Drept urmare, pentru a exista şimotive de schimbare din funcţie, lui Jurcan i s-a în-scenat în prima parte a lunii decembrie 2011 impli-carea în furturi masive de fier vechi îninteresul unui cunoscut om de afaceri dinValea Jiului cu activităţi de acest gen.Drept urmare, într-o linişte totală, Jurcan afost debarcat şi numit inginer şef SecuritateMinieră la aceeaşi unitate, locul său fiindluat de pesedistul (viitor membru PDL, zicunele surse) Nicolae Drăgoi, fost director alCNH SA şi, ultima oară, al EM Paroşeni.În funcţia de inginer şef Securitate Minierăla EM Uricani, Voicu Jurcan l-a înlocuit peCosmin Lucian Chiuzan, care a revenit laServiciul Control Securitate Minieră dinCNH SA.La EM Paroşeni, în funcţia de director afost numit Sabin Drăghici, care până îndata de 22 decembrie 2011 a condus sectorul Aeraj Securitate Minieră al EM Lupeni.Până în 22 decembrie 2011, EM Paroşeniera condusă de un pesedist, iar EM Uricaniera condusă de un tip care nu se prindeanicicum că trebuie să fie pedelist înfocat.Pe silenţios, cum îi place actualei puteri,PDL a rezolvat problema: EM Paroşenieste condusă acum de un personaj reco-mandat, agreat şi susţinut de PDLPetroşani, iar EM Uricani este condusă deun pesedist care a înţeles că la pensie se

iese mai bine cu carnet portocaliu decât cu carnetroşu. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

CMYK

JOI5 ianuarie 2012

Anul VNr. 85812 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 08:06Apus: 16:56

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3219 lei1$ = 3,3208 lei1₤ = 5,1908 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Jiul Exchange SRLPetroşani angajeazăurgent lucrător cuexperienţă în domeniul amanet şischimb valutar. Relaţii la telefon0254.548908.

Grupul de firme Protector angajează contabil cu experienţă. Relaţii la telefon 0254.548908.

Voicu Jurcan, directorul EM Uricani, afost schimbat din funcţie. A vrut să seînscrie în PDL, dar a fost prea târziu...Numire absolut politică la EM Uricani. Voicu Jurcan a fostschimbat, pe silenţios, din funcţia de director al EM Uricani.Luni de zile, Jurcan a fost frecat încontinuu de conducereaCNH SA pe motiv că nu manifestă o atitudine prietenoasă

faţă de PDL. Cândomul s-a prins că la mijloc staucriterii politice şi nicidecum manageriale, s-aoferit să se înscrieîn organizaţia PDL Vulcan. I s-a sugerat însă căeste prea târziu.

Două autospeciale aparţinând Inspec-

toratului de Poliţie Judeţean (I.P.J.)

Hunedoara au fost dotate cu sisteme ul-

tramoderne de supraveghere audio-

video şi constatare a abaterilor rutiere.

Acestea au rolul de a asigura trans-

parenţă activităţii Poliţiei Rutiere şi de a

furniza materialul probator în cazul

contestării măsurilor aplicate de poliţie.

Datorită acestei investiţii eficienţa

activităţii poliţiei hunedorene va creşte.

După modelul european„La sfârşitul anului trecut, Poliţia Românăa fost dotată de Ministerul Administraţiei şiInternelor cu zece sisteme de supraveghereaudio-video şi constatare a abaterilor ru-tiere, acestea fiind repartizate la niveluljudeţelor Argeş, Vâlcea, Dolj, Sibiu, Hune-doara şi Arad, precum şi la Secţia dePoliţie Autostrăzi. Noile sisteme, care per-mit înregistrarea audio şi video a discuţiilordintre poliţiştii rutieri şi şoferi în trafic, aufost deja amplasate pe două autospecialeaparţinând Inspectoratului de PoliţieJudeţean Hunedoara. Dotarea autospe-cialelor cu acest sistem, după modelul uti-lizat de poliţiile rutiere din stateleeuropene, se înscrie în demersurile perma-nente întreprinse de conducerea M.A.I. şi aPoliţiei Române pentru creşterea calităţiiserviciului public în folosul cetăţenilor, unrol important în acest sens avându-l şi soci-etatea civilă, acest proiect fiind o iniţiativăa Asociaţiei pentru ImplementareaDemocraţiei, prin intermediul CentruluiNaţional pentru Integritate”, se arată într-un comunicat al I.P.J. Hunedoara Sistemele au fost repartizate, în principal,la serviciile rutiere care au în responsabili-tate Drumul Naţional 7 şi au rolul de a

sigura materialul probator solicitatde instanţele de judecată învestitecu soluţionarea plângerilor formu-late împotriva proceselor-verbalede constatare a contravenţiilor.Acestea vor asigura transparenţăactivităţii poliţiei rutiere,furnizarea materialului probator încazul contestării măsurilor aplicatede poliţie, diminuarea cazurilor deultraj împotriva poliţiştilor rutieri şi eliminarea eventualelor cazuri de corupţieîn rândul acestora.

Totul despre noul sistemDin punct de vedere tehnic, sistemele suntconstituite dintr-o unitate centrală, careasigură înregistrările audio-video prelevatede o cameră video ce preia imagini din ex-teriorul autospecialei şi una pentru imagi -nile din habitaclu, un microfon de interiorşi un microfon portabil aflat asupra poliţis-tului, care înregistrează semnalul audio dinapropierea acestuia. Microfonul portabilasigură înregistrarea dialogului dintrepoliţist şi participantul la traficul rutier. În-registrarea audio-video se efectuează con-tinuu, 24 / 24 ore, atât în interiorulautospecialei de poliţie cât şi în exteriorulacesteia. Microfonul portabil asigură transmiterea dedate până la o distanţă de 300 de metri faţăde autospecială, iar în cazul în care se de-păşeşte această rază de acţiune, semnalulsonor este stocat de microfon în memoriaproprie, urmând ca ulterior să fie transferatîn unitatea centrală.Camera video care asigură filmarea în exteriorul autospecialei este realizată întehnologie de ultimă oră, înregistreazăimagini în format digital, până la un kilo-

metru pe timp de zi şi până la 300 de metriîn condiţii de luminozitate scăzută.Pentru furnizarea materialului probatoriu,sistemul realizează exportarea înregis tră -rilor pe suport optic (CD / DVD), în for-mate standardizate, care sunt prezentateinstanţelor judecătoreşti competente cusoluţionarea cauzelor.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 20122 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Cu toate că de la 1 ianuarie fiecare asigurat ar fi trebuit săplătească o coplatăpentru orice fel de serviciu medical dincadrul sistemului desănătate românesc,acest lucru s-a amânatpână la apariţianormelor.

S-a mai amânat o decizie a ministerului deanul trecut. Aceea de a stabili criteriile declasificare a spitalelor. Termenul până lacare spitalele trebuie să se încadreze în cri-teriile de clasificare s-a prelungit cu un an,până la 31 decembrie 2012. Astfel, cele

117 unităţi sanitare clasificate în categoriicu plan de conformare vor avea timpulnecesar pentru a-şi rezolva problemele existente cu asigurarea liniilor de gardă,dotarea cu aparatură medicală performantăsau reorganizarea activităţii cu asigurareade servicii medicale şi în alte domenii despecialitate. Lucru aproape imposibil de re-

alizat într-un an pentrucă, nu-i aşa, medicii totpleacă, de venit alţii înlocul lor nu prea vin.De exemplu, de la Spi-talul de Urgenţă dinPetroşani, următorul careva pleca spre Occidenteste doctorul urologClaudiu Comşa. Aşadar,spitalul se schimbă pe di-nafară, şi rămâne din ceîn ce mai gol pe dinăun-tru. Anul acesta, la am-bulatoriul de specialitate

încep lucrările de modernizare. Doar că oclasificare se referă şi la numărul de spe-cializări dintr-un spital, linii de gardă,dotare cu aparatură. Iar aici mai are demuncit nu numai Spitalul de UrgenţăPetroşani, ci toate spitalele carefuncţionează în Valea Jiului.

Alina PIPAN

Şi în judeţul Hunedoara, pe maşinile poliţiei,

Supraveghere audio-video

Anul acesta,

Spitalele nu vor mai ficlasificate pe categorii

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 2012 3ACTUALITATE

Rent A Car(Dacia Logan)

Tarife între 70 şi 150 lei/zi

Sună acum!0732.832.824

www.zvj.ro

Anul 2011 a fost unul cel puţin interesant

pentru presa cu apariţie zilnică din

Valea Jiului. Aşa cum v-a obişnuit încă

de la apariţia sa, în luna august 2008,

„Ziarul Văii Jiului” a început ca lider,

s-a menţinut şi, de o bună bucată de

vreme, s-a consolidat şi detaşat pe

această poziţie.

Defuncta „Gazeta Văii Jiului”Am început anul 2011 cu un singurconcurent, „Gazeta Văii Jiului”. Anultrecut, site-ul cotidianului „Ziarul VăiiJiului” (zvj.ro) a acumulat un număr totalde 273.960 de vizitatori unici, cu o medielunară de peste 22.380 de vizitatori. Până ladata (programată a) dispariţiei sale de pepiaţă, 4 noiembrie 2011, cotidianul peatunci concurent „Gazeta Văii Jiului”reuşise să adune 236.549 de vizitatoriunici.

„Gazeta de dimineaţă” Lucrurile s-au aşezat definitiv însă din lunaoctombrie 2011. O parte din echipa de la„Gazeta Văii Jiului”, regrupată la „Gazetade dimineaţă”, a reuşit în ultimele 3 luniale anului 2011 o medie lunară de 5.681 devizitatori unici, adică uşor peste 25% dinmedia lunară (20.975) realizată de zvj.ro în

aceeaşi perioadă.

„Cronica Văii Jiului”„Cronica Văii Jiului”, cealaltă publicaţiecare apare de luni până vineri în ValeaJiului, a reuşit în ultimele două luni aleanului 2011 o medie de 3.044 de vizitatoriunici. Am fi dorit să raportăm cifra lamedia lunară (19.030) realizată de zvj.ro înaceeaşi perioadă, însă cum „Cronica...” aatras mai puţin de 16% din cititorii„Ziarului Văii Jiului”, comparaţia pareabsolut inutilă. 16% la sută poate însemna,totuşi, ceva. Cam atât fier vechi (posibil) săfi rămas din fostele Ateliere CentralePetroşani...

Şi împreună - cu mult sub ZVJ Una peste alta, este lesne de dedus căambele publicaţii (aşa-zis) concurentecotidianului nostru au reuşit ÎMPREUNĂ oaudienţă online(că de aia înformat scris numai are sens săfacem vorbire,sau dacă e nevoievom reveni) deaproximativ 40%din cea a zvj.ro.

Aspect pentru care, aşa cum este şi firesc,vă mulţumim.

Cifre seci, dar concludenteÎn cifre absolute, în 2011, publicaţiile cu

apariţie zilnică dinValea Jiului au pututraporta, conformtrafic.ro, următoarelecifre de audienţă:„Ziarul Văii Jiului” -273.960 de vizitatoriunici

„Gazeta Văii Jiului” (până în lunanoiembrie 2011) - 236.549 de vizitatoriunici„Gazeta de dimineaţă” (din luna octombrie2011) - 17.043 de vizitatori unici„Cronica Văii Jiului” (din luna noiembrie2011) - 6.088 de vizitatori uniciImportant de precizat că datele prezentatepot fi verificate de cei interesaţi ori ofticaţipe trafic.ro, cel mai important site folositca motor de contorizare a audienţei de cătreprincipalele site-uri din România.

Ziarul Văii Jiului

De un lucru suntem siguri:

Ziarul Văii Jiului – lider absolut de audienţă, inclusiv online, şi în 2011

Nu se poate? Ba se poate!!! Kapital

TV a reuşit anul acesta, primul de

emisie, să se achite profesionist de

datoria funcţiei pe care o ocupă în

cadrul mass-media locală: responsa -

bil cu distracţia de sărbători.

