Ziar Gratuit An I, Nr. 81 ◼ 12 pagini ◼ Marţi, 15 iulie 2014Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e-mail: bjt@addjb.ro

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

Consilierii locali braşoveniau decis să diversifice gamade abonamente pusă la dis-poziţia celor care vor sămeargă la Bazinul Olimpic.Astfel, pentru accesul adul-ţilor, au fost propuse abona-mente cu număr de intrăricare să ofere posibilitatea ac-

cesului la bazin pe o perioadămai lungă de timp. Braşove-nii îşi vor putea cumpăraabonament cu 400 lei, careare incluse 40 intrări, abona-ment de 320 lei cu 20 de in-trări sau abonamente de 180lei, care au câte 10 intrări in-cluse.

Municipalitatea începe pre-gătirea dosarului de candida-tură pentru ca Braşovul sădevină capitală culturală eu-ropeană. Mai mulţi specialiştivor pregăti un concept careva trebuie să ne diferenţiezefaţă de alte oraşe din ţară.Acesta va menţiona că Bra-

şovul are, pe lângă PrimaŞcoală Românească, juniicare sunt unici în România,Biserica Neagră, cetăţi me-dievale şi biserici fortificate.Toate sunt atuuri care potaduce titlul de Capitală Cul-turală Europeană la Braşovîn 2021.

Capitală Culturală în 2021?Avantaje la Bazinul Olimpic

Reducerea CAS,mărul discordiei

Consultările de la Cotrocenipe tema reducerii CAS dela 1 octombrie s-au încheiatieri fără succes.

Festivalul dePizza, în Braşov

Între 8 şi 18 august, timpde zece zile, zece cuptoarepe lemne vor coace la foccontinuu pizza la Braşov.

pag. 2

pag. 5

pag. 7 pag. 7

4,41933,2445

137,8023

VALUTĂEuroUSDGram Aur

METEOParţial noros15°C /23°C

Consiliul Judeţean Braşov a lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţiarestului suprafeţelor de mişcare de laAeroportul de la Ghimbav, precum şi

pentru amenajarea canalizării apei pluviale şi drenajul necesar pentru su-prafeţele de mişcare de la acest obiec-tiv.Valoarea totală estimată a acestor

lucrări este de 28.661.780 de lei, fărăTVA. „Lucrările sunt similare ca lapistă la aceste bretele de legătură, darnu sunt atât de complexe, ţinând cont

că sunt de dimensiuni mai mici şi spe-răm să fie finalizate cât mai repede”,a explicat preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu. pag. 3

Licitaţie pentruaeroport

C

EVENIMENT2 Marţi

Consultările purtate de șefulstatului cu premierul VictorPonta și ministrul Finan�elorIoana Petrescu la Cotroceni, petema reducerii CAS au fost fărăde succes. „Nu prea am avutsucces, trebuie să recunosc. Gu-vernul nu a reușit să-mi prezinteniște cifre și de unde ar veni elepentru ca deficitul crescut lafondul de pensii cu circa 5 mi-liarde după calculelePrezidenției, 5,5 miliarde dupăcalculele Consiliului Fiscal. Nuau avut argumente cifrice caresă mă facă mai liniștit”, a de-clarat Traian Băsescu, șeful sta-tului.

Acesta a explicat că cei doireprezenta�i ai Executivului auvenit nepregăti�i, făcând doarafirma�ii politice în cadrul aces-tei întâlniri.

„S-a venit doar cu o afirmație.Reducerea CAS va scoate lasuprafață munca la negru, re-ducerea CAS stimuleazăînființarea de noi locuri de mun-că. Argumente extrem de volatile.Nu știu cum se poate spune căreducerea CAS creează noi lo-curi de muncă, atâta timp câtai bani europeni pe care nu îitragi pentru a crea locuri demuncă. Am întrebat care suntcifrele legate de creșterea locu-

rilor de muncă, mi s-a spus doarcă au crescut cu 78.000 de lo-curi noi, dar nu mi s-a spus câtes-au pierdut”, a continuat TraianBăsescu.

