ziarul vaii jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

16
CMYK JOI 10 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 824 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:18 Apus: 17:13 Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe! MARCĂ ÎNREGISTRATĂ R Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3534 lei 1$ = 3,1855 lei 1₤ = 5,0947 lei Ziarul Vãii Jiului Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la [email protected] KAPITAL TV selectează în vederea angajării un REDACTOR pentru de- partamentul de ştiri. Experienţa în domeniu poate constitui un avantaj. Cei interesaţi sunt invitaţi să trimită CV către e-mail [email protected]. Numai candidaţii consideraţi eligibili vor fi contactaţi. Vă mulţumim. PAGINA 7 PAGINA 6 PAGINA 7 PAGINA 3 PAGINA 2 JANDARMII CU OCHII PE PENSIONARI, Pensionarii cu ochii pe revendicări VULCAN La 14 ani, minge de ping-pong pe masa autorităţilor LA UN AN DE EMISIE KAPITAL FM ŞI 100 DE ZILE DE EMISIE KTV, Kapitaliştii au câştigat premii de mii de lei Întâmplare adevărată cu nişte alde Dorei Primarul Dănuţ Buhăescu este în aşteptarea rezultatului anchetei Primarul-turnător Lupaşcu, edilul anapoda, nu se dezminte! Continuă seria de licitaţii suspendate / anulate de la Primăria municipiului Lupeni Atitudinea delăsătoare a găştii primarului Resmeriţă afectează la modul cât se poate de serios interesele cetăţenilor de rând şi întârzie modernizarea celui mai ponosit municipiu din Valea Jiului. Marile proiecte, de care Lupeniul are atâta şi atâta nevoie pentru a depăşi pragul de cel mai ponosit municipiu din Vale, întârzie să fie puse în practică. Şi nu din vina guvernu- lui, de culoare politică opusă celei a pri- marului în exerciţiu. Guvernul şi-a făcut, pe măsura posibilităţilor zilelor în care trăim, datoria faţă de Lupeni: a dat ocazia edililor locali să acceseze proiecte pentru moderni- zarea localităţii. Drumuri, poduri, reabilitarea Palatului Cul- tural, dezvoltarea infrastructurii turistice - toate aceste proiecte ar fi putut fi deja de- marate la concret, spre beneficiul localităţii, al cetăţenilor din Lupeni şi ar fi confirmat astfel promisiunile electorale ale lui Resmeriţă. Din nefericire, şi sunt deja câteva luni de zile de când tratăm subiecte ce se învârt în jurul aceluiaşi aspect, chiar Primăria mu- nicipiului Lupeni, prin dezinteresul (lipsa de pricepere ori reacredinţă) din partea edilului-turnător Resmeriţă, întârzie în- ceperea proiectelor atât de aşteptate. În ultimele luni, licitaţiile pentru proiectele anterior menţionate au fost suspendate, anu- late, reluate şi iar suspendate. Motivele se învârt, mereu şi mereu, în jurul aceluiaşi aspect: documentaţiile scoase la mezat de administraţia publică locală conţin, de fiecare dată, condiţii discrimina- torii, demne să favorizeze pe faţă potenţialii lor ofertanţi. Şi asta se poate întâmpla din mai multe motive: ori funcţionarii sunt tâmpiţi, ceea ce nu e cazul, ori există intere- sul de a favoriza anumite firme ori grupuri de firme. Cert este că, deşi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a se- sizat în repetate rânduri faptul că solicitările autorităţii contractante au fost dispro- porţionate, abuzive, discriminatorii ori de-a dreptul ilegale, anulând în mai multe rân- duri licitaţiile pentru execuţia marilor proiecte, gaşca lui Resmeriţă revine mereu în penibila postură de a face rahatul praf. Şi, ca de fiecare dată, aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri în ultimele luni, scoate documentaţii de atribuire tot cum vor ei, ăştia din gaşca turnătorului. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a publicat ieri o nouă contestaţie (mai ştie oare, cineva, a câta în ultimele luni?) cu referire, de data asta, la contractul privind reabilitarea Palatului Cultural Lu- peni. La fel ca de fiecare dată, CNSC tre- buie să îşi asume rolul de arbitru între ofertanţi şi autoritatea contractantă care or- ganizează licitaţii contestabile / anulabile pe bandă rulantă. Citiţi, în argumentaţia din facsimilul (care prezintă un fragment din contestaţia publi- cată de SEAP) de mai sus, cam cât i-a dus capul (sau interesul) pe cei de la Primăria municipiului Lupeni. Pe zvj.ro, puteţi lec- tura integral contestaţia, în galeria foto a prezentului articol. Alte comentarii sunt, credem, de prisos. Cătălin DOCEA

Upload: ziarul-vaii-jiului

Post on 09-Mar-2016

228 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

CMYK

JOI10 noiembrie 2011

Anul IVNr. 82412 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:18Apus: 17:13

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3534 lei1$ = 3,1855 lei1₤ = 5,0947 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la [email protected]

KAPITAL TV selectează în vedereaangajării un REDACTOR pentru de-partamentul de ştiri. Experienţa în

domeniu poate constitui un avantaj.Cei interesaţi sunt invitaţi să trimităCV către e-mail [email protected] candidaţii consideraţi eligibili

vor fi contactaţi. Vă mulţumim.

� PAGINA 7

� PAGINA 6

� PAGINA 7

� PAGINA 3

� PAGINA 2

JANDARMII CU OCHII PE PENSIONARI,

Pensionariicu ochii perevendicăriVULCAN

La 14 ani,minge deping-pongpe masa autorităţilor

LA UN AN DE EMISIE KAPITAL FM ŞI 100 DEZILE DE EMISIE KTV,

Kapitaliştiiau câştigatpremii demii de lei

Întâmplareadevăratăcu niştealde Dorei

PrimarulDănuţBuhăescueste înaşteptarearezultatuluianchetei

Primarul-turnător Lupaşcu, edilul anapoda, nu se dezminte!

Continuă seria de licitaţiisuspendate / anulate de laPrimăria municipiului Lupeni� Atitudinea delăsătoare a găştii primarului Resmeriţă afectează la modul

cât se poate de serios interesele cetăţenilor de rând şi întârzie modernizareacelui mai ponosit municipiu din Valea Jiului.

Marile proiecte, de care Lupeniul are atâtaşi atâta nevoie pentru a depăşi pragul de celmai ponosit municipiu din Vale, întârzie săfie puse în practică. Şi nu din vina guvernu-lui, de culoare politică opusă celei a pri-marului în exerciţiu. Guvernul şi-a făcut, pemăsura posibilităţilor zilelor în care trăim,datoria faţă de Lupeni: a dat ocazia edililorlocali să acceseze proiecte pentru moderni -zarea localităţii. Drumuri, poduri, reabilitarea Palatului Cul-tural, dezvoltarea infrastructurii turistice -toate aceste proiecte ar fi putut fi deja de-marate la concret, spre beneficiul localităţii,al cetăţenilor din Lupeni şi ar fi confirmatastfel promisiunile electorale ale luiResmeriţă.Din nefericire, şi sunt deja câteva luni dezile de când tratăm subiecte ce se învârt înjurul aceluiaşi aspect, chiar Primăria mu-nicipiului Lupeni, prin dezinteresul (lipsade pricepere ori reacredinţă) din parteaedilului-turnător Resmeriţă, întârzie în-

ceperea proiectelor atât de aşteptate.În ultimele luni, licitaţiile pentru proiecteleanterior menţionate au fost suspendate, anu-late, reluate şi iar suspendate.Motivele se învârt, mereu şi mereu, în jurulaceluiaşi aspect: documentaţiile scoase lamezat de administraţia publică localăconţin, de fiecare dată, condiţii discrimina-torii, demne să favorizeze pe faţă potenţialiilor ofertanţi. Şi asta se poate întâmpla dinmai multe motive: ori funcţionarii sunttâmpiţi, ceea ce nu e cazul, ori există intere-sul de a favoriza anumite firme ori grupuride firme. Cert este că, deşi Consiliul Naţional deSoluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a se-sizat în repetate rânduri faptul că solicitărileautorităţii contractante au fost dispro-porţionate, abuzive, discriminatorii ori de-adreptul ilegale, anulând în mai multe rân-duri licitaţiile pentru execuţia marilorproiecte, gaşca lui Resmeriţă revine mereuîn penibila postură de a face rahatul praf.

Şi, ca de fiecare dată, aşa cum s-a întâmplatîn mai multe rânduri în ultimele luni, scoatedocumentaţii de atribuire tot cum vor ei,ăştia din gaşca turnătorului. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice(SEAP) a publicat ieri o nouă contestaţie(mai ştie oare, cineva, a câta în ultimeleluni?) cu referire, de data asta, la contractulprivind reabilitarea Palatului Cultural Lu-peni. La fel ca de fiecare dată, CNSC tre-buie să îşi asume rolul de arbitru întreofertanţi şi autoritatea contractantă care or-ganizează licitaţii contestabile / anulabile pebandă rulantă.Citiţi, în argumentaţia din facsimilul (careprezintă un fragment din contestaţia publi-cată de SEAP) de mai sus, cam cât i-a duscapul (sau interesul) pe cei de la Primăriamunicipiului Lupeni. Pe zvj.ro, puteţi lec-tura integral contestaţia, în galeria foto aprezentului articol. Alte comentarii sunt, credem, de prisos.

Cătălin DOCEA

Page 2: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Marşul se va desfăşura pe următorul itine -rariu: Piaţa Victoriei - Bulevardul 1 Decembrie 1918 - Str. Horea - Bulevardul1 Decembrie 1918 - Str. Timişoarei - CNHPetroşani - Bulevardul 1 Decembrie 1918 -Casa de Cultură. La finalul marşului, orga-

nizatorii adunării publice vor prezentarevendicările în faţaCasei de Cultură dinmunicipiul Petroşani.Pensionarii mineri dinValea Jiului cer sub-venţionarea plăţii energiei electrice, con-

form Contractului Colectiv de Muncă, şisubvenţii la căldură. În faţa CNH mineriivor să se întâlnească neapărat cu conduce -rea şi să pună la punct unele lucruri legatede revendicările lor. Este al treilea an con-

secutiv în care pensionarii mineri ies înstradă la Petroşani.Jandarmii hunedoreni vor asigura ordineapublică pe timpul desfăşurării marşului deprotest. Participanţii la protest se vor de-plasa pe partea carosabilă, pe o bandă decirculaţiei, în sensul de mers, conformitinerariului prezentat anterior. Având învedere acest aspect, pentru desfăşurarea înbune condiţii a marşului de protest şi pen-tru a evita ambuteiajele, se recomandăparticipanţilor la trafic ca să evite să circule pe străzile enumerate anterior înintervalul orar 10:00-13:00.

