În baza promisiunii unor surse de încredere, cotidianulnostru poate prezenta - zilnic şi în absolută exclusivi-tate - jurnalul fierbinte, de campanie, al candidatuluiNimicula. Zilnic aflaţi ce-a făcut, cu o zi în urmă, can-didatul. Asta-i mare ocazie!Chiar alegerea numelui acestui candidat, desigur unulfictiv, a plecat de la un studiu făcut în rândul cititorilorcotidianului nostru. Dumnealorn-au auzit despre un fost sauactual parlamentar, ori candi-dat la un mandat de parlamen-tar, care să poarte numeleNimicula, şi nici vreun numeapropiat. Personajele jurnalului sunt fictive, dar reali-tatea ne-a lipit deja stomacul de coloană. Deci, sărâdem.

Marţi, 30 octombrie 2012, ora 13:03.M-am trezit ud leoarcă, de am crezut că mi-am fisuratcoloana de la atâta jacuzzi.(Crăcănaţii ăştia de la partid au ales un hotel care, dupăce că n-are decât cinci stele, are un singur jacuzzi, de 6 pe6 metri, şi o singură saună cu butoane multe (nu le-amdibuit încă). Cum dracu’ să faci legi bune dacă nu poţi săbagi la saună mai mult de două blonde şi 114 sticle deşampanie de 9 milioane bucata (sticlele)? Ăştia-s niştecretini. Dar asta e altă poveste...)

Se făcea că eram în America pe banii Senatului şi, pe cândmă documentam personal la o creolă ofertantă (pentru unproiect de lege cu legalizarea prostituţiei), mi-am dislocatumărul de la banii de cheltuială pe seara aia, pe care mii-am vârât în buzunarul drept. M-a tras Armani în jos atâtde tare că am leşinat de durere.M-am trezit apoi într-un fel de vălău, pe un bulevard cu

calendar dacic şi giratorii. Lumea mă călca în picioare lapropriu. Unii ziceau că am promis rechizite gratuite încampania din 2008. Alţii că n-au primit energie electricămai ieftină. Cel mai tare m-au enervat nişte disponibilizaţi,că cică li s-au închis minele. De fapt, nu! Nu! Cel mai tarem-a enervat unul care s-a atins de mine. Era murdar pen-tru că i-a tăiat fratele Costy apa de vreo două luni pentru10 lei datorie şi mi-a lăsat o pată imposibilă pe costumulmeu roz, de la Zara.Mi-am revenit acum trei minute, când a sunat ceasul. Erafix 13:00. La naiba! Iar trebuie să mă trezesc devreme.Merg şi la Parlament vreo 15 minute, să dau cartela la unprost din Caracal care e coleg cu mine şi crede că dacă

are prezenţă 100% îl mai votează cineva. Şi,mai pe seară, merg la fostul meu şef, Crăcă-nase, care-i la pârnaie. Lansează o carte decolorat:”Puşca şi cureaua lată, ce bărbat eramodată!”. Cartea, am auzit, e ceva fenomenal:toate desenele încep de la spate!Al dracului coşmar! Mi-am amintit: cel mai tarenu m-a enervat ăla de mi-a pătat costumul roz,ci cel mai tare m-am enervat eu pe mine. Era1375 de euro un costum la Zara, promoţie 3 + 1moca. Eu, ca prostu’, mi-am luat doar două,unul roz şi unul verde. Uneori sunt habarnist. Înrest, dorm.Mâine merg la beliţii ăia din teritoriu. Nu mătrage aţa. Dar, dacă mai vreau un mandat, tre’să mă pup cu toţi slinoşii, să ajut babele sătreacă strada şi să le promit că mut calea ferată.Ceva nu e bine! O sun pe Morela!- Alo, alo? Auzi? Dă manelele mai încet, că nu eziua mea. Noi iar le promitem că mutăm caleaferată?- Nimicula, stai! Îmi aşezam nişte chiloţi lauscat, ăia roz din campania trecută.

- Fă, îţi fac o favoare. Ăsta e singurul minut din viaţa meade parlamentar când consum doar 1 cent pe minut, atâtmă costă convorbirea.Morela revine la telefon, cu o voce parcă mai înţepată calubeniţa de Dăbuleni.- Le promiţi tot calea ferată, mă Nimicula. Ai luat aproape50 la sută cu vrăjeala asta!

- Fată, da’ poate se prind. Nu maibine le promitem metrou de la Pilicipână-n faţă la blocu’ lu’ finu’ meu?- Se zice Tirici, bă! Vai de capultău! Ţi-am zis să înveţi măcar hartadacă vrei să-i abureşti tot pe în-

fometaţii ăia să te voteze!- Morela, ascultă la mine! Cea mai sigură variantă ca săajung iar parlamentar era să candidez în colegiul cuMănăstirea Nimicula. Ziceam că-s rudă cu clădirea, că noiam inventat-o, că am o relaţie cu Divinitatea şi îi făceampe fraieri de 45%. Plus că, în afară de promisiunea aia cuminele, puteam să le dăm toate celelalte nouă vrăjeli din2008, coafate puţin cu nişte citate din Biblie...Discuţia cu Morela m-a obosit rău. Cred că sar pesteşedinţa de azi de la Parlament, intru doar două minute sămă înscriu pentru o sesiune de comunicări de 2 luni înDubai şi după aia onorez invitaţia lu’ Crăcănase.Apoi bag motorină de 8 milioane şi o şterg spre Petroşani.Îmi iau două pungi de seminţe albe şi, prin telefon, îi abu-resc pe toţi din agendă să-mi dea bani de campanie. Cădoar nu îmi fac campanie pe banii mei. Ţara asta arejacuzzi-uri prea mici şi saune cu prea multe butoane ca sămă merite pe mine. Pe bune!M-am luat cu vorba şi am uitat să mă gândesc la un slo-gan. Azi imi place: Cu mine dacă votezi, patru ani nu mămai vezi! (va urma)

CMYK

MIERCURI31 octombrie 2012

Anul VNr. 107312 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:01Apus: 18:19

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există legeîmpotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,5370 lei1$ = 3,5023 lei1₤ = 5,6255 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă laoffice@zvj.ro

Salon Elitte PetroşaniSalon Elitte Petroşaniangajează în condiţiifoarte avantajoase

coafeză şi cosmeticiană.Relaţii la telefon

0726.662933

RUSTIC - PALACERUSTIC - PALACEangajează recepţioner,

ospătar, maseur şi bucătar.Relaţii la 0751.199108

sau la Hotel Palace.

Jurnalul fierbinte, decampanie, al candidatului Nimicula

Atenţie mare! Începe:

Aleşii vulcăneni,

La “instruire”,printre cămile

PAGINA

3

Ioan Temneanu, vicepreşedintele Sindicatului Muntele

Spune ce a distrus mineritul Văii. Nu şi cine...PAGINA

8

La Lupeni,

Printre beneficiariiapartamentelor ANL: doctori,profesori & chiar un popă

PAGINA

9

Lupeni

500 de leipentru fiecarecadru didacticcare iese lapensie

PAGINA

2

Lupeni

500 de lei pentrufiecare cadrudidactic care iese lapensiePrimăria şi Consiliul Local Lupeni acordă câte 500de lei pentru cadrele didactice care părăsesc anulacesta sistemul.

Este o mai veche tradiţie a primăriei de a recompensatoţi profesorii care, după o carieră ostenitoare,părăsesc acest sistem, ca apreciere pentru faptul căi-au învăţat pe foarte mulţi dintre lupeneni cum să ţinăun stilou în mână, tainele matematicii sau istoria ţăriişi a lumii. Premierea profesorilor care au ajuns la pen-sie datează din anul 2000 la Lupeni. Aşadar, în acestan, pentru premierea profesorilor vor ieşi din bugetullocal 4.500 de lei.Încă nu s-a stabilit cadrul în care se vor acorda acestepremii. Viceprimarul Lungan spunea că-i va invita perând la primărie şi le va strânge mâna, felicitându-i.

Putem remarca în acest caz corecti-tudinea viceprimarului, care şi el esteprofesor. Dacă era primarul la cârmaşedinţei, cel mai probabil, propunea omanifestare cu destul de mult publicintelectual, mai ales din rândul profe-sorilor, unde ar fi înmânat plicurile cubanii, alături, bineînţeles, de fiul său,Cristian Resmeriţă.

Alina PIPAN

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012

www.zvj.ro

Gorjeanul rula pe banda a doua adirecţiei de mers Aeroport-Centruşi nu a păstrat în mers o distanţăcorespunzătoare faţă de autoturis-mul care circula în faţa sa, con-dus de o şoferiţă de 20 de ani, dinPetrila, cu care a intrat în colizi-

une. În urma impactului, autoturi-smul condus de petrileancă a fostîmpins în autoturismul condus deo lupeneancă de 39 de ani, auto-turism care era oprit în coloană,la trecerea de pietoni.În urma accidentului a rezultat

rănirea uşoară a conducătoareiauto din Petrila, care a fosttransportată la Spitalul de Ur-genţă Petroşani, însă nu a nece-sitat internare. Cercetările vor ficontinuate de către poliţiştii dincadrul Biroului Rutier Petroşani,în cauză fiind întocmit dosarpenal pentru comiterea infracţiu-nii de vătămare corporală dinculpă.

Alina PIPAN

La şcolile din Petroşani,

ControaleISUSpecialişti în prevenire dincadrul Inspectoratului pentruSituaţii de Urgenţă (ISU)„Iancu de Hunedoara” aljudeţului au desfăşurat înaceastă perioadă o acţiune decontrol la toate instituţiile deînvăţământ din municipiulPetroşani.

Scopul acestor controale a fost verificarearespectării actelor normative şi a regle-mentărilor privind apărarea împotriva in-

cendiilor, a echipării cu instalaţii de stin-gere a incendiilor, a asigurării alimentăriicu apă pentru stingerea incendiilor sau adotării cu mijloace de primă intervenţie.Principalele nereguli, constatate pe timpulcontrolului, constau în hidranţi interiorisau exteriori nefuncţionali sau nedotaţi cuaccesorii pentru intervenţie în caz de in-cendiu sau exploatarea instalaţiilor elec-trice cu defecţiuni şi improvizaţii. Deasemenea, în unele instituţii de învăţământinstalaţiile de protecţie împotriva descăr-cărilor electrice nu sunt verificate de per-soane autorizate sau nu se asigurăcondiţiile de evacuare şi salvare a copiilor.În urma verificărilor, inspectorii de pre-venire au aplicat zece avertismente, mana-gerii unităţilor de învăţământ avândobligativitatea să remedieze, în cel maiscurt timp, toate neregulile descoperite.

Mihaela PETROŞAN

Doi ani de lucrări de acumînainteReîncep lucrările dereparaţii în cartierulMicro 3 B – Vulcan

Înainte de a pleca într-o ţară mai caldă şi maiprosperă, primarul Gheorghe Ile a asistat lademararea lucrărilor în Micro 3B. Vorbim delucrările reţelei de canalizare, dar şi a celor deasfaltare.

„De astăzi Primăria municipiului Vulcan reîncepelucrările de reparaţii de infrastructură în cartierulMicro 3 B. Vestea bună pentru cetăţenii acestuicartier este că în afara lucrărilor de reparare adrumurilor şi aplicarea de covor asfaltic, sunt de-marate şi lucrările de înlocuire a reţelei decanalizare”, spune primarul.În privinţa refacerii reţelei de canalizare, lucrarease derulează pe o perioadă de doi ani. Deci tre-buie multă răbdare. Executantul lucrării estefirma Hidroconstrucţia, care va înlocui toatăreţeaua de conducte de canalizare şi va refacecăminele, explică primarul. Demararea efectivă aacestor lucrări este programată mâine şi va fi re-alizată cu patru echipe de lucru, simultan în patrupuncte din sistemul de canalizare al cartierului.Pentru drumuri sunt programate reparaţii la infra-structura deja realizată, remontare de borduri,refacerea stratului de infrastructură, aplicareacovorului asfaltic. Această lucrare începută ierinu durează decât 3 săptămâni, deci primarul va fiacasă la recepţie.

