În luna octombrie 2011, mii de elevidin colegiul uninominal 1 (Senat) dinCircumscripția electorală nr. 22 Hune-doara mergeau la școală (în Petrila,Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni șiUricani) cu ghiozdane, manuale șirechizite din banii părinților lor. În2008, pentru a obține cât mai multedin voturile adulților, Cosmin Nicula(candidat pe listele PSD+PC) a promispentru cei mulți, printre altele,„Rechizite gratuite. Asigurarea gratu-ităţii totale pentru rechizite şcolare,manuale şi uniforme pentru toţi eleviiînscrişi în sistemul de învăţământobligatoriu”. Nu s-a ținut de cuvânt,așa cum niciunul din cele zece anga-jamente ale sale pentru Valea Jiuluinu a fost respectat.Tot atunci, în octombrie 2011, sena-torul Vasile-Cosmin Nicula – cu a căruiabsenţă din Parlament s-au obişnuitcolegii săi (a fost prezent doar la51,5% din voturile în plen) – nu păreaprea preocupat de soarta celor dincolegiul uninominal 1. Nicula se afla laDoha, în Qatar, unde participa la ceade-a VII-a sesiune ordinară a Comisieimondiale de etică a ştiinţei şi tehnolo-giei. Nu ştim la ce a folosit treabaasta României, ori locuitorilor Văii Jiu-lui în special, dar ştim sigur că pentrua se bronza precum tractoriştii (pen-tru că „era foarte cald”) numitulVasile-Cosmin Nicula a decontat sumade 10.850,50 lei. Adică mai mult desuta de milioane din cele vechi. Chestionat de către evz.ro cu privirela deplasare, Nicula a declarat că nus-a întors impresionat: "N-am apucatsă văd mare lucru, nu ai ce să vizitezi.Este un oraş în continuă dezvoltare.Era foarte cald. (…) Ei nu au noţiuneade pieton. Toată lumea circulă cumaşina. Nu aveau trotuare". Care maizice că s-a întors din Doha cu "un pa-chet de Marlboro, şi ăla greu găsit".Pfuu, şi noi care credeam că pe Niculaar fi trebuit să îl impresioneze sau nu

lucrările comisiei pentru care a fosttrimis în Qatar şi etica mondială în şti-inţă şi tehnologie.Stresat profund de soarele qatarez,senatorul chiulangiu s-a reîntors înţară. Şi, în luna noiembrie 2011, par-ticipă la votul unui proiect de lege –iniţiat de el alături de mai mulţi sena-tori (inclusiv Cătălin Voicu, proaspătîntors dintr-un sejur de un an şi patruluni de arest preventiv) - pentru modificarea legii educaţiei naţionale însensul ca toți ratații care n-au luatbacul din prima să fie admișiîntr-un an pregătitor la facul -tate. Proiectul pușcăriașuluiVoicu și al chiulangiuluiparvenit Nicula a fost atâtde bun încât a fostrespins de Camera Depu-taților, iar ulterior, lafinele lunii mai 2012, aprimit și mesaj clar cănu va fi susținut deGuvernul (USL al)României. De altfel,stupida inițiativăsemnată de Nicula șiVoicu n-a mai de-venit, vreodată,lege.Între 16 și 21 mai2011, în calitate demembru al Comisieipermanente comune(Camera Deputaților– Senat) pentru relația cu UNESCO,Nicula a topit5.641,40 de lei înFranța, la Paris.Coleg de delegație i-a fost, printre alții,deputatul CiprianLuca de la Arad, împreună cu careNicula a văzut șiQatarul. De unde, înafara de un pachet

de țigări, Nicula susține că n-a venitcu nimic. Nici măcar în cap, din câtese pare. Și nu ne referim la vreopălărie qatareză.Cam cât știe și cât e de preocupatNicula de treaba cu UNESCO? Între-bați-l cu ce a sprijinit sau când a fostultima oară la Cetatea Dacică de laBănița, aflată pe lista patrimoniuluimondial UNESCO din România și vețideduce cât se poate de lesne...La câți bani a aruncat țara asta pe temiri ce, aceste două exemple de banipublici irosiți pe confortul lui Nicula arputea să pară precum o căcărează îngroapa de gunoi de la Petrila. Nicula,pentru că-l doare-n cot, n-a dat uncreion fără gumă unui elev din ValeaJiului (deși a promis de toate pentrutoți), n-a dus un copil în excursiemăcar până la Bănița (că de vizite organizate gratuite la Senat nici nupoate fi vorba) și nici nu știe, suntempreciși, că în general lumea l-a camcitit. Și asta nu e tot. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

CMYK

MIERCURI24 octombrie 2012

Anul VNr. 106812 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:52Apus: 19:15

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,5772 lei1$ = 3,5128 lei1₤ = 5,6224 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Ieri, în jurul orei 13:15, Poliţia municipiului

Petroşani a fost sesizată cu privire la faptul că un

tânăr ce locuia într-o locuinţă socială din locali-

tate s-a sinucis. Gheorghe Litianu este numele

tânărului pe care-l ştie toată strada Cârja, acolo

unde este situată locuinţa socială pe care o

primise de la primărie.

Locuinţa i-a fost repartizată mai ales pentru faptul că avea patru copii minori şi un venitmic. Soţia acestuia avea grijă de copii, dar nu seputea înţelege deloc cu el, pentru că o băteafrecvent. În urmă cu câteva săptămâni şi-a dat nevasta afară din casă, cu copii cu tot, şi s-a mutatcu amanta.Directorul SPADPP, Lucian Dragomir, a intervenit atunci şi l-a ameninţat că-i ia locuinţa, maiales că i-o repartizase doar de dragul copiilor. Înplus, reclamaţiile la adresa lui, din partea vecinilorerau multe. Omul se înhăitase cu tot felul de ciudaţi,care numai bine nu făceau. A primit atunci când s-a

mutat în locuinţa socială inclusiv materiale să şi-orenoveze, dar le-a vândut pentru băutură.Când a auzit că va fi evacuat din locuinţă, şi nu vamai putea locui acolo cu noua concubină, bărbatulşi-a bătut un cui în cap şi s-a dus glonţ la primărie săameninţe şi să ceară, aşa cum era învăţat. A făcutscandal. Mai toţi funcţionarii l-au văzut în timp ceameninţa că-şi mai bate unul, şi îşi plimba cuiul princap, să facă impresie. Ieri, echipa operativă din poliţie a identificat băr-batul şi a sigilat perimetrul în care acesta a fost găsitspânzurat cu o cordelină. Pe stradă veciniipovestesc că era supărat că l-a părăsit soţia şi a ple-cat cu copii la tatăl ei, în Aeroport. Cadavrul bărbat ului a fost depus la morga Spitalului de Ur-genţă din Petroşani în vederea efectuării necropsiei.Din primele verificări nu sunt suspiciuni privindcomiterea vreunei infracţiuni, poliţiştii continuândcercetările în vederea stabilirii cauzelor care l-au de-terminat pe bărbat să recurgă la acest gest.

Alina PIPAN

Luni după amiază, în jurul orei 15:35,

un bărbat de 51 ani, domiciliat în

Canada, a lovit un copil cu maşina.

Bărbatul, în timp ce conducea un autotur ism pe strada Republicii dinPetrila, pe direcţia de mers Petrila-Petroşani, în momentul în care a ajuns latrecerea de pietoni situată în zona imo-bilului cu numărul 66, nu a acordat priori-tate de trecere unei minore de 12 ani, dinPetrila, pe care a accidentat-o grav. Şofer ului i s-a întocmit dosar penal.

Alina PIPAN

Accident grav la Petrila

O fetiţă de12 ani -lovită pe trecerea depietoni

Tot din dragoste... dar pentru cine?

Un tânăr de 28 de ani din Petroşani şi-apus capăt zilelor. Vecinii nu-l plâng deloc

A lipsit patru ani din Vale, dar are...

Tupeu de senator chiulangiuşi parvenit: Nicula - sute demilioane, bani publici, pedeplasări externe

După ce tocmai au fost

recepţionate lucrările

de modernizare a cen-

trului civic, toată

lumea se întreabă când

va fi amplasat şi mo-

bilierul stradal,

deoarece în momentul

de faţă nu există bănci

şi mai ales coşuri de gunoi.

„Nu avem unde să aruncăm ambalajele de la anumite produse sau mu-curile de ţigări, astfel că puţini le ţin în buzunare, să le arunce acasăsau la vreun alt coş de gunoi, de pe stradă, ori la vreun container, learuncă pe jos. Vina este şi a celor care trebuie să se ocupe de asta,puteau pune câteva coşuri de gunoi pe tot perimetrul, care este mare”,ne-a declarat Vasile Iepăr, un pensionar aflat în zonă în momentul încare ne-a văzut că facem poze. Şi aşa este, omul are dreptate, nici uncoş de gunoi deocamdată în Centrul civic. De la primarul Tiberiu Iacob-Ridzi am aflat călucrurile se vor remedia, în sensul că foarte curând vor apărea şi acestea. Mai exact săp-tămâna viitoare. Iar băncile vor fi montate doar la anul, „pentru că este vorba de niştebănci speciale, în ton cu imaginea noului centru civic”, după cum ne-a declarat luni Lu-cian Dragomir. Suntem curioşi să aflăm numele firmei care tărăgănează montarea băn-cilor în Centrul civic al Petroşaniului, văduvind cetăţenii petroşenaiului de plăcerea de aadmira noua lucrare edilitară. Poate ne ajută cineva de pe la primărie…

Corneliu BRAN

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012

www.zvj.ro

În şedinţa de îndată din 16 octombrie,

Consiliul Local al municipiului Vulcan a apro-

bat un proiect de hotărâre care face posibilă

înlocuirea cu termopane a actualelor ferestre

de la Grădiniţa cu Program Prelungit şi Pro-

gram Normal din localitate.

Înlocuirea acestoraface parte din programul iniţiat de ProgramulNaţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) "Îm-bunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriileşi comunităţile cu venituri mici din România",program la care primarul Gheorghe Ile a propussă adere şi municipiul Vulcan.

În calitate de partenerlocal, prima investiţie realizată în Vulcan va fi ceade la grădiniţa de pe strada Vasile Alecsandri (vezifoto). Suma nerambursabilă pentru executarea in-vestiţiei denumite "Înlocuirea ferestrelor de lemn cu

tâmplărie din PVC şi geam termopan la Grădiniţa cuProgram Prelungit şi Program Normal" este de70,22 mii de lei. În plus, a precizat primarul Gheo-rghe Ile, "vom profita de ocazie, ca să izolăm termicpereţii ambelor clădiri ale grădiniţei". Costul acesteidin urmă lucrări va fi suportat din bugetul local.

Gheorghe OLTEANU

Până-n iarnă,

Termopane la grădiniţă

Premierul Victor Ponta anunţa, în urmă cu o

săptămână, că nu vor mai fi bani pentru spitale

începând cu luna noiembrie.

Premierul a dat vina pe fostul Guvern, care nu aprevăzut aceşti bani în buget. Ministerul Sănătăţii aanunţat printr-un comunicat că nu mai există risculca spitalele să rămână fără bani. La sfârşitul luniiseptembrie au fost repartizate Caselor de Asigurăride Sănătate sumele reţinute conform prevederilorlegale aflate în vigoare, asigurându-se prin acteadiţionale, efectuarea serviciilor medicale spitaliceşti, inclusiv pentru luna noiembrie.„Pentru luna decembrie 2012 serviciile medicale seasigură conform prevederilor art.6 din ContractulCadru, plăţile urmând a fi efectuate în ianuarie

2013”, explică şeful CNAS, Doru Bădescu. Buge-tul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănă-tate (FNUASS) va fi suplimentat în vederea plăţiiarieratelor înregistrate la nivelul spitalelor publice.„La finanţare vor avea prioritate unităţile sanitareregionale şi cele din zonele unde se rezolvăcazurile complexe. Sumele finale pentru fiecareunitate se vor stabili cu exactitate după finalizareaprocedurilor de rectificare bugetară”, a declaratRaed Arafat, subsecretar de stat în MS. În prezent,restanţele unităţilor sanitare din subordinea MSreprezintă aproximativ 170 milioane lei, din carecu termen de plata mai vechi de 90 de zile, considerate arierate, sunt în valoare de 79 milioanede lei.

Alina PIPAN

Guvernul PontaMai dă sănătate la popor şi din noiembrie încolo

În Centrul civic al Petroşaniului,

Coşurile de gunoi vorfi montate săptămânaviitoare, băncile - la anul

În fine, vineri, în jurul orelor amiezii,

vom afla cu certitudine răspunsul la în-

trebarea care-i frământă pe destui vulcă-

neni după ce Angela Stoica şi-a dat

demisia din Consiliul Local al

municipi ului Vulcan.

Şi-o fi dat ea, Angela Stoica, demisia din consiliu,numai că aceasta este valabilă doardupă ce, prezentată într-un proiect dehotărâre, ea a fost discutată şi apro-bată într-o şedinţă ordinară a consili-ului local. Or, fără un asemeneaproiect de hotărâre şi fără votul"pentru" al consilierilor locali, vaxdemisie.

Şi, ca să duc problema până la capăt, trebuie să vă mărturisesc că sunt destui aceia careau stat în stand by în aşteptarea unuiastfel de proiect de hotărâre. Fiindcă,dacă acesta nu ar fi fost pus pe or-dinea de zi şedinţei de consiliu dinziua de vineri, 26 octombrie - a fostamânată cu o zi, fiindcă joi e Ziua Armatei -, s-ar fi putut construi fel defel de variante interesante pe tema aceasta.