Jandarmii cu ochii pe pensionari,

Pensionarii cu ochii perevendicări

Participaţi la campaniaCONTROLEAZĂ-ŢI DIABETULVă reamintim că reprezentanţii Federa -ţiei Asociaţiilor Diabeticilor din Româniavor organiza în 19 oraşe din ţară cam-panii de testare a populaţiei, cu ocaziaZilei Mondiale a Diabetului (14 noiem-brie). Unul dintre oraşele gazdă ale cam-paniei este Petroşaniul.Campania va fi organizată de AsociaţiaVis-Speranţă-Realitate din Petrila la sediulPrimăriei Petroşani. Scopul acestei zile,marcate pe plan mondial, este de informareşi educare cu privire la importanţa pre-venţiei diabetului. Această zi mai are rolulde a implica autorităţile locale în lupta îm-potriva diabetului, implicarea comunităţiiprin sloganul Controlează-ţi diabetul.Printre oraşele în care va fi demarată cam-pania se numără: Constanţa, Galaţi, Resiţa,Timişoara, Deva, Petroşani, Zalău, Baia-Mare, Târgu-Mureş.

Şi la PetroşaniCAMPANIA DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CANCERU-LUI PULMONAR SE DUCEÎn perioada 21-30 noiembrie, laPetroşani se desfăşoară o campanie deluptă împotriva cancerului pulmonar.Campania este derulată de LigaRomână de Cancer, beneficiind de sprijinul Euromedic România şi Roche România.În acest sens, prin intermediul EuromedicRomânia, sunt realizate 600 de radiografiipulmonare gratuite. 150 dintre acestea vorfi realizate la centrul Euromedic dinPetroşani. Radiografiile se efectuează în

baza voucherelor disponibile pe site-urilewww.invingemcancerul.ro, www.romaniancancerleague.org şiwww.euromedic.ro. Aici, cei interesaţi sepot înscrie la campanie, lăsându-şi numeleşi adresa de e-mail, primind prin poştaelectronică un voucher. De asemenea, vorfi programaţi, în perioada 21-30 noiem-brie, pentru efectuarea investigaţiei. Pentrucare este recomandată obţinerea unui biletde trimitere de la medicul de familie. Unbilet de trimitere simplu, nu din celefolosite pentru investigaţii decontate deCasa de Asigurări de Sănătate. Prin aceastăcampanie se urmăreşte depistarea precocea cancerului pulmonar.

La Petroşani,CURĂŢENIA DE PRIMĂVARĂ SE FINALIZEAZĂ… TOAMNA

Ieri, pe străzile centrale ale Petroşani-ului, angajaţii Retim au muncit de zorla toaletarea arborilor ornamentali.

Coroana amplă a acestora a fost tăiată,pentru ca la primăvară să înmugurească.De fapt, este continuată curăţenia în-cepută în… primăvară. Acţiunea va con-tinua şi pe alte străzi ale Petroşaniului. Înparalel cu toaletarea zonelor verzi, carecuprindea atât tăierea crengilor uscate,

cât şi strângerea frunzelor uscate, s-a trecutşi la plombarea gropilor, care luaseră dejaproporţii pe unele artere din oraş. Ediliidoresc ca prin astfel de acţiuni lunile deiarnă să treacă fără prea mari probleme.

Pagină realizată de Alina PIPAN

Astăzi, 10 noiembrie 2011, începând cuora 10:00, pensionarii din Valeprotestează. Nu chiar toţi, ci doar ceidin Liga Sindicatului PensionarilorMineri Valea Jiului Petroşani.

Page 3: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

La 30 septembrie, publi-cam cazul unei fetiţe de 14ani din Vulcan, care a fugitde-acasă, pentru că eraterorizată de mama ei. Aşaa ajuns la bunica ei. Care aprimit-o şi a anunţat poliţiacă minora se află în grija ei.Până la intervenţia poliţieişi a reprezentanţilor Asistenţei Sociale Vulcan,bunica a ascultat celespuse de Mădălina,nepoata ei. Micuţa spuneacă nu mai poate locui cumama ei, deoarece esteplină de păduchi, neîngrijităşi mai tot timpul jignită. Bamai mult, mama ei vineacasă cu bărbaţi, cu carese culcă chiar în garsonieraîn care locuieşte cu ceipatru copii minori.

Tatăl - decis să-şi recapetefiica Am decis să reluăm şi să dezbatem pelarg acest caz, după ce familiaMădălinei a apelat la noi. Mădălinalocuieşte în continuare cu mama ei,pentru că aşa a decis Protecţia CopiluluiVulcan, serviciu condus de ElenaCuşnariuc. Între timp, alarmat de stareafiicei lui, tatăl minorei, de mult divorţatde mama ei, a decis să ceară în instanţătutela acesteia. Între timp, minora esteobligată să stea cu mama ei. De aceeafuge în permanenţă la bunica ei, în carevede singura alinare.Ziarul Văii Jiului a solicitat ServiciuluiPublic de Asistenţă Socială Vulcan şiInspectoratului de Poliţie al JudeţuluiHunedoara date concrete despre acestcaz. Între timp, datele de la inspectoratau sosit, dar cele de la asistenţa socialănu. Încă le aşteptăm. Vă prezentăm pescurt declaraţia bunicii, Elena Trîncu, aunuia dintre unchii fetiţei şi răspunsuloficial al poliţiei. Tratăm acest caz, însperanţa că Mădălina va avea o viaţămai liniştită. Atât ea, cât şi fraţii ei maimici.

Povestea MădălineiMădălina are o poveste de viaţă nu preafericită. Când era minoră, mama ei arămas însărcinată cu Mădălina. Bunica,Elena Trîncu, recunoaşte că dintre toţicopiii ei (adică două fete), niciunul nu afost foarte cuminte. Când Maria, fiicaei, ce are cum 32 de ani, a rămas

însărcinată, tatăl copilului, Romică, apromis că o ia de nevastă. Aşa s-aîntâmplat. Numai că Mariei nu-i plăceasă fie mamă pentru Mădălina şi nevastă.I-a plăcut în schimb un alt bărbat, dinjudeţul Gorj, pentru care l-a părăsit peRomică. Cu acela a făcut alţi doi copii.O fată - care a rămas tot pe numeleprimului bărbat, pentru că, până anăscut-o, nu apucase să se declaredivorţul - şi un băiat. A plecat la scurttimp şi de la soţul din Gorj, pentru că nus-a înţeles cu el. Dar nu a divorţat legal.Prin urmare, cel de-al patrulea copil îipoartă numele, dar nu este al lui. Nu seştie exact al cui este. Toate acestesuişuri şi coborâşuri din viaţa fiiceiElena Trîncu le-a trăit pe îndelete,deoarece, de fiecare dată, a trebuit săsară în ajutorul fiicei ei. După ce a venitde la Gorj, Maria s-a instalat înapartamentul mamei cu cei trei copii.Apoi a rămas însărcinată cu al patrulea.Bunica, înglodată în datorii, şi-a vândut

apartamentul, luându-şi o garsonieră. Înacea garsonieră locuiau ea, fiica ei, şicei patru nepoţi. Din partea primăriei,Maria, fiind mamă cu patru copii, darfără niciun venit, a primit o garsonierăseparată. Acolo şi-a lăsat copiii cubunica, şi a plecat în Italia. Când aplecat era plină de datorii. De-acolo aînceput să trimită bani. Şi-a acoperit maiîntâi datoriile, apoi a început săplătească facturile care se strângeauvrac. Între timp, cel mai mic dintrecopii, în vârstă de 5 luni, s-a îmbolnăvitgrav. A fost internat la Spitalul deUrgenţă din Petroşani, apoi a fost trimisla Timişoara. Cu el acolo a stat unchiullui, tot el i-a şi plătit medicamentaţia.Mama copiilor nu a venit în ţară decâtmult după ce acesta a fost externat.Revenită în ţară, şi enervată dereproşurile mamei ei, Maria a dat-o peElena Trîncu afară din casă şi i-ainterzis să-i mai treacă pragul. Un pascare i-a adus pe copii la exasperare.Practic, ei fuseseră crescuţi de bunică.Iar mama nu ştia cum să aibă grijă de ei.Fetiţa de 14 ani, Mădălina, nemaiputândîndura felul în care se poartă mama ei

cu ea, a fugit la bunica ei, implorând-omereu să o ia la ea. „Nepoata mea mi-apovestit cu o jigneşte mama ei mereu,cu o face curvă, şi îi spune că se culcăcu unchi-su’. Tocmai de aceea i-am şiscos fetei certificat medico-legal, săvadă autorităţile că este virgină. Nu îşiîngrijeşte copiii, a ajuns Mădălina lamine plină de păduchi, nemâncată şimurdară. Mă implora să nu o mai ducacasă, că mama ei nu le dă de mâncareşi îi tot pedepseşte. În plus, îşi aducebărbaţi acasă şi stă cu ei de faţă cucopiii. Eu am fost mereu la poliţie săvadă şi ei prin ce trece fata, dar de laProtecţia Copilului o tot duc înapoi lamamă. Romică, tatăl fetei, a făcutcerere în instanţă să-şi ia fata. Dar fiică-mea nu vrea să i-o dea. Mi-e teamă caMădălina să nu facă vreun gestnecugetat, pentru că spune mereu că eanu mai poate trăi cu mama ei. Mai binese aruncă de pe bloc”, ne povesteştebunica.

Poliţia a constatat „Situaţia minorei B.M.M., în vârstă de14 ani, din Vulcan, a fost sesizatăPoliţiei Municipiului Vulcan la data de06.05.2011 de către bunica maternă,care a reclamat faptul că fiica sa, MariaS., de 32 de ani, mama minorei, îiagresează fizic, în mod repetat, pe ceipatru copii minori ai săi, cărora nu leoferă condiţii decente de trai, faptsesizat deopotrivă şi S.P.A.S. Vulcan. Încauză a fost întocmit dosar penal sub

aspectul săvârşirii infracţiunii de loviresau alte violenţe, dosar aflat în lucru lanivelul Poliţiei Municipiului Vulcan. Cuprivire la situaţia semnalată s-acolaborat cu reprezentanţii S.P.A.S.Vulcan, în prezenţa cărora s-au derulattoate procedurile care au implicatprezenţa minorei în cauză şi a fraţiloracesteia. Menţionăm faptul că, în datade 17.07.2011, ora 23:35 şi 26.09.2011,ora 17:30, MARIA S. a sesizat PoliţiaMunicipiului Vulcan cu privire laplecarea voluntară de la domiciliu afiicei sale, minora B.M.M., aceasta fiinddepistată cu promptitudine la domiciliulbunicii materne şi încredinţată mameisale, întrucât D.G.A.S.P.C. Hunedoara astabilit în data de 11.07.2011 căresponsabilitatea creşterii şi îngrijiriiminorei revine numitei MARIA S., încalitate de mamă şi reprezentant legalal minorei. Situaţia minorei B.M.M. seaflă în atenţia Poliţiei MunicipiuluiVulcan, aceasta fiind stabilită momentanla domiciliul mamei, la JudecătoriaPetroşani, jud. Hunedoara, existând perol o acţiune civilă depusă de către tatălminorei, Romică B., pentruîncredinţarea custodiei minorei”,explică Bogdan Niţu, purtător de cuvântIPJ Hunedoara.Vom reveni cu mai multe amănunte,după ce vom avea şi datele de laProtecţia Copilului Vulcan.

