siderurgica Hunedoara, Banatul

Timişoara, Jiul Rovinari şi CSM Rm.

Vâlcea, iar pugiliştii hunedoreni s-au

descurcat excelent”, a spus antrenorul

Ilie Captari, organizatorul turneului.

Pentru a merge la barajul de promovare,

Vulcanul mai are nevoie deo victorieLiderul Ligii a IV-a Hunedoara la fotbal, CS Vulcan, mai are nevoie de o singură

victorie pentru a deveni matematic campioană judeţeană după ce în etapa trecută

s-a impus clar, scor 4-0, pe terenul Aurului Certej. Vulcănenii pot face pasul spre

marele baraj, dacă mâine vor învinge, acasă, pe Zarandul Crişcior.

Liga a IV-a Hunedoara - SENIORI

Rezultatele etapei a XXVII-a, sâmbătă - 21 aprilie

Dacia Orăştie - „U” Petroşani 2-3

Aurul Brad - Victoria Călan 5-2

Jiul Petroşani - Minerul Aninoasa 2-2

Minerul Uricani - Inter Petrila 8-1

Aurul Certej - CS Vulcan 0-4

Retezatul Haţeg - Retezatul Râu de Mori 1-2

Minerul Teliuc - Şoimul Băiţa 0-0

Metalul Crişcior - Gloria Geoagiu 3-2

Zarandul Crişcior a stat.

CLASAMENT

1. CS Vulcan 25 21 2 2 64-15 65p2. Aurul Brad 26 18 1 7 61-31 55p3. Jiul II Petroşani 26 16 5 5 64-21 53p4. Minerul Uricani 26 15 3 8 52-38 48p5. Minerul Aninoasa 26 13 6 7 49-31 45p6. Metalul Crişcior 25 13 3 9 49-30 42p7. Universitatea Petroşani 25 13 2 10 53-36 41p8. Retezatul Râu de Mori 24 11 5 8 41-29 38p9. Gloria Geoagiu 25 11 3 11 43-43 36p10. Dacia Orăştie 26 10 4 12 54-51 34p11. Aurul Certej 25 10 4 11 41-55 34p12. Zarandul Crişcior 24 8 4 12 28-48 28p13. Inter Petrila 25 7 4 14 39-56 25p14. Şoimul Băiţa 24 8 1 15 33-52 25p15. Retezatul Haţeg 25 7 2 16 22-42 23p16. Victoria Călan 26 3 3 20 27-86 12p17. Minerul Teliuc 25 3 2 20 11-67 11p

PROGRAMUL ETAPEI VIITOARE, SÂMBĂTĂ - 28 APRILIE

„U” Petroşani - Metalul Crişcior

Gloria Geoagiu - Minerul Teliuc

Şoimul Băiţa - Retezatul Haţeg

Retezatul Râu de Mori - Aurul Certej

CS Vulcan - Zarandul Crişcior

Inter Petrila - Jiul II Petroşani

Minerul Aninoasa - Aurul Brad

Victoria Călan - Dacia Orăştie

Minerul Uricani va sta.

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012

www.zvj.ro

Ieri, în Lupeni a avut loc uneveniment deosebit: administraţia publică localăa recepţionat primul blocANL, construit pe stradaPăcii din cartierul Bărbăteni.

Blocul are numărul62 şi se află situat vizavi de gară. Con-

strucţia lui a început în luna a treia a anului

trecut şi, conform spuselor constructorului,

ar fi putut fi terminată mai devreme dacă

nu ar fi existat probleme de finanţare. Noul

bloc ANL din Lupeni este o construcţie

modernă, al cărei proiect a fost executat de

SC Armani Proiect SRL Deva, iar partea de

construcţie i-a revenit cunoscutei şi apreci-

atei SC Zona D SRL Petroşani.

Panglica inauguralăa fost tăiată de către primarul municipiului,

împreună cu domnii Constantin Horga de

la Agenţia Naţională pentru Locuinţe

Bucureşti şi Doru Tamaş, administratorul

SC Zona D SRL Petroşani. După aceea, cei

prezenţi au vizitat câteva apartamente ale

imobilului. Blocul ANL din Lupeni are 45

de unităţi locative. Treizeci de apartamente

cu o singură cameră (garsonieră), cinci

apartamente cu două camere şi 10 aparta-

mente cu trei camere. Interioarele acestora

sunt realizate din tâmplărie PVC cu geam

termopan, faianţă, pardoseli din gresie şi

parchet şi zugrăveli lavabile.

În plus,fiecare unitate locativă este echipată cu in-

stalaţie de apă şi canalizare, instalaţie elec-

trică de iluminat şi prize, instalaţie de

încălzire şi instalaţie de gaze naturale pen-

tru aragaze. Încălzirea apartamentelor şi

apa caldă menajeră sunt asigurate de la o

centrală termică pe gaz tip Heat Master

201. La intrarea în bloc există o rampă spe-

cială destinată accesului persoanelor cu

handicap locomotor.

Până în prezentnu a fost primit niciun dosar de solicitare a

unei repartiţii. Acţiunea de primire şi se-

lecţionare a dosarelor va începe în circa

două-trei săptămâni, după ce se vor termina

câteva operaţiuni care ţin de canalizarea

exterioară, de amenajarea unei parcări auto

şi a unui loc de joacă pentru copii. Am aflat

câteva dintre criteriile care vor sta la baza

închirierii unui spaţiu locativ din acest bloc

ANL destinat tinerilor. Solicitanţii nu tre-

buie să aibă mai mult de 35 de ani şi să

aibă un loc de muncă remunerat, care să le

permită plata chiriei şi a utilităţilor. De-

sigur, se va avea în vedere şi numărul de

copii pe care-i are familia. Celelalte criterii

de atribuite vor fi stabilite de către ANL şi,

printr-o hotărâre, de către Consiliul Local

al municipiului Lupeni.

Gheorghe OLTEANU

Control RARla Paroşeni

La controlul din săptămâna trecută pe

care agenţii de la Poliţia Rutieră din

Vulcan l-au efectuat, împreună cu in-

spectori ai RAR Deva, au fost aplicate

douăsprezece amenzi contravenţionale.

Valoarea acestora, după cum spune agentul şef principal

Mihai Papuc, este de 813 lei. În plus, faţă

de amenzi, cinci conducători auto au rămas

fără certificatele de înmatriculare ale au-

tovehiculelor. Ieri, începând de la ora

11:00, echipa de control mixtă poliţie-RAR

se afla din nou în Paroşeni, la intersecţia

DN 66A cu drumul care duce la mină.

Gheorghe OLTEANU

Constructorul i-a predat beneficiarului blocul ANL din Lupeni

În săptămâna Şcoala Altfel, 60 de elevi ai

Colegiului Economic „Hermes” au par-

ticipat la programul internaţional de

orientare profesională Job Shadow

2012, program internaţional derulat, de

peste 10 ani, de organizaţia Junior

Achievement Romania.

Junior Achievement (JA) România, organi-

zaţie nonprofit, a fost fondată în anul 1993

şi este parte a Junior Achievement

Worldwide®, USA şi a Junior Achievement-

Young Enterprise, Europe. JA este cea mai

mare şi cea mai dinamică organizaţie inter-

naţională de educaţie economică şi antre-

prenorială. În România, programele JA de

tip learning by doing sunt urmate anual de

peste 150.000 de elevi din 1.000 de insti-

tuţii de învăţământ şi se

desfăşoară local în parteneriat

cu Ministerul Educaţiei,

Cercetării, Tineretului şi

Sportului, instituţiile de

învăţământ şi comunitatea de

afaceri.

Programul Job Shadow

facilitează accesul elevilor la

lumea reală a locurilor de

muncă într-o economie de

piaţă şi susţine implicarea

companiilor şi a instituţiilor

publice, de la manageri la profesioniştii din

departamente, în educaţia pentru orientare

profesională a tinerilor. Programul încearcă

să ofere tinerilor răspunsuri la întrebările:

„Ce vreau să devin după ce termin

şcoala?”, „Care este cel mai potrivit loc de

muncă pentru mine?”, iar companiilor la

întrebările: „Cum vor fi viitorii angajaţi?”,

„Cu ce cunoştinţe pleacă din

şcoală?”, „Ce aşteptări au

tinerii de la viitoarea lor

carieră?”

Elevii petrec o zi la locul de

muncă al părintelui (elevii

din clasele I-X) sau într-o

companie/ instituţie locală

(elevii din clasele XI-XII)

pentru a înţelege responsa -

bilităţile de la locul de muncă, abilităţile şi

competenţele necesare pentru meseria

respectivă şi pentru a asista angajatul la

îndeplinirea activităţilor specifice postului

pe care îl ocupă.

Companiile şi instituţiile participante:

ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI SA,

Agenţia Petroşani, reprezentant - Remus

Popeangă; SC RUSTIC IRINA TURISM

SA - reprezentant Cristina Bercea;

SC KEOPS SERV SRL - reprezentant

insp. Alina Ileana Morar; RAIFFEISEN

BANK SA, Agenţia Petroşani – reprezen-

tant, director Sanda Lindner.

Profesorii implicaţi în această activitate

sunt: director Maria Irimie Charlotte; direc-

tor adjunct Clara Ianc; prof. Nicolae

Adrian Irimie; prof. Liliana Keberle; prof.

Irina Boboc; prof. Carmen Climescu - co-

ordonator local proiect Job Shadow Day.

„Şase dintre zece cele mai căutate joburi

astăzi nici nu existau în 1999. Prin acest

program internaţional de orientare profe-

sională, elevii pot afla ce înseamnă să fii

profesionist şi ce oportunităţi există pentru

ei, în calitate de viitori absolvenţi" declară

Daniela Staicu, Marketing & Communica-

tion Manager la Junior Achievement

România”.

Aflat la a zecea ediţie în România, Job

Shadow este un parteneriat internaţional

între mediul educaţional şi comunitatea de

afaceri pentru familiarizarea tinerei

generaţii cu piaţa forţei de muncă.

Programul are ca scop principal pro-

movarea în rândul elevilor a unei mai bune

înţelegeri a profesiei pe care o doresc şi a

modului de funcţionare a unei companii. În

acest an, în program sunt angrenaţi peste

10.000 de elevi (7–19 ani) din 94 de oraşe

şi localităţi.