Alina PIPAN

Clubul Comexim R are o echipă fru-moasă la tenis de masă, formată dincopii unul şi unul. Aceşti copii au avutmai multe reuşite de-a lungul anului încompetiţiile sportive.

Tocmai de aceea, primăria s-a decis să-irecompenseze. Foarte bine, spunem şi noi,un copil recompensat este un copil am-biţios. Secţia tenis de masă va primi dinpartea Primăriei Lupeni 1.600 lei. (A.P.)

La Petroşani

Un gorjean, o petrileancă şi olupeneancă - implicaţi într-un accident în lanţ

Luni, după amiază, un bărbat de 36 de ani, dincomuna Muşeteşti- Gorj, în timp ce conducea unautoturism pe strada 1 Decembrie 1918 dinPetroşani, a provocat un accident în lanţ.

Premiaţi de Primăria LupeniCopiii de la Clubul Comexim R

Ieri, din Vulcan a plecat în EmirateleArabe Unite, ca să se dea cu cămila şi săaducă lapte şi miere din Dubai, delegaţiaformată din primar şi doi consilieri locali.Deplasarea, numită pompos misiune eco-nomică, nu aduce nici pe departe cu oexcursie de plăcere, cum aţi fi tentaţi săcredeţi, ci se vrea o participare la unseminar de instruire profesională încurma căruia aleşii locali vulcăneni vorreveni acasă cu mintea brici în chestiunide management local.

În afara primarului Gheorghe Ile, cei doi consilieri locali excur-sionişti, liberala Alina Anamaria Cîrstoiu şi pesedistulAurel Anghel, au fost desemnaţi în şedinţa de îndată din15 octombrie. Şedinţă care a legalizat mişcarea de birouprin care domniile lor i-au înlocuit pe consilierii localivotaţi şi validaţi, în şedinţa extraordinară din 9 octombrie,ca să meargă la arabi.

Pentru cinenu ştie, la extraordinara aceea, în culmea fericirii, fiindcăpe ei căzuse norocul să zboare până-n Dubai, au fost con-silierii locali Constantin Petrică Dragu şi Dan PetrePetculescu. Numai că dumnealor nu erau în regulă cupaşapoartele şi, cum răstimpul procurării altora noi şi alobţinerii vizei de intrare în EAU era scurt, a fost nevoie ca,în locul lor, să fie alţii. Aşa s-a ajuns la doamna Alina Ana-maria şi domnul Aurel Anghel care, acum, fac echipă cuprimarul Gheorghe Ile.

Daţi-mivoie să vă reamintesc cu ce se mănâncă seminarul la carealeşii vulcăneni vor asuda de cât li va fi dat să audă şi sănoteze. El este unul de perfecţionare în managementul eco-nomic din cadrul instituţiilor publice şi în strategiile şipracticile europene şi internaţionale pentru dezvoltareasituaţiei economice din cadrul unităţilor administrativ teri-toriale. Temă pompoasă, nu-i aşa?

Întrebareacare îţi vine în minte imediat după ce citeşti ce-i mai suseste însă alta. De ce în Emiratele Arabe Unite un seminarpe practici europene? Când se putea mult mai aproape,

într-o ţară europeană occidentală, bunăoară. Păi poţi com-para Dubaiul, în care locuitorii nu se mai pot ridica degreutatea PIB-ului pe cap de locuitor care-i cocoşează, cuVulcanul în care sunt încă din cei care fac foamea? Să fimserioşi. Nu ar fi stricat puţină decenţă din partea aleşilorlocali şi un pic de respect pentru cei care i-au votat.

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Citiţi în ediţia demâine:

Final de proiect

HaralambieVochiţoiu şi SCEuro Jobs SRLPetroşani auprezentat bilanţulproiectului imple-mentat la Lupeni„Fii competitiv pepiaţa muncii!”

Aşa cum se cunoaşte deja,instituţiile şcolare primescbani pentru decontareatransportului profesorilor. Afost nevoie de o rectificarebugetară pentru fonduriletuturor personalităţilor ju-ridice la acest nivel, cauzatăde majorarea sau de econo-mia acestui indicator.

Astfel, Colegiul de InformaticăCarmen Sylva, Şcoala Gimnazială I.G. Duca, Colegiul Naţional Mihai Eminescu şi Grădiniţa PP 3 au solicitat majorarea bugetului cheltuielilor de personal ca urmare a de-păşirii costului standard. Banii vin din alte două bugete de şcoli, cel al Colegiului TehnicDimitrie Leonida şi al Colegiului Economic Hermes, care înregistrează economii la acestindicator financiar.

Alina PIPAN

Consiliul Local Petroşani

A făcut ordine în bugeteleşcolilor

La "instruire", printre cămile

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 20124 SPORT

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care unnumăr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurileorganizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şiMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Naţionala lui Do-brică a reuşit să iafaţa multor sportivicunoscuţi prin celedouă medaliistrălucitoareobţinute la Campi-onatul Mondial In-dividual de Popice,din Polonia.

64 de sportivi din 24 de ţăricu renume în acest sport au luptat pentru titlurile puse în joc la Campionatul Mondial dePopice din Polonia. Tricolorii noştri au scris istorie şi au cucerit un titlu mondial prinPetruţ Mihălcioiu şi o medalie de bronz prin Nicolae Lupu.„Sincer, mă aşteptam să cucerim o medalie, dar nu chiar pe cea de aur şi nu două. Acestlucru dovedeşte că băieţii mei au muncit serios. La noi nu e ca la fotbal. Tot ce dăuneazăeste interzis. Ne pregătim cum se cuvine atunci când vine vorba de performanţă”,

a declarat petrileanulMarcel Dobrică,antrenorul naţionalei.Virgil Dorin, CFR Cluj,s-a situat pe locul 38, iar Bogdan Dudaş - pelocul 34. „Toţi patru suntjucători profesionişti, carese pregătesc intens. Nicolae Lupu evolueazăîn Germania şi vine ori de câte ori e nevoie de el la naţională”, a mai spus Marcel Dobrică.

Popice. Marcel Dobrică:

„Nu ne aşteptam la aur”

O datorie morală

Faţă de o sportivă de taliemondialăSportiva Anamaria Gherghel, campioană naţională, europeanăşi mondială la tenis cu piciorul a primit din partea ConsiliuluiLocal Lupeni distincţia Pro Urbe. Această distincţie vine ca orecunoaştere a valoroaselor rezultate obţinute de tânărasportivă din Lupeni, pregătită de Didi Drumcea.

„M-am gândit să iniţiez acest proiect de hotărâre deoarece consider că Anamaria, prinrezultatele excepţionale obţinute, a făcut enorm pentru municipiul Lupeni. Prin multămuncă, seriozitate şi perseverenţă a reuşit să câştige titluri mondiale şi europene, ceea cenu este la îndemâna oricui. Astfel numele oraşului nostru a fost promovat şi mediatizat înmulte locuri din lumea aceasta. Consider că am o datorie de onoare în calitate de con-silier local să solicit acordarea distincţiei Pro Urbe ca o mulţumire a comunităţii localepentru aceste rezultate prestigioase”, a declarat consilierul Cristian Roşu.

Şah

Studenţii petroşeneni auluat rapid examenulSub egida „Galele Studenţeşti 2012”, Casa de Cultură a Stu-denţilor din Petroşani, cu sprijinul Ministerului Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului, Autorităţii Naţionale pen-tru Sport şi Tineret, a organizat la Clubul de şah studenţescediţia pe anul 2012, Campionatul Studenţesc de Şah Rapid.

Competiţia s-ajucat în sistem tur-retur, 30 minutepentru fiecarejucător. Astfel, labăieţi s-a impusfără problemereprezentantulCSM Petroşani,Elvis-AlinApostu, iar la fetetitlul i-a revenitjucătoarei Izabela-Maria Nyari,ambii studenţi înanul trei ai Facu -ltăţii de MinePetroşani. Campi-onii ţin să mulţumească şi pe această cale sponsorului SC Realcom S.A. Petroşani, direc-tor general, domnul Gheorghe Toma, pentru premiile acordate. „Avem studenţi foartetalentaţi în sportul minţii şi, treptat, sperăm să putem forma o echipă divizionară a stu-denţilor", a declarat Gheorghe Şcurhan, arbitrul competiţiei.

Pilotul hunedorean Ionuţ Rudeanu a valo rizat cele două medalii obţinute sâm-bătă la Cupa VTM Râuşor 2012 cuclasări în puncte la cele două etape aleCampionatului Naţional de Viteză înCoastă, derulate vineri şi duminică laSinaia.

În prima etapă a Raliului „Sinaia Forever”,Rudeanu s-a clasat pe locul 33 la general şipe poziţia a şasea la grupa N, performanţe,

pentru care a obţinut şase puncte în iera -rhia grupei N. Pilotul hunedorean a urcatîn clasamentul general până pe locul 26 înmanşa secundă a competiţiei, dar în iera -rhia grupei N a fost doar pe locul şapte,primind patru puncte. Cu cele zece punctestrânse în cele două curse de la Sinaia,Ionuţ Rudeanu a acumulat 33 de puncte înclasamentul grupei N şi ocupă locul 11 peîntreg sezonul, în condiţiile în care a par-ticipat la doar jumătate dintre etapele dinacest an.

Automobilism

Rudeanu la Raliul „Sinaia Forever”

Juniorii de la UniversitateaPetroşani, Hercules Lupeni şiInter Petrila se află peprimele trei locuri, în aceastăordine, în clasamentul Campi-onatului Judeţean.

Mai mult, juniorii de la Universitatea suntneînvinşi după disputarea a 12 partide. Sur-prinde clasarea mai slabă a juniorilor de laJiul, care ocupă doar locul 10 în clasa-mentului la zi, semn că problemele de laseniori s-au răsfrânt şi asupra lor.

Rezultatele etapei a XII-a : CS Vulcan - „U” Petroşani: 2-3;Retezatul Râul de Mori - GloriaGeoagiu: 1-4; AS Şoimul Băiţa -Hercules Lupeni: 1-13; JiulPetroşani - CSO RetezatulHaţeg:1-2; CSA Aurul Brad - Meta lul Crişcior: 2-1; DaciaOrăştie - Zarandul Crişcior: 6-0;Victoria Călan - CS CFR Simeria:0-5; Aurul Certej - CS InterPetrila: 0-3; CS Ghelari - CSMinerul Uricani: 0-0.

Etapa a XIII-a (sâmbătă, 3 noiembrie): CS CFR Simeria - Aurul Certej;Zarandul Crişcior - Victoria Călan;Metalul Crişcior - Dacia Orăştie 2010;CSO Retezatul Haţeg - CSA Aurul Brad;Hercules Lupeni - Clubul Jiul Petroşani;

Gloria Geoagiu - AS Şoimul Băiţa; CS„U” Petroşani - Retezatul Râul de Mori;CS Minerul Uricani - CS Vulcan; CSInter Petrila - CS Ghelari.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012 5SPORT

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani îndata de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

CLASAMENT1.CS „U” Petroşani 12 12 0 0 55 4 362.Hercules Lupeni 12 8 1 3 51 16 253.CS Inter Petrila 12 8 0 4 42 24 244.Dacia Orăştie 2010 12 7 2 3 38 21 235.CSO Retezatul Hațeg 12 7 1 4 34 20 226.Aurul Certej 12 7 1 4 32 21 227.CS CFR Simeria 12 7 1 4 28 17 228.CS Vulcan 12 6 3 3 38 19 219.CSA Aurul Brad 12 6 3 3 19 15 2110. Jiul Petroşani 12 6 1 5 38 22 1911.Gloria Geoagiu 12 5 0 7 25 41 1512.Metalul Crişcior 12 4 1 7 29 35 1313.Retezatul R. de Mori 12 4 1 7 21 37 1314.Zarandul Crişcior 12 3 1 8 15 46 1015.AS Șoimul Băiţa 12 3 1 8 12 52 1016.CS Minerul Uricani 12 2 2 8 11 27 817.Victoria Călan 12 1 1 10 4 47 418.CS Ghelari 12 1 2 9 8 36 -1CS Ghelari - penalizată cu 6 puncte.