Alina PIPAN

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1,lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011 3SOCIAL

www.zvj.ro

Vulcan

La 14 ani, minge de ping-pong pe masa autorităţilor� Terorizată de mama ei, fuge mereu de-acasă

Page 4: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

Echipa Jiul Petroşani aajuns la şapte partide fărăînfrângere, după ce înprimele cinci etape a avutun parcurs catastrofal carea dus la înlocuireaantrenorului Daniel Huzacu tehnicianul Marin Tudo-rache.

Alb-negrii au obţinut trei victorii pe

teren propriu (2-0 cu FC Hune-

doara, 2-0 cu FC Timişoara şi 2-1

cu lidera Bihorul Beiuş) şi au scos

trei remize în meciurile din de-

plasare (0-0 cu Gloria Arad, 0-0 cu

ACS Recaş şi 1-1 cu FC Şcolar

Reşiţa) dar şi o victorie preţioasă,

în etapa trecută, în deplasare, la CS

Vladimirescu. Jiul rămâne singura

echipă din serie care nu a suferit

nicio înfrângere în meciurile din

deplasare.

Jiul, şapte jocurifără înfrângere

O lună până la cea mai taregală RFC din Valea JiuluiA mai rămas o lună şi ceva până când Petroşaniul va găzdui cea mai puternică gală RFC

din zonă. Claudiu Scarlet, cunoscutul om de afaceri din Valea Jiului, promite toate in-

gredientele necesare asigurării unei atmosfere

profesioniste: asistenţă tehnică foarte bună,

luptători profesionişti, lume bună din artele

marţiale şi un număr mare de spectatori. Gala

organizată de acesta, în octombrie, la

Timişoara s-a bucurat de un mare succes.

De la gala din Petroşani nu va lipsi nici

cunoscutul luptător Adrian Mitu, cu

antrenorul său Alin Fălcuşan, şi nici reprezen-

tantul Văii Jiului, Alin Boroghină, cel care i-a

pus la podea pe sârbi, în lupta de la Timişoara. Alin Boroghină

Echipa de volei junioare a CSS-CNS

“Cetate” Deva a fost la un pas de o

victorie mare cu puternica formaţie a

CSS Lugoj, însă a pierdut dramatic,

scor 2-3, din cauza carenţelor de

organizare.

Antrenorul Liviu Grădinaru consideră că

echipele au fost sensibil egale, iar difer-

enţa s-a făcut la capitolul disciplinei tac-

tice, unde Cetate are încă mari lacune.

“CSS Lugoj era de bătut, dar echipa noas-

tră a fost trădată de lipsa de disciplină tac-

tică. Fetele au mari lacune şi nici nu

ascultă indicaţiile primite. Au progresat la

capitolul preluare, însă sunt la pământ în

privinţa fazei de construcţie şi în atac. Am

câştigat un punct (eşecul la limită, 2-3,

oferă un punct echipei învinse - n.r.) cu

care ne menţinem în lupta pentru un loc

în semifinale. Mai este însă mult de

muncă”, a spus Liviu Grădinaru.

Preşedintele clubului Corvinul

Hunedoara, Mircea Alic, a

făcut plângere penală la DNA

împotriva Federaţiei Române

de Fotbal pentru recuperarea

banilor din „cazul Lobonţ”.

Alic şi-a motivat plângerea cu

faptul că FRF refuză punerea

în acord a deciziilor sportive

cu hotărârea judecătorească ce

dă câştig de cauză hunedore-

nilor. „FRF nu acceptă că soci-

etatea pe care funcţionează

Rapidul e continuatoarea UFC

Rapid, de la care trebuie să re-

cuperăm banii. Există prece-

dent: cazul Poli Iaşi - Daniel

Pancu, unde Iaşiul a câştigat la

Curtea de Arbitraj. Dar dacă

ne-ar da dreptate şi nouă ar trebui să ridice

licenţa Rapidului din cauza celor 900.000

de dolari, plus penalităţi”, a spus Alic.

Corvinul are de încasat de la Rapid

900.000 de dolari din transferul portarului

la Ajax. Sesizată, DNA a pornit deja

cercetările. „Da, DNA ne-a solicitat toată

documentaţia privind cazul lui Lobonţ”, a

spus juristul FRF, Adrian Stîngaciu.

Tactica ne omoară

Cazul Lobonţ la DNA

Page 5: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Echipele de lupte libere,masculin şi feminin, aleCSS Hunedoara aucucerit medaliile de bronzla Campionatele Naţionalede Juniori I. CSS Hunedoara este singurulclub din ţară prezent pepodium cu ambele echipe.

Secţia de luptelibere a ClubuluiSportiv ŞcolarHunedoara a fostcea mai medali-ată din ţară lacele două turneefinale ale Campi-onatului Naţionalrezervat junior-ilor I (18-20 ani).Echipa femininăantrenată de IoanBoca a obţinutmedalia de bronzla turneul final,desfăşurat laRoman. Formaţiabăieţilor pregătiţide Emil Nicoară a urcat pe treapta a treia apodiumului la etapa naţională care a avutloc la finalul săptămânii trecute, la Odorheiu Secuiesc. Fetele au fost devansateîn clasament de CSS Roman şi CSSBotoşani şi au depăşit cluburile CSSReşiţa şi SCM Craiova. La masculin, CSSHunedoara a fost întrecută de CSS Reşiţaşi CSS Odorheiu Secuiesc, dar a fost maibună decât CSS Zalău, Steaua Bucureşti şiCetate Deva. Însumate, cele două clasa-mente demonstrează că CSS Hunedoaraeste un fel de „patrie” a luptelor libere din România, întrucât clubul hunedorean estesingurul din ţară prezent pe podium atât lafeminin, cât şi la masculin.Echipa de băieţi a CSS Hunedoara a pier-dut duelurile cu CSS Reşiţa (2-6) şi CSSOdorheiu Secuiesc (3-5) şi a câştigat dis-putele cu CSS Zalău (6-2) şi Steaua (8-0,ratarea categoriilor - n.r.). Cetate Deva aabsentat de la turneul final. AntrenorulEmil Nicoară consideră că medalia obţinu -tă de echipa masculină este performanţa

maximă posibilă la acest moment.„Sportivii echipei noastre sunt în primulan la juniori I, fiind aceiaşi care au devenitcampioni naţionali anul trecut la cadeţi, şinu au încă suficientă experienţă la acestnivel. În plus, cele două echipe care ne-audevansat au în componenţă mulţi sportivide la loturile naţionale”, a spus EmilNicoară.La fete, echipa CSS Hunedoara a avut încomponenţă şi trei sportive de la CSSCluj, întrucât nu a avut luptătoare la toatecategoriile de greutate. Hunedorencele au

pierdut întâlnirile cu CSS Roman şi CSSBotoşani, ambele cu scorul de 3-5, şi s-auimpus în duelurile cu CSS Reşiţa (5-3) şiSCM Craiova (6-2). Antrenorul Ioan Bocaconsideră că clujencele au tras echipa înjos, iar CSS Hunedoara a ratat din cauzalor o medalie mai strălucitoare. „În duelurile cu primele clasate, două sportivedin Cluj au pierdut meciurile decisive,prin tuş, după ce au avut avantaj la puncte.Cu acele victorii CSS Hunedoara putea ficampioană naţională. Oricum, pentru sezonul următor o să avem doar sportivede la Hunedoara în echipă”, a spus IoanBoca.

Componenţa echipei masculine: Mădălin Ivan (ctg. 50 kg), Florin Rădulescu şi Andrei Bitrian (ambii ctg. 55kg), Mihai Şugar (ctg. 60 kg), RobertSchneider (ctg. 66 kg), Radu Harabagiu(ctg. 74 kg), Andrei Anghel (ctg. 84 kg),

Cornel Muntean şi Radu Plitea(ctg. 96 kg), Beniamin Onofrei(ctg. 120 kg).

Componenţa echipeifeminine:Roxana Lucaci (ctg. 44 kg),Bianca Croitoru (ctg. 48 kg),Simona Pricob (ctg. 51 kg),Ramona Pricob (ctg. 63 kg),Sorina Atanasie (ctg. 67 kg);plus Mădălina Moraru (ctg. 56 kg) şi Angela Sălăjean (ctg.72 kg) de la CSS Cluj-Napoca.

Hunedoara, „patria” luptelorromâneşti

SPORTIVII DE LA PANTERA NEAGRĂ DINPETROŞANI, LA CUPA ROMÂNIEI LATAEKWON-DO

Ediţia 2011 a Cupei României la Taekwon-Do ITF va avea loc între 10 şi13 noiembrie, în Sala Sporturilor dinDeva. Competiţia se va desfăşura la seniori, juniori I (14-18 ani), juniori II şiIII (6-12 ani), atât la feminin cât şi lamasculin, individual şi pe echipe şi va fiorganizată de către Federaţia Română deTaekwon-Do ITF şi Clubul Sportiv„Hard Steel” Hunedoara. Sportivii se vorconfrunta în cadrul probelor de tull,luptă, sparring, tehnici speciale şi spar -geri de forţă. La acest eveniment vorparticipa şi sportivii de la Pantera Nea-gră Petroşani, antrenaţi de Ionuţ Lascău.

PETRILENII, DERBY CUSIDERURGICA

Popicarii Bogdan Iura şi Mihai Balaban,de la Inter Petrila, au obţinut medalia debronz în proba de tandem a Campionatu-lui Naţional de cadeţi. Performanţa celordoi îndeplineşte obiectivul fixat deantrenorul Marcel Dobrică. Inter Petrilava juca sâmbătă în campionat cuSiderurgica Hunedoara, iar în perioada17-20 noiembrie popicarii vor fi prezenţila Finalele Campionatului Individual.

EŞECURI PE LINIE LAFUTSAL

Liga I se dovedeşte o pălărie prea marepentru echipa de futsal Dava Deva.Drept dovadă, devenii au suferit a optaînfrângere consecutivă în campionat, 3-10 (1-4), pe terenul deţinătoarei titlu-lui, City’us Târgu Mureş. În urma aces-tor rezultate ruşinoase, Dava se află peultimul loc în clasament, fiind singuraechipă fără niciun punct. Devenii auliber etapa viitoare, când trebuiau să în-tâlnească, acasă, pe Concordia Chiajna,dar formaţia ilfoveană s-a retras dincompetiţie. Dava va juca, în runda azecea, pe teren propriu, cu vicecam-pioana naţională United Galaţi.

Page 6: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

La un an de la primaemisie a Kapital FM şi la100 de zile de la primaemisie a Kapital TV, trustulKapital a serbat marţiaceste fericite evenimenteîntr-un mod cu totul şi cutotul deosebit. Cum?

A oferit premii telespectatorilor şi

radioascultătorilor care au intrat în direct

în cadrul emisiunilor KTV. Emisiunea

Kapital Party, difuzată în duplex, a pus

la bătaie tricouri, căni, coşuri cu produse

alimentare, bonuri valorice de la super -

marketul Pluss, un set de aromaterapie,

un set de birou, un ceas deşteptător şi un

abonament la piscina Palace.