Nici nu se puneîn discuţie că demisia viceprimăriţei An-gela Stoica să nu fie aprobată de întregulConsiliu local vulcănean. Chestia a fostdeja discutată şi între pesedişi, şi între lib erali, şi între ei laolaltă. Întrebarea căreiacred că sunteţi curioşi să-i aflaţi răspunsuleste următoare: cine va fi de acum încolomâna dreaptă a primarului Gheorghe Ile?

Încă de pe când doarcă se mirosea că Angela Stoica arenumărate zilele de viceprimar au fost dincei care se visau pe funcţia deţinută de ea.Mai mult, cred că, în vis, îşi făceau şi pozeîn biroul acesteia. Primul şi cel mai hotărâtîn a-i lua locul a fost consilierul local Aure-lian Enache. La al cărui nume, ca directoral minei Vulcan, colegii de muncă îiadăuga "Cafeluţă Compresor". Pare-se că

degeaba a încercat el, în ultimele luni, săintre sub pielea lui Ile. Nu i-au fost de aju-tor nici sârguinţa cu care a gravitat, maiabitir ca un satelit sovietic, în jurul pri-marului şi nici gesturile servile şi re-cunoscătoare pe care i le afişa acestuia.Toate visele de mărire în funcţia de vicepri-

mar ale lui Aurelian Enache s-au năruitzilele astea - s-a observat bine şi în de-plasarea la Bucureşti - când s-a auzit cineva fi propus şi cine va fi votat în şedinţa devineri.

Bănuiesc căpe unii dintre dumneavoastră i-a dus gân-dul fie la domnul Petru Hodor, fie la dom-nul Simion Spiridon, decanul de vârstă alconsilierilor locali vulcăneni. Niet. Domnulprofesor Petru Hodor nu va da în veci traiultihnit de la catedră, asezonat destul de binefinanciar cu funcţia de consilier local, pen-tru trămbăleala pe care o cere funcţia de vi-ceprimar. Şi, apoi, cum să fie ditamaiinginerul doctor docent la ordinele pri-marului-inginer Gheorghe Ile? În schimb,mă gândesc că profesorul Simion Spiridonşi-ar fi călcat pe mândria de doctor, numaişi numai, ca să se vadă cum îi stă vicepri-mar. Dar nici dumnealui nu va fi cel care,vineri, va fi extras din joben. Nici con-silierul local Pompiliu Barbu, pe care ex-

vicesa l-ar fi vrut în locul ei, nu a intrat încărţi. Deşi, am impresia, lui Puiuţu i-ar fisurâs ideea.

În mod normal,ţinând seama că, şi la Vulcan, funcţioneazăcoaliţia USL, funcţia de viceprimar ar fi

trebuit să-i revinăunui liberal. Iar nu-mele liberalului aflatde multă vreme pebuzele celor carefăceau supoziţii petema aceasta era celal doamnei AlinaAnamaria Cîrstoiu.Numai că, surpriză,nu dumneaei estenorocoasa. Pare-se,din câte mi-a fost datsă aud, că nici maimarele liberalilorhunedoreni nu s-astrufocat să-i ţinăpartea. Fiindcă, la oadică, putea s-o facă.

Să bată cu pumnul în masă şi să spună cevade genul băi, băieţi, postul e al nostru, alliberalilor, şi i se cuvine fetei ăsteia.

Deci cine-i fericitul?Cel pe care unii s-au grăbit deja să-l felicitepentru norocul care a căzut pe el este con-silierul local PSD Cristian Merişanu. Care,în mandatul trecut, până la trecerea în cora-

bia pesedistă a marinarilor pedelişti dinVulcan ai lui Băsescu, era un înverşunatcritic al primarului. Desemnat, acum douăluni, să fie numit în fruntea unei direcţiijudeţene, omul şi-a băgat ordonanţa de laEnel şi, pentru că numirea în funcţie se în-depărta pe zi ce trece, a rămas şi fără servi-ciu. În atare situaţie, viitoarea alegere şiinstalarea sa în funcţia de viceprimar pot fisocotite, pe lângă salariul sigur de bugetar,şi ca un pas mare făcut de el în ierarhia so-cială a Vulcanului. Rămâne, însă, de văzutce va face Cristi Merişanu cu soţia sa. O vaaduce înapoi la Primăria Vulcan? Fiindcă,se ştie, din cauza insistenţelor lui GheorgheIle a trebuit s-o ia de acolo şi să-i găseascăserviciu în altă parte.

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012 3POLITICĂ

www.zvj.ro

Vineri, la Vulcan

Se va face instalarea noului viceprimar

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 20124 SPORT

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care unnumăr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurileorganizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şiMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu

Telefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

La Deva

Festivalul gimnasticii juvenileCele mai bune gimnaste junioare din ţară se vor în-trece pentru medaliile puse în joc şi pentru opotenţială promovare în loturile naţionale la Cam-pionatul Naţional Individual al Junioarelor, care vaavea loc la finalul săptămânii la Deva.

„Festivalul gimnasticii juvenile” va avea loc pentru al cincilea an consecutiv în

oraşul de sub cetate şi va fi găzduit de Sala Sporturilor. Principalii organizatori

sunt CNS CSŞ „Cetate” Deva şi Federaţia Română de Gimnastică.

Programul competiţiei este următorul: vineri, 26 octombrie: 10.20-12.20 concurs in-

dividual compus junioare III – nivel III; 13.35-14.45 concurs individual compus ju-

nioare III – nivel IV; 16.00-17.20 concurs individual compus junioare II;

18.25-19.25 concurs individual compus junioare I; sâmbătă, 27 octombrie: 10.00-

12.30: finalele pe aparate la toate categoriile. Intrarea publicului este liberă. Vom

reveni cu amănunte.

Universitatea Petroşani a rămasliderul Ligii a IV-a, chiar şi dupădecizia luată de AJF Hune-doara, care a schimbat scorulîntâlnirii dintre CS Ghelari şi „U”Petroşani, 1-2, pe teren, cu 0-3,la „masa verde”.

Asociaţia Judeţeană de Fotbal Hunedoara a schim-bat rezultatul întâlnirii, „studenţii” ieşind învingă-tori, după decizia forului prezidat de profesorulMircea Sîrbu, care a hotărât ca echipa lui IonuţStelescu să câştige cu 3-0, după ce gazdele autrimis în teren un jucător suspendat pentru acel joc.Universitatea Petroşani se află pe primul loc alclasamentului, în spatele ei se află la doar un punctdistanţă Aurul Brad. În altă ordine de idei, memoriul depus de oficialii

grupării feroviare ca urmare a evenimentelor ne-fericite petrecute, week-endul trecut, la Brad, înurma cărora portarul de 17 ani al Simeriei, RăzvanGheaţă, a rămas fără un rinichi, va fi analizat decătre Comisia de Disciplină din cadrul şedinţei demiercuri, 24 octombrie.

Fotbal. Liga a IV-a

AJF Hunedoara a modificat scorultot în favoarea petroşenenilor

Petroşeneni,

Puneţi mâna pe fluier!Comisia Judeţeană a Arbitrilor Hunedoara organizează un concurs de formare a arbitrilor, în perioada 26 octombrie 2012 - 15 februarie 2013.

Toţi cei care doresc să îmbrăţişeze această carieră o pot face

adresându-se comisiei abilitate.

„În ultima vreme tot mai mulţi tineri iau calea arbitrajului, un

lucru bun pentru judeţul nostru, care are nevoie de tinere talente.

În urmă cu un an am avut un număr de 16 cursanţi, care au trecut

cu brio de examenul de arbitraj, ce a avut loc la Hunedoara”, a de-

clarat Ionel Cîrstea, preşedintele subcomisiei locale din Petroşani.

Fotbal. Liga a IV-a

Astăzi la Uricani se joacă fotbalPentru echipa de fotbalMinerul Uricani ziua deastăzi va fi una plinăpentru că „minerii” nuvor avea liber ca alteformaţii.

De la ora 16, Minerul va juca un mecirestant pentru Campionatul Judeţean,cu Zarandul Crişcior. Pentru că celordin Crişcior li s-a defectat autobuzul ladata la care ar fi trebuit să se joacemeciul, partida a fost amânată pentruastăzi. Gazdele nu s-au arătat preaîncântate de decizia AJF Hunedoara.În opinia lor ar fi trebuit să câştige la „masa verde”, dat fiind faptul că cei de la Criscior nu au ajuns la timpla meci, nefiind la prima întâmplare de acest gen.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani îndata de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

Tânărul portar al Simeriei,Răzvan Gheaţă, care la doar17 ani este nevoit să renunţela fotbal, după accidentareagravă suferită acum o săp-tămână, n-a fost uitat decolegii săi.

„Suntem alături de tine, Răzvan” a statscris pe un banner înainte de startul joculuidin campionat cu Dacia Orăştie. Absenţasa s-a simţit din plin în teren, CFR

pierzând, clar, 0-3, două dintre goluri fiindurmare a unor greşeli de portar.„Am jucat bine, ne-am creat multe ocaziişi sunt mulţumit. Ne menţinem acolo sus,dar trebuie să ne pregătim la fel ca pânăacum, pentru că avem un program mai di-ficil în următoarele runde, când vom în-tâlni, printre altele, Metalul Crişcior,

Gloria Geoagiu şi Universitatea Petroşani.Băieţii au înţeles însă că trebuie să punăosul şi să joace aşa cum ştiu ei mai bine,pentru că au numai de câştigat”, a spusantrenorul Orăştiei, Marius Ştefan.

Portarul rămas fără un rinichi

Va renunţa la fotbalFotbalul mareEx-lupeneanul Bălgrădean - titular în derbiul bucureştean

Echipa Dinamo Bucureşti a în-vins,pe teren propriu, cu scorul de2-1 (1-1), formaţia Rapid Bucureşti,într-un meci restanţă din etapa a IV-a a Ligii I, disputat pe ArenaNaţională şi în care "alb-roşii" aurevenit de la 0-1. Golurile învingă-torilor au fost marcate de Alexe, înminutele 45 şi 62 din penalti, întimp ce pentru oaspeţi a înscrisPancu, în minutul 30. Deşi a fostlamentabil la golul marcat dePancu, Cristian Bălgrădean, por-tarul călit de petroşeneanul IlieBotezatu, la Minerul Lupeni, şi-arevenit în repriza a doua.

Înot

Au strălucit în SerbiaÎnotătorii de la CSŞ Hunedoara au fost pe val la ediţia a 20-a a Memorialului „Ante

Lambasa”, cel mai puternic concurs internaţional de nataţie pentru juniori, derulat

anual la Belgrad.

Hunedorenii au cucerit 32 de medalii, clasându-se pe locul şase în ierarhia pe cluburi, iarpatru dintre trofee au fost obţinute de Alexandru Ancuţa, sportiv revenit la club după oabsenţă disciplinară de cinci luni.„Este pentru prima dată când participăm la acest renumit concurs de la Belgrad, iar rezul-tatele sunt peste aşteptări. Sportivii s-au mobilizat foarte bine pentru a răspunde adver-sităţii gazdelor şi au obţinut un număr neaşteptat de medalii. În plus, au avut şi timpifoarte buni, în contextul în care ne aflăm în perioada de acumulare şi încărcare a antrena-mentelor, iar ei sunt relativ obosiţi”, a spus antrenoarea Anca Băjan. Următoarea competiţie la care vor participa înotătorii de la CSS Hunedoara este Campi-onatul Naţional în Bazin Scurt, care va avea loc în perioada 8-11 noiembrie la Hune-doara.

Handbal. Divizia AAu defilat cu „lanterna”

Handbalistele de la CSM Cetate Devaau făcut instrucţie cu ocupanta ultimu-lui loc, Unic Târgu Jiu, câştigând cu 40-15 (22-3), chiar pe terenul adver-sarei, într-un meci contând pentruetapa a VII-a a turului Diviziei A, seriaB. După acest succes facil, Cetate vasusţine cel mai dificil meci al turului,

joi, 25 octombrie, tot în deplasare, cuCSM Slatina (locul 2 cu 13 puncte),principala rivală în lupta pentrurevenirea în Liga Naţională. Încontinuare, Cetate Deva va mai juca cuUniversitatea Timişoara (28 octombrie,acasă), cu U. Piteşti (pe 4 noiembrie îndeplasare), cu CSŞ Caracal (pe 11noiembrie, acasă), cu CS Argeş Piteşti(pe 15 noiembrie, în deplasare) şi cuCS Timişoara, la Deva, în ultima etapăa turului.

În urmă cu mai bine de unan urcam la cabanaGroapa Seacă să facem unreportaj cu onorabilul BujorBogdan, cel care a admin istrat această ca-bană, într-un mod ad-mirabil, în concordanţă cunatura înconjurătoare.