Președintele Traian Băsescua anun�aT că își propune să aibăîn perioada următoare o discu�iecu reprezentan�ii mediului deafaceri despre reducerea CAS,arătând că are timpul necesar,în condi�iile în care data limităa promulgării acestei măsuri fis-cale este 24 iulie.

Întrebat dacă va ataca la Cur-tea Constitu�ională a Românieiaceastă lege, el a spus că „ră-mâne de văzut”.

Mircea Băsescu, trimis în judecatăpentru trafic de influenţă

Mircea Băsescu şi MarianCăpăţână au fost trimişi în ju-decată, ieri, în dosarul în carefratele preşedintelui este acu-zat că, prin intermediul lui Că-păţână, ar fi primit 250.000de euro pentru a interveni lajudecători să dispună o sen-tinţă favorabilă în procesul luiBercea Mondial.

Procurorii Direcţiei Naţio-nale Anticorupţie i-au trimisîn judecată, în stare de arest,pe Mircea Băsescu pentru tra-fic de influenţă şi pe MarianAdrian Căpăţână pentru com-plicitate la această infracţiune.

Potrivit procurorilor, la în-ceputul anului 2011, după cefaţă de Sandu Anghel, zisBercea Mondial, s-a luat mă-sura arestării preventive decătre Tribunalul Olt, fiul aces-tuia, Florin Anghel, i-ar fi re-mis lui Mircea Băsescu sumade 250.000 de euro, prin in-termediul lui Marian Căpăţâ-nă, în schimbul promisiuniică fratele preşedintelui va in-terveni pe lângă magistraţiiînvestiţi cu soluţionarea do-sarului în care Bercea era ju-decat pentru tentativă deomor, respectiv că şi-a înjun-

ghiat un nepot, dar şi pentrualte cereri incidente în aceacauză. „Inculpatul BăsescuMircea a lăsat să se creadăcă are influenţă asupra ma-gistraţilor şi poate obţine o si-tuaţie favorabilă pentru tatăldenunţătorului: fie condam-narea la o pedeapsă mai mică,fie punerea în libertate”, auarătat procurorii în rechizito-riul trimis instanţei. Dosarula fost trimis pentru judecarela Tribunalul Constanţa, cupropunere de a se menţinemăsurile preventive şi asigu-rătorii dispuse în cauză.

România ar urma sărealizeze indepen-denţa energeticăpână la finalul de-ceniului, adică înaproximativ cinciani, datorită gazu-lui de şist şi surselorde energie alterna-tive precum ener-gia eoliană şinucleară, potrivitunei analize publi-cate de „Voice ofAmerica” și prelua-tă de Agerpres.

Potrivit analizei, Ro-mânia este a treia �ară înUniunea Europeană dinpunctul de vedere al indepen-denţei energetice, după Dane-marca şi Estonia.

Vecină cu Ucraina, Româniaa fost aproape de ultima crizăenergetică şi politică din Euro-pa, care ameninţă să afectezesecuritatea aprovizionării cugaz şi să arunce UE în haoseconomic.

Analiza men�ionează că, înciuda dependenţei continentuluide gazul natural şi de petrolulrus, România este singură ţarăsud-est-europeană despre carese crede că se apropie de auto-suficienţa energetică.

România deja îşi satisface80% din aceste necesităţi dinpropriile surse energetice de pe-

trol, gaze, cărbune, energie nu-cleară şi hidroenergie, în timpce restul de 20% este importatdin Rusia, spre deosebire deUcraina şi Bulgaria, care depindaproape în întregime de impor-turile de gaze naturale ruseşti,scrie „Voice of America”.

Noi surse de energie. Până la fi-nele anului 2019, România ar

trebui să înceapă să extra-gă gaze naturale din largulMării Negre. Aceste re-surse şi gazul de şist vorajuta România să-şi satis-facă nevoile energetice şichiar să devină un expor-tator de gaze naturale. To-todată, Administraţia SUApentru informaţiile din do-meniul energiei estimeazăcă România are 1.400 demiliarde de metri cubi degaz de şist, cea de a treiarezervă din Europa dupăPolonia şi Franţa. De ase-menea, România realizea-ză un studiu de fezabilitateprivind construirea uneiconducte de interconectare

care va permite ca gazul naturaldin Azerbaidjan să fie transportatprin Georgia în România şi apoimai departe în Europa Centralăşi de Vest. Ministrul delegat pen-tru energie, Răzvan Nicolescu,spune că această conductă vaajuta regiunea să facă faţă oricăreiprobleme viitoare în alimentareacu energie.