Mai întâi, s-a pus pe împărţit cadouricătre telespectatorii fideli. De sărbăto-rile acestea au plecat către telespecta-torii KTV 24 de premii. Crăciunul afost, fără doar şi poate, unul din mo-mentele cele maievidenţiate de pos-tul local de televizi -une. Tradiţiile,ritualurile, călduraşi frumuseţea obi-ceiurilor momâr-lăneşti au fostsurprinse într-o emi-siune maraton care areunit Piţărăi, Crai,colindători, dar şităierea… porcului.Dacă de CrăciunKapital-ul a popositîn Estul Văii, deRevelion s-a dusspre Vest. Progra-

mul de Revelion a fost realizat cu artiştilocali din Uricani. Iar imediat dupămiezul nopţii, Kapital TV a transmisspectacolul oferit de Primăria Uricani înstradă. Invitată de onoare, Laura Lavric,cea mai aprigă moldoveancă din câteexistă în muzica populară românească.Aceasta a sfidat gerul timp de aproape ooră la Uricani. Şi-a încins opincile pede-o parte şi inimile uricănenilor pe dealtă parte.

Alina PIPAN

În 2011, ZVJ a scos cea mai mare ediţie din toate timpurilepresei din Valea Jiului

În afară de materialul publicistic curent, ZVJ este editorul unor suplimente unice înpeisajul media hunedorean: Prăvălia cu istorii, Şcoală şi cultură pe Jiul de Est şi Jiul deVest, Galeria din Ziar, Convorbiri la Ziar şi Dosarele plagiatorului. Aceste suplimente,în afară că acoperă un gol publicistic, aduc după ele şi cititori de calitate, nu puţini lanumăr.Reamintim că anul trecut, cu prilejul împlinirii a 3 ani de apariţie continuă, ZVJ a tipărito ediţie în 56 de pagini. Cu aceasta, „Ziarul Văii Jiului” a doborât recordul de pagini dinpresa Văii Jiului aparţinând Avântului şi care data din 1938, înaintaşii noştri scoţând pepiaţă o ediţie în 54 de pagini.Am amintit cele de mai sus pentru a demonstra că nu este deloc întâmplător faptul că şiîn 2011 „Ziarul Văii Jiului” a fost lider absolut de audienţă. În spatele acestui recordrepetat se ascunde o politică editorială coerentă, multă, multă muncă. Bineînţeles, toateacestea însemnând, de fapt, respect faţă de dvs., cititorii noştri.

Pentru un şofer vulcăneanANUL NOU A VENIT CUDOSAR PENAL

Deşi toată mass-media a atenţionat că, de

sărbători, arterele de circulaţie din întreaga

ţară sunt atent supravegheate de către

agenţii de la Poliţia Rutieră, în seara zilei de

2 ianuarie 2012 un vulcănean a plecat de

acasă cu maşina, o Dacie Papuc 1307, cu

toate că se ştia băut.

Lucru cares-a terminat prost pentru el, fiindcă un agent dela Circulaţie i-a făcut semn să tragă pe dreaptape când se afla în apropierea trecerii pestecalea ferată de pe strada Teodora Lucaciu dinVulcan. La testul alcoolscopic, şoferului i-aieşit o alcoolemie de 0,83 mg/l alcool în aerulexpirat. Foarte mult peste limita admisă, acestnivel de alcoolemie constituind infracţiune încazul cuiva găsit conducând un autovehicul.

Vulcăneanuluii-a fost întocmit dosar penal, iar permisul deconducere i-a fost reţinut în vederea anulării,fapt pe care-l va stabili instanţa. Tot instanţa dejudecată va fi aceea care va verdictul, înasemenea situaţii pedeapsa fiind între 1-5 anide închisoare. De reţinut încă două aspecte.Primul este acela că poliţiştii de la Rutieră vorcontinua acţiunile de depistare a conducăto-rilor auto care perturbează traficul rutier, iar aldoilea că punctul de amendă a crescut la 70 delei.

Gheorghe OLTEANU

Kapital TV,

Responsabil cu distracţiade sărbători

Echipa de rugby ŞtiinţaPetroşani este la un pas de a rata participareaîn Superligă, conform unorsurse din cadrul clubuluipetroşenean.

Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani şi-a asi -gurat accesul în Superligă după un sezonreuşit în Divizia Naţională, acolo undejucătorii lui Emil Drumea şi AlexandruLupu au avut o evoluţie constantă. Sursedemne de încredere susţin, însă, că Ştiinţaar putea să nu înceapă sezonul în Super -ligă, dat fiind faptul că nu sunt banii nece-

sari pentru acest nivel. Petroşenenii aravea nevoie de câteva miliarde bune şi deun lot numeros pentru a putea face faţăforţelor precum Steaua, Dinamo. „În momentul de faţă Ştiinţa nu are nicimăcar un lot complet cu care să tragă laSuperligă. Se anunţă vremuri grele, iarfără sprijinul factorilor locali şi judeţeniechipa nu poate supravieţui la nivel înalt”,a declarat o sursă ce a dorit să-şi păstrezeanonimatul.Pentru participarea în Superligă Ştiinţaeste obligată de către Federaţia Română despecialitate să refacă actuala bază sportivăcu toate anexele ei. Marea problemă oreprezintă vestiarele, din acest motiv Ştiinţa nu a putut organiza nicio etapă dinCupa României.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 20124 SPORT

www.zvj.ro

Ştiinţa, în impas

Sportivul Mănel Manea de la CS Siderurgica Hunedoara s-a clasat pe locul şapte, cu 850de puncte, în clasamentul celor mai buni popicari români ai anului 2011, întocmit deComisia de competiţii a Federaţiei Române de Popice. La masculin, podiumul a fostocupat de Ion Cercel (CFR Olimpia ACB Iaşi) - 1450 puncte, Ovidiu Mihălcioiu (CFRCluj CSM Câmpia Turzii) - 1250 puncte şi Dan Mihăilă (CFR Olimpia ACB Iaşi) - 1250puncte. La feminin, lideră a fost Luminiţa Dogaru (Conpet Petrolul Ploieşti) - 2550puncte care a reuşit să le devanseze pe Victoriţa Doina Baciu şi Georgiana-DanielaTache, ambele de la CS Electromureş Tg. Mureş.

Un hunedorean în top lapopice

Vedetele şi-au petrecut sărbătorile în Vale

Handbalistele Oana Manea, Patricia Vizitiu şi Cristina Neagu şi-au petrecut sărbătorilede iarnă la o cabană în Parâng. Cristina Neagu a fost însoţită de fotbalistul Dacian Vizitiu, cel care de dragul handbalistei s-a transferat de la Universitatea Petroşani laRâmnicu Vâlcea. Cosmin Raţiu, jucătorul echipei de rugby Dinamo Bucureşti şi al naţionalei României, aales şi el să-şi petreacă sărbătorile acasă, la Petroşani, alături de familie şi de prieteni.„Mi-am dorit mult să vin acasă de sărbători având în vedere faptul că ajung destul de rarla Petroşani. M-am întâlnit cu prietenii din Valea Jiului, pentru că mi-au lipsit foartemult”, a declarat jucătorul de 32 de ani.

Este una dintre mândriileVăii. A fost mereu în centrulatenţiei şi a ajuns acolounde şi-a dorit. Provine dinrândul oamenilor simplicăliţi la ţară, dar totuşitrăieşte printre cei mari.Născut la 5 ianuarie 1952,arbitrul Ioan Danciu dinPetroşani a fost una dintrefigurile arbitrajului româ-nesc din deceniul alnouălea al secolului trecut.

A arbitrat 99 jocuri în prima ligă:

primul – pe 13 mai 1990, Flacăra

Moreni – FC Bihor 2-2; ultimul – pe 25

octombrie 1997, Sportul Studenţesc –

Ceahlăul 0-0. Începând cu anul 1991 a

participat la nouă ediţii consecutive ale

turneului internaţional de juniori de la

Dallas, din Statele Unite. De asemenea,

a fost de mai multe ori arbitru de rezer -

vă al unor brigăzi româneşti care au

oficiat peste hotare, unul dintre cele

mai reprezentative astfel de meciuri

fiind Borussia Dortmund – Celtic Glas-

gow, în Cupa UEFA, în 1993, cu Ion

Crăciunescu la centru. După retragerea

din activitate a îndeplinit tot felul de

funcţii, care mai de care mai onorifică,

pe lângă tot felul de echipe, ultima oară

fiind director sportiv al Sporting

Vaslui, echipă patronată de Adrian

Porumboiu, cel care i-a cedat invitaţia

sa la primul turneu de la Dallas din

cariera „minerului”. În momentul de

faţă, Ioan Danciu este vicepreşedinte al

echipei din Liga I, FC Vaslui.

Ioan Danciu, unul dintre cele mai pitoreştipersonaje din fotbalul românesc, împlineşte60 de ani. El şi-a petrecut Crăciunul şiRevelionul în localitatea natală Petros, comuna Baru Mare, Ţara Haţegului,judeţul Hunedoara, alături de câteva sute

de săteni. Ca unfapt inedit aceştiaau sărbătorit tre-cerea dintre aniafară, în aer liber,unde au ascultatmuzică popularăromânească (deRevelion a cântatcunoscuta inter-pretă a Ardealului,Mariana Anghel,iar de Crăciun TinuVereşezan). Săteniiau fost răsfăţaţi cuţuică fiartă, cârnaţşi sarmale, cum îiplace lui Danciu să spună, produse dacice,atmosfera fiind una deosebită. Concitadiniilui Danciu s-au distrat româneşte, iar cu 5minute înainte de ora 12:00 toţi cei prezenţiau rostit Tatăl Nostru, rugându-se pentruiertarea păcatelor şi sănătate. Un joc de artificii a creat o atmosferă extraordinară

pentru mediul rural. Danciu a fost profundmarcat de faptul că sătenii l-au primit cuovaţii urându-i sănătate şi să câştige campi-onatul cu FC Vaslui, unde este vipreşedin -te. El a declarat că nu a crezut că FC Vaslui este aşa de apreciată şi în mediulrural pentru parcursul deosebit în cupeleeuropene. „Vasluiul joacă cel mai frumos fotbal

având în tripleta Sânmărtean, Adailton şiWesley punctul forte al echipei. Dacă nuvom mai fi tocaţi mărunt de arbitri, deşisuntem la 10 puncte distanţă de Dinamo,putem câştiga campionatul, cu încă treiachiziţii. Eu nu am făcut până acum nicioreferire la arbitri, dar îi sugerez lui Ion Cră-ciunescu ca la jocurile decisive să apeleze

la prietenul lui Sandor Pulh, din Un-garia pentru a face schimb de arbitri cuţara vecină şi prietenă, care oricumsunt mai bine cotaţi decât noi. LaVaslui mă simt foarte bine, iar deAdrian Porumboiu pot să spun că raram întâlnit un om cu sufletul lui. Nueste duşmănos, îi trece supărarea re-pede şi la cât a investit în fotbal de cesă nu câştige şi el pentru că o merită.Urziceniul şi Galaţiul nu au fost cunimic mai presus decât noi. Îmi dorescsă iau campionatul, iar de la prietenulmeu ca recompensă aş dori să îmi facăo vacă cadou de la fermele sale pentrua o duce la mine în Ţara Haţegului,unde nu există decât rasa Pinzgau deTransilvania. De ziua mea îmi doresc

ca toţi oamenii din fotbal să fie sănătoşi săfie toleranţi şi să nu mai fie lacomi”, a declarat Ioan Danciu.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

De ziua lui

Danciu vrea cadou o vacăde la Porumboiu

Nicolae Grigorescu, Ion Crăciunescu, Ioan Danciu şiIon Mureşan la Bayern Munchen - Dinamo Kiev

Ioan Danciu şi nepoţica Selena

Ioan Danciu şi Sven Goran Eriksson

Multe schimbări la Casa de Cultură din

Petrila. Unele în foarte bine, alte în

foarte... interesant. Actualul administra-

tor al casei de cultură, Emilia

Andronache, este schimbată din această

funcţie. Primarul Ilie Păducel spune că

schimbarea este motivată de faptul că

Emilia Andronache nu are experienţa

necesară pentru a administra casa de

cultură, aşa cum este ea acum, moderni -

zată şi echipată cu tehnologie de ultimă

oră.