Cabana era precum cele ale pădurarilor,numai piatră şi lemn, rece, cu utilităţi minime. Turiştii veneau ca la casa de va-canţă proprie, pregătiţi cu ce le trebuie,încântaţi de faptul că se pot retrage câtevazile, departe de civilizaţie.De când a fost preluată de omul de afaceriRomi Rîbu, lucrurile s-au schimbat. Ca-bana Groapa Seacă începe să facă paşi im-portanţi în virtutea rigorilor turismuluimodern. Cabana Groapa Seacă a fost ridicată aicipentru muncitorii care lucrau la drumul ceducea spre baraj şi pentru cei care lucrau labaraj. O cabană simplă, fără curent electric,fără canalizare. A fost preluată de BujorBogdan, omul care a transformat-o în ca-bană turistică. Lângă construcţia

in iţială a ridicat o alta, a realizat camerenoi. A iubit aceste locuri şi cabana ca peochii din cap. Cu atâta dragoste vorbeştemereu despre aceste locuri, de parcă ar fifost copiii dumnealui. În ultimii ani, dom-nul Bogdan a obosit să mai întreţinăaceastă cabană, astfel a fost preluată deRomi Rîbu. Omul de afaceri a acceptat provocarea de a

transforma cabana Groapa Seacă.Asta nu înseamnă că intenţia luiRomi Rîbu ar fi aceea de a se re-nunţa la specificul CabaneiGroapa Seacă în peisajul turistic.Din contră, noul administratorface tot posibilul ca această ca-bană să-şi păstreze identitatea,dar să răspundă şi rigorilorturiştilor. Am revenit la Groapa Seacă pen-tru a vedea transformările real izate aici. La prima vederelocurile arată la fel. O cabană de

poveste într-un peisajasemenea. După ce nepunem la masă cu „şeful”,aşa cum îi spun şi angajaţii,aflăm că au avut loc trans-formări importante. „Cândam preluat cabana, am pre-luat-o cu dorinţa de a faceaici turism aşa cum trebuie.Suntem încă în proces detransformare. Este muncămultă. De cele mai multeori nu ajung să-mi vădcopiii decât dormind, pentrucă plec de-acasă dimineaţa

devreme când ei dorm, şi vin seara târziu,la fel, când dorm. Dar este o provocare şiun sacrificiu pe care le fac cu convingere,pentru că îmi doresc tare mult ca aceastăcabană emblematică să fie preferată de câtmai mulţi turişti. Am investit prima dată în

bucătărie, am utilat-o, avem un meniu sta-bil şi, dacă aţi observat, avem şi meniulafişat la poartă. Acum, de exemplu, cum aţivăzut, avem şi în curte, la foc, pus un ceauncu ciorbă de fasole. Am încercat să utilămfiecare cameră, cu baie proprie, la unele amreuşit, la altele nu. Avem amenajat loc dejoacă pentru copii afară, la iarnăvom avea sanie trasă de câini.Este un ciobănesc pe care copiii îladoră, dar sunt şi ponei, deasemenea, atracţia principală pentru copii. În fiecare lună maifacem câte ceva, mai punem ungeam termopan, mai achizi ţionămun ornament. Lucrurile se mişcăla Groapa Seacă, iar cei caredoresc pot să vină să experi-menteze. Avem turişti din Bu-cureşti, Timişoara, Arad, Cluj,Craiova. Oameni cărora chiar leplace muntele şi vor o experienţă

unică”, ne povesteşte Romi Rîbu.Dacă noi nu v-am convins să daţi o fugăpână la Cabana Groapa Seacă atunci poatevă conving imaginile de pe site. Aici găsiţişi oferta pentru Revelionul 2013. Un meniuca la carte, la care-ţi lasă gura apă numaicând îl citeşti. www.cabanagroapaseaca.ro

Alina PIPAN

CMYK

6 TURISM Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012

www.zvj.ro

Pentru a nu deveni victima timpurilor moderne,

Cabana Groapa Seacă se transformă

Spectacolul pus în scenă de echipa lui DavidSchwartz - cu şi despre Valea Jiului - ar trebuisă fie „lectură obligatorie” prin părţile astea,pentru că ne arată Valea aşa cum e ea, fără săcadă în extreme sau să ne plângă de milă. Ceicare n-au văzut piesa Teatrul SubPământ.Valea Jiului după 1989 au mai avut o şansă lasfârşitul săptămânii trecute, când turneulhunedorean al trupei (care a jucat la Deva,Brad, Haţeg şi Baru Mare) s-a oprit din nou laPetrila. Am profitat de ocazie ca să aflu de la actori şide la iniţiatorii proiectului cum a fost primitspectacolul la reprezentaţiile din ţară şi cum i-a schimbat pe ei experienţa din Valea Jiului,unde, vă reamintesc, întreaga echipă s-adocumentat timp de câteva luni.

Valea Jiului văzută de pe scenăNu mai ţin minte dacă v-am spus data trecută, însă DavidSchwartz şi echipa lui nu sunt la primul spectacol de teatrudocumentar despre Valea Jiului. Tot ei au pus în scenă unspectacol impresionant, intitulat Capete înfierbântate,despre mineriada din 13-15 iunie 1990, în care AlexPotocean interpretează de excepţie personajele cheie aleîntâmplărilor de-atunci.Ei bine, dacă au aflat direct de la surse ce-a fost cu

mineriada, tinerii care şi-au propus să cunoască şi să punăîn scenă istoria recentă au documentat cât se poate deserios impactul mineritului în general asupra Văii Jiului şiau scos la iveală poveşti de demult, spuse de cei care le-autrăit, ori drame din ziua de azi ale celor care trăiesc dinfurturi, de cărbune ori fier vechi.Proiectul lui David e unul care pune în balanţă nostalgiavremurilor de altădată, rememorate de cei care au trăitîn vremea când minerul era prototipul „omului de tipnou” cu sărăcia acută pe care o resimt cei care nu au unloc de muncă şi nici nu mai speră la aşa ceva, iar finalulspectacolului, în care copiii sunt cei ce spun cum ar vreasă arate Valea Jiului, ne lasă (încă) să credem că maiexistă speranţă. „Teatrul SubPământ. Valea Jiului după1989 este un proiect de observaţie şi analiză a existenţeicotidiene a unor comunităţi afectate decisiv deschimbările politice şi sociale care au avut loc începândcu anii ’90. Proiectul îşi propune să documentezesituaţia economică, viaţa şi munca minerilor în post-socialism. Teatrul SubPământ este un proiect dereconstrucţie performativă a poveştilor-document carefundamentează istoria comunităţilor din Valea Jiului,aflate la limita dintre supravieţuire, migraţie, dispariţieşi posibilă reconstrucţie. Sub Pământ este un spectacol-arhivă de poveşti-mărturii ale unor comunităţi pe calede dispariţie. Spectacolul îşi propune revalorizareapoveştilor, a problemelor şi culturii unor categoriisociale deseori ignorate în teatrul românesc de după1989: comunităţile muncitoreşti”, scriau iniţiatoriiacestui proiect pe blogul spectacolului.

„Vrei să te faci preot? Dar miner?”După ce au bătut Valea în lung şi-n lat câteva luni, casă-i afle poveştile, tinerii care iau parte la acest proiect

pot fi consideraţi concetăţenii noştri, mai ales că au reuşitsă spună povestea Văii Jiului ca şi când ar fi trăi aici - ceeace e cazul actorului Alexandru Potocean, care a copilărit laPetrila şi care chiar voia să se facă miner când era mic.Nu e cazul colegului său Andrei Şerban, care zice că nu s-ar face miner, dar ar lucra câteva zile într-o mină. „Euam coborât în mină, unde am stat cam o oră şi când amieşit ne consideram norocoşi că am trecut peste asta, deşisunt oameni care lucrează de 25 de ani în subteran. Fărăîndoială, mi-ar plăcea să lucrez câteva zile, ca să vădcare-i senzaţia unui miner după un schimb de şase ore.Din toate oraşele în care am fost în Valea Jiului, laAninoasa mi-ar plăcea să mă întorc şi sper să o fac câtmai curând, poate şi pentru o piesă de teatru pe care să ofac cu copiii de aici. Aş reveni şi în vacanţă, pentru că eun loc unde m-am simţit foarte bine şi de care sunt foarteataşat, la modul cel mai sincer”, spunea Andrei.Şi pentru Alice Monica Marinescu mineritul e o meseriedincolo de cele obişnuite, dar ea crede că Valea Jiului sepoate salva prin cultură. „În momentul acesta, singurullucru care-mi dă puţină speranţă e activitatea culturalăcare se întâmplă şi faptul că copiii de-aici sunt plini deenergie şi de dorinţa de a face aceste lucruri, precum şiexistenţa casei I.D. Sîrbu. Toate astea aduc o rază deoptimism, dar nu îmi dau seama cum vor evolua lucrurile.Cred că oamenii de aici vor găsi propriile metode pentru asupravieţui - din păcate, doar de a supravieţui.”, a spusMonica.Cum ziceam, Alexandru Potocean a copilărit la Petrila şi sevisa miner, pe atunci asta fiind o meserie cool. Din fericire,a ajuns actor (unul foarte bun) şi, ajutat de experienţapersonală (bunicul său a fost miner, iar el, copil fiind, atrăit ultimii ani de glorie ai mineritului), a pus în scenăcâteva personaje ale căror tipare le veţi recunoaşte cu

siguranţă.Ce făcea actorul de acum în Petrila de-acum două decenii,cum vede David Schwartz viitorul Văii Jiului şi ce spuneMihaela Michailov despre rostul acestui spectacol aflaţi înreportajul difuzat de la ora 18 pe Kapital TV, reportaj caren-ar fi existat fără substanţiala contribuţie a lui Cornel, ştiţivoi care.

Ilie PINTEA

CMYK

7REPORTAJZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012

www.zvj.ro

Teatrul Sub Pământ s-a întors în Hunedoara

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012

www.zvj.ro

De multă vreme observ că specia din carefacem parte mimează orice. Fericirea, în-drăgosteala, bunătatea, pioşenia, smerenia,ura şi orice altceva le vine la mână şi îiajută la îndeplinirea scopurilor pe care leurmăresc la momentul respectiv.N-a scăpat nici... iubirea. E strigată pestetot, e scrisă pe toţi „pereţii” (chiar şi ăia depe Facebook...), e invocată în orice situaţie(iubire faţă de oameni, de ţară, departeneri, de bătrâni, săraci etc.), în oriceloc sau circumstanţă, fie că e sau nu cazul.Bineînţeles că dacă nu te aliniezi trenduluisau îţi permiţi să nu fii cel puţin ipocrit înunul (sau mai multe) dintre cazuri,obiectezi sau îndrăzneşti să argumentezi,eşti exclus din „elita îngâmfaţilor ipocriţi”.Se cheamă că eşti arogant, înfumurat,obraznic, lipsit de scrupule. Cu toateastea... nu vreţi voi să vă iubiţi şi să iubiţimai discret... ?

Adevărul din spatele măştiiSpectacolul „Mici crime conjugale” esteexact despre problemele care pândescfiecare cuplu simulant de fericire.Pierderea identităţii şi a celuilalt, oameniincapabili să audă o voce interioară, neşti-

ind ce să răspundă. „Totul e permis în luptaasta: ticurile, bolile, surzenia, indiferenţa,răzgâierea. Câştigătorul e cel care îl va facepe celălalt să plângă”.Doi actori frumoşi şi talentaţi ai TeatruluiDramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani, IoanaFlorescu (în rolul Lisei) şi Dorin Zachei (înrolul lui Gilles), vă aşteaptă să vedeţi, sărealizaţi şi să înţelegeţi adevărul din spatelemăştii numită „fericire”. Duminică, 28 oc-tombrie, ora 18, la premiera spectacolului„Mici crime conjugale”.

Concurs! Invitaţii la „TitanicVals”Premiera spectacolului „Titanic Vals” (14octombrie a.c.) a fost un real succes. Parteamai puţin senină a poveştii este faptul căbiletele se terminaseră cu trei zile înainteapremierei, în condiţiile în care conducereateatrului a suplimentat locurile. Astfel,mulţi dintre doritori n-au mai putut urmăricelebra comedie a lui Tudor Muşatescu.

Drept urmare, fiecare spectator care-şi vaprocura bilet pentru premiera „Mici crimeconjugale”, va putea câştiga una dintre celezece invitaţii pentru două persoane, la ur-mătoarea reprezentaţie a spectacolului „Ti-tanic Vals”, din data de 3 noiembrie. Multsucces!

Oana Tuţu,secretar literar la Teatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu” Petroşani

După o muncă de peste două săptămâni, oamenii

SPADPP-ului finalizează astăzi lucrările de curăţenie şi

amenajare a Cimitirului Central. Tocmai la timp,

deoarece peste câteva zile, la 1 noiembrie, cimitirul va fi

vizitat de mii şi mii de oameni, cu ocazia Luminaţiei.