Fotbal. Liga a IV-a, juniori

Juniorii Văii au pus monopol pe podium

Handbal. Divizia A

În viteză spre Liga NaţionalăHandbalistele de la Cetate Deva au făcut instrucţie şi cu Uni-versitatea Timişoara, câştigând cu categoricul scor de 41-19(18 -5), partida disputată pe teren propriu, în cadrul etapei aIX-a a Diviziei A, Seria B.

Chiar dacă nu a înscris peste50 de goluri şi a primit cunouă mai multe decât îşi pro-pusese, Cetate are 16 punctedin 18 posibile, fiind de-vansată doar de HCM IIBaia Mare, grupare fărădrept de promovare în LigaNaţională. Principala rivală aechipei devene a devenit,după ultima rundă, echipaNaţional Rm. Vâlcea careare acelaşi număr de puncte(16), însă un golaveraj maislab. Cetate şi Naţional s-au

întâlnit deja în turul campionatului, la Deva, când devencele au câştigat cu 31-25, dar ol-tencele n-au jucat încă la Baia Mare, unde Toth şi compania au suferit unica înfrângere.

Futsal

Dava Deva,încă un eşecSingura echipă de futsal dinjudeţ şi-a continuat seriarezultatelor negative în actu-alul sezon al Ligii I, fiind în-vinsă şi în etapa de la finalulsăptămânii cu scorul de 5-0 îndeplasare de United Galaţi.

În urma acestui al şaselea eşec, grupareadeveană rămâne pe locul zece, penultimul

al clasamentului, cu doar trei puncte dinşapte partide disputate. În etapa următoare,a opta, duminică, 4 noiembrie, Dava Devava juca, pe teren propriu, cu ProgresulFocşani, ocupanta locului trei în clasa-ment.

CMYK

6 DIVERSE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012

www.zvj.ro

Proiect cofinan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007-2013 – Investe te în oameni!

COMUNICAT DE PRES PRIVIND FINALIZAREA PROIECTULUI

30.10.2012

Firma EURO JOBS cu sediul în municipiul Petro ani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, jude ul Hunedoara,

reprezentat de Vochi oiu Haralambie – Director General, a organizat în data de 30.10.2012, ora 15:00, la sediul Prim riei din Petro ani, conferin a de pres privind finalizarea proiectului “Implic -te! i astfel vei avea succes”, num r de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76388.

Acest proiect a fost implementat în parteneriat cu ora ul Petrila pe o durat de 24 de luni de la 01.11.2010 pân la 31.10.2012. Proiectul a fost cofinan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Obiectivul general al proiectului a fost îmbun t irea capacit ii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situa ie dificil pe pia a muncii precum persoanele inactive, persoane aflate în c utarea unui loc de munc , omerii tineri, omerii vârstnici i omerii de lung durat .

Rezultate propuse: 300 de persoane informate cu privire la pia a muncii i la beneficiile form rii profesionale continue; 200 de persoane informate i consiliate 200 de persoane mediate 200 de persoane informate privind tehnicile de c utare a unui loc de munc , elaborare curriculum vitae,

elaborare scrisoare de inten ie, prezentare la interviu, legisla ia muncii, drepturi i obliga ii ale salaria ilor, locuri de munc vacante etc; trimestrial minim o burs a locurilor de munc ; furnizarea serviciilor de consultan i asisten antreprenorial ;

minim 20 de persoane beneficiare de servicii de consultan i asisten antreprenorial ; minim 2 persoane care demareaz a activitate independent /afacere.

Rezultate ob inute: 303 persoane înregistrate în grupul int 303 persoane au beneficiat de servicii de informare, consiliere/orientare – acces pe pia a muncii 212 persoane din grupul int au beneficiat de servicii de mediere i mediere electronic 212 persoane informate privind tehnicile de c utare a unui loc de munc , elaborare curriculum

vitae, elaborare scrisoare de inten ie, prezentare la interviu, legisla ia muncii, drepturi i obliga ii ale salaria ilor, locuri de munc vacante, etc.

303 planuri de ac iune individualizate, realizate 168 persoane participante la programele de formare profesional 34 de persoane au fost încadrate pe pia a muncii.

La eveniment au fost prezen i beneficiari din cadrul proiectului, echipa de implementare i reprezentan i ai partenerului cum ar fi: managerul proiectului, Haralambie Vochi oiu, inspector patrimoniu or enesc – ora Petrila, Ni escu Florin, precum i administratorul firmei Euro Jobs, Elena Jianu.

Dorim s mul umim tuturor colaboratorilor implica i în acest proiect pentru calitatea uman i

profesional de care au dat dovada pe tot parcursul derul rii acestuia i totodat s asigur m beneficiarii înscri i în proiect de întreg sprijinul societ ii EURO JOBS în toate demersurile pe care le intreprind.

Persoanele care doresc informa ii ne pot g si la sediul SC EURO JOBS SRL la numerele de telefon:

Fix/fax: 0354/108.516 sau mobil, 0731.357.379 on-line pe site-urile: www.euro-jobs.org, www.eurocalificare.ro, www.ai-succes.ro sau la adresa de e-mail: office@euro-jobs.org precum i la sediul Prim riei ora ului Petrila.

V mul umim!

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007-2013 – Investe te în oameni!

COMUNICAT DE PRES PRIVIND FINALIZAREA PROIECTULUI

30.10.2012 Firma EURO JOBS cu sediul în municipiul Petro ani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, jude ul

Hunedoara, reprezentat de Vochi oiu Haralambie – Director General, a organizat în data de 30.10.2012, ora 13:00, la sediul Prim riei din Petro ani, conferin a de pres privind finalizarea proiectului “Fii competitiv pe pia a muncii!”, num r de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76416.

Acest proiect a fost implementat în parteneriat cu Municipiul Lupeni pe o durat de 24 de luni de la 01.11.2010 pân la 31.10.2012. Proiectul a fost cofinan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Obiectivul general al proiectului a fost îmbun t irea capacit ii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situa ie dificil pe pia a muncii precum persoanele inactive, persoane aflate în c utarea unui loc de munc , omerii tineri, omerii vârstnici i omerii de lung durat .

Rezultate propuse: 300 de persoane informate cu privire la pia a muncii i la beneficiile form rii profesionale

continue; 200 de persoane informate i consiliate 200 de persoane mediate 200 de persoane informate privind tehnicile de c utare a unui loc de munc , elaborare

curriculum vitae, elaborare scrisoare de inten ie, prezentare la interviu, legisla ia muncii, drepturi i obliga ii ale salaria ilor, locuri de munc vacante etc; trimestrial minim o burs a locurilor de

munc ; furnizarea serviciilor de consultan i asisten antreprenorial ; minim 20 de persoane beneficiare de servicii de consultan i asisten antreprenorial ; minim 2 persoane care demareaz a activitate independent /afacere.

Rezultate ob inute: 329 persoane înregistrate în grupul int ; 324 persoane au beneficiat de servicii de informare, consiliere/orientare – acces pe pia a muncii; 261 persoane din grupul int au beneficiat de servicii de mediere i mediere electronic ; 271 persoane informate privind tehnicile de c utare a unui loc de munc , elaborare curriculum

vitae, elaborare scrisoare de inten ie, prezentare la interviu, legisla ia muncii, drepturi i obliga ii ale salaria ilor, locuri de munc vacante, etc;

326 planuri de ac iune individualizate, realizate; 168 persoane participante la programele de formare profesional ; 44 de persoane au fost încadrate pe pia a muncii.

La eveniment au fost prezen i beneficiari din cadrul proiectului, echipa de implementare i reprezentan i ai partenerului cum ar fi: managerul proiectului, Elena Jianu, city manager-ul municipiului Lupeni – Gabriel Lungu, precum i directorul firmei Euro Jobs, Haralambie Vochi oiu.

Dorim s mul umim tuturor colaboratorilor implica i în acest proiect pentru calitatea uman i profesional de care au dat dovada pe tot parcursul derul rii acestuia i totodat s asigur m beneficiarii înscri i în proiect de întreg sprijinul societ ii EURO JOBS în toate demersurile pe care le intreprind.

Persoanele care doresc informa ii suplimentare ne pot g si la SC EURO JOBS SRL la numerele de telefon: Fix/fax: 0354/108.516 sau mobil, 0728.010.261 on-line pe site-urile: www.euro-jobs.org , sau la adresa de e-mail: proiecteuro76416@yahoo.com, precum i la sediul Prim riei Municipiului Lupeni. V mul umim!

Din câte s-a auzit zileleacestea, se pare că şi maimarele liberalilor hune-doreni ar fi sugerat, în ultimul moment, cafuncţia de viceprimar alVulcanului să-i fie încredinţată unuia dintrecei cinci consilieri liberalicu care pesediştii vulcă-neni formează, pe planlocal, coaliţia USL.

Acum nu pot şti sigur dacă asta o fi fost ca urmare a apariţiei,într-un număr trecut al ZVJ, a unui articol în care vorbeamdespre tăcerea suspectă pe care repectivul mare liberal oafişează în această privinţă. Posibil. După cum e posibil ca,într-adevăr respectivul chiar să fi vrut să pună un om de-allui în funcţia rămasă vacantă după ce, în şedinţa de con-siliu, s-a luat la cunoştinţă despre demisia din funcţia deconsilier local a doamnei Angela Stoica.

Numai căiniţiativa sa s-a izbit de neclintitul primar Gheorghe Ile.Acesta i-a replicat că, la o adică, la vot, propunerea cu unliberal viceprimar nu ar avea nicio şansă de reuşită, datefiind cele douăsprezece voturi pesediste din consiliul localvulcănean. Aşa că a rămas bătut în cuie numele lui Cristi -an Merşianu pe care tot primarul Gheorghe Ile l-a pro-

nunţat, ca pe o propunere, în şedinţa de joi,25 octombrie, a organizaţiei PSD Vulcan.

Pesediştii din Vulcan,trebuie meţionat, ţin astfel de adunări defiecare dată cu o zi înaintea şedinţelor deConsiliu local. În ele li se prezintă mem-brilor PSD proiectele de hotărâre puse pe or-dinea de zi şi dumnealor sunt întrebaţi dacăsunt sau nu de acord cu ele şi dacă au suge -stii şi propuneri referitoare la ele. Cât sepoate de democratic, nu-i aşa? Aşa a fost şicu proiectul de hotărâre care-l privea peCristi Merişanu.

Numai că, am auzit, Gheorghe Ile ar fi făcut propunereaîntr-o aşa manieră, de parcă alţii nu ar mai fiputut să-şi dea cu părerea. Nu că pedesiştii

vulcăneni nu ar fi fost de acord cu Cristian Merişanu caviceprimar, i-a atras atenţia profesorul Petru Hodor, dar înorganizaţia vulcăneană orice propunere se supune la vot.Or, pare-se că, fiind doar de trei-patru luni pe acolo, primarul nu ar fi fost la curent cu această manieră democ-ratică de lucru încetăţenit de mult timp în organizaţia PSDVulcan.

