CMYK

MIERCURI5 decembrie 2012

Anul VNr. 109812 + 8 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:39Apus: 16:33

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,5316 lei1$ = 3,4665 lei1₤ = 5,5863 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

AstăziVeniţi în Parcul Carol Schreter pentru aaprinde luminile de sărbători!

Pentru cei mari, cei mici, cei ocupaţi care vor să se destindă, saucei plictisiţi care vor să ia parte la ceva special, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi lansează invitaţia de a participa la aprinderealuminilor în parcul Carol Schreter la ora 17.00.

Şi anul trecut tot Moş Nicolae a fost cel care a prilejuit aprinderealuminilor în oraş. A venit foarte multă lume, iar copiii adunaţi pelângă pomul de Crăciun au rămas impresionaţi.În Petroşani podoabele de Crăciun ale oraşului sunt cam aceleaşi,doar că sunt amplasate diferit. Însă, aşa cum podoabele braduluinostru de Crăciun de-acasă sunt aproape aceleaşi în fiecare an, şi decâte ori le aprindem suntem fascinaţi, tot aşa, şi în oraş, luminile vorda prilej de bucurie celor prezenţi la eveniment.Îi avertizăm pe cei care doresc să participe că vor trebui să vină pebâjbâite până în parc, deoarece pentru o jumătate de oră, măcar,toate luminile din oraş vor fi stinse, astfel încât efectul aprinderii luminilor de Crăciun să fie maxim.

Alina PIPAN

Rămase în stadiul deproiect

Dispensarelemedicale din zonelelimitrofe

PAGINA 3

Pe lângă cei câţiva oficiali şi ziariştii de la presa scrisă şi televiziunile locale, învagoanele Trenului Regalcare a făcut traseulPetroşani-Lupeni şi retur s-au aflat şi elevii cei maibuni la carte din Valea Jiului.

Desemnareacelor 102 olimpici care au avut

onoarea să meargă cu TrenulRegal a fost făcută de şcolile şiliceele din toate localităţileVăii. Desigur, ei au avut, ulte-rior, destule ce să lepovestească colegilor de clasă.Mai ales că ei, cei aleşi, suntprimii şi, posibil, ultimii care auavut norocul să meargă cu naşulşi să facă oficial blatul cuTrenul Regal. Alte amănunte înpagina 7.

Gheorghe OLTEANU

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012

www.zvj.ro

O şansă unică în viaţa lor:

Olimpicii din Valea Jiului aufăcut blatul cu Trenul Regal

Intersecţia de intrare în Petrila sauPetroşani, dinspre Băniţa, îi supără pe ceimai mulţi dintre şoferi, din cauză că circu-laţia se blochează în permanenţă aici. Iariarna, din cauză că alunecă foarte tare,ieşirea din Petrila spre Petroşani este infernală.

Acelaşi tip de intersecţie funcţionează şi la Livezeni, laieşirea din Petroşani spre Iscroni şi defileu. Doar că aicidrumul este drept, nu în pantă, şi este mai uşor deşofat.La Petrila a fost propusă, de mai multe ori, realizareaunui giratoriu, care să fluentizeze traficul. Însă, pânăacum, nu a fost posibilă realizarea lui.Cititorii cotidianului nostru au adresat întrebarea chiarpreşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, MirceaIoan Moloţ, care ar trebui să aloce bani pentru trans-

portul din Valea Jiului.Sesizările lor sunt legatede giratoriul amintit, depe centura Petroşaniului,folosită intens de absoluttoţi şoferii din Valea Jiu-lui, porţiune de tranzitpentru maşinile de maretonaj, dar şi reabilitarea

staţiei CFR. După cum se observă, infrastructura rutierăare încă multe lipsuri, unele dintre ele depinzând deconsiliul judeţean pentru a fi rezolvate, iar lumea nuuită promisiunile din campanie.

Alina PIPAN

Sezonul răcelilorAproape 1.300 de pneumoniişi infecţii respiratoriiÎn ultima săptămână, datorită vremii instabile dinacest început de iarnă, în judeţul nostru au fost înregistrate aproape 840 de cazuri de infecţii acuterespiratorii şi peste 450 de cazuri de pneumonii.

Din fericire, până la această oră nu a fost înregistratniciun caz de gripă.Specialiştii în sănătate publică ţin să amintească cetăţe-nilor că vaccinarea antigripală se face gratuit, printr-unprogram al Ministerului Sănătăţii. Campania de vac-cinare antigripală gratuită a demarat şi în judeţul Hunedoara de la jumătatea lunii trecute, când s-auprimit 7.700 de doze de vaccin dintr-un număr de 42.000 de doze de vaccin antigripal solicitate. Până laaceastă oră au fost vaccinate 4.138 de persoane.

Mihaela PETROŞAN

Pe când

Giratoriu la intrarea în Petrila şi reparaţiipe centura Petroşaniului?

Brrrr! În Valea Jiului se vor înregistra

Valori minime de până la -10 gradeSpre deosebire de alte zone din ţară, în Valea Jiului zăpada se lasă aşteptată. Singurul sport de iarnă practicabil acum este patinajul, pe patinoarul din parculde la Piaţa Centrală din Petroşani, dar şi acesta e destulde gol.

Însă vremea se răceşte treptat. Până pe 7 decembrie maximele ter-mice vor deveni uşor negative şi se vor situa, în medie, în jurul valoriide -2 grade. După data de 8 decembrie, temperaturile maxime se vormenţine în continuare negative, la valori medii de -2 grade, -1 grad,conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Consumul de gaz şielectricitate va creşte pentru că vor scădea temperaturile nocturneîn prima jumătate a intervalului până la valori medii în jur de -8 grade, apoi variaţiile vor fi nesemnificative. În zona noastră se vorînregistra valori minime în jur de -10 grade. Temporar, va ninge slab,cu probabilitate mai mare după 8 decembrie. Asta înseamnă că arputea fi puse în funcţiune şi instalaţiile de zăpadă artificială dinStraja şi Parâng.

Alina PIPAN

Cea mai mare problemă a zonelor limitrofe localităţilor Văii Jiului estelipsa dispensarelor. Cele care existaupe vremuri au fost închise, iar acolounde nici măcar nu au apucat săfuncţioneze nu au fost deschise. Pentru orice fel de necesitate medi -cală, oricine trebuie să se deplasezepână la spitalul din oraş.

Fără dispensare, cabinete şifarmaciiFie că locuiesc în Cimpa, în Jieţ, pe Slă-tinioara, în Bosnia, pe Dealu Babii, înVâscoza, în Aninoasa sau la Valea dePeşti, oamenii au o mare problemă:lipsa dispensarelor. Fiecare autoritatelocală din oraşele Văii şi-a propus, la unmoment dat, deschiderea unor dispen-sare, pentru a asigura necesităţile medi -cale ale oamenilordin zonele limitrofelocalităţilor. Zoneîn care nufuncţionează cabi-netele medicilor defamilie, farmaciileşi sunt departe despital. Iar în ValeaJiului sunt cel puţin12 zone de acestfel. Până şi

Aninoasapoate fi considerată o astfel de zonă,pentru că aici au cabinet doar doimedici de familie, prea puţin pentrunevoile medicale ale aninosenilor. Aşadar, pentru orice fel de afecţiune,fie că este o durere de măsele, o febrăputernică, o durere de spate, un trau-matism, probleme de sănătate minoresau majore, fiecare persoană din zonelemărginaşe trebuie să se deplasezecâţiva kilometri până la cea mai apropi-ată unitate medicală şi de aici, înfuncţie de necesităţi, să ajungă poate şimai departe, pentru investigaţii sauanalize. În zonele limitrofe locuiesc, cuprecădere, oameni mai în vârstă, care

se deplasează greu, şi care nu au maivăzut un medic de ani buni.

La Uricaniar fi nevoie de un asemenea dispensar laValea de Peşti, la Câmpu lui Neag. Darabia dacă lucrurile se mişcă în re-deschiderea ambulatoriului de speciali-tate din Uricani, care ar trebui să treacăprintr-un proces de modernizare şidotare. Aici doar chestiunile minore potfi tratate, în rest, oamenii sunt trimişila specialiştii de la Lupeni, Vulcan sauPetroşani.

La Lupenifuncţionează un singur dispensar, la Bărbăteni. În Colonia Ştefan şi pe CaleaBrăii ar mai fi nevoie de dispensare.Avantajul Lupeniului este, totuşi, că are

destul de multe cabinetede medicină privată şi cătoate zonele locuite suntrelativ aproape de zonaurbană, deci cabinetelesunt uşor de accesat. Deasemenea, funcţioneazăşi cabinete de speciali-tate, în sistem privat,separat de ambulatoriuldin spital.

Vulcanulare Dealu Babii, So-

hodolul, zone situate la oareşce distanţăde centrul oraşului, unde oamenii găsesccabinete private, medici de familie,specialişti şi ambulatoriul spitalului.În Sohodol funcţionează doar cabinetulunui medic de familie, dar Dealu Babiieste uitat de lume. Momârlanii de-acolomai au şi o vorbă, cum că, atunci când îidoboară boală, mai repede decât la spi-tal, ajung în fundul grădinii. Cinic, daradevărat…

La Petroşanise propunea deschiderea unui dispensarîn zona Dâlja Mare. Proiectul a rămas pehârtie. Dispensare ar fi necesare, fără

doar şi poate, şi pe Slătinioara, înSaşa, în Colonie, dar şi în Bosnia.Zone depărtate, cu drumurianevoioase, greu de parcurs şi cumaşina, mai ales pe timp deiarnă, şi mai ales de persoanelevârstnice.

Petrilaeste, de asemenea, un oraş cumulte sate în administraţie, pre-cum Jieţ, Cimpa, Taia, care aunevoie de dispensare. Oamenii aucerut în repetate rânduri acestlucru, dar momentan nici spitalnu mai este în oraş. Aşadar, situ-aţia medicală este critică şianevoioasă pentru cei care se îm-bolnăvesc şi care locuiesc lacâţiva kilometri de Petrila.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Vila Melinda angajează cameristă şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon:

0254.545842 sau 0762.657455

Şi-a redeschis porţile

MuzeuluiAuruluidin Brad După cinci ani în careau existat o mulţimede dispute, dar s-a şilucrat la renovări,Muzeul Aurului dinBrad şi-a redeschisieri porţile. În acest fel, o colecţiemineralogică unică în Europa este deacum la dispoziţia vizitatorilor de pretutindeni.

La eveniment au participat oficialităţilocale şi judeţene, între care şi prefec-tul judeţului, Sorin Vasilescu, precum şireprezentanţi ai unor instituţii. Deasemenea, Preasfinţitul Părinte Gurie,Episcopul Devei şi Hunedoarei, împre-ună cu un sobor de preoţi, a ţinut o slujbă de sfinţire.

Renovarea clădirii muzeului de la Brads-a făcut cu mari eforturi, fiind nece-sară suma de peste un milion de euro,

de lucrăriocupându-se o soci-etate specializatăîn închidereaperimetrelorminiere. Între timp,valoroasele piesede aur din muzeuau fost ţinute subcheie în camera devalori a TrezorerieiBrad.„După cinci ani de

renovări şi lupte cu diverşi indivizi careau vrut să pună mâna pe acest muzeu,putem să ne respectăm cuvântul dat şisă îl redăm în circuitul public, oame-nilor care vor să se bucure de acestmuzeu şi de frumuseţea lui. Am promiscă vom încerca să-l punem în valoarepână la sfârşitul anului şi am reuşitacest lucru. Acum îl deschidem pentrupublic şi va fi un muzeu aşa cum ni l-amdorit”, a declarat Daniel Andronache,directorul Minvest.

Mihaela PETROŞAN

Rămase în stadiul de proiect

Dispensarele medicale din zonele limitrofe

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 20124 SPORT

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

Cam asta a mai rămas din faimaechipei de fotbal Jiul Petroşani, altădată un adversar redutabil, acumdoar o biată sperietoare de ciori.

Recunosc că nu îmi place să vorbesc aşa despreo echipă care, pe vremuri, dădea jucători deNaţională, dar tot la fel recunosc că îmi esteruşine să vorbesc despre lucruri evidente, pecare oamenii din preajma clubului ni le sem-nalează zi de zi. Că Jiul se zbate de ani de zileîn moarte clinică nu mai e un secret pentru ni-meni. Că nu sunt bani, iarăşi nu mai este onoutate, dar problemele s-au acutizat. Jucătorii se plâng de masa săracă, fără vita-mine, de echipamente cârpite şi de neplatasalariilor.Neputincioşi, oficialii ridică din umeri şi, fără acontesta că au şi ei dreptatea lor pe undeva,aruncă mănuşa tot spre factorii locali.

„Normal ar fi ca autorităţile locale să-şi în-drepte privirea spre noi, pentru că este clar cănu ne mai putem descurca. Am adus jucătoricu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani, care

ne era clar că nu mai puteau.Dar cine vine dacă nu suntbani? Din retur ne vom axadoar pe tineret, pentru că nuare rost să aruncăm cu banipentru nişte jucători care numai fac faţă”, a explicatpreşedintele George Boboc.

Intrată în cursapentru evitarearetrogradării,echipa Jiul arenevoie de resus-citare. Are nevoiede suporteri, arenevoie de bani,are nevoie de iu-bire şi are nevoiesă-şi recuperezefaima de altădată.Istoria o obligă lafapte…

„Peisaj” din Liga a III-a

Jambiere cârpite, jucători “expiraţi” şi mormane de memorii

Popice

Radu Balaban - bronz laNaţionalePopicarul de la InterPetrila, Radu Balaban, aobţinut medalia de bronzla Campionatul NaţionalIndividual pentru Juniorice a avut loc la Ploieşti.

La doar 16 ani, petrileanulpromite că va ajunge departe înacest sport. „Este foarte talentatşi eu unul îl văd ca fiind viitorjucător de Naţională. Este înformă mare”, a declaratantrenorul acestuia, Marcel Dobrică.În perioada 13-16 decembrie petrilenii vor participa şi la Finala Campionatului Naţional deSeniori, unde, de asemenea, au şanse la medalii.

K1

Hariga, mai bun, dar nu pentruarbitriSportivul Eduard Hariga de la clubul„Pantera Neagră” din Petroşani,pregătit de antrenorul IonuţLascău, a avut o evoluţie spectacu-loasă la o gală K1 ce a avut loc laHerculane.

Sportivul din Vale a trecut în semifi-nale de un luptător pregătit de Alin Panaite, iar în finală a dat pieptcu deveanul Alin Gavrilaş.„Edi a câştigat meciul, în teren, dararbitrii nu au vrut să-i dea lui trofeul, ci deveanului. Am făcut con-testaţie, şi nici măcar nu au luat-o înseamă. Asta e, mergem mai departe”, a declarat Ionuţ Lascău,consternat de cele întâmplate.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Casa de Cultură “Ion Dulămiţă” Petroşani

07.12.2012 - ora 19:00

Cluburile hunedorene şi sportivii din Republica Moldova au dominat ediţia întâia competiţiei internaţionale de lupte libere„Cupa Cetate”, desfăşurată la Deva.

CNS-CSŞ „Cetate” Deva, CSŞ Petroşani şiCSŞ Hunedoara au cucerit cele mai multetrofee, ocupând primele trei locuri în ierarhia generală.

Cel mai eficient a fost clubul CS Chişinău (RepublicaMoldova), care a obţinut cinci medalii cu şasesportivi. La competiţia de la Deva au mai luat startulsportivi de la CSŞ Braşov, Dinamo Bucureşti, CSŞReşiţa, Inter Petrila, CSŞ Lugoj, CSŞ Motru, CSŞOneşti, CS Brebu Caraş-Severin, CS Drobeta Turnu Severin, totalul participanţilor fiind de aproximativ150 de sportivi.Devenii antrenaţi deSuraj Moravan, CosminVăcăraşu şi Doru Ailincăiau profitat de avantajulterenului propriu şi aucucerit 15 medalii (treide aur, opt de argint şipatru de bronz),ocupând locul întâi înclasamentul general pecluburi.Podiumul la echipe afost completat de CSŞ Petroşani care a obţinut 11medalii, şi de CSŞ Hunedoara care şi-a trecut în pal-mares 10 medalii. Dominaţia numerică a hunedore-

nilor a fost „pusă la respect” de sportivii de la CSChişinău din Republica Moldova. Cinci dintre cei şaseluptători de peste Prut au urcat pe podium, eicucerind medaliile de aur la categoriile 53, 59 şi 66 kilograme, precum şi o medalie de argint la cate-goria 66 kilograme şi una de bronz la categoria 59kilograme.„Gabriela Munteanu a câştigat medalia de aur, la felca la toate competiţiile la care a participat în acestan, demonstrând că merită cu adevărat titlul de cam-pioană naţională pe care îl are în palmares în 2012.Ştefan Mihalca a ocupat doar locul doi, deşi a fost laegalitate de puncte cu câştigătorul, însă a primit tro-feul acordat celui mai tehnic luptător al turneului. Ela fost singurul sportiv român din concurs care a învinsun reprezentant al Republicii Moldova, iar premiulspecial i-a fost acordat de un juriu format din şaptefoşti antrenori şi finanţat special de Petru Ungureanu,

din Piteşti”, a spusantrenorul SurajMoravan. Concursul a fostsupervizat de Răzvan Pârcălabu,vicepreşedinteleFederaţiei Românede Lupte. Oficialulfederaţiei i-a lău-dat pe organiza-tori şi i-a oferit odiplomă de exce-

lenţă antrenorului Suraj Moravan, de la CNS CSS„Cetate” Deva, pentru organizarea impecabilă şirezultatele obţinute de sportivii săi în acest an.

Karate

Cupa României,„afacere hunedoreană”Karatiştii de la cluburile Dacicus Orăştie şi HeianDeva au dominat ediţia 2012 a „Cupei României”,stilul shotokan, departamentul Eur&ka, desfăşurată

la finalul săptămânii la Timişoara.Cei 52 de sportivi de la Dacicus Orăştie au obţinut41 de medalii, iar clubul condus de NicolaeIordăchescu s-a clasat pe primul loc în ierarhiagenerală, cu 140 de puncte. La rândul lor, cei 16sportivi antrenaţi de Marius Biji la Heian Deva şi-autrecut în palmares 11 medalii şi s-au clasat pe locultrei la general, cu 50 de puncte. Pe locul doi întopul cluburilor a fost Shodan Timişoara, cu 100 depuncte.

