Interlopul Constantin Cristian Litera afost chemat ieri în faţa procurorilorDIICOT pentru coordonarea unui grupinfracţional organizat, constituit din 9persoane, specializat în săvârşirea deinfracţiuni de violenţă - cămătărie,şantaj, înşelăciune cu consecinţe de-osebit de grave şi trafic de persoane.Organele de cercetare penală au făcutaudieri legate de Litera încă de lanivelul anului 2011, activităţile deordin infracţional ale acestuia fiindcunoscute în întreg judeţul, inclusiv lanivelul Văii Jiului (unde, în mod cert,la nivelul anului 2011 au fost audiaţiun om de afaceri şi un ziarist). Amă-nunte legate de acest nou dosar încare este implicat Litera, ca lider algrupului infracţional organizat, puteţiafla în pagina trei a ediţiei noastre deastăzi.Interlopul Litera a fost, o bună bucată

de vreme, unobişnuit al VăiiJiului, fiindcunoscut cabodyguard al luiAlin Simotaînainte, întimpul şi dupăcampaniileelectorale dinanul 2008. Valeaa fost zguduită,la acea vreme,de mai multescandaluri: agre-sarea unui fot-balist de la JiulPetroşani, chiarîn vestiarulechipei,

ameninţarea deputatului MonicaIacob–Ridzi (în timpul campaniei elec-torale) şi agresarea fostului consilierlocal Paul Gherasim. Toate acestescandaluri, devenite publice, au unsingur numitor comun: Cristi Litera. Încazul agresiunii asupra lui Gherasim,spre exemplu, un singur membru algrupului de agresori se află dupăgratii, cercetările împotmolindu-se înpreajma bodyguardului lui Alin

Simota.Litera a fost un apropiat al cercuriloroamenilor de afaceri din Valea Jiului,fiind proverbială o petrecere de Reve-lion la Hotel Rusu. Unde, la masă cuLitera, au petrecut un cadru SRI, niştepoliţişti şi oameni de afaceri.Interlopul Litera nu s-a retras dinValea Jiului cu mâna goală, ci la braţcu Mirela. Nimeni alta decât MirelaSimota, soţia celui pe care-l proteja,

fostă Pintican, actual-mente... Litera.În prezent, interlopulLitera – un individ ex-trem de periculos – maieste judecat şi pentruînşelăciune cu filă cec,prejudiciul depăşind 1milion de lei noi.Revenim cu detalii legatede conexiunile neorto-doxe ale unor cadre ac-tive din Valea Jiului cuinterlopul Litera şi gru-parea sa infracţională.

Cătălin DOCEA

CMYK

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Director:Cătălin DOCEA

Redactor şef:Marian BOBOC

Curs valutar:1€ = 4,3249 lei1$ = 3,2908 lei1₤ = 5,1231 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii JiuluiRedacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

))

Nu există

lege

împotriva

ADEVĂRULUI!

ZZiiaarruullVVaaiiii JJiiuulluuii

vineri, 10 mai 2013 Anul VI �� nr. 1195 �� 12 + 4 pagini �� Preţ: 1 leu

Interlopul Cristi Litera, bodyguardulcare i-a suflat lui Simota prima nevastă, a picat la răcoare!

cancan.ro

facebook.com

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

LA ORDINEA ZILEI2 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

Primăria oraşului Petrilaconvoacă

cetăţenii interesaţi la dezbaterile publice privind elaborarea planului dedezvoltare strategică a oraşului Petrila pentru perioada 2013-2020

Întâlnirile vor avea loc pe zone de activitate aşa cum au fost aprobate prinHotărârea Consiliului Local al oraşului Petrila, astfel:Zona 1 Tunel – Strada Dacilor: 10.05.2013, ora 14:00 – Casa de culturăZona 2 Strada Dacilor – Cap linie Petrila: 14.05.2013, ora 14:00 – Centrul deAsistenţă Socială PetrilaZona 3 Cap linie Petrila – Cap linie Lonea: 16.05.2013, ora 14:00 – Casa Pensionarilor LoneaZona 4 Cimpa – Răscoala - Tirici: 22.05.2013, ora 14:00 – Căminul CulturalCimpaZona 5 Jieţ – Popi – Dobreşti: 24.05.2013, ora 14:00 – Căminul Cultural Jieţ

Foarte aproape de Bulevardul Mihai Viteazuldin Vulcan, în locul în care magistrala de apăpotabilă iese de sub pământ (vezi poza), pen-tru a traversa albia pârâului Morii, se petreceîn voie, de ceva timp, o pierdere masivă de apăcare, pare-se, nu-i interesează deloc pe ceicărora le aparţine magistrala.

Pierderea este cauzată,asta se vede cu ochiul liber, de garnitura defectăa ventilului montat pe conductă. Acasă la el, ori-care om cumpătat, odată ce observă că-i picurăpe la robinet, schimbă imediat garniturile de-fecte. Asta, fiindcă ştie că, de nu, o să-l usturesuma care-i va veni pe factura de apă.

Odată spus ce-am zis mai înainte, este de înţeles de ce per-sonalul de la Apa Serv nu se omoară să remediezedefectul. Doar nu cei de acolo plătesc pierdereade apă, ci ea va apărea tot pe facturile fraierilorcare fac coadă la centrul de încasare de pestedrum de liceu. Astea fiind precizate, le sugerezceva meseriaşilor: nu este cazul nici acum săsară pe ventil şi să-lrepare. Motivul pen-tru care le facaceastă sugestieeste simplu.

Ieri, am stat de vorbă cutânărul inginer caresupraveghează lu-

crările de introducere a conductei de apă pota-bilă de pe strada Morii. Dumnealui mi-a spus că,după ce, la conductă, au fost racordate casele depe stradă, muncitorii lui au făcut proba la pre-siune a conductei. Pe care aceasta a trecut-o cubine. Imediat după terminarea betonării porţiuniide drum care a fost spart, se va trece la racor-darea conductei la magistrala de apă potabilă.Atunci ai lui vor încerca să repare şi ventilul defect. Asta este. Vedeţi ce uşor aţi scăpat, domnilor de la Ape?

Gheorghe OLTEANU

Nu-i vorba de picături, ci de

Un adevărat evantai de apăANUNŢ

Societatea Naţională a Huilei-SA, cu sediul în Petroşani, str. Timişoarei nr.2,anunţă organizarea concursului pentru ocuparea a 60 de posturi de munci-tor necalificat pentru abatajele frontale şi lucrările de pregătire aferenteacestora, de la EH Lupeni, pe o perioadă determinată de 6 (şase) luni, cu operioadă de probă de 30 (treizeci) de zile.I. Condiţii de participare:- Vârsta minimă 18 ani;- Să fie apt, din punct de vedere al sănătăţii, pentru muncă - în baza adeve -rinţei medi cale eliberate de medicul de familie;- Studii - minim 8 clase;- Fără antecedente penale.II. Acte necesare participării la selecţie. Depunerea dosaruluiÎn vederea participării la selecţie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic,ce va conţine următoarele documente:1. Cerere tip de participare la selecţie, adresată Directorului general al SNHSA; 2. Copie act de identitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinţămedicală eliberată de medicul de familie, din care să rezulte că este apt demuncă pentru efort susţinut; 5. Declaraţie pe propria răspundere că nu asuferit condamnări penale.Dosarul cu documentele necesare selecţiei se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, la secretariatul comisiei de selecţie, în perioada 24, 27 şi 28 mai 2013, între orele 8:00-14:00.III. ConcursulConcursul se va desfăşura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1. şi va consta în:- Analiza dosarelor, - Proba practică - încărcare materiale, prin lopătare, peste un obstacol cuînălţimea de 1,5 m.Participanţii se vor prezenta la proba practică în ţinută sport şi vor aveaasupra lor buletinul/cartea de identitate.IV. Validarea rezultatelor. Afişarea rezultatelorNota finală a concursului are la bază două elemente, care se vor nota de la1 la 10, după cum urmează: 1. Analiza dosarului 50% în nota finală; 2. Proba practică, cu pondere de50% în nota finală;Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescătoare a notelor finaleobţinute, nota minimă fiind 6 (şase), calculată cu două zecimale.Contestaţiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaţilor,se pot depune în termen de 3 zile de la data afişării.Regulamentul de desfăşurare a concursului va fi făcut public prin afişare lasediul EH Lupeni, din municipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro şi la sediul SNH-SA.Relaţii suplimentare la SNH SA - Direcţia Resurse Umane - ServiculResurse Umane, telefon 0254.541461 interior 710, 720, EH Lupeni,Serviciul Resurse Umane, telefon 0254.561500.

Noutăţi despre

Proiectele europenedin UricaniLa finele lunii ianuarie, 2013, lasediul Ministerului Dezvoltării Re-gionale şi Administraţiei Publice, vi-cepremierul Liviu Dragnea a semnat27 de contracte de finanţare dinfonduri europene, prin ProgramulOperaţional Regional 2007-2013,pentru proiecte din 14 judeţe. Din-tre acestea, trei proiecte sunt dinjudeţul Hunedoara, la: Uricani,Hunedoara şi Deva. Contractele aufost semnate şi de reprezentanţiicelor 8 Agenţii pentru DezvoltareRegională (ADR) din ţară şi de cei aiautorităţilor publice locale, care vorbeneficia de finanţare. Unul dincele 3 proiecte se referă la „reabili -tarea şi modernizarea de străzi ur-bane şi poduri în oraşul Uricani”,valoare totală fiind de 15.690.709lei, din care 10.958.463 leiproveniţi din fonduri europene.

Greu, dar se face„Am pregătit totul ca să dăm drumulla documentaţia de licitaţie. Dar eatrebuie verificată de ANRMAP, iardacă e bună îi dăm drumul la lici-taţie. Dacă nu, refacem repede dupăcum vor fi recomandările şi iar o trimitem la verificat. Apoi, urmeazăperioada pentru contestaţii şi abiaapoi începe lucrarea efectiv. Deaceea nu ştiu cu exactitate un termende începere a lucrărilor. Aşa sunt pro-cedurile la noi, totul merge greu, nuavem ce să facem”, ne-a declarat primarul Dănuţ Buhăescu.Dar cel mai important lucru este căpentru acest proiect, ca şi pentru celcare vizează ambulatoriul de speciali-tate care va funcţiona în sediul fostu-lui spital, bugetul local are prevăzutesumele de bani cu care administraţiapublică locală va contribui, în afară

de grosul banilor care vor veni de laUE. „Pentru noi acest lucru a fost pri-oritatea zero, astfel că pentru am-bele proiecte am cuprins banii înbugetul local din 2013. Asta înseamnăcă nu mai trebuie să ne împrumutămla nicio bancă şi este foarte bine”, nemai spune primarul Dănuţ Buhăescu.