Şi în cadrul emisiunii Exclusiv cuTiberiu Vinţan au fost, de

asemenea, acordate premii: un

coş cu cumpărături, un bon

valoric la Pluss, o ramă foto cu

ceas şi un abonament la piscina

Palace.

Emisiunea Verde-n faţă acolegului Corneliu Bran a oferit

patru premii: un coş cu produse

alimentare, un ceas de perete, un

bon valoric pentru cumpărături şi

un abonament la piscina Palace.

După cum era firesc, emisiunea

Cătălin Docea Direct a scos din pălărie

cele mai multe şi mai interesante premii.

Anume: un coş cu produse alimentare, o

cină romantică la

Restaurantul Number One, un tratament

de 100 de lei la Elitte Beauty Center,

două abonamente la piscina Palace, trei

bonuri valorice de cumpărături, o carte

(oferită drept premiu de un telespectator

petrilean) şi un DVD player.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 20116 ANIVERSARE

www.zvj.ro

CMYK

Dragă Mario Hisem, pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, împlineşti 2 anişori,

ne alăturăm celor ce îţi doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, multă

sănătate şi bucurii alături de părinţii tăi. La mulţi, mulţi ani fericiţi!

Alexia şi părinţii

La un an de emisie Kapital FM şi 100 de zile de emisie KTV,

Kapitaliştii au câştigat premii de mii de lei

Parteneri aniversării KTV / KFM:PEPSI, HOTEL PALACE,RESTAURANT NUMBER ONE,ELITTE BEAUTY CENTER,SUPERMARKET PLUSSPETROŞANI, SUPERMARKETAMIRAL URICANI, MAGAZINVIDEORIT URICANI, ORHIDEEAFLOR, BRUTĂRIA TED,COFETĂRIILE LOVENTAL,MAGAZINUL FLANCO (sucursala Petroşani, Jiul ShoppingCenter, etaj 2).

Page 7: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Au trecut două săptămânide la genocidul canin dinUricani şi încă nu se ştienimic despre cei care,punând momeală otrăvită,au făcut ca zeci de câinicomunitari să moară închinuri groaznice.

Primarul Dănuţ Buhăescu(în poză) spune că, de la Poliţie, nu a primit

încă niciun răspuns la sesizarea sa, prin

care solicita să fie identificaţi făptuitorii.

"Dar Primăria nu are, serios, niciun

amestec în treaba gata?", l-am întrebat bă-

nuitor, privin -

du-l direct în

ochi. "Nu are,

serios nu are!", a

venit răspunsul

primarului, iar

privirea sa nu a

ocolit-o nicio

fracţiune de se-

cundă pe a mea.

În privinţaotrăviriicâinilor, Dănuţ

Buhăescu are

anumite bănuieli. Pe care, însă, dat fiind

faptul că nu are încă dovezi la îndemână,

nu le poate face publice. De aceea aşteaptă

şi el rezultatul anchetei pe care o întreprind

poliţiştii. Rezultat care ar fi de dorit să

apară cât de curând. Fiindcă, se ştie, timpul

trece şi cui îi mai pasă, după o lună, două,

că au fost omorâţi nişte câini, acolo?

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011 7ACTUALITATECMYK

Pagină realizată de Georghe OLTEANU

www.zvj.ro

E agitaţie mare peBulevardul MihaiViteazul din Vulcan.Constructorul şi-a mobilizat forţele şi exe-cută ultimele retuşuri,în vederea recepţiei lu-crării, care, după toateprobabilităţile, va avealoc într-una din zileleurmătoare.

Numai că,ieri, bunăoară, în mobilizarea

aceasta de forţe care puneau pământ

pe rondurile de flori s-au aflat şi

câţiva Dorei. Din aceia care se

aseamănă cu Dorel din reclama de la

televizor, vreau să spun. Iată-le

isprava.

O femeie din bloculnr. 82, cel de la Dincă, ultimul pe

dreapta, aflată pe balcon a privit stu-

pefiată cum lucrătorii care executau

lucrarea au acoperit trei capace de la

gurile de canal aflate în rondul de

lângă trotuar. Ce faceţi, măi? De ce

astupaţi capacele de la gurile de

canal? i-a luat la rost femeia. Aşa a

zis domnu' inginer! i-a răspuns

mândru unul dintre ei.

Da' de unde să lefi spus aşa ceva inginerul. Acesta a

venit imediat ce l-a sunat directorul

tehnic de la primărie, ca să-i aducă

la cunoştinţă ce năzbâtii fac oamenii

lui. Evident că, imediat după aceea,

capacele de la gurile de canal au fost

curăţate de pământ (vezi foto).

Bine, măi, da' chiar aşa, lucraţi fără cap pe voi?

i-am întrebat şi eu pe cei doi băieţi

care aduceau pământ cu roaba. (vezi

foto). Nu, dom'le, că, după aia, le

curăţam! mi-a răspuns cel mai tânăr

dintre ei. Hai, măi, ce naiba, s-a în-

tâlnit hoţu' cu prostu'?! i-am replicat.

De fapt, cumbine a băgat de seamă un vârstnic

care trecea pe acolo, în mod normal

gurile acestea de canal ar fi trebuit

ridicate până la nivelul bordurii.

Nivel până la care ajunge şi pămân-

tul. Cred că o să-l ridice, şi-a dat cu

părerea, ca să zică şi el ceva, celălalt

participant la operaţiunea "astupaţi

gurile de canal". Vezi-ţi de treabă, că

aşa rămân! i-a replicat mai tânărul

Dorel. Punct de vedere cu care, de

data asta, am fost perfect de acord.

Întâmplare adevăratăcu nişte alde Dorei

Porţiune de trotuartrecută cu vedereaLucrarea de pe Bulevardul MihaiViteazul din Vulcan este deja în faza recepţiei, dar, pe traseu, există, însă,porţiuni pe care, dinadins sau poate doar din neglijenţă, constructorul n-a puspiciorul...

... şi nici asfalt,aş putea să completez. Aşa cum se poate vedea pe porţiunea de

trotuar care se întinde de la un capăt la altul al staţiei GPL din

Coroeşti (în foto). Este vorba, să fim bine înţeleşi, strict de porţi-

unea de trotuar - a cărei lăţime se întinde din gard şi până-n bor-

dură - aflată în proprietatea domeniului public. Asta, pentru că,

normal, ceea ce e în afara acestei porţiuni e treaba proprietarului

staţiei să o rezolve.

Primarul Dănuţ Buhăescu este înaşteptarea rezultatului anchetei

Page 8: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Dacă înainte de recentîncheiatul recensământştiam că Valea Jiuluimai are circa 140.000de locuitori, iată cădupă ultimul recen-sământ putem vorbi deo scădere drastică anumărului cetăţenilordin cele şase localităţiale noastre.

Minus 23.400 de locuitoriConform ultimelor date pe care le-am aflat, neoficial, Valea Jiuluiprezintă o scădere de aproximativ23.400 de suflete! Este extraordinarcum s-a schimbat numărul total alcetăţenilor din Vale în numai 9 ani,deci din 2002 de la penultimul recen-sământ şi până în octombrie 2011!Este vorba de aproape o şesime dinnumărul total, iar dacă facem omedie a numărului de cetăţeni din lo-calităţile noastre, este vorba practicde numărul deţinut de o localitateprecum Lupeniul sau Vulcanul. Cums-ar zice, o localitate a dispărut, celpuţin din punct de vedere al număru-lui oamenilor, dacă nu şi cu numele.Cifrele sunt relevante: municipiulLupeni mai are doar circa 23.000 decetăţeni (faţă de peste 30.000),municipiul Vulcan numai vreo

24.000 de locuitori (faţă de peste30.000). Municipiul Petroşani aînregistrat o scădere de aproape

10.000 de locuitori, cea mai mare înregistrată la localităţile din Vale recenzate, în momentul de faţănumărul populaţiei la Petroşani de-păşind cu puţin cifra de 35.000, faţăde peste 45.000 de cetăţeni câţi erauîn anul 2002!

Uricaniul şi Aninoasa - minusuri mai mici Scăderea există şi în oraşele mici,Uricaniul şi Aninoasa, dar nu e rele-vantă. Uricaniul se pare că a pierdutundeva spre 1.000-1.500 de cetăţenifaţă de recensământul din 2002,având acum undeva spre 8.500-9.000de locuitori, iar Aninoasa a pierdutcirca 600 de locuitori, de la aproape5.200 numărul scăzând la 4.600.„Nu ne afectează prea tare aceastăscădere, nu pierdem nimic nici castatut, nici ca organigramă, nici lataxe sau impozite. Problemele maimari sunt pe la alţii, mai ales la mu-nicipii”, ne spune primarul Aninoasei, Ilie Botgros.

Istoric demografic comparativCu 40.000 de locuitori a scăzutnumărul populaţiei în judeţul Hunedoara.Evoluţia populaţiei în judeţul Hune-doara a oscilat de-a lungul timpului.La recensământul din 1945 populaţiajudeţului era 306.955 persoane, la celdin 1956 numărul creştea la 381.902,la recensământul din anul 1966numărul creştea din nou, destul derelevant, la 474.602. Înainte demarele cutremur din 1977, populaţiajudeţului creştea din nou la 514.436locuitori, aceasta şi din cauza indus-trializării, judeţul Hunedoara fiindîntre primele cinci judeţe dintre celemai industrializate ale ţării. În ianu -arie 1992, deci la doi ani de la eveni-mentele din 1989, încă mai creşteanumărul populaţiei, cifra fiind atuncide 547.950 locuitori, semn că încăeconomia judeţului mai avea resurse.După marile disponibilizări din sec-torul minier şi după închiderea maimultor fabrici de pe raza judeţului, înanul 2002 se înregistra o scăderesemnificativă de peste 62.000 de

cetăţeni, populaţia judeţuluiajungând la 485.812.Acum, după 9 ani cifra scade dinnou, pentru a doua oară consecutiv,astfel că numărul locuitorilor judeţu-lui Hunedoara va fi undeva spre445.000. În condiţiile economiei actuale şidacă o ţinem tot aşa din punct devedere economic, dar şi a raportuluidintre natalitate şi mortalitate, n-ar fiexclus ca la viitorul recensământjudeţul Hunedoarasă se trezească dinnou cu o populaţiesub 400.000 de oa-meni, ceea ce ne-araduce undeva lanivelul anului1956.În Valea Jiului,dacă trendul con-tinuă şi autorităţilenu se mişcă rapidca să găsească al-ternative viabile laminerit, poate că laurmătorul recen-sământ vom vorbide 70.000 decetăţeni, sau chiarmai puţin! Semnalul de alarmăa fost tras, astfel căpâinea şi cuţitulstau în mâinile au-torităţilor locale,judeţene dar şi cen-trale. Şi nu doarpentru Valea Jiului,ci pentru toatăRomânia, pentru căvorbim deja decirca, reţineţi, 19 milioane decetăţeni şi nu de 20, 21 sau 23 demilioane!

Corneliu BRAN

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnăturăelectronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro - e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011

www.zvj.ro

Recent încheiatul recensământ arată că

Valea Jiului a ajuns lalimita sutei de mii delocuitori!