De când au început lucrările şi până acum s-au scos zeci detone de vegetaţie uscată, crengi şi mizerii, de lângămorminte, nu doar de pe aleile principale şi zona de intrare.„Acolo unde a fost vegetaţie crescută pe mormânt, semn căn-a trecut nimeni pe-acolo, din motive obiective sau nu, amintervenit noi. Credem că lumeava vedea şi va aprecia curăţeniadin cimitirul mare, unde de maibine de două săptămâni semunceşte. Aş vrea să cred căaceastă curăţenie va fi şi întreţinută. Nu de altceva, dar ecimitirul oraşului, unde trebuie săfie la fel ca şi în oraş, curat şitotul la locul lui”, ne-a declaratdirectorul SPADPP, LucianDragomir. Acum că a venit vorbade cimitir, nu credem că ar strica

să le facem o recomandare celor din administraţia locală:poate la anul s-or găsi ceva bani şi pentru asfaltarea drumu-lui central care străbate cimitirul, de jos şi până sus, însprecapătul celălalt. La câte lucruri bune s-au făcut, parcă armai merge unul bun. Apoi, n-ar strica să se ia în considerareşi celălalt cimitir, aşa zis privat. Unde lucrurile nu stau binedeloc, chiar dacă din când în când SPADPP-ul mai intră şipe-acolo. Trebuie găsită o cale, împreună cu parohia, pentrua se îmbunătăţi lucrurile şi la acest cimitir.Pe de altă parte, deşi este în regim privat, dăm o ştire bunăşi despre Capela Bobocul, din apropierea Cimitirului Cen-

tral (atât cât se poate da o „ştirebună” despre o capelă…): săp-tămâna trecută a începutmontarea unui acoperiş în curteacapelei. Asta va face ca lumea sănu mai stea în soare vara, în tim-pul slujbei de înmormântare, oriîn ploaie sau ninsoare, toamna şiiarna. Un lucru binevenit, deşi arfi bine să avem nevoie sămergem acolo, dacă s-ar putea,niciodată…

Corneliu BRAN

De LuminaţiePrimăria Petroşani a pregătit cum se cuvine Cimitirul Central

Mici crime conjugale

Trendul... iubirii

Şedinţa ordinară de Consiliu Local Petrila va avea locastăzi, 24 octombrie 2012, începând cu orele 13.00 însala de şedinţe a Casei de Cultură „LadislauSchmidt”.

Şedinţă fără primarConsilierii locali petrileni vor dezbate 11 proiecte dehotărâri, din 12 puncte cât sunt incluse pe ordinea de zi(ultimul fiind punctul „diverse”). Toate proiectele de hotărâre sunt iniţiate de primarul IliePăducel, care însă nu se va afla în sală deoarece dum-nealui se află în concediu de odihnă. Poate şi de aceeanumărul scăzut de proiecte de hotărâre, la Petrila la astfelde şedinţe numărul proiectelor depăşind constant cifra 30.Dintre cele mai importante proiecte de hotărâri care sevor supune la vot, amintim câteva: proiect de hotărâreprivind rectificarea bugetului local şi avizările de creditbugetare pe anul 2012; proiect de hotărâre privind apro-barea numărului de burse şi a cuantumului unei bursepentru elevii din învăţământul preuniversitar de stat;proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei şi astatutului de funcţii; proiect de hotărâre privind hotărâreaplanului de ocupare a funcţiilor publice pe anul 2013;proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţieitehnico-economice pentru reparaţii la podul de pestePârâul Moşici; proiect de hotărâre privind revocarea unorhotărâri de consiliu local.

7 proiecte vor trebui revocateUltimul proiect de care am amintit mai sus, aflat la punc-tul 11 de pe ordinea de zi, vizează revocarea a nu maipuţin de şapte hotărâri de consiliu local aprobate diniunie, în intervalul de timp de după alegeri şi până acum.

În doar patru luni, şapte proiecte au scăpat de vigilenţa ju-riştilor din Primăria Petrila, fiind apoi aprobate şi de con-silieri, dar n-au scăpat de vigilenţa juriştilor dinprefectură! Cam multe proiecte votate aiurea, în sensul căs-au încălcat o serie de legi sau de hotărâri de guvern,semn că e nevoie pe viitor de mai multă atenţie la aceastăprimărie. Ca să dăm un exemplu la cele afirmate mai sus,una dintre hotărâri prevedea acordarea unui ajutor de ur-genţă unui elev. Juriştii primăriei au spus da, primarul lafel, mai ales că era vorba de un gest umanitar, băiatulavând nevoie de investigaţii medicale urgente. Numai căajutoarele de urgenţă se dau prin dispoziţie scrisă de pri-mar, dar cu respectarea criteriilor de acordare a ajutoruluide urgenţă, stabilite de Consiliul Local Petrila. Cum unuldintre criterii nu era îndeplinit, prefectura a sancţionatimediat acest proiect. Oricum, într-un stat normal - şi aicinu mai e vina consilierilor şi primarului, care au vrut săfacă un gest creştinesc, un astfel de ajutor ar fi fost acor-dat de Casa de Asigurări So-ciale. Dar cum trăim înRomânia, povara cade pe familie, care greu reuşeşte săplătească aceste investigaţii încazuri grave din punct devedere medical (care ţin şi detimp de multe ori!), încer-cându-se de multe ori şi vari-anta de sprijin din parteaautorităţilor locale. Vomreveni cu date de la şedinţă şide la proiectele aflate în dis-cuţie.

Corneliu BRAN

9ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012

Înscrie-te la

„Parângul” şi „Parângul mic”

Ansamblul Artistic „Parângul” al Casei de Cultură aStudenţilor din Petroşani şi-a reînceput activitatea.Se mai fac înscrieri atât pentru „Parângul” (studenţi şi elevi de liceu), cât şi pentru „Parângulmic” (elevi de gimnaziu).Începând cu data de 4 octomb rie, înscrierile şirepetiţiile vor avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor după următorul program, la sala de dans,la coregraful Nicolae Nicoară:- luni şi joi, ora 14,30: „Parângul”;- luni şi joi, ora 17: „Parângul mic”.

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

www.zvj.ro

Începând cu orele 15.00, sala de şedi -nţe a Primăriei Petroşani va fi gazdaşedinţei ordinare a lunii octombrie. Peordinea de zi se află 25 de proiecte dehotărâre, trei proiecte suplimentare şipunctul „diverse”. Un total de 29 depuncte, din care 28 de proiecte dehotărâre.

Aqualand la fosta Preparaţia LivezeniConsiliul Local Petroşani va hotărî astăzi asocierea cuConsiliul Judeţean Hunedoara în vederea construiriiunui Aqualand în viitorul apropiat, mai exact în inter-valul 2013-2016.Din surse apropiate primăriei, se pare că acest proiectzonal va fi implementat pe locul fostei PreparaţiiLivezeni, pe bucata de teren ecologizată. Rămâne devăzut dacă marea majoritate a consilierilor locali vorvota „pentru” acest proiect, care se doreşte a fi osusţinere a turismului din Valea Jiului. Luna trecută, unproiect identic a fost aprobat şi la Lupeni, cel de-al

doilea municipiu unde se doreşte de către cei de la con-siliul judeţean să se construiască un Aqualand, identic cucel din Deva.La Lupeni spaţiul desemnat este în zona Agrement-Brăiţa, în apropiere de punctul de pornire a telegondoleicare urcă în staţiunea Straja-Vâlcan.

Alte proiecte importanteDintre proiectele mai importante, în afară de cel de sus,mai amintim câteva: proiect de hotărâre privind studiulde oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciuluipublic de salubrizare Petroşani (după cum aţi aflat dinediţiile trecute ale ZVJ, contractul cu firma RETIM s-aîncheiat, iar autorităţile publice locale vor de dataaceasta să scape de greoiul şi întortocheatul drum careţine de procedura de licitaţie, prin delegarea unei firme);proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local;proiect de hotărâre privind conferirea titlului deCetăţean de Onoare al municipiului Petroşani doamneiSorana Georgescu Gorjan.În numărul viitor vom reveni pe marginea acestuisubiect.

Corneliu BRAN

La şedinţa ordinară de azi a CL Petroşani,

29 de puncte pe ordinea de zi

MâineAudienţe la Avocatul Poporului

Mâine, începând cu ora 10, hunedorenii care doresc au posibilitatea să se întâl-

nească cu reprezentanţi ai Biroului Teritorial Alba-Iulia a Instituţiei Avocatul

Poporului. Acţiunea va avea loc la sediul Instituţiei Prefectului - judeţul Hunedoara

şi va consta în asistenţă juridică pentru cetăţeni. Ea face parte dintr-o serie de întâl-

niri ce au avut loc de la începutul acestui an şi la care au participat până acum 270

de cetăţeni ai judeţului Hunedoara.

Mihaela PETROŞAN

Azi la Petrila, şedinţa ordinară de consiliu local

Pe ordinea de zi - 12 puncte

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 201210 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Parcul din Colonia Petroşani, depe strada Griviţa Roşie, a fostconcesionat anul acesta firmeicare patronează şi restaurantulLa Belle Epoque, al cărei admini strator este consilierullocal Sorin Avrămescu. Adminis-tratorul a cerut în concesiuneacest parc pentru a-l amenaja,în aşa fel încât zona restaurantu-lui să aibă un aspect impecabil.În definitiv, o locaţie bine ame-najată nu poate decât să revigo -reze afacerea.

Cu toate că până acum nu s-a maiauzit ca un parc de pe domeniulpublic să fie concesionat, nuputem decât să susţinem această

iniţiativă, mai ales că administraţiapublică locală, nu avea un controlriguros asupra distrugerilorrepetate şi a hoţiilor din acest parc,amenajat în ultimul mandat al pri-marului Tiberiu Iacob- Ridzi dedouă ori, şi tot de atâtea ori terfelitchiar de localnici. Sătui să facă pedetectivii în căutarea băncilor şijocurilor furate din parc, consilieriilocali l-au dat în concesiune, cuprecizarea că acest parc va fi totuşideschis publicului larg, dar care varespecta investiţia privată. Numaică reabilitarea parcului întârzie.Procedurile de licitaţie, apoiatribuire, s-au terminat abia înluna septembrie.„Am achiziţionat un utilaj cu care

să strângem deşeurile şi gunoiulnu numai din parc, dar şi din jurulacestuia. Au rămas, dacă ştiţi dum-neavoastră, resturi de materiale deconstrucţii şi gunoi lângă parc, peunde se dorea construirea unei bise rici, dar lucrarea a fost aban-donată. Anul acesta curăţăm zona.De amenajarea efectivă ne vomocupa abia la anul, în primăvară”,detaliază administratorul SorinAvrămescu. Acesta şi-a propus săconsulte şi un specialist în vedereaamenajării parcului, astfel caansamblul să aibă un aspect unitar.

Alina PIPANN.R. Asupra acestui delicat subiectvom mai reveni.

Atribuit în septembrie,

Parcul din Colonie va fi reabilitatabia în primăvară

Va fi o iarnă grea pentru Valea Jiului. Guvernul

anterior a redus salariile şi numărul angajaţilor din

structurile instituţiilor de stat. Pe de altă parte, în

Valea Jiului, mulţi şi-au găsit loc de muncă după ce

marile proiecte infrastructurale au demarat la

Petroşani. Aşadar, demararea acestora a însemnat

şi scăderea numărului persoanelor neangajate.

Odată cu schimbarea Guvernului şi încetarea finanţăriimarilor proiecte, mulţi dintre cei care în sfârşit îşi gă-siseră un loc de muncă s-au trezit peste noapte înstradă. Unii au apucat să lucreze un an, iar acum bene-ficiază măcar de o indemnizaţie de şomaj. Dar mulţinici măcar de şomaj nu beneficiază, pentru că au fostangajaţi doar pentru câteva luni, în cadrul proiectelor,şi nu au dreptul acum la măsuri de protecţie socială.Marii angajatori, odată ce fondurile au fost sus-pendate, au rămas în expectativă. Lucrările au fost sus-pendate, numărul angajaţilor redus. Au fost nevoiţi sătrimită acasă mulţi oameni. Aşadar, unii au intrat întoamnă şi vor da piept cu iarna, din postura de per-soane fără venit. Dar la acest lucru nu s-a gândit ni-meni când a fost vorba de suspendarea fondurilorpentru investiţii. Vorbim de sute de oameni nevoiţi să

renunţe la locul de muncă: oameni care lucrau laproiectul din Parâng, alţii care lucrau la proiectele in-frastructurale din oraşele Văii, la anvelopări sau lu-crări de reabilitare. Toţi angajaţi în mediul privat.Aşa cum precizează surse din cadrul administraţiilorlocale, toate aceste mari proiecte, care rămân nefi-nanţate, înghit la rândul lor bani importanţi. Este la felde scump să conservi o lucrare mare, pe cât este descump să o duci la bun sfârşit. Investiţiile realizatepână acum trebuie protejate. Se punea la un momentdat, în faţa consilierilor locali din Petroşani, proiectuldin Parâng, un proiect de hotărâre care viza concesionarea domeniului schiabil prin licitaţie pub-lică, astfel ca investiţiile realizate până la momentulrespectiv să fie ulterior întreţinute de un investitor.Proiectul s-a retras de pe ordinea de zi după câteva se-sizări privind conţinutul contractului. Aşadar, rămânesă se cheltuiască alţi bani, pentru conservare. În Strajadomeniul schiabil este concesionat investitorului prin-cipal, Comexim R. Comunitatea Văii Jiului pierde ast-fel din două motive. Odată pentru că rămâne fărălocuri de muncă, în al doilea rând pentru că mulţi banise vor irosi pe conservarea lucrărilor a căror finanţarea rămas în aer.

Alina PIPAN

Odată cu intrarea în toamnă, sute de oameni au rămas fără venit

Lipsa finanţării proiectelor infrastructurale dinValea Jiului contribuie la creşterea şomajului

În parcul de la teatru

Jocuri noi, dar inaccesibileLa locul de joacă pentru copii, realizat din covor

cauciucat, în cadrul parcului de la Teatrul „Ion D.

Sîrbu”, au fost montate şi jocurile pentru copii.

Trei seturi la număr, unele absolut adorabile. Uncarusel cu căluşei, leagăne şi un tobogan. Acesteasunt legate cu bandă şi păzite de un paznic, pentru canimeni să nu umble la ele. Cel mai greu îi estepaznicului să dea mereu explicaţii copiilor, care sestrâng în jurul jocurilor şi se uită întrebători la el,neînţelegând de ce nu se pot juca cu ele. Numai că,până nu se face recepţia lor, jocurile vor rămâne încă-tuşate.