În schimb, soţul Emiliei Andronache,

Emanoel Andronache, spune că această

schimbare s-a făcut din motive strict

politice, de dragul protejaţilor PDL.

Noul administrator este Cristian

Drăghici, care nu are nici în clin nici în

mânecă cu ceea ce înseamnă fenomenul

cultural.

Brusc, Emilia Andronache adevenit nepotrivită pentrupostul de administratorÎn ultimii ani, cârma Casei de Cultură„Ladislau Schmidt” din Petrila a stat înmâna Emiliei Andronache, angajată încadrul Primăriei Petrila, soţia consilieruluilocal PRM, Emanoel Andronache. Dum-neaei a fost acolo la înfiinţarea şi lansareacentrului PAPI, trecând prin toate etapele demodernizare a casei de cultură. A luat partela diferite evenimente în cadrul ace leiaşi instituţii şi a încercat să promoveze activi -tăţile casei de cultură. Cu toate că a primitcalificativul „foarte bine” la evaluarea dinnoiembrie, Emilia Andronache a devenitbrusc nepotrivită şi depăşită de situaţie. Celpuţin aşa susţine primarul Ilie Păducel, carea decis schimbarea. Emilia Andronache nuşi-a spus părerea public. În schimb, a făcutdeclaraţii Emanoel Andronache, soţul ei.Acesta spune că schimbarea din funcţie asoţiei lui are la bază motive strict politice.„Din câte ştiu eu, conducerea casei de cul-tură va reveni unui anume Marius Preda,care, din informaţiile mele, s-ar ocupa cuiluminatul pu blic. Numai după ce lucrărilela casa de cultură au fost finalizate au fost

persoane din cercurile PDL care au dorit săpreia această funcţie. Nu înţeleg cum o per-soană căreia i-a fost acordat calificativulfoarte bine la evaluările din noiembrie acumeste brusc nepregătită”, ripostează con-silierul Emanoel Andronache.

„Emilia Andronache nu a fost sancţionată, a fost promovată”Primarul Ilie Părducel, cel care a doritaceastă schimbare, spune că se impunea.„Doamna Andronache va fi înlocuită cuCristian Drăghici. După cum ştiţi, posturiledin cadrul Primăriei Petrila s-au redus, suntşi funcţionari care au plecat în străinătate,iar noi trebuie să facem schimbări care săne avantajeze. Domnul Cristian Drăghici lu-crează la noi în primărie demult, se ocupăde sistemul informaţional şi calculatoare,este analist programator. În momentul defaţă casa de cultură este dotată cu aparaturăscumpă, superioară, sofisticată, care trebuieadministrată de un om care se pricepe, deun specialist. Iar domnul Drăghici preia şiaceastă funcţie, cea de administrator alcasei de cultură”. Nu ne gândeam că vaveni acel moment în care o casa de culturăsă fie condusă, pardon, administrată de unanalist programator. Ca şi cum această spe-cializare ar fi recomandarea supremă pentruun post de acest fel. Dariată că... se poate. Pri-marul mai spune că

doamna Andronache nu are de ce să sesupere. Dumnealui a făcut un gest de ome-nie. Emilia Andronache a fost de fapt pro-movată. „Doamna Emilia Andronache afost promovată în cadrul instituţieiprimăriei. Nicidecum retrogradată, sausancţionată. Ea nu a ocupat funcţia de direc-tor aici, ci de administrator. Acum va ocupaun loc tot în cadrul primăriei, în direcţiatehnică. Eu consider că am făcut un gestomenesc. Salariul ei creşte astfel cu 15 lasută”, îşi încheie primarul pledoaria. Uneorifacerea de bine e...

Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 20126 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Odată cu aspectul,

Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila îşi schimbă şiadministratorul

Timp de 30 de ani, Dan Mihai Ilie a

privit lumea de sus, dar a rămas cu

picioarele pe pământ. Zice că din

carlinga elicopterului se simţea

asemenea lui Gulliver în Ţara piticilor, şi

cu toate că mi-a spus poveşti cât pentru

un serial, crede că a avut o meserie ca

oricare alta. E un interlocutor captivant,

iar cel mai important e că are ce povesti,

după o viaţă întreagă de umblat prin cer.

„Ce vrei să te faci când creştimare?”…e întrebarea pe care o aud toţi copiii, şidomnul Dan zicea întotdeauna că o să fiepilot, fără să creadă prea tare că o să ajungăla manşa unui avion. Pasiunea pentru zbora moştenit-o de la tatăl său, pilot devânătoare, absolvind şcoala de piloţi în

acelaşi an şi la aceeaşi unitate cu NicuCeauşescu, nu fără oarece şicane din parteaautorităţilor vremii, cărora nu prea leplăcea că viitorul pilot n-avea „originesănătoasă”. Atunci, ca şi acum, la Aviaţieconcurenţa era acerbă, şi cu toate astea areuşit să intre din prima. Spune că l-a ajutatşi faptul că era un bun sportiv, dar şi carteacare se făcea pe atunci. Şcoala militară i-alăsat o mulţime de amintiri plăcute, chiardacă era una supusă rigorilor cazone, iarabsolvirea l-a adus la Petroşani.Dan Mihai Ilie a ajuns în Valea Jiului ca săîşi completeze orele de zbor pe elicopterulcerut de mineri la Spitalul de Urgenţă dupăgreva din 1977, şi n-a mai plecat, deşiPetroşaniul nu era tocmai ce şi-ar fi doritun tânăr. „Habar n-aveam ce-i cu Valeaasta, înainte să ajung aici. Când m-am datjos din tren, ţin minte că parcă ploua cufuningine: era mult fum şi parcă şi păsărileerau negre. Auzisem eu ceva despre vorbaaia, că cine bea apă din Jiu nu mai pleacă,

şi uite că am rămas”, nepovesteşte pilotul, care îşiaducea aminte cu nostalgie cănu era puţin lucru să fiisingurul comandant deaeronavă într-o Vale care peatunci avea vreo 170.000 delocuitori.

Cu bateria la MiliţieFiind singurul pilot din zonă,Dan Mihai Ilie a fostpermanent supravegheat deSecuritate, care îi ascultatelefonul de frică să nuplănuiască fuga din ţară, aşa

cum se mai întâmplase cu alţi aviatori. Şielicopterul beneficia de măsuri speciale desiguranţă: bateria aparatului de zbor stăteala Miliţia din Petroşani, iar manşa eraasigurată cu un dispozitiv de blocare închiscu lacăt. „Seara trebuia închis elicopterul,legate comenzile, şi nici măcar nu aveamvoie să intru singur în hangar: când eraordin de misiune, atunci intram, şi până şicei care împingeau aparatul pe pistătrebuiau să fie aprobaţi de organe. Bateria oluam de la miliţieni cu ordinul de misiune,şi doar aşa puteam pleca. Ei se asigurau cănu fugi, deşi încercasem să îi conving că nuse putea fugi cu elicopterul”, mai spuneaDan Mihai Ilie. De fapt, se putea plecapeste graniţă cu elicoptere ca acela de laPetroşani, şi asta nu o ştiau doar miliţienii,ci şi unii dintre cei care ar fi vrut să pleceîn lumea largă. A primit chiar şi o ofertă dela un măcelar - oameni cu stare pe vremeaaia! -, care îi oferea 25.000 de lei (o

mulţime de bani atunci) ca săîl ducă până la sârbi. Evident,personajul nostru a refuzat,pentru că cele mai multeaventuri de felul ăsta s-auterminat în beciurileSecurităţii.

Din Petroşani în…DallasNu mai ştie câţi bolnavi apurtat în zbor de la un spitalla altul, dar îşi aduce amintede nişte mineri tineri de laUricani, arşi într-o explozie,

pe care i-adus înUngaria cuelicopterul,şi care, după

o jumătate de an, au venit să-imulţumească. Nu poate uita sângele dincabină sau gemetele bolnavilor, care nuştiau dacă o să ajungă vii la spital - pevremea aia SMURD-ul nu era nici măcar înfază de proiect -, dar a trecut peste toate cumulţumirea profesionistului care îşi facetreaba cât poate mai bine.După Revoluţie, domnul Dan a zburatpeste tot pe unde a găsit contracte, şi aşa aajuns peste ocean, nu înainte de a fibrevetat primul pilot pentru stingere deincendii de la acea vreme. „Ca să factrecerea pe elicopterul Bell, am zburat înAmerica, la Dallas, chiar deasupra loculuiîn care a fost împuşcat Kennedy. Treceamprintre zgârie-nori cu elicopterul şi chiarm-am gândit, după evenimentele din 11septembrie, că acum n-ar mai fi posibil aşaceva”, îşi aduce aminte pilotul, care a maizburat şi în Munţii Anatoliei, cu încărcătură

în cablu, treabă deloc la îndemâna oricăruiaviator.De-a lungul celor peste 10.000 de ore dezbor, Dan Mihai Ilie a avut şi incidenteneplăcute, despre care acum vorbeşte maimult în treacăt. Cel mai grav a avut locdupă o revizie tehnică, în urma căreia s-aales cu nişte piese netestate, care i-au pusviaţa în pericol.N-a mai urcat la manşa aparatului de zborde vreo câţiva ani, şi spune că îi lipsesczborurile de agrement, adică alea făcutedoar de plăcere, pentru că nu-i uşor sănumeri secundele dintre viaţă şi moarte,purtând cazuri disperate spre clinicile carei-ar putea salva.Cum ziceam, domnul Dan Mihai Ilie are omulţime de poveşti, care mai de care, darse minunează de alte meserii, nu de cea pecare a făcut-o până să devină un tânărpensionar. L-am lăsat în cafeneaua luipreferată, unde am şi înregistrat, şi n-amputut decât să îmi imaginez cum ar fi ieşitinterviul acesta la câteva sute de metri înaer, deasupra munţilor din Valea Jiului…

Ilie PINTEA

CMYK

7REPORTAJZiarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 2012

www.zvj.ro

Dan Mihai Ilie, cetăţean de onoare al Petroşaniului:

„Din aer te simţi stăpânul lumii şi cel mai liber om”

Iarna la zbor de agrement

Omul şi maşina

Tânăr absolvent

În şcoala de aviaţie

Un petroşenean, după doi ani de

muncă, a reuşit publicarea primu-

lui volum dedicat electrosecu-

rităţii în muncă. În literatura de

specialitate nu mai există o aseme-

nea lucrare. Electrosecuritatea în

muncă este tratată doar ca un

capitol distinct, în unele lucrări,

funcţie de tematica abordată.

„Electrosecuritate în muncă” este

prima lucrare care a reuşit să

cuprindă în câteva sute de pagini

tot domeniul, începând cu partea

legislativă şi terminând cu

mijloacele tehnice.

Daniel Fîţă a obţinut titlul ştiinţificde „doctor în inginerie electrică” în2011, în cadrul Universităţii Tehnicedin Cluj Napoca. Electrosecuritateaîn muncă a fost întotdeauna o temă care l-a obsedat. Alucrat în domeniu mult timp şi spune cu mâna pe inimăcă normele de electrosecuritate în muncă nu sunt respectate cum trebuie şi că este foarte important caacestea să fie cunoscute şi implementate, pentru ca acci-dente, cum a fost cel de la mina Uricani, să nu mai aibăloc. Cu toate că electricieni, electronişti, electro-mecanici şi profesionişti din această categorie există şivor exista mereu pe piaţa muncii, acest domeniu, alelectrosecurităţii în muncă, nu era decât foarte puţin

reprezentat. Semnatarii primei lucrăride amploare în acest domeniu suntDaniel Fîţă - preşedinte al AsociaţieiRomâne de Electrosecuritate, RolandMoraru - conferenţiar la catedra „In-ginerie minieră şi securitate în indus-trie - Universitatea Petroşani, IonelIorga - cercetător ştiinţific gradul I,director general INCDPM Bucureşti,Florin Breben - Centru de CalculElectronic Petroşani, Dragoş Păsculescu - şef lucrări departamentde Automatică, Calculatoare, In-ginerie Electrică şi Energetică dincadrul Universităţii Petroşani, VladPăsculescu - INSEMEX Petroşani şiNelu Mihai - membru ARESPetroşani. Lucrarea are trei mari capi-tole: elemente de legislaţie privindsecuritatea şi sănătatea în muncă, mă-

suri tehnico-organizatorice privind securitatea şi sănă-tatea în muncă, dar şi mijloa ce tehnice speciale privindelectrosecuritatea. Cei interesaţi de această lucrare potintra în contact cu Daniel Fîţă, telefon 0731.063310,0763.630415, e-mail:daniel.fita@yahoo.comsau nicolaedanielfita@yahoo.no,preşedinte Asociaţia Română deElectrosecuritate - Petroşani.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 20128 DIVERSE

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon 0751.199109.