Şedinţa nefiind anunţată şi popularizată aşacum se cuvine, având în vedere numărulmare de reclamaţii strânse la Primăria Lupeni, la şedinţă au participat doar câţivaoameni, anunţaţi de consilierul local Costel

Brânduşe. Prea puţini însă pentru o şedinţăpublică. Aşadar, aceştia au fost poftiţi înbiroul primarului. Printre ei şi doi repre -zentanţi ai preotului Ciocan, care s-a trezitîn repetate rânduri victima hoţilor de fier

vechi. Nu am reuşit încă săluăm legătura cu preotul Ciocan, dar este evident cămodificarea hotărârii consi liu -lui local, care prevedea intro-du cerea amenzilor pentrunere gulile depistate la cen-trele de colectare a fieruluivechi, rămâne dată uitării.Aceasta în defavoarea lupe-nenilor, dar în favoarea consilierului PSD Mangu,cunoscut în Lupeni ca fiindimplicat în acest business.

Alina PIPAN

La Lupeni,

A fost şi nu prea a fost… şedinţă publicăAnunţată cam cu perdea, şi fără prea mult interes dinpartea administraţiei locale lupenene, şedinţa publică ceavea ca subiect stabilirea amendării neregulilor con-statate în activitatea centrelor de colectare a fieruluivechi s-a desfăşurat până la urmă în biroul primaruluiCornel Resmeriţă.

Page 9: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Ieri, la sediul Consiliului Judeţean (C.J.)Hunedoara a avut loc întâlnirea oficialăîntre delegaţia maghiară din judeţul Vas,Ungaria, şi conducerea instituţiei hune-dorene. Întâlnirea face parte dintr-o vizi -tă de lucru de patru zile pe care oaspeţiimaghiari o fac în judeţul nostru între 8 şi11 noiembrie.

Preşedintele C.J. Hunedoara, Mircea IoanMoloţ, s-a întâlnit cu delegaţia maghiarădin judeţul Vas formată din: Ferenc Kovacs, preşedintele Adunării Generale ajudeţului Vas, Laszio Majthenyi, vi-cepreşedinte, Sarolta Kapiller, şef serviciucultură-sport (translator, interpret), IstvanParais, directorul centrului judeţean pentrucultură şi tineret şi Istvan Gagyi, preşedin-tele organizaţiei regionale a CamereiNaţionale pentru Vânătoare a judeţului Vas. La întâlnirea cu oaspeţii maghiari au fostabordate mai multe probleme locale legateîn principal de administraţie şi infrastruc-tură.„Au ieşit în evidenţă patru puncte: lărgireacolaborării în domeniul turismului, o nouăproblemă pe care am abordat-o este agri-

cultura, precum şi informaţiile de cadastruşi afilierea unor asociaţii internaţionale desusţinere în atragere de fonduri europene.Aceste subiecte dezbătute mi s-au părutcele mai de actualitate la ora actuală. Sigur,am luat în discuţie problemele care le-amavut pe parcursul acestor ani fiindcă judeţulVas este înfrăţit din 1998 cu judeţul Hunedoara. Prin protocolul de înfrăţire erau peste zece puncte ce trebuiau atinse.Unele au fost atinse, altele ba. Am încercatsă depistăm care au fost cauzele pentru care nu s-au realizat toate la acelaşi nivel,să luăm măsurile care se impun fiindcă eimportant ca judeţele Vas şi Hunedoara săaibă această afinitate. Noi avem româniacolo, ei au maghiari în judeţul nostru şi, caatare, trebuie să ne lărgim relaţiile politiceşi, în mod deosebit, relaţiile economice”, a declarat Mircea Ioan Moloţ.Şeful delegaţiei maghiare spune că relaţiacu judeţul Hunedoara este una extrem deserioasă şi oferă perspective deosebite decolaborare şi în viitor.„Nu numai judeţul Vas este un partener se-rios pentru Hunedoara, ci şi judeţul Hune-doara este un partener serios pentru judeţul

nostru. Consider că în aceşti ani am clădit ocolaborare serioasă. Acum am ajuns la unfinal care dovedeşte că am făcut lucruri se-rioase. Sunt oameni care au fost activi înaceşti ani. Au fost specialişti şi reprezentanţiai judeţelor noastre care au participat ladiferite acţiuni, pe domenii diferite, în celedouă judeţe. În domeniul schimbului copi-ilor au fost legături multe, dar trebuie să

vorbesc şi despre universitatea de vară lacare au participat reprezentanţi din judeţulHunedoara în fiecare vară, iar acum în cen-trul nostru sunt şi specialişti de aici”, a declarat Ferenc Kovacs. Judeţul Vas este în-frăţit oficial cu judeţul Hunedoara din anul1998 în baza unui protocol de cooperareeconomică, culturală şi pe multiple planuri.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011 9ACTUALITATE

www.zvj.ro

La lucrările AsociaţieiOraşelor din România, primarii Ilie Păducel şi IlieBotgros susţin cu putereadoptarea legii iniţiate dedeputatul Monica Iacob-Ridzi, lege care ar aduce44% din impozitul pe pensiiîn bugetele locale din Vale

Doi miniştri de la UDMRÎntre 9 şi 11 noiembrie la Sovata se des-făşoară lucrările Consiliului Director aloraşelor din România. Din Valea Jiului suntprezenţi doi edili: Ilie Păducel, primarulPetrilei, şi Ilie Păducel, primarul Aninoasei.Întotdeauna la astfel de întâlniri, primariipun întrebări şi discută diferite probleme pecare le întâmpină la nivel de comunitate locală cu reprezentanţii guvernului, sau alealtor instituţii ale statului.Se preconizează că la Sovata vor fiprezenţi doi miniştri ai UDMR, ţinând contcă localitatea se află într-o zonă cu popu-laţie preponderent maghiară. Este vorba deministrul Mediului, Laszlo Borbely, şi

ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli. Oricum,ceea ce se ştie sigur este că la nivel deminiştri secretari de stat vor fi prezenţiminiştri din trei ministere importante: Ministerul Administraţiei şi Internelor,Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, ordinea de zi a lucrărilor fiindaxată de altfel pe problematici ale acestorministere.

Valea nu mai vrea ca banii dinimpozitele pe pensii să iacalea DeveiCei doi primari din Valea Jiului sunthotărâţi să depună o rezoluţie, menită săatragă mai mulţi bani la nivelul localităţilormai mici, în detrimentul reşedinţelor dejudeţ. De altfel, această idee a fost iniţiatăde deputatul Monica Iacob-Ridzi, caredoreşte să se adopte o lege în acest sens.Aceasta, întrebată la o emisiune de la tele-viziunea Kapital TV despre această iniţia-tivă, a răspuns că îşi doreşte ca legea să seadopte, promiţând că se va lupta pentruasta.„Vrem să dăm o rezoluţie privind adoptarealegii iniţiată de Monica Iacob-Ridzi, pentruca 44% din impozitul pe pensii să revină laprimăriile unde pensionarii au domiciliul,nu la reşedinţele de judeţ aşa cum se

obişnuieşte deocamdată. Doamna deputatare perfectă dreptate şi de aceea sper ca toţiprimarii de oraşe să susţină rezoluţia noas-tră. Păi, ce facem aici, noi ca şi primărie, laAninoasa, pierdem pe an 3 miliarde de lei.Alte primării mai mari, cum sunt cele dinPetroşani, Vulcan sau Lupeni, vă daţiseama cât pierd? Petroşaniul pierde anualpeste 10 miliarde. Ei bine, banii ăştia îi iadomnul primar Muntean la Deva. N-amnimic cu nimeni, dar dumnealui se lăfăieşteîn bani, iar noi, primarii din Valea Jiului,

stăm cu mâna întinsă… De aceea credem cătrebuie să se facă dreptate pentru toatălumea, în fond toţi cetăţenii au drepturiegale în ţara asta, aşa trebuie să aibă şiprimăriile. Susţinem iniţiativa deputateinoastre şi acesta este un bun prilej să ceremadoptarea legii respective. Tot se vorbeştede descentralizare, de modernizare a statuluişi aşa mai departe, atunci hai să facem cetrebuie şi la nivel de fonduri, de primării”,ne-a declarat primarul Ilie Botgros.

Corneliu BRAN

O declaraţie a primarului Botgros înainte de plecarea la Sovata:

„Banii ăştia îi ia domnul primarMuntean la Deva. N-am nimic cu nimeni, dar dumnealui se lăfăieşte înbani, iar noi, primarii din Valea Jiului,stăm cu mâna întinsă”

Ne-au vizitat judeţul

Fraţii unguri din Vas

Page 10: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Necazul provocat de zecile de incendii ce

au izbucnit în mai multe zone ale judeţu-

lui, provocate de arderile necontrolate de

vegetaţie, necesită deja intervenţii care

depăşesc capacitatea operativă a Inspec-

toratului pentru Situaţii de Urgenţă

(I.S.U.) Hunedoara. Tocmai de aceea a

fost cerut ajutorul Ministerului Adminis-

traţiei şi Internelor.

S-a cerut intervenţia unui elicopterIeri dimineaţă, pentru a doua zi consecutiv,inspectorul şef al I.S.U. Hunedoara, maiorViorel Demean, a efectuat recunoaştereazonelor afectate de arderile de vegetaţie us-cată, de la bordul unui aparat de zbor pus ladispoziţie de Aeroclubul Săuleşti şi a con-statat că au apărut noi focare în masivulŞureanu la litiera de pădure de foioase dinzona delimitată de localităţile Fizeşti, Ursici, Ruşor, Galaţi şi Balomir. În acelperimetru erau active mai multe focare răzleţe, desfăşurate pe aproximativ 300 dehectare de teren. Şeful inspectoratului a or-donat deplasarea, în zona Fizeşti, a unuiechipaj format din 20 de subofiţeri de laDetaşamentul din Petroşani pentru a inter-veni în perimetrul accesibil forţelor terestreşi a 27 de subofiţeri din cadrul Detaşamen-tului Hunedoara pentru a acţiona în zonalocalităţilor Balomir şi Ruşor. Pentru cămajoritatea arderilor apărute în masivulŞureanu se manifestau pe crestele ver-sanţilor în locuri neprielnice intervenţiei cumijloacele clasice de acţiune, inspectorulşef al I.S.U. Hunedoara, împreună cupreşedintele Comitetului judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă, prefectul Dezsi Attila,au luat decizia solicitării unui elicopter deintervenţie cu apă de la Ministerul Admi - nistraţiei şi Internelor.