Lupte libere

11 medalii pentru CSŞ Petroşani

FC Hunedoara,

În rol de Moş Nicolae Fotbaliştii liderei neînvinse din Liga a III-a,seria a V-a, vor să îi dea o mână de ajutor luiMoş Nicolae…

Pentru aceasta vor juca la un turneu umanitarcare va avea loc la Deva. Competiţia se va des-făşura, vineri, 7 decembrie, de la ora 10.30, labaza sportivă „RealSport”, şi va alinia la startşase echipe formate din fotbalişti ai FC Hunedoara şi reprezentanţi ai mass-media.Echipele se vor duela în cadrul a două grupe,iar formaţia câştigătoare a turneului va aveamisiunea şi bucuria de a împărţi dulciuri unorjuniori hunedoreni pe care Moş Nicolae îi vaalege.

Zi de adâncă recunoştinţă şi cinstireadresată lui Dumnezeu şi Sfintei MariMuceniţe Varvara - OcrotitoareaMinerilor s-a înfăptuit ieri, 4decembrie 2012, la parohia ortodoxăcu acelaşi nume din Cartierul Aeroport- Livezeni.

ParticipanţiSute de cetăţeni ai Petroşaniului au fostprezenţi, începând de dimineaţă, la orele8,30 la utrenie şi mai mulţi apoi, începândcu orele 10,00, când s-a săvârşit SfântaLiturghie, una dintre cele mai frumoaseslujbe la care am avut bucuria să asistăm şinoi.Au fost prezenţi şi au slujit la SfântaLiturghie o serie de înalte feţe bisericeşti şislujitori din ţară şi din Valea Jiului.Preasfinţitul Andrei Făgărăşanu, Episcopvicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a condusslujba şi toate ceremoniile religioase,secondat îndeaproape de cei doi diaconi,Ovidiu Marian şi Irinel, ajutaţi şi de soborulde preoţi format din Octavian Pătraşcu,Nicolae Călin Tănase, Iulian Selaje,Laurenţiu Iacob de la Caransebeş, care acântat la strană cu adevărat minunat, însoţitde un grup de psalţi, Daniel Gărgan, EmilVelican de la Petrila-Brad (Taia), GabrielBulf, Remus Pârlea şi Marionţ din Ştei-Călan,părintele ieromonah Natanail Zamfirache dela Mănăstirea Parva, judeţul Bistriţa - fostcântăreţ la Biserica Sfânta Varvara, părinteleieromonah Vasile Radu de la MănăstireaGroapa Seacă.După oficierea slujbei la Uricani, tot cuocazia acestei sfinte zile, preotul protopopPetrache Creţu a ajuns şi dumnealui lângăcolegi, ca semn de preţuire faţă de ei şi ceicare au participat la slujba din Petroşani.Dacă tot am vorbit de Sfânta Varvara şi dehram, trebuie să aducem aminte în acestmaterial şi de biserica Sfânta Varvara dinPetrila-Poieni, unde părintele Flavius Ţârleaa oficiat de asemenea o slujbă, iar dupăSfânta Liturghie oamenii s-au bucurat debucate de post, aşa cum se obişnuieşte înfiecare an.

Minerii şi politicienii - aproapede Sfânta VarvaraPrintre sutele de creştini i-am distins laslujbă şi pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, pedeputatul Monica Iacob-Ridzi, pe politicieniiHaralambie Vochiţoiu, Ioan Rus, dar şi o seriede consilieri locali de la aproape toatepartidele din Petroşani.Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptulcă la slujbă au venit foarte mulţi mineri,maiştri şi ingineri minieri angajaţi laexploatările miniere din Valea Jiului, cuprecădere la Livezeni, Lonea şi Petrila,împreună cu familiile lor, dar şi foarte mulţipensionari minieri.Sindicatele miniere nu au lipsit nici ele, laslujbă fiind prezenţi lideri sau reprezentanţiai Sindicatului „Muntele”. Un grup de copii,coordonaţi de învăţătoarea LucreţiaGabroveanu, au susţinut un frumos programartistic înainte de finalul slujbei, ImnulMinerilor auzindu-se la un moment dat însfânta biserică, cântat extraordinar de aceşti copii frumoşi cât şi de enoriaşi şi depreoţi.La final, afară, sute de oameni au pututparticipa la o agapă frăţească cu mâncare depost, nu înainte ca un sobor de şase preoţi săţină o slujbă de pomenire în cinsteaminerilor eroi căzuţi la datorie însubteranele minelor noastre în decursulvremii.

Preasfinţitul Andrei Făgărăşanu, Episcopvicar al Arhiepiscopiei Sibiului: „Mă simt caacasă aici, la Petroşani, pentru că un creştin-ortodox ori de câte ori calcă pragul uneibiserici ortodoxe este acasă. Ne simţim tarebine şi ne bucurăm tare mult, pentru căastăzi, la invitaţia Preasfinţitului părinteGurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, ne-ambucurat împreună cu bunii credincioşi ai VăiiJiului la Biserica Sfânta Mare MuceniţăVarvara din Petroşani. O sfântă care apătimit în secolul III pentru Hristos şi neîndeamnă pe fiecare dintre noi să fim o oazăde spiritualitate duhovnicească în jurulnostru. Dumnezeu la dreapta judecată ne va

întreba câtă lumină amrăspândit în jur? Or,Sfânta Mc. Varvara,astăzi, ne spune nouătuturor să nerespectăm Dumnezeulîn care credem, Lui să-i slujim şi la El să negândim. Mai ales că neaflăm în preajmaSfântului IerarhNicolae, care este sfântul bucuriei alortodocşilor, pe creştinii din Valea Jiului i-aşsfătui să se bucure şi să se veselească înDomnul. Să se bucure păstrând tradiţianoastră creştinească, aceea de a colindapână la Crăciun şi atunci. Spun asta pentrucă noi astăzi nu mai ştim să ne bucurăm, săcolindăm şi să mărturisim pe Dumnezeu,într-o lume secularizată, plină de păcate.Sărbători fericite tuturor celor din ValeaJiului din partea noastră prin intermediulziarului dumneavoastră!”. Primul paroh al bisericii, după 1994,decanul de vârstă al preoţilorPetroşaniului, Octavian Pătraşcu: „Slavă lui Dumnezeu că am reuşit şi anulacesta să ajungem praznicul Sfintei MariMuceniţe Varvara, care este patroana şiocrotitoarea minerilor, dar şi a bisericiinoastre parohiale din parohia Livezeni I. Caîn fiecare an şi anul acesta, cu ajutorul luiDumnezeu şi înţelegerea ierarhilor noştri, amavut slujbă arhierească. Chiar dacăPreasfinţitul nostru, Gurie, Episcopul Devei şiHunedoarei, a trebuit să răspundă invitaţieifoarte insistente de a merge lângă Brad, la obiserică care şi ea poartă mai nou hramulSfintei Varvara, Preasfinţitul nostru, cupărintească dragoste, a rugat şi a invitat lanoi pe Preasfinţitul Andrei, Episcop vicar alArhiepiscopiei Sibiului şi a Mitropolieinoastre de Transilvania, ca să vină săslujească şi să ne binecuvânteze arhiereşteîn această zi, aşa după cum am văzut şi dupăcum ne-am bucurat cu toţii.Ca şi în anii trecuţi, şi anul acesta, SfântaLiturghie este urmată de un parastas, pentru

pomenirea tuturor minerilor căzuţi eroic peabatajele minelor din Valea Jiului şi dintoată lumea, dar şi pentru răposaţii noştri,pe care-i pomenim şi ne rugăm pentruodihna şi mântuirea lor. Să zicem Slavă luiDumnezeu care, iată, ne-a binecuvântat cu ozi frumoasă de decembrie, neaşteptat defrumoasă şi mulţimea este poftită să gusteacum din bucatele dăruite din dragoste decredincioşii parohiei noastre, localnici,sătenii sau momârlanii noştri cum îi numim,dar şi de creştinii din Aeroport, veniţi mainou pe aceste meleaguri, care colaboreazăcu noi de fiecare dată la aceste prazniceminunate, de hramuri şi la Sfintele Paşti.Mulţumim lui Dumnezeu şi celor ce au venitşi ne-au încântat la slujbă, PreasfinţituluiAndrei, soborului de preoţi şi, nu în ultimulrând, credincioşilor care au binevoit să vinăîn zi de sărbătoare la noi. Biserica noastră asărbătorit 18 ani de existenţă. A fostîncepută în 1994 şi în 2001 a fost sfinţită prinbinecuvântarea patriarhului de-atunci,Preafericitul Teoctist, cu un grup de ierarhiai Sinodului bisericesc al Bisericii OrtodoxeRomâne. Mulţumim lui Dumnezeu, care ne-aajutat şi ne ajută ca de-atunci să desfăşurămpe lângă slujbe şi acţiuni bisericeşti şiacţiuni social-umanitare, prin oferirea demâncare orfanilor şi sărmanilor din CartierulAeroport, şi nu doar, la cantina socială carefuncţionează aici. Dumnezeu să ne apere şisă ne ajute pe toţi!”Părintele Nicolae Călin Tănase, actualulparoh al bisericii din Livezeni I: „Estepraznicul Sfintei Varvara şi hramul bisericii şial minerilor noştri, motiv de bucurie pentrunoi. Sfânta Varvara este mijlocitoareanoastră înaintea tronului Sfintei Treimi. Eaputea să aibă orice pe acest pământ, fiindfiică de demnitar, dar a renunţat la totpentru dragostea lui Hristos. De aceea,răsplata de la Dumnezeu este acum mult maimare decât bucuriile pe care i le-ar fi oferitlumea aceasta. Sfânta Varvara are, deci, omare trecere la Dumnezeu şi de aceea noi,aici pe pământ, o cinstim, cum o cinstesc şioştile cereşti, rugând-o să ne ajute pe noi şipe familiile noastre, pe minerii cei greuîncercaţi a-i căror ocrotitoare sfânta este. Înfiecare an a fost multă lume de hram, chiardacă a fost zi de duminică sau o zi obişnuitădin săptămână. Oamenii vin, se bucură deSfânta Liturghie, de agapa frăţească, derugăciuni, ceea ce nu poate decât să nebucure. Le mulţumim tuturor pentruparticipare, inclusiv oaspeţilor noştri,Preasfinţitului Andrei, soborului de preoţi.

Corneliu BRAN

CMYK

6 EVENIMENT Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012

www.zvj.ro

Biserica Sf. M. Mc. Varvara din Aeroport-Livezeni I şi-a sărbătorit ieri, cu mare cinste şi evlavie, hramul

Doamne, ocroteşte-i pe mineri!� Un sobor de preoţi, în frunte cu Andrei Făgărăşanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, asăvârşit Sfânta Liturghie

Un gest frumos al deputatuluiCrisian ResmeriţăUn gest creştinesc a făcut ieri, laînchiderea ediţiei ZVJ, deputatul CristianResmeriţă. Care, pentru ca acest materialdedicat sărbătorii minerilor să fie potrivitcum se cuvine în pagină, şi-a donat spaţiulpublicitar alocat (şi plătit) pentru campaniasa electorală. „Provin dintr-o familie demineri şi ştiu ce înseamnă viaţa grea aminerilor. De aceea munca lor trebuiepreţuită, iar memoria celor căzuţi pealtarul cărbunelui trebuie cinstită”, ne-amai declarat emoţionat deputatulResmeriţă. (M. BOBOC)

Ieri, după ce, săturat de curioşii care i-aucercetat vagoanele în Gara Petroşani,Trenul Regal, ştiind că este aşteptat şi încelelalte localităţi ale ţinutului nostru, s-a avântat pe calea de fier care duce învestul Văii Jiului.

Pentru această incursiune,înaintea bătrânei locomotive cu aburi a fost pusă olocomotivă Diesel a Regio Trans. Poate era mai binesă o fi pus pe post de împingător, şi-au dat cu păre -rea, la Vulcan, câţiva ceferişti pensionari, şi s-o filăsat pe asta cu aburi prima. Primarul Gheorghe Ile

ştia de aproape o săptămânăde vizita pe care i-o va faceTrenul Regal. Iniţial, avea degând să-i facă o primire însunet de alămuri. A trebuitsă renunţe în ultimul mo-ment la muzică, fiindcă astaar fi trebuit să umble şi să-iînvoiască de la serviciu pecâţiva membri ai fanfarei. Adus, în schimb, la garăaproape toată Primăria Vulcan. Personalul de laprimărie a ajuns la gară pe

la zece şiceva. Asta,pentru că, l-am auzit peviceprimarulCristian Merişanu, seştia că trenul va fi în gara Vulcan laora unsprezece.

Gara Vulcan, doar cu numele, fiindcă, acum, areumilul statut de Halta de MişcareVulcan, afiliată Staţiei PrincipaleCFR Iscroni. Cred că marţi, 4 decem-brie, a fost ziua în care bătrâna şifosta gară a simţit puţin din forfotadin zilele bune ale CFR-ului. Pe

lângă oamenii primarului, peperon au aşteptat răbdători, înfrig, şi surprinzător de mulţi vulcă-neni. Fiindcă trenul nu maiapărea, consilierul local AurelianEnache, a cărui casă e la o aruncă-tură de băţ de calea ferată, s-agândit că timpul va trece mai re-pede, iar frigul va fi mai uşor desuportat cu un pic de ţuică fiartăla bord. Aşa că, la comanda-i, pemasa aşezată în faţa biroului demişcare au poposit un termos şicâteva cănuţe. Cu care, odatăumplute cu fiertura de prune,domnul director “Cafeluţă-Ţuiculiţă” i-a îmbiat petoţi cei de faţă.

Nu mai apare?se întrebau oameniiscrutând cu privirea sprepodul de la Preparaţie,cam de pe unde ar fi tre-buit să fie văzut trenul.Deşi, teoretic, de pepanoul de comandă dinbiroul de mişcare garnituraferoviară regală ar fi tre-buit localizată într-o se-cundă, operaţiunea aceastaa ajuns să fie imposibilă. Şiasta, din cauza furturilorde speriat înregistrate, în ultimaperioadă, la sistemele de sigu-ranţă a infrastructurii feroviaredin Iscroni şi până-n Lupeni. Înfine, pe la douăsprezece fărăpuţin, înspre preparaţie s-a văzut,cu ochiul liber, fumul negru careieşea din coşul locomotivei cuaburi. Încet, încet, cu o iuţeală denici 30 de kilometri pe oră, trenulse apropia de gară.

Oprirea Trenului Regalîn Gara Vulcan poate fi considerată un moment is-toric. De care, în mod sigur, îşi va aminti şi unpuştiulică de vreo trei ani, adus de bunica sa, care,până acum, nu a văzut niciodată un tren personal,darămite Trenul Regal. Trenul a staţionat pe linia adoua, iar la puţin timp dintr-unul din vagoane aucoborât domnul Dionisie Ardelean, directorul CENAFER, şi doi tineri, o fată şi un băiat, îmbrăcaţiîn costume de însoţitori de tren specifice secoluluial XIX-lea şi începutului celui de-al douăzecilea.

Primarul Gheorghe Ile le-a urat bun venit dumnealor şi Trenului Regal carei-a adus până la Vulcan, după care edilul şef a fostrugat să se iscălească pe steagul tricolor care, seputea observa, avea pe el semnăturile tuturor pri-marilor localităţilor prin care fusese purtat. Fireşte,Gheorghe Ile nu a putut să nu cedeze acesteirugăminţi, a luat markerul şi, lângă semnătura pecare o pune zi de zi ca primarul, şi-a imortalizat, înscris, şi sentimentele de care a fost adânc pătrunsla sosirea, în Vulcan, a Trenului Regal. Apoi, a discu-tat cu oficialii şi a urcat, ca să viziteze interiorultrenului.

La Vulcangarnitura feroviară regală a zăbovit aproape unceas. Mai mult de cât s-ar fi aşteptat oricine. Asta,probabil, fiindcă, deşi e ditamai Trenul Regal, a fostnevoit să-i dea întâietate Regio Trans-ului, adicătrenului personal Petroşani-Lupeni. Poate, cine ştie,lucrurile se vor petrece exact invers când bătrânagarnitură feroviară, construită pe vremea M.S Regele Ferdinand cel Loial, îl va avea, învagonul oficial, pe însuşi Majestatea Sa Regele...

Gheorghe OLTEANU

CMYK

7REPORTAJZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012

www.zvj.ro

Trenul Regal a ajuns şi la Vulcan. Pe când şi Regele?

Turismul în staţiunile din Valea Jiului,vorbim de Straja şi Parâng, este încăunul rudimentar. Cele mai mari pro-grese s-au făcut în rândul infrastruc-turii. Fondurile europene au datposibilitatea amenajării pârtiilor, modernizării instalaţiilor de transportpe pârtii, modernizării reţelei de en-ergie electrică. Imediat ce investiţiileau fost inaugurate, a crescut şinumărul turiştilor, lucru evident încăde anul trecut. Dar pot cabanierii dinValea Jiului să ţină pasul cu acest tipde modernizări? Din păcate, încă, celemai multe cabane din Straja şi Parângoferă servicii minime, destinategrupurilor largi.

Baie pe holLa preţuri de 80 până la 120 de lei penoapte, cabanierii scot la închiriatcaemre cu băi comune. Însă turiştiiîncep să aibă pretenţii. Nu ţi se maipare comod să iei sulul de hârtie igien-ică sub braţ şi să stai la coadă la baiesă-ţi faci nevoile. Tocmai de aceea,acest tip de cabane este vizat mai multde grupurile lărgite de turişti, tineri,care nu au foarte mulţi bani la dispozi -ţie pentru cheltuială. Cei care au ur-mărit atent pretenţiile turiştilor,cabanieri cu vechime în domeniul turis-

mului, au început să facă modificări im-portante. Au reamenajat spaţiul disponi-bil, au redus perimetrul camerei şi auinstalat băi individuale. Aşadar, de câteori vă interesaţi despre preţurile decazare la munte, nu uitaţi să fiţi atenţişi la acest detaliu, pentru a nu plătipreţuri exagerate pentru servicii minime.

Cu internet sau fărăRomânii sunt îndrăgostiţi de tehnologie.Telefonia mobilă performantă şi interne-tul pe mobil le sunt indispensabile.Aşadar, în preţul cazării la munte tre-buie să intre şi internetul wirless, cutoate că la munte nu mergi să stai pe in-ternet ci să schiezi, turiştii sunt intere-saţi de acest aspect. Însă aceastăfacilitate este doar în unelecazuri oferită de cabanierii dinstaţiunile noastre montane.