Gheorghe OLTEANU

Joia trecută,

Gheorghe Ile a făcut cunoştinţă cu modul democratic delucru încetăţenit la pesediştii vulcăneni

Şi eu mă mir câteodată ce găsesc princasă, căutând cu totul altceva. Zileletrecute, pe când cotrobăiam în arhivade casete (o cutie chinezească depantofi, pe deasupra şi roz), am datpeste înregistrările pe care le puteţiviziona, în premieră mondială, în searaasta. E vorba de vernisajul expoziţieiColonia Râsa-Plânsa la Muzeul de Artădin Timişoara, eveniment care a avutloc, ţineţi-vă bine, în 15 septembrie2006. E ceva de-atunci, nu?În alte roluri o să-i mai puteţi vedea peMarcel Tolcea, Ilie Stepan, NucuPandrea, Alina Radu şi, bineînţeles, IonBarbu, despre care am uitat să vă spuncă e autorul proiectului Colonia Râsa-Plânsa.

Puţină istorie: casele din Colonia Brătianu, văzutede Ion BarbuPentru că au trecut deja şase ani de laevenimentul cu pricina - asta da cronicăîntârziată! - poate nu vă mai aduceţi amintece-i cu Colonia şi de ce era botezată Râsa-Plânsa. În stilul său caracteristic, IonBarbu

s-a gândit să redeaColoniei strălucirea de altă dată (pe care ogăsim în scrierile lui Sîrbu şi în puţinelemărturii rămase din perioada interbelică) şi,cum singura Colonie rămasă în picioare laPetrila e Colonia Brătianu, artistul şi-aîndreptat atenţia supra ei. „Am fotografiatcu grijă casele şi am trimis fotografiileunor artişti talentaţi, români şi străini, carele-au îmbrăcat în lucrări realizate specialpentru acest proiect. Unde nu s-a putut, amgăsit noi desene, pe care RollandSzedlacsek le-a suprapus peste casele dinfotografii, cu bine cunoscuta-i măiestrie”,spunea Ion Barbu despre acest proiect.Rezultatul este unul mai mult decâtspectaculos, pentru că absolut toţi cei careau văzut lucrările - şi vorbim, pentruexpoziţia de la Timişoara, de fotografii deun metru pătrat - au crezut că acele casedin Colonie chiar arată aşa, fără sărealizeze, în primă instanţă, că e vorba deun proiect virtual, care propune o viziunedespre cum ar putea arăta Colonia. „Amprimit câteva mailuri de la români dinstrăinătate, care aflaseră de pe internetdespre acest proiect şi care îşi manifestaudorinţa să îşi petreacă vacanţa în acestecase, ba chiar unii, cu dare de mână, ar fivrut să vină şi să lucreze voluntar pentru apune aceste desene pe pereţi”, mai spuneaartistul.

Fiecare dintre casele „zugrăvite” virtual deIon Barbu devine un altfel de loc, deseneleşi versurile puse pe pereţi dândpersonalitate unor clădiri diferenţiatedoar de cenuşiul tencuielii ori deverdele strident al porţilor. L-amîntrebat dacă s-a schimbat ceva pe-acolo în ultimii şase ani şi mi-aspus că singura diferenţă notabilăeste o încercare - naivă, ce-i drept -de desen pe una dintre case, şi acesta

poate că e un semn că măcarunul dintre locuitori a apreciatideea. Restul, potrivit uneiabsolvente de sociologie care astat de vorbă cu câtevapersonaje din fotografii, auscuipat în sân şi şi-au făcutcruci mari, zicând că nu l-arpune pe dracu’ pe casă.

„Un Robinson dinPetrila”Casele din Brătianu, vesele sautriste, puţin stinghere în noua lorîmbrăcăminte, au ajuns subiectulunei cărţi însoţite de un CD (am

găsit-o pe net cu mai puţin de 10lei) şi s-au plimbat ceva prin ţară,la Timişoara şi la Institutul deArhitectură Ion Mincu dinBucureşti, unde au putut fiadmirate într-un format mai multdecât generos. Eu l-am însoţit pe Ion Barbu doarla expoziţia din Timişoara, şiMuzeul de Artă de aici (sauPalatul Baroc, aşa cum îl ştiutimişorenii) a oferit spaţiul perfectpentru a pune în valoare lucrărilecărate, nu fără dificultăţi, tocmaide la Petrila. I-am revăzut cu ocazia asta pe Ilie

Stepan şi pe Nucu Pandrea, care au asigurat„coloana sonoră” a întâlnirii, şi am

avut onoarea să-lcunosc pe Marcel Tolcea, care conducemuzeul şi care a constatat la vernisaj căexpoziţia lui Ion Barbu e o metaforă amuzeului. „Există o discrepanţă enormăîntre acest superb palat baroc şi realitateadin jurul lui. E ca şi distanţa care zace întablourile închipuite, în desenele, în

lucrările de pe pereţii caselor şi realitateaînconjurătoare. Nu vreau să văd în asta unsemn al fatalităţii, ci să cred că întâlnireanoastră prefaţează exact relaţia pe careorice artist o are cu realitatea din jurul lui,de o imensă tandreţe. Cred că umorul luiIon Barbu este cu totul special, care are înel o tandreţe şi o gingăşie pe care nu lerecunoşti decât atunci când îţi dai seama căel e un Robinson din Petrila, de pe o insulăîn care totdeauna este vineri, şi nu facealtceva decât să fie exact aceeaşi închipuirevirtuală pe care ne-a adus-o la Timişoara. Îimulţumesc lui Ion pentru asta din inimă,din creier şi din ochi”, spunea MarcelTolcea după vernisajul de acum şase ani.Până şi el a căzut în capcana întinsă de

artist şi a crezut că aşa aratăColonia din Petrila. „Invidia mea seîndrepta spre proprietarii caselor,care au acceptat să li se punăaceste desene pe care probabil cănu le înţeleg pe case, însă aceastăcoborâre a artei în stradă eposibilă - dacă nu într-un loc caPetrila, aici la Timişoara ar fidestul loc pentru a picta faţade”,mai spunea directorul Muzeuluide Artă din Timişoara.Una peste alta, ceea ce veţivedea în reportajul din aceastăseară e un fel de Petrilă dintr-ununivers paralel, care chiar arputea exista într-o lume

preocupată şi de altceva decât denecazurile zilnice. Eu unul stau la bloc, darpoate-l conving pe tata să pună faţada caseila bătaie, ca să trecem din realitateavirtuală în concret. Până acum, singurelecase care privesc altfel Petrila sunt cea a luiSîrbu şi, evident, a lui Ion Barbu. La care,aşa cum am aflat, încă mai e de lucru…

Ilie PINTEA

CMYK

7PERSONAJ DE REPORTAJZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012

www.zvj.ro

Ion Barbu, Marcel Tolcea şi Colonia Râsa-Plânsa

Ioan Temneanu, vicepreşedinteleSindicatului Muntele şi preşedinteledepartamentului sindical al EM Petrila,este o persoană controversată în lumeaminieră. Unii spun că Ioan Temneanueste un lider de sindicat bun, care seimplică mult în sfera activităţilorsindicale. Alţii, din contră, că şidumnealui este vinovat pentru situaţiadezastroasă la care a ajuns EM Petrila.Nu ştim care o fi adevărul despre IoanTemneanu, poate că e ca de obicei lamijloc, dar ştim că la emisiunea Verde-nFaţă de la Kapital TV Petroşani, liderulpetrilean a luat în piept câteva subiectegrele. Printre care şi discuţia despre„Cine sunt principalii vinovaţi de faptulcă mineritul Văii Jiului e în regrestotal?”, Temneanu a comparat situaţiiletotal diferite ale celor două bazineminiere: Valea Jiului şi Oltenia.Ioan Temneanu explică cele „treimomente de aur” pe care CNH-ul şisindicatele le-au pierdut după 1990.Păcat că nu dă şi nume…

Primul pas pierdut sau lipsa deminte limpede: retehnologizareaminelor printr-un program alBăncii Mondiale„Cei din Gorj au reuşit să facă, înmomentele pe care noi, CNH, le-am ratat,tot ce trebuie pentru salvarea minelor,reuşind să smulgă cât mai mult. Noi n-amreuşit aici să accesăm nimic din favorurilepe care ni le-a oferit viaţa României după1990 încoace. De exemplu, au reuşit să-şiretehnologizeze unităţile bazinului minieral Gorjului, pe un program de la BancaMondială, program pe care noi, în anii

1995-1996 l-am refuzat! Dinspre parteasindicală a fost un refuz total şi sloganul şilozinca că noi nu ne vindem minele aufăcut ca reprezentanţii Băncii Mondiale săplece. Fiind curtaţi apoi de vecinii noştri depeste munte, cei de la Banca Mondială şi-au modificat programul de finanţare(pentru că acest program era pentruactivitate de subteran, nu de suprafaţă) şiau intrat cu acesta în Gorj. Astfel, cei de laminele din Gorj au primit banii necesaripentru toată structura de exploatare acărbunelui din carieră. A fost un momentpe care l-am ratat, deşi l-am avut în curte”.

Al doilea pas pierdut sau… veşnicaLambada, ca să nu se piardăputerea în CNH: întârzierea voită astartului pentruComplexulEnergetic!„Al doilea momenteste formarea celortrei ComplexeEnergetice dinOltenia, în perioada2002-2003, iarăşi unmoment ratat! Deatunci se discutădespre mineritul dinValea Jiului curat, cuun ComplexEnergeticHunedoara.Ministrulatunci, asta ştiu pentru că am participat ladiscuţii, ca şi alţi colegi ai mei, era DanIoan Popescu, premier era Adrian Năstase.Atunci partea sindicală din Oltenia a avutdiscuţii, negocieri şi dispute în formareacelor trei Complexe Energetice, iar noi am

spus prin conducerea de sindicat şi a CNHcă nu este bine să facem acest ComplexEnergetic pentru că nu putem să-lconducem noi! Vă daţi seama ce şi cumgândeau conducătorii de-atunci? Eu văspun că nu am nici un motiv să exagerez şisă mint, pentru că discuţiile astea pot fiprobate încă de către fostul ministru, Dan

Ioan Popescu. Dumnealui, ministrul DanIoan Popescu, care a avut o stimă şi oconsideraţie pentru activitatea noastră dinValea Jiului, ne spunea atunci: Copii,greşiţi că nu acceptaţi să formaţi şi voi unComplex Energetic. Acesta este viitorul, unComplex Energetic Hunedoara care săcuprindă cele două termocentrale şiunităţile miniere din Valea Jiului.Conducerea sindicatului şi a CNH-ului nuşi nu! Am ratat şi momentul acesta…”.