România se aşteaptă să devină independentă energetic, în pofida crizei din Ucraina

România nu depinde de gazul rușilor, în următorii ani

Spăgător de locuințe prins. Polițiștii Stațiunii Bran au capturatîntr-o locuință din stațiune un prahovean de 42 ani, re-cidivist, cunoscut cu antecedente penale pentru furturidin locuințe. Polițiștii au stabilit că bărbatul e suspect decomiterea a două furturi în stațiune, în zilele de09.07.2014 și 12.07.2014, când au fost furate bunuri învaloare totală de 4100 lei (un laptop, parfumuri, pachetede cafea). Polițiștii au reușit recuperarea în totalitate abunurilor sustrase, suspectul a fost reținut pentru săvâr-şirea infracţiunilor de furt calificat, violare de domiciliuși distrugere, iar Judecătoria Zărnești a dispus ulteriorarestarea lui preventivă pentru 29 de zile. Cercetărilesunt continuate de polițiști pentru stabilirea întregiiactivități infracționale a persoanei menționate.

Peste 100 de șoferi au ajuns pietoni. Săptămâna trecută,polițiștii rutieri din I.P.J.Brașov au organizat și desfășuratacțiuni pe linie de circulație rutieră, aplicând 1513 deamenzi, în valoare totală de 180 112 lei. De asemenea109 de șoferi au rămas fără permise de conducere, dintrecare 12 pentru alcool, 8 pentru viteză, 11 pentrudepășire, 58 pentru neacordare prioritate și 20 pentrualte abateri. În plus, au fost reținute și 40 certificate deînmatriculare.

Pedepse cu închisoare în dosarul furtului de tablouri. JudecătoriaSectorului 3 i-a condamnat, în dosarul furtului de tablouridin Rotterdam, pe Adrian Procop la şase ani şi opt lunide închisoare şi pe Alexandru Bitu şi Olga Dogaru lacâte doi ani de închisoare cu executare, iar Petre Condrata primit amendă penală de 45.000 de lei pentru tăinuire.Decizia Judecătoriei Sectorului 3 nu este definitivă şipoate fi contestată cu apel. Ceilalţi doi inculpaţi din dosar,Eugen Darie şi Radu Dogaru, au fost deja condamnaţidefinitiv, pe 27 februarie, după ce şi-au recunoscut faptele.Valoarea prejudiciului a fost estimată la 18 milioane deeuro.

Negocieri eșuate pe tema reducerii CAS

EVENIMENT 315 iulie 2014

Magistrații corupți nu maiprimesc pensie de serviciu

Președintele Traian Băses-cu a promulgat ieri legea princare magistra�ii și membriipersonalului de specialitatejuridică, care au fost con -dam na�i definitiv pentru oin frac �iu ne de corup�ie numai be neficiază de pensia deserviciu. Senatorii au adoptatacest proiect legislativcareprevede că judecătorii, pro-curorii, magistra�ii asisten�iși personalul de specialitatejuridică ce au fost condamna�idefinitiv pentru o infrac�iunede corup�ie să nu mai bene-ficieze de pensia de serviciu.

„Nu beneficiază de pensiade serviciu prevăzută la art.82 și 83 indice 1 și deindemnizația prevăzută laart. 81 judecătorii, procuro-rii, magistrații asistenți șipersonalul de specialitate ju-

ridică asimilat judecătorilorși procurorilor care ulterioreliberării din funcție au fostcondamnați definitiv pentruinfracțiune de corupție, oinfracțiune asimilată infrac -țiu nilor de corupție sau in -frac țiunile în legătură cuacestea ori pentru o altă in -frac țiune intenționată să vâr -șită înainte de eliberarea dinfuncție”, se arată în actul nor-mativ. Acesta mai prevede că„punerea în mișcare a infrac -țiu nii penale pentru una din-tre infracțiunile prevăzute laalin. 1 atrage de drept suspen -da rea soluționării cererii deacordare a pensiei de serviciusau, după caz, suspendareaplății pensiei de serviciu dacăaceasta a fost acordată pânăla soluționarea definitivă acauzei”.