Licitaţia pentru lucrările laambulatoriu s-a finalizatDacă pentru proiectul cu străzi şi par-cări lucrurile sunt abia la început,pentru un alt proiect important, ambulatoriul medical, situaţia estemai avansată. Licitaţia pentru parteade lucrări s-a şi încheiat. Dacă nu vorfi contestaţii, într-o lună de zile vorîncepe efectiv lucrările de amenajarea cabinetelor medicale şi tot ce vaţine de ambulatoriu în sine. Reamintim că proiectul care vizeazăambulatoriul de specialitate din Uri-cani are o valoare de aproape 60 demiliarde lei vechi, din care 26 mil-iarde lei vechi sunt pentru partea delucrări, iar 34 de miliarde lei vechipentru partea ce ţine de aparaturămedicală.„Vor exista şase specialităţi în cincicabinete. Medicii specialişti vor veni,prin rotaţie, de la spitalele din Vale,dumnealor vor avea contract cu Casade Asigurări, care îi va plăti în funcţiede orele prestate. Noi vom aveaobligaţia să plătim utilităţile, curăţe-nia şi personalul auxiliar de în-treţinere. Suntem în discuţii cumedici specialişti în obstetrică-gine-cologie, pediatrie, oftalmologie şiORL, vom mai discuta şi cu alţii. Certeste că în momentul când îi vom dadrumul ambulatoriul va avea medici,iar cetăţenii din Uricani vor aveaposibilitatea să vină la consultaţii încondiţii civilizate, moderne, ţinândcont că va fi adusă şi aparatură medicală performantă, specifică celorşase specialităţi”, ne-a mai declaratprimarul Dănuţ Buhăescu.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

3Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

La Vulcan, hoţii de fier vechiau rămas tributari tradiţiilormuncitoreşti şi au sărbătoritprin muncă ziua de 1 Mai. Ceimai activi pare-se că au fostcei care au acţionat la SpitalulMunicipal Vulcan.

Din informaţiilecare au purces până la mine reiese căpunctul culminat al activităţii a avutloc în curtea unităţii spitaliceşti vul-cănene. În spatele acesteia, maiexact, pe locul pe care se aflau gara-jele celebrelor salvări TV (vezipozele). Pe care unii şi le mai

amintesc, desigur.

De data asta,ciorditorii şi-au îndrep-tat atenţia nu doarasupra structurii metali -ce solide care susţineaaceste garaje, ci auluat în vizor şi vechiulbazin circular în carese ţinea apa de rezer -vă, necesară secţiei defizioterapie. Au prinsmomentul în care in-stalaţia nu era sub ten-siune şi au demontattabloul electric al aces-teia.

Tabloul electric,împreună cu câtevaşine de cale ferată fu-rate de la structura derezistenţă a garajelor,a fost găsit, în aceeaşizi, de către poliţiştiilocali, la un centru decolectare a fierului...de tot felul. Îmi permitsă spun aşa, din mo-ment ce, cam la toate,fierul se primeşte lagrămadă.

Gheorghe OLTEANU

Ieri, procurorii Direcţiei de Investi-gare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism – ServiciulTeritorial Alba Iulia, împreună cuofiţeri de poliţie judiciară din cadrulIPJ Alba, au destructurat un grup in-fracţional organizat, constituit din 9persoane, specializat în săvârşireade infracţiuni de violenţă -cămătărie, şantaj, înşelăciune cuconsecinţe deosebit de grave şitrafic de persoane.

În urma celor 7 percheziţii efectuateieri, au fost reţinute 14 persoane. An-chetatorii au descoperit că liderulgrupării este Constantin Cristian Litera, de 36 de ani, din Deva. Ei auconstatat că, în 2011, membriigrupării au acţionat în principal peraza judeţului Hunedoara, oferind îm-prumuturi cu camătă unor oameni deafaceri, cărora le pretindeau dobânzilunare de 10-20 la sută, iar, în cazul încare nu primeau banii înapoi la timp,

îi recuperau prin violenţă.Unele victime ale reţelei au fost obli-gate să muncească pe teritoriul Libiei,sumele de bani obţinute fiind predateliderului grupării, în contul sumelorîmprumutate.De asemenea, infractorii obţineaubani din inducerea în eroare şi preju-dicierea unor firme de asigurări, prinsimularea producerii unor accidentede circulaţie şi încasarea ilegală aprimelor de asigurare.Până acum au fost identificate 8 vic-time. Prejudiciul cauzat prin infracţi-uni este de peste 800.000 de euro.La sediul Direcţiei de Investigare a In-fracţiunilor de Criminalitate Organi-zată şi Terorism – Serviciul TeritorialAlba Iulia urma să fie audiate 14 per-soane, urmând să se decidă măsurilelegale în cauză.Acţiunea a fost efectuată cu sprijinulofiţerilor de poliţie judiciară dincadrul BCCO Alba, iar suportul tehnica fost asigurat de SRI şi DIPI.

Mihaela PETROŞAN

ACTUALITATEDe 1 Mai,

La Spitalul Municipal Vulcan s-a furat ziua în amiaza mare

14 persoane săltate

Reţea de cămătari, distrusă deDIICOT Alba

Enduro Panorama,

Nebunie pe două roţiStartul celei mai nebune competiţiidin judeţul Hunedoara se va da astăzi,de la ora 14.30, în fosta carieră dinGhelari.

Acolo va avea locdeja obişnuitul pro-log, pe parcursulcăruia enduriştii vortrebui să străbată untraseu lung de 22 dekilometri presărat cuobstacole naturale şiartificiale. Concursulpropriu-zis va avealoc însă sâmbătă şiduminică, 11 şi 12mai, şi se va întindepe trasee ce vor în-suma în total 200 de

kilometri. Rutelevor fi ţinute în se-cret până la orastartului.Ajunsă la ediţia cunumărul cinci, Enduro Panorama va strânge lastart, în acest weekend, peste 400 de enduriştidin peste 17 ţări în Ţinutul Pădurenilor. De-venită una dintre cele mai importante întreceri

de acest gen din Europa, Enduro Panorama 5 batetoate recordurile de participare. „Riderii” sepregătesc de trei zile de „nebunie” curată peunele dintre cele mai sălbatice trasee din ŢinutulPădurenilor. Ediţia din acest an va fi transmisă deDigisport, iar premiile pregătite pentru învingătorisunt şi ele pe măsura evenimentului. Cei care vorurca pe podium la cele două clase de concurs vor

„împărţi” 3.600 de euro, dar şi echipamente şipiese pentru „fiarele” lor. N-au fost uitate nicimenţiunile speciale. Ca în fiecare an, vor fi premi-aţi cel mai tânăr, respectiv cel mai vârstnic com-petitor, dar şi cea mai destoinică fată din concurs.

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

SPORT4 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

www.zvj.ro

În fotbalul din Vale,

Fără mercenari Aflat în agonie, fotbalul dinjudeţ încearcă să renască dinpropria cenuşă. Jiul încearcămarea cu degetul printr-o şcoalăde fotbal, iar Mureşul Deva esteaproape de o revenire în primplan.

Aproape sigur, în perioada următoare valua fiinţă o nouă echipă de fotbal de se-niori, Mureşul Deva, care va porni încompetiţie din Liga a IV-a. Noua grupareva fi formată din jucători autohtoni, care să nu de-păşească vârsta de 25 de ani. Strategia celor douăgrupări de tradiţie este una pe termen lung, obiec-tivul fiind formarea unei echipe competitive dinjucători tineri şi neapărat autohtoni, nefiind deacord să aducă aşa-zişii „mercenari”.„Vreau o echipă cu jucători tineri şi autohtoni. Eu

cred că Deva va avea o echipă de fotbal de latoamnă în Liga a IV-a”, a declarat primarul PetruMărginean. Aceeaşi tactică o adoptă şi jiuliştii.„Vom pune mare preţ pe jucătorii din propriapepinieră pentru că avem multe talente. Nu maivrem mercenari care vin şi pleacă. Vom scoate larampă valorile”, spun jiuliştii.

Gimnastică

Favorite la medaliiîn ElveţiaGimnastele hunedorene AndreeaMunteanu şi Andreea Iridon se află pelista favoritelor la podium, alături desportivele din Rusia, la a 10-a ediţie acompetiţiei internaţionale „TrofeoCitta di Lugano”, ce va avea loc, săptămâna viitoare, în Elveţia.

„Trofeo Citta di Lugano” este un concurs pentrujuniori şi junioare, ce se desfăşoară în sistem in-dividual compus, participanţii fiind născuţi între

1998 şi 2000. Întrecerea are loc din doi în doi anişi a ajuns la cea de a 10-a ediţie. Competiţia afost lansată în 1995, de Clubul de gimnastică„Gerra”. În timp, a fost integrată în circuitulcompetiţional internaţional oficial la nivelul ju-niorilor. Ediţia din acest an va avea loc sâmbătă,18 mai, la „Resega Palasport” din „CadroPanoramica Centre”, de la ora 20.00 (ora lo-cală). În concursul feminin vor lua startul gim-naste din Austria, Belarus, Elveţia, Italia,România, Rusia, Spania şi Suedia, iar la masculinvor concura sportivi din Austria, Belarus, Elveţia,Franţa, Italia, România, Rusia şi Spania. De-alungul timpului, gimnastele de la Deva au avut oprezenţă de top în concursul de la Lugano. În2007, Cerasela Pătraşcu câştiga trofeul, iar în2009, pe primul loc, era Amalia Racea. Apoi, în2011, Georgiana Gheorghe s-a clasat pe treaptaa treia, iar Maria Balea pe locul patru.

5Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

SPORT

Teatrului 11.05.2013 18:00 15 RON

www.zvj.ro

La Raliul VTM

Petroşeneni, pepatru roţi Patru piloţi amatori din Valea Jiului vorlua, duminică, startul, la una dintre celemai aşteptate curse de raliuri VTM dincircuitul Campionatului Judeţean deAutomobilism.

Cosmin Negrilă cu un Volkswagen Golf 1 GTI, CristiZaharia, Paul Brănişteanu şi Mihai Frandoş vor fiprezenţi la evenimentul cu multă adrenalină. „Eusper să duc cursa la bun sfârşit şi să îmi testez înacest fel şi noua mea maşină. Pentru mine estecea de-a treia participare la un astfel de eveni-ment”, a declarat Cosmin Negrilă. Competiţia vaavea loc la Căprioara la 10 km de Deva, iar startulse va da la ora 10:00. Pilotul brădean Mihai Cîmpeanu, multiplu campionnaţional, nu va „alerga” la ediţia 2013 aCupei Căprioara, din cauza unor probleme de sănătate.Cupa Căprioara, prima etapă a sezonului2013 din Campionatul Judeţean de Auto-mobilism, va alinia la start aproximativ30 de piloţi – amatori şi licenţiaţi - dinjudeţul Hunedoara şi cele învecinate:Timiş, Alba, Bihor, Sibiu. Printre partici-panţi la categoria debutanţi se va afla şiMihai Cîmpeanu jr., fiul cunoscutuluipilot din Brad. „Mihăiţă se află la primasa cursă oficială şi va concura pe un GolfMK1. Este la fel de pasionat de maşini şicurse ca şi mine, şi cred că e la fel detalentat”, a spus Mihai Cîmpeanu, multi-

plu campion naţional.Competiţia este organizată de Automobil ClubulRomân – filiala Hunedoara, împreună cu ClubulSportiv Auto - Karting Hunedoara şi va avea loc du-minică, 12 mai. Concursul se va desfăşura în regimde circulaţie închisă după un traseu prestabilit peDJ 707J Căprioara - Deva (din DN 7 către CabanaCăprioara) care are 3,3 kilometri lungime, cu optviraje dreapta şi opt viraje stânga. Se va concurala două categorii de concurs, amatori şi licenţiaţi,ambele având şi clase în funcţie de puterea mo-torului: clasa 1 – până la 100 cai putere; clasa 2 –101-150 c.p.; clasa 3 – 151-200 c.p.; clasa 4 –peste 200 c.p. Piloţii trebuie să fie posesori a per-misului de conducere categoria B de cel puţin unan.Startul pentru o cursă de recunoaştere este pro-gramat la ora 11:00. Antrenamentele cronome-trate pentru stabilirea ordinii de start vor avea locde la ora 12:00 la ora 12:40. Cele două manşe deconcurs sunt programate între orele 13:15 şi15:00, iar festivitatea de premiere va avea loc laora 17:00 la Cabana Căprioara.