Pen-tium 3 750Mhz/256/10/CD - 75 LEIPentium 4 1700Mhz/256/20/CD - 185 LEIPentium 4 1800/512/40/CD - 245 LEIPentium 4 2400Mhz/512/40/DVD - 295 LEIPentium 4 2600Mhz/512/40/CD - 335 LEIPentium D 2800MHz /1Gb DDR2/ 80GbHDD/DVD-R/PCI-EX DELL GX620 - 435 LEI

MONITOARE

Monitor 15"LCD - 175 LEIMonitor 17"LCD - 275 LEIMonitor 19"LCD - 299 LEI

TV LCD 43 cm (17") SAMSUNG DE LA 265 LEI

HARD DISK IDE/ ATA 80GB - 125 LEI

LAPTOPURI INTEL P3 600/192RAM/10GB HDD/ CD-R / 295 LEIINTEL P4 1800MHZ/512RA,/20GB HDD/ DVD-R599 LEIINTEL CENTRINO 1.6GHz/512RAM/40GB HDD/DVD-R/BAT NOUA 795 LEIINTEL CENTRINO 1.73GHz/1GB DDR2/60GB HDD/ DVD-R/CD-RW 795 LEI

COMPONENTE, PERIFERICE ETC. NOI ŞI SECOND HANDLA CELE MAI MICI PREŢURI! SERVICE IT, LAPTOPURI,MONITOARE ETC.

CAL-

CU-

LATOARECOMPLETE DE LA170 LEI.

SSUUPPEERR PPRROOMMOOŢŢ II II !! !! !!

ELECTRONICCENTER Petroşani

Hala Pieţei Centrale etaj 1electro.center@yahoo.com

telefon: 0765.459.316

www.zvj.ro

La Petroşani a apărut

Prima lucrare care tratează completelectrosecuritatea în muncă

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 2012 9EVENIMENT

www.zvj.ro

Aşa cum ne-a obişnuit în ultimii ani la Petroşani,primăria şi consiliul local auorganizat şi în acest anRevelionul 2012 în aer liber.

Sute de petroşeneni - împreună Pe 31 decembrie, începând cu orele 20:00,pe scena improvizată din faţa primăriei auînceput să apară primii cântăreţi, marea lormajoritate fiind artişti locali.La început lumea adunată n-a depăşit 70-80de oameni, fapt care le-a cam dat cevaemoţii organizatorilor. „Să vezi că nu vinemultă lume”, îşi spuneau unii de prinprimărie, care efectuau „rondul” dintre casade cultură, primărie şi scenă. Apoi, pemoment ce ne apropiam de ora zero,emoţiile funcţionarilor au trecut, pentru cădin oră în oră numărul celor prezenţi creşteacu câteva zeci. Aşa s-a ajuns ca, spre miezulnopţii, în faţa primăriei să se afle câtevasute de petroşeneni, chiar dacă afară erabine de tot sub zero grade. În mijlocul lor, şiprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi soţiadumnealui, Monica Iacob-Ridzi,viceprimarul Claudiu Cornea şi o serie deconsilieri locali sau funcţionari. Care se maiîncălzeau din când în când în primărie,aşteptând ora 00:00.Ca de obicei, înainte de miezul nopţii, auînceput să apară pe scenă şi cântăreţi maiconsacraţi, ca să nu le spunem vedete.Astfel, Leo Cozma şi apoi Celia au umplutintervalul orar dintre 23:00 şi 00:00, cu oîntrerupere de cinci minute, exact la 23:55,când pe scenă, invitat de Celia, a apărutprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi, în calitate deorganizator, iniţiator al proiectului prin cares-a desfăşurat acest spectacol şi, bineînţeles,de edil. Discursul primarului Tiberiu Iacob-

Ridzi a fost scurt: „Iată că suntem împreunădin nou într-un moment foarte importantpentru fiecare dintre noi şi pentru noi toţi caşi comunitate. Anul 2011 a fost cu siguranţăun an dificil pentru toţi românii, acum estefinalul anului şi suntem în prag de 2012. Unan nou pe care ni-l dorim cu toţii mai bun,un an pe care eu vi-l doresc din suflet să fiemai bun pentru toţi, pentru familiiledumneavoastră, pentru copiiidumneavoastră, pentru toţi cei dragi vouă.Petroşaniul este într-o perioadă importantăde transformări şi iată că 2012 ne găseşte înplină dezvoltare, iar acest lucru se datoreazăîn primul rând dumneavoastră, fapt pentrucare vă mulţumesc încă o dată pentrusprijinul şi încrederea acordată. Să deaDumnezeu ca 2012 să fie mai bun, să aveţisănătate, pace, linişte sufletească şi să fiţialături de cei dragi întotdeauna! Vreau, pefinal, să vă mai urez ceva: în 2012 să fiţimai buni, mai înţelegători şi mai toleranţi,să iubiţi şi să fiţi iubiţi! Pentru că în aceastălume grea cel mai important este să fii, înprimul rând, alături de cei dragi, cei la careţii cel mai mult. Încă o dată vă mulţumescdin suflet, iar imediat o să numărămîmpreună secundele care au mai rămas pânăcând 2012 va sosi la Petroşani, în ValeaJiului şi în toată România. În încheiere, aşvrea să mulţumesc pentru sprijinul acordatîn 2011 Consiliului Local Petroşani, echipeicu care lucrez în primărie, domnuluiviceprimar, doamnei deputat şi soţiei mele,familiei mele şi dumneavoastră tuturor!Împreună vreau să vă urăm La Mulţi Ani,2012!”.„Vreau să intrăm din plin fericiţi în noul anşi aşa să o ţinem până la sfârşitul anului!Haideţi să zâmbim toţi, haideţi să nebucurăm şi să fim fericiţi”, a completat şiCelia, care împreună cu cei de pe scenăaveau deja paharele de şampanie pregătite.Şi a început aproape instantaneu

numărătoarea: 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1!„La Mulţi Ani, Petroşani, La Mulţi Ani,România!”, a strigat cu putere, de pe scenă,primarul Iacob-Ridzi. Astfel s-a intrat în2012 la Petroşani.

Artificii şi voie bunăCa de obicei la revelioanele stradale,artificiile au inundat văzduhul. Sute deluminiţe, în zeci de culori, au umplut cerulPetroşaniului circa 15 minute, timp în caresutele de participanţi - tineri, oamenivârstnici sau de vârstă mijlocie - au începutsă chiuie şi să le privească, întrerupându-şiatenţia doar atât cât să le ureze celorlalţi dinjur: La Mulţi Ani! Şi, bineînţeles, să-ifelicite şi să-i sărute pe cei dragi, cu care auvenit la spectacol. Unii, mai şugubeţi, aucântat şi au dansat în tot acest timp, alţii austat în contemplarea luminiţelor artificiilor,iar alţii, îndrăgostiţi, mai tineri sau maibătrâni, s-au sărutat cu foc, „ca să ne iubimtot anul”. Nelipsitele sticle de şampanie auumplut degrabă paharele de plastic aduse defiecare de-acasă, astfel că trecerea în noul

an a fost una cât se poate de fericită pentrumarea majoritate a celor prezenţi, fiecareuitând, măcar pentru o noapte, de grijilezilelor care urmează, de necazuri, de crizăşi de mai cine ştie ce.Cam cu două minute înainte de finalulartificiilor, care bubuiau şi brăzdau cerulsub admiraţiile mulţimii prezente, invitatade onoare, Celia, şi-a reînceput numărul,grăbită oarecum să termine cât mai repededin cauza gerului care se lăsa tot mai tare pemăsură ce se intra în noapte tot mai mult. Şiaşa a fost, cam pe la 00:40 cântăreaţa şi ceitrei dansatori au părăsit scena, destul derapid, spunându-le celor prezenţi destul desec: „Vă doresc un an nou fericit şipetrecere frumoasă în continuare!”.

Unii tineri au cam exagerat cualcoolulPoliţia locală, SMURD-ul, poliţiamunicipală şi pompierii au fost la datorie,fiecare urmărind pas cu pas să nu seîntâmple ceva rău. În afară de o micăpăruială în parc, întâmplată mai spredimineaţă, între două „amoreze” geloase şicam pilite, care nici măcar n-a necesitatintervenţia forţelor de ordine, nu s-ausemnalat evenimente deosebite. Alcoolulputea fi o cauză, mai ales că o serie deadolescenţi, cărora abia le-au dat tuleii, auabuzat de „tării” şi bere, una din „magaziile”de alimentare fiind situată în dedesubtulscărilor laterale de la casa de cultură, unde7-8 tineri din Aeroport aveau un adevăratarsenal: ţuică, coniac, votcă, şampanie,baxuri de bere la cutie „şi două sticle delichior”. Din fericire, n-au fost însă multeastfel de cazuri, ceea ce ne face să credemcă totuşi ele ar putea fi cazuri izolate.Una peste alta şi din partea noastră, lafinalul acestui material: „La Mulţi Ani,Petroşani!”.

Corneliu BRAN

Aşa a fost

Revelionul 2012 la Petroşani

Începutul de an 2012, laOrăştie, stă sub semnulrăzboiului: un război înalianţa USL. Astfel, schim-barea viceprimarului social-democrat la sfârşitul anuluitrecut a stârnit un adevăratscandal care a luat foc ime-diat ce presa s-a întors dinvacanţă. Pentru a înţelegemai bine ce s-a întâmplatsă notăm faptul că vicepri-marul Ovidiu Bălan (PSD)a fost înlocuit cu liberalulDorin Popa.

Lipsă de maturitate politică!Potrivit lui Ovidiu Bălan, totul e un abuz şinu s-a respectat protocolul de colaboraredin cadrul USL. Drept urmare, USLOrăştie a informat, conform protocolului,organizaţia judeţeană.„Erau nişte proceduri pe care trebuiau să lerespecte. Şi nu au fost disensiuni înainte. Înmod normal, trebuia să facem o sesizarecătre secretarii executivi ai organizaţiilorjudeţene, ei să se întrunească şi să ia o de-cizie. Conform protocolului, dacă nu seînţelegeau materialele trebuiau trimise la

Bucureşti. Totul s-a făcut foarte repede. Elipsă de maturitate politică. Cred că nici nuştiau ce scrie în protocol foarte bine. În ul-timele sondaje am stat foarte bine şi am de-ranjat foarte mulţi oameni. Era foarte greusă mă „bată” cineva în alegerile viitoare. Înacest moment protocolul ar trebui să serupă. Aşteptăm un răspuns, iar în ultimulcaz vom rupe alianţa la Orăştie”, a declaratOvidiu Bălan.

Şi totuşi, se declară echilibru„Nu cred că se schimbă sau se destramăalianţa pentru că sunt eu viceprimar. Iniţial,noi am avut postul, e al nostru. Noi, încadrul USL-ului, am decis. Eram majoritariîn alianţa asta categoric: 7 la 3. Pentrualegerile viitoare se preconiza primar de laei, viceprimar tot de la ei. Noi cu şapteconsilieri. Lucrurile au decurs normal înceea ce priveşte decizia de schimbare a viceprimarului şi a nominalizării mele lafuncţia de candidat. O să vedem ce vor maispune sondajele… Eu aveam emoţii pentrucă organizaţia PNL Orăştie se putea destrăma”, spune Dorin Popa.