Al treilea pas pierdut, sau mai binezis, somn uşor: neîncadrarea încele 3 zile pentru întocmireadocumentaţiei de ştergere adatoriilor!„Bun. Vine momentul 1 ianuarie 2007,când România intră în UE. Până la acestmoment, nu am reuşit pe o Ordonanţă deUrgenţă a Guvernului României sădepunem documentaţie pentru a ne ştergedatoriile! Cei din Gorj şi alte unităţi dinalte ramuri au reuşit. Noi, nu! A fost operioadă scurtă, e drept, de trei zile, îndecembrie 2006, când noi nu am reuşit săne încadrăm, să facem lucrul acesta! Nucomentez dacă se putea face sau nu ceva întrei zile, dar noi am avut această şansă şiam scăpat-o. Astfel am rămas cu datoriile,iar după intrarea în UE a fost greu să semai poată şterge aceste datorii, plus că eles-au tot amplificat, inclusiv penalizările. Iarcolegii din Oltenia au ştiut să profite dinplin, au reuşit să discute astfel, să seimplice mai mult şi mai rapid, făcând astfelceva pentru zonă. Despre aceste Complexe

Energetice, Oltenia şi Hunedoara s-adiscutat în acelaşi timp, iar demarareaînfiinţării celor două entităţi a fost înacelaşi timp. Cei din Oltenia funcţioneazădin luna mai, acum fiind într-un plin procesde armonizare al facilităţilor dincontractele colective de muncă,combinându-se partea minieră cu cea de

termocentrale şi aşa mai departe,facilităţile apărând pentru că eilucrează acum pe profit. Noi suntem înfaza în care abia am luat naştere, pehârtie, prin fuziunea celor douătermocentrale, spunându-se că s-aînfiinţat Complexul EnergeticHunedoara. Probabil la începutulanului viitor se va absorbi grupul viabildin cadru CNH şi se va forma aceaentitate energetică de care se totvorbeşte. Suntem faţă de Gorj în urmăcu un an, un an şi ceva, şi în ceea cepriveşte acest Complex Energetic. Latoate acestea se adaugă şi chestiunilegenerale, din ultimii 23 de ani, faptul

că am fost mereu cu preţul cărbunelui subpreţul pieţei, ca să nu-i supărăm pe ceicărora le furnizăm cărbunele, o altă temăde discuţie, ca şi situaţia creată de firmelecăpuşă şi multe altele. Dar cele trei greşelide care v-am vorbit sunt cele mai grave şidacă se acţiona se putea salva tot, inclusivaceste mine de care se vorbeşte azi că suntneviabile.

Politicienii din Vale, la fel devinovaţi, că au intervenit însistem, distrugând, nu ajutând!„Mai trebuie să spun şi un ultim aspect carene-a făcut să ajungem aici, unul tot general:politicul din Valea Jiului nu reuşeşte să sestăpânească şi mereu a avut şi are oimplicare în problemele sindicale, înproblemele administrative, cu multexagerată faţă de ceea ce se întâmplă în altezone din ţară. Peste tot se implică politicul,dar până la o limită, iar când o face, o facesă pună umărul, nu să dezbine. Politicul astricat în CNH multe dintre relaţiile careerau la început în anii 90, între sindicate şiadministraţie. Eram până n-a intervenitpoliticul, cum să zic, mai împreună, maiapropiaţi, cu idei bune pentru minerit.Lucrurile alea s-au deteriorat, pentru cămăsurile comuniste, vechi, politicienii VăiiJiului le-au aplicat doar pentru a-şi rezolvaproblemele. Când ai de discutat cu o ligă asindicatelor, puternică, unită, este greu săfaci faţă. Dar dacă îi împrăştii, cum s-aprocedat, e mai uşor, Dezbină şi condu (!),ăsta este sloganul!”.

A consemnat Corneliu BRAN

8 SINDICAT Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012

www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Ioan Temneanu, vicepreşedintele Sindicatului Muntele,

Spune ce a distrus mineritul Văii. Nu şi cine…

Aşa cum s-a anunţat şi înziarul nostru, s-a finalizat re-abilitarea Centrului civic laPetroşani. Ieri, echipa demanagement, primarulTiberiu Iacob-Ridzi şi con-

silierii locali aufost prezenţi laprimărie pentru aprezenta public ce-a de-a treiamare realizare aadministraţiei lo-cale din Petroşani.

Ne amintim cu toţii cumarăta centrul Petroşaniuluinu mai târziu de anul tre-cut, sau în urmă cu doi ani.Cuplul de aur care a scosPetroşaniul la lumină senumeşte Monica şi TiberiuIacob-Ridzi. Deputatul şiprimarul au lucrat idealpentru a transforma mu-nicipiul acesta, iar rezul-tatele se văd pe deplin.Primul dintre ei a convinsguvernanţii că Petroşaniulare nevoie de o schimbarepentru a ieşi la lumină desub funingine, iar celălalt alucrat pe plan local. Au dus

la capăt trei mari proiecte: reabilitareastrăzilor din Aeroport, reabilitarea străzilordin centru şi reabilitarea pasajului pietonaldin centru. Aceste trei proiecte sunt celedin oraş, să nu mai vorbim de cel dinParâng, în complectarea căruia s-au realizattoate aceste schimbări la Petroşani.„Pot să spun, cu mâna pe inimă, fără a facevreo exagerare, că centrul arată foarte bine,mai bine decât alte pasaje pietonale dincentrul altor oraşe în care am fost. Totul cuajutorul şi prin munca susţinută a echipeicare a lucrat la acest proiect, compartimen-tul economic, de investiţii, SPADPP, profe-sioniştii care ne-au adus şi ne vor maiaduce proiecte în continuare. Să nu uitămconsilierii locali care au aprobat acesteproiecte, vorbesc de cei din mandatul2008-2012, dar şi de cei de acum, cu caresperăm să lucrăm bine în continuare. Amînceput în 2007,cu planul integratde dezvoltare, de-spre care unii,când l-au văzut,au spus că scriempoveşti acolo şică aceste proiectenu vor deveniniciodată reali-tate. Iată că amdemonstrat con-trariul. Am încer-cat ca acestproiect să-lducem la bunsfârşit fără a dera nja prea tareconfortul locuito-rilor şi al comer-cianţilor dincentru şi în acestsens am colabo-rat bine cuechipa de munci-tori din teren”, adeclarat primarulTiberiu Iacob-Ridzi.Managerul deproiect a fost laînceput con-silierul ClaudiuCornea, apoisarcina a revenitşefului SPADPP,

Lucian Dragomir. Mobilierul nu a fostcuprins în proiect, nu pentru că a fost uitat.Din contră, consilierii locali au insistatasupra lui, dar nu a fost acceptat în acestproiect. Aşadar, jucăriile de la locul dejoacă, băncile, coşurile de gunoi au fostachiziţionate din bani publici, unele au fostamenajate deja, restul urmează a fi am-plasate. Lucrarea are o garanţie de 5 ani. Finanţarea totală a proiectului în valoare de17.277.091,50 lei a venit din trei surse:fonduri nerambursabile de la Uniunea Eu-ropeană prin Regio, POR, axa prioritară 1-Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor,poli urbani de creştere-, GuvernulRomâniei şi Primăria municipiuluiPetroşani. Durata de implementare de 23de luni a fost puţin depăşită, dar din motiveobiective.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 201210 EDILITARE

www.zvj.ro

În mod oficial,

Reabilitarea parcurilor şi a zonei pietonaledin zona centrală este finalizată

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cuexperienţă, cu domiciliustabil în Lupeni.

Relaţii la telefon:0769.299303

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător alcategoriilor C, E şi atestatele aferente.

Relaţii la telefon0769.299300

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce încasele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:

Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439

Laborator: 0733.960320, int. 315Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând Ford Mondeo combi,2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186

Vând rulotă turistică, două dor-mitoare, baie, aragaz, dresing,foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere centralizată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus Titanium, 1.6TDCI 109 cp cu toate dotările,anul 2008. Preţ 6700 euro.

Telefon +393279193894

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8benzină, airbag, radio cass origi-nal, închidere centralizată, starefoarte bună, un singur proprietarde nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316

Vând apartament 2 camere, blocF7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei,Vulcan. Telefon 0737.580343

Vând teren zona Rusu, electrici-tate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp.Telefon 0722.138186

Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.

Telefon: 0726.046735

Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., acces auto)+ 600 mp teren, zona PeşteraBolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.

Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere înLupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 43.000 euro.

Rel. la tel. 0724.571408

Angajăm sudori, lăcătuşi şi instalatori cu experienţă, pentru muncă în

GGEERRMMAANNIIAA..IInnffoorrmmaaţţ ii ii şş ii CCVV--uurr ii llaa

tel. 0254-712123, 0726100767, e-mail: office@intercominstal.ro

Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

ÎNCHIRIEREOfer spre închiriere gar-sonieră în Bucureşti, complet mobi-lată şi utilată. Vezihttp://www.tocmai.ro/bucuresti-garsoniera-33-mp-bd-timisoara-plaza-roma-nia-6394239.htmlTelefon 0724. 020975,Preţ: 220 euro

CURSURI DE DANS SPORTIV!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şiadulţi!Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind laacelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara!Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi.Poţi participa la spectacole, concursuri!Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”!Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”)Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor)Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

Firmă de distribuţiecare are în portofoliumărci naţionale, angajează pentrupunctul de lucru dinPetroşani – Valea Jiului:- agent de vânzăre cu experienţă CV-urile se vor trimitepe adresa de e-mailskialpintour@gmail.com sau la numărul defax 0354.109251 pânăla data de 04.10.2012Cei consideraţi elegi-bili vor fi contactaţi.

Vila Alpin din staţiuneaStraja Lupeni angajează:-cameriste-ospătari-ajutor bucătariPentru sezonul deiarnă 2012-2013. Relaţii la nr. de tel:0723.596059 - DUMITRAŞCU MIHAIŢĂ

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Dimineaţa s-ar putea să fiţi maiîncordat, din cauza problemelorde serviciu. Spre seară, situaţia

revine la normal iar relaţiile partene-riale nu au de suferit.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Dimineaţa sunteţi puţin confuz,ceea ce ar putea să vă afectezeatât relaţiile sociale, cât şi cele sen-

timentale. După-amiaza, relaţiile cupersoana iubită merg excelent.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

S-ar putea să aveţi o zi ten-sionată din cauza divergenţelorcu partenerul de viaţă. Ar fi binesă vă puneţi ordine în idei.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dimineaţa, sunteţi confuz şiriscaţi să aveţi probleme atât peplan social, cât şi financiar. Re-

laţiile sentimentale merg bine,ceea ce vă menţine moralul ridicat.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

S-ar putea să fiţi mult mai sensibilşi să nu vă simţiţi în formă. Evitaţi lu-area unor decizii importante sausemnarea unor documente oficiale.

Ar fi bine să nu vă faceţi planuri de vi-itor. Evitaţi discuţiile în contradictoriu!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Survin numeroase schimbăride program. S-ar putea să aveţide făcut câteva drumuri scurte în

interes de serviciu. Păstraţi-văcalmul, nu tensioţi relaţiile sentimentale!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu vă simţiţi în deplinateaforţelor fizice şi intelectuale, deunde şi starea de nervozitate încare vă aflaţi. Înarmaţi-vă cu rab-

dare şi controlaţi-vă impulsivitatea!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu este o zi bună pentru călă-torii şi nici pentru afaceri. Relaţiilesentimentale sunt bune. Nu evitaţicomunicarea cu cei din jur!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dimineaţa sunteţi plin de ene -rgie şi idei. Puteţi avea succesplan social. Evitaţi discuţiile în

contradictoriu cu o femeie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Este posibil să fiţi irascibil şi indispus. Cu toată dorinţa de a fi convingător, e posibil să

întâmpinaţi neîncrederea colegilor.Acasă vă bucuraţi de armonie şi bunăînţelegere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aveţi tendinţa să vă lăsaţidominat de sentimente şi să de-veniţi melancolic. Prin urmare,

nici nu sunteţi fi prea comunicativ.Este posibil să fiţi nervos pentru că vă

simţiţi neglijat.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Sunteţi stresat de ritmul intensde muncă. Deveniţi irascibil şiaveţi tendinţa să vă certaţi chiarşi cu cei dragi. Ascultaţi sfaturile

unei persoane apropiate, de încredere.

HOROSCOPHOROSCOP

Ieri, în cadrul prezentării şi diseminării proiectului de reabilitare a Centrului civic,echipa PSD şi PDL s-a luat puţinla trântă, dar din… vorbe. A de-schis conflictul Ioan Rus, dupăce primarul Tiberiu Iacob-Ridzi aterminat de prezentat detalii despre proiect.