Ieri, în centrul Petroşaniului, muncitorii mai lucrau laamenajarea trotuarelor în dreptul trecerilor de pietoni,pentru a permite accesul cărucioarelor. Inaugurarea lu-crărilor mai întârzie totuşi.

Alina PIPAN

Ziua Porţilor Deschise la Curtea deApel Alba Iulia

Curtea de Apel Alba Iulia organizează mâine, de dimineaşă şipână la ora 16, la sediul acesteia, în municipiul Alba Iulia,strada I.C. Brătianu, nr.1, manifestarea anuală intitulată„Ziua Porţilor Deschise”. Evenimentul are ca scop asigurareatransparenţei actului de justiţie şi familiarizarea publiculuicu aspectele specifice activităţii de judecată.

Conform informaţiilor oficiale, agenda manifestării cuprinde înprincipal vizitarea compartimentelor din structura instanţei,prezentarea şi utilizarea echipamentelor electronice de tip info-chioşc destinate justiţiabililor, informarea celor interesaţi cuprivire la circuitul dosarelor, la modalitatea de accesare şi aflare asoluţiilor dosarelor aflate pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia sau aaltor informaţii utile puse la dispoziţie pe site-ul Curţii de ApelAlba Iulia, precum şi difuzarea Ghidurilor de orientare pentrujustiţiabili participanţilor la această manifestare şi a altor materi-ale informative. Curtea de Apel Alba Iulia invită elevi, studenţi,justiţiabili, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti şi pe toţi ceiinteresaţi să afle mai multe informaţii despre circuitul unui dosarşi etapele procesuale ce se parcurg până la soluţionarea uneicauze, despre condiţiile în care lucrează judecătorii şi personalulauxiliar, să participe la „Ziua porţilor deschise”. Această acţiuneorganizată cu ocazia „Zilei europene a justiţiei civile”, ce se săr-bătoreşte în fiecare an în 25 octombrie, îşi propune să contribuiela consolidarea relaţiei de încredere între cei care înfăptuiescactul de justiţie, magistraţii şi beneficiarii acestuia, justiţiabilii.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Pentru comenzi deMICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020,0254.549121, of-fice@zvj.ro, publicitate@zvj.ro,zvj2008@yahoo.comsau direct la sediulredacţiei noastre.

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cuexperienţă, cu domiciliustabil în Lupeni.

Relaţii la telefon:0769.299303

Societate comercialăangajează mecanic autocu experienţă în Petrila.Relaţii la telefon 0728.870065

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător alcategoriilor C, E şi atestatele aferente.

Relaţii la telefon0769.299300

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce încasele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:

Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

SERVICII

Vând Ford Mondeo combi,2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186

Vând rulotă turistică, două dor-mitoare, baie, aragaz, dresing,foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere centralizată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus Titanium, 1.6TDCI 109 cp cu toate dotările,anul 2008. Preţ 6700 euro.

Telefon +393279193894

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8benzină, airbag, radio cass origi-nal, închidere centralizată, starefoarte bună, un singur proprietarde nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316

Vând apartament 2 camere, blocF7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei,Vulcan. Telefon 0737.580343

Vând teren zona Rusu, electrici-tate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp.Telefon 0722.138186

Vând garsonieră spaţioasă înPetrila, str. 8 Martie.

Telefon: 0726.046735

Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., acces auto)+ 600 mp teren, zona PeşteraBolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000euro.

Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere înLupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 43.000 euro.

Rel. la tel. 0724.571408

Angajăm sudori, lăcătuşi şi instalatori cu experienţă, pentru muncă în

GGEERRMMAANNIIAA..IInnffoorrmmaaţţ ii ii şş ii CCVV--uurr ii llaa

tel. 0254-712123, 0726100767, e-mail: office@intercominstal.ro

DECES

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand ladoar 99 lei

la achiziţionareaoricărei

unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA

DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Sonorizări, filmări profe sionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând grâu şi mazăre.Telefon 0767.557719

ÎNCHIRIERE

Ofer spre închiriere garsonieră în Bucureşti,complet mobilată şi utilată. Vezihttp://www.tocmai.ro/bucuresti-garsoniera-33-mp-bd-timisoara-plaza-romania-6394239.htmlTelefon 0724. 020975Preţ: 220 euro

CURSURI DE DANS SPORTIV!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şiadulţi!Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind laacelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara!Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi.Poţi participa la spectacole, concursuri!Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”!Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”)Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor)Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

Colectivul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”este alături de dr. Octavian Popescu

în momentele grele pricinuite de trecerea înnefiinţă a soacrei sale.

Dumnezeu să o odihnească! Condoleanţe familiei întristate.

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Sunteţi nevoit să luaţi o deciziedificilă: acceptaţi sau nu un loc demuncă mai bine plătit, dar cu un

program prelungit? Nu vă grabiţi sădaţi un răspuns!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Aveţi de făcut mai multe drumuriscurte. Este posibil să aveţi o dis-cuţie aprinsă cu partenerul de

viaţă, pentru că aţi cheltuit preamult. Faceţi tot posibilul să evitaţi o ceartă!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

S-ar putea să primiţi o vesteproastă, care vă afectează viaţasentimentală şi vă pune serios pegânduri.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

S-ar putea ca şefii să vă repro-şeze că nu v-aţi făcut bine tre-aba. Aveţi grijă să nu vă descăr-

caţi nervii acasă! Seara, vă regă-siţi calmul la o întâlnire cu prietenii.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Aflaţi că trebuie să plecaţi urgentîntr-o delegaţie. Această schimbarede program nemulţumeşte întreagafamilie. După-amiaza s-ar putea să

fiţi indispus din cauza unui conflict cu orudă mai în vârstă.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Se pare că aveţi probleme fi-nanciare. Din cauza lor, este posi-bil să nu vă simţiţi prea bine

într-un grup de prieteni. Evitaţi dis-cuţiile în contradictoriu!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Pentru că refuzaţi să mergeţiîntr-o vizită la rude, relaţiile cupartenerul de viaţă s-ar putea sădevină încordate. Se pare că nu

aveţi succes nici în afaceri.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Vă indispun schimbările de lalocul de muncă. În general, as-tăzi, evitaţi discuţiile aprinse, pen-tru că pot degenera în ceartă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Aveţi de luat o decizie dificilă.Dacă nu reuşiţi să vă faceţi timpşi pentru cei apropiaţi, riscaţi să

ajungeţi la conflicte.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Sunteţi inventiv şi aveţi o imaginaţie debordantă. După-amiaza, relaţiile sentimen-

tale pot fi excelente. Totul este sănu-i faceţi persoanei iubite reproşuri nemeritate.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

S-ar putea ca o vizită la pri-eteni să nu decurgă întocmaicum aţi dori. Nu luaţi decizii îngrabă! Sunt şanse să primiţi o

sumă mare de bani sau să vi sepropună o colaborare.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Vă ambitionaţi să rezolvaţi oproblemă complexă şi vă deran-jează lipsa de interes a colegilor.După-amiază sunt şanse să vă

simţiţi foarte bine printre prieteni.

HOROSCOPHOROSCOP

De la Jieţ spreGroapa Seacă se circulă bine. Chiarne-a surprins cât debine urcă maşinile peacest drum pe care-lştiam, de la un capătla celălalt, aproapeimpracticabil. Din fericire lucrărilede reabilitare se văd.

Însă, acestea se opresc undevaîn zona cabanei Groapa Seacă.În sus, drumul este exact aşacum îl ştim din totdeauna.Crăpat şi plin de gropi. Abiadacă se maizăreşte asfaltulpe alocuri, maimult fiind scosla ivealăpământul şipietrişul.Este evident,dacă lucrărilesunt continuate,beneficiul părţiide Est a Văii Jiului ar fi fan-tastic. În mo-mentul de faţă,

spun oficialii, reabili -tarea lui DN7A a ajunsdoar la 30 de kilometridin drumul de maibine de 35 de kilo-metri. Dacă păşiţi înteren îi vei contrazice.Lucrările, care s-auoprit undeva în lunaseptembrie, sunt reali -zate cam în proporţiede 70 la sută, maxim.Să nu mai punem lasocoteală faptul că,după ce că asfaltareanu este realizată petoată porţiunea de drum, nu esterealizată nici semnalizarea orizon-tală sau cea verticală. Iată însăcare sunt ultimele date privind lu-crările de asfaltare aleTransalpinei, în cazul în care vătentează un drum de week-end.

Alina PIPAN

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 24 octombrie 2012

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380; 0737352129

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0732.413134

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Valeriu

BUTULESCU, Irina BOBOC,

Gilbert DANCO, Dumitru

GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion

HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL,

Ioan LASCU, Ilie PINTEA,

Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU,

Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - HunedoaraTel. 0254/545.522 şi 0254/540.931

Drumul Jieţ - Groapa Seacă - Voineasa

A fost reabilitat. Numai o parte…Drumuri de legătură cuTransalpina

Gradul de asfaltare al acestora dru-muri de legătură: 1. Şugag - Sebeş: asfaltaţi integral25 km; 2. Obârşia Lotrului - Brezoi:80 km, dintre care Obârşia Lotrului- Lacul Vidra, 17 km în mare parteasfalt nou. Drumul este încă înlucru; Lacul Vidra - Voineasa: 24km asfalt vechi cu denivelări şigropi mici pe alocuri. De laVoineasa - Brezoi sunt 39 km asfaltbun; 3. Petroşani - Obârşia Lotru-lui: 30 km asfaltat mai puţin înzona Groapa Seaca, nu se reco-mandă maşinilor cu garda foartejoasă.

Lucrări pe Transalpina

În octombrie 2012, lucrările pe Transalpina se prezintă, conforminformaţiilor site-ului destinat acestei zone, astfel: Novaci - Rânca: 18 Km - integral asfaltat şi reabilitat; Rânca -Pasul Urdele: 10 Km - integral asfaltat, parţial executate marcaje,însă fără parapeţi şi indicatoare; Pasul Urdele - pod peste Lotru:asfaltaţi 16 din 16 km, dar încă fără indicatoare parapeţi şi mar-caje; Pod peste Lotru - Obârşia Lotrului: asfaltaţi 4,5 din 4,5 km,dar încă fără indicatoare parapeţi şi marcaje; Obârşia Lotrului -Dobra: asfaltaţi 59 din 60 km (-1) fără indicatoare parapeţi şimarcaje, un podeţ în lucru la Obârşia Lotrului; între Lacul Oaşa şiLacul Tău drumul e brăzdat de şanţuri pentru canalele de scurge -re a apelor de pe versanţi; Dobra - Jina: asfaltaţi şi reabilitaţi 7din 7 km iar la Jina - Salişte sunt asfaltaţi 27 km. În octombrie 2012 asfaltarea pe şoseaua Transalpina era reali -zată pe aproximativ 119 din cei 120 de km dintre Novaci şi Jinaunde drumul este în reabilitare. Drumul este încă în lucru, fi-nalizarea tuturor lucrărilor fiind prevăzute la sfârşitul lunii oc-tombrie 2012. Se pare însă că acest termen nu va fi respectat.

S-a întâmplat în Valea Jiului

în octombrie 1922

Vă prezentăm câteva ştiri din octombrie 1922despre activitatea sindicatelor miniere social-democrate din Valea Jiului. � „Sindicatul minerilordin Petrila este cel mai agitat dintre toate sindicatelede pe Valea Jiului. Membrii acestui sindicat mic(600 membri) sunt dintre cei mai conştienţi. Acestsindicat a desfăşurat cea mai mare activitateculturală. Acolo aproape în fiecare miercuri, se ţineconferinţă. (…) Tovarăşul Molnar a ţinut conferinţadespre „Cooperative”. Tovarăşii şi acum ca întotdeauna ca întotdeauna au luat parteîn număr mare la conferinţă”. � „În sindicatul minerilor din Petroşani, tov. Molnara ţinut conferinţă despre dezvoltarea capitalului mare şi dispariţia industriei mici.Tovarăşii au asistat în număr mare la conferinţă. Sindicatul dispune de o bibliotecăfrumoasă care e folosită foarte mult de muncitori”. � „Sindicatul minerilor dinLonea aranjează deseori conferinţe, care sunt vizitate foarte mult de membri. Maiare şi o bibliotecă foarte bogată, ceea ce însemnează prosperitatea organizaţiilor”.� „Sindicatul minerilor din Aninoasa, deşi e mai departe de drum, şi e mai greude comunicat, totuşi aranjează conferinţe dese, la care iau parte tovarăşii Molnarşi Sârbu”. � „Sindicatul minerilor din Vulcan, din zi în zi îşi întăreşte cercul vechicultural şi biblioteca şi-o îmbogăţeşte. Membrii frecventează foarte mult cerculcultural, găsind acolo diferite distracţii culturale”. � „Sindicatul minerilor dinLupeni, din lipsă de loc, stă mai rău. Ei au adunat o sumă considerabilă de bani,ca, din momentul ce vor ajunge la local, să-şi aranjeze o bibliotecă pe seamamembrilor”. � La 1 octombrie 1922 are loc un meci de fotbal între VSC (dinVulcan) şi AMTE. Pentru deliciul limbii de atunci, reproducem întocmai cronicasportivă a unui meci încheiat la egalitate: 3-3 (2-1). � „Meciul de football pentruşampionat a decurs Dumineca pe un teren absolut udat şi în faţa unui mic numărde public. Trupa AMTE a intrat în joc cu oameni absolut noi, parte ca să-i încerceîn joc, parte ca să facă experienţe şi parte fiind nevoită. Jocul însuşi a decurs întreputeri cam egale, dintre care era cât p-aci să iasă biruitor Vulcanul, dacă noroculnu favoriza trupa AMTE. Vulcanul fu acela care atacă de mai multe ori şi creăpoziţii mai periculoase dar nu avu norocul să ajungă la rezultate pozitive. Trupaînsuşi are un cusur, pe care l-am observat în repetite rânduri şi anume până atuncijoacă frumos până când e în superioritate, când însă sunt în strâmtoare atunci joacămai prost sărind de aici acolo, cu un cuvânt - nu e luptătoare. Emulaţia ca atare afost cam aspră şi în prima repriză trupele ne-au arătat un joc frumos între trupe cuaceeaşi capacitate de luptă. În repriza doua se aratăsuperioritatea trupei AMTE, ca apoi să înceapă sistemul deluptă şi combinaţia trupei VSC de a lupta cu virtuţi individuale.Trupa AMTE urmăreşte simplu combinat şi numai din când încând succede trupa VSC să-şi arate virtuţile individuale de unjoc concentric combinat nici poveste. Jocul devine apoischimbăcios, atacuri din partea trupei AMTE. La AMTE:Stoffa, Vince şi Zazar, la VSC - Pittini, Pop, Mezner s-audistins. Raportul de cornere 6: 2, în favorulVSC.” Mai notămşi numele arbitrului: Lengyel. � Câteva anunţuri de micăpublicitate. � „În tipografia Globus se capătă gratuit hârtiepentru aprinderea focului în orice cantitate”. � „D-şoarăinteligentă: dau ore de limba franceză română, franceză,germană şi italiană, preţuri convenabile, adresa la redacţie”. �„Ambolatoriu medical, str. Reg. Ferd. 42, telfon 34. prevăzut cucele mai moderne unelte de dentistică electrotherapieaerotherapie. Tratament de raze ulta-violete şi venerologice. Înfiecare Marţi şi Vineri analiză de sânge - zi de „Salvarzan”.Pentru femei, intrare separată”. � La 15 octombrie aflăm