Lupte

Cinci medalii feminineTrei sportive de la CSŞ Hunedoara şi două de laCSŞ Petroşani au reuşit să urce pe podium laediţia 2013 a Campionatelor Naţionale Individua le de Lupte Libere, desfăşurată la Piatra Neamţ.

Simona Pricob (CSŞ Hunedoara) şi-a trecut în pal-mares cea mai valoroasă performanţă a delegaţieihunedorene, devenind campioană naţională la categoria 55 kilograme. Sora sa, Ramona Pricob, atrebuit să se mulţumească doar cu medalia deargint la categoria 67 kilograme, la fel ca şi co-echipiera sa, Larisa Dulanyi, clasată pe locul doi la

categoria 44 kilograme. Toate cele trei luptătoarede la CSŞ Hunedoara sunt antrenate de EmilNicoară şi Ioan Boca. Din cauza unei accidentărinedorite, multipla campioană naţională şi compo-nentă a lotului naţional Laura Gavriliuc (CSŞPetroşani) a fost ţinută în şah de adversare,cucerind doar medalia de bronz la categoria 63kilograme. În schimb, colega sa de club, AlexandraOzarchevici (ctg. 51 kg), a reuşit o plăcută sur-priză prin clasarea pe locul trei şi câştigareamedaliei de bronz. Cele două sportive din ValeaJiului sunt antrenate de Gheorghe Răducu.La masculin, cele mai bune rezultate de lacluburile din judeţ le-au reuşit Robert Schneider(ctg. 74 kg) şi Sebastian Hanzi (ctg. 60), ambii dela CSŞ Hunedoara, care s-au clasat pe locul cinci.

TenisLa un pas de semifinaleTenismenul hunedorean Valentin Vanţ s-a calificat pe tabloul principal al Campi-onatului Naţional de Vară al jucătorilorsub 18 ani, care a început luni la Sibiu.

Coechipierul său Bogdan Bristan a fost eliminat încalificările probei de simplu, însă s-a calificat însferturile de finală ale competiţiei de dublu.Bogdan Bristan a făcut un joc mai modest în cali-ficările probei de simplu şi a fost eliminat, scor 0-6,2-6, de Călin Manda de la CS Universitar Piteşti. To-tuşi, jucătorul devean a continuat competiţia înproba de dublu, în care a reuşit să se califice în sfer-turile de finală. Bristan a făcut echipă cu Dan Dumitraşcu (ELP Bistriţa) şi a câştigat în turul I alprobei de dublu în faţa perechii formate din MihneaBâra (Olimpia Bucureşti) şi Dragoş Rorge (AmefaArad). De la turneu absentează Maria Orban, dinPetroşani, care participă la concursurile dedicatesportivilor de 16 ani.

CMYK

ACTUALITATE6 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

www.zvj.ro

Început la 7 mai, Atelierul Inter-naţional de Regenerare Urbană îşiînchide porţile abia pe data de 14mai. Însă, pentru publicul larg, sepregăteşte o manifestare de forţeartistice ce va avea loc sâmbătă laora 17. Organizatori sunt IonBarbu - Societatea CulturalăCondiţia Română Petrila, CristinaSucală - Asociaţia StudenţilorRomâni Doctoranzi din Franţa,Ilinca Păun Constantinescu şi InaStoian - Universitatea de Arhitec-tură şi Urbanism Ion MincuBucureşti şi Dragoş Dascălu - Uni-versitatea Tehnică - Facultatea deArhitectură şi Urbanism Cluj.

Scopul şi durata vizitei?Celor pe care i-am prezentat ca fiind organi-zatori li se alătură o serie de invitaţi, mulţistudenţi din Franţa, studenţi de la univer-sităţile de profil din Bucureşti, Timişoara şi

Iaşi, dar şi invitaţi din adminis-traţia locală şi foşti directori aiminei Petrila.Aşa cum ne explica şi Ion Barbuîntr-un interviu, Petrila este ununivers aparte, care nu poate săfie redus la o amintire a industrieiminiere. Odată cu închidereaminei, perimetrele se vor ecolo-giza, iar în locul construcţiilor in-dustriale cu valoare arhitecturalăvom avea doar un perimetru liber,cu denumirea de parc industrial.Însă, aici ar putea exista un parccultural, unic în ţară. Să încercămsă fim unici, asta spune, de fapt,Ion Barbu. Se poate acest lucru şi,pentru a demonstra concret,aduce la Petrila o serie de

specialişti care analizeazăposibilităţile fostului perimetrual preparaţiei şi al minei.Pe lângă atelierele de lucrucare-şi vor prezenta rezul-tatele în data de 13 mai, sâm-bătă, 11 mai, va avea loc şi odemonstraţie stradală, princare se fac publice demersurileatelierului internaţional, dar,mai ales, se antrenează şipetrilenii în această activitatede schimbare la faţă a Petrilei.

Depinde de fiecare în parte pentruca Petrila să capete o altă formă,pe acelaşi fond.

Drumul spre Brădetpoate fi anevoios.Mai ales în zileletoride, drumulabrupt necesităopriri şi hidratarecontinuă. În zonaparcării de jos de launiversitate, undediferenţa de nivel arămas o treabă nefi-nalizată şi după re-cepţia lucrărilor deasfaltare, există un izvor amenajat,probabil, de oamenii din zonă. Înspatele parcării, în partea dindreapta, se coboară câteva scări delemn şi se ajunge la un izvor rece. Şiîn jurul izvorului a fost amenajatlocul cu piatră, iar la îndemânaoricui, legată cu sfoară, stă o cană.Puţini oameni ştiu de el, dar tineriicare urcă la Brădet cu bicicletele sau

pe jos, prin pădure, se opresc să ia ogură de apă sau să se spele pe faţă.Nu se ştie nici acum dacă apa provinedintr-un izvor, cu adevărat, sau dacăeste dintr-o conductă. Cert este că,la una dintre lucrările Apa Serv înzonă, când a fost sistată apa, s-aoprit şi izvorul. Mai există posibili-tatea ca apa să fie captată chiar de laBrădet. Se ştie că aici au existatizvoare care alimentau, pe vremuri,

şi fostul lac amenajat. Însănu ştie nimeni dacă apaeste bună de băut, saudacă poate fi periculoasă.În mod normal, ar fi maisigur ca DSVSA Hunedoarasă identifice şi să testezeperiodic aceste izvoare deunde lumea se ali-mentează, iar cele siguresă fie marcate, pentru capopulaţia să cunoascăexact ce calitate are apape care se opresc să obea.Pagină realizată de Alina PIPAN

Izvoarele amenajate

Apă din conductă sau apă demunte?

Patrimoniul industrial ca sursă de regenerare

Atelierul Internaţional deRegenerare Urbană schimbă

Petrila la faţă?

Ne-am săturat de forumuri dediscuţii, întâlniri la care secombate starea de criză,sărăcie, şomaj, proiecte careîncep cu un curs şi se sfârşesccu o diplomă, şi cam atât. Numai putem scutura fondurile,fie că sunt europene, guver-namentale sau din bugetullocal, degeaba. Este nevoie derezultate, de o finalitate, defeed-back. Nu de puţine oriam înşirat în paginile ziaruluinostru zecile de asociaţii şi or-ganizaţii ale pseudo-societăţiicivile din Valea Jiului care nufac nimic. Toate aceste asoci-aţii ar putea, efectiv, săschimbe situaţia socială şieconomică a comunităţiinoastre. Din fericire câtevadintre ele îşi fac treaba fărăcusur şi se vede.

ÎnceputulLa două dintre şedinţele de consiliulocal, la Petroşani, Asociaţia Naţionalăa Specialiştilor în Resurse Umane cereaspaţii în folosinţă gratuită pentru adezvolta întreprinderi sociale. Mai pre-cis, un teren la serele oraşului, undesă se realizeze o seră, în care să lucre-ze câteva persoane marginalizate so-cial, şi un spaţiu închis pentru unatelier. Poate unora dintre dumnea-voastră nu vă sună cunoscut, dar mieîmi sună familiar. Am urmărit de câţivaani asociaţiile care au cerut astfel debeneficii şi au ales să facă… nimic.Tocmai pentru a le cunoaşte intenţiileam căutat să intru în contact cu mem-brii asociaţiei. Cu preşedintele asoci-aţiei, Ioana Mănăilă, am reuşit să stămde vorbă, faţă în faţă, chiar laPetroşani, unde se afla în trecere, îm-preună cu o altă membră a asociaţiei,Marilena Cautis. Veniseră să se intere-seze despre primul proiect, cel alserei.

Asociaţiaa fost înfiinţată în iunie 1998,funcţionează de 12 ani pe acelaşi prin-cipiu: fiecare om are dreptul la un traidecent, la un loc de muncă, la o sluj-bă pe care să ştie să o facă corect şiproductiv. Tocmai de aceea, asociaţiaare în plan şi definirea, elaborarea şiimplementarea standardelor profe-sionale în domeniul resurselor umane.De asemenea, elaborarea, promo-varea şi prezentarea de sugestii şipropuneri în domeniul resurselorumane către forurile legislativeîndrituite în vederea aprobării.La Petroşani se aplică unul dintreproiectele din domeniul resurse-lor umane care deja funcţioneazăîn alte regiuni din ţară. Proiectulse intitulează „Crearea şi pro-movarea de instrumente de eco-nomie socială în scopul incluziuniipe piaţa forţei de muncă a gru-purilor defavorizate”, cu finan-ţare POSDRU, care se desfăşoarăîn 3 regiuni din ţară, şi schimbăpractic viaţa a 120 de beneficiari.În cadrul proiectului, în primăfază, se identifică de către spe-cialiştii în economie socială, deasemenea, formaţi de asociaţie,persoane care să îndeplineascăanumite criterii.