Mobilier ponositCu toate că nu arată tocmairustic şi montan, mai binedormi într-un pat din pal nou,care nu scârţâie şi nu-ţi dă im-presia că se va prăbuşi ime-diat. Multe dintre cabaneledisponibile pentru a fi închiri-ate au mobilier vechi, care

dau un aspect neîngrijitcamerelor. Şi după acestlucru se orientează cei careînchiriază cabane pentru unweek-end sau pentru a-şi pe-trece sărbătorile la munte.Atunci când nu arată bine,cabanele sunt ocolite deturişti.

Restaurant la dispoziţieCabanele cu restaurant suntcategoric mai căutate decâtcele fără restaurant. Ca-banele mici, intrate în cir-cuitul turistic şi axate doarpe cazare trebuie să ofere,în preţul de cazare, măcaraccesul la o bucătărie uti-

lată com-plet. Însă,după otură pepârtie,toatălumeacaută unloc comod

la o masă, un ceai fierbinte şi o ciorbăgustoasă. Ciorba, ceaiul şi vinul fiertsunt produsele cele mai vândute lamunte în sezonul de iarnă. Aşadar, banifrumoşi fac în primul rând cabanieriicare acoperă aceste necesităţi.

ParcareCu toate că avem telescaune şi telegon-dole, cei mai comozi turişti preferămaşina. Şi sunt mulţi turişti comozi lanoi în ţară... În Straja, cu toate că afost instalată telegondola şi va fi inaugu-rată în data de 15 decembrie, suntemsiguri că pârtiile vor fi, ca şi până acum,blocate cu maşini, dacă administraţialocală nu impune parcarea maşinilor în

afara staţiunii. Aşadar, cabana cu par-care are căutare, însă posibilităţile deparcare în staţiuni sunt reduse, ceea cenu este tocmai un lucru rău, pentru căse evită distrugerea domeniului schiabil.

Locuri disponibile de RevelionPentru cine încă nu are planuri, atâtStraja, cât şi Parângul mai au locuridisponibile pentru Revelion şi Crăciun.Ofertele, pentru 4 zile de sărbătoare,pornesc de la 150 de lei de persoană,fără masă, până la 800 de lei percameră, cu tot cu mâncare asigurată şimasa festivă. Sunt şi apartamente delux, cu 380 de lei pe noapte. În momen-tul de faţă, cabanele care oferă celemai multe facilităţi şi sunt mai binedotate, dar şi cele mai scumpe, suntocupate. Variantele rămase nu suntfoarte ofertante, dar pentru iubitoriisporturilor de iarnă acest lucru nu estefoarte important. Este evident însă,turiştii caută confortul, deci cabanieriidin cele două staţiuni trebuie să ţinăpasul cu modernizările.

Alina PIPAN

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012

www.zvj.ro

Mâine, începând de la ora 10, în cen-trul Devei va sosi o caravană mobilăcare se ocupă de promovarea unoracţiuni de conştientizare referitoarela consecinţele grave ale violenţei înfamilie.

Caravana face parte dintr-o campanienaţională privind prevenirea şi combate-rea violenţei în familie, „Violenţa înfamilie nu trebuie să te lase rece”, carea fost lansată la începutul lunii noiem-brie. Campania este parte a unuiproiect finanţat printr-un împrumutacordat de Banca Internaţională pentruReconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi co-finanţat de Guvernul României.După cum arată iniţiatorii acestei cam-panii, principalul scop al acţiunilor estejustificat de necesitatea conştientizăriipopulaţiei cu privire la gravitatea şi con-

secinţele pe care fenomenul violenţei înfamilie îl poate avea asupra celor caredevin victime ale acestuia, dar şi asuprasocietăţii în ansamblul său.Caravana mobilă va realiza activităţi deinformare publică şi ea are prevăzute35 de opriri în localităţi reşedinţă dejudeţ şi sectoare ale municipiului Bucureşti, în locaţii intens circulate carepot facilita accesul unui număr cât maimare de persoane la această acţiune.Până în prezent evenimentele de tipstradal, promovate prin intermediulcaravanei au fost organizate în oraşeleSlobozia, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vaslui,Botoşani, Suceava, Piatra Neamţ,Bacău, Focşani, Buzău, Ploieşti, Alexandria, Slatina, Râmnicu-Vâlcea, TârguMureş, Bistriţa Năsăud, Sf. Gheorghe,Braşov, Piteşti, Târgu Jiu şi Reşiţa.

Mihaela PETROŞAN

La DevaCaravana luptei împotriva violenţei în familie

Turism la grămadă

Cabanierii din Parâng şi din Straja trebuiesă ţină pasul cu investiţiile

În momentul de faţă, ŞcoalaGimnazială „I.G. Duca” dinPetroşani are două proiecteinfrastructurale nefinalizate:grădiniţa de lângă sediulvechi, unde Guvernul a aban-donat lucrările, şi bazinul şco-lar, construit la sediul ŞcoliiGenerale nr. 5, care aparţinetot de „I.G. Duca”.

Se poate că banii guvernamentali care

au ca destinaţie investiţiile în moderni -zarea învăţământului preuniversitar,dar şi universitar, nu au lipici înPetroşani. Primul exemplu este şi celmai vechi, sediul nou al Casei Stu-denţilor la Petroşani, a cărei con-strucţie a început pe vremeacomunismului. Un altul, este grădiniţadespre care am amintit anterior. Con-strucţia acesteia a început în anul2007, a fost abandonată şi reluată decâteva ori, din cauza lipsei fi-nanţărilor. Timp în care, firma con-

structoare a cres-cut de trei ori cos-tul. Cum guvernulnu a mai acoperitaceste costuri,grădiniţa a rămasneterminată, şi nusunt şanse caaceasta să fie fi-nalizată, cu toatecă spaţiul ar fi ab-solut necesar. Prin acelaşi prăpădtrece şi bazinul şcolar de la Parâng.Lucrările începute în decembrie anultrecut ar fi trebuit predate după 9luni, termenul a fost prelungit, se pre-coniza terminarea lucrărilor întoamnă.Iată că fondurile blocate amână dinnou inaugurarea investiţiei. Iar dacăne uităm la nenumăratele exemple delucrări începute pe bani guvernamen-tali şi neterminate, s-ar putea să avemparte de un alt eşec investiţional.

În tot acest timp, constructorul esteobligat să se ocupe de conservarea lu-crărilor. Cei care au de suferit de peurma acestor eşecuri investiţionalesunt copiii, dar şi tinerii părinţi, carese chinuiesc să găsească un loc în gră-diniţe pentru copiii lor, cât maiaproape de casă, şi cât mai moderne.Nici părinţii care vor să-şi înscriecopiii la un curs de înot nu au şanseniciunde în Valea Jiului, cu toate căaşteaptă această ocazie de mult.

Alina PIPAN

9ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

AnunţPrimăria oraşului Petrila organizează licitaţie publică în data de 27.12.20121. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal,adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei decontact: Consiliul Local al oraşului Petrila – Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiectecu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii – cu sediul în oraşul Petrila,str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, tel./fax 0254.550760, cod fiscal4375097, e-mail: primaria.petrila2008@yahoo.com, persoana de contact – ing.jr. Lang Mihaela.2. Informaţii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea şiidentificarea bunului care urmează să fie concesionat:Obiectul licitaţiei îl constituie concesionarea prin licitaţie publică a următoarelordouă parcele de teren:-S2=3943 mp, evidenţiat în CF 62115, nr. topo 61225;-S4=10133 mp, evidenţiat în CF 62112, nr. topo 61222;teren situat în oraşul Petrila, în zona industrială, puţul 1 Est, judeţul Hunedoara,în vederea desfăşurării de activităţi de producţie.3. Informaţii privind documentaţia de atribuire:3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra înposesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire: Documentaţia de atribuirese va obţine contracost de la Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cu FinanţareInternaţională, Managementul Calităţii, camera 7.3.2. Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrulconcedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia deatribuire: Documentaţia de atribuire se va obţine contracost, de la sediulPrimăriei oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, Serviciul Achiziţii, Investiţii,Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde estecazul, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2006:Valoarea documentaţiei este 10 lei şi se va achita la casieria unităţii.3.4. Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 21.12.2012.4. Informaţii privind ofertele:4.1. Data limită de depunere a ofertelor: 27.12.2012, ora 09:00.4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primăria Petrila cu sediul în oraşulPetrila, str. Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii,Proiecte cu Finanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7.4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: 1 exemplar.5. Data şi locul la care se va desfăşura şedinţa publică de deschidere aofertelor: 27.12.2012, ora 10:00, Primăria Petrila cu sediul în oraşul Petrila, str.Republicii, nr. 196, judeţul Hunedoara, Serviciul Achiziţii, Investiţii, Proiecte cuFinanţare Internaţională, Managementul Calităţii, camera 7. 6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ainstanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentrusesizarea instanţei: Tribunalul Deva, Bdul 1 Decembrie, nr. 35, judeţulHunedoara, cod poştal 330005, telefon 0254.234755 sau 0254.216333, e-mail:iniciu@just.ro. Termenele pentru sesizarea instanţei sunt menţionate îndocumentaţia de atribuire.7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vedereapublicării: 04.12.2012.

Primar Ilie PĂDUCEL

Banii guvernamentali nu prea mai au lipici în Petroşani

Oare să aibă bazinul şcolar aceeaşi soartă ca şigrădiniţa de la „I.G. Duca”?

� Deputatul Monica Iacob-Ridzi a onorat cuplăcere invitaţia

De câte ori ni se întâmplă ceva deosebit în viaţă, primim acestfapt cu bucuria împlinirii noas-tre ca fiinţe efemere, într-olume în care vârtejul ameţitorva amesteca zile şi nopţi, amă-giri şi certitudini. Poate de preamulte ori, noi înşine ne lăsămprinşi în acest iureş din motivepe care uneori vrem a le re-cunoaşte, alteori nu...

Un fapt deosebit a avut loc la Şcoala Sani -tară Postliceală „Carol Davila” Petroşani- aniversarea a 20 de ani de activitatedin viaţa şcolii, care a avut loc la 27noiembrie la Casa de Cultură „IonDulămiţă” Petroşani. Din dragoste şi respect, la aniversare ne-au onorat cu prezenţa domnul TiberiuIacob-Ridzi, primarul municipiuluiPetroşani, doamna deputat Monica Iacob-Ridzi, directori de şcoli, cadre didacticeale şcolii care au predat de-a lungulacestor ani şi în prezent, absolvenţiveniţi cu emoţii, elevi ai şcolii, cunoştinţe şi prieteni.Şcoala este locul în care învăţăm, înaintede toate, că spiritul şi bogăţia lui suntcele care dau măsura noastră şi afaptelor noastre. Învăţăm unii de la alţiică împărtăşind adevăratele valori de-venim mai bogaţi.La împlinirea a 20 de ani de viaţă a şcoliine reamintim ceasul în care, la Conferin -ţa Naţională a Femeilor din România,prin glasul doamnei medic primar dr. Mioara Mincu s-a cerut înfiinţarea şcolilor sanitare postliceale.Aşa cum se ştie, există un timp al îm-plinirii unui vis şi un altul al deschideriilui spre realitatea acestor vremuri neliniştite. Şi pentru noi, cei din ValeaJiului, s-a împlinit un vis în august 1992,când s-a înfiinţat asociaţia SocietateaDoamnelor de Hunedoara - organizaţienonguvernamentală, apolitică, fără scoppatrimonial, cu preocupări socio-umani -tare, având personalitate juridică, subegida căreia s-a înfiinţat Şcoala SanitarăPostliceală „Carol Davila” Petroşani.Amintim cu durere că dr. Mioara Mincu,fondatoarea primei şcolii sanitarepostliceale particulare din România, pro-fesor Ion Dulămiţă şi doctor GheorgheDavid, fondatori ai şcolii sanitarepostliceale „Carol Davila” Petroşani, pre-cum şi unele cadrele didactice şi absol-venţi au părăsit prea de vreme aceastălume.Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila”Petroşani este singura instituţie de în-văţământ de profil din Valea Jiului, careasigură calificare de nivel 3 avansat îndomeniul sanitar. Constituindu-se ca o al-

ternativă a învăţământului postlicealsanitar de stat şi răspunzând unor nevoiimediate ale zonei, unitatea şcolară adobândit prestigiu în comunitatea localăprin asigurarea pregătirii profesionale debună calitate a personalului necesar însectorul sanitar şi al serviciilor. De-a lungul celor 20 de ani de activitate,în cadrul şcolii au fost pregătiţi asistenţimedicali de diverse specializări (generalist, farmacie, medico-social, laborator, igienă, balneo-fizioterapie,tehnică dentară) şi, în perioada 2003-2005, personal pentru domeniul servicii(coafor şi cosmetică). Pregătirea celor 1.555 absolvenţi în pe-rioada 1995-2012 nu a fost uşoară,deoarece pe parcursul activităţii noastre,mai ales la început, am întâmpinat multegreutăţi, pe de o parte datorită viduluide legislaţie existent până în 1995, iar pede altă parte din cauza lipsei de îndru-mare metodologică din parte instituţiilorabilitate.În 1998 se înfiinţează CNEAIP, apoiARACIP, devenim membri ai UniuniiNaţionale Pentru Dezvoltarea Învăţămân-tului Particular Preuniversitar din România, iar din 2007 membri ai FINE -FEDERAŢIA EUROPEANĂ A ASISTENTELOR. Şcoala Sanitară Postliceală „Carol Davila”Petroşani este acreditată pentru cali-ficările profesionale „asistent medicalgeneralist” şi „asistent medical de far-macie” prin Ordinul M.Ed.C.T. nr.5417/23.09.2008, modificat prin OrdinulM.E.C.I. nr. 3548/30.03.2009.Paralel cu asigurarea bazei materialeproprii şi închiriate, s-a asigurat un corpde profesori competenţi, cu înaltă califi-care, proveniţi din rândul medicilor, far-maciştilor, profesorilor şi asistentelormedicale. Unitatea de învăţământ dis-pune de un colectiv didactic, care are obună pregătire profesională, preocupatde propria formare continuă şi de îm-bunătăţirea actului educaţional, consti-tuindu-se în resurse pedagogice de ceamai mare utilitate în desfăşurarea proce-sului instructiv-educativ, fapt materializat

în rezultatele şcolare şi extraşcolare aleelevilor. Elevii participă la olimpiade şcolare, la sesiuni de comunicări, schim-buri de experienţă, proiecte edu-caţionale, la Programul Leonardo DaVinci prin proiecte de mobilitate. Absol-venţii şcolii şi-au găsit locuri de muncă îndiverse judeţe precum şi în străinătate,în diferite domenii ale sectorului desănătate şi îngrijire.Societatea Doamnelor de Hunedoara aorganizat, de-a lungul anilor, activităţide voluntariat în cadrul programului “O mână de ajutor bătrânului singur”, aproiectelor „Un sprijin în realizareaviselor”, „Salvaţi Copiii”, sărbătorireaZilei Mondiale a Sănătăţii, a Zilei de 8 Martie. În decursul anilor nu au lipsitparteneriatele cu şcolile similare, liceeledin Valea Jiului, asociaţii europene, deexemplu: Asociaţia Amintie Roumanie,Asociaţia Centro D`Ascolto, Messa DellaCarita San Carlo al Corso Milano, RocaAMR Olanda şi Stairs Olanda.La această aniversare totul a fost fru-mos, cu imagini reprezentative din cei 20de ani de activitate a şcolii, cu spectacolde alegere miss şi mister aniversar 20, cuformaţii artistice şi solişti vocali invitaţi,cu gânduri bune venite din parteacadrelor didactice şi a absolvenţilor, cuînmânare de diplome. Dar toate acesteanu ar fi fost posibile dacă nu aveam ală-turi un colectiv de organizare inimos,căruia îi mulţumesc, şi doresc să avemputerea de a continua această frumoasătradiţie a şcolii.Închei cu îndemnul fondatorului Şcoliisanitare postliceale „Carol Davila”, dr. Mioara Mincu, îndemn ce va rămânemereu valabil pentru generaţiile de ab-solvenţi: „Unii oameni sunt prea obosiţica să vă dăruiască un zâmbet. Dăruiţi-levoi unul, pentru că nimeni nu are maimare nevoie de un zâmbet decât acelacare nu-l mai poate dărui”.

Prof. Gabriela Mariana STANCA,Preşedinte-Manager al Şcolii Sanitare

Postliceale „Carol Davila” Petroşani

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 201210 SOCIETATE CIVILĂ

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Un fapt deosebit:

„Aniversarea 20” la Şcoala SanitarăPostliceală „Carol Davila” Petroşani

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012 11PUBLICITATE

IMOBILIARE ANGAJĂRI

Vând cauciucuri de iarnă,import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon0765.459316

ASTĂZI SE IA APAÎn Petrila, Petroşani şi Aninoasa

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii înfurnizarea apei potabile pentru miercuri, 5 decembrie 2012, înoraşele:- Petrila, între orele 9,00 - 15,00. Zonele afectate sunt satJieţ, str. Traian Vuia, blocuri turn din oraşul Petrila. Motivulrestricţiei - montare aerisitoare pe aducţiunea Jieţ - Petroşani.- Petroşani, între orele 9,00 - 15,00. Zona afectată este str. Maleia. Motivul restricţiei - montare aerisitoare pe aducţi-unea Jieţ - Petroşani. Între orele 9,00 -11,00 în zona industri-ală Livezeni. Motivul restricţiei - anulare branşament zona General Trans şi înlocuire robinet de trecere pe branşament,str. Livezeni nr. 20. - Aninoasa, între orele 9,00 - 14,00. Zona afectată este str. Simion Bărnuţiu şi Horea. Motivul restricţiei - remedierepierdere pe str. Simion Bărnuţiu nr. 2/2.Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeştepentru înţelegere.

Vând teren înPetroşani, intravilan,zona Maleia, frontstradal, acces auto,utilităţi, suprafaţa2000 mp, pretabilorice construcţie,panoramă deosebită,preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domi-ciliu stabil în Lupeni.

Relaţii la telefon:0769.299303

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând apartament 2 camere,bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan.

Tel. 0737.580343

Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp,19 euro/mp.

Tel. 0722.138186

Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.

Tel. 0726.046735

Vând casă (are apă,canalizare, energie electricăetc., acces auto) + 600 mpteren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.

Tel. 0766.568419

Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşămetalică, preţ negociabil.