„programul serbărilor încoronării în Petroşeni”. � „Serbărileîncoronării în comuna noastră vor decurge în următorul mod:la 15 Oct. Duminică înainte de amiazi la orele 11 se va serbacâte un Te-Deum în fiecare biserică din localitate şi în acestrăstimp clopotele tuturor bisericilor vor vesti cu glasul lorsărbătoresc punerea coroanei pe capul Majesăţilor lor, regeleşi regina. După Te-Deum urmează o defilare a armateiîmpreună cu toate autorităţile şi corporaţiunile. La ora 4 d.m.matineu de gală în sala Apollo. Seara la orele 7 retragere cumuzică şi torţe când cortegiul şi mulţimea poporului custrigăte de bucurie va aclama capetele încoronate”. �Rezultatul altui meci de fotbal: CAMP - Jiul AC 2:0 (1:0) �Presa petroşeneană nu putea lipsi de la un evenimentimportant ca încoronarea de la Alba-Iulia, trimiţându-şi un

corespondent la faţa locului. � Iată şi relatarea acestuia: „Dangăte de clopote şibubuituri de tunuri salutară pe regele Ferdinand la Alba Iulia. După cele maipompoase ceremonii besericeşti aşezară coroana pe capul uns al regelui. În faţaunei mulţimi emoţionante a rostit mesagiul sărbătoresc. Desigur şi el era emoţionat.Laudă atot puternicului, care a lărgit hotarele ţării şi a mărit puterea regală.Serbările încoronării au decurs cu un fast şi o pompă strălucită. Coroana a fostadusă de primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul de război Mărdărescu încatedrala încoronării unde s-a sfinţit apoi s-a aşezat în palatul regal. Membriiguvernului sosiră seara în oraş. Trenul regal a sosit Duminică la ora 9 şi 15 minute,şi ceremoniile încep la ora 10. Oaspeţii invitaţi ocupaseră deja locurile în bisericăînainte de sosirea părechei regale. Auguştii suverani au stat în tinda bisericei pânăce metropolitul primat urmat de preoţime iese înaintea lor şi îi conduce sub„baldachinul” anume construit în faţa clopotelor. Sunară clopotele şi tunurilebubuiră şi puternicul popor al României mari cu lacrimi de bucurie ruga peatotputernicul să le ţie întru mulţi ani regele iubit. Pe dinaintea tribunelor din faţabisericii defilară trupele. Pe sub puternicul arc de triumf strada duce până la gară.E acelaşi drum, pe care odată cel mai mare erou naţional Mihai Viteazul a intrat încetate. În parcul orăşenesc şi la casa oraşului s-a servit un prânz poporului adunat,dând fiecăruia câte o porţie friptură (250 gr.), caş (250 gr.), o jumătate pâine şi olitră de vin. Dineul de gală regal s-a ţinut în sala teatrului unde au luat parte cam400 sute oaspeţi. Dintre oaspeţii străini au luat parte bătrânul prinţ Jork de Genova,Mareşul Foch, Generalii francezi Weigand şi Bertholdt, pe a cărui piept luceadecoraţia Mihaiu Viteazul, Infantul Spaniei Alfons cu soţia Beatrice, sora regineiMaria, Metropolitul grec Ghermanos, şi împuternicitul regelui suedez Urgens.După amiezi, la ora 4 augusta păreche pleacă înapoi”. � Finalul relatării aparţineredacţiei: „Şi noi, în Petroşeni, am sărbătorit încoronarea cu aceeaşi inimă şi acelaşi

suflet, ca şi când am fi fost şi noi în Alba-Iulia şi ne-amîndreptat rugăciunile noastre către domnul ceriurilor cerându-i: Ţine-ne Doamne mult iubita şi augusta noastră părecheregală şi întreagă dinastia. Trăiască regele încoronat alRomânilor. Trăiască România Mare! � De la regalitate trecemla domnişoarele vremii care se întrec în „concursul defrumuseţă”. �Acesta „se termină la finea lunei Octombrie” şi„unul dintre premiile destinate concursului de frumuşeţă, omanta de damă modă cea mai nouă sosită se poate privioricând privi în galanaterele magazinului de concurenţă a luiLowi”. � Gazeta ne mai dă şi o ştire tristă, despre un suicid. �„În seara de 14 luna curentă tânărul Ştefan Hubert de 20 ani seîmpuşcă în tâmplă înaintea prietenului său din strada Împ.Traian. Cercetarea oficială a stabilit că sinuciderea s-a comisdin decepţii amoroase şi fiindcă a fost dat afară din oficiu”. �Şi o ştire interesantă despre… „falşii detectivi.” � „Autorităţilenoastre au fost avizate de câtva timp că în plasa noastră lucreazăşi se obrăznicesc vreo câţiva inşi, care se dau drept detectivi.

Marian BOBOC

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 162 � 24 octombrie 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Astăzi se împlinesc 90 de ani de la

Explozia de la Lupeni din 24 octombrie 1922� Mina Elena � Secţia a III-a � Str. 3 � Marţi � Ora 12,45 � 7 morţi � 4 văduve � 8 orfani

Paginile I-IV

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIImiercuri, 24 octombrie 2012

Un agent de la siguranţa locală i-a succes să pună mâna pe un astfel de tânărrătăcit şi să-l pună în indisponibilitate - după ce înşelase câţiva meseriaşi şicomercianţi - prin ce a stricat foarte multe prestigiul celorlalţi. Săptămânalul CurierulVăii Jiului nu avea cum să rateze evenimentul explozia, deschizând ediţia cu:

Noua catastrofă de la minele din Lupeni

Marţi după amiazi începu a circula vestea că la Lupeni s-a repetat o altăcatastrofă ca şi cea din rândul trecut şi care e încă vie şi proaspătă în memorianoastră - a explodat un puţ - oamenii vorbeau de 120 de morţi - şi numărul totcreştea. Miercuri dimineaţa ne-am ţinut de datorinţă ca să ne prezentăm la faţalocului să luăm act ocular de această întâmplare sinistră. Gara şi Lupeniul are totvechiul aspect. În gară, şeful poliţiei aşteaptă procurorul, care nu sosise încă.

La direcţiuneMă îndrept spre cancelaria direcţiunii, pe drumul greu de străbătut, din cauza

ploaiei şi a neîngrijirei. Ochii mi se opresc pe steagul de doliu ce arbora pe zidireadirecţiunei. Secretarul se declară în următorul mod despre catastrofă: Loculcatastrofei a fost mina „Ileana” la secţia a treia. Timpul marţi, ora 1 d.a. Încă nus-a constatat pozitiv dar e crede că din vina maestrului de explodare. A explodatgazul metan şi praful de cărbune. Maestrul de împuşcat a încredinţat maşina unuiajutor, care nu se pricepea îndeajuns - şi din vina acestuia s-a întâmplatnenorocirea.

Dintre victimele acestei catastrofe, s-au scos până acum 7, între care unii atâtde mutilaţi încât abia se pot recunoaşte. Atât se declară direcţiunea.

La poliţieDucându-mă la poliţie, căpitanul Farcaşiu mă primeşte foarte amabil şi îmi

stă la dispoziţie. Şi el îmi declară cam acelaşi lucruri: s-au început deja cercetările,maestrul de împuşcat a fost arestat , nu s-a putut şti pentru ce părăsit locul său.

Desigur, mare răspundere cade pe capul unui muncitor, care nu a stat lapostul său, cauzând astfel de nenorociri pe capul familiilor. Soartă tristă. Soartaminerului.

Telegrame, telegrame

La 25 octombrie, Inspectorul general minier I. Iancu expediază din Petroşanicătre Direcţiunea Generală a Minelor în Ministerul Industriei şi ComerţuluiBucureşti telegrama: „Eri în douăzeci şi patru Octombrie la orele treisprezece înmina Ilona a Societăţii Uricani-Valea Jiului din Lupeni în stratul 3 în urma uneiexplozii locale de gaz şi de praf de cărbune au murit 7 muncitori. Stop. Cercetăriles’au introdus imediat, stop. Raportul detailat va urma.”

Tot către Direcţiunea Generală a Minelor, acelaşi inspector general trimiteo altă telegramă: „Cercetările în chestia catastrofei întâmplată în Lupeni în 24Octombrie s’au introdus. Stop. În urma exploziei locale din mina Ilona stratultrei, 7 muncitori şi-au pierdut viaţa. stop. Alţi răniţi nu sunt. Stop. Explozia a fostfoarte brizantă cauzând mari distrugeri în galeriile minei. Stop. Pe cum se poateconchide din cele constatate până în prezent, explozia s’a întâmplat în urmaexplodării cu curent electric a lor câteva găuri încărcate cu astralit.”

Dintr-o altă telegramă, din 28 octombrie: „înmormântarea celor şaptemuncitori din Lupeni cazutzi victima catastrofei 27 octombrie stop laînmormântare au luat parte toate autoritazile stop ministerul muncii a fostreprezentat prin dl deputat tatarescu stop anchetarea în chestie a catastrofei estecondusa de dl director albert stop muncitorimea lucrează linistită stop no 714 din29 octombrie 1922 = inspector general minelor ing. Iosif iancu + identica.

„Explodarea însă nu s-a executatde către măestrul artificier,

ci de către un muncitor dintre cei 7 morţi.”

Direcţiunea Generală a Minelor înMinisterul Industriei şi Comerţului Bucureşti

Cu telegramele noastre din (…) octombrie 1922, am avut onoare a căîncunoştinţa despre catastrofa din 24 Octomvrie întâmplată la Lupeni în minaIlona a Societăţii Uricani Valea-Jiului.

La aceste telegrame am raportat cum că 7 muncitori au căzut victime acesteicatastrofe. Am raportat apoi că explozia, precum se poate conchide din celeconstatate până în prezent, s-a întâmplat în urma unei explodări cu curent electric

alor câteva găuri încărcate cu astralită. Răniţi în urma catastrofei nu sunt, lucrulla toate minele Societăţii merge fără întrerupere.

Locul catastrofei sunt galeriile pregătitoare în startul al 3-lea în mina Ilona,la care lucrări pe timpul exploziei erau ocupaţi cei 7 muncitori căzuţi victime.

La galeriile menţionate, intenţionam a ajunge lucrările executate sub (…)galeriei Sf. Treime. În acest scop, până în prezent s-a săpat un plan înclinat cu olungime de 130 m, pe stratul 3 şi pentru aerizarea lui o galerie de aeraj.

Pentru aerizarea locurilor de lucru a fost instalat un ventilator parţial, carepe timpul exploziei, s-a putut constata din cele văzute, a fost în funcţiune. Prinmăsurători de aer s-a constatat după catastrofă că prin galeria de aeraj trecea peminută 200 m cubi aer, în consecinţă locurile de lucru au fost bine aerizate.

Conform declaraţiunilor făcute de acei muncitori care au lucrat înschimburile de lucru anterioare în aceste locuri, în galeria, care se sapă din galeriade aeraj, s-a putut constata puţin gaz metan despre galeria săpată din planulînclinat, nu declară muncitorii în privinţa gazului methan nimic.

S-a constatat că în galeria săpată din planul inclinat au fost perforate vreo 8găuri, dintre care 4 au fost explodate.

Explodarea însă nu s-a executat de către măestrul artificier, ci de către unmuncitor dintre cei 7 morţi.