Prof. Carmen CLIMESCU

CMYK

7DIVERSEZiarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012

www.zvj.ro

Eveniment pe piaţa muncii

O şansă pentru 60 delupeneniSC Euro Jobs SRL Petroşani, numărul unu în cadrul firmelor pri-

vate regionale cu obiectiv reconversie şi calificare profesională pe

piaţa muncii, a organizat ieri, 26 aprilie 2012, cea de-a şasea bursă

a locurilor de muncă în municipiul Lupeni, în cadrul proiectului

„Fii competitiv pe piaţa muncii”, un proiect european cu fonduri

nerambursabile implementat de firma petroşeneană în parteneriat

cu Primăria şi Consiliul Local Lupeni.

Ca de fiecare dată la o astfel de bursă, organizată în incinta Casei Sindi-

catelor Miniere din Lupeni, peste 150 de persoane au fost prezente, din-

tre care 78 din grupul ţintă, oameni aflaţi în baza de date a SC Euro

Jobs SRL Petroşani şi în căutare de serviciu.

Trebuie să spunem că şi de data aceasta firma din Petroşani şi-a făcut

temele. Au fost invitaţi peste 30 de agenţi economici din mai multe ra-

muri de activitate, 16 dintre aceştia prezentându-se la bursa de locuri de

muncă de la Lupeni. Interesant, de data aceasta s-au prezentat şi agenţi

economici din judeţul vecin, Gorj, ceea ce înseamnă că, încet-încet, la

astfel de burse vom vedea şi agenţi economici din judeţele unde Euro

Jobs a pătruns: Arad, Timiş, Alba, Caraş-Severin şi Gorj, despre care

v-am vorbit. Asta e bine, iar cetăţenii fără loc de muncă din Valea Jiului

nu au decât de câştigat. Bine ar fi ca astfel de burse să se organizeze cât

mai des, chiar lunar, dacă s-ar putea. Deocamdată ele se desfăşoară

trimestrial, pentru că aşa prevede proiectul european. Aşadar, urmă-

toarea bursă va fi organizată la Lupeni după luna iunie, undeva în toiul

verii.

La 60 dintre persoanele prezente le-au fost întocmite dispoziţii de repar-

tizare în vederea angajării, acestea mai având de trecut două hopuri: in-

terviul de la firma respectivă şi reverificarea documentelor din dosare.

Domeniile propuse de cei 16 angajatori la bursa de la Lupeni au vizat,

cum spuneam, o gamă destul de variată, de la construcţii (zidari, fierari

betonişti, dulgheri, sudori, muncitori necalificaţi) până la bucătari şi

ospătari, agenţi de turism, agenţi de pază sau îngrijitori de animale.

Corneliu BRAN

Peste 60 de liceeni de la Colegiul Economic „Hermes” Petroşani,

Alături de profesionişti din companii şi instituţii

Gheorghe Calamanciuc s-a născut la

7 februarie 1947, în ţinutul Herţei, fostul

judeţ Dorohoi, teritoriu românesc ocupat

de armata sovietică în 1940, actualmente

administrat de ucrainieni. Absolvent al

Universităţii de Stat „Alecu Russo” din

Bălţi, R. Moldova. Peste zece piese jucate

la teatre din Bălţi, Chişinău, Petroşani sau

Oradea. De mai multe ori piesele sale au

fost premiate la Concursul Naţional de

dramaturgie din Republica Moldova şi la

alte festivaluri. De asemenea, are mai

multe volume publicate, majoritatea de

teatru. Membru al Uniunilor Scriitorilor

din Republica Moldova, dar şi din

România. Acesta este, pe scurt, bilanţul

artistic al scriitorului român Gheorghe

Calamanciuc.

Deşi publică şi poezie, şi proză, e de observat

că, fără a greşi prea mult, Gheorghe

Calamanciuc este eminamente dramaturg.

Acolo, în volumele sale de teatru, dar şi pe

scândura Scenei e adevăratul scriitor

Calamanciuc. Spun „scriitor” pentru că e bine

de punctat: Calamanciuc este printre puţinii

practicanţi ai speciei literare „piesă de

teatru”, care au mai rămas în perimetrul cul-

tural românesc. Începând chiar cu acest secol,

puţin şi la sfârşitul secolului trecut, piesa de

teatru ca specie literară, în buna tradiţie

românească I.L. Caragiale, Ionesco,

Kiriţescu, Camil Petrescu, Sorescu etc., dar şi

Shakespeare, Molierre, Cehov e pe cale de

dispariţie. Odată cu instalarea regizorului în

rol de Dumnezeu al spectacolului teatral, în

perimetrul teatral românesc fenomenul este

cel mai vizibil (ca întotdeauna, la prostii sun-

tem cei dintâi...), piesa de teatru a fost mai

întâi exclusă din Literatură şi postată la peri -

feria periferiei Spectacolului. La toate bilan -

ţurile literare, fosta secţie „dramaturgie

românească de azi” lipseşte. Piesa româ neas -

că de teatru, cu largul concurs al UNITER şi

al Uniunii Scriitorilor din România, este un

muribund care îşi trage ultima suflare. A fost

înlocuită cu o peltea pusă la dispoziţia

puţinilor regizori care se apleacă, cu suficient

dispreţ asupra ei, ca „text dramaturgic”, „sce-

nariu teatral”, adică un agregat de replici şi

situaţii oarecum teatrale, tratate ca un pişu

într-o gară părăsită. Citiţi ce premiază, mai

nou, câteva asemenea instituţii, care ar trebui

să susţină fenomenul teatral şi, implicit, piesa

de teatru autentică, şi-mi veţi da dreptate. S-a

ajuns până acolo încât o piesă premiată la

Concursul Naţional de dramaturgie să nu-şi

găsească niciun regizor care să vrea s-o pună

în scenă, iar anul următor, juriul a căzut de

cuviinţă că, pentru a evita exemplul anului

precedent, nicio piesă românescă să nu mai

fie premiată!

Am făcut un excurs al situaţiei piesei

româneşti de teatru de azi, din punctul meu

de vedere, evident, pentru a sublinia că

Gheorghe Calamancuc este printre puţinii

români care mai scriu piese de teatru în ade-

văratul sens al cuvântului. Neluând în seamă

cohortele de „tineri autori”, producători de

„texte teatrale”, unele laureate, cum să nu!,

dar a căror eventuală punere în scenă golesc

puţinii spectatori dintr-o sală, şi aceea

studio...

Aşadar, avem o certitudine: Gheorghe

Calamnaciuc scrie teatru. Autentic, de valoa -

re. Modern... pentru că nimeni nu are pre-

tenţia să se mai scrie piese de teatru cu pana

lui Molierre sau chiar şi cu a veşnic-moder-

nului Shakespeare.

Am în faţă trei dintre volumele sale de teatru:

„Ispita înecului” (2000), „Să mă iubeşti sinu-

cigându-te, să te sinucizi iubindu-mă” (2005),

„Ultimul armaş al lu Ştefan Vodă”. Toate trei

poartă titlul unei piese de teatru din respec-

tivul volum. De alt-

fel, cele trei volume

conţin vreo opt piese,

câteva repetându-se

chiar de trei ori. De aceea, ne vom referi la

opera teatrală a lui Calamanciuc în genere,

trecând peste secţionarea din volu me.

Prima ipostază a lui Gheorghe Calamanciuc

este aceea de autor de monodrame. E o „spe -

cie” predilectă a autorului bălţean: drama tur-

gul are o plăcere luxuriantă de a „încărca” un

singur personaj cu crâmpeie de viaţă, cu sen-

timente, fantasme şi aspiraţii ale altor fiinţe.

În „Să mă iubeşti sinucigându-te...” persona -

jul numit generic „Femeia” („Numele meu

este Femeie”, debutează piesa, abrupt şi sen-

tenţios) rememorează şi, în acelaşi timp, se

„umple” de amintirea exhaustivă a fostului

iubit, proaspăt sinucis din motive neclare

(stratul de ambiguitate al pieselor lui Cala-

manciuc nu este totuşi extrem...). Unicul per-

sonaj aglutinează amintirea personajului

lipsă, dar care, în cele din urmă, prin pânza

de păianjen ţesută de cel trăitor, imaginea ul-

timului devine mai pregnantă! Filmul bate...

viaţa, s-ar putea spune, şi în astfel de ipostaze

literar-sentimentale autorul este imbatabil.

Textul teatral devine text de nuvelă sau chiar

de roman, amănuntele, tot mai mărunt-sofisti-

cate, devin instrumente de portretizare. Une-

ori procedeul devine, prin repetiţie, atât de

stufos încât mi-e greu să văd piesa transpusă

într-un spectacol teatral, ea fiind foarte apeti-

santă la citit, dar destul de greu de urmărit,

bănuiesc, de un spectator, oricât de răbdător.

Aş fi curios să văd un spectacol după o

asemenea monodramă şi, mai ales, reacţia

unui regizor şi încăpăţânarea lui neverosimilă

de a „păstra” în spectacol cea mai mare parte

din text. În „Handicapatul pisicilor cuminţi”,

o piesă foarte frumoasă, un tip mărunt, uşor...

bine tarat fizic dar şi moral, numit semnifica-

tiv Micu, fost combatant în marele război de

apărare a Patriei , cum se lasă, discret, să se

înţeleagă, trăieşte spasmatic alături de

pisicuţa Dinuţa şi de amintirile sale de arme

şi, deopotrivă, de iubirile sale diurne, o inca-

pacitate de a iubi fizic şi metafizic. Singura

sa ispravă amoroasă pare a fi masajul „de la

servici”, efectuat aproape regulamentar unei

colege care îl îmbie, zadarnic, la ea... sau la

el acasă! Peisajul acesta domestic-excentric -

cu pisicuţe şi papagali neapărat vorbitori, cu

o ciorbă de fasole care fierbe pe tot parcursul

piesei mai înainte citat - e mediul predilect al

personajelor lui Calamanciuc, fiinţe în gen-

eral chinuite de amintiri, dar şi de tare mai

mult sau mai puţin fizice, făpturi în acelaşi

timp complexe şi banale, dar care îşi joacă

banalitatea cu un soi de cochetărie dusă până

în pânzele boieriei.

Din contră, în „Ispita înecului” „dramă nese-

rioasă în două părţi”, dramaturgul parcă vrea

să ne demonstreze că poate să scrie şi altfel,

dincolo de lăstărişul semnificaţiilor dar şi de

al frazei: replica e scurtă, zglobie: doar de

cinci-şase cuvinte! Nu doar tăietura frazei,

dar şi situaţiile teatrale au luciri de bisturiu:

„naraţiunea” scenică e vioaie. În fapt, Mama

şi cei trei copii ai săi „sărbătoresc” proaspăta

despărţire a părinţilor! Ne situăm, stilistic

vorbind, în plin „teatru în teatru”, fiecare din-

tre protagonişti jucând rolul altcuiva, dintr-o

secvenţă păstrată în amintire. În partea a

doua: imaginea în oglindă, în locuinţa

Tatălui! O schimbare nu doar de identităţi,

dar şi de gânduri, de sentimente. În acest joc

subtil de măşti, autorul îşi dă măsura ca dra-

maturg, ca fin mânuitor de instrumente

teatrale: ca scriitor veritabil de piese de

teatru!