IdeeaÎn cadrul acestui proiect sunt ajutatecu precădere atât femeile aflate lavârsta a doua, întreţinătoare de fami-lie, cât şi copiii majori, care părăsescapartamentele sociale şi trebuie să seintegreze pe piaţa muncii pentru a seautofinanţa. Categorii sociale defa-vorizate pe piaţa muncii. Drama fe-meilor trecute de 45 de ani, care aupregătire minimă şi sunt în perma-nenţă excluse de pe piaţa muncii, oştim cu toţii. Acestea ajung să lucreze

pentru banii deajutor social.Statul intervineprin măsurile deprotecţie socială,minimale, care nufac decât sămenţină persoanaasistată în aceeaşipostură, de asistat,dar niciodată nu oajută să depă-şească bariereleacestui circuit.

MecanismulIoana Mănăilă toc-mai aceasta îşipropune, în cadrulacestui proiect, săofere independen-ţă ocupaţională. Semerge pe princi-piul: nu-i da săra-cului peşte,învaţă-l să pes-cuiască. Doar că aici se oferă şiundiţa. De exemplu, pe terenul primitde la Primăria Petroşani se va ridica oseră, şi asta se va întâmpla chiar însăptămânile următoare. Femeile carevor lucra aici muncesc deja. Cu aju-torul şi îngăduinţa personaluluiSPADPP, acestea şi-au plantat dejarăsadurile în serele primăriei, astfelîncât, atunci când va fi instalată sera,

vor fi pregătite de plantat.Dar sera nu va funcţiona decât vara şiprimăvara, eventual toamna. Pe tim-pul rece este nevoie de o soluţie alter-nativă. Tocmai de aceea, asociaţia acerut un alt spaţiu, închis, unde se vorforma ateliere. Se intenţionează caaici să se realizeze o bandă de uscarea fructelor de pădure şi o moară demăcinat aceste fructe, pentru a obţinepastă. În paralel, se amenajează şi unatelier pentru realizarea jucăriilor ed-ucaţionale (păpuşi, ţesături,podoabe).

Bineînţeles, ca să se poată întreţine şisă poată trăi din aceste activităţi,beneficiarii trebuie să şi vândă pro-dusele realizate. Acest lucru se va în-tâmpla prin contractele încheiate cudiferiţi agenţi economici. IoanaMănăilă are în proiect inclusiv vân-zarea produselor realizate în acesteîntreprinderi sociale. Produsele rezul-tate se vor vinde sub marca „Matca”.Va fi şi o provocare, având în vedere

că piaţa de desfacere din Petroşani nueste la fel de complexă ca şi cele dinoraşele mari, iar puterea decumpărare este mai mică.

Serialul… continuăAcesta este primul episod, cel deprezentare al proiectului ce se vaderula la Petroşani sub semnulAUR-ANSRU. Vom urmări îndeaproapece se întâmplă, concret, în cadrulproiectului.

Alina PIPAN

CMYK

7Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

www.zvj.ro

AUR-ANSRU

Instrumentele de economie socială, unconcept nou la Petroşani, dar unul funcţional

SOCIETATE CIVILĂ

www.zvj.ro

DIVERSE8 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

Mai luna trecută scriam de groapa făcută pentru reparaţii de Enelchiar în mijlocul trotuarului pe str. Nicolae Bălcescu.

Atunci, după o săptămână de aşteptare în zadar, ne plângeam că echipa a venit, a decu-pat asfaltul, a plecat şi a lăsataşa. După ce făcuserăm petre-cere când, în final, au încheiatlucrarea, au pus toatepavelele la loc şi se putea cir-cula normal, iată că, de douăzile, iar este groapa pregătităpentru intervenţie. Groapaeste pregătită, dar intervenţianu se vede niciunde. Ne între-băm aşa, oare ce ingineri, şefide şantier sau de programareare Enel dacă nu reuşeşte şipace să finalizeze odată pen-tru totdeauna o lucrare pecare o tot încep?

Alina PIPAN

Sigur că, în general, la poporul românexistă 365 de sărbători într-un an. Celpuţin! Găsim de fiecare dată câte oocazie de sărbătorit, de fugit la grătare,mici cu muştar şi râgâieli abere, libere de la locurilede unde ne vine leafa şiorice altceva, ca să fiebine, să nu fie rău şi să ne„simtem” bine. La fel se întâmplă şi cu aniversările.Abia le aşteptăm, ca sătăiem încă o zi de muncădin calendar.

Marius Costache, regizorulspectacolului „Cutia Pandorei”, ce va avea locsâmbătă, 11 mai, ora 18,

şi-a sărbătorit ziua de naştere pe scenaTeatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”. Ieri, 9 mai, Marius Costache a împlinit vârsta de 29 de ani. Şi a sărbătorit-o prin muncă.

Nu a chiulit, nu şi-a „băgatlibere”, nu s-a smiorcăit că areinvitaţi sau că-i vin rudele-n vizită. A muncit. La Petroşani a mai montat:„Afară în faţa uşii”, de WolfgangBorchert (2008), „Povestea celorşapte ce n-au putut fi spânzu-raţi”, de Bengt V. Wall (2010),iar acum, în 2013, într-o zi demai, deschide „Cutia Pandorei”.Sâmbătă, 11 mai, ora 18.

Oana TUŢU,secretar literar la

Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Aniversarea din spatele „Cutiei Pandorei”,

La mulţi ani, Marius Costache!

Ieri, în sala amfiteatru a Poliţiei munici -piului Deva, a avut loc un simpozion is-toric de evocare a triplei semnificaţii azilei de 9 Mai: 136 de ani de la cucerireaIndependenţei de Stat a României, săr-bătorirea Zilei Europei şi împlinirea a 68de ani de la încheierea celui de-Al DoileaRăzboi Mondial în Europa.

Evenimentul a fost organizat în colaborarecu Serviciul Judeţean al ArhivelorNaţionale Hunedoara, instituţie reprezen-tată de profesorul Viorel Vânătoru, direc-torul Serviciului, care a susţinut evocareaistorică „Independenţa de Stat a României– mărturii documentare”. O altă prezentare, „9 mai 1945 – Ziua

Victoriei”, a fost făcută dedr. Dorin Petresc, poliţisthunedorean pasionat de istoria României.Ca simbol marcant alevenimentului, în incintaIPJ Hunedoara a fost inau-gurat un ansamblu-catargpe care a fost arboratdrapelul naţional alRomâniei, în semn depreţuire faţă de memoriaînaintaşilor.

Mihaela PETROŞAN

În colaborare cu Serviciului Judeţean al ArhivelorNaţionale Hunedoara,

Simpozion 3 în 1 organizat de poliţişti

Pe Nicolae Bălcescu,

Iar avem groapă făcută de Enel

La treabă şi de sărbătoriCum oul este-n sine un simbol,Muzeul de la Vama-i ineditŞi cum acolo-i mare protocol,S-au pus epigramiştii pe clocit!(Florina Dinescu – Ploieşti)

Părerea mea!...

Vă spun cinstit că într-o zi în careAgale coboram la pas Copoul,Mi-am pus şi eu celebra întrebare:Ce-a fost întâi şi-ntâi? GĂINA?...OUL?...

Şi încercând din mers răspuns în minteSpre-a rezolva misterele dilemei,Am constatat că încă e fierbinteDisputa ce se poartă-n jurul temei.

Că, dacă scriu pe foaie cu stiloulŞi dacă stau să măgândesc oleacă,De ar fi fost întâi pelume OUL,Nu o GĂINĂ trebuiasă-l facă?

Vă spun, problemanu-i deloc uşoarăŞi generează alteipoteze:Păi, de-ar fi fostGĂINA prima oară,Nu dintr-un OUputea să eclozeze?

Deci, căutând să seremarce ca oConcluzie la tot ce-am relatat,Se vede că în orice fel am da-o,Ajungem iar de unde am plecat...

Aşa că fără doar şi fără poate,Ţinând corect de argumente seama,Eu cred că mai întâi şi-ntâi de toateA fost...”MUZEUL OULUI” din VAMA!(Vasile Vajoga – Iaşi)

RemarcăAud ecoul,Accept reclama:Întâi fu oul,Pe urmă Vama!(Ion Diviza – Chişinău)

Priorităţi la Muzeul OuluiLa muzeu perplex rămâi,Şi uşor poţi face gafa;Nu ştii ce s-admiri întâi:Oul sau muzeografa!(Vasile Larco – Iaşi)

La Muzeul Oului, la VamaPrivesc în jur, cu gândurile duse,Spre un contrast, în parte evident:Ce-s mai vopsite, ouăle expuseSau doamnele ce le privesc atent?George Petrone – Iaşi)

O găină emancipatăA plecat, din curtea ei, găinaŞi în nordul ţării s-a mutat,Auzind că ou-n BucovinaAr ieşi... direct încondeiat!(Petronela-Vali Slavu – Aninoasa)

Ouă roşiiCa să economiseascăŞi vopsea şi timp, vecinaSe gândeşte să vopsească,Pe la Paşti,-n fund găina.(Petru-Ioan Gârda – Cluj-Napoca)

Muzeul Oului Vama – Bucovina

Ou-n Vama e vedetă,Ce te-nvăluie cu vrajă;Dichisită-i a lui coajă;Restul e, de mult… omletă.

E lumină şi culoare;Stă ca lumea să îl vadă,Că-i gătit ca la paradă Şi-i frumos ca Zeul-Soare.

În muzeu sunt aşezateMulte ouă decorate, Ce-s pictate, -ncondeiate,Perforate sau sculptate.

Îmbrăcate-n crinolină,În catrinţă, redingotă,Cântă-n cor, pe-aceeaşi notă,Pe o muzică divină.

De prin ţări îndepărtate,Din Maldive sau Thailanda,Peru, Mexic sau Olanda,Stau, în şir încolonate.

Nu-i vreo simplă întâmplare:Ouăle încondeiate,Ce-s muncite, descântate,N-au în lume-asemănare!

Ouăle, în Bucovina,Din tradiţia străbună, Ce nu vrem ca să apună,Îşi trag astăzi rădăcina.

Cu simboluri ancestraleCoaja este închistrită:Vezi cărarea rătăcită,Linii drepte, verticale,

Luna, cerul ce străluce,Plugul, furca, fusul, grapa,Cârja, brâul, grâul, sapa,Soarele şi sfânta cruce.