Sunt interese personale„Alianţa nu se va rupe. Cred că preşedin-tele PNL Orăştie a considerat să pună maipresus interesul personal decât interesulUSL-ului. Totul s-a întâmplat fără să fie in-formată conducerea USL-ului. Eu amconvingerea că treburile nu vor rămâne aşaşi vor reveni la starea firească a lucrurilor.

Bălan Ovidiu are 39 la sută în sondaje. Nuo să mergem cu un candidat care are 4 lasută. Şi au fost făcute două sondaje. Schim-barea viceprimarului de la Orăştie s-a făcutcând nu eram eu preşedinte al PSD Hune-doara. S-a schimbat viceprimarul de laOrăştie, l-am luat noi… ei ne-au schimbatviceprimarul de la Petrila… l-au luat ei. Eusper să rezolvăm această problemă rapid.La Orăştie vom merge cu Ovidiu Bălan. Nus-a discutat varianta Blaga pentru postul deprimar. Popa nu face jocurile PNL-ului”, ede părere preşedintele PSD Hunedoara,

Laurenţiu Nistor.

Ideea e puterea„Nu s-a întâmplat nimic. Tot USL-ul esteacolo. Să sperăm că toate neînţelegerilemărunte le vom rezolva. Sunt orgolii demoment peste care vom trece. Ne-amsupărat şi noi când l-au luat pe Timiş… Ne-am împăcat apoi cu gândul că e tot încadrul USL-ului. Scopul este să ajungem laputere”, a declarat Mircea Ioan Moloţ,preşedintele liberalilor hunedoreni.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 201210 DIVERSE

Cabinet medical veterinarPetroşani, str. Independenţei, nr. 1AConsultaţii, tratamente, vaccinări, deparazitări, intervenţii chirurgicale,analize, examen trichineloscopic, individualizare prin microcip şi paşaport,examene coproparazitologice, cosmetică canină, consiliere privind dieta şiîntreţinerea animalelor, deplasări la domiciliu.

Program cabinet: luni-vineri 9:00-20:00; sâmbătă 9:00-14:00Program dr. Flavius Faltinski:

Luni-vineri 10:00-16:00; sâmbătă 10:00-14:00Pentru urgenţe - non-stop

Suntem profesionişti pentru că facem totul cu dragoste şi pasiune!Relaţii la telefon 0744.380880.

www.zvj.ro

Iată-ne ajunşi la începutul Noului An

2012. A mai trecut un an cu bune, cu

rele, cu vise mai mult sau mai puţin îm-

plinite. An în care la Subfiliala de Cruce

Roşie Uricani au avut loc diverse acţi-

uni: instruire pe prim ajutor a copiilor

şi adulţilor, acordare de ajutoare cu

diferite ocazii, acţiuni de măsurare şi

monitorizare a tensiunii şi glicemiei şi

multe altele.

Luna decembrie ne-a făcut să fim maibuni, mai grijulii cu cei de lângă noi, maidarnici. Subfiliala de Cruce Roşie Uricania avut o activitate fructuoasă în aceastalună: a contribuit cu jucării pentru pa-chetele lui Moş Crăciun la grupa mijlocie,Grupul Şcolar Retezat Uricani şi la clasa I,Şcoala Generală Nr.6 Vulcan (40 pachete);a dăruit cadouri copiilor de la Centrul dePedagogie Curativă Lupeni, care au venitcu colinda, constând în jucării şi dulciuri(40 de copii); a împărţit 50 de pachete învaloare totală de 2.000 de lei constând înalimente de bază, dulciuri şi jucării famili-ilor defavorizate din Uricani, cu sprijinulCrucii Roşii Deva; a donat 20 de cutii acâte 200 bucăţi de cearceafuri pentru in-continenţă urinară Spitalului Municipal

Lupeni şi persoanelor adulte cu dizabilităţide la Centrul de Îngrijire şi AsistenţăPetrila. Şi pentru că în spitale se pare că este olipsă acută de astfel de cearceafuri,urmează să donăm şi celorlalte spitale. Toate acestea au fost posibile datorită directorului Subfilialei de Cruce RoşieUricani, d-ra prof. Alina Axiniei, care s-aimplicat cu dragoste şi devotament în toateacţiunile, şi, desigur, oamenilor cudragoste pentru semenii lor, care au donatbani sau bunuri Crucii Roşii. Pe această cale mulţumim tuturor celorcare au contribuit: persoane anonime, Organizaţiei Caritas Petroşani, d-lor PallMorkore şi Birgir Andreasen din InsuleleFeroe.Maica Tereza spunea că „În această viaţănu putem face lucruri mari. Putem facedoar lucruri mici cu dragoste mare!”. Aşaşi noi putem să facem să răsară soarele încasele mai multor semeni, dacă existăbunăvoinţă şi dragoste pentru semeniinoştri. Vă dorim tuturor un an mai bun cu sănă-tate, bucurii şi împliniri pe toate planurile.

Elena KISS - membru al ComitetuluiSubfilialei de Cruce Roşie Uricani

Pentru Subfiliala de Cruce Roşie Uricani,

Luna decembrie a fost bogată în acţiuni

La Orăştie,

Continuă războiul USL contra USL

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă la Băcia, 1500 mp,preţ 35.000 euro negociabil.

Relaţii la

telefon 0769.723857

Vând casă, 2 camere, cămară,hol, anexe, grădină, în Livadia,zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te arunca fără măsuri de pre-cauţie în aventura care ţi se deschide în faţa ochilor, pentru că

ai predispoziţie spre excese carepot genera greşeli.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu trebuie să te laşi furat devisele alimentate de persoane maiidealiste decât tine, pentru că ele

pierd contactul cu realitatea. Te-arputea convinge şi pe tine să fii la fel de naivşi să crezi că tot ce zboară se mănâncă.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Unele planuri de la serviciu staupe loc din cauza unor piedici denatură oficială. Nu deţii un anumitdocument sau o autorizaţie nece-

sară pentru a duce mai departe un proiectcăruia îi acorzi o importanţă specială.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Stai ca pe ghimpi în aşteptareaunei veşti importante pentru liniş -tea ta interioară şi aceasta vine

chiar azi, ceea ce are un efect re-laxant asupra ta.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Este o plăcere să discuţi cu per-soana iubită şi când vezi cât sufletpune şi ea în planurile voastre co-

mune, totul merge de minune.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu deţii o anumită informaţie,fără de care nu poţi duce la în-deplinire o sarcină asumată.

Decât să stai şi să numeri orelecare trec fără a aduce nimic nou în program,mai bine te-ai informa din orice sursă pe careo ai la dispoziţie.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te afli în cea mai bună com-panie. Deşi te afli printre colabora-tori cu care înainte ai avut ore laţie foarte constructivă, de data

aceasta se plâng întruna de tot felul de probleme şi te trag înapoi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Planurile pe care le faci împre-ună cu familia au toate şansele săprindă contur mai devreme sau

mai târziu, pentru că fiecare in-vesteşte ce ştie mai bine.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Totul părea să meargă bine înmediul tău obişnuit, dar brusc tetrezeşti cu o veste proastă care-ţi

taie toată veselia.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ceva nu merge bine şi ai ten -dinţa de a le privi pe toate înnegru, pentru că eşti puternic influ-

enţat de veşti proaste şi eşecuri.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Eşti un prieten de nădejde careştie să asculte nevoile celor din jurşi eşti oricând gata să faci ceva

pentru a le fi de ajutor la nevoie.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Banii vin, dar aşa cum vin, aşase duc, încât nici nu apuci să tebucuri de senzaţia plăcută abogăţiei de moment.

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediul redacţiei noastre.

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

DECESE

Familia anunţă pe toţi cei care au cunoscut-o că, la doar două

luni de când ne-am pierdut tatăl, după o grea suferinţă, ne-a

părăsit şi mama noastră

TOMULESCU MARIAÎnmormântarea va avea loc vineri, 6 ianuarie 2012, ora 13:30,

de la Capela „Bobocul”.

Dumnezeu s-o ierte, Dumnezeu s-o odihnească!

Colegii de birou sunt alături de doamna Mihaela, în durerea

pricinuită de decesul mamei sale

TOMULESCU MARIAMihaela, consolează-te cu gândul că părinţii tăi sunt acum din

nou împreună!

Dumnezeu s-o primească în Împărăţia Sa!

Familiile Velcu, Nantu, Tomulescu, Chifiriuc deplâng trecerea

în nefiinţă a celei care a fost

TOMULESCU MARIA (69 de ani)Dumnezeu să o odihnească în pace.

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând cauciucuri deiarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon0765.459316

Vând canapea extensibilă, dedouă persoane, stare foartebună, preţ 650 lei.

Telefon 0765.380836

Vând apartament în vilă şiteren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3terenuri de 1500 mp, 5600 mpşi 7500 mp, holdă, pomi fruc-tiferi, apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

VÂNZĂRI

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Fabrica de cherestea dinComuna Pui, Sat Râu Bărbatangajează circularist, gaterist, pendularist, ifronist şimuncitori necalificaţi.Asigurăm cazare şi masă.

Telefon 021.32739740 /0725.652796 /0745.504464.

Administratorul unic al SC STIL COM SA cu sediul în Vulcan,str. Romană, bl. 64, sc.1, ap. 1, jud. Hunedoara convoacăAdunarea Generală Ordinară a Acţionarilor pentrudata de 11 februarie 2012, ora 9, în Sibiu, str. Gen.Moşoiu, nr. 1, jud. Sibiu, cu următoarea ordine de zi:1. Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al administra-torului unic pe anul 2011;2. Prezentarea şi aprobarea raportului comisiei de cenzori;3. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil şi a contului deprofit şi pierdere pe anul 2011.În cazul neîntrunirii cvorumului necesar, adunarea se amânăpentru data de 12 februarie 2012 în acelaşi loc, la aceeaşi oră şicu aceeaşi ordine de zi. Data de referinţă este 11.01.2012.

Administratorul unic al S.C. NOVA S.A. Lupeni convoacăADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ A ACŢIONARI -LOR în evidenţă la sfârşitul zilei de 27.01.2012 pentru data de11.02.2012, ora 9:30, în Sibiu, str. General Moşoiu, nr. 1,cu următoarea ordine de zi:1. Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al administra-torului unic pe anul 2011; 2. Prezentarea şi aprobarea raportului comisiei de cenzori peanul 2011;3. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil, a contului deprofit şi pierdere pe anul 2011 şi repartizarea profitului.În cazul neîntrunirii cvorumului necesar, adunarea se convoacăpentru data de 12.02.2012, în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cuaceeaşi ordine de zi.

Cei care au făcut această din urmă alegeres-au strâns, ca şi în anii trecuţi, înfaţa clădirii primăriei. Loc în cares-au uitat la spectacolul prezentatpe scenă, au privit jocul de arti-ficii şi s-au ferit cu grijă depetardele şi de cioburile de la sti-

clele de şampanie, care zburau dintoate părţile. Dovadă că, atuncicând apar de unde nici nu teaştepţi şi este posibil să-ţi ateri -zeze în cap, cioburile mai potaduce şi altceva, în afară denoroc.

După ce,în faţa mulţimii, s-a lăudat cu re-alizările pe care le-a înfăptuit înanul care, peste câteva minute,urma să se ducă, primarul Gheorghe Ile şi-a rezervat o baiede mulţime. Cu eşarfa tricoloră pepiept şi cu paharul de şampanie înmână mergea oriunde era chematpentru o poză. La fel a procedat,dar pe alte spaţii, viceprimăriţaAngela Stoica. Totuşi aveau cevacomun. Feţele amândurora radiaude fericire, de parcă tot Vulcanulera al lor. Şi chiar că era să fieaproape aşa, din moment ce, trei

luni la rând, respectivii au defec-tat consiliul local.