Focul nu iartă!La incendiul de vegetaţie uscată izbucnit lalitiera de pădure, din zona Ruşor, în cursulzilei de luni, operaţiunile de stingere s-audesfăşurat până miercuri dimineaţă, în jurulorei 3, cu forţe de la DetaşamentelePetroşani şi Deva. Însă, în cursul zilei deieri, focarul de la Ruşor s-a reaprins.Celălalt incendiu, izbucnit în zona ValeaSângeorgiului a fost lichidat marţi deforţele I.S.U. Hunedoara, în jurul orei 17. Propagarea incendiilor de vegetaţie uscată afost favorizată atât de condiţiile meteo - se-ceta prelungită, temperatura destul de ridi-cată pentru această perioadă -, cât şi devântul puternic care a suflat în zonele afec-tate de arderi. De asemenea, terenul acci-dentat a făcut deosebit de dificilăintervenţia pompierilor cu mijloace speci-fice de stingere. În ultimele zile pompieriihunedoreni s-au confruntat cu 30 de incen -dii de vegetaţie uscată care s-au manifestatpe aproximativ 500 de hectare de teren şilitieră de pădure. În acţiunile de stingere aufost implicaţi până acum aproape 300 depompieri militari.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 201110 DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Astfel, începând de ieri, angajanţii Muzeu-lui Civilizaţiei Dacice şi Romane din Devaîşi vor desfăşura activitatea într-un noucorp administrativ. În fapt, investiţia a con-stat în repararea şi modernizarea unei aripivechi care a fost folosită drept Muzeu deȘtiinţe ale Naturii. Conform declaraţiei Lil-ianei Ţolaş, managerul muzeului, investiţiase ridică la aproximativ 800 de mii de euroşi a beneficiat de un sprijin important dinpartea Consiliului Judeţean Hunedoara.Această investiţie inaugurată ieri readucemuzeul în situaţia unei funcţionalităţi nor-male, în condiţiile în care foarte multăvreme au trebuit găsite soluţii de compro-

mis pentru prezentarea exponatelor. Pentrua fi mai exacţi, este vorba de o perioadă depeste 13 ani în care acest muzeu a aşteptatrealizarea unei astfel de investiţii. Ca ungest de bun augur, din chiar ziua inau-gurării sediului administrativ, spaţiulmuzeal eliberat astfel a pus la dispoziţiapublicului o inedită expoziţie de obiecte de-scoperite recent de arheologi în zona delucru a viitorului tronson de autostradăDeva - Orăştie. Până la urmă, este îmbu-curător faptul că Palatul Magna Curia vaoferi atât hunedorenilor cât şi celor aflaţi întrecere prin judeţul nostru un muzeu val-oros şi modern.

Deva

Inaugurare la muzeuIeri, aşa cum anunţam într-o ediţie anterioară, aavut loc inaugurarea unei noi aripi de clădire laMuzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Investiţia, care a necesit timp îndelungat şi resurseimportante, va oferi o nouă şansă instituţieimuzeale devene.

Deputaţii hunedoreni ai PNL,

Mariana Câmpeanu şi Bogdan

Ţîmpău, alături de senatorul

hunedorean Dan Radu Ruşanu,

au înaintat Ministerului Justiţiei

o petiţie legată de dificultăţile

prin care trec mulţi cetăţeni da-

torită reorganizării instanţelor

judecătoreşti.

Două exemple oferite în petiţie decătre cei trei parlamentari sunt co-munele Băniţa şi Boşorod. Con-form declaraţiilor conţinute înaceastă petiţie, hunedorenii dincele două comune, atunci când auprobleme de natură juridică rezol -vabile la nivelul instanţelor, tre-buie să meargă la zeci de kilometridistanţă, respectiv la JudecătoriaHaţeg. Şi asta în condiţiile în carepână acum cetăţenii din cele douălocalităţi aveau varianta, conformarondării, să apeleze la instanţeledin Petroşani şi Hunedoara. „Modificările aduse prin Hotărâreade Guvern vizează rearondarea Comunei Boşorod, aflată pânăacum în circumscripţia Judecăto-riei Hunedoara, şi a ComuneiBăniţa, din circumscripţia Judecă-toriei Petroşani, care trec în cir-cumscripţia Judecătoriei Haţeg.Problema principală este că, înurma rearondării, cetăţenii din lo-calităţile Boşorod şi Băniţa suntnevoiţi să străbată o distanţă de treiori mai mare pentru depunerea dosarelor lajudecătorie. În condiţiile în care, ca şireprezentanţi ai judeţului Hunedoara, ne-afost adus la cunoştinţă, în repetate rânduri,faptul că pentru locuitorii din zonă aceastăsituaţie creează neplăceri şi îngreunează

accesul la actul de justiţie, facem apel laMinistrul Justiţiei pentru a reanaliza acestact normativ şi a face demersurile necesarepentru a reveni la situaţia anterioară”, aumenţionat în petiţia adresată MinisteruluiJustiţiei parlamentarii PNL de Hunedoara.

Liberali cu jalba-n băţ

Petiţie către ministrulJustiţiei

M.A.I. va interveni pentru lichidarea incendiilor dinjudeţul Hunedoara

300 de pompieri militari - înluptă cu 30 de incendiiîntinse pe 500 ha de pădureşi litieră

Page 11: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011 11PUBLICITATE

Vând casă, 2 camere, cămară,hol, anexe, grădină, în Livadia,zonă centrală.

Telefon 0724.853897

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

[email protected]

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi -65 lei şi un calorifer 4 elemenţi -52 de lei, fam. Zsiros Alexandru,str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54,Petroşani, tel.0354.109473.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

PIERDERI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te grăbi să extragi conclu -zii fără o analiză aprofundată asituaţiei de faţă, pentru că vor

mai apărea detalii şi informaţii peparcurs care ar putea schimba părerile deacum.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Nu prea ai cu cine lucra astăzipentru că la entuziasmul şi ener-gia cu care te-ai trezit de dimi -

nea ţă nu găseşti şi colaboratori pemăsură.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti tentat să apelezi la min -ciunele la tot pasul, chiar şi însituaţii în care nu ar fi necesar,pentru că ai un talent aparte de

a învârti cuvintele astfel încât să fii crezut.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nimereşti la mijloc în conflic-tul altora şi nu ai nicio putereasupra lor pentru a calma

spiritele.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu te deranjează deloc tonulridicat şi furtunile generate înjurul tău, mai ales dacă sursa

acestor contradicţii sunt uneleprobleme ridicate chiar de tine. Când eşticontroversat e mult mai bine decât atuncicând nimeni nu discută despre tine.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Nu te lăsa copleşit de griji şide jumătatea goală a paharului,ci ia ca exemplu o persoană

puternică din preajma ta care îţidemonstrează că în orice moment dificilexistă şi o parte bună care merită valorifi-cată din plin.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Te comporti ca un om res pon -sabil care vrea să-şi îndepli -neas că sarcinile asumate, darnu prea ai cu cine lucra. S-au

nimerit în preajma ta cei mai superficiali,mai neserioşi şi mai neatenţi colaboratori.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Oboseala acumulată la serviciu dispare ca prin farmecatunci când ajungi într-un loc

care are un efect relaxantasupra ta.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Bucură-te de liniştea care s-aaşezat peste casa ta, pentru căeste exact atmosfera de care ai

nevoie pentru a te calma şi a luacele mai bune decizii.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Cine te are şi pe tine acum îngrupul de suport, are numai decâştigat deoarece eşti foarte

bine organizat şi vei şti să-i co-ordonezi şi pe ceilalţi care îţi ţin companie.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Iubirea te face să vezi viaţaîn roz pentru că simţi că eştiiubit cu adevărat. Partenerul te

răsfaţă cu gesturi de amor şi lafel îi răspunzi şi tu.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Banii sunt la un nivel promiţă-tor şi îţi dau curajul de a mergeprin magazine pentru unelecumpărături de sezon.

COMEMORĂRI HOROSCOPHOROSCOP

VÂNZĂRI

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, [email protected],

[email protected],[email protected]

sau direct la sediul redacţiei noastre.

www.zvj.ro

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsulmirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Programul TeatruluiDramatic “Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 1122 ..1111 ..22001111

Orele 18:00 – Spectacolul ,,Bufonul Regelui”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Vând teren, Jieţ-Androneşti, în vatra satului, toate facilităţile.Telefon 0725.219019

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Astăzi se împlineşte un an de când buna noastră mamă,

BARBU VIRGINIA,ne-a părăsit pentru a pleca într-o lume mai bună şi mai

dreaptă.

O pioasă amintire din partea familiei neconsolate.

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentrumaşina ta. Piese ieftine noi şisecond-hand. Uleiuri, consum-abile, uleiuri şi aditivimetabond, produse de spălareecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

CRIO EXPERT & CONSULTING SRLorganizează cursuri autorizatede către CNFPA pentru formarea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţiiîn muncă. Absolvenţii vor primi certificate de absolvire eliberate de Ministerul Muncii,Familiei şi Protecţiei Sociale şiMinisterul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şiSportului.

Informaţii la telefon0720.728156.

Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună,preţ 650 lei.

Detalii la telefon 0765.380836.

Societate comercială dinPetroşani angajeazăvânzătoare cu experienţă.

Relaţii la telefon0762.260128.

Oferim spre angajareun post în departamentul logistic. Cerinţe: franceza – avansat, engleza – mediu, germana – constituie unavantaj.

Relaţii la telefon0760.460300, Cristi

DIVERSE

SC Netlog Computer SRLangajează personal pentru ocuparea următoarelor posturi:• barman• ospătar

Cv-urile se depun pânăîn data de 12.11.2011 la

sediul Complexului 3D Aqua din Petroşani,

str. Independenţei, PT 5.Pierdut contract vânzare-cumpărare nr. 7833 din 29.03.1996eliberat de RAGCL Lupeni pe numele Baciu Ghizela aferentprocesului verbal nr. 1993 din 17.06.1996. Se declară nul.

Vând apartament în vilă şi teren construibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zona Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Page 12: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Echipe operative dinpatru judeţe, sub co-ordonarea Inspec-toratului General alPoliţiei Române(I.G.P.R.), au declanşat o acţiuneamplă de descoperire a maimultor infractori specializaţi pe furturide icoane şi obiectede cult.