Nu am spus verzi şi uscate:Vino la Muzeu la Vama,Poţi de toate să iei seama Şi-o să vezi că-mi dai dreptate!(Cătălina Orşivschi – Vama)

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013 9UMOR ÎN HA... MAJOR

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A

- AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările:- matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă)- matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă)- ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă)Profil Uman, specializările:- filologie (28 locuri, o clasă)- filologie intensiv engleză

(14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absol-venţilor de gimnaziu care aufost declaraţi admişi la liceulnostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prindepunerea la secretariatulunităţii a dosarelor de înscrierece conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacăeste cazul) şi certificatul denaştere în copie legali zată; 3. adeverin ţă cu notele şi mediagenerală obţinute la Evaluareanaţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentruclasele V-VIII (cu calculul medieigenerale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face

repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderneîn urma unei testări ce va avea loc în data de

19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatulliceului din strada 1 Decembrie1918, nr.7 sau la telefon

0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

Hristos a înviat! Acum, când încă e prezentă magia sărbă-torii de Paşti, vă prezint un muzeu care cuprinde o colecţieimpresionantă de ouă. Situat în inima Bucovinei, nu de-parte de celebrele mănăstiri, Muzeul Oului din Vama reprezin-tă un obiectiv turistic care merită a fi inclus în traseelevacanţelor noastre. Vizitatorii acestui muzeu vor descoperitradiţiile zonei, meşteşugul încondeierii ouălor, semnificaţi-ile şi simbolurile bucovinene. Muzeul cuprinde, în afară deouăle realizate în tehnici specifice Bucovinei, peste 3.000de ouă din 79 de ţări, lucrate în tehnici diferite, pe diferitesuporturi: coajă de ou, lemn, ceramică, porţelan, piatră, sti-clă. O asemenea colecţie nu poate fi decât rodul unei pasi-uni extraordinare, iar cea care însufleţeşte acest muzeueste doamna profesoară Letiţia Orşivschi. De curând, a fosteditat un album în care sunt cuprinse câteva dintre minu -năţiile expuse la muzeu. Şi, cum sora doamnei LetiţiaOrşivschi, doamna profesoară Cătălina Orşivschi, esteumoristă, de lângă informaţii şi fotografii, nu putea lipsiumorul. Aflând despre acest proiect, câţiva umorişti ne-ampus pe… clocit. Sunteţi curioşi ce „puişori” au ieşit? Veţiafla, citind câteva dintre poeziile umoristice şi epigramelecuprinse în album.

Muzeul Oului din Vama

Emilia Slavu

Dorin Gligor:

„Compania pe minele viabile,SNH, a intrat într-o horă apierderilor de aproximativ o sutăde miliarde de lei lunar”Ieri, la Deva, liderul hunedorean al PDL, Dorin Gligor, a prezentat un raportal formaţiunii realizat la nivel naţional şi care analizează primul an de guvernare USL, pe care democrat-liberalii îl numesc „anul declinului”.

Vorbe, doar vorbe…Alături de şeful PDL, la întâlnirea cu jur-naliştii a participat şi Mircia Muntean,deputat de Hunedoara, notoriu trasesistpolitic.Gligor spune că principala caracteristicăa guvernării USL este „satisfacereaclientelei politice”. El consideră căanaliza făcută de specialiştii PDL asupraguvernării USL arată foarte clar distanţauriaşă între promisiunile puterii şifaptele acesteia: „...relansarea eco-nomică a României reprezintă o misiuneimposibilă pentru USL. O minciună care,din păcate, afectează prea mulţi românieste aceea cu crearea unui milion de noilocuri de muncă. În această analiză anoastră sunt arătaţi şi paşii pe care-i faccei din USL şi care duc la colapsul dinsectorul energetic, din industrie, agri-cultură, sănătate”.

Păcăleala CEHConform celor declarate de Dorin Gligor,Complexul Energetic Hunedoara (CEH),până acum, s-a dovedit a fi o păcăleală. „Acest complex trebuia să cuprindă şiactivitatea de extracţie şi pe cea de producere a energiei electrice. Până acums-au unit cele două termocentrale şi ele sunt complexul energetic. Această unireera doar un pas necesar, dar oprit aici complexul energetic nu are niciun rost.Ce câştig aduce unirea celor două termocentrale? În ianuarie trebuia finalizatacest complex. Astăzi avem două termocentrale care vând în pierdere, nemai -având posibilitatea în viitorul apropiat de a plăti cărbunele. Mai avem douăcompanii, una pe minele viabile, alta pe închidere, care nu mai au raporturicontractuale cu producătorul de energie şi funcţionează pe bază de comenzi”, amai spus liderul PDL. Dorin Gligor spune că şi „compania pe minele viabile, SNH, a intrat într-o horă apierderilor de aproximativ o sută de miliarde de lei lunar. După formarea com-plexului energetic, primul pas făcut a fost import de cărbune: s-au importataproximativ 200.000 de tone de cărbune, cu stocurile de huilă la refuz. Cuifolosesc aceste lucruri? A fost un joc. La înfiinţarea CEH, se făceau adrese pen-tru anumite cantităţi de cărbune necesare. Minerii nuputeau extrage acele cantităţi şi astfel au făcut importuri.Acum, cei de la închideri de mină exploatează şi bagă căr-bunele în silozuri, pentru că nu-l mai cumpără nimeni. Înacest moment, Complexul Energetic Hunedoara nu există.Îmi asum toată responsabilitatea când spun acest lucru”.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

ACTUALITATE10 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

Atât în Valea Jiului, cât şi în restuljudeţului, weekendul acesta au locmai multe nedei. Deja nedeile au devenit manifestări atât de populare,încât primăriile se implică în organizarea lor, le popularizează.

Nedeile se organizau, iniţial, de comunităţile depăstori. Un mod comod de a se reuni în jurulmesei pentru a sărbători un hram, pentru o săr-bătoare. Acum nedeile au spart aceste bariereale comunităţilor închise. Ele au devenit publice.La nedei sunt invitaţi artişti pentru cântare, seface horă şi, în unele locuri, mai apar şi comer-cianţi cu tot felul de produse. Specifice păstorilor, cele mai multe nedei sunt înValea Jiului. Sâmbăta şi duminica aceasta avem

nedei în Câmpu lui Neag, Paroşeni şi Dâlja. Noivom fi prin preajmă pentru a vedea cum se desfăşoară acestea. Anul trecut multe dintre eleau avut loc pe timp ploios. Dar acum, cum o vreaDumnezeu! Chiar şi pe vreme rea, oamenii sestrâng laolată şi petrec. De asemenea, în judeţulHunedoara se mai desfăşoară nedei şi la Bucureşci şi la Aurel Vlaicu.

Alina PIPAN

De la est la vestul Văii

Weekend cu nedei

Primăria şi ConsiliulLocal Petroşani

Au sărbătoritcum se cuvine Ziua EuropeiZiua de 9 Mai, denumită şi Ziua Europei, dar cu triplă semnificaţiepentru acest popor (a nu se uita căpe 9 Mai 1877 noi ne-am câştigat Independenţa de Stat în faţa Turcieişi tot pe 9 Mai, dar 1945, s-aîncheiat Al Doilea Război Mondial), a fost sărbătorită ieri în Sala de Marmură a Primăriei municipiuluiPetroşani de către elevi de la colegiile şi de la Şcoală Gimnazială „I.G. Duca” din localitate.

Sub organizarea Primăriei şi Consiliu-lui Local Petroşani, începând cu orele13:00, tinerii au prezentat, în faţaunei săli pline, un program cultural-artistic din care au ieşit în evidenţătradiţiile culturale şi oamenii care auadus glorie istoriei şi culturii celorcinci ţări europene: România, Bulgaria, Italia, Suedia şi Ungaria. „Nu întâmplător au fost alese acesteţări, sunt ţările care au oraşe în-frăţite cu municipiul Petroşani. Or,prin acest spectacol am vrut să punc-tăm acest lucru, iar elevii, după cumvedeţi s-au pregătit bine, spectacolulpe care îl prezintă este interesant şiinedit”, ne-a declarat Elisabeta Wersanski, unul dintre înalţii funcţi -onari ai Primăriei Petroşani, care s-aocupat îndeaproape de acest eveni-ment pentru ca totul să iasă bine.Într-adevăr, ideea a fost foarte bună,iar spectacolul oferit de inimoşii

tineri a fost anul acesta unul maiaparte. În afară de faptul că fiecare„echipă” a interpretat rolul a diversepersonaje celebre din ţările respec-tive, inclusiv din România, fiindprezentată şi fiecare ţară şi în afarăde faptul că tinerii au prezentat cân-tece şi dansuri tradiţionale, fiecareţară a mai avut pregătit şi un stand cumâncare tradiţională specifică ţăriirespective, alături de steagul ţării(fiecare instituţie şcolară a avutaleasă câte o ţară, România fiindreprezentată de o instituţie port-drapel a învăţământului petroşenean -Colegiul Economic „Hermes”). Înaintede a începe spectacolul, s-a intonatImnul de Stat al României, apoi ImnulEuropei, după care viceprimarul Dorina Niţă a vorbit puţin despre semnificaţia Zilei Europei, făcând unscurt istoric al acestei importante zileîn decursul vremii.Mai trebuie spus că la final elevii auprimit diplome de excelenţă şi pentrufiecare unitate şcolară dintre celecinci prezente (Colegiul Economic„Hermes”, Colegiul Naţional „MihaiEminescu”, Colegiul Tehnic „DimitrieLeonida”, Colegiul Naţional de Infor-matică „Carmen Sylva” şi Şcoala Gim-nazială „I.G. Duca”). Deci, Consiliullocal şi Primăria Petroşani au acordatcâte o diplomă „pentru implicarea înviaţa comunităţii europene, prinreprezentarea obiceiurilor şi tradiţi-ilor unor ţări din Europa, cu ocaziasărbătoririi, de întreaga comunitatelocală, a zilei de 9 Mai”, plus suma de500 lei pentru fiecare instituţie de învăţământ.Una peste alta, ziua de 9 Mai a fostpunctată la Petroşani, un lucru foartebun şi e merituos că an de an marileevenimente nu se uită.

Corneliu BRAN

Dorin Gligor: „Un alt aspect extremde grav este ceea ce li se întâmplăhunedorenilor prin înfiinţarea uneisocietăţi cu sediul în Bucureşti,prin preluarea acţiunilor de la Minvest. În fapt, Minvest-ul a avutpermise de exploatare la Roşia şi laCertej. În schimbul cedării acestorpermise de exploatare au primit ocotă de acţiuni de aproape 20 lasută. Întotdeauna exploatarea s-afăcut aici, la Deva. Acum se iauacţiunile la Bucureşti, iar Minvestrămâne îngropat în datorii. În pragde regionalizare, iau controlulasupra resurselor la Bucureşti şidupă aceea facem nişte regiuni for-male, birocratice, la îndemâna unorbaroni locali. Orice regiune se dez-voltă pe resurse. Este o loviturădată intereselor economice alehunedorenilor. S-a exploatat aur şipe vremea romanilor şi pe vremeaImperiului Austro-Ungar, dar nu amauzit ca aceste societăţi să fie înfi-inţate la Roma sau Viena”.

COMEMORĂRI

Mereu prezentă în gândurile noastre îţi aducem un omagiude dragoste şi preţuire acum când se împlinesc 6 săptămânide la plecarea ta în veşnicie, draga noastră mamă

TRUFAȘ ROZALIACu fruntea plecată în faţa mormântului tău, aducem flori şirugăciuni lui Dumnezeu rugându-L să-ţi dea odihnă veşnicăîn Împărăţia Lui. Mulţumim tuturor celor care îi vor păstrao clipă de aducere aminte.