Lumea s-a simţitbine. Mai ales după miezul nopţii,când pe scenă a urcat LauraLavric. Buna dispoziţie amoldovencei s-a transmis foarterepede mulţimii, care nu a stat săfie invitată de două ori, ca săpornească horele. După ce s-a ter-minat tămbălăul de pe bulevard,fiecare s-a dus pe unde a putut.Primarul, invitaţii şi, fireşte, antu-rajul au ajuns la Revelionul Pen-sionarilor, organizat la cantina de

la Dincă. Alţii au revenit lamesele din localurile din careieşiseră numai ca să vadă maibine artificiile. Peste tot a domnitvoia bună, iar lumea a uitat degriji, că doar o dată pe an esteRevelionul. Şi, pe măsură ce s-afăcut dimineaţă, grupuri-grupuri,oamenii au luat-o uşurel sprecasă.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 5 ianuarie 201212 EVENIMENT

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

La Vulcan

Revelion cu artificii, asortatcu petarde şi cioburi de sticlăVulcănenii şi-au petrecut Revelionul 2012care pe unde şi-a plănuit. Variante au fostdestule, dar cele mai mult luate în calcul aufost acasă - la plăpumioară -, la un local sauîn stradă.

La Revelionul pensionarilor din

municipiul Petroşani au partici-

pat peste 1.500 de persoane în 6

locaţii: Restaurantul Jolly, Hotel

Petroşani, Club Keops, CBC,

Restaurantul Palace şi Casa

Bobârcă.

Bătrânii au petrecut câteva ore deneuitat, uitând în aceste ore bunede vârstă sau probleme, mulţumindConsiliului Local şi Primăriei mu-nicipiului Petroşani, precum şi or-ganizatorilor: Elisabeta Wersanski,Corina Kecs, Cristina Borea, Feli-cia Petrescu şi, nu în ultimul rând,primarului Tiberiu Iacob-Ridzi.

Pensionarii au pe-trecut în zilele de27, 28 şi 29 de-cembrie şi auplătit o sumă sim-bolică de doar 10lei pentru un locla masă. Şi petre-cerile şi-au meri-tat banii: mâncaredin belşug, muzi -că, dans şi voiebună. Privindu-ide la distanţă, ni-

Primim la redacţie

Revelionul pensionarilor laPetroşani meni nu ar fi crezut că mulţi sunt

trecuţi binişor de vârsta a treia.Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi îm-preună cu soţia sa, Monica Iacob-Ridzi, au trecut pe rând la locaţiileunde pensionarii petreceau demama focului. Au participat la în-ceperea petrecerii de la Restauran-tul Jolly, unde au dat mâna şi auciocnit câte un pahar de coniac cutoţi mesenii, urându-le viaţălungă, sănătate, belşug şi un anmai bun. Pensionarii prezenţi larevelionul lor i-au mulţumit pri-marului pentru efortul depus pen-tru înfrumuseţarea urbei,precizându-i că ce s-a făcut înanul 2011 nu s-a făcut în 21 deani: asfaltarea arterelor principale,montarea de borduri noi şi pavelepe trotuare începând de la intrareaîn municipiu şi până la capătulstrăzii Aviatorilor din cartierulAeroport şi multe altele.Pe noi, pensionarii municipiuluiPetroşani, nu ne interesează cu-loarea politică „portocalie” a pri-marului, noi respectăm doargospodarul municipiului nostru:Tiberiu Iacob-Ridzi.Vă mulţumim, domnule primar!

Ioan BĂLOI

Pensionar, Petroşani

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 88� 5 ianuarie 2012

� 4 paginiISSN 2068 - 3650

Al doilea volum din ciclul „Riturile de

trecere în ţinutul momârlanilor” � Editura

Măiastra, Târgu-Jiu, 2012 � Format A5

� 148 de pagini � Cuvânt înainte de

Dumitru Gălăţan-Jieţ � Volumul nr. 8 - în

bibliografia autorului � Coautor al altor3 volume

CUVÂNT ÎNAINTE

NUNTA, după înţelesul Micului dicţionarenciclopedic, reprezintă „o ceremonie şi petrecereorganizată cu prilejul unei căsătorii“, CĂSĂTORIAfiind „o uniune legală liber consimţită, între unbărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii”.

Căsătoria este oficializată la primărie şi la bisericăsub termenul de CUNUNIE care reprezintă„solemnitatea civilă sau religioasă a căsătoriei”.

Toate acestea sunt pecetluite de OSPĂŢ (USPĂŢ),partea vizibilă şi palpabilă a acestui evenimentconstând în „masa de petrecere organizată în diferiteîmprejurări festive”.

În satele din Ţinutul Momârlanilor, prin ospăţ seînţelege chiar nunta în sine, partea vizibilă şi trăităde către comunitate prin participarea la o masăbogată şi distracţie pe măsură. Chiar discuţiile desprenuntă se poartă în acest Ţinut sub acest generic:

- Mergeţi duminică la ospăţ?- Mergem, da, cum să nu? că doar ne-or chemat şi

pe noi.Nunta are o bibliografie foarte bogată. Elena

Sevastos şi Simion Florea Marian sunt autorireprezentativi în ceea ce priveşte nunta la români, darîntâietatea, aşa cum subliniază şi Isidor Chicet „i-aaparţinut cu siguranţă lui Dimitrie Cantemir, careaminteşte pe larg obiceiurile la logodnă şi la nuntăîn Descrierea Moldovei, încă de la 1716, înmonumentala lui lucrare fiind redată şi prima oraţiela peţit”.

Nu putem omite primul chestionar complex denuntă cu cele 239 de întrebări elaborat de B.P.Haşdeu din cadrul obiceiurilor juridice dindistrictul Bacău, precum şi cele elaborate deConstantin Brăiloiu şi H.H. Stahl, şi în zilelenoastre pe cele elaborate de ColectivulAtlasului Etnografic Român.

Venind tot în zilele noastre trebuie sămenţionăm lucrările importante în acestdomeniu ale cercetătorului Ion Ghinoiu, unuldin marii noştri specialişti ai calendaruluipopular „care consideră că nunta este unceremonial de consacrare a familiei, deprocreere şi de întemeiere, prin actul nupţial alunui ciclu vital”.

În „Satul de demult” aşa cum îl numeşteConstantin Eretescu, din Ţinutul Mo mâr -lanilor, desfăşurarea nunţii avea aspecte

pitoreşti, magice chiar, care începea cu minunatulport momârlănesc îmbrăcând întregul alai într-omantie albă, dând un parfum aparte, rupt parcă dinfilele unui basm. Obiceiurile de nuntă erau bogate şirespectate cu sfinţenie. În ultima perioadă se observă,însă, o denaturare a nunţilor nu numai în mediulurban ci şi în cel rural prin aspectul mercantil, prinaceea de copiere cu orice preţ a modernismului, fiebun, fie rău. Asistăm la un teatru ieftin, la un plagiatchiar, în a egala şi depăşi nunta lui X sau a lui Y,renunţându-se la obiceiurile îndătinate, cu uneledintre acestea, unor tineri fiindu-le chiar ruşine.

Despre nunta din Ţinutul Momârlanilor, credemcă nu s-a scris prea mult şi nu din interior şi nici înmăsura în care acest rit de trecere şi de întemeiere oimpune. Nu au fost subliniate particularităţile localece dau farmecul unei nunţi, care integrate într-unansamblu naţional întregesc nunta la români şitotodată personalizează Ţinutul Momârlanilor. Deaceea am considerat necesară această lucrare care săabordeze exclusiv nunta. Nu vom insista asupramodului de desfăşurare a nunţii, în ziua de azi, suntaspecte pe care le vedem şi le trăim cu toţii, suntemcontemporani lor. Vom readuce, însă, prin memoriacolectivă şi individuală a unor longevivi ai satelor,în actualitate, nunta aşa cum s-a desfăşurat ea în satulde altădată.

Am avantajul că în copilărie am mai prins „nunţilede demult” putând scrie din auzite dar şi din celevăzute şi trăite. Urmaşii vor scrie doar din auzite,după ce vor închide ochii şi ultimii trăitori aigeneraţiei mele.

Aşa după cum se ştie, Valea Jiului este situată îndepresiunea intramontană a celor două Jiuri: JiulArdelenesc (de Est) şi Jiul Românesc (de Vest),străjuită de Munţii Retezat, Vâlcan, Şureanu şiParâng. Este o cetate naturală înconjurată şi apăratăde crestele semeţe ale acestor munţi, adăpostindacest Ţinut al Momârlanilor cu prelungiri spreBăniţa, Merişor, Crivadia şi Baru.

Valea Jiului are o lungime de la Est la Vest, adicăde la Tirici la Câmpu lui Neag, de 46 de km.

Condiţiile istorice şi aşezarea geografică au făcut săexiste mici diferenţe între tradiţiile şi obiceiurile dinsatele Văii Jiului, mai ales între Vest şi Est, deşi ValeaJiului în ansamblu reprezintă un tot unitaretnofolcloric.

Vestul Văii Jiului, mărginindu-se cu Banatul şiGorjul, a împrumutat de-a lungul timpului din acestezone şi unele obiceiuri. Estul Văii Jiului apropiatsatelor din Mărginimea Sibiului, Sebeşului,Şugagului prin convieţuirea oierilor în MunţiiParâng, Lotrului şi Sebeşului a împrumutat şi înaceeaşi măsură poate a şi exportat unele obiceiuri şitradiţii specifice, locale. Şi acum la Jina şi în alte satedin Mărginime se cântă la fluier şi se joacă jieneasca,învârtită noastră a momârlanilor, jienii de laIzvoarele Jiului de Est.

În încheiere trebuie să mărturisesc faptul că amscris această carte cu oarecare sfială şi reţinere, ca sănu-i spun chiar teamă. Mentorul meu dr. IsidorChicet, cunoscut etnolog şi scriitor, a publicat în anul2010 lucrarea Nunta în Mehedinţi, teză de doctorat laorigine, despre care un mare etnolog prof. dr. Petru

Ursache de la Iaşi afirma: „Se poatespune că după celebra lucrare a luiSimion Fl. Marian nu a mai văzutlumina tiparului o lucrare atât deconsistentă, de temeinică şi de exactăprecum studiul lui Isidor Chicet”.

Eu nu mi-am propus un studiuaprofundat despre Nuntă, aşa ca IsidorChicet, ci, doar o relatare documentdespre nunţile de altădată pentru arămâne în memoria generaţiilor viitoare,fiind departe de ceea ce a realizat el.Pentru acest lucru, după umila meapărere, Isidor Chicet ar merita prinaceastă lucrare un premiu pe măsură.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

Semne bune anul are! O nouă carte a colaboratorului nostru, Dumitru Gălăţan-Jieţ:

Nunta

SPECIALIIjoi, 5 ianuarie 2012

Impresionanta carte a profesorului Mihai Barbu, Memo-riile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire, publicată în 2011 laCraiova, Editura Autograf MJM, reprezintă efortul a maimultor ani de cercetare a arhivelor, efort care a fost încu-nunat în anul 2011 şi cu acordarea titlului ştiinţific de doc-tor. Profesorul Ion Vartic, coordonatorul tezei de doctorat,menţionează „enormul material informativ pe care îlconţine” teza de doctorat a domnului Mihai Barbu.

La două decenii de la moartea scriitorului şi de la căderea regimului comunistopera lui I. D. Sîrbu suscită un interes tot mai larg. Filologi, oameni de culturăsau simpli cititori descoperă în paginile cărţilor aflate pentru multă vreme lasertar un scriitor de o mare forţă. I. D. Sîrbu şi-a alcătuit opera, conştient, pentruposteritate, a scris-o la două mâini în speranţa unor vremuri mai bune. Şi nu s-aînşelat. Ironia face ca eliberarea mult visată să se producă la puţin timp dupămoartea scriitorului. Asemenea istoricului Procopius care oferă două versiuni,una oficială şi alta secretă, I. D. Sîrbu scrie pentru sertarul său şi pentru vremurileviitoare, mai prielnice. Diferenţa este dată de distanţa în timp. Securitatea, caorgan ce veghea şi supraveghea nu doar respectarea doctrinei comuniste, ci însăşiconştiinţa celor care ar fi putut să se împotrivească orânduirii, a confiscatprezentul scriitorului. Astăzi, arhivele C.N.S.A.S. i-au oferit domnului MihaiBarbu un bogat fond documentar adus în prim-plan. Graţie efortului său, viaţaşi opera scriitorului petrilean pot fi descoperite în cele mai mici amănunte.