Tel. 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă,parter înalt, îmbunătăţiri, cen-trală ter mică, geamuri ter-mopan, izolat exterior, balconînchis, bine întreţinut, 2 boxe.Ideal de transformat şi înspaţiu cu altă destinaţie. Preţ43.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând Ford Mondeo combi,2004. Preţ 3700 euro.

Tel. 0722.138186

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, con-sum ff mic, euro 4, taxa mediu300 euro. Un singur proprietarde nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat,abs, geam el., închidere cen-tral i zată, radio cass original, 4airbag, un singur proprietar denouă, statul austriac, recentadusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centrali -zată, stare foarte bună, un sin-gur proprietar de nouă, recentadusă în ţară.

Tel. 0765.459316

DIVERSE

Pentru comenzi deMICĂ şi MARE

PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121,

office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro,

zvj2008@yahoo.com sau direct la sediul

redacţiei noastre.

Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Angajez barman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon:0766.301556

AUTO

Angajez dispecer pentru firmă taxi.

Relaţii la telefon0732.635071

Angajăm manipulanţi pentru depozituldin Bucureşti. Căutăm bărbaţi cu vârstaîntre 18-25 ani. Salariu: 1.400 ron/lună;carte de muncă; opţional cazare contracost: 200 ron/lună.

Relaţii la telefon: 0742/941.465

Magazin încălţăminte, str. 1 Decembrie 1918,angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Tel. 0727.881104 Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Sunt şanse să aranjaţi o colabo-rare avantajoasă, care să vă aducăvenituri considerabile. Relaţiile cu

persoana iubită urmează un curs as-cendent. Fiţi diplomat, bazaţi-vă pe intuiţie!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Profunzimea ideilor şi ambiţia văajută în activitatea profesională şiîn afaceri. Rezolvaţi cu uşurinţă

toate problemele de la serviciu saudin familie. Evitaţi speculaţiile de orice fel!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Aveţi posibilitatea să finalizaţiproiecte îndrăzneţe, mai ales înafaceri. Evoluaţi şi pe plan social.Prietenii şi familia vă susţin.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Zi prielnică schimbărilor impor -tante pe plan profesional. S-arputea să fiţi propus pentru o ple-care în străinătate, la un schimb

de experienţă sau un curs de perfecţionare.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Pot apărea schimbări neaşteptateîn viaţa dvs. Aveţi prieteni care văsusţin, la fel ca şi familia. E o zi fa-

vorabilă studiului, comunicării şi călă-toriilor de afaceri. Nu vă asumaţi prea multeriscuri!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

La serviciu, şefii vă apreciazăideile. Este posibil chiar să fiţipremiat. S-ar putea să aveţi mici

probleme de sănătate. Nu estecazul să vă faceţi griji, dar ar trebui să văodihniţi.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Aveţi toate şansele să rezolvaţiproblemele financiare ale fami-liei. Sinceritatea vă ajută să văconsolidaţi relaţiile şi să vă

faceţi noi prieteni.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Aveţi mai multe întâlniri deafaceri, care se vor dovedi fruc-tuoase. Primiţi o veste bună şi văschimbaţi planurile pentru mâine.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Este posibil să luaţi o hotărâreimportantă şi definitivă, cu pri -vire la ruperea unor relaţii. În vi-

itor, se va dovedi că aţi procedatcorect.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Şefii vă apreciază seriozitateaşi ideile constructive. Nu este ex-clus să fiţi propus pentru o mă rire

de salariu. Puteţi să faceţi planuripe termen lung. Nu vă neglijaţi familia!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aveţi şanse să vă afirmaţi laserviciu. Din păcate, s-ar puteasă vă atrageţi invidia colegilor.

Nu este exclus să aveţi discuţii cupersoana iubită, pentru că acordaţi preamultă atenţie activităţii profesionale.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Este momentul să vă ocupaţide situaţia financiară. Partenerulde viaţă vă susţine şi este convinscă veţi reuşi.

HOROSCOPHOROSCOP

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 5 decembrie 2012

Candidatul PP-DD la Senat din colegiul Valea Jiului, Haralambie Vochiţoiu, asusţinut că, în cazul în care vafi ales senator, va acorda oatenţie deosebită indexăriipensiilor, îndeosebi pentrupensionarii minieri, precum şiproiectului de creare de alternative pentru tineri.

Vochiţoiu îşi ia angajamentulsă mărească pensiile„Am observat că de foarte multe oripensionarii şi tinerii sunt trataţi dis-tinct, acordându-se o importanţă maimare unora sau altora. Din punctulmeu de vedere, o astfel de abordareeste eronată, fiindcă ambele categoriisunt deosebit de importante. Actualii pensionari au fost generaţia de sacrificiu, care a trecut prinnenumărate regimuri politice. Pensionarii de azi sunt cei care auclădit România modernă şi le datorămîntreaga noastră recunoştinţă. Deaceea, mă voi lupta pentru pensii de-cente care să le permită pensionarilorsă îşi plătească facturile, să îşicumpere alimente şi să îşi achiz-iţioneze medicamente”, a declaratVochiţoiu.„Pensionarii minieri au lucrat o viaţă în

subteran, în condiţii extrem de grelepe care puţini le pot înţelege. Mineri -tul înseamnă boli profesionale şi riscuriextrem de mari. Este absolut firesc caaceşti oameni să beneficieze de pensiimai mari şi să li se acorde facilităţilecuvenite. Ca senator, voi susţinemărirea punctului de pensie de la 732 lei la 1.065 lei. Este o măsuraobligatorie fiindcă preţurile au crescutîn permanenţă, costurile facturilor s-aumajorat, în timp ce punctul de pensienu a mai fost indexat de patru ani. Nuputem asista la sărăcirea pensionarilor,o categorie şi aşa mult încercată. Măvoi bate în Parlament pentru pensiimai mari”, a subliniat Vochiţoiu.

Şanse pentru tineri, soluţia luiVochiţoiu pentru dezvoltareaVăii JiuluiHaralambie Vochiţoiu a completat căare în plan, ca viitor senator, creareade oportunităţi reale pentru tineri. „Înegală măsură, mă preocupă viitorulVăii Jiului. Ştiu că este nevoie săacordăm o şansă noii generaţii. Credcu tărie că dezvoltarea unei comu-nităţi nu este posibilă dacă nu valori-ficăm puterea de muncă şi ambiţiatinerilor. Vă vorbesc din propria expe-rienţă fiindcă în toate firmele pe carele-am condus m-am înconjurat detineri dedicaţi şi dornici să se afirme.

Viziunea mea este una de ansmblu şipresupune atragerea de investiţii caresă creeze locuri de muncă pe măsurapregătirii tinerilor. Să nu uităm totuşică în Valea Jiului avem una dintre celemai prestigioase universităţi careformează tineri ce îşi doresc să lucrezeîn domeniile în care s-au specializat.Aceşti tineri trebuie să lucreze pentrucomunitatea noastră, în conformitatecu pregătirea lor”, a precizat liderulPP-DD.„Odată rezolvată problema locurilor demuncă plătite decent, pasul imediaturmător este acela de a construi

locuinţe pentru tineri, la preţuri re-zonabile şi cu ajutor din partea statu-lui astfel încât tinerii să îşi poatăîntemeia familii. Ca senator, mă voiimplica pentru a pune în aplicareaceastă strategie integrată. Vă asigurcă dacă vom crea aceste condiţiitinerii nu vor mai pleca din Valea Jiului. Zona noastră are un potenţialimens şi a fost lăsată de Dumnezeu cupeisaje şi resurse naturale pe care cugreu le poţi găsi în altă parte”, a subliniat Vochiţoiu, candidatul PP-DD pentru funcţia de senator al Văii Jiului.

Haralambie Vochiţoiu (PP-DD):

Ca viitor senator al Văii Jiului, mărirea pensiilorşi crearea de alternative pentru tineri sunt

deopotrivă priorităţi pentru care mă voi lupta

www.zvj.ro

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, la Inspec-toratul pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.) „Iancude Hunedoara” al judeţului a avut loc o festivitatespecială de înaintare în grad înainte de termen aunor cadre ale unităţii, iar luni, au fost primiţinoii absolvenţi ce vor activa aici.

Astfel, pentru a marca şi în acest fel Ziua Naţionalăa României, un ofiţer al Serviciului Prevenire dincadrul I.S.U. Hunedoara a fost avansat la gradul decolonel, înainte de termen. Doi subofiţeri care ac-tivează la Detaşamentul de Pompieri Orăştie şiPunctul de Lucru Băiţa au fost înaintaţi în gradul următor înaintea expirării stagiului minim în grad,

respectiv la gradul de plutonier adjutant şi plu-tonier major. Aşa cum arăta inspectorul şef al I.S.U.Hunedoara, maiorul Viorel Demean, militariiavansaţi s-au remarcat prin rezultate foarte bune înîndeplinirea atribuţiilor specifice, pregătirea profe-sională şi comportarea demnă.De asemenea, la începutul acestei săptămâni, aavut loc şi primirea în rândurile colectivului I.S.U.

Hunedoara a absolvenţilor proveniţi de la Facul-tatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie„Alexandru Ioan Cuza” şi de la Şcoala de Subofiţeride Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu”Boldeşti. Este vorba despre patru subofiţeri şi unofiţer, care vor fi repartizaţi la subunităţile din sub-ordinea I.S.U. Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

ISU

Avansări în grad şi primirea absolvenţilor

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 166-167 � 5 decembrie 2012 � 8 pagini

ISSN: 2065-510X

Astăzi, de la ora 10,

Lansări în salade consiliu aminei LupeniPrimul volum-document dedicatistoriei unui sindicat social-democrat din Valea Jiului: Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!Sindicatul social-democrat alminerilor lupeneni de la originipână la 1939. O reconstituire deMarian BOBOC.

Prăvălia cu istorii - ediţie specialădedicată minerilor de Ziarul VăiiJiului cu prilejul sărbătoririi zileiSfintei Varvara, protectoareaminerilor.

Pentru prima dată în presa Văii Jiului

Fastul apus al sărbătorii Sfintei Varvara (Sf. Barbara), protectoarea minerilor, în Valea Jiului� „Bumbii” Sfintei Varvara � Rugăciunea minerului � Varvara în folclor � În perioada interbelică sărbătoarea Sf. Varvara nu exista în calendarul oficial� Seara Varvara � Prime pentru mineri � Zi liberă � Programul sărbătorii � Defilare cu fanfara în frunte� Slujbe festive � Petreceri după… petreceri � Mese comune � Toasturi � Dominic Stanca despreSfânta Varvara şi mineri � Reuniunea femeilor greco-catolice Sfânta Barbara din Lupeni

Din volumul pregătit pentru tipar

Poveşti cu şi despre mineri de Adrian Ştefan Jurca:

Florin Boboc - omul bun la toate

Paginile II-V

Misterul unei fotografii cu adevărat istorice de la 1906

88 de pionieri… veterani ai cărbunelui de Valea Jiului

Paginile VI-VII

Pagina VII

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIImiercuri, 5 decembrie 2012

� „Bumbii” Sfintei Varvara � Rugăciunea minerului � Varvaraîn folclor � În perioada interbelicăsărbătoarea Sf. Varvara nu exista

în calendarul oficial � SearaVarvara � Prime pentru mineri

� Zi liberă � Programul sărbătorii� Defilare cu fanfara în frunte

� Slujbe festive � Petreceri după…petreceri � Mese comune

� Toasturi

O întâlnire cu ziarişti daneziRecent m-am întâlnit, la Petroşani nu în…

Danemarca, cu doi ziarişti danezi, însoţiţi de unconfrate român. Arătându-mă mirat de interesuljurnalistic pe care stârneşte Lupeniul unor ziariştinordici, aceştia mi-au dat un răspuns interesant, lacare merită să medităm, deopotrivă cititori şijurnalişti: „Cititorii noştri chiar citesc şi suntinteresaţi de subiecte cât mai diverse. De aceea amvenit în Valea Jiului, la Lupeni”. Am mai aflat căziarul la care ei scriu apare într-o regiune cu400.000 de locuitori şi are un tiraj (zilnic, sesubînţelege) de… 50.000 de exemplare! Dinpatriotism local, nu are sens să compar tirajulziarelor danezilor cu acela al publicaţiilorautohtone…

Din vorbă în vorbă am ajuns şi la mitologiaminerului şi la

…zilele de sărbătoare ale minerilor VăiiReferitor la mitologia minerului le-am

recomandat ca bibliografie obligatorie volumulchiar aşa intitulat „Mitologia minerului”, aldistinsului colaborator ZVJ, prof. dr. Mihai Barbu.

Când am ajuns la zilele de sărbătoare aleminerilor am început să le enumăr: 4 decembrie -Ziua Sfintei Varvara - şi 6 august - Ziua Minerului. I-aş fi întrebat când este sărbătorită ziua mineruluidanez, dar mi-au comunicat că în regiunea lor nuexistă, aşa că nu i-am mai întrebat…

Sfânta Varvara (Barbara) era sărbătorită înperioada antebelică şi, probabil doar în biserici şi înperioada interbelică, până când a apărut ZiuaMinerului. Mai întâi, în Valea Jiului a fostsărbătorită Ziua Minerului Sovietic, apoi, după1950, minerii români au manifestat cu bucurie chiarde Ziua Minerului Român. În timpul comunismuluiminerii şi-au sărbătorit ziua doar în august,renunţând, din motive doctrinare lesne de înţeles,la Sfânta Varvara.

Dând dovadă de „ecumenism istoric”, din1990 încoace, minerii Văii Jiului le sărbătoresc peamândouă, şi pe cea din august şi pe cea dindecembrie. Două sărbători în două anotimpuridiferite: vara şi iarna.

Le-am mai povestit colegilor danezi că înperioada interbelică în Valea Jiului cea mai maresărbătoare a minerilor şi a celorlalţi lucrători lamine era 1 Mai - Ziua Internaţională a Muncii. Însă,în afară de aceste zile, minerii Văii mai celebraualături de ceilalţi cetăţeni ai României şi alte zile,circa 24 în 1935, mai multe în 1938. Dar să vedem

care erau sărbătorile românilor între1935-1938

Din Calendarul Minerului, apărut între anii1935-1938, aflăm că existau două feluri desărbători: sărbători legale stabilite prin Legearepausului duminical şi sărbători religioase,naţionale şi legale ce se ţin de autorităţi.

În prima categorie sunt enumerate 11sărbători legale stabilite prin Legea repausuluiduminical: 1. Toate duminicile de peste an; 2. Anulnou (1 ianuarie); 3. Botezul Domnului; 4. Ziua UniriiŢărilor Române (24 ianuarie); 5. Sf. Gheorghe (23aprilie); 6. Paştile; 7. Sărbătoarea Muncii (1 Mai); 8.Ziua Independenţei României (10 Mai); 9. ZiuaEroilor; 10. Ziua Restauraţiei. Proclamarea RegeluiCarol II (8 iunie); 11. Crăciunul (25, 26 Decembrie).

Din cele 23 de sărbători religioase, naţionaleşi legale ce se ţineau de autorităţi în 1935, 9 erauprevăzute şi de Legea repausului duminical(Botezul Domnului, Aniversarea Unirii - 24 ianuarie,Sf. Gheorghe - 23 aprilie; Paştile; SărbătoareaMuncii - 1 Mai; Aniversarea independenţei - 10 Mai,Ziua Eroilor, Proclamarea Regelui Carol II - 8 iunieşi Crăciunul), iar celelalte 14 sunt: Sf. Vasile -1 ianuarie; Sf. Ion Botezătorul; ÎntâmpinareaDomnului; Buna Vestire; Sf. Constantin şi Elena, Sf.Ilie, Schimbarea la faţă - 6 august, Sf. Maria Mare -15 august; Sf. Maria Mică - 8 septembrie; Înălţareacrucii - 14 septembrie; Sf. Dumitru - 26 octombrie;Sf. Mihail şi Gavril - 8 noiembrie; Intrarea înbiserică - 21 noiembrie; Sf. Nicolae - 6 decembrie.

În 1936 sunt introduse alte 5 sărbătorireligioase, naţionale şi legale ţinute de autorităţi -31 mai - Rusaliile, 1 iunie - Sfânta Treime, SfinţiiApostoli Petru şi Pavel - 29 iunie; Aniversareanaşterii regelui - 16 octombrie şi Ziua Armistiţiului- 11 noiembrie -, renunţându-se la Intrarea înbiserică. În 1938, cu prilejul sărbătorii SfinţilorArhangheli Mihail şi Gabriel este celebrată şi ZiuaNumelui Măriei Sale Mihai Voevod de Alba-Iulia.

După cum se observă, Sfânta Varvara lipseştedin calendarul sărbătorilor stabilite prin Legearepausului duminical şi ţinute de autorităţi. Prinurmare, 4 decembrie nefiind sărbătoare oficială,minerii nu aveau zi liberă, Sfânta Varvara fiindcelebrată probabil în bisericile romano-catolice şigreco-catolice, dar pentru aceasta trebuiecercetate arhivele acestor două biserici.

Pentru a înţelege cine a fost Sfânta Varvaraeste nevoie de…

…puţină patristică Prin urmare, am apelat la…

cărţile sfinte. Mare putere de aocroti are Sfânta Varvara, dinmoment ce către ea ridică deatâtea veacuri rugăciuni nu doarminerii, ci şi geologii, clopotarii,turnătorii de clopote, electricienii,arhitecţii, zidarii, prizonierii: „ţie,celei alese de Dumnezeu dinneamul slujitorilor de idoli, şichemată în limba sfântă ca săajungi mireasa lui Hristos, noi, ceice ne izbăvim prin tine din multefeluri de răutăţi şi neputinţe,cântări de mulţumire şi de laudăaducem ţie, sfântă şi întru totlăudată mare muceniţă; iar tu

având îndrăzneala către Domnul, din toate nevoilene slobozeşte, ca neîncetat să cântăm ţie: Bucură-te Varvara, mireasa cea preaînţeleaptă a lui Hristos! (Condacul 1, Acatistul Sfintei Muceniţe Varvara -ocrotitoarea minerilor)

După patristică, o căutăm pe…

…Varvara şi în folclor„Sărbătoarea din 4/17 decembrie, închinată

Sfintei muceniţe Barbara, se numeşte în poporVarvara, Vîrvara. Ca în multe alte cazuri, tradiţiileetno-folclorice ale sărbătorii acestea ţin de celedouă straturi: păgân şi creştin.