O latură istoric-ironică în piesele „Ultimul

urmaş al lu Ştefan Vodă” şi „A treia domnie a

lui Alexandru Lăpuşneanu” întregeşte impre-

sia de autor dramatic complex, plenar a lui

Gheorghe Calamanciuc. Şi ca autor de piese

de teatru pentru copii, şi ele montate (una

dintre ele chiar la Petroşani!), ne dau sufi-

ciente motive să afirmăm, fără tăgadă, că ne

aflăm în faţa unui autor român, şi nu doar

moldovean, autentic, ingenios şi talentat, cu

pecetea teatrului veritabil pe tâmplă sau, cum

spunea Mircea Ghiţulescu pe coperta unuia

dintre volume, „Gheorghe Calamanciuc este

unul dintre cei mai semnificativi dramaturgi

din R. Moldova”. Am spune chiar mai mult:

din perimetrul cultural românesc.

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012

www.zvj.ro

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6

SC GTS Company SRL angajează:- şef sală- barman- ospătar

- ajutor bucătarpentru Restaurantul

„La Belle Epoque”CV-urile se depun la sediul societăţii din Petroşani, str. GriviţaRoşie, nr. 36, la fax 0354.108464sau la adresa de e-mail:

gtscompanysrl@yahoo.com până la data de 04.05.2012.

Interviul va avea loc în data de 9 mai 2012, ora 11:30,

la sediul societăţii.

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Un dramaturg pursânge

Parodie de Grigore-Marian Dobreanu,

Târgu Jiu

Cântăreţi bolnaviDegeaba curg lacrimi,

sfârşită e drama,

Bolnavă de-a pururi

e azi epigrama.

Când iese vreo spadă

mai tare din teacă,

Se pun cârcotaşii

o-ndoaie şi… seacă.

Mereu pus pe glume

gurist de estradă

Sunt prins într-o lume

pornită pe sfadă…

Domeniul cel mistic

de fel şi dramatic,

Nu-i epigramistic,

ci epigramatic.

Degeaba curg lacrimi,

sfârşită e drama,

Bolnavă de-a pururi

e azi epigrama.

O lume ciudată

pe aripa vremii

Nu vrea nemurirea

ci doar… să ia premii.

Epigrame de Ion Moraru,

Galaţi

DiscriminareAlte naţii, mai mereu,

Duc un trai ca-n Honolulu

Doar românii trag din greu

De o viaţă-ntreagă… chiulu’!

ReplicăCoana lene, cum îi zici,

Spui că n-are de mâncare?

Păi, cu lefurile mici,

Crezi că hărnicia are?!

Leneşii şi evaziunea

fiscalăRecunosc acum şi ei

Ceea ce bârfeşte natul:

Cum c-ar fi dintre acei

Care nu înşeală… statul!

BrockerulAcum despre dânsul poţi să

spui

Că seamănă leit cu un şcolar:

El stă mereu atent în banca lui

Şi urmăreşte cursul… valutar!

Prestanţă

parlamentarăPrimi, în plen,

parlamentarul

O notă proastă, mie-n sută,

Deoarece, precum şcolarul,

S-a dus cu tema nefăcută!

După festivitatea de

premiere, ne-am deplasat

la Muzeul de Istorie. Masa

de prânz a fost servită pe ritmuri tradiţionale

de ceteră şi de zongoră, la restaurantul

Pensiunii „La Cassa”, unde, de altfel, am fost

şi cazaţi. După masă, ne-am adunat în zona

verde din spatele pensiunii, prilej de relaxare

dar şi de a discuta cu prietenii. Ceteraşii

ansamblului folcloric „Maramureşul” ne-au

însoţit şi acolo, întreţinând atmosfera de bună

dispoziţie.

Duminică, după micul dejun, am pornit spre

Gara CFF Vişeu de Sus, spre a merge într-o

călătorie cu mocăniţa - trenul amintirilor - pe

Valea Vaserului. Situată în nordul ţării, la

graniţa cu Ucraina, această cale ferată

forestieră este cunoscută în lume ca fiind

ultima pe care mai circulă locomotive cu

abur. Odată cu dezvoltarea transportului

rutier, căile ferate similare, din Europa, au

dispărut una câte una. Din fericire, la

Vişeu de Sus, mocăniţa îşi continuă şi

acum, după 80 de ani, drumul pe calea

ferată îngustă (cu un ecartament de 76

centimetri), spre încântarea turiştilor.

Voia bună ne-a însoţit tot drumul. Peisajul

a fost fascinant, nu ştiam ce să fotografiez:

Vaserul care şerpuia lin, în partea stângă,

sau stâncile abrupte, cu vegetaţie

sălbatică, din dreapta. Din când în când,

mocăniţa a oprit. Linia era blocată din

cauza alunecărilor de teren, semn că

Strâmbă Lemne şi Sfarmă Piatră îşi fac de

cap pe aceste meleaguri de poveste. La

poalele pădurii, se zăreau pâlcuri de

zăpadă… de prier. Spre sfârşitul călătoriei,

a ieşit soarele, dar nu pentru multă vreme.

Când am ajuns la Paltin, abia am reuşit să

ne adăpostim în foişoarele de pe malul

apei, că s-a şi pornit o ploaie torenţială.

Acolo, am mâncat şi am scris epigrame pe

rime date (prier şi mocăniţă), pentru

concursul ad-hoc. Redau, acum, epigrama

scrisă de mine pentru concurs şi voi

reveni, vinerea viitoare, cu alte epigrame

de la acest festival.

Pe Valea VaseruluiEpigramiştii, în prier,

Gustând cu sticla sau căniţa,

Au spus catrene-aşa cu fler,

De-au aburit şi… mocăniţa!

Palmaresul festivalului

Secţiunea „Epigramă”: Premiul I - Ion

Moraru (Galaţi); Premiul al II-lea -

Gheorghe Bălăceanu (Iaşi) şi Gheorghe

Bâlici (Chişinău); Premiul al III-lea -

Ştefan-Cornel Rodean (Sibiu), Ion

Diviza (Chişinău) şi Grigore Chitul

(Bistriţa)

Secţiunea „Parodie”: Premiul I -

Grigore-Marian Dobreanu (Târgu Jiu);

Premiul al II-lea - Grigore Chitul

(Bistriţa) şi Vali Slavu (Aninoasa);

Premiul al III-lea - Alexandru Oltean

(Bistriţa) şi Janet Nică (Ostroveni)

Secţiunea „Volum”:Volum de epigrame -

Eugen Albu (Cluj-Napoca); Volum de

rondeluri - Sorin Cotlarciuc (Suceava);

Volum de sonete - Dan Căpruciu (Galaţi);

Volum de proză - Mihai Sălcuţan (Buzău);

Volum de antologie - Vasile Plăcintă

(Galaţi); Premiul Opera Omnia - Ion Bindea

(Cluj-Napoca) şi Ioan Şiman (Baia-Mare);

Premiul pentru debut - Cătălina Orşivschi

(Suceava).

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, Vişeu de SusÎn perioada 21-22 aprilie 2012, am participat la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor

„Zâmbete în Prier”. Organizat de Casa de Cultură Vişeu de Sus, împreună cu Cenaclul

de Satiră şi Umor „Pupăza”, festivalul a ajuns la cea de-a X-a ediţie.

Ştiam că, pentru a ajunge în Maramureş, am de făcut un drum lung şi obositor, dar

mi-am spus că merită să văd această parte a ţării. Sâmbătă, la ora 11, când am ajuns la

Casa de Cultură din Vişeu de Sus, colegii de pregăteau să plece la primărie. Am reuşit,

pe fugă, să beau o gură de cafea, dar oboseala acumulată după zece ore de călătorie, era

evidentă.

La primărie, ne aşteptau, deja, iubitorii de umor. La prezidiu se aflau Lucian Perţa

(directorul Festivalului), Vasile Ciolpan (primarul oraşului), George Corbu

(preşedintele U.E.R.), Mihai Haivas, Vasile Larco şi Marian Nicolae Tomi (membrii

juriului). Pe masă, frumos aranjate, se aflau trofeele (sub formă de pupăză), cartea

omagială „Zâmbete în prier - Un deceniu de umor la Vişeu de Sus”, revista

„Colac peste pupăză”, colacii şi tradiţionalul „lapte de pupăză”, de 60 grade.

Domnul profesor Lucian Perţa a înmânat premiile, iar câştigătorii au citit textele

premiate. Voi reda parodia şi epigramele care au obţinut premiul I:

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 201210 DIVERSE

www.zvj.ro

EXPERT INSOLVENŢĂ SPRL

în calitate de lichidator judiciar al

SC COMTEH PRODIMPEX SRL Petroşani

în faliment, in bankruptcy, en faillite

ANUNŢĂ

VÂNZAREA PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ A ACTIVULUI

Clădire şi terenul aferent în suprafaţă de 97 mp, conform ex-

trasului CF nr.1905 a localităţii Petroşani, situată în Petroşani,

str. Dărăneşti, nr. 20, jud. Hunedoara, la preţul de 32.805 lei,

exclusiv TVA

Licitaţia va fi organizată la sediul lichidatorului judiciar în

data de 28 mai 2012, orele 10,00.

Ofertanţii sunt obligaţi să se prezinte la sediul lichidatorului judi-

ciar cu cel puţin 24 de ore înainte de data organizării licitaţiei, în

vederea depunerii ofertei de cumpărare, a cauţiunii reprezentând

10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi pentru achizi -

ţionarea caietului de sarcini.

În caz de neadjudecare, licitaţia se va relua în datele de

04 iunie 2012 şi 11 iunie 2012 în aceleaşi condiţii.

Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vân-

zare sunt invitaţi să anunţe lichidatorul judiciar cu 48 de ore

înainte de data licitaţiei.