Că a fost în intenţia autorului să-şi scriememoriile este neîndoielnic. Faptul estedezvăluit de editoarea lui Sîrbu, doamna MariaGraciov, în Caiete critice nr. 10-12/1995, înarticolul Sîrbu de la Craiova. Dl. Mihai Barbupreia ideea scriitorului şi o extinde făcând apella un bogat tom documentar pe care-l dezgroapă„din arhiva C.N.S.A.S., din scrisori, din scrieri,din presă, din spiritul locului şi din istoriileorale”. Dacă I.D. Sîrbu ar fi apucat să-şi scriememoriile, primele capitole ar fi fost Casa,Mama, Tata, Blaga, Partidul, Colegii, Uni -versitatea,… Puşcăria şi Craiova, precizeazăMihai Barbu. Plecând de la ideea reparaţieimorale, autorul se va apleca cu deosebită atenţieasupra acestor momente din viaţa scriitorului.

Primul capitol, „Sagrada familia”, esterezervat familiei. Autorul scoate la lumină detaliiinedite legate de strămoşii săi, împlinind astfel odorinţă nematerializată a scriitorului: „Am 65 deani, încep să mă gândesc serios la adunarea unor date precise despre mama meaîn vederea unei eventuale cărţi despre copilăria-mi fericită… Nu se poate să nugăsiţi un dascăl inimos sau un profesor localnic care să-mi comunice, foarte pescurt, câteva amănunte în legătură cu istoria şi profilul etnic al comunei Gârnic”.Gârnic este o localitate din judeţul Caraş-Severin, unde s-au stabilit familiile decehi din Boemia. Mama scriitorului, Ecaterina Glaser, este descendenta uneifamilii de cehi venite în Banat. Asemenea lui Ulise, dar lipsindu-i eroismul, Sîrbusimte nevoia unei întoarceri spre origini.

Din discuţiile cu sora scriitorului sau cu alte rude, autorul scoate la luminăamănunte tulburătoare legate de tată - Ion Sîrbu. Miner, sindicalist social-democrat, animat de spiritul dreptăţii, tatăl scriitorului nu va suporta arestareafiului şi se va stinge de supărare. Moartea tatălui, la care scriitorul nu poateparticipa fiind încarcerat, este un prilej pentru autor şi pentru cititor deopotrivăsă ia act de măsura atrocităţilor la care se deda Securitatea. Cortegiul funerarnumăra peste 3.000 de oameni, notează autorul, iar pentru a-i împrăştia,Securitatea va incendia casa natală, amendând-o apoi pe sora scriitorului cu sumade 28.000 lei pentru neglijenţă la incendii.

Astfel de amănunte au o dublă valoare. Pe de-o parte, ele conturează realitateasocială a vremii, oferă o imagine a mediului în care a trăit Sîrbu, iar pe de altăparte, ne ajută să înţelegem mai bine destinul atât de încercat al scriitorului.

Un loc aparte în cuprinsul cărţii este alocat de Mihai Barbu „matricei natale”şi spirituale: colonia, casa natală, şcoala. Asemenea mentorului său de mai târziu,Lucian Blaga, care vedea în sat matricea spirituală dătătoare de energie creativăşi de linişte în acelaşi timp, şi universul natal al lui I. D. Sîrbu este plin desimboluri. „Era, oare, Colonia petrileană o Patrie în miniatură?”, se întreabăMihai Barbu. Patria era pentru I. D. Sîrbu o Arcadia. „Se citea enorm în colonie,se cânta seara”, menţionează Sîrbu în Jurnalul... său. Surprinzător, am fi tentaţisă comentăm noi cei de astăzi pentru o colonie multietnică, minerească. Coloniaeste spaţiul matrice care l-a definit ca individ pe scriitorul I. D. Sîrbu şi la carea revenit după eliberarea din închisoare când este nevoit să lucreze ca vagonetar.Semnificaţia simbolică, importanţa spaţiului vital al coloniei transpare cel maibine în volumul Povestiri petrilene.

Dincolo de valoarea simbolică a Coloniei, un aspect important este alocatcontextului economic şi social. Grija detaliului, amănuntele cele mai diverse,sursele de informare bogate dezvăluie în spatele autorului Memoriilor… ochiuljurnalistului. Dl. Mihai Barbu a oferit cu generozitate date legate de viaţa dincolonie, de felul în care oamenii îşi duceau existenţa zilnică, informaţii legatede mină, de şcoli etc. Pe scurt, o radiografie a mediului din care provine I. D.Sîrbu. Ilustrând parcă principiul realist al empatiei dintre mediu şi personaj, I. D.Sîrbu este un produs al Coloniei. Valorile acesteia par să se fi impregnat atât detare în conştiinţa morală a scriitorului, încât nu va abdica de la ele în ciuda tuturorgreutăţilor pe care trebuie să le îndure de-a lungul vieţii sale.

Experienţa frontului este prima lecţie a istoriei trăită de scriitor. El este, dupăcum arată Mihai Barbu, citându-l pe I.D. Sîrbu, „singurul student din întreagafacultate care ca pedeapsă politică era trimis mereu pe front”. AutorulMemoriilor lui Ion D. Sîrbu contabilizează cu exactitate numărul de zile pe carescriitorul le-a petrecut pe front, şi ele nu au fost puţine: 1.042 zile. „Pedeapsapolitică” invocată de Sîrbu este cauzată de aderenţa sa la comunism, el fiindprintre puţinii studenţi ilegalişti din Universitate. Ironia face ca, mai târziu, exactcei din cauza cărora a fost trimis pe front - comuniştii - să-l persecute şi să-idistrugă viitorul. Conform datelor de evidenţă militară, Sîrbu a fost pe front întrei rânduri, fiind încorporat ca subofiţer, deşi absolvise Şcoala de ofiţeri dinCraiova. Am putea spune o a doua nedreptate. În iarna lui 1943 Sîrbu este luatprizonier, dar reuşeşte să evadeze. Marşul de 1800 de kilometri spre patria natalăeste impresionant prin efortul fizic. Curios este că Sîrbu nu-şi aduce aminte nimicdin toată această perioadă. Explicaţia o găseşte Mihai Barbu într-o scrisoare ascriitorului adresată lui N. Carandino din 22 mai 1975: „Sunt uneori stupidobsedat că nu reuşesc să-mi refac, din foarte aventuroasa mea existenţă, clipe

Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire făcută de Mihai Barbu

SPECIAL IIIjoi, 5 ianuarie 2012

cruciale: nu ţin minte cum am evadat din încercuire,de pildă, sau cum am ajuns la Jasnaia Poliana. Nu ţinminte nici măcar o zi din marşul acela de 1800 km,pe care l-am făcut în iarna lui 1943…”. Să fie oareun gest subconştient al celui care vrea să şteargă cuburetele istoria nefericită a existenţei sale? Motivaţiao oferă tot I.D. Sîrbu în aceeaşi scrisoare referindu-se la contextul general al istoriei în care el ca fiinţăindividuală nu este inclus: „istoria scrisă ar trebui săfie dincolo de memento-ul de nume, date şievenimente, un act de critică sinteză al unui timpcristalizat şi pus sub sticlă”.

Dacă de „aventura frontului” reuşeşte să scape cuviaţă, venirea la putere a comuniştilor nu-i va fi,paradoxal, de bun augur. Mihai Barbu face oradiografie admirabilă a acestor ani negri din viaţascriitorului. Ipotetic, Ion D. Sîrbu ar fi avut toatemotivele să fie „un privilegiat” al noii orânduiripolitice în care a şi crezut. Spunem acestea, cu atâtmai mult cu cât scriitorul era licenţiat în filozofie, eraun cunoscător al sistemelor filozofice, politice şisociale imaginate de-a lungul istoriei. Or, aderenţa lavalorile marxiste n-a fost întâmplătoare. Dar de lautopie la ideologie există totdeauna o ruptură. Istorias-a întors încă o dată împotriva sa. Nu doar că Sîrbunu a fost „un privilegiat”, ba din contră a suferit pestemăsură.

Este îndepărtat de la catedra universitară alături demarii săi profesori - Lucian Blaga, Liviu Rusu -, undear fi promis o strălucită carieră. Paginile care descriuîntâlnirile dintre Ion D. Sîrbu şi Blaga sunt incitante.Ele dezvăluie pe de-o parte afinităţile intelectuale alediscipolului, preţuirea pe care poetul i-o acorda, darşi dispreţul comuniştilor faţă de oamenii de cultură.

Cea mai dramatică perioadă a existenţei lui Sîrbueste legată de anii de detenţie.

Prima condamnare la un an de închisoarecorecţională pentru omisiune de denunţ relevăbrutalitatea cu care statul îţi anihila presupuşiiopozanţi. A gândi doar sau a-ţi exprima punctul devedere divergent faţă de linia partidului erau păcatesuficiente pentru ca autorităţile comuniste să tepedepsească exemplar - cu câteva excepţii. Sîrbulucra pe atunci alături de colegul şi prietenul său depe vremea studenţiei, Ştefan Aug. Doinaş, la revistaTeatrul din Bucureşti. Vina lui Sîrbu e aceea că aasistat la o discuţie în redacţia ziarului unde MarcelPetrişor, prietenul lui Doinaş, face mai multeafirmaţii ostile la adresa regimului, acestea şi pefondul revoluţiei studenţeşti din Ungaria. Curios estecă Ştefan Aug. Doinaş are în acest proces doarcalitatea de martor, iar Marcel Petrişor estecondamnat la 25 ani de închisoare.

A doua condamnare a scriitorului este şi maiabsurdă. Dar pentru autorităţile comuniste absurdulreprezenta o stare de normalitate. Sîrbu estecondamnat pentru că ar fi scris o „piesă cu caracterreacţionar”. Este vorba despre Sovromcărbune, opiesă scrisă cu 7 ani în urmă şi care nici măcar nu seafla la dosar. Aceste detalii nu au constituit unimpediment în enunţarea sentinţei. Ironia face ca unalt prieten apropiat din anii studenţiei şi cerchist, IonNegoiţescu, să fi contribuit la condamnarea sa.

Ceea ce putem remarca aici este grija pentrudetaliu a lui dl. Mihai Barbu. Amănuntele ineditesunt dezgropate din arhivele Securităţii/ C.N.S.A.S.Paginile de interogatoriu stau mărturie abuzurilor pecare autorităţile le comiteau faţă de cei care aveaucurajul să gândească altfel. Mai mult, deşi procesele

verbale nu menţionează astfel de aspecte ascunse cugrijă, putem deduce presiunea psihică şi fizică la careerau supuşi cei anchetaţi, interogatoriile fiind luatepe parcursul a mai multor ore.

Un capitol aparte este rezervat experienţei

carcerale. Mihai Barbu face aritmetica detenţieiscriitorului. Potrivit acestuia, Ion D. Sîrbu a petrecutîn închisoare 5 ani, 4 luni şi 20 de zile. Sîrbu treceprin mai multe închisori comuniste: Jilava, Gherla,Salcia, Periprava, Giurgeni. Anii de detenţie sunt cusiguranţă cei mai întunecaţi din existenţa scriitorului.Chiar dacă Sîrbu nu a relatat niciodată nici familiei,nici prietenilor despre această perioadă, dl. MihaiBarbu reface prin documente istoria închisorilorcomuniste. Atrocităţile, abuzurile, umilinţele,foamea, lipsa asistenţei medicale, starea deanimalitate la care erau aduşi deţinuţii sunt motivemai mult decât elocvente pentru a înţelege refuzul luiIon. D. Sîrbu. Şi cu toate acestea, el povesteşte.Operele sale recuperează sub formă literarăexperienţa trecută sub tăcere.

După eliberare, la 6 februarie 1963, Sîrbu esteexclus „din societate” şi este nevoit să se întoarcă laPetrila, „în mina strămoşilor săi”. Urmează operioadă în care Sîrbu încearcă să se regăsească pesine. Dincolo de preocuparea pentru detalii, MihaiBarbu lasă să se desprindă durerea sufletească a celuicare ajuns la vârsta de 43 de ani, nu doar că a pierduttotul, dar se întreabă retoric: „Cine sunt eu? Ce rostmai am în lume? Ce am făcut în viaţă?”