În dimineaţa zilei de ieri, poliţiştidin cadrul inspectoratelor depoliţie Hunedoara, Vâlcea, Sibiuşi Mureş, cu sprijinul ofiţerilorspecialişti din cadrul I.G.P.R. -Direcţia de Investigaţii Criminale

şi al D.G.I.P.I., au efectuat şasepercheziţii domiciliare, dintre carecinci pe raza judeţului Sibiu şiuna în judeţul Mureş, din cadrulacestei acţiuni făcând parte şi treipercheziţii domiciliare care s-audesfăşurat în data de 7 noiembrieîn municipiul Bucureşti.Activităţile poliţiştilor se desfă -şoară sub coordonarea Parchetuluide pe lângă Tribunalul Hunedoaraşi au ca scop identificarea auto-rilor mai multor furturi de icoanepe lemn şi pe sticlă, susceptibilede a face parte din patrimoniulcultural-naţional, din lăcaşe decult din judeţele Hunedoara, Vâlcea şi Mureş, precum şi recu-perarea bunurilor. Icoanele au fostsustrase în perioada august - sep-tembrie 2011 din trei biserici dinlemn, monumente istorice, dinjudeţul Hunedoara, două dinjudeţul Mureş şi două din judeţulVâlcea.„În judeţul Hunedoara, în luna

septembrie a acestuian, au fost sparte treibiserici de lemn, dincare au fost sustrase 31 de icoane vechi, întimp ce din judeţeleMureş şi Vâlcea au fostsustrase 61 de icoane,creându-se un prejudi-ciu total de aproxima-tiv 150.000 de euro. Înurma percheziţiilorcare au avut loc atât lalocuinţele a cinci suspecţi din judeţulSibiu cât şi la locu -inţele unor colecţionaridin Bucureşti şi judeţulMureş, au fost ridicate80 de icoane, reuşin -du-se astfel recuper-area a aproximativ 90la sută din prejudiciulcreat prin spargereacelor şapte bisericiortodoxe”, a declaratinspector de poliţieBogdan Niţu, purtă-torul de cuvânt al Inspectoratului dePoliţie al JudeţuluiHunedoara.Faţă de persoanele sus-

pectate de comiterea furturilor dinlăcaşe de cult se vor lua măsurilelegale, cercetările fiind continuateîn vederea stabilirii provenienţeiobiectelor ridicate.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 201112 ACTUALITATE

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

[email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN [email protected] BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN [email protected] OLTEANULoredana JUGLEA [email protected]

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 1

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi MinisterulEducaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RONOspătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RONOperator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile(3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –350 RONElectrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RONCoafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RONFormator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

www.zvj.ro

Sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara

Poliţiştii au răscolit ţara, în căutareahoţilor de icoane Ultima oră

80 de icoane sustrase din bise rici din judeţele Hunedoara,Vâlcea şi Mureş au fost recupe -rate de poliţişti în urma per che -ziţiilor. În urma acestei acţiuni,au fost reţinute trei persoanedin judeţul Sibiu, suspectate dea fi implicate sub diferite formela furtul şi traficarea icoanelorcătre colecţionari din ţară şistrăinătate.

Page 13: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

www.zvj.ro

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul III � Nr. 79� 10 noiembrie2011 � 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Mineri, cărbune şi (mult) ceai laMarea Neagră şi Marea Marmara

Comenius. Prima întâlnire de la Bartin.Între 17 şi 22 octombrie 2011 s-adesfăşurat la Bartin, în Turcia, primaîntâlnire din cadrul Proiectului Comeniusintitulat „I am a child, a safe world is myhuman right”. Locul de întâlnire a fostşcoala Akcali Ilkogretim Okolu condusă ded-na Nevin Aslan. Ca regiune a Turciei, Bartinul, are 2143km pătraţi şi 184.178 de locuitori. Elcuprinde 4 oraşe şi 270 de sate. Centrulregiunii e, desigur, oraşul Bartin care are 35.990 de locuitori şi 1151 de kmpătraţi. Gazdele noastre sunt foarte mândre că populaţia care a locuit odinioarăpe aceste locuri, de-a lungul anticului râu Partheinos, a fost menţionată deHomer în Iliada. Lingviştii spun că vechiul nume al apei ce le străbătea ţinutular însemna „Tânăra fecioară” dar râului i se mai spunea şi „Frumosul cântec alfetelor”. Marea Neagră se află la doar 12 km de Bartin. Bazarul din oraş senumeşte Garila după numele unei femei aprige care a încercat să trăiască doarde pe urma vânzării produselor sale din gospodărie: lapte, iaurt şi brânză. Înceea ce priveşte dârzenia, femeia e la fel ca Mara lui Slavici. Târgul are loc dedouă ori pe săptămână: marţi şi vineri. Dacă am fi fost în prima săptămână alunii iunie la Bartin, am fi nimerit în plin Festival al căpşunilor care se ţine, înmod tradiţional, la Garila Bazaar.

Cel care a iniţiat acest larg proiect a fost profesorulAli Baysal iar Turcia are de tratat o temă privitoarela siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.Potrivit datelor pe care le-a cules din presă, Turciaa pierdut 19.000 de oameni care au sfârşit tragic întrafic în ultimii zece ani. Din această perspectivă,Turcia ocupă un neonorant loc 2, după Rusia, într-un clasament mondial neoficial. Unul dinpunctele de maxim interes ale acestei întâlnirii a

fost demonstraţia concretă a felului cum elevii şcolii, împreună cu poliţiarutieră din localitate au verificat modul în care şoferii respectă legilecirculaţiei, dacă îşi pun centurile de siguranţă sau dacă acordă prioritatepietonilor pe trecerile marcate. Acum, când scriem aceste lucruri, televiziunile din România relatează despreun groaznic accident de circulaţie petrecut în Ungaria şi unde au murit 14români din care şi doi copii. Tragedia s-a produs în urma coliziunii dintre untir şi un microbuz de 8 plus 1 locuri în care erau înghesuiţi 15 pasageri (!) ceveneau tocmai din Spania. Pentru a eluda legea, proprietarii maşinii figurauca deţinătorii unui microbuz carenu avea nevoie de aprobări şi avizespeciale pentru a putea circula înstrăinătate. De fiecare dată când seîntâmplă o tragedie, ne dăm seamacă o lume sigură e un dreptfundamental al omului şi, implicit,al copilului. În rest, trecem cunepăsare şi ignorăm lucruri ce ni separ neimportante şi care suntoricând gata să se transforme într-otragedie.

Un paradox turcesc: din insula San Jorje lucrurile se văd mult mai clar decâtpe continent Fiind prima reuniune de proiect,participanţii au dezbătut o seamă

Ceaiul şi cafeau sunt băuturi vitale pentruturci fiind consumate tari, dulci şi în cantităţimici. Ceaiul se bea toată ziua, bună ziua, cuorice ocazie şi în orice împrejurare. Aşa că îlputeţi comanda mai puţin concentrat şi fărăzahăr. Cafeaua e mai scumpă decât ceaiul,se bea în ceşti mici şi este servită alături deun pahar de apă. Cafeaua solubilă estecunoscută ca Nescafe. Când vorbeşti deturci, vorbeşti implicit de ceai şi cafea. Noivă propunem, fiind un ziar al Văii Jiului, să văpovestim şi de mineri şi de cărbuni. În Turcia,patria all inclusive-ului...

Raquel Furtado,like a superstar Ali Baysal

Page 14: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

II SPECIAL

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011

de chestiuni tehnice. Reprezentanta Portugaliei,Isabel Arezes, o mai veche participantă la astfel dereuniuni a vrut, de la bun început, să lămureascăfelul în care va fi alcătuit calendarul viitoarelorreuniuni. O chestiune aparent simplă dar absenţaPoloniei din proiect, din cauza faptului ca nu aobţinut finanţarea europeană, a dat peste cap tot

calendarul iniţial. (În paranteză fie spus, faptul căPolonia - o campioană a absorbţiei fonduriloreuropene - nu a reuşit să obţină banii necesariproiectului, în timp ce România - recunoscută drepto codaşă în domeniu - i-a obţinut, ne-a făcut să fimfoarte mândri de performanţa noastră.) De ce insista, oare, Isabel Arezes să se bată în cuieacest program al mobilităţilor? Pentru căreprezentantele Portugaliei în acest proiect veneautocmai din Insulele Azore, care se află cam lajumătatea distanţei dintre ţara lor şi continentulnord american, iar o rezevare din timp a biletelorde avion însemnă şi o reducere substanţială acosturilor cu transportul. Ungaria a vrut, de asemenea, să-şi decalezeintervalul în care va fi gazda unei reuniuni deproiect pentru că tocmai atunci, în varianta iniţială,vor avea loc alegeri pentru funcţia de director al

şcolii. Din motive lesne de înţeles, Ungaria a găsitşi ea înţelegerea necesară. Pentru a-şi armonizatoate examenele, vacanţele, alegerile de directori şidorinţele fiecăruia, celor nouă ţări le-au trebuitdouă zile de dezbateri. În cele din urmă, toatălumea a fost mulţumită. Astfel, următoareareuniune va fi în Marea Britanie, într-un fost orăşel

minier din nordul Angliei,în zilele de 6, 7 şi 8martie 2012. A treiaîntâlnire a fost fixată înItalia pentru zilele de 29,30 şi 31 mai 2012.Ungaria va fi cea de-atreia destinaţie aproiectului în 2, 3 şi 4octombrie 2012, Greciava fi gazda reuniunii deproiect în zilele de 12, 13şi 14 martie 2013 iarconcluziile vor fi trase înSlovenia în zilele de 4, 5şi 6 iunie 2013.

My name is... Chestiunile tehnice deabordare unitară a

proiectului de cătrefiecare ţară au fost intensdiscutate şi negociate cumanagerul general alproiectului, profesorul AliBaysal. Nu le vom detaliapentru că ele se vor regăsisublimate în variantelefinale ale fiecărei ţări.În prima zi, s-au prezentatturcii, italienii şi slovenii.Fiecare şi-a prezentat,cum a putut mai bine,ţara, regiunea, localitateaşi şcoala. La sfârşit,fiecare a oferit gazdelor şicelorlalţi participanţi, miciatenţii. În clasă elevii ne

aşteptau stând smirnă în bănci. În pauză, ei audevenit foarte exuberanţi, ne întindeau mâna şi nespuneau fiecare: My name is... şi voiam să le facemcât mai multe fotografii. Am văzut acolo ce poatesimţi un om politic care trebuie să dea mâna cuoameni fericiţi că s-au întâlnit cu tine. Raquel,portugheza, mi-a zis că s-a simţit asemenea unuisuper star. „Nu degeaba te cheamă Furtado. Nelly avăzut deja cum e...” E, desigur, o aluzie lafaimoasa portugheză Nelly Furtado cea care necântă I’m like a bird (Whoa, Nelly!). Slovenii ne-audat un pliant cu oraşul lor în care o fetiţă frumoasăne prezenta diferite monumente din zonă. Dacă şiturcii ar fi făcut la fel ar fi trebuit s-o pună peAylin. Aceasta a venit, împreună cu o altă fetiţă, săne ofere o apă parfumată cu care să ne spălăm pemâini, iar apoi ne-a invitat să luăm câte-obomboană. În zilele următoare, Aylin venea cu altefete să le fotografiem şi apoi fugea ruşinată.

Două simboluri ale unei staţiuni estivale:minerul şi cântăreţul rockAmasra e un oraş aflat pe malul Mării Negre.Numele localităţii vine de la Regina Amastris dar,cu trei secole înainte de Hristos, locul se chemaSesamos. În oraş dăm de două statui: una a unuiminer iar a doua a unui cântăreţ rock, Bariş Akarsudin Turcia, mort relativ tânăr. E o surpriză imensăsă dăm de o statuie a unui miner într-o localitateturistică aflată chiar pe malul Mării Negre. Daromagiul adus minerului poate fi legat şi debogăţiile din peştera lui Ali Baba. Nu ziceau eroiidin basm „Sesam, deschide-te!” şi li se înfăţişauochilor toate bogăţiile pământului? Ne-amdocumentat şi am aflat că descoperirea cărbuneluiîn Eregli (fosta Heraclea grecească) s-a făcut încăde pe timpul sultanului Mahmud al II-lea şi seextrăgea pe timpul sultanului Abdulmecid. Întimpurile moderne, redescoperirea aurului negru s-afăcut în anul 1822 când probe dintr-un anume tipde cărbune au fost duse la Istanbul dar slaba luiputere calorică nu a stârnit interesul autorităţilor.Istoria consemnează faptul că descoperirea unuinou tip de cărbune, de o putere calorică mult maimare, a fost făcută de un fost marinar. Acesta, penume Uzun Mehmet (sau, în traducere, Mehmet celînalt), găseşte cărbune în satul Kastaneci de lângăEregli. Turcul merge la Istanbul cu o probă dincărbunele descoperit şi autorităţile îşi freacămâinile fericite. Mehmet descoperise chiarcărbunele de care turcii aveau nevoie. I se acordă opensie viageră dar bietul Mehmet nu are parte de

Fotografie de grup cu 9ţări pentru o lume 9!