Informaţii suplimentare se pot obţine la:

Tel: 0354.405.232

Mobil: 0726.785348, 0735.531502

Email: office@expertinsolventa.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând apartament cu 3 camere,

conf. I, cu două balcoane, baie

şi WC de serviciu, et. 4/4, cu

aco periş, în Timişoara, semicen-

tral, zonă liniştită, preţ 65 mii

euro negociabil. Accept credit

bancar şi varianta cu schimb

plus diferenţa, prefera bil casă cu

teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând apartament 3 camere, în

Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,

decomandat, bucătărie mare,

baie şi WC de serviciu, balcon,

zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângă

piaţă (construit în 2010, izolat

exterior şi interior, apă, curent,

uşă la telecomandă), concesiune

pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ

7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente

(unite - total 7 camere, 3 băi,

bucătărie), aproximativ 180

mp, situate în Petrila, strada

Republicii, deasupra CAR

Petrila.

Telefon - 0733.083379

Vând teren în Petroşani

intravilan la 5 minute de centru

(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3

terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi

7500 mp, holdă, pomi fructiferi,

apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Ford Mondeo, an 1998,

1.8 benzină, airbag, radio cass

original, închidere centralizată,

stare foarte bună, un singur

proprietar de nouă, recent adusă

în ţară.

Telefon 0765.459316

Vând Audi A6, an 2000, 1.8

benzină, 150cp, radio CD, ABS,

dublu climatronic, închidere

centralizată, jante Al., euro 3,

volan dreapta. Preţ 1850 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Opel Astra an 1993,

hatchback, 1796cmc, închidere

centralizată, oglinzi electrice,

ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună,

primul proprietar în ţară, înma-

triculată. Preţ 1350 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai

2010, 35.000 km, confort pack

dublu climatronic volan reglabil,

oglinzi electrice şi încălzite, 2

geamuri electrice, 4 airbaguri,

computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728696889

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Judecata unora poate fi dură şinedreaptă şi, dacă nu găseştidovezi în favoarea ta, ai putea

avea de suferit de pe urma unuiverdict greu de contestat.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Te afli într-un spaţiu unde tesimţi bine, unde relaţionezi cu oa-meni optimişti şi veseli, ce emană o

energie pozitivă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Fii sigur că ai acces la ambelevariante de interpretare ale proble-mei pe rol, ca să nu extragi o con-cluzie doar dintr-un singur unghi.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te arunca la prima vedereîn direcţia care ţi se deschideacum în faţă ca nu cumva să fie

o alegere greşită. O informareatentă asupra posibilelor aspecte ce potapărea te-ar ajuta să iei o decizie corectă.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te poţi înţelege cu un colegcare trece printr-o perioadă proastăşi toanele lui strică şi colaborarea

voastră. Încearcă să-l susţii, să-iarăţi că îţi pasă de problemele sale, deşi nue corect ca necazurile sale personale săafecteze planurile voastre comune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Ieşi în evidenţă prin produseleminţii tale şi prin talentul de a te exprima în faţa tuturor cu încredere

deplină în cunoştinţele tale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Joci un rol important într-o acţi-une nouă, ce necesită un consumimens de energie, dar tu eşti prin-cipalul motor de energie care-i va

mobiliza foarte bine şi pe ceilalţi. Colabora-torii tăi au nevoie de exemplu de implicareiar acesta eşti tu.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

De dragul partenerului, faci demulte ori concesii, dar azi eştichiar incredibil de cooperant. De

obicei eşti mai intransigent şi unpic mai egoist, punând în balanţă doar pro-priile interese, dar azi uiţi complet de nevoiletale doar pentru a-i face pe plac celui drag.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Este o zi de succes, în caretoate ar trebui să-ţi iasă de minu -ne! Parcă mai ales dragostea

pare să fie favorizată...

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Discuţi cu familia despre nişteperspective ceva mai îndepărtate,dar în care şi ceilalţi ar avea un

cuvânt de spus.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Banii nu sunt la un nivel preabun, dar nu te crampona de micileoprelişti. E doar un impas trecător,

o criză peste care poţi trece.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Toate par să bată pasul pe locîncât eşti gata să renunţi la unplan pentru că nu se mai observăniciun progres de ceva vreme.

HOROSCOPHOROSCOP

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii -

pentru

diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

PIERDERI

Pierdut Certificat de

Înmatriculare la Registrul

Comerţului al Societăţii

Comerciale Scala Impex SRL,

CUI RO4125112,

J20/1044/1993, Petrila,

str. Lunca, nr. 8,

jud. Hunedoara.

Se declară nul.

Programul Teatrului Dramatic “Ion D. Sîrbu” Petroşani

SSââmmbbăăttăă ,, 2288 .. 0044 .. 22001122

Orele 18:00 – spectacolul „Pescăruşul”

DDuummiinn ii ccăă ,, 2299 .. 0044 .. 22001122

Orele 12:00 – spectacolul „Călătorie în ţara basmelor”

Închiriez

spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul

Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),

pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,

curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Oferim credite în condiţiiavantajoase pentru angajaţi şi pensionari. Vârsta maximă 75 ani.Se acceptă orice pensie,aprobare ultrarapidă cuminim de documente.

Relaţii la telefon0744.579473

GSM Center Phonepartener Vodafone angajează reprezentant vânzăriGSM pentru magazin dinPetroşani. CV-urile sedepun la magazin GSMCenter Phone - VODAFONE vis-a-vis de Billa.

Informaţii suplimentarela 0723.112484

Angajez

bucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu carte de

muncă şi salariu atractiv.

Mai multe informaţii sepot obţine la Vila

Melinda sau la numerelede telefon 0254.545842/

0762.657455.

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în

casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:

Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Enduro Panorama

Cei mai tari motocicliştieuropeni se întrec în Ţinutul PădurenilorLa Ghelari, între 4 şi 6 mai, va avea loc cea

de-a IV-a ediţie a spectaculosului eveniment Enduro

Panorama. Aşa se face că, timp de trei zile, zona se

va transforma în capitală europeană a piloţilor de

enduro.

Competiţia are loc în Ţinutul Pădurenilor şi este organi-

zată de către Clubul Haita din Deva. „A fost nevoie doar

de trei ediţii pentru ca prieteneasca organizată de Clubul

Haita din Deva să devină competiţia cu cea mai mare

participare din ţară a tuturor timpurilor şi a doua din

Europa, după celebrul eveniment din Austria, Erzberg.

Cu o săptămână înainte de start, avem înscrişi peste 80

de endurişti la clasa A (profi-expert) şi aproape 200 la clasa B (mediu-hobby). Organizarea

bună, frumuseţea peisajului şi traseele extraordinare aduc în Ţara Pădurenilor rideri din peste

15 ţări. Este ediţia recordurilor frumoase: avem înscrişi mai mulţi străini decât endurişti din

ţară şi le-am pregătit un traseu mai greu şi mai lung, peste 200 de kilometri cu probe inedite.

Am depăşit chiar şi RedBull Romaniacs, care în anul cel mai bun a avut până în 250 de

participanţi”, a declarat Paul Grecu, unul dintre organizatori. Startul se dă vineri, 4 mai, de la

ora 16.30, în fosta carieră din localitatea Ghelari. În acest an, prologul de anii trecuţi a

devenit zi de concurs şi pune în faţa enduriştilor nu cinci, ci 15 kilometri de traseu solicitant

pe conturul carierei, dar şi o probă extremă pentru cei din clasa A. Sâmbătă, startul se dă la

ora 9.30 din zona localităţii Ruda, iar organizatorii recomandă pentru public probele grele

din localităţile Hăşdău şi Vălari. Riderii au circa 100 de kilometri de parcurs de la start pe

ruta Topliţa-Bunila. „Sâmbăta, ziua de concurs va fi superbă, riderii vor ajunge până la

Răchitova, către Munţii Retezat. E greu şi spectaculos”, explică Paul Grecu.

Duminică, startul în ultima zi de concurs se dă de la ora 9.30, în Poieniţa Voinii pe traseul

Bunila-Lelese: „Avem probe fantastice şi grele chiar şi pentru cei mai buni. E vorba de o

urcare pe lespede de piatră în Alun şi de mai multe speciale de-a lungul drumului care duce

la Lelese, probe care pot fi urmărite de spectatori”, completează Paul Grecu.

Succesul competiţiei a luat prin surprindere până şi organizatorii care nu se aşteptau la o

asemenea participare. Sloganul celei de-a IV-a ediţii este: „Cei mai buni 200 de kilometri

de traseu extrem pentru cei mai buni 200 de endurişti”. În acest an, la Enduro Panorama

s-au înscris campionii României la enduro, de la toate clasele, campionul Ungariei, Akos

Varga, câştigătorul de anul trecut, italianul Giovani Pulcini, mai mulţi participanţi de la

Dakar, iar vedeta Antenei 1, Dani Oţil a trecut de la hobby, la clasa A.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 27 aprilie 201212 DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Următoarea ediţie ZVJapare miercuri 2 mai.

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 154 � 27 aprilie 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

La comemorarea a 90 de ani de la cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului,fragmente din volumul care va fi lansat astăzi de la ora 10, la mina Lupeni:

„După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922.Mina Aurelia” de Marian Boboc

� Mina Aurelia � Str. 13 � Blocul V � Ora 12,30 � 82 de morţi � 67 de văduve � 94 de orfani

„Nume de vrajă, ţară de basm,

ţinut de pâclă, iată ce este Valea Jiului,

după cum şi-o închipuieşte orice

român. Unii o văd prin prisma

trandafirie a istoriei - mai mult legendă

-, prin misterul romantic al legendelor

de vânătoare, alţii prin fumul înecăcios

al înfloritoarei industrii de azi, dar toţi

o admirăm şi o iubim ca pe un

mărgăritar al României întregite. Fosta

republică a diamantului negru din

toamna anului 1918 ne-a rămas tuturor

celor care am suferit întrânsa, ne-am

luptat şi am muncit pentru dânsa, ne

avem în ea morţii noştri dragi şi

neuitaţi, ne-a rămas închisă în inimă ca

una dintre comorile pentru care

aducem orice sacrificiu”, scria, în

1937, protopopul Ion Duma. Poate cele

mai frumoase, sincere şi inspirate

cuvinte scrise vreodată despre Valea Jiului.