Consiliul JudețeanBrașov a lansat licitațiapentru proiectarea șiexecuția restului supra-feţelor de mişcare de laAeroportul de la Ghim-bav, precum și pentruamenajarea canalizăriiapei pluviale și drenajulnecesar pentru supra fe -țe le de mișcare de la a cestobiectiv.

Valoarea totală estimată aacestor lucrări este de28.661.780 de lei, fără TVA,iar între lucrări se nu-mără construc�ia căiide rulare ALFA, careare va avea o lungimede 212 metri, o lă�imede 23 metri și acosta-mente de 7,5 metri pefiecare latură. Totoda-tă, în această etapă estecuprinsă și amenajareasuprafe�ei de parcare,îmbarcare și debarcare(apron) ce asigurăzona necesară derulăriiactivită�ilor specificeaeroportuare, de îm-barcare, debarcare, ve-rificări sau alimentăripentru avioane. Această „par-care” va avea o suprafa�ă totalăde 17.750 de metri pătra�i.

Din suma totală estimată pen-tru aceste investi�ii, 10.046.020lei (fără TVA) reprezintă valoa-

rea pentru execu�ia canalizăriipluviale și drenajul pentru pistade decolare – aterizare, inclusivlegăturile cu canalizările pluvialepentru celelalte suprafe�e demișcare și evacuarea apelor co-

lectate. Per total, lucrările di-verse și neprevăzute sunt esti-mate la 10% din valoare,respectiv 872.950 de lei.

Pentru continuarea acestorlucrărilor, CJ Braşov este în curs

de a contracta un împrumut de6,5 milioane de euro.

Care sunt criteriile de selecție pen-tru constructor. Consiliul Jude�eanașteaptă ofertele de la construc-tori până în data de 25 august,iar ofertan�ii trebuie să depunăo garan�ie de 400.000 de lei, iaruna dintre condi�ii pentru con-structori este ca media cifrei deafaceri globale pe ultimii treiani, 2011-2013, trebuie să fiecel pu�in egală cu 35.000.000lei. Totodată, firmele deconstruc�ii trebuie să prezinteîntre documentele de licita�ie șio listă cu lucrările executate înultimii 5 ani, din care să rezultecă ofertantul a executat maxim

3 contracte de lucrări similarea căror valoare cumulată a fostde minimum 20.000.000 leifără TVA, înso�ită de certificăride buna execu�ie pentru celemai importante lucrări. Cea maimare pondere în vedereaselec�iei ofertei o va avea pre�ul,dar va conta și durata deexecu�ie, în propor�ie de 30%.

Aproape gata. În altă ordinede idei, lucrările la pista aero-portului de la Ghimbav suntîntr-un stadiu destul de avansatşi se vor finaliza cel târziu la în-ceputul lunii septembrie. Ame-najarea pistei, care are o lungimede 2.850 de metri şi o lăţimede 45 de metri, a demarat înprimăvara anului trecut, iar peaceasta vor putea ateriza aero-nave de tipul Boeing 767, 757,Airbus 310, 300.

Cea mai scumpă lucrare va fi ter-minalul. Indicatorii tehnico-economici pentru cea de-atreia etapă a aeroportului bra-şovean, în care este cuprinsăaceastă extindere a suprafeţelorde mişcare aeroportuare, darși echiparea acestora cu insta-laţii de balizaj, extinderea re-ţelelor de canalizare pluvialăşi drenaj, precum şi construcţiaclădirilor operaţionale aero-portuare, au fost estima�i lapeste 142 de milioane de lei(31,5 milioane de euro). Ceamai scumpă componentă estecea care priveşte construcţiaclădirilor operaţionale. Lucră-rile pe acest segment sunt eva-luate la 73,6 milioane de lei(16,32 milioane de euro).