Fiicele Liliana şi Mihaela

DIVERSE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Atmosfera este foarte tensiona -tă în jurul tău, dar chiar tu eşticel care generează dispute, pen-

tru că îl iei pe nu în braţe şi respingi părerile altora.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Este o zi de succes pentru tine,ai toate şansele să te remarci, săatragi asupra ta laude şi felicitări

bine meritate, pentru că participila un eveniment care îţi provoacă o imensăplăcere.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Pleci la drum cu sufletul închis,de parcă nu ai avea niciun chef săfaci acum această călătorie saucu teamă pentru ceea ce te

aşteaptă la destinaţie.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Felul în care ţi se adreseazăunii este nedrept, pentru că tecritică, te judecă, te atacă agre-siv cu vorbe dure, pe care e şi

normal să le pui la inimă şi să suferi.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Verdictul pe care îl primeşti aziîn urma unui conflict puternic tefavorizează şi e normal să fii

mulţumit de rezultate.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

A sosit momentul demultanunţat al unui final de etapă şi,deşi ştiai că se va întâmpla, tot

te ia prin surprindere.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu ajunge doar să visezi fru-mos la clipa când vei vedea unanumit scop materializat în faţata, ci trebuie să şi pui osul la

treabă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Joci un rol important în sarci -nile zilei, pe de o parte pentrucă îţi asumi ceea ce-ţi revine cu

simţ de răspundere şi voinţă, şi,pe de altă parte, pentru că reuşeşti să îimobilizezi şi pe ceilalţi la treabă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

La cât de multe gesturi de iubi re oferi tu, din păcate nu pri -meşti aceleaşi semne de afec ţi-

une de la cei din jur, şi e normalsă suferi pentru această nedreptate.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Viaţa de cuplu este motiv deîmplinire pentru tine, deoarecepartenerul te răsfaţă cu gesturi

de afecţiune, copiii te înconjoarăcu maximă iubire.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Este ziua ta de succes, pentrucă deţii toate resursele care tepot propulsa direct la ţelul tău

cel mai mare. Găseşti oameniicare te pot ajuta.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Mare atenţie azi, pentru cătrece prin calea ta un pericol cepoate lăsa urme asupra stării talepsihice. După ce va trece primul

şoc, vei începe să înţelegi mai bine ce s-aîntâmplat şi să iei măsuri drastice pentru anu mai lăsa pe alţii vreodată să facă la fel!

HOROSCOPHOROSCOP

www.zvj.ro

Institutul Social Valea Jiului,unitate de cercetare cu personalitate juridică, cu sediul înstr. Universităţii nr. 20, desfăşoară pe baze contractuale, lastandarde calitative ridicate, studii de impact, sondaje deopinii, anchete sociologice şi analize social-economice.

Amănunte pe site-ul nostru www.institutulsocialvj.ro;

contact la e-mail septimiukrausz@yahoo.com

ANGAJĂRI

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004,

2 locuri, utilitară.Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994,distribuţie schimbată, cauciu-curi iarnă + vară, maşina seprezintă într-o stare foartebună.

Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centra-li zată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxamediu 300 euro. Un singurproprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat,abs, geam el., închidere cen-tral i zată, radio cass original, 4airbag, un singur proprietar denouă, statul austriac, recentadusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centrali -zată, stare foarte bună, unsingur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

AUTO

Vând receptor Dolce, fărădatorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de aparta-ment, poate fi achiziţiona -tă inclusiv prin programulPrima Casă.

Telefon 0731.805492

Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indivizi -une, cadastru, intabulare,canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492

Vând casă, 2 camere,Petroşani, str. Cuza Vodă,Colonie. Preţ 5.500 lei neg.

Telefon 0720.592543

Vând apartament 3 camereîn Dimitrov, situat la stra -dă, parter înalt, îmbună -tăţiri, centrală ter mică,geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bineîntre ţinut, 2 boxe. Ideal detransformat şi în spaţiu cualtă destinaţie. Preţ 42.000euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intra vilan, zona Maleia,front stradal, acces auto,utili tăţi, suprafaţa 2000mp, pretabil orice con-strucţie, panoramă deose -bită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

PUBLICITATE 11Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

SC Spedition Transcontinental angajează agenţi vânzări.

Cerinţe: aspect fizic plăcut, permis conducere cat. B,experienţă în domeniu, zona Văii Jiului.

CV-urile se trimit la adresa: adinistoroiu@yahoo.com

Informaţii la telefon 0751.517298.

Hotel Rusu angajează cameriste şi ajutoare bucătar. CV-urile se trimit la adresa: informatii@hotelrusu.rosau la fax 0354.108510.

Informaţii suplimentare la telefon: 0742.087221/0742.087222

În data de 10.05.2013 se va face selecţie pentru posturile de cameriste şi recepţionere pentru HotelFlorica Venus. Detalii la telefon 0751.112586 şi lasediul din Petroşani, str. N. Bălcescu, nr. 10.

Complex Debarcader, Eforie Nord, Constanţa, anga-jează pe perioada sezonului estival: bucătari, ajutorbucătari, shawormari, ospătari, vânzători tonetă. Se asigură masă şi cazare. Telefon 0732.551456. CV: complexdebarcader@yahoo.com; www.complexdebarcader.freewb.ro

Industria deşeurilor este una dintre celemai profitabile la ora actuală. Odovedesc societăţile de colectare careştiu să facă bani din gunoi, la fel se în-tâmplă şi cu staţiile de prelucrare. Sin-gura linie de producţie performantă dinţară de utilaje specifice se află chiar laIscroni. Adarco Invest are o experienţăde peste 20 de ani în domeniul fabricăriiinstalaţiilor şi echipamentelor desortare-reciclare a deşeurilor menajere.

Pe piaţa din România, Adarco Invest este în topulproducătorilor acestui tip de utilaje, iar pe piaţaeuropeană, pentru care a şi început să producăprima dată, are deja 10 parteneristabili din Germania, Italia, Rusia,Polonia şi Ungaria.Adarco a finalizat două comenzi pen-tru două firme din Ungaria, una con-stând în două ciururi de sortare, o adoua constând în realizarea unei insta-laţii complete de sortare. Proiectul in-stalaţiei de sortare este practic unproiect „la cheie”. Pentru realizareaunei asemenea staţii este necesară omuncă de aproximativ 3 luni, ne in-formează Gheorghe Boleac, directorde producţie la Adarco Invest. Acestaspune că, până acum, piaţa europeanăeste cea mai dezvoltată în ceea cepriveşte sistemele de sortare adeşeurilor. Piaţa românească face paşimari pentru a ajunge la nivelul de re-ciclare al ţărilor europene. Nemţii aucele mai multe contracte cu Adarco,de fapt în Germania există şi un punctde lucru pentru aceste staţii.Pentru conceptul serviciilor „lacheie”, Adarco Invest oferă un pachetcomplet constând în proiectare,echipă tehnică, realizarea produsuluişi instalare. Practic, Adarco Invest esingura de pe piaţă care se pot lăudacu un serviciu complet, „la cheie”.Ceilalţi producători, explică directorulde calitate Aurel Soare, vin cu produseindividuale din sistemul complet desortare. Adarco Invest face nu numai

sistemul întreg, dar asigură inclusiv servi-ciul de proiectare, instalare, cu echipăproprie. Anul acesta chiar a căutat să an-gajeze ingineri proiectanţi care săcunoască programe de proiectare speci-fice domeniului. Cu toate că cerinţeleerau complexe, Adarco Invest a găsit doiingineri chiar în Valea Jiului, care vorlucra pentru aceste sisteme „la cheie”,implementându-le în toată ţara, înfuncţie de comenzi. Directorii speră castaţiile de sortare să se realizeze cât maimulte şi în Valea Jiului, dar şi în judeţ.La Petroşani este deja în plan realizareaunei asemenea staţii, la Dâlja.Directorul Ioan Dărăban, pe care l-amgăsit ieri prezentând delegaţiei dinUngaria produsele finite, gata de a firidicate, spune că munca continuă, rein-vestirea profitului integral şi manage-mentul de calitate a adus Adarco pepoziţia pe care este acum.Se aşteaptă o extindere a comenzilor pepiaţa internă şi lărgirea afacerii. De anultrecut până acum, Adarco a inaugurat onouă hală de asamblare şi a investit înutilaje computerizate noi.Practic, Adarco Invest este singuracompanie privată care face industrie greaîn Valea Jiului.

Alina PIPAN

CMYK

AFACERI12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 10 mai 2013

www.zvj.ro facebook.com/ziarulvaiijiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL PetroşaniRO24348364 � J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEAdocea@zvj.ro

ZiarulVaii Jiului

)

Redactor şef: Marian BOBOCzvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129

alinapipan@yahoo.comCorneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANUMihaela PETROŞAN - 0732.413134

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. HunedoaraTelefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582

Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU,Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ,Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Adarco Invest rupe gura târgului pe piaţa românească

La Iscroni există cea mai competitivă linie de producţie pentruindustria de reciclare a deşeurilor

Legătura scriitorului Corneliu Antoniu cu Valea Jiului e intermediată de păsări:

„Vezi, mă, ţi-am spus că ai sticleţi!”N. Manolescu:- Cornel Antoniu o să vă citească o poezie pentru că nuo să aibă curajul să vă spună că n-a ştiut nici unde este Petroşaniul pehartă. Antoniu vine tocmai din Brăila.Corneliu Antoniu:- Din Galaţi... Vreau să-l felicit pe d. NicolaeManolescu pentru ceea ce i s-a întâmplat astăzi (e vorba de conferireatitlului de “Cetăţean de onoare” al municipiului Petroşani). Nicolae Manolescu: -Am avut şi zile mai rele.Corneliu Antoniu: -Sunt convins. Dar eu mă simt deosebit de onoratcă am făcut parte dintre prietenii domniei sale care i-au însoţit pânăaici. În al doilea rând, am să vă zic câteva vorbe despre legăturamea cu Petroşaniul. Nu că habar n-am avut unde este Petroşaniul darmi s-a întâmplat, azi, o chestie care mă face să cred că a existat olegătură între mine şi Petroşani. Tatăl meu, când eram copil, îmispunea mereu că aveam sticleţi. Ca să mă convingă că el aredreptate îmi desena profilul şi îl împărţea în patru. “Aici ai sticleţi,aici ai papagali, aici nu ştiu ce grauri” şi aşa mai departe. În oricecaz tot capul meu era împărţit pe sectoare. Când îi ziceam: „Măi,tată, uite, am scris şi eu ceva interesant”, el stătea şi desena. Apoiîmi zicea: „Măi, băiete, ştii ceva? Ai sticleţi!”. Şi-mi zicea cuvântulăsta sticleţi de parcă se şi bucura dar, parcă, avea şi o lacrimă înochi. Pentru că sticleţii erau tineri şi frumoşi şi poate că, în mintealui, era o justificare. El îmi totr zicea treaba asta până într-o zi,când a murit. Şi de atunci nu mi-a mai spus nimeni că am sticleţi.Până aseară când, trecând cu maşina spre dv., la o gură de mină amauzit, ca din fundul pământului, pe cineva care striga: „Vezi, mă, ţi-am spus că ai sticleţi!”. Acum o să vă citesc şi eu un poem ca să văconving şi pe dv....Comitetul Director al USR (în cor): -Că ai sticleţi?Corneliu Antoniu: -Da, că am sticleţi!