Poate că Ioan Rus s-a ofticat un pic după laudaedilului, care vorbise despre echipa desăvârşităcare a ajutat la realizarea proiectului. Deasemenea, primarul a felicitat fostul Consiliullocal, din care a făcut parte şi Ioan Rus, dar şiactualul Consiliu local, cu care primarul sperăsă poată colabora în viitor. Ioan Rus a luat cuvântul, spunând că face partedin opoziţie şi trebuie să facă opoziţie în modconstructiv. Acesta a apreciat că la acest proiect

au fost implicate şi firme locale, însem-nând un dublu beneficiu pentruPetroşani. Corect şi într-adevăr favora-bil pentru mediul de afaceri din ValeaJiului, având în vedere că firmele lo-cale au demonstrat că pot participa lalicitaţiile publice şi le pot câştiga. Con-silierul Rus a mai menţionat că va aveagrijă, împreună cu echipa, să fie re-spectată garanţia de 5 ani şi în tot acesttimp să nu se scoată bani din bugetullocal pentru reparaţii. Totodată, acestaa menţionat că, totuşi, are de făcut oobiecţie referitor la acest proiect, anume că nusunt asigurate locuri de parcare pentru investi-tori, pentru firmele care au afaceri în centru. Amai menţionat că dumnealui a fost cel care atrasat câteva dintre clauzele contractuluiprivind camerele de supraveghere carefuncţionează acum în centru şi care previn dis-trugerea acestuia. A primit imediat replica de la primar, „din câteştiu eu dumneavoastră nu mai sunteţi în opozi -ţie, sunteţi la putere acum”. Nici Tiberiu Iacob-Ridzi nu a fost mai dulce în exprimare. A adusaminte că Guvernarea USL a avut grijă să lasePetroşaniul fără finanţare. Totodată, atât el, câtşi consilierul Claudiu Cornea au explicat căparcările sunt aceleaşi ca număr, spaţiul estelimitat, iar că în Piaţa Victoriei s-a amenajat unscuar pentru parcare. În mod normal, cei careau de plătit facturi sau rate la bănci, sau de

cumpărat una alta prin oraş, trebuie să parchezemaşina la 100, 200 de metri şi să meargă pe jospână la magazine sau bănci, pentru că, până laurmă, de aceea vorbim de pasaj pietonal. Con-silierul Postolache a luat şi el cuvântul,spunând că dacă primarul are nevoie de ajutorar trebui să ceară. Păi, cât să mai ceară? Că amobosit noi de cât a cerut. D-apoi guvernanţii…

Alina PIPAN

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 31 octombrie 2012

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, DumitruGĂLĂŢAN-JIEŢ, IonHIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEADTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - HunedoaraTel. 0254/545.522 şi 0254/540.931S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

Rus versus Iacob-Ridzi

Tocmai pentru că avea auditoriu, candidatul Rus asărit nepotrivit în ring

Lansate în 2002, premiile literare Naji Naamansunt decernate în Liban în fiecare an autorilor de opereliterare cele mai emancipate din punct de vedere al

conţinutului şi

stilului, şi care vizează reînvierea şi dezvoltareavalorilor umane.

Cu 1.341 concurenţi în competiţie, veniţi dincincizeci şi patru de ţări şi care au scris în douăzeci şitrei de limbi şi dialecte: germană, engleză, arabă(literară şi vorbită în mai multe dialecte), chineză,croată, daneză, spaniolă, euskara, franceză, italiană,kabyle, macedoniană, mongolă, poloneză, română, rusă,sârbă, slovenă şi taiwaneză, a zecea serie a premiilorliterare Naji Naaman (2012) a încununat 44 noi laureaţişi laureate. Printre aceştia, avem bucuria să o regăsim şipe discreta şi valoroasa poetă petrileancă ElisabetaBogăţan.

Amintim că şi Valeriu Butulescu a primit în 2006Premiul de onoare al acestui inedit şi… exotic concurs.Mai la vale reproducem palmaresul din acest an alpremiilor literare Naji Naaman.

Premiul de MeritHalima Malki (Algeria); ‘Imadud-Dine Moussa

(Siria); Al-Makki Al-Hammami (Tunisia); Sa’di Sabbah(Algeria); Shakir Majid Sifo (Irak); Yusuf Kadel (InsulaMaurice) şi Zulikha Al-Akhdhari (Maroc).

Premiul de creativitateAndrzej Majewski (Polonia); Balkis Al-Milhim

(Arabia Saudită); Cécile Oumhani (Franţa); Charline PatriciaEffah (Gabon); Choi Laisheung (Hong Kong); DanCostinaş (România); Elisabeta Bogăţan (România);Franci Ćeć (Slovenia); Gabriel Biţună (România); GrujoLero (Bosnia-şi-Herţegovina); Hamid Aït Slimane (Algeria);Ibrahim Sulayman Nader (Irak); Ilya Guessal (Franţa); IonuţCaragea (Canada/ România); Jean Pierre Fauchoix(Franţa); Joseph Jamous (Liban); Makki Ar-Rabi’i

(Aus t ra l ia / I rak) ;MariaPostu (România); MladenVuković (Croaţia); MilanBeštić (Serbia); Paul Rameau

(Franţa); Pilar Iglesias de la Torre(Spania); Tahar Laknizi (Maroc);Vasil Tolevski (Macedonia);Victoria Milescu (România) etWu Xiaofang (China).

Premiul de onoare(pentru opere complete):

Boris Ostanin (poetmongol); Chan Sirisuwat (poetşi scriitor chinez de origine thai -landeză); Fernando MenéndezGarcía (poet spaniol); GuyVieilfault (poet şi prozatorfrancez); Hsu Chi Cheng (poettaiwanez); Louis Savary (poet şiom de teatru belgian); MikhailKuzmin (poet şi critic rus);

Philippe Jacques Xavier Tancelin (poet francez); SalimAbdali (poet danez de origine irakiană); Wojciech Wiercioch(scriitor şi critic polonez) şi Yacoub Sheeha (poet palestiniancare trăieşte în Statele Unite ale Americii).

Final între… coperţiÎn luna august 2012, laureaţii şi-au văzut textele

tipărite (integral sau parţial) în antologia anuală a premiiloreditată în seria literară gratuită a Fundaţiei Naji Naamanpentru Cultura Gratuită (FCG). Laureaţii au devenit astfelmembri onorifici ai Casei Naaman pentru Cultură.

Marian BOBOC

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianului ZiarulVăii Jiului

� Anul IV � Nr. 110 �� 31 octombrie

2012 � 4 pagini �ISSN 2068 - 3650

În Ţara Cedrilor, anul acesta,

Poeta Elisabeta Bogăţan a fostrăsplătită cu premiul Naji Naamanpentru creativitate

Elisabeta Bogăţan

Cuprins 2, scriitori premiaţi la ediţii anterioare

Diploma pentru Premiul literarde creativitate Naji Naaman.

Antologia premiilor 2012 Naji Naaman.

Cuprins 1, scriitori premiati 2012.

SPECIALIImiercuri, 31 octombrie 2012

Excepţional volumul de eseuri în miniatură„Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat recent dediscretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la edituraclujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”.

Aşa cum sublinia prefaţatorul, nimeni altuldecât prozatorul şi politicianul Varujan Vosganian,cartea este binevenită, deoarece „literatura română i-arămas datoare mării şi Dan Costinaş plăteşte curafinament, partea sa de datorie”.

Într-adevăr, deşi avem de milenii ieşire la mare, n-am reuşit să ne impunem ca un popor al mării. Şi e greu degăsit o explicaţie. Să fie de vină litoralul nostru, redus caîntindere, supralicitat, totuşi, cu superlativul „Marea ceaMare”? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-aufăcut grecii. Ai noştri aduceau mierea, ceara, vinul şi grâulpână la ţărm. Străinii le încărcau şi le duceau mai departe.

Ne-a strunit dorul de necuprins o teamă ancestralăfaţă de ape? Sau am urmat, prudenţi, superbul îndemn al luiShakespeare: „Să nu te-ncrezi nicicând în scânduri ude”.Deşi am declarat marea drept cel mai paşnic şi mai bun vecinal României, n-a fost chiar aşa. Marea noastră nu s-aremarcat prin ospitalitate, nici măcar în antichitate: Era prearece pentru Poseidon şi pentru haremul său de nimfe,comparativ cu apele mitologice ale Eladei. Nu avea golfuripentru adăpostit corăbii, era „neagră” în cerul gurii, bântuităfiind de furtuni devastatoare. Grecii au osândit-o primii.Poetul Pindar a numit-o Pontos Axeinos (MareaNeospitalieră), poate şi prin faptul că în jurul ei trăia o lumeeminamente barbară. Avea o aură înfricoşătoare. Nuîntâmplător, Prometeu a fost înlănţuit dincolo de BosforulCimerian, undeva în Caucaz, pe un vârf înzăpezit, cu vederela mare, frecventat de celebrii vulturi hepatofagi. Ahile afost înmormântat la loc sigur, pe Insula Şerpilor (încăneocupată de prietenii de la Răsărit), aşa că n-a mai fostnevoie de paza unui Sfinx. Iar pentru marele poet Ovidiu,romanii n-au găsit pedeapsă mai aspră decât să-l exileze peviitorul litoral românesc.

Nici istoria modernă nu a schimbat raportul dintreromâni şi mare. Mioritici prin definiţie, ai noştri au fost maipreocupaţi de zootehnia patriarhală decât de navigaţie saupescuit. Oaia, calul şi măgarul ni s-au părut investiţii maisigure decât barca şi delfinul. Nu e de mirare că nici Vascoda Gama, nici Columb şi nici Magellan nu şi-au ridicatpânzele de pe coasta dobrogeană.

Comuniştii au investit ceva bani în şantiere navale.Ţara a devenit chiar exportatoare de vapoare; aveam la unmoment dat flotă comercială, flotă de pescuit oceanic. Flotecare ulterior şi-au pierdut flotabilitatea. Au fost declarate„mormane de fiare vechi” de către un distins revoluţionar înpulover, fiind practic sabordate în furnalele străinătăţii,printr-un amplu proces de jefuire metodică, alintat cutermenul academic de restructurare.

Neavând, din start, stofă de navigatori, n-amdobândit nici tradiţie. Eroii noştri naţionali, Păcală, Tândală,Bulă sau Tilică recurg foarte rar la ambarcaţiuni, aşa că egreu de imaginat un Ulise geto-dac, get-beget, altul decâtRadu Mazăre. Pentru români, marea are înainte de toatevalenţe balneo-climaterice, locul unde poţi să te bronzezi,să-ţi mai treci o aventură sentimentală în C.V., la capătulunui concediu pe cinste.

Relativa noastră indiferenţă faţă de mare transparedureros şi în literatură. Camoes evocă admirabil marea înLusiada, epopeea naţională a portughezilor. În epopeeanoastră (naţională), eminamente terestră, Ion Budai Deleanu,cântă „toate câte făcu ţigănimea/ când Vlad Vodă îi deteslobozenie ”. De gustibus…

Am toată stima pentru poetul din Cigmău, care adat prima operă valoroasă, de amploare, a literaturii noastre.Dar cine a investit „Ţiganiada” („Romiada”, dacă trebuie săne pliem pe noile reglementări UE…) cu titlul de „epopeenaţională a românilor” n-a făcut decât să adâncească

paralelismul nefericit „român-rom”, care bântuieazi şi în Occident, şi în Orient.