Pista aeroportului este aproape gata

Se licitează suprafeţelede rulare ale aeroportului

Lucrările suntsimilare ca lapistă la acestebretele de le-gătură, darnu sunt atât decomplexe, ţinândcont că sunt de di-mensiuni mai mici şi sperăm să fie fi-nalizate cât mai repede

Aristotel Căncescu, președinteleConsiliului Județean Brașov

ECONOMIC4 Marţi

Statisticile arată că pentruprimul trimestru din 2014excedentul comercial a săritde peste trei ori faţă aceeaşiperioadă a anului trecut,ajungând la peste 73 de mi-lioane de euro. Doar în pri-mele trei luni ale acestui an,firmele braşovene au livratmărfuri de peste 620 de mi-lioane de euro. Asta în timpce în timp ce importurile auavansat cu un procent denici 5%.

În cadrul Regiunii Centru,în clasamentul judeţelor re-

feritor la volumul exportului,Braşovul a ocupat în primultrimestru locul I, cu o pon-dere de 34,0%. Fiind urmatde judeţului Sibiu şi de Alba.Din punct de vedere al vo-lumului importului, judeţulBraşov ocupă locul I în ca-drul Regiunii Centru cu opondere de 35,9%. La nive-lul ţării, Braşovul se află pelocul cinci referitor la volu-mul exporturilor, realizândaproape 5% din exporturilela nivel naţional, în timp cepe partea de importuri ne si-

tuăm pe locul şapte cu unprocent de 3,9%.

Pe partea de import însă,Braşovul a preferat maşinile,aparatele şi echipamenteelectrice, dar şi produse aleindustriei chimice şi ale in-dustriilor conexe.

Germania, Franţa şi Italia„înghit” peste 60% din ex-porturile braşovene, asta încontextul în care în ultimii15 ani, valoarea investiţiilorstrăine provenind din acesteţări a crescut progresiv.

Diana Bjoza

Agenda Digitală pentru România 2020, în consultare publică până pe 31 iulie

Investi�iile totale în sectorulTehnologiei Informa�iei și aComunica�iilor (TIC) vor ajun-ge la aproximativ 2,4 miliardede euro în România, până înanul 2020, iar impactul pozitivîn Produsul Intern Brut (PIB)va fi de 13%, reiese din Agen-da Digitală pentru România2014-2020, document aflat înconsultare publică, până lasfârșitul lunii iulie, pe site-ulMinisterului pentru SocietateaInforma�ională (MSI).

Potrivit sursei citate, obiec-tivele-cheie de performan�ă aleAgendei Digitale impun efor-turi cumulate ale �ărilor euro-pene în vederea îndeplinirii

obiectivelor asumate de Comi-sia Europeană.

„Având în vedere cei 7 pilonicare stau la baza Agendei Di-gitale pentru Europa 2014 -2020, România i-a adaptat lacontextul actual și a definit pa-tru domenii majore de acțiune,care vor fi urmărite ca viziunea

României privind programulambițios, care va conduce lacreșterea economică și creș te -rea competitivității, pentru aco-perirea principiului de bazămenționat mai sus, în vederearealizării creșterii economicedurabile pe termen lung”, semen�ionează în document.

Domeniile avute în vederesunt: e-Guvernare, Interopera-bilitate, Securitate Cibernetică,Cloud Computing, Open Data,Big Data și Media Sociale; TICîn Educa�ie, Sănătate, Culturăși eInclusion; e-Commerce,Cercetare, Dezvoltare și Inova-re în TIC; Broadband și Ser-vicii de Infrastructură Digitală.

Aceleaşi produse pot fi înmedie cu până la 25% maiieftine în magazinele on-line decât în cele clasice(offline), diferenţele celemai mari regăsindu-se lacărţi, tablete şi telefoanemobile, iar cele mai micila aspiratoare şi hranapentru animale de com-panie, potrivit unui stu-diu Millward Brown.