Puţine dintre creaţiile populare amintescdespre ziua Sf. Varvara, doar câteva credinţe,formule verbale, povestiri (religioase-creştine).

O componentă a stratului păgân se manifestăprin credinţa că din ziua aceasta noaptea devinemai lungă decât ziua. Astfel, în satelemoldoveneşti auzim şi astăzi spunându-se: „De laVarvara încep să se micşoreze zilele”. Altăcomponentă precreştină a sărbătorii este tratareade către femei a bubelor, mai ales a vărsatului devânt (în medicină - variola) la copii. Despre aceastavorbesc şi unele denumiri ale zilei în cauză −Sărbătoarea bubelor, Sărbătoarea vărsatului etc.

În trecut, pentru Sărbătoarea bubelor femeilecoceau câte trei turte, le ungeau cu miere şi ledădeau copiilor (dacă aveau bube), zicând: „Să fiebuba bună ca pâinea şi dulce ca mierea”. Secredea că ele asigură copiilor respectivi o protecţiemagică împotriva bubatului. În această zipregăteau medicamente pentru urechi.

O povestire creştină non biblică spune cănişte oameni bogaţi aveau o fată mare nespus defrumoasă, pe nume Varvara. În timpul nunţii saleea a fugit, pentru că nu vroia să se mărite cu niciunflăcău, în afară de Hristos. Pentru aceasta părinţiiau pedepsit-o aspru. Mult timp au ţinut-o încuiatăîn casă. Conform altei surse creştine, Varvara a fostînchisă de tatăl ei păgân, Dioscorus, într-un turn,astfel încât niciun flăcău să n-o vadă. Totuşi,cavalerii au reuşit să ajungă să o vadă. Varvara adevenit creştină în timpul absenţei tatălui ei. Ahotărât să trăiască, în continuare, în sihăstrie într-o baie construită de Dioscorus care avea douăferestre, ea însă a poruncit să se facă trei, iar cândtatăl sau a întrebat-o de ce, a spus că în numeleTatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. În furie mare,determinată de creştinarea fiicei, tatăl ei a ridicatsabia s-o omoare, ea s-a ascuns într-o piatră cares-a deschis miraculos în faţa ei, însă a fost găsită şi

Pentru prima dată în presa Văii Jiului un documentar despre

Fastul apus al sărbătorii Sfintei Varvara (Sf. Barbara), protectoarea minerilor, în Valea Jiului

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIImiercuri, 5 decembrie 2012

schingiuită, arsă, bătută, apoi tatăl său, cicăi-a tăiat capul cu sabia sa. Însă moartea l-agăsit şi pe el în scurt timp, a fost lovit de unfulger şi a murit.

Simbolul creştin al Varvarei este un chipde fată foarte frumoasă stând într-un turn (încare a fost ţinută de tatăl ei). Fata a suferitmult, a fost o martiră. O altă versiune apovestirii spune că Varvara a făcut multe faptebune, pentru care Dumnezeu a luat-o în cer”.http://www.moldovenii.md/md/section/621

Noi continuăm pe pământ docu men -tarea, aflând

...fermecătoare amănunte ale sărbătoririi Sfintei Varvara de cătreminerii de la Anina

Amănunte frumoase despre mineritul decărbune şi Sfânta Varvara am găsit într-o carte foarte interesantă, Steierdorf-Anina. Minerul, într-al sorţii joc! (Trustul de Presă Magazin 2010, ColecţiaRestituiri ale memoriei) de Cristian-Liviu Mosoroceanu.

Emoţionantul şi documentatul volum debutează cu două rugăciuni aleminerului (pe care le reproducem în acest număr) traduse din germană deautor, dintre care una adresată Sfintei Varvara (Barbara), protectoareaminerilor. Autorul ştia de existenţa acestor rugăciuni de la minerii bătrâni,dar cu toată zdroaba documentaristică, nu a reuşit să dea de urma lor. Pânăîntr-o zi, când, mărturiseşte Mosoroceanu „după ani de căutări, am găsit celedouă rugăciuni tocmai într-un anticariat din Essen (Germania), prin minuneade azi - Internetul! Din fericire, proprietarii anticariatului „STEELER” mi-auexpediat preţioasa foaie, într-o perfectă stare de conservare şi pe încredere,urmând s-o plătesc ulterior, cu ocazia unei vizite. Astfel, foaia cu cele douărugăciuni, tipărită la tipografia lui V. ROSE (din Steierdorf), la sfârşitulsecolului al XIX-lea, a ajuns în posesia mea şi rugăciunile au fost salvate pentrugeneraţiile viitoare. O micuţă filă de istorie locală - recuperată!”. Nu doar deistorie locală, ci de istorie a mineritului, l-am completa noi. Căci, este foarteprobabil ca şi minerii din Valea Jiului să fi rostit aceste rugăciuni.

Întrucât despre Sfânta Varvara se spune că a trăit 29 de ani, Cristian-Liviu Mosoroceanu comunică informaţii preţioase referitoare la ţinutavestimentară a minerilor - „uniforma de paradă a minerilor era prevăzută cu29 de nasturi, pentru fiecare an trăit de sfântă, câte un nasture” - şi lacelebrarea acestei zile în mediul mineresc: „Ziua de 4 decembrie, zi în careeste sărbătorită sfânta, a devenit zi de sărbătoare pentru minerii depretutindeni. Cu acest prilej, la toate puţurile miniere de pe raza localităţiinoastre, înainte de orice altă manifestare, se ţineau slujbe religioase la careparticipa întreg personalul, indiferent de religie”.

În minele din Anina, lucrau muncitori aparţinând mai multe etnii, ca şila cele din Valea Jiului (unde diversitatea etnică era mai numeroasă). Referitorla atmosfera care domnea în rândul minerilor de diferite confesiuni religioase,Cristian-Liviu Mosoroceanu povesteşte cu şarm: „De altfel, toleranţa religioasăera considerată un fapt firesc, mai ales în rândul ortacilor. Un alt exemplu înacest sens fiind sărbătorile pascale şi, mai ales, Noaptea Învierii. La Anina,pe Cleanţul Şerpilor, la câţiva metri de crucea ridicată în anul 1906, era ocăsuţă zidită în cărămidă. Aici, de Paştele catolic, minerii ortodocşi, îmbrăcaţiîn uniforme de paradă şi cu lămpi de mină luminau crucea şi stăteau de veghetoată noaptea. La rândul lor, de Paştele ortodox, minerii catolici făceauacelaşi lucru. Iar în cea de-a doua zi a Paştelui catolic, aşa cum era obiceiul,se mergea la stropit fetele şi femeile cu parfum, indiferent de confesiune.De asemenea, sărbătorile religioase erau, încomuna noastră, respectate şi ţinute indiferentde confesiune. Ortodocşii le ţineau şi pe celecatolice, iar catolicii pe cele ale ortodocşilor -chiar dacă asta ducea la diminuareasubstanţială a veniturilor, numărul sărbătorilorfiind destul de mare, mai ales la ortodocşi. Şiexemplele ar putea continua”.

Încurajaţi de aerul frumos al sărbătoriiminerilor de cărbune de pe ale meleaguri,

ne întrebăm cum a fost sărbătorită Sf. Varvara în Valea Jiului

Rămânând fideli originalităţii tematicecare ne-a singularizat şi impus în peisajulpresei scrise hunedorene şi nu doar, ne-ampropus să dedicăm o ediţie specială a Prăvăliei cu istorii… sărbătorii prăznuite ieri, 4 decembrie: Ziua Sfintei Mari Muceniţe Varvara.

Mărturisim, de la bun început, cădocumentarea acestui subiect a fostfoarte anevoioasă, necesitând destuleresurse…

Din păcate, am constatat că existăpuţine mărturii, relatări, amintiri desprecelebrarea acestei zile în Valea Jiului.Practic, presa de limba română inter -belică nu a consemnat niciodată săr bă -torirea acestei zile. Nici presa in ter belicăde limba maghiară, consultată de noi, nua fost mai darnică în informaţii. Prinurmare, ambiţionându-ne, am coborât cu„săpăturile” la orizonturile sfârşitului desecol al XIX-lea şi începutului secolului alXX-lea. Astfel, avem bucuria de a nevedea efortul încununat de succes.Pentru prima dată, ştim cum au

sărbătorit minerii Văii Jiului Sfânta Varvara. Nu de alta, dar este inadmisibilca în anul 2012, într-o zonă minieră şi… universitară, să nu ştim cum erasărbătorită tocmai în Valea Jiului Sfânta Varvara, protectoarea minerilor.Departe de noi gândul exhaustivităţii documentării... Nici nu ai cum epuiza unzăcământ abia descoperit, dar suntem siguri că, dacă vom continua cutenacitate exploatarea acestui strat, prea buna Sfânta Varvara ne va ocroti şine va lumina calea…

Din fericire, am aflat

cum a decurs sărbătoarea Sf. Varvara în Valea JiuluiCa o observaţie generală, trebuie spus că în perioada antebelică

cercetată de noi, până la 1914, programul sărbătoririi Sfintei Varvara la Lupeniera unul rigid, neexistând diferenţe majore organizatorice de la un an la altul.Respectarea tipicului mergea până acolo încât în unii ani (de exemplu, 1898şi 1900) sărbătoarea era prefaţată de acelaşi text Protectoarea minerilor:„Astăzi, 4 decembrie, este sărbătoarea minerilor. Toţi cei care trudesc dingreu în subteran azi au lăsat deoparte hainele de lucru, şi-au odihnit mâinileobosite, şi-au îmbrăcat hainele de sărbătoare şi s-au dus la sfânta casă aDomnului să se roage pentru sănătatea lor. Se roagă la divinitate să ţinănecazurile departe de ei. Sfânta Varvara este ocrotitoarea tuturor celor carescot la lumina zilei bogăţiile adâncului cu preţul unei munci istovitoare şi nude puţine ori îşi pun viaţa în pericol”. Reluarea publicării aceluiaşi materialpublicistic ne arată că autoplagierea, des întâlnită şi în presa petroşeneană,nu în ZVJ desigur, nu este o meteahnă doar a unor confraţi dincontemporaneitate, ci are origini mult mai vechi, în secolul al XIX-lea.

1898. „Seara Varvara” la Restaurantul ProkoppÎn 1898, pe 3 decembrie, Corpul funcţionarilor de la minele din Lupeni

a organizat la restaurantul Prokopp „Seara Varvara”.În deschidere, orchestra minieră a susţinut un concert de muzică clasică,

„interpretarea desăvârşită i-a încântat pe toţi cei prezenţi”.Petrecerea adevărată a început însă după cină, când orchestra a

schimbat registrul muzical, ringul de dans umplându-se de amatori, care aupetrecut până după miezul nopţii.

Foarte mult nu credem a se fi lungit petrecerea, întrucât a doua zi, 4decembrie, de la ora 10 funcţionarii au fost prezenţi alături de ceilalţi angajaţiai minelor la slujbele festive oficiate la bisericile romano-catolice şi greco-catolice, la Biserica romano-catolică corul femeilor interpretând o celebrăslujbă muzicală Petite Messe.

1900. De Sf. Varvara este inaugurată Biserica romano-catolică din Lupeni

În primul an al secolului XX, sărbătoareaminerilor de Sfânta Varvara s-a nimerit că cadă totîntr-o marţi, la fel ca în anul acesta, 2012.

Pentru Lupeni această zi, 4 decembrie 1900, varămâne o zi istorică, întrucât acum a fost inauguratăBiserica romano-catolică. Facem o paranteză,amintind succint „geneza” Bisericii romano-catolicedin Lupeni. Odată cu dezvoltarea industriei extractiveîn Lupeni şi societatea minieră ţine cont de faptul cămajoritatea muncitorilor erau romano-catolici şihotărăşte construcţia unei parohii. În toamna anului1893, direcţiunea minelor solicită Episcopiei Ardealuluitrimiterea unui capelan la Lupeni. Prin urmare, la 11martie 1894 cererea este acceptată. Întrucât costulridicării unei bisericii era foarte mare, condu-cerea minelor lupenene a amenajat o locuinţă

„O sfântă Barbara, Tu nobilă mireasă,Trupul şi sufletul meu îţi sunt încredinţate,Atât în viaţă, cât şi în moarte,Ajută-ne ca în ultima clipă,Sfântul sacrament să-l primim;De la Domnul nostru multe să dobândim,Să murim în mila Lui,Departe de noi, duşmanul cel rău să-L alunge,Prin ajutorul Tău, mereu cu noi să fie.Atunci când sufletul trupul va părăsi,Ia-l în mâinile Tale,Fereşte-l de iad şi supliciu,Condu-l în împărăţia cerului. Amin.Isus din Nazareth, rege al Iudeilor, Păzeşte-ne şi Fereşte-ne până la moarte.”

Traducere, din limba germană, Cristian-Liviu Mosoroceanu

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVmiercuri, 5 decembrie 2012

muncitorească, unde s-au ţinut slujbele. Abia în1900 s-a ridicat biserica romano-catolică în Lupeni.În 1900 numărul credincioşilor era atâta de mare,încât au fost antamate discuţii pentru declarareaacesteia ca parohie.

Închidem paranteza şi revenim la 4decembrie 1900, ziua inaugurării Bisericii romano-catolice din Lupeni. Motiv pentru care sărbătoareaSf. Varvara din acest an a fost una mai deosebită,mai încărcată de semnificaţii, chiar fastuoasă.

La ora 9, a avut loc slujba festivă în noullocaş. Preotul Hussek Gyula a prezentat povesteavieţii Sf. Varvara, din care reţinem: „Sf. Varvara adus o viaţă pioasă, plină de modestie. Încă dinperioada copilăriei a renunţat la bunurile şiavantajele pe care i le-ar fi putut aduce bogăţiileşi un stil de viaţă în afara bisericii. Cu ochii săiblânzi se uita la minunatul mod de organizare alvieţii. De multe ori admira cerul în imensitatea sa,ziua şi noaptea, stelele şi toate celelalte minunăţii,convingându-se că toate acestea nu pot fi decâtcreaţia lui Dumnezeu. Sunt creaţiile adevăratuluiD-zeu şi nu a falşilor dumnezei la care s-a închinatea înainte în cultura păgână în care a fost crescută.Deşi nici nu cunoştea prea bine rugăciunile, se rugala Dumnezeu din sufletul ei neprihănit, cereaîndurare Domnului şi ducea o viaţă ireproşabilă.Dumnezeu i-a ascultat rugăminţile şi i-a dat ocaziasă aibă acces la sfânta învăţătură şi astfel să secreştineze fără cunoştinţa tatălui ei…”.

După slujba religioasă, directorul minelorLupeni a oferit oficialităţilor şi protipendadeilupenene un prânz festiv la cazinou. Nici muncitoriinu s-au lăsat mai prejos, întinzând petrecerile lacârciumile din localitate.

Una peste alta, „minerii şi-au sărbătorit şianul acesta cu tot fastul pe protectoarea lor, Sf.Varvara. Această sărbătoare a venit după un an demuncă grea, a fost o binemeritată zi de reculegereşi de odihnă”.

1904. Cascadă de petreceri pentru toţiZiua Sfintei Varvara, picând în 1904 într-o

duminică, pregătirile pentru sărbătoare au începutcu o zi înainte. În seara zilei de 3 decembrie,centrul Lupeniului degaja un aer sărbătoresc,clădirile oficiale, cele particulare şi platoul dincentru fiind împodobite cu luminiţe. Pe la orele19,30, ca o repetiţie generală pentru a doua zi,fanfara minerilor a susţinut un concert în mişcare,pe strada principală, urmată fiind de o mulţimeimpresionantă de lupeneni.

În ziua de 4 decembrie, minerii s-au trezit cunoaptea în cap. Au avut şi de ce. Dis de dimineaţăau trecut pe la casieriile minelor, de unde şi-auridicat „banii de Sf. Varvara”. Aşa, cu bănuţii înbuzunar, au luat parte la 9,30 la o şedinţă festivă lamina Ştefan. În sunetul muzicii de fanfară, s-auîncolonat disciplinat şi au format coloana oficială.„Având în frunte drapelul sfânt fluturând”,au mărşăluit laolaltă ingineri, muncitori,în frunte cu directorul Krizko Bohus. De lamina Ştefan au ajuns pe la ora 10 laBiserica romano-catolică. Au ajuns la timp,ca să participe la slujba religioasă.

Excelenţa Sa Vicar Buday Janos ţineo emoţionantă vorbire despre semnificaţiaacestei zile sfinte pentru mineri, dupăcare oficiază Sfânta Slujbă.

De la cele sfinte, minerii trec la celemai lumeşti. La orele 12,30 administraţiaminelor lupenene oferă un banchet la careparticipă 65 de meseni. Trebuie amintit căla ospăţ nu au participat doar corpulingineresc şi protipendada Lupeniului,directorul minelor având invitaţi de onoareşi, atenţie!, câţiva meseriaşi de renume.

Dintre participanţi îi amintim pe:inginerul şef de la Vulcan, BlazsekAladar, Sarkozy Tihamer, ingineriiUngvari Gyorgy, Horvath Vilmos.

Cum acela nu era banchet dacănu se toasta, nici acesta nu a făcutexcepţie de la regulă. Tonul l-a dat,după cum era şi firesc, directorul KrizkoBohus, care a toastat în cinsteaÎmpăratului, ridicând apoi paharul încinstea Excelenţei Sale Buday Janos.Sarkozy Tihamer nu a uitat cui îi eradedicată ziua de Sfânta Varvara,închinând în sănătatea tuturor celorcare trudesc în subteran. Lichtensteina ridicat paharul în sănătatea Dr.Kaczander Jozsef. De notat că acestobicei al toastului în timpul meselor oficiale s-apăstrat în timp, migrând din Imperiul Austro-Ungarîn Regatul României, regăsindu-l şi la meseleoficiale din Valea Jiului şi în perioada interbelică.

Antrenul l-a susţinut orchestra minieră,„foarte bine echipată cu instrumente muzicale”dirijată de Zentel, care pe tot parcursul mesei ainterpretat cu profesionalism melodii vesele.