Zbuciumul valurilor şi imensitateacopleşitoare a apelor se resimt, dramatic, înversurile lui Eminescu care, în plină forţăcreatoare, vede pentru prima oară „sute decatarge” în 1981, la Constanţa. Sensibilitateapoetului e puternic marcată de acest contact. El îitrimite Veronicăi Micle o scrisoare, încheiată cuun viguros paradox: „Privirea mării linişteşte maiales sufletele furtunoase”. Doi ani mai târziu,înainte de a se cufunda în tenebre, poetul scria:„Mai am un singur dor:/ În liniştea serii/Să mălăsaţi să mor/ La marginea mării“

Şi alte nume mari ale literaturii noastreau abordat marea, dar, de cele mai multe ori,tangenţial, episodic. Chiar dacă Radu Tudoranpropune o mare pentru copii şi tineret în romanulsău „Toate pânzele sus”, iar Alexandru Mitrusemnează excelenta carte „Basmele mării” totuşi,literatura noastră maritimă e subţire, nepermis desăracă pentru o ţară cu un litoral de 245 kmlungime, care mai e şi condusă de un fost marinar.

Cu atât mai valoros şi temerar estedemersul lui Dan Costinaş. Scriitorul s-a născut şia copilărit sub zodia muntelui (la Petroşani).Amănuntul acesta are importanţa lui. Un elementnou în mediul natural al omului devine repededominant. Fără îndoială, marea, descoperitărelativ târziu, îl fascinează pe autor. Şi nu o mare anume(Neagră, Galbenă, Albă sau Roşie - există mări de toateculorile), nu a noastră sau a altora, ci o mare abstractă, ununivers lichid, de necuprins. Chiar dacă punctul de plecareal cărţii îl constituie coasta iberică, autorul tinde să evoce omare conceptuală, generalizată până la refuz, deposedată depovara oricărei identităţii geografice.

Autorul abordează subiectul cu o sfiiciunefeciorelnică. Explicabilă, dacă ne gândim la măreţia temei,la rangul înaintaşilor (Ovidiu, Hugo, Hemingway), la forţa şidimensiunile mării, filtrate prin cristalinul minuscul al unuiom. El se teme că o entitate de asemenea magnitudine nuîncape în paginile unei cărţi. Modest, Dan Costinaş afirmă căsuita de mini-eseuri semnate de domnia sa (unele structurateriguros aforistic), atinge doar consistenţa unei „umbreimuabile”: Umbra mării.

Viaţa riverană are farmecul ei, în pofida monotonieiinduse de freamătul ritmic al valurilor, de ţipetele stridenteale pescăruşilor care spintecă briza sărată a serii. Ţărmul estelinia de separare a două lumi. În faţa ta se întinde marea, untărâm enigmatic, cu zei, comori şi epave ale imemorialeisplendori, acoperite de ape adânci şi întunecate. Un refrenconstant: „aceleaşi 24 de ore”, cu brize regulate, suprimateuneori, pentru scurt timp, de „zbuciumul fatal”, prevestitorde tempestă. Aparent ostilă, marea reprezintă, de fapt, unprieten al omului. I-a dat hrană şi i-a legănat visul avântatpe căi necunoscute. L-a ajutat să evolueze, să crească.Privind în larg, omului i-au scăpărat în minte idei geniale.

Marea ne ajută constant, dar la mânie e aprigă,lovind fără cruţare. Trebuie respectată. Nu întâmplător,vechii eleni se închinau la atâţia zei şi semizei. Marea este şiva rămâne „Stăpâna catargelor”. În oglinda ei se poaterăsfrânge, paşnic, „cerul înstelat”, dar vântul poatetransforma totul în eminescienele „pusietăţi de mişcătoarevaluri”. Pe mare, „îngerii păzitori” au o sarcină infinit maigrea. Marea este „ibovnica dedulcită”, tandră, darimprevizibilă, ca orice femeie.

Sub un nevăzut „ochi magic” se perindă numeroase„năluci” şi „eresuri”, în care locuiesc „spiritele tuturorvapoarelor dispărute vreodată”.

Dar viaţa la ţărm are pulsul ei economic. „Bursa depe chei” pune în valoare peştele adus din larg, după unprocedeu străvechi, care convieţuieşte paşnic cu

modernitatea. Nu Neptun, ci un tânăr electronist este„ocrotitorul luminii” din far. Soţia sa are ceva dinsensibilitatea seducătoare a unei hesperide, dar esteflorăreasă.

Siesta, acest cuvânt care prin muzicalitatea sa îmbiela odihnă, are origini riverane. Explicaţia e simplă. Călduratoridă a amiezii, acompaniată de percuţia monotonăvalurilor, îndeamnă la un somn binemeritat şi binevenit.Cuvântul, dar şi această „dulce terapie” au fost preluate demulte neamuri în cadrul globalizării de neoprit.

Autorul este un poet care se reprimă. Fibra liricădevine pregnantă când pe fundalul imens conturat de cer şimare, el remarcă şi răscumpără de la nişte copii, plătind patruacadele, inelul de aluminiu RYW-337 al unui porumbelcălător. Acesta, venind poate de dincolo de curcubeu, dedincolo de spectrul descompus al luminii albe (ROGVAIV),asemenea unui Philipiddes al văzduhului, cade, dar nuînainte de a atinge ţărmul făgăduinţei. Gândul te duce lapăsările cercetaşi, slobozite de Noe. Să nu uităm căBunăvestirea Vechiului Testament este marcată de unporumbel.

Finalul ciclului ne ridică privirea deasupra linieiorizontului. Este o pledoarie pentru aripi. Omul a învăţatrepede să plutească. Dar mersul pe ape nu l-a mulţumit. Visulsău cel mare a fost zborul. Omul a invidiat păsările,încercând să se ridice spre zei, bătând aerul cu aripi din pene,ceară sau şindrilă. Icar şi Dedal au demonstrat, tragic, pentruprima oară, că numai imaginaţia poate învinge gravitaţia.Aripa, fie ea de vultur sau de Boeing 737 a purtat omenireaîn zborul avântat al devenirii ei.

Autorul încheie cu un aforistic „Reflux temporal”,din care reţinem: „Marea e tulburătoare pentru că nu o putemdomina. De veacuri ea ne stăpâneşte în mod absolut.”Sau:Cu cât e mai adânc abisul, cu atât mai strălucitor estemărgăritarul”

Celelalte confesiuni ale volumului ies uneori dinperimetrul maritim. Autorul, un globe-trotter recunoscut,execută crochiuri miniaturale, inspirate de bogata saexperienţă de călător.

Umbra Mării şi alte confesiuni este fără îndoială oreuşită literară. E asemenea unui strugure copt, căruia brumaîi conferă un certificat irevocabil de maturitate, dar şi unparfum inconfundabil şi un plus de dulceaţă.

Valeriu BUTULESCU

„Umbra mării şi alte confesiuni”,

O admirabilă carte despre mare a unui autornăscut la Petroşani

Ion Hirghiduş este un filozof cu acteîn regulă care scrie, cu egală dăruire, poezie

Poetul - doctor în filosofie cu o teză despre Constantin Noica - este, în viaţa detoate zilele, profesor la Universitatea din Petroşani. În particular, el reuşeşte, spredeosebire de mulţi din colegii săi din Dealul Institutului, să fie o prezenţă constantă înlibrării, atât în raftul destinat lucrărilor de filozofie cât şi în cel destinat poeziei. Cafilosof, s-a legitimat cu cele două cărţi de specialitate ( Introducere în filosofia luiConstantin Noica/ Dacia, 1999 şi Studii şi eseuri filosofice/ Dacia, 2005), iar ca poetcu alte două volume intitulate Femeia lui Dumnezeu (Editura Fundaţiei Alfa, Cluj,2007) şi Ceremonia unei vieţi zilnice (apărută tot la Editura Fundaţiei Alfa, în acest an).

Din prezentarea laconică de pe manşetele ultimului său volum de versuri

am remarcat o apreciere pe care un editor occidental ar fi pus-o, fără îndoială,pe o banderolă care ar fi înconjurat orice carte semnată Ion Hirghiduş. Despre ce estevorba? În anul 2001 a apărut, în englezeşte, o selecţie din poeţii tineri ai momentuluifăcută de un clasic în viaţă. Alegerea lui Sorescu (sau cum ar suna azi maitrendy Sorescu’s Choice/ versions by Martin Mooney edited by John Fairleigh) îlcuprinde şi pe Ion Hirghiduş. Aici am putea face o paranteză extrem de măgulitoarepentru subiectul acestor rânduri: dacă G. Călinescu l-a descoperit entuziast pe MarinSorescu la începuturile sale, Ion Hirghiduş ar trebui să fie la fel de măgulit că a fostselectat într-o antologie asumată de Marin Sorescu, într-o perioadă când el încă nu adebutat în volum. Ion Hirghiduş se revendică din gruparea faimoasei reviste Echinox,unde a fost redactor pe perioada studenţiei sale clujene.

Ultimul său volum de versuri se intitulează,aşa cum v-am anunţat, deja, mai sus,

Ceremonia unei vieţi zilnice. Faptul că diurnul este pus în relaţie cu o abordare„oficială” înseamnă că acest cotidian are, pentru poet, semnificaţia zilelor foarte rareşi foarte speciale. Volumul e împărţit în două mari capitole Cuvintele dincafea şi Ceremonia unei vieţi zilnice. Dacă am muta cuprinsul volumului în domeniulshowbiz-ului, am putea spune că prima parte a cărţii face figură de vedetă engleză, iarcea de-a doua - de vedetă americană. Afirmăm asta în sensul că primul capitol (careeste substanţial ca număr de pagini şi ca forţă poetică) pregăteşte intrarea în scenă acelui de-al doilea (care se vrea unul esenţial şi concluziv).

În Cuvintele din cafea, poetul se declară, oficial, drept un proprietar de cuvinte

Dacă Dinescu trece, în poezia română, ca un îndreptăţit proprietar de poduri,Hirghiduş se doreşte a fi proprietarul cuvintelor pentru că, potrivit unei observaţiineutre, „cuvintele sunt încă singure/ într-un arbore imaginar/gândurile - cerul -pământul”. Luarea în posesie a acestor cuvinte e îndreptăţită în absenţa altui proprietarde drept. Dacă un proprietar de pod face legături necesare doar pe orizontală, unproprietar de cuvinte intenţionează să facă acelaşi lucru pe o imaginară verticală vegetală.Această verticală este materializată printr-„Un arbore între cer şi pământ/ un zid de frunzeca un gând”.

Ziua are la Hirghiduş un trup uriaş şi din cauză că stelele cerului sunt pitice(Suntem noi şi atât)

Când se deschid, la ceremoniile cotidiene, porţile cetăţii, „literele cad din cuvinte şise împrăştie limba iubirii peste tot”. Ziua la Uricani, unde locuieşte poetul născut la Zorleşti/Gorj, e împărţită între doi cai cosmici, unul alb şi altul negru. Ei se dovedesc extrem defericiţi dar, vai, sunt rătăcitori pe pământ. Unde, se întreabă poetul, „este calul alb fericit cume ziua?” şi „unde este calul negru fericit cum e noaptea?”. Un al treilea cal (coborât şi el dincer pentru că „se cam terminase de mult timp iarba cosmică”) e unul roşu şi e total nefericit.Nefericirea lui pustieşte, la rândul său, şi pe cel care îl încalecă temporar. Cal şi călăreţ seîntreabă, mereu, care e motivul solitudinii lor. Absenţa cailor, alb şi negru, aduce poetuluinostalgia calului de lemn încălecat în copilărie „care nu păştea ci doar mă privea într-unanume fel”. Copilăria pierdută e privită cu o maximă tandreţe pentru că „este calul meusubtil de sub şa/ un cal troian care mi-a cucerit inima”.