Printre „morţii noştri dragi şi neuitaţi”

amintiţi de protopopul Duma şi care s-au sacrificat,

plătind cu propria viaţă, pentru a aduce la lumină

cărbunele, diamantul negru, s-au aflat, în primul şi

primul rând, minerii. Marian Boboc a prezentat în

cărţile sale dedicate exploziilor miniere din Valea

Jiului tocmai aceste tragedii. Autorul acestui volum,

fiu al Văii Jiului, a întocmit şi un calendar „negru” al

nenorocirilor întâmplate în Valea Jiului, din care

reiese că exploziile nu au ocolit nicio mină din Valea

Jiului. Însă, cele mai multe şi cele mai nemiloase,

soldate cu cei mai mulţi mineri răpuşi de explozie, s-

au întâmplat, din păcate, la mina Lupeni. Cea mai

mare dintre acestea s-a produs la 27 Aprilie 1922 la

mina Aurelia (Aranka), pe Str. 13, blocul V, la orele

12,30. Atunci au murit 82 de ortaci, lăsând în urmă

67 de văduve şi 94 de orfani. Aceşti bravi mineri nu

au ştiut că explozia în care au pierit va rămâne înscrisă

în cartea neagră a tragediilor ca fiind cea mai mare

tragedie minieră petrecută în toate timpurile în Valea

Jiului. Însă noi ştim aceasta şi, cât va mai exista

mineritul, nu avem dreptul să le uităm sacrificiul

suprem. Şi datorită lui Marian Boboc ştim mai mult

decât atât: cum arăta Valea Jiului în 1922, cum a avut

loc explozia, cum au fost îngropaţi ortacii, cum a fost

anchetat accidentul colectiv de muncă, cauza

exploziei, rezultatul anchetei, calvarul văduvelor

minerilor ş.a. Impresionează şi acum vizita efectuată

la Lupeni de M.S. Regele Ferdinand la puţine zile

după producerea catastrofei şi umanitatea de care

acesta a dat dovadă. Emoţionează solidaritatea

minerească şi a întregii comunităţi, dar şi mărturiile

supravieţuitorilor, izvorâte parcă din infernul dantesc.

Ancheta inspectorului minier constituie şi

astăzi un model de profesionalism.

Cititorul poate afla din această carte şi

un alt lucru inedit: „Valea Plângerii”, o

sintagmă des folosit de-a lungul vremii,

datează chiar din 1922, fiind titlul unei relatări

despre explozia de la Lupeni.

Petru Mihăilă, un fruntaş al mişcării

sindicale lupenene, martor activ al acestei

explozii, ne furnizează o informaţie inedită, din

care aflăm denumirea populară a cimitirului

unde-şi dorm somnul de veci victimele

exploziilor lupenene: „Pentru cei 57 din 1917

s-a făcut un cimitir aparte, au fost

înmormântaţi într-o groapă comună. De

asemenea, acei 82 au fost înmormântaţi în acel

cimitir care a fost denumit Biroul internaţionalal celor care tulbură liniştea pământului”.

Această carte vede lumina tiparului cu

prilejul comemorării a 90 de ani de la cea mai

mare explozie minieră

din toate timpurile întâmplată în minele Văii Jiului. Cum tot în

toamna acestui an se vor comemora tot 90 de ani de la altă explozie

petrecută la Mina Elena, la 24 octombrie 1922, soldată cu moartea

a 7 mineri, autorul ne propune şi un documentar al acestei

nenorociri.

Volumul „După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina

Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din Valea Jiului” de

Marian Boboc readuce în atenţie filmul celor mai negre zile din

istoria mineritului Văii Jiului, constituindu-se într-un document

esenţial pentru istoria mineritului.

La ceas îndoliat pentru atât de încercata comunitate

minieră lupeneană, nu pot decât să-mi plec capul cu pioşenie în

memoria victimelor catastrofei minere din 27 aprilie 1922. Iar

minerilor anului 2012 să le urez Noroc Bun! Că după cum reiese din

acest volum există, din păcate, şi un „noroc rău” mineresc…

Dr. ing. Constantin Jujan,Director general CNH SA

Intrarea în fosta Mină Aurelia se află în curteaunui lupenean. Fotografie realizată miercuri,

25 aprilie, de ing. Sorin Sandu, directorul E.M. Lupeni

Cu pioşenie, după 90 de ani…

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 27 aprilie 2012

Ştaigherul Cozac Ferencz:

„Am ieşit afară din mina

Aranka pentru a

mă duce în mina Carolina (…)

şi am văzut că iese din mină un

fum vânăt vâjâind. (…)

Mergând pe galeria

principală, am găsit 34 de

morţi.”

Declaraţie

Subsemnatul Ştaigher Cozac Ferencz,

de 35 de ani, căsătorit, cu un copil, de fel din

comuna Salgotarjan (Ungaria), domiciliat

Lupeni, Col. Lopştain 44, despre cele ce sunt

întrebat declar următoarele:

În ziua de 27 Aprilie 1922, dimineaţa la

ora 8.30, am intrat în mina noastră pentru a

vizita lucrurile ce decurgeau în mină şi aerul

dacă este suficient sau nu. Am mers cam 300

de paşi până la echipa lui Skopy care era

ocupată cu facerea legăturii electrice între

găurile care erau umplute cu dinamită. După

ce mi-au spus că ce se face, am plecat mai

departe spre echipa Clemenţ. Ajungând acolo,

mi s-a raportat că nu este gaz metan şi aerul

este suficient. M-am convins şi eu. De aici

m-am dus la echipa Kovaci, unde mi s-a

raportat că este puţin gaz metan în locul lor de

lucru, am constatat că de fapt a fost gaz metan

cam 2.5 procente, deci le-am dat ordin să nu

puşte până când nu va dispare acest gaz şi nu

va fi aerul curat. De aicea, plecând, am vizitat

locul de lucru a lui Skoromsley, cam la 40 de

paşi de Kovaci, aici mi s-a raportat că gaz

metan este în cantitate ca în zilele trecute

adică 2,5 procente. De aici m-am dus la locul

de muncă al lui Kalman Ioan, unde mai târziu

s-a produs explozia, ajungând aici am văzut

că ventilatorul stă, am întrebat pe şeful echipei

Edveşi Ioan de ce nu funcţionează acest

ventilator, mi-a răspuns că aerul este curat,

gaz metan nu este şi deoarece au lipsă de aer

comprimat l-au oprit, atunci eu am vizitat câte

procente de gaz metan sunt şi am constatat un

procent de gaz metan, deoarece în acest loc

era o cantitate mare de praf de cărbuni am

ordonat şefului echipei ca să pună imediat în

funcţie ventilatorul pentru a extrage praful ca

să rămână aer curat şi apoi am plecat. În drum,

m-am întâlnit cu Mog Mihail care mi-a spus

că-l căuta pe Forhayer (puşcaş) ca să împuşte

în locul de lucru al lui Kovaci. Şi pe acesta

l-am făcut atent ca să nu puşte până ce nu s-a

curăţit aerul de gaz metan, apoi mi-am

continuat drumul până la echipa lui Ghergey

Ion unde Forhayerul Venţel Kalman chiar

luase dispoziţiuni pentru a puşca, am rămas

acolo până s-a puşcat. După detunătură, am

zis că această puşcătură nu a avut succes

deoarece a fost prea tare, apoi s-a dus la locul

acela doi oameni, care nu peste mult timp au

venit înapoi şi ne-a raportat că numai o

patroană de dinamită a explodat şi nu a avut

efect. Apoi, s-au luat măsuri pentru a împuşca

din nou. Atunci i-am spus Forhayerului Venţel

că după ce a puşcat aici să ducă la Kovaci să

puşte şi acolo, însă l-am făcut atent că acolo

este gaz metan în cantitate de două procente,

deci să nu împuşte până când nu va fi dispărut

gazul metan şi aerul este curat. De aicea, am

plecat şi am vizitat locurile de lucru a lui Ţura,

Drăghici, (…), unde nicicând nu a fost gaz

metan şi nici atunci nu am găsit. Am mers mai

departe, până la locul de muncă a lui Sapinsky

unde am găsit totul în ordine. După aceea am

ieşit afară din mina Aranka pentru a mă duce

în mina Carolina, afară am mai dat ordin la

fierar ca să pregătească un tub şi când am

plecat de acolo am văzut că iese din mină un

fum vânăt vâjâind. Văzând aceasta am

priceput imediat că s-a întâmplat ceva în mina

Aranka. Imediat am raportat prin telefon

maestrului de mină că s-a întâmplat o

nenorocire în mina Aranka, iar eu m-am dus

până la ascensorul din mină, unde prin telefon,

am întrebat dacă mai este cineva în viaţă în

mină, însă nu mi-a răspuns nimeni deoarece

era ruinat şi aparatul. Imediat a sosit şi Dl.

Prim Inginer Lehotky Ion, Dl Oberstaiger

Filingher şi maistru de mină Pak. După ce am

probat ascensorul dacă funcţionează, eu cu Dl.

Prim Inginer Lehotky, am intrat în mină

văzând la primul pas ruine. Imediat am

întâlnit pe Satmari Albert, Popa C-tin şi

Pavlicek Kristov care nu erau răniţi. I-am

întrebat că ce s-a întâmplat mi-a răspuns că a

fost o explozie dar că unde şi cum s-a

întâmplat nu ştiu, apoi întrebându-i dacă mai

este cineva în viaţă mi-a răspuns că mai sunt

câţiva răniţi. În jurul ascensorului, am aflat

mort pe Boer şi rănit pe Grun Aurel. Am dat

ordin lui Satmary să scoată din mină pe cei

răniţi iar eu cu Dl Prim Inginer am mers până

la grajdul nou din mină, unde am aflat pe

Antal Nicolae rănit. Eu am plecat înapoi

pentru a aduce cu mine oameni pentru

salvarea celor răniţi. La ascensor am găsit pe

Sylvasy, cu care m-am întors la grajd şi unde,

arătându-l pe cel rănit, l-am lăsat acolo pentru

a-l scoate, iar eu m-am întors la ascensor unde

am întâlnit pe forhaierul Lehota, acesta mi-a

spus că Sapinsky se vaită în locul lui de

muncă, m-am dus până acolo împreună cu Ion

şi l-am scos apoi afară, apoi luând cu mine

echipa de salvare am intrat din nou, mergând

pe galeria principală, am găsit 34 de morţi. Pe

această galerie nu am constatat locul unde s-a

produs explozia…

Lupeni la 3 Mai 1922

Cozac Ferencz

(ss.) Şeful Poliţiei - FărcaşuZendea Iacob

La Lupeni - 5 mine şi 4 puţuri auxiliare. Conform revistei Montanistică şi MetalurgieSocietatea Uricani-Valea Jiului exploata 5 mine principale în 1922. Şi anume: Mina Est, Mina

Ilona, Mina Ştefan, Mina Victoria şi Mina Carolina. Acestor mine le aparţin puţurile auxiliare:

Aranca, Clara, Maria şi Rafael. Seratele săptămânale. Societatea Culturală Evreiască Ţionistă

din Petroşani şi-a început activitatea. În seara zilei de 25 aprilie s-a dat a patra serată în sala