Aylin

Page 15: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011 IIISPECIAL

ea pentru că a fost omorât în împrejurări neclare. Exploatarea cărbunelui în zonă a început în septembrie 1835 iar din 14februarie 1841 se poate vorbi de exploatarea lui industrială. Această dată afost consemnată în ziarul local al timpului şi ceea ce turcii nu au găsit înarhivele oficiale au aflat din colecţia îngălbenită de vreme a unui ziar local.Compania de cărbune din Eregli a fost fondată de şase parteneri de afaceri pecare istoria i-a reţinut pentru totdeauna. Ei au fost Ahmed Fehti Paşa, RizaPaşa, Safreti Paşa, Tahir Bey Efendi, Izzet Paşa şi Mustafa Efendi. La Amasra,locul unde am întâlnit statuia minerului, cărbunele se extrage din anul 1851.Pe o stradă din Amasra avem surpriza să dăm şi de un hotel şi un restaurantnumit „Emin”. Îl întreb pe profesorul Ali Baysal dacă acest cuvânt înseamnăceva în turcă. În primul rând, mi-a zis el, e un nume turcesc iar în al doilearând înseamnă „ceva sigur, siguranţă”. Ne gândim la Emin-ul nostru iubit deacasă şi, iată, ne simţim în siguranţă (literară) şi pe tărâm turcesc.

Ceai turcesc, cu cărbune din sacul de rafieLa 105 km până la Istanbul (şi la 516 km de Bartin) oprim, pe margineadrumului, să bem primul ceai turcesc. Am văzut un fel de uriaş camion galben,aşa cum am mai zărit doar în anii puterii sovietice, la care era ataşat un fel derestaurant ambulant. Mehmet şi Ahmet aveau o ceainărie unde făceau ceaiuripe cărbuni. 5 ceaiuri ne costă, la „Durum-Durum”, 10 lire turceşti. „Dacă vreţiputeţi plăti cu card-ul”, ne surprind turcii din camionul de pe malul mării. La1700 de km de Petroşani, iată că întâlnim doi turci care scoteau periodic,

dintr-un sac de rafie, câţiva cărbuni cu o lopăţică metalică, atât cât să-şiîntreţină jarul. Suntem pe malul pustiu al Mării Marmara şi, datorităcărbunilor ne simţim ca pe malul Jiului de acasă. La plecare, îi întreb pe ceidoi cum se spune la revedere. Mehmet îmi explică că cel care pleacă zice într-un fel (Allahaismaladik!), iar cel care rămâne, spune altceva(Gule gule!). E, cred, un fel de „Rămâi cu bine!” şi „Mergeţisănătoşi!”. Ca să spui „mulţumesc” în turcă e destul decomplicat (teşekkur ederim) dar se foloseşte mult şi formulafranţuzească „mersi”. La fel şi pentru „scuze”. Există oformulă turcească (ozur dilerim) dar se foloseşte şi universalul„pardon”. Şeful „localului” avea un tricou Versaceachiziţionat, cu siguranţă, de la second hand iar celălalt aveaun sobru halat de chelner. Oamenii erau foarte primitori încontrast evident cu un câine ce lătra în pustiu pe malul mării.Alt contrast venea din ecoul unei poezii simboliste scrisă deMinulescu şi care ne informa de un alt fapt petrecut cam peaceleaşi locuri: „Cânta un matelot la proră / Un singur matelotcânta / Pe-ntinsul Mării Marmara”. Noi beam ceai fierbinte pemalul aceleiaşi Mări Marmara, afară lătra, alandala, un câinedar nimeni nu-l mai asculta. „Sunteţi englezi?” ne-au întrebatturcii. „Nu, suntem chiar dintr-o regiune a României de undese scoate cărbune dar unde nu se prea bea ceai.” „Păcat”, ne-auzis turcii.

Justinian al II-lea ne învaţă cum trebuie să-ţiînvingi condiţiaNouă ni se sugerează să facem un studiu statistic ca să vedem

câte rampe de acces pentru cei cu dizabilităţi sunt în oraşul nostru, lamagazine şi la instituţii publice, şi să milităm, prin toate mijloacele, pentruconstruirea lor. Pentru că proiectul nostru trebuie să se refere la cei cudizabilităţi, am aflat, în Turcia, un exemplu perfect de felul în care îţi poţidepăşi, la nivelul cel mai înalt, defectele şi condiţia. Justinian al II-lea adomnit peste Imperiul Bizantin zece ani, între 685-695. Inamicii săi l-audetronat şi i-au tăiat nasul. Duşmanii săi erau ferm convinşi că un omdesfigurat, fără nas, nu ar mai putea să mai fie, vreodată, împărat alBizanţului. Justinian şi-a confecţionat, însă, o proteză nazală din aur şi a reuşitsă-şi redobândească tronul. A trebuit să se lupte, pentru a redeveni împărat,vreme de zece ani. Dar a mai domnit încă şase. Istoricii îl consideră drept alcincilea împărat, în ordinea importanţei, într-o ierarhie a celor mai mariconducători pe care i-a avut Bizanţul, după Constantin, Theodosiu al II-lea,Justinian I şi Teodora. Cea din urmă a fost o împărăteasă care a aparţinut celeimai umile clase sociale şi a condus imperiul, alături de Justinian, vreme de 21de ani. Irina Ateniana a fost prima femeie care condus singură ImperiulBizantin. Acest fapts-a petrecut între797 şi 802. Zoe(1028-1050) adevenit împărăteasăla 50 de ani dar,după ce s-a urcat petron, s-a măritat detrei ori. La noi, pemalurile Jiului, sespune că, desigur,„Cu atenţiemărită/orice fată semărită!”. La turci, pemalul Bosforului,randamentul maritale de trei ori maimare. E drept căaceste evenimente s-au petrecut cuaproape un mileniuîn urmă...

O, happy cowsfrom Azores! Când am prezentatcolegilor noştrieuropeni judeţul Hunedoara şi oraşul Petrila, hărţile noastre foarte mari,format A0, i-am uimit pe toţi. În plus, le-am oferit tuturor căni, calendare, cărţişi ipad-uri personalizate aşa cum n-a mai avut nicio altă delegaţie. Doarenglezoaicele, venind dintr-o fostă regiune minieră, au adus câteva booklet-urifoarte interesante despre o zonă asemănătoare cu a noastră. Portughezele

Mehmet şi Ahmet. Sau invers

Minerul din Amasra ia luminăde la iluminatul public

3 frumuseţi turco - portugheze

Page 16: Ziarul Vaii Jiului - nr. 824 - 10 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 10 noiembrie 2011IV SPECIAL

www.zvj.ro

CMYK

Izabel şi Raquel ne-au prezentat Azorele, un ţinutexotic care îl face să viseze pe fiecare participant laproiect. Ni se spune că insula unde locuiesc, SanJorje, e un loc cu valuri perfecte pentru surfing.Lângă San Jorje mai e, însă, şi o insulă nelocuităunde e o iarbă atât de grasă încât acolo îşi ductraiul cele mai fericite vaci din lume. Ele înoată, înfiecare dimineaţă, din insula locuită spre insulanelocuită şi seara se întorc fericite acasă. Fermieriidin Azore spun că produsele lactate obţinute de la

aceste vaci fericite au o savoare cu totul deosebită.Rămânând în aceeaşi zonă a brânzeturilor văinformăm că turci au, la fiecare masă, „Ciobansalata” care, pentru români, nu are nevoie de niciotraducere. E o salată gustoasă şi colorată făcută dinroşii, ardei gras tăiat fin, salată verde, coriandru şiţelină. Se drege cu ulei de măsline şi cu suc delămâie.

Nouă pentru o lume nouăPentru Clubul Elevilor şiCopiilor din Petrila întâlnireade la Bartin a fost o premierăabsolută. Din acest motiv, lemulţumim colegilor şipartenerilor de proiect pentrumodul amical, generos şi

delicat cu care au înţeles să coopereze pentru a facedin lumea noastră de 7 miliarde de suflete o lumemai bună şi mai sigură. Îi nominalizăm pe toţipentru o mai bună aducere aminte a întâlnirii dinBartin: Claire White, Claire Dennis şi MonicaConnor din Marea Britanie, Duska Dobersek şiMojka Kolin din Slovenia, Nikola Krechanov,Diana Tsryatkova, Sonya Zlatarova din Bulgaria,Valentina Colangelo, Sabrina Nobilio, GabriellaBosica din Italia, Georgia Stavrianidou şi PetrulaEvangelidou din Grecia, Raquel Furtado şi IzabelArezes din Portugalia, Anita Luteran, Gyula Szaboşi Szilard Berkes din Ungaria. De asemenea lemulţumim şi minunatelor noastre gazde AysegulPala, Bayhan Yildiz, Tuna Kaplan, Sami Toguz,Sarkan Gul, Zeyrop Arslan, Aly Baysal, SarapOzturk, Ramazan Doorkran, Vural Gukar, NevinAslan - directoarea şcolii, Mehmet Netin şi, nu înultimul rând, lui Ali Baysal. De asemenea, lemulţumim şi elevelor Aylin Baykur şi SibelDemirci pentru parfumul şi bomboanele cu carene-au primit în fiecare zi. La fel cum îi mulţumimdin suflet şi domnului primar pentru onoarea ce ne-a arătat-o, pentru tortul şi diplomele pe care nile-a înmânat la final.

Post Scriptum cu sultanul Suleiman.Magnificul sau LegiuitorulLa plecarea din ţară noastră, am cumpărat douăghiduri despre Turcia. Am fost foarte plăcutsurprins să aflu că cel mai important sultan al lor,Suleiman Magnificul, voia să i se spunăLegiuitorul şi nu Magnificul. Oare de ce? Eu credcă Suleiman ştia mai bine decât oricine că dacăreuşeşti să impui legea într-o lume orientală,alunecoasă şi descurcăreaţă, era mult mai multdecât a cuceri noi şi noi teritorii. Cele douăsupranume se îmbină pentru că cel de-al doileaderivă, în mod necesar, din primul. Cineva nespune că turcii sunt cei cu care rămâi în contact şidupă ce se termină proiectul. Pentru că sunt gentilişi omenoşi. Teşekkur ederim! Sau mersi, ca săînţeleagă toată lumea...

Mihai BARBU

La Bartin, ca şi la Petrila, primarul împarte tortul!

Gule, gule Bartin!