Cronicarul, invitat şi el la banchet, îl elogiazăşi pe maestrul bucătar al restaurantului cazinoului,Schaffer Samu: „Mâncărurile foarte gustoase aufost asigurate de maestrul bucătar Schaffer Samude la restaurantul cazinoului. Nu a ratat ocazia săne dovedească încă o dată că merită cu prisosinţătitlul de maestru”. Nu ştim dacă pentru acestelaude a primit s-au nu vreo porţie în plus…

După atâtea mâncăruri delicioase nu stricăpuţină mişcare. De la cazinoul societăţii cei 65 departicipanţi la banchet s-au deplasat, în muzicaalămurilor fanfarei, la sediul restaurantuluisocietăţii miniere. Când au ajuns era ora 16, cândtocmai începuse serata dansantă a muncitorilor.După ce au onorat cu prezenţa cheful muncitorilor,high-life-ul lupenean s-a deplasat la cazinou. Aici,altă petrecere. De data aceasta dată în onoareadirectorului Krizko Bohus. Cronicarul nu rateazăprilejul şi elogiază exuberant şi personalitateadirectorului: „Este bine ştiut faptul că acest om, labirou nu ştie altceva decât muncă şi iar muncă.Simţul datoriei de care dă dovadă este unulexemplar. La fel de cunoscut este şi modul săusever dar corect în care abordează relaţia cusubordonaţii. A fost impresionant să vedem cumacest om a fost sărbătorit cu respect şi dragoste decei cu care lucrează: mineri, funcţionari, ingineri.Asta dovedeşte că directorul Krizko nu estedirectorul dur. Este inginerul competent, omulcorect care niciodată nu solicită favoruri pentrupropria-i persoană. Acestea sunt calităţile pentrucare toţi cei din jurul său îl respectă şi de aceeatoţi au simţit nevoia să-i fie alături şi să-lsărbătorească”.

Concluziei cronicarului - „mai trebuie sămenţionăm că şi seara de dans a fost o mare reuşităcare a contribuit din plin la o frumoasă şi reuşită zide sărbătoare” - îi mai adăugăm şi noi una: ziuaocrotitoarei minerilor a fost în 1904 o cascadă depetreceri pentru toţi.

1905-1913. Un program - tras la indigoSărbătoarea protectoarei minerilor, Sf.

Varvara, este prefaţată în 1905 de un text în careeste elogiat minerul şi în care se rezumă şipovestea pătimirii Sf. Varvara: „Minerul rareori areocazia să sărbătorească. Munca sa grea nu-lîmpinge către sărbătoriri, ci îl trage în străfundurilepământului la cărbune. Razele soarelui dătătoarede viaţă nu mângâie obrazul minerului, caretrebuie să scoată din pământ această bogăţie, fărăde care viaţa omului modern nici nu poate ficoncepută. Minerul coboară sub pământ, transpirăşi îi este frig ziua/ noaptea, şi astea toate încondiţiile în care este permanent însoţit de mii şimii de pericole. Mereu îşi pune în pericol sănătateaşi de multe ori chiar viaţa pentru a-şi duceîndeplinire sarcinile de muncă pe care şi le-aasumat bărbăteşte. Munca de miner este grea, darfrumoasă. Frumoasă, dar periculoasă. Toate acestesentimente frumoase îi dau tăria sufletească şicurajul de care are nevoie. Sf. Varvara esteprotectoarea minerilor. Varvara a trăit în Secolul IIIdC şi a fost unica fiică a uriaşului rege Dioskuros.Varvara s-a creştinat şi şi-a căutat refugiul printrestâncile munţilor de furia tatălui ei. PăgânulDioskuros personal i-a tăiat capul fiicei sale atuncicând a găsit-o ascunsă în munţi.

Toţi cei care sunt pândiţi de pericole demoarte datorită furtunilor sau a focului cer ajutorulSf. Varvara. Cu sufletul curat, cu respect şi multăevlavie, minerii se întorc către ocrotitoarea lorastfel încât lacrimile pure ale Sfintei să-L îndure peD-zeu să vegheze asupra muncii istovitoare dinsubteran şi săi ocrotească pe mineri”,

De Sf. Varvara la toate minele din Valea Jiuluia fost, ca de obicei, zi liberă. La fel şi toateşcolile publice au suspendat cursurile, elevii,sub îndrumarea dascălilor, participând laslujbele festive.

Zshoranszki a fost responsabilul în 1905cu distracţia la Aninoasa. Funcţionariiinferiori au organizat un bal reuşit. Dincolode distracţie şi de celebrarea Sf. Varvara,balul a mai avut şi scopul adunării unor sumede bani pentru construirea bisericii romano-catolice. Acţiunea de strângere de fonduri areuşit, strângându-se 40 de coroane, care s-au adăugat fondurilor colectate cu alteprilejuri.

Şi la Petroşani, Sfânta Varvara a fostsărbătorită cum se cuvine. Funcţionarii de lamină, minerii îmbrăcaţi în haine desărbătoare, conduşi de directori, s-au

„Rugăciunea minerului.Îţi mulţumim ţie Doamne milostiv pentru binecuvântarea

Ta şi bogatele Tale daruri, pe care, în acest loc, din adânculpământului ni le-Ai hărăzit, prin mila Ta. Te rugăm să ne dai şiîn continuare aceste scumpe daruri, să le binecuvântezi şipăstrezi şi, înainte de toate, să ne înveţi să-ţi preţuimbinecuvântarea şi folosind-o să cinstim numele Tău. - Fereşte,o Doamne, pe toţi acei care lucrează în adâncurile şimăruntaiele pline de pericole ale pământului, de vătămări,pericole şi toate relele. Acordă-le mila Ta de a Te avea veşnicîn faţa ochilor pentru ca, trup şi suflet, să se încredinţeze înmâinile Tale şi să nu uite în ce primejdii plutesc, pentru ca,astfel să fie pregătiţi dacă-i loveşte nenorocul, mântuiţi să nepărăsească, în numele fiului Tău Isus Christos, Domnul nostru.Amin!”Traducere, din limba germană, Cristian-Liviu Mosoroceanu

PRĂVĂLIA CU ISTORII Vmiercuri, 5 decembrie 2012

deplasat de la mină la Biserica romano-catolică,unde au participat la slujba oficiată de vicarulBuday Lajos. Şi minerii greco-catolici au urmatacelaşi tipic, deplasându-se cu fanfara în fruntela Biserica greco-catolică (unde astăzi segăseşte Protopopiatul… ortodox).

La Lupeni manifestarea este mai amplă.Societatea Uricani - Valea Jiului anunţă cu

o săptămână înainte programul Sărbătoririi Sf.Varvara la Lupeni:

„1. Sâmbătă, 2 decembrie, seara la ora 7marşul fanfarei prin zona centrală a oraşuluiiluminată sărbătoreşte;

2. Duminică, 3 decembrie, dimineaţa laora 8 la casieriile unde se plătesc salariile se vorplăti banii de Sf. Varvara;

3. Ora 9.30, şedinţa festivă a muncitorilor la mina Ştefan, apoi, însoţiţide fanfară marş festiv spre Biserica romano-catolică;

4. Ora 10 slujba festivă;5. Ora 12 prânz festiv în sala mare a clădirii centrale de birouri;6. Ora 4 după-amiaza. Deschiderea serii de dans pentru muncitori la

restaurantul societăţii;7. Ora 8 seara. Seară de dans în sala mare a clădirii centrale de birouri”.Oameni serioşi, minerii şi conducătorii minelor au pus în practică, până

la ultima virgulă, cele 7 puncte ale programului. De reţinut că prima minerilor acordată cu prilejul zilei de Sf. Varvara,

protectoarea minerilor, a variat între 80 de filleri şi 4 coroane.Programul sărbătoririi Sfintei Varvara din 1905 a fost repetat la Lupeni,

secvenţă cu secvenţă, şi în anii 1906, 1907, 1908, 1909, 1913, ceea ce aratăconstanţă şi seriozitate organizatorică şi, evident, tradiţie.

Amintiri despre Sf. Varvara şi mineri ale lui Dominic StancaReferirile la semnificaţia Sfintei Varvara, protectoarea minerilor, sunt

cvasiinexistente în scrierile de limba română. Una dintre ararele referiri lasimbolistica zilei de 4 decembrie şi la mitologia minerului am găsit-o învolumul memorialistic Între două fronturi 1914-1918 de dr. Dominic Stanca,care scrie cu multă căldură şi înţelegere umană despre destinul tragic alminerului:

„(…) Paraziţii minelor, şobolanii dau semnalul de alarmă, cum aratăseismograful cutremurul pământului. Şobolanul aici, în întunecimea şi tainelepământului, este prietenul muncitorului şi este ţinut în mare cinste.Muncitorul, flămând şi el, îşi împarte bucuros cu el coaja de pâine uscată,căci el este animalul Sfintei Varvara, hramul minelor întunecate. În jurulgrajdurilor din afunzimea minei - unde sunt adăpostiţi caii - se adăpostesc cusutele aceşti şobolani. Legende s-au creat în jurul lor. Spiritul ocnei, piticiiminelor care trăiesc în imaginaţia aprinsă a muncitorilor şi care, dacă apar înocnă în faţa unui muncitor, atunci acesta e pierdut, e fiul morţii, aşa povestescîntre ei muncitorii.

Ziua Sfintei Varvara este mare sărbătoare în toate ţinuturile miniere,hramul minelor. Muncitorii serbează cu mare cinste această zi, căci cinesupără pe Sfânta Varvara acela îşi atrage ura şi răzbunarea ei.

În copilărie ascultam cu groază la suflet legendele acestea, SfântaVarvara şi piticii minelor trăiau aievea în imaginaţia mea de copil. Cum mătemeam, când împreună cu alţi tovarăşi de joc - prieteni ai copilăriei - intramprin gura afumată a ocnei, şi ne afundam tot mai adânc în întunecimea şirăcoarea pământului. Aşteptam în tot momentul să apară piticii şi spiritulocnei, la fiecare zgomot de picături de apă căzută din pereţii ocnei şi lafiecare licărire de opaiţ îndepărtat prin întuneric, tremuram cu groază.

Cum admiram şi cum stimam muncitorii adunaţi în faţa Anstalt-ului(capela de rugăciuni, care exista la intrarea în fiecare mină, şi unde se aflaicoana Sfintei Varvara) unde îşi murmurau rugăciunea de coborâre în ocnă!

Ce fiori ne cuprindeau când se făceaschimbul echipelor de lucrători! Glück Auf!,Noroc Bun!, salutul tradiţional al muncitorilorminieri ne cutremura fiinţa. Ce feţe ieşeau dinocnă după terminarea orelor de lucru, cu hainaumedă de noroi şi de praf de cărbune păreauca după un viscol groaznic, sudoarea fierbintele spăla brazde albe pe faţa înnegrită de prafulde cărbune.

Glück Auf!, Noroc Bun!, cu acest salut îşiia rămas bun de la soţie şi de la copii, cu aceststrigăt îşi salută camaradul când intră în ocnă şicând se face schimbul. Acasă îl aşteaptă copiiiflămânzi ca să le aducă pâinea, pe care mânalui aspră o despică din măruntaiele pământului.

Minerul nici când nu ştie dacă îşi va mai revedeasoţia, copiii, părinţii. Căci el duce un războicrunt, zi de zi cu forţele pământului. În fiecarecolţ al ocnei îl pândeşte nenorocirea, spiritul răual ocnei aşteaptă clipa când să prăvălească pesteel blocul greu de cărbune şi glod umed, sau sădea drumul liber gazului comprimat printrestraturile de cărbune, care se macină, zdrobindtot ce mintea şi mâna omenească a iscodit şifăurit cu grea sudoare. Sclavul chinuit al mineiumede duce zi de zi, ceas de ceas şi clipă de clipăpovara grea a luptei pentru viaţa lui amară. Norocbun!, îngână buza îngălbenită când vede mijindslaba lumină a soarelui în gura ocnei. Viaţa şi-asalvat-o în fiecare zi şi fiecare clipă minerulreîntors din mină. Este atât de impresionantă

rugăciunea de mulţumită a grupului de muncitori ieşiţi din ocnă.Acum, cu judecata coaptă, după ce am fost azvârlit şi eu pe atâtea

fronturi, abia acum înţeleg adevăratul rost al rugăciunii. În copilărie ascultamcu sfială şi cu groază rugăciunea şi cântecul muncitorilor care coborau înîntunericul pământului, acum mă rog şi eu cu ei, simt vibrarea şi teamasufletului lor. Şi ei sunt oameni, soldaţi care luptă în fiecare clipă în prima liniede foc contra duşmanului, pentru viaţă şi pentru pâine. Plătesc cu sudori negreşi cu sânge diamantul negru care mână afară la lumină maşinăriile, fabricile,cultura şi viaţa. Ei scot din măruntaiele întunecate, prin mii de primejdii,gârboviţi şi plini de poveri, forţa aceasta, baza culturii şi a binelui omenesc.

Din vreme în vreme spiritul ocnei se răzbună crunt pentru tulburarealiniştei ocnei eterne. Ura lui doboară muncitorul frânt şi obosit, cu camaraziilui cu tot”.

Rândurile de mai sus ar putea constitui un exemplu pentru unii dintreintelectualii zilelor noastre, destul de opaci în înţelegerea rostului minerilorşi istoriei mineritului, mai negri decât cărbunele la invective aruncate fărăpic de simţ… balistic în contra truditorilor subteranelor. Dar cine mai arenevoie de exemple în societatea noastră aflată astăzi sub mai multe„dictaturi”?!

Reuniunea femeilor unite „Sf. Barbara”Numele protectoarei minerilor, „Sfânta Barbara”, a fost şi patronimul

reuniunilor femeilor greco-catolice române (unite). Aceste asociaţii aufuncţionat în Valea Jiului până la desfiinţarea Bisericii greco-catolice în 1948.

În cele ce urmează vom oferi câteva date despre Reuniunea femeilorgreco-catolice române (unite) „Sfânta Barbara” din parohia Lupeni.

La 3 mai 1923 are loc adunarea generală a membrilor, în care sunt votate„statutele”. Acestea sunt ratificate la 23 iulie 1923 de PreaveneratulOrdinariat Episcopesc din Lugoj.

D-na Maria Bociat a fost prima preşedintă a Reuniunii femeilor unite„Sfânta Barbara” din Lupeni, d-na Maria Oprişa fiind secretarul acesteia.

La 9 mai 1943, conducerea Reuniunii femeilor unite „Sfânta Barbara”din Lupeni era formată din: Ecaterina Pascha - preşedintă de onoare; VictoriaDula - preşedintă; Dr. Margareta Mihu şi Cornelia Jurcă - vicepreşedinte; AuroraCosma - secretară; Iuliana David - casieră; Rozalia Hâljoni - controloare;Victoria Berinde, Letiţia Berinde, Rafila Ciora, Elisabeta Cruceanu, Z.Dragolici, Margareta Globaru, Flavia Noscu, Hortensia Pop, Laura Polac, ValeriaTrifan, D. Ungureanu, Oca Rusu, Mina Toacă, Ana Zamfir, Oprea Berna, M. Filip,Carolina Staica, Maria Stanciu şi M. Andrei - membre în comitet.

Redăm nobilele obiective ale femeilor române greco-catolice cuprinse înstatutele reuniunii: „cultivarea sentimentului religios moral, mai alescultivarea virtuţilor în care a strălucit Prea curata Fecioară Maria şi Sf.Barbara; deprinderi caritative sociale faţă de cei săraci şi bolnavi;înfrumuseţarea şi ţinerea în ordine a Bisericii greco-catolice Lupeni;cimentarea vieţii sociale între membrii reuniunii şi credincioşii greco-catolici

din Lupeni; organizarea de coruri pentru cântăriliturgice şi concerte”.

Reţinem din statutele reuniunii o dispoziţiegenerală referitoare la ziua când era sărbătorităprotectoarea minerilor, Sânta Varvara (4/ 17decembrie): „Pentru membrii vii ai Reuniuniipreotul local va celebra în fiecare an de ziua Sf.Ioan (după Bobotează) o sfântă liturghie, iarpentru membrii repausaţi, în ziua de Sf. Barbara,la 17 Decembrie (după calendarul nou). Laacestea sunt datori a participa in corpore membriiReuniunii”.

Marian BOBOC şi Adrian CATANĂ

PRĂVĂLIA CU ISTORIIVImiercuri, 5 decembrie 2012

Sălbăticiuni, aur, diamantul negru„Cu o jumătate de secol în urmă doar cei

iniţiaţi în geografie ar fi putut să dea informaţiidespre această zonă muntoasă aflată la graniţamaghiaro-română. Pe atunci, în perimetrulmărginit de Jiul Maghiar şi de Jiul Românesc,predominau colibele oierilor români, iar în ziuade azi aici trudesc din greu mii şi mii de oamenipentru a scoate la suprafaţă cărbunele, bogăţiapământului care face posibilă dezvoltareasocietăţii omeneşti: diamantul negru.Muncitorii, azi, lucrează fără pauză pentrucărbune, trenurile circulă încontinuu şi, pelângă toate acestea, avem biserici, şcoli,diverse alte fabrici, instituţii de cultură. Toateacestea în locurile care atunci încă erau locuitede sălbăticiuni.

Înainte de acest val de migrare umană,puteau fi întâlnite urme ale exploatăriloraurifere rămase de pe vremea ImperiuluiRoman. La poalele Parângului încă pot fi văzutecircuite ale cursurilor apelor amenajate pentruspălarea nisipurilor aurifere”.

Deschizători de drumuri„Multe sute de ani mai târziu, la

jumătatea secolului trecut, a începutexploatarea zăcămintelor de cărbuni. FraţiiHoffmann şi Maderspach Karoly au fostdeschizători de drumuri, fără eforturile lor, înpofida acelor vremurilor tulburi, nu ar fi fostîn niciun caz posibilă valorificarea acesteibogaţii subterane.

În cercetările noastre am găsit doveziconcludente ale acestor activităţi de pionierat

încă din 1858. În arhivele societăţii miniere,documentele de atribuire a parcelelor minieresunt datate, cele mai multe, între anii 1858-1868. La aceea vreme însă producţia eradestinată acoperirii nevoilor locale şi, având învedere populaţia nesemnificativă a acelor ani,nici cererea de cărbune nu era una preamare”.

Începutul mineritului modern„După reforma constituţională, sub

oblăduirea Casei Imperiale, exploatareacărbunelui la scară industrială a devenitposibilă. În acest scop a fost construită caleaferată care, odată cu inaugurarea sa în 1870, acondus la o dezvoltare economică im -presionantă a zonei. În această perioadă şi-aînceput activitatea aici şi SocietateaBraşoveană de mine şi metalurgie. Acestmoment împreună cu noua lege a minelor din1867 pot fi considerate începutul minerituluimodern în Valea Jiului”.