Probabil că acest om, înainte de a proceda la explodarea găurilor încărcate,nu a vizitat locul de lucru în ce priveşte prezenţa gazului methan.

Găurile - pe cum s-a constatat la acelea, care nu au fost explodate - au fostnecorespunzător lucrate (gestopft). Probabil că în urma acestei împrejurări, unadintre găurile explodate a fost suflătoare şi gazele din aceasta cu temperaturaînaltă au aprins gazul methan, ce se afla în acel loc, ce a adus cu sine şi aprindereaprafului de cărbune. Aprinzându-se praful de cărbune, s-a dezvoltat gaz methanîn măsură mai mare, care apoi a explodat.

Conform rezultatului de până acum a anchetei, catastrofa se datoreşteartificierului, care contrar dispoziţiunilor în vigoare, a lăsat explozorul în mâinilemuncitorilor, care nu erau încredinţaţi cu executarea explodărilor. (…)

Inspectoratul general minierIosif Iancu

„Galeria principală (…) explozia

a distrus-o într-o lungime de 50-60 m…”

23 Decembrie 1922Ministerului de Industrie şi Comerţ

Direcţiunea Generală a MinelorBucureşti

2. (..) Anchetarea exploziei din luna Octombrie de la mina Elena, din motiveîn afară de mine încă nu s-a putut termina.

Galeria principală (…) explozia a distrus-o într-o lungime de 50-60 m, totasemenea a distrus şi suitoarea, care are un profil mic. La lucrările de restabilireîn galeria principală, mai mult ca 2-3 persoane nu se pot ocupa din cauza terenuluimic. Tot asemenea, din cauza terenului mic nu se poate restabili nici suitoareapână când nu se va prevedea cu armătură nouă galeria principală până la suitoare.Exploatarea face tot posibilul ca lucrările de restabilire să se termine cât maicurând, care împrejurare am constatat-o cu ocazia mai multor inspecţiuni. Gazulmethan, care şi acum se strecoară în cantitate mare din fundul galeriei,intenţionând a-l aduna închizând galeria, de locul unde se strecura gazul methanîn distanţă de 2-3 metri de la fundul capturii cu o pânză groasă, inexplicabil nu s-a reuşit.

Acest gaz, conducându-l în lampa de siguranţă, produce explozii de metan,documentând că conţine în procente urcate CH 4. Explozia care a cauzataccidentul a putut fi în 20% de metan, iar în 80 % de praf de cărbune volant.

Praful de cărbune volant, care a luat parte în explozie, a ajuns în aer prinrăscolirea cărbunelui din suitoarele de transport, care sunt prevăzute cu instalaţiunide transport. Foarte uscat a trebuit să fie de praful de cărbune mai cu seamă însuitoare, deoarece ventilaţia a fost foarte tare. Puterea exploziei a aruncat douădiguri de aeraj spre suitoarea care serveşte numai pentru umblat şi nu pentrutransportul cărbunelui, adeverind că puterea distrugătoare a exploziei în suitoareacu praf de cărbune a fost mai însemnată. Îndată ce ne vom putea urca din galeriaprincipală în suitoare, voi inspecta şi aici efectul exploziei şi voi cerceta şiîmprejurarea că în suitoare formaţiunile de cocs unde şi ce grad a explozieiadeveresc. Cu explozia de praf de cărbune, nu se explică şi împrejurarea de ce nus-a extins explozia şi asupra părţii contrare mersului aerajului. Gravitateaaccidentului în cazul prezent după cum se observă a urcat-o aerajul bun.

Cu câteva zile mai înainte, am întrebat şeful exploatării, când se vor fiterminate lucrările de restabilire în locul accidentului. Am primit răspunsul că

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIImiercuri, 24 octombrie 2012

numai la finea lunii februarie 1923. Am ordonatşefului de exploatare să facă tot posibilul ca lucrărilesă avanseze cât mai repede, însă să nu treacă cuvederea peste siguranţa personală care este mai presusca toate.

Cunosc împrejurările grele de a apropia loculaccidentului şi îmi dau seama şi de împrejurarea călucrările în unele locuri unde s-a întâmplat accidentulşi acum sunt foarte periculoase. Cu privire lasiguranţa personală, nu se pot şi nici nu e voie a leforţa, deci conform părerii mele lucrurile derestabilire pot dura până la două zile.

„Se impune necesitatea unei

analize a gazului metan, ce vom

face-o în Bucureşti la

Laboratorul Central de Studii şiCercetări

a Universităţii.”

31 Januarie 1923Ministerului de Industrie şi Comerţ

Direcţiunea Generală a MinelorBucureşti

Completând raporturile din 30 Oct. 1922, din 9Noembr. 1922, din 13 Dec. 1922 în chestia explozieide gaz metan întâmplată în mina Elena în ziua de 24Octombrie anul trecut, am onoare a raportaurmătoarele:

După cam o lună de zile, ieri (30 I) am ţinut onouă inspecţie la faţa locului, unde s-a întâmplataccidentul susnumit, pentru a termina ancheta pânăacum neterminată. În galeria împărţitoare, care are olungime de 82 m de la scoborâtoarea pentru aerultrecător, ventilaţia parţială nu s-a mai lăsat a funcţionamai mult ca o lună de zile cu scopul ca gazul metannu se adună în cantitate mai mare în această galerieîmpărţitoare care are o lungime de 8 m. Aceastăgalerie împărţitoare, care are o lungime de 8 m, a fostexclusă cu totul din circuitul de aeraj.

Cu ocazia inspecţiei de aeraj asupra locului lavatra de unde se dezvoltă metanul, iar a fost adunatăapa într-o înălţime de vreo 30 de centimetri. Lasuprafaţă, pe o întindere de aproape 1/2 metri pătraţia acestui loc, s-a putut observa nu numai bulbuci înmare număr ca semnele de dezvoltare de gaz metan,ci s-a putut aude şi vede fierberea pe suprafaţa apei,ce a cauzat-o tot dezvoltarea de gaz metan. Aceastăfierbere a făcut-o impresie similară, când în vas cucurmeziş mare se fierbe apa încet, şi pe urmă aburijos dezvoltaţi prin depărtarea lor în apa cauza, casuprafaţa apei din vas nu e lentă , ci pe aceasta sepoate vedea mişcarea de mare sau mai micăextensiune după gradul dezvoltării aburilor de apă.

Cu instrumente apte, gazul dezvoltat introdus încoş (coşuri) de lampa de siguranţă, s-a arătat asupraflăcării în timp o aureolă de 5% metan.

Cu toate acestea spuse, în profilul galerieiîmpărţitoare nu s-a putut constata cu lampa desiguranţa CH 4, nici în tavan, nici la vatră, chiar niciimediat deasupra apei adunate în mai mare cantitateca 3/ 4 - 1%, deşi conform măsurărilor făcute ar fitrebuit ca galeria împărţitoare să fie umplute cu gazmetan de 6-10% într-un timp de o oră.

Aceasta, contrar praxei anterioare, nu s-a pututexplica în mod destul de bine, deoarece se impunenecesitatea unei analize a gazului metan, ce vomface-o în Bucureşti la „Laboratorul Central de Studii

şi Cercetări” a Universităţii.Mai curând, în zilele viitoare vom încerca a lăsa

cu totul fără aerizare locul accidentului prindeschiderea uşei de aerizare, care e zidită în orizontulprincipal al puţului Ştefan. Probabil că atunci vomputea constata adunarea gazului metan la locul susnumit. Până vor fi necunoscute rezultatele analizei agazului şi experimentelor făcute pe lângă uşa deaerizare deschisă, nu putem termina anchetarea încurs, mai presus nu putem stabili dispoziţiile, caretrebuie eventual luate pentru evitarea asemeneloraccidente. (…)

Director Ing. Albert

Două relatări din Minerul

1. Alţi mineri asasinaţi la Lupeni

Abia au trecut câteva zile de când am alarmatlumea întreagă că la minele din Lupeni se asasineazămuncitorii mineri şi că pentru catastrofele ce se petrecacolo e vinovată direcţia: fiindcă terorizeazălucrătorii, forţându-i să lucreze în locuri periculoase,neascultând plângerile lor, fiindcă legile miniere seaplică numai faţă de muncitori, însă nu se respectă dedispoziţiile ce privesc pe şefii şi ingineri de mină,fiindcă lipsesc cu desăvârşire instalaţiunile necesarepentru evitarea catastrofelor şi deja s-a repetat aceiaşicrimă, aceeaşi catastrofă, care a cerut aceleaşi jertfe.

Anul curent Aprilie în 30 s-a produs o mareexplozie la mina Aranka din Lupeni, unde 82 mineri,au fost arşi de focul produs de gaze şi de praful decărbune. Toată lumea de bună credinţă de la noi şichiar din străinătate s-a îngrozit de catastrofa aceastaşi a condamnat cu asprime neglijenţa societăţii. Presaîntreagă s-a alarmat şi a cerut pedepsirea vinovaţilor.Oamenii de inimă au sărit în ajutorul orfanilor şivăduvelor cu puţinul lor, dovedind că înţeleg durerealor. Cei de la conducerea au întins ajutoare mai mari,ca să astupe gura muncitorilor indignaţi şi să-iorbească să nu vadă jertfa mare ce au adus-o, pentrulăcomia după profit a capitalului şi să nu-şi înţeleagăsoarta crudă ce o au.

Încet, greoi, mai mult secret, s-au mişcatautorităţile, ţinând anchete, mai multe de formă,pentru a stabili cauzele exploziei şi a descoperi pevinovat. Anchetele au decurs în linişte, s-au terminat,procesele verbale s-au încheiat şi dosarele, fără multăvorbă, s-au pus în sertarele judecătoriei, îngropându-se acolo la fel cu morţii carbonizaţi, despre care s-auluat, ca să învie odată cu aceştia. Iar vinovăţia a căzutpe cei morţi!

Totul a fost ordine, ca şi când nu s-ar fiîntâmplat nimic, munca s-a continuat şi mai departe,mersul ei nestingherit, goana capitalului după profit afost şi mai mare, totul ce s-a petrecut a fost analog cuo moarte de muscă ce nu se ia în considerare. Abia autrecut 5 luni de zile de atunci, ţărâna încă e proaspătăpe mormintele celor sinistraţi, lacrimile încă nu s-auuscat pe obrajii orfanilor şi văduvelor şi altăcatastrofă, la fel cu cea dinainte, alte jertfe, alţimuncitori mineri carbonizaţi, alţi orfani şi altevăduve, muritori de foame aruncaţi pe drumuri. Dedata aceasta, avem 7 morţi al căror nume îi dăm maila vale:

Petru Chrome - căsătorit, 3 copii;Ioan Zelenyak - căsătorit, 3 copii;Ioan Codrean - căsătorit, 1 copil;Ioan Lingurar - căsătorit, 1 copil;George Polak - necăsătorit;

Petru Faur - necăsătorit;Ioan Szillagy - necăsătorit.Aceşti lucrători minieri sunt noi victime ale

despotismului capitalului hrăpăreţi de la Lupeni, care aînghiţit până acum nenumărate vieţi de om. În 19septemvrie 1917, prin o explozie la mina Ştefan 59muncitori (după alte surse - 51 n.a.) şi-au pierdut viaţa.În 30 Aprilie 1921 (de fapt, 27 Aprilie 1922 - n.a.), înurma unei explozii la Mina Aranka - 82 muncitori şi în24 Octombrie, tot din cauză de explozie, la Mina Elena7 muncitori şi-au pierdut viaţa. Numărul acestorvictime îl înzeceşte nenorocirile aproape zilnice, când1,2, 3 lucrători îşi pierd viaţa, fie că sunt arşi de vii deexplozii mai mici, ori că-i zdrobesc stâncile ca să prăvalpe ei, sau să cadă în puţuri de sute de metri adâncime,unde se nimicesc, altădată sunt nimiciţi de vreo maşinăşi toate acestea din cauza dezordinii şi lipsei de măsuride precauţiune, pentru a înlătura accidentelenenumărate.

Înainte de ultima catastrofă şi după aceea înrepetate rânduri am arătat că la mine se lucrează înlocuri unde gazele se urcă până la 3, 4, altădată şi la6 grade, cu toate că legea minelor prevedesuspendarea lucrului unde gazele se urcă la 1 1/ 2grade. Societăţile urmăresc stoarcerea, cu oricemijloace, a producţiei cât mai mari de la muncitori şipentru aceea se stabileşte acord mic şi se dă premiudupă cantitatea de producţie ca astfel muncitorul săfie silit să lucreze până la nebunie, pentru a ajunge laun salar corespunzător existenţei. Societăţile dauordine stricte maeştrilor şi şefilor de mină, să forţezelucrătorii să dea producţie cât mai mare, ca prinaceasta să ajungă la un profit cât mai mare. Scopuleste: cu puţine cheltuieli, cât mai mare producţie.Aceasta o pretind de la muncitori, că pe ce cale seajunge, nu le interesează, numai producţie şi câştig săiasă. Din goana asta nebună după producţie se nasccatastrofele, de care societăţile nu se înspăimântă, ciflegmatic şi cu dispreţ, răspund următoarele: de cândexistă minele au existat şi catastrofele şi până vorexista minele vor exista şi catastrofele.