Cinema Urania, care au avut un splendid succes. Îţi erau mai mare dragul de fetiţele mici care

dansau şi declamau. Ce frumoasă idee pentru a desprinde tinerimea la lucruri frumoase şi

cinstite. Această societate îşi are scopul pentru dezvoltarea simţului naţional evreiesc pentru ca,

cu timpul, să poată forma iarăşi un stat, acum fiind recunoscuţi ca naţiune. Le urăm bun succes,

după cum suntem şi noi naţionalişti tot la fel ne bucurăm că sunt şi D-lor şi nu lasă să fie traşi

de o naţiune sau alta. Când se vor începe seratele culturale ale românilor? Sau este destul să

fim îmbătaţi de seratele Casinoului D-lui Vinclener? � Înmormântarea celor 82 demuncitori. Înmormântarea va fi în ziua de 30 Aprilie la ora 1,15 minute. Pentru cei ce vor să

ia parte la înmormântare, va pleca din gara Petroşani un tren la ora 10 n.m. şi va sosi în Lupeni

la ora 12. Călătorii îşi vor scoate bilet cl. IV, de la casa de bilete din Petroşeni. După

înmormântare, va pleca cu tren din Lupeni, care va aduce iarăşi la destinaţie onor public. � Ungest uman. Clubul Sportiv va avea emulaţia în ziua de 1 Mai a.c.. Venitul curat ce va incurge

va fi dat orfanilor şi familiilor lovite de groaznica catastrofă din Lupeni. Redacţia săptămâ -

nalului Graiul muncitorimei roagă onoratul public să ia parte cât se poate de mulţi, pentru a

sprijini acest gest nobil, mulţumindu-le în numele văduvelor şi orfanilor. � Apel. Centru

Sindicatelor Naţionale Române (SNR) apelează la nobilele simţuri ale Onor cetitorilor ziarului

Graiul muncitorimei să binevoiască a ajuta aceste nenorocite familii care au rămas pe drumuri

fără sprijin, cu cât va fi posibil. Numele şi suma vor fi publicate în ziar. Banii se vor trimite pe

adresa Centru S.N.R. Lupeni, jud. Hunedoara. Mulţămitele se vor da pe cale ziaristică.

� Centrul S.N.R. către filialele sale. Toate filialele S.N.R. sunt obligate a face câte o listă de

colectă pentru familiile nenorociţilor muncitori care au căzut victime groaznicei catastrofe de

la Lupeni. Lista cu numele donatorilor şi cu suma de bani se va trimite la Centru, de unde se

va împărţi suma familiilor după hotărârea luată de comisie, iar d-lor donatori li se vor aduce

mulţumiri pe cale ziaristică, indicându-se numele şi suma cu care au contribuit. Semnează

Nicolae Radu, preşedintele Centrului S.N.R. Lupeni. � 1 Mai muncitoresc pe Valea Jiului.Publicaţia Minerul ne informează că acest 1 Mai 1922 „a fost cel mai reuşit din câte s-a ţinut

până acum acolo. Cu toate că tocmai acum s-a întâmplat groaznica nenorocire de la Lupeni,

muncitorii nu şi-au pierdut curajul şi la serbarea de întâi Mai au luat parte mai mulţi ca ori şi

când altădată. Serbarea a fost în timp bine pregătită de tovarăşii conducători ai sindicatelor şi

s-a procedat după planul aranjat în următorul mod. La orele 8 a.m. din toate comunele

(Petroşani, Petrila, Lonea, Aninoasa, Vulcan, Lupeni) au plecat muncitorii în coloane pe străzi

şi au parcurs pe drum până la Surduc, unde este mijlocul drumului, din toate părţile şi locul

destinat pentru serbare. Muncitorii din Lonea, Petroşani au avut muzicile lor instrumentale,

compuse din mineri, asemenea şi cei din Lupeni, iar muncitorii din Aninoasa au avut muzica-

orchestră. La întâlnire, muncitorii se salutau cu bucurie plină de însufleţire şi muzicile intonau

cântece. La orele 10 a.m., cortegiile de lucrători au sosit la Surduc şi au umplut şesul şi coasta

de pe malul Jiului, care îţi făcea impresia unei lumi întregi. La orele 11, s-au început vorbirile.

Două muzici au intonat câte un cântec însufleţitor. Adunarea a deschis-o tov. Gânju, care a

vorbit în limba română, iar tov. Molnar în limba maghiară. După vorbiri, muzicele din nou au

intonat un cântec. După aceea, au urmat jocuri şi distracţii până seara, când lucrătorii din nou

s-au înşirat în cortegii şi, în rânduri disciplinate, cu muzicile în frunte, au parcurs tot drumul

până în localităţile lor. Toată demonstraţia şi serbarea, la care au luat parte 20.000 de lucrători

şi lucrătoare, a decurs în cea mai mare ordine, şi acestea mai mult fiindcă, din partea agenţilor

provocatori nu s-a făcut nici o provocare. Aceasta este cea mai mare dovadă despre disciplina

şi conştiinţa lucrătorilor organizaţi, căci ei nici atunci nu dau ocazie la cel mai mic incident,

când se mişcă şi se adună o regiune întreagă”.

S-a întâmplat în Valea Jiului în aprilie-mai 1922

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 27 aprilie 2012

Horvath Francisc„Dar din aceste două conducte de ventilator,

fiind unul sub reparaţie, acest conduct nu a

putut sustrage din mină tot gazul şi aerul rău.”

Declaraţie

Subsemnatul Horvath Francisc, în etate de 24 de ani, căsătorit, cu

un copil, de fel din Bagjan, domiciliat Lupeni, Col. Braia 166, fiind

interogat declar următoarele:

În ziua de 27 Aprilie 1922, pe la ora 12.30, mă aflam în serviciu

la ventilatoare, în toată mina se află două conducte de ventilatoare,

dintre care, în ziua accidentului numai una a funcţionat fiind celălalt

sub reparaţie, în momentul exploziei conductul de ventilator nu s-a

oprit, ci eu l-am oprit pe o secundă până ce m-am convins căci

conductul este bun, am pus conductul iar în funcţiune. La mina unde

s-a întâmplat accidentul e absolut necesar ca amândouă conducte de

ventilator să fie în funcţiune, dar din aceste două conducte de

ventilator, fiind unul sub reparaţie, acest conduct nu a putut sustrage

din mină tot gazul şi aerul rău. Când am preluat eu serviciul ( la ora

7.45) a fost de faţă şi prim mecanicul Hunars şi mecanicul Manalaki

care au constatat că conductul e stricat scoţându-l, totodată, din

circulaţie au început a-l repara, dar nereuşindu-le a-l repara acolo au

trimis la un atelier din apropiere pentru repararea unui instrument, dar

nici reparaţia aceasta nu a fost bună, că, cam pe la ora 12.15, a plecat

un mecanic la atelierul central pentru a schimba instrumentul necores -

punzător, că aşa aducând altul nou să poată aduce şi conductul al doilea

în funcţiune. Dar sosind înapoi cu instrumentul nou catastrofa deja

s-a întâmplat. După punerea în ordine al doilea conduct imediat s-a pus

în (circulaţie) funcţiune.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi o semnez.

Lupeni la 3 Mai 1922

Horvath Francisc

(ss.) Şeful Poliţiei - FărcaşuZendea Iacob

Conducătorul ascensorului Szacs Antan:

„Am auzit o detunătură groaznică,

tot în acel moment a ieşit fum

pe ţeava ce vorbeam jos în mină…”

Declaraţie

Subsemnatul, conducător al ascensorului, Szacs Antan, în etate

de 26 de ani, căsătorit, de fel din Petroşeni, domiciliat Lupeni, Col.

Central 278, fiind interogat declar următoarele:

În ziua de 27 Aprilie 1922, pe la ora 12.30, mă aflam în serviciu

la ascensor, când deodată am auzit o detunătură groaznică, tot în acel

moment a ieşit fum pe ţeava ce vorbeam jos în mină, ascensorul, în

timpul când s-a întâmplat explozia, nu era în funcţiune şi aşa coşul

prim era jos in mină, iar celălalt era sus, coşul al doilea de curentul

puternic a fost rădicat în aer. Ascensorul nu a suferit nici o stricăciune,

ci numai la coşul prim s-a stricat acoperişul.

Despre altceva cunoştinţă nu am.

Aceasta îmi este declaraţia pe care o susţin şi o semnez.

Lupeni la 3 Mai 1922

Szacs Antan

(ss.) Şeful Poliţiei - FărcaşuZendea Iacob

Ioan Lehotky, inginerul şef al minelor Carolina, Aranka şi Clara:

„Se simţea miros de gaz şi fum precum şi un

miros de carne prăjită. � Am găsit încă 8 până

la 10 mineri morţi şi 4 cai.” � 80 de morţi şi 14

răniţi din care 4 grei şi 2 uşori, iar ceilalţi

aproape neatinşi.”

Declaraţiune

Subsemnatul Ioan Lehotky, inginer şef al minelor Carolina,

Aranka şi Clara, proprietatea Societăţii Anonime Uricani pentru

extragerea şi extracţiunea cărbunelui din com. Lupeni.

Despre cele ce sunt întrebat declar:

În ziua de 27 IV 1922, cam pe la orele 12.30, pe când mă aflam

în biroul meu de la mină şi mă pregăteam să plec acasă am fost anunţat

la telefon de către ştaigerul Cozac de la mina Aranka că s-a întâmplat

ceva la mină întrucât a văzut ieşind afară fum prin puţ. La acestea, am

ieşit imediat afară din birou şi uitându-mă spre ventilatorul dinspre

mina Clara am văzut că ieşea fum prin el, prin puţ, în partea din vale

nu mai ieşea fum. Ajungând la gura puţului, am întrebat oamenii ce

fac serviciul acolo ce s-a întâmplat în mină. Ei mi-au răspuns că s-a

întâmplat o explozie, însă nu ştiu altceva nimic. Voind să mă las în

mină spre a cerceta cauza exploziei anunţată şi împreună cu echipa de

ajutor spre a salva minerii, m-am adresat ştaigerului Cozac să avizeze

pe maşinist prin tubul acustic să pună în mişcare ascensorul după 5

minute sau chiar mai mult căci jos în mină ascensorul fusese

îngrămădit cu lemne şi vagonete care au fost împinse de puterea

exploziei.