Emigranţi în Valea Jiului„Tot în această perioadă a început să ia

amploare şi migrarea forţei de muncă cătreValea Jiului. Populaţia locală a fost foartereticentă în a-şi abandona activităţiletradiţionale în favoarea activităţii industriale.Era o mare nevoie de forţă de muncă, care afost atrasă din străinătate.

Braşovenii au luat în exploatare toateperimetrele miniere din Valea Jiului în 1879,astfel toată activitatea minieră din Valea Jiuluia cunoscut un moment de răscruce. Coloniile

muncitoreşti construite de societatea minierăau fost populate cu noii veniţi, în specialgermani.

Populaţia locală, băştinaşii români, şi-aabandonat gospodăriile din Vale şi şi-auînfiinţat cătune sărăcăcioase la poalelemunţilor. Proprietăţile lor, în mare măsură, aufost preluate de Societatea minieră sau de noiiveniţi.

Cu timpul, comunitatea locală s-aorganizat în localităţi miniere, au fostconstruite biserici, instituţii ale statului şişcoli. A luat o mare amploare dezvoltareaurbană cu o puternică amprentă lăsată depopulaţia de origine germană”.

Altă societate minieră, alţi emigranţi

„La sfârşitul anului 1894 exploatărileminiere au fost preluate de SocietateaSzalgòtarjàni care a concesionat perimetreleminiere până în 1916. Această investiţiemajoră s-a bazat pe cererea de cărbune încontinuă creştere din partea transporturilorferoviare. În aceste condiţii, în 11 aniproducţia de cărbune a crescut de peste patruori fără a deschide noi exploatări miniere. Oconsecinţă directă a acestei dezvoltări aproducţiei miniere a fost sosirea de noi şi noimuncitori. Astfel, Petroşaniul a devenit nu doarcea mai mare, ci şi cea mai populată localitatedin judeţul Hunedoara. Populaţia de aici adepăşit cu mult numărul de locuitori dinoricare din localităţile tradiţionale alejudeţului. Evident, marea majoritatea a

Misterul unei fotografii cu adevărat istorice de la 1906

88 de pionieri… veterani ai cărbunelui de Valea Jiului

PRĂVĂLIA CU ISTORII VIImiercuri, 5 decembrie 2012

populaţiei trăind din câştigurile obţinute din activitatea industrială.Această dezvoltare industrială explozivă a atras după sine şi

modificări majore în plan social. (…)”.

O fotografie-documentAm uzat de acest istoric intitulat Valea Jiului (cinstirea muncii),

care vede pentru prima dată lumina tiparului, pentru a contextualizamai bine povestea documentarului nostru despre fotografia-document.Care este datată 1906.

După cum se observă, în fotografie sunt aşezaţi pe mai multerânduri 88 de bărbaţi, frumos gătiţi, unii în uniforma festivă de miner,alţii în hainele „bune”, păstrate la naftalină pentru evenimentedeosebite. Pe rândul de sus (al treilea de la stânga la dreapta) esteprins în cadru şi un muncitor îmbrăcat în haine ţărăneşti, care estesingurul „echipat” în astfel de straie.

Nu întâmplător drapelul societăţii miniere este ţinut în mână deun copil. Acest gest simbolizează tradiţia, conform căreia lampa deminer, deci meseria, este încredinţată de tată copilului.

Fotografia este executată în spatele gării Petroşani, clădirea dindreapta rezistând până în zilele noastre.

Cele 88 de persoane fotografiate sunt: Kirschner Jósef, MarosónJános, Kriesttina Constantin, Kopil Nicolae, Makai János, Suchi Antal,Sziu Péter, Mánya Miklos, Szakács Jószsef, Farkaş Péter, Támas István,Krausz Mihály, Juhász Gáspár, Koszenyi Jószsef, Baczai Felix (rândul 1);Biálics János, Heincz Mihály, Jáczó István, Szorger Márton, Sándor Elek,Schegel Mátyás, Zaharinszki Ferencz, Sztrázsa Péter, Kaczofán Péter,Kelemen Márton, Wenczel Tóbiás, Zapádi András, Ocsovszki József,Zuleger József, Weisz Károly, Demeter János, Tomus György, KeszlerJózsef, Fitz Ágoston, Szuhánek Lajos, Greiszinger Venczel, KandraMátyás, Tóbiás Ferencz (rândul 2); Oprea János, Guja József, KoznasAntal, Rusulan János, Lilienthal Albert, Kovács István, Halter János,Csulai Frigyes, Csulai Rafael, Kekel József, Kubata Béla, AAntal, MilleJózsef, Maschek József, Loj Károly, Gadó Mózes, Redler Antal, KerlPéter, Wenzel Antal, Wersánszki Kael, Szakács Lajos, Kekel Jakab,

Wutka János, Droblics Auguszt, Wild Ferencz (rândul 3); Karda Daniel,Décsi Ilyés, Utczás Ferencz, Gorboi István, Tittel Fülöp, DroczingerJános, Jáczkó Jáznos, Richweisz Péter, Palencsár József, Urszu János,Korpádia János, Hajdu Dénes, Hajdu Márton, Hajdu Sándor, UtczásKároly, Weisz József, Ulrich János, Zemann Károly, Bialics Károly, TobiásJános, Müller János, Broj József, Schmied Ferencz, Skovrán Ákos,Dvorácsek Venczel. Dacă am „demaghiariza” numele, am afladiversitatea etnică a muncitorilor la minele Văii Jiului. Deoarece cutoţii sunt subfuncţionari, mineri şi meseriaşi ai Societăţii miniereSzalgòtarjàni din Petroşani. Multietnicitatea celor fotografiaţi esteconfirmată, cu destul de mult patriotism (reamintim că Valea Jiuluiatunci era parte a Imperiului austro-ungar), şi de autorul fotografiei:„Trebuie menţionat că marea majoritate dintre cei care apar înfotografie sunt cetăţeni străini, de diferite naţionalităţi, dar care aiciau învăţat cu toţii limba maghiară şi şi-au dezvoltat un puternic simţcivic şi patriotic, putând spune fără nicio exagerare că copiii lor suntcetăţeni maghiari care vor face cinste statului nostru”.

De ce pionieri ai cărbunelui?Simplu, pentru că aceştia (minus copilul din fotografie, fireşte…)

în anii avântului economic al Văii Jiului, deschiderea minelor, căiiferate, au fost printre primele serii de lucrători angajaţi în minerit,deci pionieri ai cărbunelui.

Dar de ce veterani ai cărbunelui? La prima vederea, „pionier-veteran” pare o contradicţie

semantică. Însă în cazul celor din fotografie nu este vorba de niciocontradicţie, deoarece pe ei îi găsim şi în 1881, trudind la minelesocietăţii miniere, dar şi în 1906. Prin urmare ei sunt şi pionieri şiveterani ai cărbunelui.

Sărbătoriţi de societatea minierăPentru că aceştia au făcut şut, fără întrerupere, vreme de 25 de

ani, Societatea minieră Szalgòtarjàni din Petroşani le-a fostrecunoscătoare, răsplătindu-le fide -l i tatea.

Modul de recompensare alsocietăţii miniere faţă de muncitoriisăi ar putea constitui şi astăzi unexemplu demn de urmat, pe piaţamuncii, între orice angajatori şiangajaţi:

1. Fiecăruia dintre ceinominalizaţi i se va deschide undepozit bancar cu o anumită sumăde bani.

2. La sfârşit de an vor primipremii în bani.

3. Cu economiile făcute se vorputea bucura în fiecare an deconcediu de odihnă.

4. Societatea minieră vaorganiza un banchet în cinstea lor.

5. Recunoaşterea meritelordeosebite şi sincere felicitări dinpartea Direcţiunii.

După cum se vede, societateaminieră s-a dovedit generoasă şipentru că „acolo unde munca esterespectată şi răsplătită este firescca şi răspunsul venit din parteamuncitorilor să fie unul pe măsură”.

Acum pentru că am elucidatmisterul unei fotografii cu adevăratistorice punem punct docu -mentarului, nu înainte de a văinforma că într-un viitor volum veţiafla şi mai multe amănunte despreaceasta.

Marian BOBOC şi Adrian CATANĂ

Există puţini oameni în lumea asta decare să spui că nu ştii să fi făcut răucuiva. Am cunoscut şi am lucrat cu unastfel de om: Florin Boboc.

La mina Livezeni, prima dată când am lucrat împre-ună a fost la sectorul 1. El era inginer APMM, iar eueram inginer CFL. Nu de multe ori, la schimbul 1,când mai ales întârziam cu o seară înainte la câte obere, atât eu, cât şi colegii mei… nu ne trezeam săvenim la şut. Dar o făceam, ştiind că avem acoperire.Florin Boboc intra imediat în mină şi ne ţinea locul.Tot el îl convingea pe şeful de sector să ne ierte, căsuntem băieţi buni. Prin urmare, şi noi încercam,colegial, să ne revanşăm.Într-o zi, Florin îmi cere să las doi băieţi să îi ducă doisaci cu nisip acasă: închidea terasa şi avea nevoie dematerial. Am făcut anunţul la locul de muncă: Cine seoferă să ducă doi saci la dl. Boboc acasă pleacă azicu duba de ora 9. Adică termina şutul mai repede. S-au oferit doi ortaci, prieteni buni şi de… pahar, Irizaşi Bălău (zis Dopul).Au încărcat sacii cu nisip şi au plecat. Între timp,Florin m-a rugat să mai trimit băieţii şi a doua zi sămai care ceva. Am făcut din nou anunţul, dar înaintesă îl termin, cei doi, Dopu si Iriza, au fugit în mină,spunându-mi că, dacă trebuie, vor sta şi două şuturi,dar nu se mai duc la Florin Boboc. Ulterior aveam săînţeleg de ce. Liftul nu funcţiona şi, prin urmare, saciicu nisip au fost căraţi cu cârca. Iar, atenţie mare,Florin locuia la etajul opt, plus mezaninul…

O altă întâmplare tot cu Florin Boboc s-a petrecut lagarajul lui. După ce am terminat schimbul doi, ne-amdus la Florin, la garaj, să îl ajutăm să încarce niştelemne, pe care trebuia să le trimită la socrii, într-unsat din Teleorman.La rugămintea lui Florin am răspuns eu cu Darie Nicolae şi cu încă doi ortaci. Ne-am gândit că 5 oameni încărcăm rapid lemnele dintr-un garaj, căcicâte lemne poate să intre într-un garaj?! Însă, când adeschis garajul, am fost şocaţi: lemnele erau stivuitepână în fundul acestuia. A durat câteva ore până săîncărcăm toate lemnele. Îmi amintesc şi acum că pânăşi în somn mai făceam mişcarea de translaţie princare încărcam lemnele. Toate ca toate, dar în acea ziţin minte că am băut pentru prima dată bere Bergen-bier, care atunci apăruse pentru prima dată pe piaţă.Făcuse cinste Florin Boboc. Din clipa aia am ştiut căatunci când te cheamă Florin Boboc la garaj, nu estebine să mergi singur, fiind indicat să iei cu tine obrigadă dacă era posibil... Erau lemne multe, dar segăsea şi bere din belşug….Nu demult, Florin Boboc a murit. Nu trebuia să se întâmple asta. Chiar în seara dinaintea zilei în care amurit m-a sunat din spital, de la Cluj-Napoca, să măcerte că am acceptat la mina Livezeni o conduceredin altă parte, şi nu am reuşit să numim pe cineva dela noi.

P.S. Pe urmă, am vorbit la noi la mină să îi facemcrucea de fier pentru mormânt. Când a fost gata, amfost sunat de către cineva de la mină: ,,Adi, să ştii căţi-am terminat crucea”. Am zâmbit. Probabil şi FlorinBoboc ar fi făcut şi el la fel…

Din volumul pregătit pentru tipar Poveşti cu şi despre mineri de Adrian Ştefan Jurca:

Florin Boboc - omul bun la toate

PRĂVĂLIA CU ISTORIIVIIImiercuri, 5 decembrie 2012

Ca membru al Partidului Social Democrat şi cadeputat al acestuia în Colegiul Vest Valea Jiului, esteo onoare pentru mine de a prefaţa acest volum,sugestiv intitulat Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni dela origini până în 1939. O reconstituire de MarianBoboc.

De la bun început mărturisesc că lecturavolumului m-a emo ţionat, fiind vorba de zorii noi şi deevoluţia sindicalismului şi social-democraţiei dinLupeni, localitate în care m-am născut, am crescut şim-am format.

Întrucât nu vreau să vă răpesc din plăcerealecturii, nu voi face aici un rezumat al volumului (dealtfel, ar fi şi imposibil la modul cum este construitacesta), dar trebuie să subliniez bogăţia sa infor -maţională, importantă pentru reconstituirea mişcăriisindicale social-democrate lupenene „de la originipână în 1939”. Astfel, pentru pri ma dată, aflămnumele şi faptele preşedinţilor sindicatului minerilorsocial-democraţi, amănunte despre sărbătorile,necazurile şi puţinele bucurii ale minerilor, relatăridespre negocierile contractelor colective de muncă şi

despre conflictele de muncă, nu puţine la număr.Puse cap la cap, toate aces tea redau, după atâtatimp, imaginea vie şi credibilă a vieţii sindicale social-democrate din Lupeniul carbonifer interbelic.

Impresionează şi acum activismul ortacilor,devotamentul pen tru ideile social-democrate,solidaritatea în momentele dramatice, ambi ţia de aedifica o construcţie sindicală puternică, aflată doarîn folosul membrilor de sindicat.

Din volumul Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!Sindicatul social-democrat al minerilor lupeneni dela origini până în 1939. O reconstituire se poatereţine şi un avertisment al istoriei valabil şi în zilelenoastre: dezbinarea şi manipularea dăunează grav,uneori dramatic (cazul grevei din 1929), mişcăriisindicale.

Ultimul capitol al cărţii, Viaţa lui Petru Mihăilă- preşedinte al sindicatului social-democrat alminerilor din Lupeni, preşedinte al Uniuniimuncitorilor mineri din România, senator şi deputatal minerilor - povestită de el însuşi, aduce la luminăputerea de luptă a unui om simplu, Petru Mihăilă, darcare nu a dezertat niciodată de la valorile social-

democraţiei. Pentru comunitatea lupeneanăconstituie un motiv de mândrie faptul că PetruMihăilă, miner lupenean social-democrat, a fostvreme îndelungată preşedintele Uniunii muncitorilormineri din România, iar în 1939 a fost ales senator,fiind probabil primul miner din Lupeni ales, fireşte înacele conjuncturi ale istoriei, în ParlamentulRomâniei.

Marian Boboc se află la a zecea carte dedicatăistoriei Lupeniului (4 dedicate grevei din 1929, 3 -grevei minerilor din 1977, două catastrofelor de laminele din Lupeni), meseria mea fiind aceea deprofesor, aş fi tentat să-i acord pentru acest travaliudocumentaristic chiar nota 10 (zece), însă îi las pealţii mai cu expertiză în domeniu să „noteze” acestdemers.

Cum acest volum vede lumina tiparului înpreajma zilei când minerii o celebrează pe Sf.Varvara, protectoarea lor, nu pot decât să mă înclin înfaţa eroismului muncii lor şi să mă închin la icoanaSfintei Varvara, rugându-mă să-i aibă în grija Sa.

Prof. Cristian RESMERIŢĂ,Deputat PSD Colegiul Vest Valea Jiului

O carte importantă pentru sindicalismul şi mişcarea social-democrată din Lupeni

Notă asupra ediţieiÎn ultimii ani am publicat în Prăvălia cu istorii,

supliment al Ziarului Văii Jiului, mai multe poveşti-document având ca subiect politica din perioadainterbelică a Văii Jiului. Am intenţionat să editez un volumpe această temă dar, confruntat cu bogăţia informaţionalăcare ar fi dat naştere la un volum de foarte maridimensiuni, greu de editat şi de… citit, mi-am regânditproiectul Politica pe Jiul de Est şi de Vest, integrat cicluluiVieţile Văii Jiului. Şi astfel s-a născut prezentul volum,primul din acest proiect. Ca şi acum, nici atunci mişcareasindicală din Valea Jiului nu putea fi ruptă de contextulpolitic.

După cum veţi observa, sindicatul social-democrat alminerilor lupeneni, denumit şi „roşu”, nu a avut deloc oviaţă uşoară. Până prin 1926 a fost prins, ca şi celelaltesindicate din Valea Jiului, în iureşul bătăliilor cu sindicatele„galbene”. Aşa erau denumite sindicatele agreate deputere. De fapt, „galbenii” activau în cadrul CentruluiSindicatelor Naţionale din Transilvania şi Banat, care aveasediul central chiar în Valea Jiului, la Petroşani. „Roşii”erau membri ai Uniunii muncitorilor mineri din România,„aripa”… socială a Partidului Social Democrat, afiliată laInternaţionala de la Amsterdam.

Apoi, sindicatul social-democrat al minerilorlupeneni a trebuit să lupte cu impostura şi manipulareasindicală (care s-a sfârşit dramatic la 6 august 1929, când au fost ucişi de gloanţelejandarmilor 22 de muncitori), cu urmările generate de prima criză mondială, cuşomajul şi sărăcia, cu concurenţa dintre petrol şi cărbune, cu patronatul, cunenumăratele provocări ale istoriei şi, nu în ultimul rând, cu indolenţamuncitorilor.

Ca structură organizatorică, Uniunea muncitorilor mineri din România(afiliată la Internaţionala minerilor şi la Confederaţia Generală a Muncii - ostructură sindicală formată din mai multe uniuni) avea câteva secretariateregionale, printre care unul şi în Valea Jiului, conduse de un secretar regional.Secretariatele regionale erau coordonate de un secretariat central. Pe coperta Ia volumului se poate observa harta filialelor uniunii miniere, care, pe lângăminerii de cărbune, îi reunea şi pe lucrătorii de la minele de aur, fier şi sare.

Titlul cărţii, Vă ordon: confiscaţi drapelul roşu!, este inspirat de o realitatea epocii interbelice. Pentru a organiza diverse manifestaţii (primirea unorconducători ai sindicatelor, Ziua Internaţională a Muncii, 1 Mai etc.), sindicatelesocial-democrate aveau nevoie de aprobarea autorităţilor civile şi militare.Deoarece pentru muncitorii social-democraţi aceea nu era manifestaţie dacă nuieşeau cu steagul roşu şi cu fanfara în fruntea coloanei de demonstranţi, uneoriautorităţile le acordau autorizaţie, dar le interziceau să iasă „cu fanfara şidrapelul roşu în frunte”. Această interdicţie era câteodată încălcată de muncitoriisocial-democraţi. Atunci conducătorii locali ai poliţiei şi siguranţei ordonausubalternilor confiscarea steagului roşu. Acţiune care se solda cu adevărate

bătălii, muncitorii apărându-şi… minereşte drapelul roşu, în fapt identitateadoctrinară.