Un loc aparte în ansamblul Memoriilor… îl ocupăcapitolele care se referă la contactul indirect dintreIon D. Sîrbu şi Securitate. Prin mijloacele specificeorganelor de supraveghere, viaţa scriitorului, stabilitacum în Craiova, este permanent invadată: de latelefonul care îi este supravegheat, la corespondenţă,la mijloacele T.O. de supraveghere sau informatori.Nimic nu trebuie să le scape ochiului şi timpanuluivigilent. Materialul documentar este impresionantprin conţinut. El nu rămâne la forma „brută” anotelor informative date de Securitate. Dl. MihaiBarbu se dovedeşte un laborios comentator, face

trimiteri largi la contextul social, la viaţa scriitorului,la persoanele cu care acesta intră în contact, laprietenii şi falşii prieteni ai scriitorului, la apropiaţi.Rezultatul este desigur cel aşteptat de cititor, caredescoperă amănunte neverosimile, incitante inclusiv

despre viaţa privată a scriitorului, despre avatarurilescriitoriceşti şi lupta cu cenzura. De altfel, acestepagini ocupă un loc însemnat în ansamblulMemoriilor….

Nici incursiunea în Europa Occidentală ascriitorului nu este trecută sub tăcere. În ciudatentaţiei libertăţii, Sîrbu este prizonierul definitiv al„funcţiunilor sale spirituale”, după cum va mărturisiîn Jurnal… Cele trei luni petrecute în Vest sunt unprilej de a se cunoaşte, după cum mărturiseşte într-oscrisoare către familia Boeriu. Şi în acest exerciţiude luciditate recunoaşte că nu poate „gândi decât înlanţuri, prin lanţuri contra lanţurilor”. Sîrbu rămâneprizonierul „spaţiului mioritic” (ca să folosim osintagmă a mentorului şi dascălului său), care, înciuda tuturor dramelor provocate, îi oferă în manierădialectică sursa inspiraţiei.

Deşi opera sa nu a văzut prea des lumina tiparuluiîn timpul vieţii scriitorului, acesta, consecvent unuiimpuls interior, a continuat să scrie până în ultimeleclipe ale vieţii. Într-o scrisoare din 29 septembrie1987 trimisă prietenului său şi în acelaşi timpautorului, peste ani, al Memoriilor…, Sîrbu facebilanţul vieţii sale scriitoriceşti, menţionând lipsa a17 ani din inventarul carierei sale literare. „Durerosulşi tragicul amurg” pe care îl presimţea a venit dinpăcate mult prea devreme după 2 ani, pe 17septembrie 1989. Că nu a putut recupera toţi cei 17ani pierduţi din viaţa sa literară o ştim prea bine.Ceea ce constatăm este că după dispariţia sa literaturade sertar a scriitorului a fost recuperată şi aşezată lalocul ei bine-meritat, iar reconstituirea în genul celeifăcute de Mihai Barbu nu poate decât să întregeascăşi să adâncească imaginea de ansamblu a scriitoruluiIon D. Sîrbu.

Cristian LUNEL(Vatra veche, Târgu Mureş, nr. 12/ 2011)

SPECIALIVjoi, 5 ianuarie 2012

S-a trezit ca în fiecare dimineaţă din ultimii ani, cuinima bătându-i puternic în piept şi în frunte, chinuitde frământări pe care nu reuşea să le înţeleagă. Înfiecare dimineaţă din ultimii treizeci de ani se trezeacu gândurile împrăştiate, ori amestecate cu frânturidin visele aproape aceleaşi, mereu la fel visa,profund, colorat, îmbrăcat în fulgerele nopţii.

S-a trezit şi s-a ridicat ca întotdeauna în capuloaselor şi în coate, căutându-se ca în fiecaredimineaţă obişnuită în aşternut, adică în pat,realizând tot ca în fiecare dimineaţă că este alt om înaltă zi, stare încă neexplicată, stare neclară.

Nu-i plăcea să stea mult timp întins în pat, nu-iplăcea să doarmă, îşi repeta cu hotărâre că omul puspe fapte în somn se plictiseşte, mai corect nu facemai nimic, cel mult se odihneşte, fapt pe care el şi-lpropusese, ca activitate susţinută pe cealaltă lume, înaltă viaţă… De ce să dormi pe lumea asta, când habarnu ai de dimensiunile timpului vieţii de apoi, cea descădelniţată de preotul Negoi? Aceste gânduri făceagreşeala de a le împărtăşi celor din jur, adică numaiacelora pe care îi considera demni de a sta cu el devorbă, la „schimburi de idei”, mulţi oameni maturişi serioşi, care ascultau spusele sale cu atenţie, lecomentau între ei cum considerau de cuviinţă şi înscurt timp uitau totul, ca pe atâtea ale vieţii, care auîncărcături mai puţin serioase, sau care nu stârnescinteres major sau de impact social evident.Concetăţenii, obişnuiţi cu vorbele lui răsucite şi cugreutăţile de tot felul, afişau întâi o figură preocupată,interesată în dialog, apoi îşi goleau privirile şi în scurttimp mutau gândurile…

E adevărat, Milu vorbea mult, îiplăcea să argumenteze, să explice cunenumărate detalii, era deformaţia luiprofesională, încă era stăpânit de multeale dascălului, aşa cum avea plăcereamersului pe jos şi a urcării pe cărărilemunţilor, ori de a admira fără oprirecerul, apucături care nu îl oboseau, badin contră! Cei prinşi în capcană uneorise amuzau tacit, îşi făceau cu ochiigesturi înţelegătoare, adică „lasă-l,dom’le, aşa e cu rutina catedrei”, însă îlconsiderau ca pe unul de-al lor, degaşcă, mai alea că profesorul eradarnic: savurau cu plăcere ţuica lui dinprune, nici prea moale, nici prea tare,curată şi gustoasă, păstrată peste an înbutoaie din lemn dulce; alteori îşiastâmpărau setea cu trânc gustos şisifonat, acidulat în vase cioplite dintrunchiuri foarte groase, trânc făcut dinmere de mai multe soiuri, toatepădureţe, licoare de tăria berii,răcoritoare, sănătoasă, pe care oîndulcea cu miere de regulă polifloră.

Îşi întinse din nou trupul în lungulpatului şi, exerciţiu repetabil matinal,îşi întări pe rând muşchii braţelor,picioarelor, apoi de pe întregul corp,parcă pentru a-i verifica. Obişnuia săse frece cu palmele peste tot, să seplesnească peste locurile amorţite, săstea „în pod” cu faţa în sus, să executeflotări, genuflexiuni, alte mişcări în

forţă, făcute cu convingerea că aşa păstra mobilitateatrupului, de care mereu avea nevoie şi care nu eradeparte de adevăr. În dimineaţa aceea făcu una dintremişcări, rotindu-se către marginea patului, aşa puteasă plimbe privirile prin întreg interiorul camerei saledin casa bătrânească a Tăienilor. De altfel, nevoia dea se roti în pat era un fel de continuare a rotiriinocturne, din vise, mai bine zis o continuare adrumului pe care îl pornea pe Cărarea Regilor, de pela izvoarele Orăştioarei, parcurgerea unui traseu caretrecea peste masivele Şurean, Parâng, Straja…

Se aşeză pe marginea patului, căută cu picioareletălpicile vechi, din lemn striat, prinse în curele depiele, papucii lui de casă, şi încercă să-şi trimităprivirile afară, prin cele trei ferestre, două mari şi unamică: zorii erau îmbrăcaţi în nori scămoşaţi şi ceaţăîn fuioare, ziua se lupta cu noaptea, ştia că-nechinocţiul toamnei plouase îndelung, Pârâul Cheilorcântase pe mai multe tonuri, pe mai multe corzi, dupăcantitatea de apă slobozită spre Taia. Erasemiîntuneric în casă, dar el părăsi pe dată pornireade a folosi întrerupătorul, „mi se pare că duminicaviitoare se trece pe meridianul normal, se trece la orade iarnă, e nevoie de mai multă lumină la începutulzilei, să mă ierte Ăl de Sus şi poporul nostru, cred căe nevoie de mai multă lumină în toţi ai noştri şi întoate, mai ales undeva sub frunte”, se putea descoperioricum, ştia că tot numitul Milu era, chiar dacăaltcumva deşteptat, altcumva scos din viseleprăpăstioase ale nopţii. Probabil va fi mai bine pentrufemei dimineaţa, îşi mai zise, mâinile lor sunt mai

harnice în a căuta bărbatul sub cearceaf în zori, elesunt mai fierbinţi după visele cu pante profundafrodisiace, până şi erecţia „hodinită” a soţilor sauamanţilor tot lor le face mai bine… Dar, dincolo detoate aceste rătăciri ale burlacului mereu în căutarede, cum să-şi zică?, adevărul era că munteanuldintotdeauna era tentat să aştepte în culcuşul cald,odihnitor, să se ridice roua rece a dimineţii, să sealeagă ziua în vreun fel, să ştie omul ce va avea defăcut, să se aleagă şi gândurile sale, să selimpezească.

Prin urmare, după ce aşeză striurile din lemn subtălpi, trimise privirile prin ferestre, se miră cădreptunghiurile celor mari erau mai luminoase decâtpătratul geamului mic, se miră şi atât, de mai mulţiani trecea peste cele mai puţin fireşti cu un fel demăreţie ignorantă, cum să i se pară cele lumeşti, cumsă intre din nou în partea cotidiană, să zicem, a vieţii,după zguduitoarele, puternicele impresii trăite dupămai multe ore de lectură nocturnă din jurnalele defamilie, ale bunicului şi tatălui său, ambii trecuţi cutrupurile în lumea de dincolo, lumea pe care mulţicredeau că este o lume a celor drepţi?

Deci, o lume a celor drepţi şi alta a celor strâmbi,cum adică ?

Zâmbi şi propti tavanul din lemn afumat cupalmele, ştia că lumea din jur, viaţa de pe pământ,erau turnate în curioase forme ale existenţei, undebinele se luptă cu răul perpetuu, unde trebuie să spui„da” având în gând pe „nu”, unde toate curgeau într-un sens încă aflat în umbră, chiar în întuneric şiunde de cele mai multe ori ţi se recomanda „să crezişi să nu cercetezi”, zâmbi şi îşi întinse oasele câtputu, zâmbi în penlumina aceea năvălită în camerăca de pe alt tărâm.

xxx

„Cuvântul este Omul” era scris pe fiecare dintrecele două caiete cu coperţi groase, lustruite subîndelungă folosinţă. Era o propoziţie simplă, scurtă,Milu ştia că omul se deosebeşte de celelalte vietăţiale pământului tocmai prin folosirea cuvântului camijloc de semnalizare.

„Cine nu are cuvânt, nu e om!”, ar fi scrisaltcineva, radical, însă Tăienii, în general, dincolo destarea în care le sărea repede muştarul şi brişca de lacurea, stare de nedreptate sau de punere în cumpănăa mândriei, demnităţii ori a orgoliului, Tăienii,precum se ştie, erau printre cei mai de înţeles dintremomârlani, dintre munteni, dintre toţi oamenii.

Cel de-al treilea Tăian, care se apucase să scrieîntr-un jurnal, era totodată prins în scriitură, adicăfăcea parte din ea, făcea parte din adevăr şi înţeles,adică din istorie, fapt consemnat de înaintaşilimpede, ca orice vorbă aşezată a poporului nostru:„las cu limbă de moarte”, spusă care, în cele douăjurnale devenise „las cu limbă de moarte şi în scris”.

Şi ce să însemne „prins în scriitură” altceva decâtobligaţia pe care Tăianul o moştenea, cea de a facelumină în toată zona momârlănească, de a cercetaîncă o dată, cu atenţie, ce urlet scoate lupul prins înstindardul dacilor, ori ce hrăneşte lupoaica aflată înlegenda întemeierii Romei.

Ioan Dan BĂLAN

Fragment de roman:

Puterea Cuvântului

Ioan Dan Bălan, tablou de C. Câmpeanu