Scoborându-ne cu ascensorul, eu şi cu ştaigerul Cozac, am găsit

la baza inferioară a ascensorului o mare îngrămădire de vagoneţi şi

lemne împinse de explozie şi am constatat că firele telefonice rupte,

precum şi semnalul stricat, ascensorul nu s-a putut coborî până jos

deoarece era împiedicat de materialele de sub el. Dând semnale prin

dudă, care rămăsese intactă, ascensorul a fost ridicat în sus rămânând

mai jos, începând după puterile noastre să dăm la o parte materialele

îngrămădite de sub ascensor. Imediat după noi cu celălalt vagonet al

ascensorului s-a mai coborât imediat după noi şi după cum îmi aduc

aminte Ştaigerul Vlad şi oberştaigerul Filingher. Lângă baza de jos a

ascensorului, afară de acele vagonete şi acel material, nu am mai aflat

nimic, însă se simţea miros de gaz şi fum precum şi un miros de carne

prăjită. Oamenii care au fost atunci cu mine în mină au început să strige

după mineri ca să vadă dacă mai este vreunul în viaţă însă nu le-a

răspuns nimic. După aproximativ juma de oră, venind jos şi Dl Director

Frey şi mai târziu şi alţi mineri. Dând la o parte vagonetele şi materialul

îngrămădit, chiar trecând peste el, am reuşit să trecem în galeria

principală pe care ne-am dus cam 300 de metri. Pe această galerie

principală, cam la o distanţă de 130 de metri, începând din dreptul

galeriei de racordaj de aerisire, pe lucrătorul zidar Câmpean Simion

l-am găsit, actualmente rănit în spital. Înaintând pe galerie, am mai

aflat un cal şi câţiva oameni morţi, aproximativ trei sau patru. În

dreptul galeriei lungi, am găsit al doilea lucrător în viaţă numit Oltean

Iosif, acesta se află de asemenea rănit în spital. Continuând să înaintăm

pe galeria principală, am găsit încă 8 până la 10 mineri morţi şi 4 cai,

din care trei în grajdul lor. Nemaiputând înainta pe galerie din cauza

aerului, care fiind cu gaz, ne-am reîntors până la locul în care lăsasem

pe Olteanu Iosif, când au sosit oameni din echipa de salvare, cam după

o aşteptare de vreo 10 minute, şi care oameni au luat pe scară atât pe

Olteanu cât şi pe Câmpeanu şi i-au dus până la ascensor unde i-au scos

afară. Încercând să înaintăm pe galeria lungă, atât eu cât şi Vlad ne-am

întors din cauza gazului. Întorcându-ne pe galeria principală până la

puţ, unde am luat direcţia pe galeria orizontului de sus pentru a ajunge

din nou în galeria lungă, însă nu am putut tot din cauza gazului.

Întorcându-ne înapoi, am mers din nou pe galeria orizon tului de sus

până în galeria lungă, unde în apropiere am aflat doi morţi.

Continuând să merg cu oberştaigerul Filinger înainte pe galerie,

ştaigerul Vlad rămânând la puţ pentru a merge pe galeria lungă, am

mai aflat doi morţi la interval de 10 metri, neputând înainta pe galerie,

din cauză că atmosfera era prea încărcată cu multe gaze şi în unele părţi

pereţii erau dărâmaţi, m-am înapoiat pe galeria principală trecând pe

panta vagonetelor .

În galeria principală am găsit pe Dl Director Frey cu oamenii

care erau veniţi în mină pentru salvare. După ce m-am mai întors încă

o dată cu Dl Director spre fundul galeriei principale, am mai găsit încă

doi morţi, ne-am înapoiat fără să fi putut înainta în fundul galeriei din

cauza gazelor. După aceea, am ieşit afară spre a ne schimba de hainele

care erau ude şi se făcuse frig. După jumătate de oră, fiind schimbaţi

de rufe şi haine, am intrat din nou în mină mergând pe galeria

principală, unde am găsit pe Dl. Director Frey şi Dl. Director Albert,

am dat ordin oamenilor în mină pentru a face loc pentru a putea scoate

morţii şi a face loc de comunicaţie. După aceasta, împreună cu Dl

Directori şi încă doi oameni, am înaintat pe galeria principală, până la

a treia comunicaţiune din dreapta galeriei. Înapoindu-ne, am luat

direcţiunea spre galeria orizontului mijlociu, trecând prin prima

comunicaţiune a galeriei la stânga, am mers pe galeria orizontului

mijlociu cam vreo 60 metri şi am aflat o grămadă de mineri morţi.

Număraţi fiind, s-au găsit opt - între care supraveghetorul Venţel

Calman. Neputând înainta mai departe din cauza gazelor, fără ca să

putem constata unde a putut fi explozia, noi ne-am înapoiat, iar doi

mineri din echipa de salvare fiind prevăzuţi cu măşti au înaintat spre

fundul galeriei, aceşti mineri, înapoiaţi, ne-au raportat că nu au

observat nimic important.

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVvineri, 27 aprilie 2012

Groaznica… catastrofă

Cea mai groaznică şi mai crâncenă catastrofă ce n-a egzistat încă până

acu în Valea Jiului.

Nu s-au mai pomenit nici când pe aceste Plaiuri să se fi întâmplat întru

aşa un număr de oameni să fie pradă unei catastrofe, poate pe care dacă ar fi

fost cu băgare de seamă – ar fi putut-o delătura?

Numărul morţilor sunt 82 de inşi între care 95 procente sunt tot oameni

cu familie, grav răniţi 4, uşor răniţi 3. Scăpaţi neatinşi sunt numai aceia, care

au ieşit înainte de catastrofă cu 5-10 minute, la număr de 5.

Ştaigerul şi oberştaigerul şi trei oameni, care au fost chemaţi la poliţie

pe la ora 11 n.m.

În total, în dimineaţa de 27 Aprilie au intrat la lucru dimineaţa la ora 6

un număr de 97 de persoane şi doi supraveghetori aşa că numărul total

corăspunde la lista care a fost înaintată de către scriitorul care zice în total

lucrători au fost în mina Carolina, Steolna, Aurelia (Aranka) şi Clara în total

97 de persoane.

Înăuntru în mină n-a rămas piatră pe piatră sau vreo bucată de lemn

lăsată la loc, liniile ferate din mină pe care umblă râznele, toate zdrobite,

strâmbe, încovoiate până Dumnezeu ştie unde. Râznele sparte, uşi rupte, cai

morţi, oameni morţi arşi de vii sunt ca tăciuni, este ceva nemaipomenit, mina

toată ruinată, nici în 4 luni nu poate fi reparată.

La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi

apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi

că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau

decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie. Mai erau şi cadavre care

se puteau recunoaşte că cine este după locul unde au fost găsite la lucru, şi

după câte o cruciuliţă pe care o aveau la gât.

Este un lucru dureros când ajung în sala a doua a morţilor. Văd un bilet

alb la unul pe piept, întreb pe păzitor că ce înseamnă acest bilet, el îmi

răspunde cu oareşcare mâhnire, aici sunt 3 Fraţi Scropola, nu departe de acolo

mai este un asemenea bilet aşezat pe care scrie doi fraţi Schopi la care unuia

dintre ei îi lipsea capul.

Aşa mai departe, vizitând încă în noaptea aceea tot spitalul şi casele de

morţi, m-am îngrozit de cele văzute. La spital, stau de vorbă cu un rănit mai

grav, Grun Aurel, pe care l-am întrebat cum s-a petrecut această nenorocire.

Bietul om, fiind obosit, n-a putut să spună decât: sunt zidar din Deva şi amlucrat la grajd cu aceştia 3. Erau încă 3, care nu puteau să scape nici măcar un

cuvânt. Faţa şi corpul lor erau arse de tot. Mâinile bandajate. L-am întrebat pe

dr. Koczander dacă este speranţă de scăpare pentru aceştia patru. Răspunsul

d-lui dr. a fost bun este Dumnezeu, dar de scăpat, poate că numai Grun vascăpa.

Cum se prezintă Lupeniul la momentul actual? Este ceva îngrozitor.

Femei, în braţe cu copii, aleargă spre băi, ţipând şi plângând, copii, oameni

bătrâni şi mame bătrâne aleargă zbierând de ţi se rupe inima de durere. Poliţia

şi miliţia nu sunt în stare a ţine cordon pentru ca să nu înainteze lumea la locul

catastrofei.

Tocmai în momentul când se scoate cadavrul uni muncitor, a fost

recunoscut de femeia sa, care, de durere şi supărare pe loc a căzut în nesimţire,

până ce a sosit medicul de la gura minei departe de 200 m, biata femeie a trecut

şi ea cu sufletul lângă al soţului ei.

Iată numele acelor morţi şi a celor gravi şi uşor răniţi şi acelor care au

scăpat cu viaţă:

Morţii: Gollesz Andras, Venczel Kalman, Agoston Istvan, Albert

Sandor, Bacar Simon, Barton Hubert, Binko Janos, Biro Joszef, Boer Gyorgy,

Bojhe Elek, Boko Imre, Breazu Iuon, Csiszer Andras, Danciu Josif, Demian

Avram lui Todor, Demian Dumitru, Dric Filip, Ersek Istvan, Fazakas Istvan,

Fazekas Aron, Făgărăşan Francisc, Gedzur Gheorghe, Otvos Iuon, Gergely

Janos, Grigor Vasilie, Habina Jozsef, Halician Victor, Cazan Vasilie, Kis B

Laszlo, Klemencz Andras, Kopros Adolf, Kovacs Sandor, Krakowszki Karoly,

Kriska Kajetan, Liszko Kirilla, Mag Mihaly, Major Denes, Manca Nicolae,

Mărgăjan Iuon, Markus Domokos, Muhnik Leo, Micluţa Precup, Mozes

Miklos, Nagy Lajos, Neşelean Iuon, Neşelean Lazăr, Orban Sandor, Pal Ferenc,

Panczel Ferencz, Popa Iuliu, Petrescu Gheorghe, Popa Vasilie, Puch Janos,

Rolhner Ignacz, Skoromaszler Janos, Szav Iuon, Szav Iuon lui Salomon,

Seleşan Todor, Szentes Peter, Szkoupi Karoly, Scropota Augustin, Scropota

Ilie, Scropota Toma, Szocs Andras, Shadler Istvan, Takacs Tamas, Terencz

Adolf, Tkacisen Andras, Vajda Jozsef, Venczel Karoly, Venczel Rudolf, Vajda

Ferenc Istvan, Aranyi Mihaly, Bandi Andrei, Detrelean Mitru, Hint Gyorgy,

Cupa Andrei, Lăscuţi Iuon, Mihăilă Nicolae, Szkopi Iuon, Borsos Peter, Bâranu

Vasilie, Popa Todor.