Deşi este, prin naştere, un om al sudului, poetulse declară hotărât „un om din nord”

cu privirea pierdută-n zăpezi/ pe unde aleargă uneori caii absenţi”. Prezenţa calului, unanimal perfect (de aceea e atât de greu a-l surprinde cu liniile unui creion leneş) e în acord subtilcu titlul volumului. Coperta, realizată de Ioana-Delia Hirghiduşi, vede ceremonia unei vieţi

zilnice în compania unei cafele negre şi a unui stilou care după ce a executat somptuoase caligrafiilasă şi o (inevitabilă) pată de cerneală.

Dacă prima parte a volumului are parte de titluri semnificative şi generoase

(E frig la tine-n pleoape, Sunetul în cădere liberă, Sămânţa pădurilor roşii, Crini săfie profeţiţi o mare de nuferi, Bătălia roşie a cireşelor de mai etc.), demne de un adevăratproprietar al cuvintelor, al doilea ciclu - care dă şi titlul volumului - marchează poeziile doarprin sobre cifre arabe. Relaţia între bărbat şi femeie e văzută ca o stare de levitaţie în carecei doi plutesc ca şi cum nu ar fi. „Noi suntem inima din pumnal” e concluzia rece şidefinitivă a vieţii petrecute sub semnul sângelui roşu. E o culoare care revine obsesiv şi emotivată, se pare, de ceremonia unei vieţi zilnice care nu se încheie asemenea apei. Acesttip de iubire se urcă în cer şi „taie râuri divine în lumea spre care tânjim”.

Într-un ultim poem suntem anunţaţi solemn că „ceremonia nu se încheie aici”

Urmează, desigur, un alt timp „al cernelii/ pe care tipografii îl pun să înainteze/ prinfilele cărţii”. E soarta cărţilor care, asemenea femeii din poemele lui Hirghiduş, sunt mai tari„decât esenţa lemnului de mirt”. În ciuda acestei tării de esenţă foarte veche, femeia pluteştepeste lumea vegetală („nu te simt ierburile când le calci”) şi nu tulbură atmosfera drumuluipe care urmează să-l parcurgă („nu se cutremură vântul răsucit pe poteci”). Aceste întâmplărimagice sunt de natură a face extrem de discretă prezenţa bărbatului („minunate sunt zilelede catifea ale visului/ în care mă strecor pentru a te vedea/ ascunsă în urmele pădurii”). Darnu şi a poetului hărăzit care e Ion Hirghiduş...

Mihai BARBU

SPECIAL IIImiercuri, 31 octombrie 2012

Ceremonia unei vieţi zilnice ne dovedeşte că

Sărbătorile vin de la zei şi, uneori,chiar... de la poeţi

SPECIALIVmiercuri, 31 octombrie 2012

În perioada 8-12 septembrie 2012, o echipă de profesori aiColegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani, s-adeplasat în Turcia, pentru prima întâlnire de proiectComenius: „New Ways of Living”. Echipa a fost condusăde coordonatorii proiectului prof. Atena Vladuceanu şiMihaela Manolea, şi însoţite de prof. Gabriela Rus şi prof.Mariana Boboc. Din echipa de proiect mai fac parte AnaMaria Cercel şi Alina Şarpe.

Proiectul îşi propuneo trecere în revistă a ceea ce înseamnă să ne trăim viaţa într-olume influenţată de globalizare, fiecare cu identitatea sa, fiecareeuropean. Ideea principală a proiectului constă în pregătirea noii generaţiipentru adaptarea la noua viaţă sofisticată, supertehnologizată,dar încercând să li se insufle elevilor dorinţa de a se bucura şide alte lucruri, mărunte, dar totuşi importante.Obiectivele proiectului sunt de a identifica diferenţele culturalede-a lungul Europei, moştenirea culturală, digitalizareacivilizaţiei, noi stiluri de viaţă.În acest proiect sunt implicate şcoli din 6 ţări: VYŠŠÍODBORNÁ ŠKOLA OBALOVĔ TECHNIKY A STŘEDNIŠKOLA, ŠTĔTI - (Cehia); PŎLVA ŰHISGŰMNAASIUM(Estonia); CAMBIUM COLLEGE - (Olanda); ZESPŐLSZKŐL SPOŁECZNYCH NR. 1 (Polonia); COLEGIULTEHNIC „DIMITRIE LEONIDA” Petroşani - România;KịPA 10. YIL ANADOLU LịSESị (Turcia).

Scopul întâlniriia fost stabilirea acţiunilor următoare şi contactul întreprofesorii implicaţi din fiecare ţară. Rezultatele finale aleimplicării elevilor vor fi bazate pe conştientizareaimportanţei cunoaşterii şi promovarea tradiţiilor;diversitatea culturală şi lingvistică din Europa;combaterea rasismului, prejudecăţilor şi xenofobiei;promovarea egalităţii între sexe, contribuţia lacombaterea altor forme de discriminare bazate pe sex,rasial sau origine etnică, religie, vârstă, dizabilităţi sauorientare sexuală.

La IzmirVizita în Turcia s-a desfăşurat în oraşul Izmir, al treilea camărime din această ţară, şi a debutat cu primireadelegaţiilor din cele şase ţări de către conducerea liceuluişi oficialităţile oraşului, primarul şi guvernatoruldistrictului Gaziemir, care au fost foarte ospitaliere, şicare, conform tradiţiei, ne-au tratat cu… ceai şi cafea turcească.

Primarul ne-a pus la dispoziţie, pe toată durata şederiiîn Izmir, unul dintre autocarele primăriei cu care am efectuatvizitele pentru cunoaşterea oraşului şi împrejurimilor acestuia.

Şedinţele de lucru, destinate stabilirii produselor finalece urmează a fi realizate de toţi partenerii de proiect, s-auderulat zilnic la Kịpa 10. Yil Anadolu Lịsesị, un liceu

vocaţional foarte bine dotat prin programguvernamental cu tehnologie ultramodernă şi undeelevii ne-au prezentat un moment artistic cudansuri şi muzică tradiţionale.

Fascinaţia Fecioarei MariaAu urmat excursiile, în care ne-am împrietenit cuţara gazdă. Centrul oraşului Izmir este consideratăPiaţa Konak - Konak Meydani şi Turnul cu ceas,care se află la capătul de sud al BulevarduluiKordon şi care are vedere spre Golful Izmir.Turnul cu ceas a fost construit în stil otoman-maur,are înălţimea de 24 m şi a fost dăruit oraşului desultanul Abdülhamid în 1901. În partea de nord apieţei se află clădirea Primăriei - Belediye, iar înpartea de sud se află Centrul Cultural alUniversităţii Egee, un complex de clădiri cu oarhitectură neobişnuită.Următoarele obiective vizate au fost legate deoraşul Efes. Vizitarea Casei Fecioarei Maria a fost una din celemai impresionante excursii din sejurul nostru în Efes. Drumulspre acest loc sfânt începe înainte de intrarea în oraşul antic.Îndată ce începe urcuşul, întâlnim statuia Sf. Fecioare Maria,cu braţele deschise, aşteptând creştinii să vină la ea, stând cu

faţa spre oraşul Efes de odinioară. Mai departe, drumulşerpuieşte printre culmi stâncoase şi păduri de măslini, până laCasa Fecioarei Maria, un parc natural şi cultural, situat într-unloc de o rară frumuseţe. Pare surprinzător că în această ţară musulmană, cu legile eidiferite de ale noastre, există acest loc sfânt. Însă acesta estebine îngrijit şi întreţinut, turcii având un respect profund, fiindmândri de existenţa acestor locuri de puternică respiraţie

religioasă. Tot aici am văzut şi Zidul Dorinţelor,încărcat cu bileţele, cu rugăciuni adresate Sf.Fecioare. Biletele, în toate limbile pământului suntprinse aici în lanţ, de cuie, de ţevi, de tot ce găseşteomul de care să poată fi atârnat ceva.

Poveştile se citesc în ruineOraşul antic Efes (Ephesus) este o surprizădeosebită pentru oricine vizitează Turcia. Nutrebuie să fii neapărat pasionat de istorie şi nici săştii foarte multe despre arhitectură. Este îndeajunssă fii deschis pentru a te bucura de unul dintre celemai atractive obiective turistice.Din oraşul antic, astăzi au rămas doar ruine, dar sefac eforturi pentru reconstruirea oraşului dealtădată.Ruinele ascund foarte multe poveşti interesantedespre modul de viaţă al celor care au trăit acolo.Site-ul cuprinde foarte multe vestigii importantedin perioada Romană şi Elenistică cum ar fi:

Biblioteca lui Celsus, Odeon, arene de luptă, precum şi ruinebisericeşti din epoca bizantină.

Farmecul satului plăcut, fost… urâtDrumul ne scoate din oraş şi urmăm serpentinele care urcăprintre dealurile acoperite de măslini spre intrarea într-un sat

cu străduţe foarte înguste şi case albe, care se zăreau înfaţă, înconjurate de munţii acoperiţi de verdeaţă. Şirince -satul plăcut, în trecut Sirince - a fost locuit de foştii sclavigreci, care i-au dat denumirea Çirkince (urât), pentru că nudoreau să fie deranjaţi de străini. Însă, când au venit turcii,denumirea a fost schimbată în Şirince (plăcut), pentru areda cu adevărat atmosfera acestui sat tradiţional. E un satfoarte vechi, departe de lumea modernă. Ajunşi aici, avemsentimentul că suntem în altă lume. Se spune că e un satsfânt, cutreierat de Apostolul Ioan şi Maica Domnului,Sirince fiind satul primilor creştini. În zona comercială asatului, peste tot tarabe cu diverse obiecte, cele mai multedintre ele lucrate de mână, şi multe soiuri de vin. Peste tot expoziţie de vinuri, pe rafturi frumos aranjatestau vinuri pentru toate gusturile: alb, roşu, de struguri, decăpşuni, de cireşe, de banane, de dude, de caise, depiersici, de... orice fruct care le trece prin mână! Săteniisunt foarte mândri de producţia lor şi se spune că vinurileproduse de ei nu se vând în afara satului. Frumuseţea satului vine din interior, din privirileoamenilor, din liniştea satului care te face să-l cutreieri

pentru a vedea fiecare colţişor din acest loc diferit, pentru a-ldescoperi.Se spune că localnicii nu-şi vând locuinţele decât între ei, nu leînstrăinează. E o lege nescrisă a locului, care îi ţine pe toţi aici,nelăsându-i parcă să plece.

Arta populară liveO altă destinaţie impresionantă a fost o mică aşezare situată laperiferia oraşului Izmir, unde se confecţionau obiectetradiţionale, la care puteai asista la procesul de fabricaţie. Artapopulară turcească e perpetuată prin aceste mici industrii ceproduc obiecte ceramice din piele, lemn, sticlă sau ţesături.Nelipsitul „ochi” este prezent sub toate formele şi mărimile,fiind considerat un simbol puternic, de protecţie împotrivaforţelor malefice şi cel care îl poartă va fi ferit de gândurile releale duşmanilor.

Din Turcia în OlandaAcestea sunt cele mai importante date despre prima mobilitatedin cadrul proiectului Comenius „New Ways of Living”, în careColegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani este partener,reprezentând România.Următoarea mobilitate se va derula în luna martie, în Olanda,unde se va deplasa şi un grup de elevi, care vor realiza primeleproduse ale proiectului şi vor cunoaşte cultura, tradiţiile şicivilizaţia specifice acestei ţări europene. Vom reveni la timpulrespectiv.

Prof. Mariana BOBOC

În Turcia s-a desfăşurat

Prima mobilitate a Colegiului Tehnic„Dimitrie Leonida” Petroşani