Minele de la Lupeni totdeauna au fost pline cugaze. Măsurile care se iau pentru curăţirea aeruluisunt insuficiente. Lucrătorii şi acum au încunoştinţatşefii de mină că sunt gaze în cantitate mare. Aceastane-o dovedeşte lucrătorul Glovicska, declarând căsinistratul (decedatul - n.a.) Chrome, în repetaterânduri, i s-a plâns şefului de mină Gustav Gaidoschşi inginerului exploatării Schmith, care, în loc să-i deaascultare, l-au alungat ca pe un neputincios.Asemenea declară lucrătorul Gerbert că sinistratulIoan Codrean în fiecare seară se plângea că locul luie plin cu gaze şi se teme de pericol. Muncitorii însă nupot refuza locurile periculoase de lucru fiindcăinginerii, din pedeapsă, îi pune câte 2-3 luni la lucruride suprafaţă, cu copiii şi salaorii la un loc, plătindu-icu acel salar, sau îi trimite câteva săptămâni lapreumblare, ca flămânzii reîntorşi înapoi să fie forţaţia intra şi în fundul iadului. Minele nu sunt controlatede ingineri, altădată nici de 2 ori pe lună, deşi legeaminieră prevede ca în fiecare zi să coboare la locurilede lucru şi să ia măsuri de precauţiune pentru a evitacatastrofele. Aceasta nu o fac, ci şi acordurilemuncitorilor le fac de la masa din birou, deşi regulileminiere prevăd că acordul să se dea la faţa locului.Dacă muncitorul se duce să-şi reclame acordulnecorespunzător, sau locul rău de lucru, este scos cupiciorul pe uşă, iar dacă îndrăzneşte să mai zică vreuncuvânt, este denunţat poliţiei ca bolşevic şi a doua zieste chemat la poliţie unde îl aşteaptă bâtele sau, încel mai bun caz, expulzarea.

Muncitorii de pe Valea Jiului şi azi sunt sub

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVmiercuri, 24 octombrie 2012

stare de asediu ca şi altădată. Siguranţa şi poliţia ţinîntr-o spaimă nemaipomenită muncitorimea de acolo.Galbenii (sindicatele „naţionale”, adversarelesindicatelor „roşii”, social-democrate - care editauMinerul - n.a.) şi direcţiile zilnic fac denunţuri contralucrătorilor şi pentru asta poliţia îi ţine în veşnicămolestare. Organizarea muncitorilor este consideratăde directorii societăţilor, de siguranţă şi poliţie dreptcrimă şi cei ce fac parte din sindicate, de oamenipericuloşi care trebuiesc prigoniţi. Muncitorii nuîndrăznesc să se reţină în localul sindicatului, fiindcăîn orice moment se pot aştepta la năvălirea Siguranţeisau Poliţiei în local, declarându-i deţinuţi, pe bază căau ţinut adunare secretă. De situaţia lor de la mine nuîndrăznesc să vorbească, căci aceasta se considerădrept instigare pentru care pedeapsa e sigură.

Deci, iată, care sunt cauzele catastrofelor carese ţin lanţ una de alta. Presiunea Direcţiunilor asupralucrătorilor prin care ţin într-o situaţie medievală,forţându-i ca prin orice pericole să dea o producţiecât mare, pe de altă parte, teroarea autorităţilorasupra muncitorilor, care dau tot concursulsocietăţilor, pentru a-şi ajunge scopul.

Catastrofa aceasta s-a produs în urma explozieicauzate de gaze şi de prafuri de cărbune. Aceasta nus-ar fi întâmplat, dacă maestrul artificier Stoucsek şi-ar fi împlinit datorinţa şi el ar fi executat explodările.Deoarece maestrul artificier Stoucsek a încredinţatmaşina şi executarea explodărilor lucrătorului PetruChrome, din care cauză s-a şi întâmplat catastrofa.Deci, nu este altceva decât o călcare aregulamentului minier din partea maestrului artificierStoucsek, din care cauză s-a întâmplat catastrofapentru care sunt vinovaţi şefii de mină, care nu s-auconformat legilor miniere.

Pe lângă catastrofele mari întâmplate la Lupeni,care au răpit viaţa la sute de lucrători, s-au întâmplatsute de catastrofe mai mici şi accidente, care au răpitpână acum viaţa la mii de lucrători. De câte ori s-aîntâmplat vreo catastrofă, s-au ţinut anchete, s-auîncheiat Procese Verbale şi s-au pus în sertareleJudecătoriei, ca un lucru bine îndeplinit, la care nutrebuie să te mai gândeşti: vinovăţia căzândîntotdeauna pe cei morţi. La anchete, însă, s-a doveditcă prima cauză a catastrofei se trage din lipsurile deprecauţiune şi din nerespectarea regulilor miniere dinpartea Societăţii. Cu toate acestea, niciodată nu s-aadus sentinţa asupra vinovatului, nu s-au pedepsit, nus-au luat măsuri de represiune şi nici, cel puţin, nu aufost constrânse societăţile să respecte legile minieresau, cel puţin, să despăgubească pe urmaşiivictimelor.

Atâta vreme cât nu se vor lua măsuri stricte faţăde societăţi şi nu li se vor aplica pedepsele cuvenite,ele nu vor ştii să respecte legile miniere, nu vor ştii săia măsuri de precauţiune, iar catastrofele se vorrepeta şi de aici înainte şi încă mai des.Muncitorimea, însă, nu se poate aştepta laîndreptarea situaţiei sale din nici o parte, pentruaceea, în urma catastrofelor, atâta vreme va maisângera, până când singură nu-şi va impune osituaţie demnă de om. (Minerul, noiembrie)

2. Altă explozie la Lupeni

Mina Elena. Ora 12 şi 45 p.m.Marţi, 24 octombrie, 1922, la orele 12 şi 45 p.m.,

s-a produs o nouă explozie, de data aceasta la mina decărbuni Elena a Societăţii Uricani-Valea Jiului dinLupeni. Explozia s-a întâmplat în stratul al III-lea. Odetunătură puternică şi un zguduit de pâmânt îngrozitori-au înspăimântat pe muncitorii mineri, care lucrau în

altă parte a minei, semn la care toţi minerii au ştiut căaltă catastrofă s-a petrecut, altă nenorocire şi alte jertfes-au petrecut pe altarul mineritului.

7 mineri carbonizaţi pe str. 3Era ora schimbului de lucru. Din toate minele,

lucrătorii ieşeau afară. Numai din stratul al treilea dinmina Elena, în loc să iasă afară lucrătorii caredimineaţa au intrat cu toată speranţa de a vedealumina zilei şi a-şi mai vedea soţiile şi copiii, nu maiieşeau. Focul produs de gaze şi de cărbune din cauzaexploziei i-a carbonizat pe toţi 7 mineri, câţi s-au aflatîn galeria aceea. Explozia a ruinat galeria (...) şi aumplut-o cu gaze otrăvitoare.

Una bună din 12 (măşti)Din această cauză, salvatorii nu se puteau

apropia de locul exploziei, fără a fi dotaţi cu măşticontra gazelor. Măşti nu se aflau la faţa, fiind nevoiţisă alerge după ele. După ce au găsit măştile şi auîncercat salvatorii să le tragă pe cap, s-a dovedit cădin 12 bucăţi numai una a fost bună, iar celelalte nus-au putut folosi. Salvarea a întârziat din nou, căci fărămăşti nu se putea face nici un pas. Timpul trecea,indignarea între muncitori creştea tot mai mult, pentrucă nu puteau să vină în ajutorul celor nenorociţi, iarîngrijorarea de soarta celor ce se aflau în mină era totmai mare.

Inginerul + 3 ortaci voluntari intervin.Primul mort - la ora 5. Ultimul - la 12 noaptea

Într-un târziu, când s-a crezut că aerul s-a maicurăţat de gaze, inginerul Schmith, dotat cu masca degaze care se putea folosi şi minerii Francisc Gerbert,Ioan Paştic şi Mihail Glugorski - fără măşti,dezinteresaţi de persoanele lor, au pătruns prininfernul de gaze în adâncul minei unde s-a produsexplozia. Aici, printr-o luptă cu viaţa şi cu moartea, laorele 5 au reuşit să scoată primul mort carbonizat.

Salvatorii, în tot timpul muncii lor, unul dupăaltul, otrăviţi de gaze, au căzut inconştienţi la pământ.Astfel, în loc să caute după sinistraţi, trebuia să sescoată unul pe altul la suprafaţă. La munca de salvareau dat ajutor alţi şi alţi muncitori pentru că, rând perând, deveneau incapabili de muncă din cauza gazelorotrăvitoare.

Salvarea era cu atât mai grea, cu cât locurileunde trebuia căutaţi sinistraţii abia de aveau oînălţime de un metru. Salvarea a durat până la orele12 noaptea, când s-a scos ultimul mort.

Minerii şi direcţiunea ştiau de gaze.Ruşinea bătrânului miner Codrean

În mina Elena, întotdeauna au fost gaze încantitate mare şi praf de cărbune. Minerul Govicskadeclară că sinistratul Petru Chrome, în repetaterânduri, i s-a plâns că la locul lui de lucru sunt gaze şipraf de cărbune şi că îi e teamă să lucreze acolo şi căel a le-a adus, de mai multe ori, la cunoştinţă şefuluide mină Gustav Gaidos şi inginerului de exploatareal minei, Schmith. Şi Francisc Gerbert declară că lafel i se plângea cumnatul său, sinistratul IoanCodrean, în fiecare seară. Că sunt gaze unde lucreazăel şi se teme de pericol. La acestea, Gerbert i-a spuslui Codrean să nu mai meargă la locul acela. Însă,Codrean spunea că îi e ruşine ca miner bătrân săpărăsească locul de lucru din cauza teamei.

Meşterul artificier Stoucsek lasă un miner laexplozor

Munca decurgea cu o febrilitate mare, pentru atăia o galerie care să răspundă în partea cealaltă astratului al treilea. Cu executatea exploziei a fost

însărcinat maistrul artificier Stoucsek. Muncitoriitrebuiau să pregătească găurile pentru puşcat. Aici,însă, s-a petrecut altceva, maistrul artificier Stoucsek,în loc să execute puşcatul, a încredinţat aparatul şiexecutarea minerului Petru Chrome. Care a şiexecutat, iar din cauza acestuia s-a şi întâmplatcatastrofa.

Va rămâne pentru totdeauna un secret, pe cecale a ajuns aparatul de executat explozia la lucrătorulPetru Chrome, deoarece regulile miniere interzicaceasta, iar din muncitorii, câţi au lucrat acolo niciunul nu a rămas în viaţă pentru a da explicaţii, numaimaistrul artificier Stoucsek, care în timpul catastrofeis-a aflat în altă parte a minei. Şi despre aceasta numaiel poate da informaţii, fiindcă nimeni altul nu ştie ces-a petrecut acolo.

Putem aştepta şi acum ca anchetele să-ldescopere pe vinovat, căci precum în trecut nu a fostdescoperit, nici în prezent nu se va descoperi.27 octombrie. Ziua înmormântării. Muncitoridin toată Valea

La 27 octombrie, la orele 1 p.m., s-a începutînmormântarea celor 7 sinistraţi în Lupeni.

Coşciugele au fost puse pe catafalc în grădinaunui ţăran, lângă Jiu. În ziua aceea, muncitorimea aîncetat lucrul la orele 12, prezentându-se în întregimela înmormântarea celor 7 mineri. La orele 1, erau dejaprezenţi toţi muncitorii, autorităţile şi alţi participanţi,care erau atraşi de măreţia acestei înmormântări. Dinpartea muncitorilor organizaţi din Lonea, Petrila,Petroşani, Aninoasa şi Vulcan a venit câte o delegaţie,care a depus câte o coroană pe mormânt. Din Vulcana luat parte la înmormântare şi muzica minerilor.

Deputatul Tătărescu nu promite nimic. Corulminerilor

În ropot de ploaie, se începe ceremoniareligioasă, cu cântecul funebru jai de bus, cântat decorul minerilor din Lupeni. După aceea. dl. deputatTătărescu, în numele Ministerului Muncii, îiîmbărbătează pe orfanii şi văduvele minerilor,întrebându-se că până când va mai dura situaţia asta,ca minerii să lucreze pentru fericirea altora, pentrucare îşi jertfesc viaţa! Declară pe faţă că nu îşi ia niciun angajament în privinţa ajutorării orfanilor şivăduvelor. Se adresează muncitorimii, spunând căsocietatea omenească e datoare să se îngrijească ca, înviitor, orfanii şi văduvele să fie ajutoraţi.

Ceremonia s-a încheiat cu Imnul Minerilor,intonat de muzica din Lupeni. Cortegiu - aranjatdupă bresle.Muzicile de la Lupeni şi Vulcan

La orele 3 şi jumătate, muncitorii s-au înşiratîn rânduri pe stradă, după bresle, înainte minerii, dupăaceea metalurgiştii, constructorii, lemnarii,funcţionarii, în frunte cu muzica minerilor dinLupeni. A urmat muzica minerilor din Vulcan şicoşciugele purtate de mineri până la mormânt. Întimpul parcurgerii cortegiului, muzicile au intonatcântece funebre.

Victimele exploziei au fost îngropate încimitirul unde au fost îngropaţi şi ortacilor arşi înexplozia din 1917 şi din aprilie 1922.

La mormânt, după ce coşciugurile au fost lăsateîn groapă, din partea Uniunii Minerilor a vorbittovarăşul Buciumean, iar din partea UniuniiMetalurgiştilor a vorbit tovarăşul George Anton.

Înmormântarea a luat sfârşit prin intonarea decântece funebre şi a Imnului Minerilor din parteaambelor muzici.

Pe mormântul victimelor, din partea Uniuniiminerilor, s-a pus o cunună.