Cei care ş-or dat sufletul pe vecie în mâinile Atotputernicului în

groaznicele chinuri, odihnească în pace şi fie-le ţărâna uşoară, iar bunul

Dumnezeu să se îndure şi să mângâie pe familiile lor rămase cu o durere atât

de adâncă în inima lor încât nu o poate şterge nimeni, decât numai bunul

Dumnezeu.

Grav răniţi: Antal Miklos, Oltean Josif, Grun Aurel, Kampagni Simon.

Uşor răniţi: Lehota Joszef, Fazekas Gyorgy, Szatmari Albert, Bugy

Janos, Szahinszki Antal, Parlicsek Kristof, Popa Constantin, Danko Pal.

Aceştia 3 au fost chemaţi din baie: Czerva Josif, Peterfi Jozsef şi Milig

Jozsef.

Obăr ştaigărul Filinger Jozsef şi ştaigărul Kozac Ferenc au ieşit cu 5

minute mai iute din baie că altcum şi ei erau pierduţi. 6 cai au fost ucişi şi arşi.

Asasinii

Iarăşi 82 de mineri au căzut victimă lăcomiei capitalului, de astă dată în

Lupeni. Viaţa muncitorului e ieftină, pot să se joace cu ea cum le place, pot să

omoare câte sute vreau. Nu li se întâmplă nimic. Că se trezeşte opinia publică

şi presa când mor câte 80-100 de muncitori şi ministerele şi prefecturile fac la

anchete: asta nu înseamnă nimic! Scot din pungă câteva sute de mii de lei, le

împart la văduve şi orfani şi cu asta şi-au împăcat conştiinţa, şi-au făcut datoria,

pot să doarmă liniştiţi! Iar muncitorul miner rămâne tot în aceeaşi situaţie. În

fiecare săptămână câte o nenorocire, câte un accident, unde îşi lasă mâinile

picioarele sau ies cu pieptul zdrobit de sub dărâmături, sau cu faţa şi mâinile

arse din cauza exploziei. La toate minele din Ardeal şi Bănat, anual, se întâmplă

mii de nenorociri, muncitorii devin neapţi de lucru, schilavi pe toată viaţa lor

fără ca nimeni să se intereseze de ei, sunt trecuţi la pensie lunară de 15-20 de

lei, şi cu asta Societatea s-a achitat de ei. Lucru merge mai departe, se căsnesc

să scoată după lucrători o producere cât de mare, dau oamenilor premii ca

să-şi facă lacomi de bani, pune pe maeştrii de mină să gonească de la spate pe

muncitori ca să producă cât mai mult, pentru că, cu cât e mai mare producţia,

cu atât e mai mare câştigul. În goana asta nebună, nu se mai uită la nimic, dacă

e gaz în mină, sau dacă ascensorul e bun, puţin le pasă, numai producţia să

crească şi atunci vin catastrofele acestea care răpesc viaţa la câteva zeci sau sute

de lucrători.. Direcţiunea minei îşi trage capul între umeri şi e foarte tăcută, de

abia îi auzi gura. Peste câteva zile se îngroapă morţii, totul se linişteşte,

văduvelor şi orfanilor le dau câteva sute de lei, şi cu asta s-a terminat… Peste

3 luni de zile, văduvele şi orfanii sunt aruncaţi afară din locuinţă şi orice urmă

a catastrofei a pierit.

Cei 82 de mineri de la Lupeni n-ar fi trebuit să moară, dacă Direcţiunea

n-ar fi fost aşa lacomă după câştig, şi s-ar fi îngrijit ca să fie instalate

ventilatoarele până la locul de lucru, cu un cuvânt să aibă ţevi destule, căci e

lucru dovedit, că ţevile erau la 10-12 metri depărtare de locurile de lucru.

Şi e lucru cert că în minele din Lupeni nu sunt aparate de stropit prafulde cărbune, care se produce în timpul lucrului şi care se aprinde tot aşa de uşor

ca şi gazul metan. Lipsesc lămpile moderne cari arată mai precis gradele degaz metan ce se află în mină. Lămpile de astăzi care le are Societatea, cu 50 la

sută mai puţin gazul metan decât în realitate se află.

Pentru aceste lipsuri şi pentru alte multe a trebuit să cadă jertfe tovarăşii

mineri al căror nume îl publicăm aici, pentru ca să cunoască toţi muncitorii

numele celor 82 de martiri ai muncii din Lupeni. Iată lista numelor: AranyiMihaly, Agoston Istvan, Albert Sandor, Berzan Vasilie, Breazu Iuon,Baczai Simon, Bandi Andras, Barton Hubert, Benko Janos, Biro JozsefJanose, Borsos Peter, Bojte Elek, Boko Imre, Boer Gyorgy, Cupa Indrei,Csiszer Andras, Detrelean Mitru, Danci Iosif, Demian Avram lui Todor,Demian Dumitru, Dirk Filip, Ersek Istvan, Fazekas Istvan, FogarasyFerencz, Fazekas Aron, Gedzur Gheorghe, Greogor Vasilie, GergelyJanos, Gollesz Andras, Halcea Victor, Hint Gheorghe, Habina Jozsef,Kazan Vasilie, Kusbei Vasilie, Klemencz Andras, Kopros Adolf,Krakovsky Karoly, Kriska Kaietan, Kovacs Sandor, Lesso Chirila, LescuţiIuon, Miciuţa Precup, Manea Niculae, Mărgăian Iuon, Mihăilă Nicolae,Mag Mihaly, Michnic Leo, Major Denes, Markus Domokos, MozesMiklos, Neşelean Iuon, Neşelean Lazăr, Nagy Lajos Petere, Orban Sandor,Otvos Janos, Popa Todor, Popa Vasilie, Petrusc Gheorghe, Pal Ferencz,Pap Gyula, Puch Janos, Panczel Ferencz, Rochner Ignatz, Sav Iuon al luiSolomon, Scoupu Iuon, Scrobota August, Scrobota Ilie, Scrobota Tănasie,Scoromoslei Iuon, Seleşan Todor, Szentes Peter, Skoupi Karoly, StadlerIstvan, Szocs Andras Andrase, Ternecz Adolf, Tkaczisen Andras, TakacsTamas, Vajda Jozsef, Vajda Ferencz Istvane, Wenzel Kalman, WenzelKatoly, Wenzel Rudolf.

Dar nu numai lipsurile acestea au provocat catastrofa, ci şi altele; de

pildă, preşedintele Filialei noastre din Lupeni (a Uniunii Muncitorilor din

Industria Minieră din România, organizaţie sindicală social-democrată, n.a.),

cu vreo 2-3 săptămâni înainte de catastrofă, s-a dus la direcţie şi i-a comunicat

că minele sunt pline de gaze şi că trebuie formată o comisiune compusă din

muncitori şi oamenii Direcţiei, care să constate câte orturi sunt pline de gaze,

acolo să se sisteze lucru şi să se aerisească cum se cade. Direcţia a răspuns cănu permite nici un amestec al lucrătorilor în chestiunile ei. Asta îi treaba

Direcţiei, are ea grijă. Iar este câteva zile, preşedintele Filialei noastre a primitînştiinţare de la D-nul şef al poliţiei, să nu cumva să dea faţă cu el că va fi vaide pielea lui.

Înainte de catastrofă, muncitorii simţind gazul metan foarte puternic,

în repetate rânduri, s-au dus la D-nul inginer Lehovsky şi i-au spus că mina e

plină de gaz şi nu se poate lucra. Inginerul a constatat că muncitorii au toată

dreptatea. Cu toate astea, minerii, totuşi, au fost forţaţi să continue lucrul.Dar nu numai Direcţiunea terorizează şi persecută pe muncitori,

nepermiţându-le nici un cuvânt, nedându-le voie numai să lucreze, ci şi

autorităţile, Poliţia, ca Siguranţa, împotriva cărora ne-am plâns tuturor

ministerelor, fără nici un rezultat. Aceste autorităţi înăbuşe orice mişcare a

muncitorimii, o pune în imposibilitate de a controla activitatea Direcţiei şi nu

poate să-i impuie o purtare mai omenească şi asigurarea vieţii muncitorilor. La

Lupeni se caută bolşevici cu lumânarea. Autorităţile, Poliţia şi Siguranţa fac

adevărate vânători la Lupeni. O consfătuire nu se poate ţine decât cu preţul

celei mai mari înjosiri a demnităţii omeneşti, cel care se duce să ceară permisul

de consfătuire e pregătit dinainte că trebuie să sufere o porţie de înjurături din

cele mai triviale, iar deasupra capătă şi câte două palme şi dacă mai aşteaptă

vreo 2-3 ceasuri, atunci poate că, capătă permisul, dacă d-nul şef nu-i trimite

ca să vie a doua zi, când scena se repetă.

Sergenţii Poliţiei, oamenii Siguranţei ridică noaptea pe mineri din casă,

îi duce la Poliţie sau la Siguranţă, unde pe acuze iluzorii sunt bătuţi şi ţinuţi

arestaţi zile întregi. Nicăieri nu e stare de asediu numai la Lupeni, acolo este

încă armată care porunceşte şi al cărei comandant zice: „Eu sunt Dumnezeu

aici!”. Poliţia şi conducătorii galbenilor dau năvală, călări, pe străzile coloniilor,

băgând frică în femei şi copii, întrebându-se cu groază după cine se duce să-l

ridice oare? Aşa e viaţa în Lupeni! Acum vom înţelege pentru ce se întâmplă

catastrofe de acestea.

Iată cine pregătesc catastrofele mari şi cele mărunte. Pe de o parte,

Direcţia, care presionează cu toate mijloacele ca muncitorul să lucreze cât mai

mult fără ca prin instalaţiuni technice moderne să-i asigure viaţa. Iar pe de altă

parte, autorităţile care, mână în mână cu Direcţia, ţin muncitorimea sub teroare

ca să nu crâcnească, necum să se gândească la impunerea regulilor de muncă

cinstite.

Iată, vinovaţii! Vedem şi victimele şi cele optzeci şi două de sicrie, dar

nu vedem mâna care să pedepsească pe vinovaţi. Anchetele se vor ţine, actele

se vor pune în sertare şi acolo le va mânca praful, pentru că corb la corb nu-şi

scoate ochii. Viaţa minerului va urma tot aşa înainte. Acciden tele mici vor urma

înainte săptămânal, iar catastrofele cele mari la intervale regulate, până cândmuncitorimea minieră prin organizaţia sa puternică nu va impune Direcţiiloro purtare mai omenească şi înfrânarea lăcomiei după câştig. Învăţătura cetrebuie să o tragem din catastrofa din Lupeni e că trebuie să ne întărimorganizaţia căci aceasta ne e singura scăpare. (Minerul/ mai 1922)