(În continuare Corneliu Antoniu a citit, dintr-un caiet, poezia„Găsindu-te în chiar momentul pierderii”)

Convorbiri la ziarSupliment

gratuit al ZiaruluiVăii Jiului

� Anul III � Nr. 28� 10 mai 2013

� 4 pagini

Nicolae Manolescu, în dialog cu iubitorii de literatură din Vale (II)

CMYK

Consiliul director se întoarce

Revenim, în acest număr, cu episoduldoi al întâlnirii între membrii conduce -rii Uniunii Scriitorilor din România cuiubitori de literatură din Valea Jiului.Organizatorii acestei întâlniri,Asociaţia Rosa Multiflora din Petroşani(preşedinte Costel Avram) şi profesoriide la Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila,i-au rugat pe oaspeţii lor să relateze,înainte de a citi din creaţiile proprii,despre întâlnirile lor, de-a lungultimpului, cu oamenii Văii Jiului.Primul care s-a conformat a fostcriticul Nicolae Manolescu,preşedintele USR, care a povestit, pelarg, experienţele sale din Vale. Ceeace ne-a spus domnia sa veţi regăsi înprimul episod al serialului notru. Astăzi, puteţi citi ceeace ne-au spus scriitorii Corneliu Antoniu - preşedintelefilialei Galaţi-Brăila a USR şi Nicolae Prelipceanu -redactorul-şef al revistei Viaţa Românească dinBucureşti.

Mihai BARBU

Paginile

I-IV

„Vreau să vă mulţumesc că nu mai e niciodiferenţă între discursurile noastre şi ale dv.Mergeam, de zeci de ani, la întâlnirile astealiterare şi venea cineva din parteaoficialităţilor care ne spunea mereu aceleaşitexte şi locuri comune, de ziceai că-sconferinţele alea de veneau de sus, pe liniede partid. De data asta vorbim aceeaşi limbăşi presupun că, şi dacă vă voi citi versuri măveţi înţelege. M-am gândit, la început, să văspun de câte ori am fost în Valea Jiului, laPetroşani. De zeci de ani am fost pe aici.Voiam să vă recomand, dacă n-aţi observat,că aveţi două teatre care au înviat: teatrulde la Petroşani şi teatrul de la Deva. Suntspectacole de cea mai bună calitate. Nuneapărat pentru orice public dar pentru unpublic care vorbeşte aşa ca dv. sunt foartepotrivite. Am văzut o Antigonă (în regia MihaiMăniuţiu, n.n.) la Petroşani extraordinară. Euştiu, spre deosebire de alţi colegi de-ai meicare au impresia că nu ştiu că nu suntem laPetroşani ci la Petrila, că am văzut casa luiIon D. Sîrbu. Asta datorită lui Ion Barbu, carenu e doar un caricaturist ci şi un animatorcultural al Petrilei (dacă aşa ceva există...)Am văzut casa lui Ion D. Sîrbu şi într-o fazămai proastă. Acum e renovată şi arată maibine. Astăzi au spălat şi podelele aşa căputem merge s-o mai vedem o dată. Am statsă mă întreb dacă să vă citesc un poem din

1977 despre rezistenţa culturală sauprin cultură (despre care se vorbeşteazi) sau ceva mai vesel. Şi mă gândescsă mă întorc la cel de atunci, din 1977,când mă întrebam ce dracu’ o săspunem noi după ce se va termina curegimul ăsta ticălos. Ce am făcut noi întimpul ăsta? Noi, intelectualii sau ceicare ne credem intelectuali”.(Apoi poetul Nicolae Prelipceanu a citit opoezie despre “Noaptea Sfântului Bar-tolomeu”. Pentru întreaga Europa Occi-dentala, ziua de 23 august - când estecelebrat Sfântul Apostol Bartolomeu -reprezintă un simbol nefericit al intol-eranţei religioase din secolul XVI. Înacea zi a anului 1572, după o serie deasasinate direcţionate de către forţelecatolice din Paris împotriva mai multorfruntaşi ai hughenoţilor – protestanţicalvinişti francezi – au urmat valuri de crimecomise de mulţimea furioasă, soldate cu maimulte mii de victime din rândurile protes-tantilor. Incredibilele manifestări de violenţăcriminală s-au produs pe fondul a ceea ce is-toria europeană numeşte “Războaiele reli-gioase din Franţa”, din perioada 1562-1598.Masacrul din ziua de 23 august 1572 a fost ur-marea imediată a unui eveniment care a în-vrăjbit şi mai mult cele două tabere. Mariade Medici, regentă a regelui Charles al IX-lea

(care avea atunci 22 de ani), dorindsă calmeze lucrurile, a aranjat nunta fiicei sale Margaret (catolică) cuHenri al III-lea de Navarra(hughenot). Papa s-a opus acestuimariaj, care s-a consumat la 18 au-gust. La 22 august, un grup de ofiţeria eşuat în tentativa de asasinare aliderului militar hughenot Gaspard deColigny. Dar la 23 august, grupareacatolică a reuşit să-l omoare pe Coligny şi să-i arunce corpul înstradă. A fost suficient ca să se de-clanşeze masacrul... n.n.)

Ce ai făcut în noapteaSfântului Bartolomeu?Ştiu, vei răspunde, că ai stat singuracasăCă ai gândit singur, la tine acasă,împotriva nopţii SfântuluiBartolomeu?Că ţi-ai scris gândurile pe hârtiesingur.De fapt, nici nu te născuseşi însecolul ălaCe gândeai împotriva nopţii Sfântului BartolomeuAşa nenăscut cum erai?Cine erai tu în noaptea SfântuluiBartolomeu?Şi de ce n-au intrat în casă la tine?

Doar era atât de uşorErai cu creierul pe coala albă de hârtie,Îl operai cu pana ta de gâscă.Să fi făcut o mişcare greşită şi erai mort.Cu o singură mişcare greşită a penei pe coalaalbă de hârtie unde se afla creierul.De ce n-ai făcut mişcarea greşită?De ce n-au intrat în casa ta?Şi de ce nu te-au ucis în noaptea Sfântului Bartolomeu?Cine poate să ne spună că nu minţi, că nuerai dintre ucigaşi?Nimeni dintre cei care gândesc în noapteasfântului Bartolomeu nu a fost singur.Nu aveai niciun alibi dacă nu ar fi fostnoaptea Sfântului Bartolomeu.O altă noapte trebuia să-ţi alegi pentru a-ţipune creierul pe hârtieCa şi cum punerea pe hârtie a creierului nusuferea amânare,Ca şi cum amânarea nu duce la acelaşirezultatCa şi mişcarea greşită a stiloului tău.Alegeţi altă noapte decât noaptea SfântuluiBartolomeuNu ai niciun alibi, nu ai pe nimeni întrepereţii camerei tale să ştieŞi pe tine nu putem să te credemCe ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu.De ce nu erai născut în noaptea SfântuluiBartolomeu?Gândurile tale împotriva nopţii SfântuluiBartolomeu nu ajung.Cât a ţinut noaptea Sfântului Bartolomeu?Cât va mai ţine ea?Pe hârtie urmele nopţii sunt neconcludente.Să înţelegi limitele nopţii Sfântului Bartolomeu nu ajunge.Să fii singur iarăşi nu ajunge.Trebuia să mai chemi pe cineva înainte de ate naşteNu te credem despre noaptea Sfântului Bartolomeu!

vineri, 10 mai 2013IISPECIAL www.zvj.ro

Nicolae Prelipceanu despre anul 1977 şi rezistenţa prin cultură

„Ce dracu’ o să spunem noi după ce se vatermina cu regimul ăsta ticălos?”

vineri, 10 mai 2013 III SPECIALwww.zvj.ro

Dragi oaspeţi,Stimaţi invitaţi,

Când am pus la cale, alături de câţiva din prieteniimei, aducerea în Valea Jiului a Comitetului Director alUniunii Scriitorilor - în frunte cu marele critic NicolaeManolescu, cei binevoitori m-au considerat un idealistincurabil iar ceilalţi, nu spun cine - persoane importante,mi-au zis, cu delicateţe, că e o misiune absolut imposibilă. În particular, am ajuns să mă consolez şi eu cu gândul că eaşa cum îmi spune toată lumea. Deşi eram foarte mândrucă m-am născut la Verşeni - satul în care a văzut luminazilei mama lui Mihail Sadoveanu, îmi ziceam şi eu că nu voireuşi isprava ca numele meu, al asociaţiei mele şi al VăiiJiului să mai poată fi asociat - fie şi pentru o zi importantăcum e cea de azi- cu alte nume importante din literaturaromână. Prin urmare, nimic din ceea ce mi-a oferit şi îmioferă, azi, Valea Jiului nu îi va putea fi întors. Dar, îmiziceam, nu se poate ca un om care a jucat rugby întinereţe să cedeze atât de uşor.

Pe de altă parte e greu să te obişnuieşti cu ideeacă oameni pe care îi regăseşti în manualele de literatură,în istoriile literaturii, în marile reviste literare ale ţării potcoborî din acele pagini chiar printre oamenii din ValeaJiului. E greu să cunoşti oamenii, darmite scriitorii. Pe unom anevoie îl faci să-şi dezvăluie acel fapt caracteristicmenit să-şi slujească ţie, ca scriitor sau ca om politic. Dl.Manolescu ştie mult mai bine decât noi aceste lucruripentru că el, este şi preşedintele scriitorilor români şi afost, în anii ‘90, şeful unui partid parlamentar.

Un mare scriitor englez spunea că „oamenii prezintădezavantajul că nu poţi să te uiţi la ei şi apoi să-i puideoparte aşa cum faci cu o carte. Trebuie să citeşti totvolumul ca să afli dacă aveau (sau n-aveau) mare lucru să-ţi spună”. Cred că avea mare dreptate...

Ieri, la prânz, (e vorba de ziua de 18 aprilie, n.n.)vă mărturisesc că am fost extrem de emoţionat. Trebuiasă-l aştept, în dreptul primăriei din Petroşani, pe d.Nicolae Manolescu. Până atunci am vorbit doar cu poetulGabriel Chifu şi cu criticul Nicolae Oprea despre întâlnireanoastră de astăzi. Cu d. Manolescu nu mă întâlnisemniciodată. Ştiam că a fost omul politic care l-a adus peregretatul Carol Schreter în fruntea Primăriei Petroşani,ştiam că e bun prieten cu inginerul Iosif Bocan dar,personal, nu aveam habar ce fel de om este. Iar eu nu maiaveam timp, potrivit scriitorului englez, să citesc, pânăieri la prânz, tot volumul.

Din fericire, a fost suficient ca, la o cafea pe caream băut-o împreună la Cabana Rusu, profesorulManolescu să-mi mărturisească că sportul său preferateste rugby-ul pentru ca eu - în calitate de fost rugbyst alŞtiinţei Petroşani - să simt că suntem pe aceeaşi lungimede undă. Am evocat timpurile de odinioară când Româniabătea regulat Franţa la Bucureşti iar cocoşul galic sechinuia din greu să scoată câte un egal pe terenul lor. Cetimpuri, domnule, ce timpuri...