Din fericire, spre diferenţă de zilele noastre, viaţa internă a organizaţieisindicale era transparentă, publicaţiile sindicale informându-i pe membrii desindicat despre activitatea sindicală, despre adunări generale, alegeri etc. Aşa seface că am reuşit, cu multă trudă, să reconstitui, pentru prima dată, conducerileSindicatului minerilor din Lupeni de la origini până în 1939. E drept că atunciconducătorii de sindicat nu aveau ce să ascundă sub uşă, ei fiind aleşi, ci nu rodulunor conjuncturi ilicite, aşa cum se mai întâmplă şi astăzi chiar la un sindicat dinLupeni.

Am ales ca punct terminus anul 1939, deoarece în timpul celui de-al doilearăzboi mondial şi apoi în anii instaurării puterii sovietice şi în perioada comunistă,sindicalismul îşi schimbă paradigma, războiul şi implicarea Partidului Comunist înviaţa sindicală garând pe linie moartă sindicatele social-democrate. Nu excludposibilitatea unui alt volum care să trateze sindicalismul în aceşti ani.

Trebuie să amintesc că la minele din Lupeni, în afara sindicatului social-democrat al minerilor, mai existau şi sindicatele muncitorilor metalurgişti şiconstructori, tot social-democrate, a căror activitate merită şi ea cercetată.

Mulţumesc pentru sprijinul acordat în documentarea şi editarea acestuivolum d-lor ing. Nicolae Drăgoi - directorul general al Companiei Naţionale aHuilei, prof. Cristian Resmeriţă, deputat PSD, şi ing. Adrian Jurca, membru alorganizaţiei PSD Lupeni.

Marian BOBOC

Pentru perioada în care Monica Iacob-Ridzi aactivat ca ministru al Tineretului și Sportului,inclusiv la solicitarea deputatului de ValeaJiului, Curtea de Conturi a României - con-dusă de fostul premier Nicolae Văcăroiu de laPSD - a efectuat un amplu control ale căruirezultate se întind pe un număr de 919 pagini(facsmil 1 și 6).Cel mai important aspect, reliefat în facsimi -lul 2 și facsimilul 3 este că echipa de auditoripublici externi a Curţii de Conturi a constatatabateri în sarcina unui număr de 5 (cinci)persoane, iar între persoanele care au comisabateri NU se numără și deputatul MonicaIacob-Ridzi.Curtea de Conturi este, după cum spuneam,controlată de către PSD prin persoana fostuluipremier Văcăroiu. Este clar că acest amplucontrol, derulat pe o perioadă îndelungată detimp, ar fi scos la iveală orice abatere de lalege făcută de Monica Iacob-Ridzi. Însă, așacum a relatat în repetate rânduri, MonicaIacob-Ridzi NU A ÎNCĂLCAT LEGEAși, pe cale de consecinţă, nici audi-torii externi nu au putut stabilivreo culpă în sarcina acesteia.Așa cum rezultă din facsmilulnumărul 4, mai multe plăţi dinbugetul MTS au fost făcute deșmecherii de București, angajaţiîn minister, fără știinţa, fără apro-barea și fără semnătura ministru-lui Monica Iacob-Ridzi.Procesul verbal al Curţii de Conturia României specifică, negru pe alb,

cele anterior relatate: “s-aajuns astfel în situaţia în care s-a efectuatfără bază legală plata unor cheltuieli pentrucare nu s-a aprobat în prealabil angajarea șiordonanţarea la plată de către ordonatorulde credite (Monica Iacob-Ridzi - n.a.)”.Sintetizând, din documentele prezentate, pecare vă invităm să le parcurgeţi cu atenţie,rezultă o concluzie cât se poate de clară:plăţile efectuate din bugetul MTS, care au șideterminat demisia ministrului Monica Iacob-Ridzi, nu au fost aprobate de către deputatulde Valea Jiului, fiind dispuse de subordonaţidin cadrul MTS, fără știinţa ministrului.Adversarii politici ai deputatului MonicaIacob-Ridzi cunosc foarte bine acesteaspecte.Dar, cu toate acestea, au umplut aceastăcampanie electorală cu informaţii mincinoase,defăimătoare, cu scopul de a o discredita peMonica Iacob-Ridzi. Adevărul, însă, iese laiveală.

Curtea de Conturi, controlată de PSD și condusă de fostul

premier NicolaeVăcăroiu, a constatat

neimplicarea ministruluiMonica IACOB-RIDZI

în scandalul de la MTS

EDIȚIE SPECIALĂ MARCĂÎNREGISTRATĂR

ZiarulVãii Jiului

Pentru că minciunile adversarilor săi politici au întrecut orice limită, deputatul de Valea Jiului a decis ca, prin informaţiileprezentate în cuprinsul acestei ediţii speciale, să lămureascădefinitiv cele mai importante aspecte ale scandalului în care afost pe nedrept acuzată în legătură cu activitatea sa de laMinisterul Tineretului și Sportului.Dacă Monica Iacob-Ridzi ar fi fost vinovată, în condiţiile în careRomânia este condusă de mai mult de 6 (șase) luni de cătreUSL, cu siguranţă că astăzi nu ar mai fi putut candida.Știu asta și adversarii săi. Care, dacă nu o pot învinge cinstit,prin votul popular, cred că mizeriile și demagogiile le vor fi defolos.

Monica Iacob-Ridzi - NEVINOVATĂ în

scandalul din 2009 de la MinisterulTineretului și Sportului

1

2

3

4

56

Dosarul privind pe fostul ministru al TineretuluiMonica Iacob-Ridzi, trimisă în judecată deprocurorii DNA Mariana Alexandru și LucianPapici, se află pe rolul Înaltei Curţi, în fazaaudierilor de martori ai acuzării.Până acum, au fost audiaţi inculpaţii, inclusivMonica Iacob-Ridzi, audierea acesteia durând 10ore, la două termene consecutive. Totuși, este posibil ca acest proces să ia o turnură

spectacu loasă, întrucât expertaAdriana Timofte, folosită deDNA în mai multe dosare, carea realizat expertiza în acestcaz, a fost sancţionată de cătreCorpul Experţilor Contabili, cu

mustrare, arătându-se grave deficienţe șinereguli în realizarea raportului întocmit deacest expert, raport în care a fost conturatprejudiciul de 2,7 milioane lei pentru careeste trimisă Iacob-Ridzi în judecată. Aceastămăsura luată în iunie 2012 de Corpul Experţilornu a fost definitivă, dar nu se știe, până laaceasta oră, dacă Adriana Timofte a depus con-testaţia la care avea dreptul în termenul de 30de zile de la data la care s-a luat hotărârea.Lumeajustitiei.ro prezintă, în exclusivitate,hotărârea Comisiei de disciplină din cadrulCorpului Experţilor Contabili - Filiala București(CECCAR). Veţi afla modul defectuos în care arealizat expertiza în cazul Iacob-Ridzi unuldintre experţii "de serviciu" ai DNA, AdrianaTimofte.

Expertul a făcut fără drept încadrări juridiceCorpul Experţilor Contabili și ContabililorAutorizaţi din România - Filiala București, prinComisia de disciplină, a pus în discuţie recla-maţia fostuluiministru MonicaIacob-Ridzi, con-statându-se maimulte nereguli,fapt ce a condusla Hotărârea nr.28 din 11 iunie2012, prin care,pentru primadată, expertulDNA, AdrianaTimofte a fostsancţionat cumustrare. ExpertaAdriana Timofte afost desemnată săefectueze raportulde expertiză contabilă în dosarul nr. 147/P/2009instrumentat de DNA. Monica Iacob-Ridzi a for-mulat o plângere la Corpul Experţilor Contabiliîmpotriva acestei expertize, arătând că raportulîntocmit de Timofte încalcă „norme de com-portament profesional" și normele profesionaleale efectuării expertizelor contabile judiciare.Mai mult, în plângere s-a menţionat un aspectgrav legat de modul în care "expertul a făcutîncadrări juridice", fapt nepermis de altfel, darși faptul că în domeniul în care a realizatexpertiza Adriana Timofte nu avea competenţăprofesională, concluziile fiind, în final,eronate.La termenul de judecată al Comisiei de disci-plină, expertul Adriana Timofte a dat o notăexplicativă ce poartă numărul 6543/09.12.2011,în care arăta că "prin faptul că a fost numită săefectueze expertize judiciare de către DNA nuînseamnă că aceasta constituie o ameninţaregravă la adresa independenţei sale". Întrucât

reclamaţia privea calitatea raportului de exper-tiză întocmit de Adriana Timofte, verificarea șiformularea unui punct de vedere profesional aufost realizate de Compartimentul Auditorilor deCalitate.

Concluziile auditorilor de calitateDupă ce Compartimentul Auditorilor de calitatea primit această solicitare, a realizat o notăscrisă din care reies o serie de încălcări alenormelor și standardului profesional făcute deexpertul Adriana Timofte în acest caz, cum ar fi:- raportul întocmit de doamna expert contabil"nu respectă conţinutul cadru obligatoriu pre-văzut de Cap.I. Introducere al Standardului pro-fesional nr. 35/2001 privind expertizele con-tabile, împrejurările cauzei, materialul docu-mentar studiat"- "documentele necesare expertizării au fostpuse la dispoziţie expertului la sediul DirecţieiNaţionale Anticorupţie unde s-a și efectuatexpertiza", iar la redactarea raportului "au fostîncălcate pct 3531.1 si 3532.1 din norma profe-

sională nr.35/2001".De asemenea, s-a constatat căraportul de expertiză nu a fostsemnat de doi experţi parte.Drept urmare, completul dejudecată din cadrul CECCAR,format din Emilian Georgescu(președinte) și membriiGheorghe Spiridon și AdrianOpriș, a hotărât "sancţionareadoamnei expert contabilTimofte Adriana potrivitprevederilor pct.10, lit a) dinRegulamentul de organizare șifuncţionare a comisiilor de dis-ciplină de pe lângă consiliilefilialelor și Consiliului Superioral CECCAR cu mustrare".

Expertul Adriana Timofte avea dreptul la contes-tatie în termen de 30 de zile de la data de 11iunie 2012, când a fost dată această sancţiune.Până acum, însă, deși au trecut trei luni, apără-torii fostului ministru Iacob-Ridzi nu au primitnicio înștiinţare privitoare la depunerea unei ast-fel de contestaţii.Acest caz dovedește că expertizele realizate laDNA, de către experţi “de serviciu” ai DNA,suferă, uneori, mari deficienţe, iar abordareaobiectivelor de către experţi nu este obiectivăși, în acest context, o contraexpertiză ar putearăsturna situaţia sau schimba în parte con-cluziile exprimate în Rechizitoriu de cătreanchetatori la momentul trimiterii în judecatăa persoanelor inculpate. Pe de altă parte, surseneoficiale ne-au informat că expertiza în cazulIacob-Ridzi ar fi costat în jur de 10.000 de lei.

Articol preluat de pe Lumea Justiţieiwww.luju.ro

Experta "de serviciu" a DNA, AdrianaTimofte, a fost sancţionată de Comisia dedisciplină a Corpului Experţilor Contabilipentru neregulile constatate în realizareaexpertizei cu pretinsul prejudiciu dindosarul fostului ministru Monica Iacob-Ridzi

2

În partea stângăprezentăm, în facsimil,ordinele de plată careau determinat scan-dalul de la MinisterulTineretului și Sportului.Rezultă, în primul rând,fără drept de apel, fap-tul că ordinele de platăNU AU FOST SEMNATEDE CĂTRE MONICAIACOB-RIDZI!La data semnăriiordinelor de platămenţionate de cătreangajaţi ai MTS, fărăacordul ministruluiIacob-Ridzi, deputatulde Valea Jiului NU seafla în România.Întreaga presă a relatat faptul că, în datade 11 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi se aflala Bruxelles. Unde, în cadrul Consiliului deMiniștri, a propus un Plan de sprijinire aangajării tinerilor.Prezentăm, ca o singură dovadă (deși sepot găsi nenumărate utilizând Google) un

articol prezentat pe tema prezenţei laBruxelles a ministrului Iacob-Ridzi în datade 11 mai 2009.Iată încă o dovadă că scandalul în care afost târâtă intenţionat nu a fost generat deMonica Iacob-Ridzi, ci de persoanele pentrucare devenise un ministru prea harnic. 3

Și ANRMAP face lumină în dosarul Iacob-Ridzi:

MTS a respectat prevederile legale!

Iată încă o dovadă că

Monica Iacob-Ridzi NU A SEMNAT pentru plata banilor care au generat scandalul de la MTS

Prezentăm mai jos extrase dintr-un documentfoarte important: raportul de control al AutorităţiiNaţionale pentru Reglementarea și MonitorizareaAchiziţiilor Publice (ANRMAP) la MinisterulTineretului și Sportului în perioada în care ministruera deputatul de Valea Jiului, Monica Iacob-Ridzi.De ce este foarte important acest document?Potrivit legii, toate contractele care se atribuie decătre autorităţile de stat (ministere, consiliijudeţene, primării etc.) sunt încheiate în urma unorproceduri de achiziţie publică. Înainte de a licita uncontract (de servicii sau lucrări), orice entitate destat (cum este și MTS) trimite documentele

(condiţiile) în care face licitaţia (ori selecţia deoferte) către ANRMAP. Experţii de la ANRMAPevaluea ză condiţiile cerute și aprobă sau nu organizarea licitaţiei sau a cererii de oferte.Cu alte cuvinte, toate lucrările / contractele lici-tate de către Ministerul Tineretului și Sportului lavremea când era condus de Monica Iacob-Ridzi aufost organizate în baza unor documente verificateîn prealabil de către experţii ANRMAP, singurainstituţie abilitată legal în acest domeniu.Este lesne de dedus că orice posibilă încălcare alegii ar fi fost imediat sesizată de acești specialiști,care nu ar fi permis MTS organizarea procedurilor

de cerere de ofertă.De altfel, așa cum rezultă din documentele prezen-tate mai jos, un consilier superior și un expert aucontrolat ministerul condus de către deputatulMonica Iacob-Ridzi.Concluzia a fost una cât se poate de clară, necon-testată vreodată de o altă instituţie a statului: “Derulând procedura de supraveghere, echipa decontrol a constatat faptul că autoritatea contrac-tantă, respectiv Ministerul Tineretului șiSportului, a respectat prevederile legale instituitede OUG nr. 34/2006, cu modificările și completărileulterioare...”.

Sunt multe documentelecare dovedesc, fără dreptde replică, nevinovăţiadeputatului Monica Iacob-Ridzi.Documentele 1, 2 și 3reprezintă Procesul Verbalde predare primire întreMonica Iacob-Ridzi și succesorul său în funcţia deministru, Sorina LuminiţaPlăcintă.Din facsmilul 2 și 3 rezultăcă Monica Iacob-Ridzi apredat, NESEMNATE, cătreSorina Plăcintă toate docu-mentele care au generatscandalul către MTS. Încă odovadă, deci, că implicareasa în respectivele acţiuni afost ZERO, întreaga afacerefiind instrumentată, fărăștiinţa deputatului, deșmecherii din Bucureștiangajaţi în minister înain-tea sosirii sale.În facsimilul cu numărul 4prezentăm un fragment dindeclaraţia martoruluiCarmen Răileanu, controlorfinanciar delegat din parteaMinisterului FinanţelorPublice la MTS.Și din acest act rezultă cădocumentele privind platasumelor care au generatscandalul de la MTS NUPURTAU SEMNĂTURA deputatului Monica Iacob-Ridzi (“purtau semnăturilepersoanelor abilitate dincadrul compartimentului de specialitate, mai puţincea a ordonatorului principal de credite”, adică ministrul Iacob-Ridzi - n.a.).

Alte documente foarteimportante, și caredovedesc NEIMPLICAREAdeputatului nostru în scan-dalul de proporţii de laMinisterul Tineretului șiSportului, sunt 3 (trei)ordonanţări de plată (întrecare și cea prezentată înfacsimilul cu nr. 6). În bazaacestora, angajaţii MTS auachitat - fără știinţa depu-tatului, ministru la aceavreme - sumele de la carea pornit întregul scandal.Așa cum se poate observa,ordonanţarea prezentată înfacsimilul cu numărul 6 NUPOARTĂ SEMNĂTURA ministrului Iacob-Ridzi.Cu toate acestea, pentru cădevenise un ministru inco-mod, care putea să creascăpericulos de mult în popu-laritate comparativ cu alţipoliticieni din București,Monica Iacob-Ridzi a fosttrimisă în judecată în bazaunor ordonanţări de platăreconstituite în baza legiicontabilităţii, documentede genul celor prezentateîn facsimilul cu numărul 5.Monica Iacob-Ridzi trebuianeapărat acuzată, cu oricepreţ, chiar dacă - așa cumAM DEMONSTRAT în bazaacestor documente -Monica Iacob-Ridzi nu aautorizat, semnat orideterminat nicio plată dinrândul celor care au pornitscandalul de la MTS.Iar acestea sunt doar câte-va dintre documentelecare, în faţa justiţiei, îidovedesc nevinovăţia.

Alte documente caredovedesc nevinovăţia

deputatului nostru, MonicaIacob-Ridzi, în cazul MTS

4

1

2

3

6

5

4

Iată dovada: documentul NU este semnatde ministrul Monica Iacob-Ridzi!

Pe parcursul acestei campanii elec-torale, Monica Iacob-Ridzi nu a invocatproblemele cu justiţia ale domnilor dinUSL (Rus, Năstase, Dragnea, Mitrea,Stan, Mazăre etc.).

Cu toate acestea, deși Monica Iacob-Ridzi a militat și a dus o campaniedecentă, liderii din teritoriu ai USL auîntrecut orice limită.

Acuzaţiile aduse de către DNAministrului Monica Iacob - Ridzisunt de aceeași natură cu celeaduse fostului ministru USL alJustiţiei, Tudor Chiuariu, trimis înjudecată pentru corupţie îndosarul “Poșta Română”. Chiuariua fost achitat săptămâna trecutăde același complet de judecatăcare analizează și dosarul “2 Mai”.