Am înţeles, atunci, că partida în care m-amangajat e ca şi câştigată. Profesorul Manolescu şi-aschimbat programul şi a acceptat să ne fie oaspete pânămâine dimineaţă. De aceea, întâlnirea noastră de astăzi vărog s-o consideraţi, cu voia dv., şi coproducţia bărbăteascăîn care s-au angajat doi oameni care iubesc rugby-ul.Acesta este, la urma urmei, şi un joc de gentlemeni jucatde oameni de o condiţie mult mai modestă. Aşa cumîncearcă să fie, de vreo 20 de ani, şi societatearomânească. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Costel AVRAM

Doamnelor, doamnişoarelor şi domnilor,

În calitate de gazdă a acestei întâlniri a Comitetului Director al UniuniiScriitorilor din România cu iubitorii de literatură din Valea Jiului, vă mulţumesctuturor pentru că ne-aţi onorat cu prezenţa în această zi atât de importantăpentru noi toţi. E ziua 19 aprilie şi, dintre toate evenimentele importantepetrecute în această zi, am reţinut doar unul care are o semnificaţie apartelegată de întâlnirea noastră. În ziua de 19 aprilie 1919, a apărut la Bucureştirevista „Sburătorul”, condusă de criticul Eugen Lovinescu. Azi, la Petrila, presimt(şi am luat toate măsurile de precauţie în acest sens), că vom zbura pe aripileliteraturii ajutaţi de Nicolae Manolescu, un critic pe măsura lui Eugen Lovinescu. Ca gazdă, de comun acord cu organizatorul acestei întâlniri - d. Costel Avram, aşvrea să-i provocăm pe oaspeţii noştri să ne spună, cu bune şi cu rele, ceînseamnă, pentru ei, Valea Jiului. Ca să dau tonul, o să povestesc şi eu ceînseamnă pentru mine criticul Nicolae Manolescu. Pentru că domnia-sa este unuldintre scriitorii foarte rari care se pricep la sport, în sensul că ştie exact desprece este vorba şi nu e doar un chibiţ ocazional, o să încep prin a vă povesti,foarte pe scurt, o întâmplare legată de handbalul românesc al anilor ‘60-’70. Pecând eram elev la şcoala generală, aveam un profesor de sport extrem deinimos, Dan Cocor, care ne-a făcut pe toţi să iubim handbalul. Ajunsesemcampioni raionali şi ne băteam chiar pentru supremaţia regională.

Într-o zi, am aflat că vine la Petroşani să joace cu Ştiinţa echipa DinamoBucureşti. Acolo jucau, pe atunci, Redl, Moser, Ivănescu, Hnat, fraţii Costache Işi II, toţi campioni mondiali cu echipa României. Sunt sigur că d. profesor ştieexact despre cine vorbesc. Eram în clasa a VIII-a, am chiulit cu toţii de la şcoalăsă vedem evenimentul. Ne-am căţărat pe gardurile terenului de handbal situatîntr-un colţ al complexului sportiv „Jiul” care a devenit, între timp, Parcul„Carol Schreter”. A fost un spectacol cam aşa cum am văzut mai târziu, latelevizorul nostru alb-negru, că făceau baschetbaliştii de la Harlem GlobeTroters. În loc să ne ambiţioneze să ajungem şi noi ca ei, campionii mondiali ne-au descurajat definitiv. Mi-am zis, atunci, că ar fi mult mai bine să mă ţin decarte. Ajungând la liceu a început să-mi placă literatura.

Găsisem într-o librărie la Petroşani o carte neagră şi minusculă cadimensiuni. Era, dacă vreţi, un fel de echivalent al „Biletelor de papagal” dinpresa literară. Ea se numea „Metamorfozele poeziei” şi era semnată de NicolaeManolescu. („Metamorfozele poeziei constituie un fel de introducere în poeziamodernă românească”. O introducere, spunea Nicolae Manolescu, înAvertisment, „care este şi mai mult şi mai puţin decât o istorie: ea nu este oistorie în primul rând pentru că nu are în vedere toată poezia, ci numai aceaparte a ei capabilă să-i ilustreze destinul esenţial”.) Am fost fascinat de felul încare poţi vorbi, altfel decât pe tonul marţial al manualului de română desprepoezia modernă românească.

Profesoara mea de română, intrigată de faptul că citam inteligent,folosind alte texte decât în manual şi din caietul de unde ne dicta o bună partedin oră, m-a somat să-i spun de unde le iau. A trebuit, de voie de nevoie, să-imărturisesc adevărul. Ba, mai mult, am fost nevoit să-i împrumut cartea pecare, apoi, nu mai voia să mi-o înapoieze. Am recuperat-o cu greu şi am găsit-osubliniată în foarte multe locuri. La final, ca să văd eu că a citit-o cu mareatenţie, s-a şi semnat pe ultima pagină: „Văzut/ C. Pantelimon”. A fost, să zicaşa, cărticica de seară care m-a făcut să visez că, într-o zi, aş putea fi şi euprofesor de limba şi literatura română.

Până ieri, ( e vorba de ziua de 18 aprilie, n.n.) cu d. profesor Manolescum-am întâlnit o singură dată faţă-n faţă. D. profesor venise la Petroşani să-lsusţină pe d. Carol Schreter să ajungă primar la Petroşani, oraş dintr-o zonăminieră, din partea unui partid al intelectualilor. Era ceva de neimaginat în ValeaJiului. Am fost foarte mândru când au reuşit. La Teatrul “Ion D. Sîrbu”preşedintele PAC-ului avea programată o întâlnire cu alegătorii. Ca ziarist i-ampus o întrebare al cărui răspuns sunt sigur că ar fi sunat altfel off the record. L-am întrebat dacă merită să dedice atâta vreme politicii cât timp nu a terminatIstoria critică a literaturii române. Nu e important să vă mai spun ce mi-arăspuns. Pentru că faptele vorbesc iar, în cele din urmă, Nicolae Manolescu şi-aţinut promisiunea şi a scris marea sa Istorie. De aceea, acum şi aici, nu vă zicmulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră, domnule ambasador al României laUNESCO, domnule academician, domnule preşedinte al Uniunii Scriitorilor, ci văspun simplu: Bine aţi venit la Petrila, domnule Profesor!

Mihai BARBU

vineri, 10 mai 2013IV www.zvj.roSPECIAL

Nu prea ştiu la ce e bun un club.Când eram eu elev, nu existaucluburi. Nici discoteci. Darpresupun că, dacă e altceva decâto discotecă, un club trebuie să fieun loc unde se scrie şi se citeşte.Dacă e adevărat, bucuraţi-vă deocazia pe care o aveţi de a scrie şide a citi.

Petroşani, 19 aprilie 2012Nicolae Manolescu

(profesor de literatură,preşedintele USR)

Copiilor: - Învăţaţi, învăţaţi,învăţaţi!Profesorilor: -Învăţaţi-i, învăţaţi-i,învăţaţi-i!Cea mai mare bogăţie - ceea cestrângem în cap, în suflet. Nimeninu le poate lua! Generozitatea? Adărui din ceea ce ai în suflet. Dragi elevi, dragi profesori, iubiţicartea!

Irina Horea(traducătoare, secretar cu relaţiile

externe şi evenimente al Uniunii Scriitorilor din România)

Minunata casă a lui I.D. Sîrbu, gândită de Ion Barbu, este un darfăcut literaturii şi artei plastice, îndemn la o gândire liberă,dezinhibată şi lucidă. Lumina celor de la Petrila şi Petroşani însăptămâna luminată de razele Invierii - un dar făcut nouă. Mulţumim!

Adrian Popescu(poet, redactor-şef al revistei „Steaua” din Cluj-Napoca)

Astăzi, 19 aprilie 2012, la ora 11,s-a ridicat ceaţa de pe Parâng darşi de pe ochii noştri şi am văzutValea Jiului în soarele adevărat alospitalităţii şi prieteniei.Mulţumesc generoaselor gazde dela Petroşani, Petrila şi RosaMultiflora pentru ospitalitatea lorşi vom scrie despre ei şi frumoasalor Vale.

Hotel Rusu, 19 aprilie 2012Cu drag şi admiraţie,

Horia Gârbea(scriitor, vicepreşedinte al Institutului

Cultural Român, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti a USR)

Toată întâlnirea astanemaipomenită a pornit dintr-odiscuţie banală între trei oamenicare s-au descoperit prieteni. Celmai important dintre ei, CostelAvram, a muncit cel mai mult caproiectul utopic să devină real.Felicitări prieteneşti „vinovatului”!

Nicolae Oprea(critic literar, profesor universitar,

preşedintele filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor)

Felicitări şi mulţumiri oamenilorcu suflet mare din Petrila şiPetroşani, mai ales domnilorCostel Avram, Mihai Barbu şi MarianBoboc. Mă bucur că am avutprilejul de a-i aduce omagiul unuimare scriitor şi om al locurilor, IonD. Sîrbu. Fie ca această întâlnire sădevină tradiţie.

Ioan Radu Văcărescu(scriitor, preşedintele filialei Sibiua Uniunii Scriitorilor din România)

După multe zeci de ani să revii înValea Jiului?! Din ‘68, câţi anisunt? Mulţi, dom le! A fost oplăcere să venim, să vin aici acumşi să întâlnesc oameni de înţeles.Nu tu „mineri”, nu tu... Şi să sperică vei mai reveni. Asta da, Vale!19 aprilie 2012, Hotel Rusu, înParâng

Nicolae Prelipceanu(poet, redactor-şef al revistei

„Viaţa Românească” Bucureşti)

Am avut prilej de a reveni la Rusu, după ani şi ani. Nostalgia îmiprisoseşte şi emoţia revine şi mi-o stăvilesc. De aici am coborât înVale până la Petrila unde mi-am dat seama că am avut norocul,aproape neverosimil, de a-l cunoaşte pe Gary. Petrila nu poate existafără amintirea lui. Trebuie să mulţumesc celor care mi-au prilejuit o asemenea stare.

Silviu Guga,scriitor

Altădată, m-aş fi lăsat mai greu dus înValea Jiului, din motive carepreluaseră o seamă de prejudecăţiprivind mentalităţi redevabileimpactului mineriadelor. Dar, dinfericire, constat că această comunitatedin Petrila, din Petroşani şi din Vale, îngeneral, ascunde şi poate dezvălui,impresionant, un suflet care aşteaptăsă fie descoperit de cei suficient decurioşi şi de sensibili sau, mai degrabă,de aceia care se pot debarasa deprejudecăţi. Elogii oamenilor locului

care ştiu că activitatea abrazivă a mineritului, a condiţiei lui, sepoate îmblânzi şi îmbogăţi prin spiritul adus din gând în gând.

Gabriel Coşoveanu(de asemenea profesor

de literatură, decanul Facultăţii deLitere, Universitatea Craiova,preşedintele Filialei Craiova a USR)

Nebun să fii să nu cunoşti ValeaJiului. Mai nebun s-o ignori, nebundefinitiv s-o uiţi. Vă iubesc.

Corneliu Antoniu(scriitor, preşedintele Filialei

Galaţi-Brăila a USR)

RESTITUTIO IN INTEGRUM

Extrase dintr-o Carte de onoare a oraşului Petrila