De exemplu, la unmodel de telefon al căruipreţ este în jurul a 500lei, în momentul efectuăriistudiului existau diferenţe depână la 80 lei între preţul din on-line şi cel din offline.

De asemenea, cumpărătorulpoate economisi în cazul table-telor la anumite modele şi pânăla 300 lei dacăcumpără din on-line, iar anumitetitluri de cărţi potfi găsite la jumă-tate de preţ, ajun-gându-se la economii

de 15 lei în unele cazuri.Astfel, diferenţele de preţ

ajung la 25% în cazul cărţilor,15% la tablete şi 14% la telefoa-ne mobile.

Cele mai mici diferenţe de preţîntre online şi offline s-au constatla aspiratoare (4%) şi la hranapentru animalele de companie(1%).

Studiul arată că preţurile ace-loraşi produse sunt mai mici înmedie în magazinele onlinedecât în magazinele offline.

„Diferenţele dintre onlineşi offline în ceea ce pri-

veşte preţurilef luc-

tuează semnificativ de la produsla produs, dar majoritatea aces-tora par să meargă în aceeaşi di-recţie. Altfel spus, ai şanse marisă cumperi mai ieftin un produsdintr-un magazin online, chiardacă nu ţi-ai făcut anterior temelelegate de locul în care găseşti celmai ieftin produs. Cu toate aces-tea, promoţiile joacă un rol im-portant în dinamica preţurilor”,

a declarat Da-niel Enescu,

preşedinteMillward

Brown România.În 11 din cele 12 categorii de

produse studiate, produsele vân-dute online au fost în medie maiieftine decât în magazinele cla-sice, o singură categorie fiind cuparitate de preţ - aparatele foto.

Variaţia preţurilor între onlineşi offline în funcţie de produseste mult mai mare în cazul căr-ţilor (40% între produsul cu ceamai mică diferenţă şi cel cu ceamai mare diferenţă între onlineşi offline), tabletelor (23%) şicuptoarelor cu microunde (18%)

şi semnificativ mai micîn cadrul telefoanelor

(8%), frigiderelor(6%) şi a hranei

pentru anima-le de compa-

nie (2%).

Cu cât este mai ieftin unprodus dacă îl cumperi online

Flash economicViorel Cerchez este noul director de achiziții și logistică la Hi-droelectrica. Noul director de achiziții și logistică al Hi-droelectrica a fost numit în funcție de către administratoruljudiciar al companiei. Viorel Cerchez a deținut anterioraceeași funcție în cardul Țiriac Holdings, a anunțat com-pania. Din octombrie 2009 şi până la angajarea la Hi-droelectrica a fost director de achiziţii la Ţiriac Holdings(Ţiriac Auto, Ţiriac AIR, Ţiriac Real Estate şi Ţiriac Fi-nancial). Anterior acestei funcţii, el a lucrat la HewlettPackard Bucureşti & Geneva, pe poziţia de director deachiziţii (2005-2007) şi director de strategie şi achiziţiidin noiembrie 2007 până în octombrie 2009.Cerchez afost selectat pentru acest post în cadrul proiectului derecrutare a managerilor Hidroelectrica derulat de Euro-Insol şi Hidroelectrica în anul 2013 cu firmaPedersen&Partners, unde s-a clasat pe primul loc. Hi-droelectrica este controlată de stat prin Departamentulpentru Energie. Compania este în insolvenţă din luna fe-bruarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedurăfiind deschisă în perioada iunie 2012 - iunie 2013.

ANAF restituie TVA de 1,72 miliarde de lei, în luna iulie. AgenţiaNaţională de Administrare Fiscală (ANAF) restituie îniulie toate deconturile de TVA soluționate prin decizii derambursare înregistrare până la 23 mai, reprezentândTVA în valoare de 1,72 miliarde lei. Fac excepţie celeaferente operaţiunilor de import soluţionate până la 25iunie. Din totalul acestora, deconturile cu compensare şirestituire totalizează 1,56 miliarde lei, din care se com-pensează 55,49 milioane lei şi se restituie 1,5 miliardelei, se arată într-un comunicat al ANAF.Totodată, deconturile cu compensare integrală reprezintă105,31 milioane lei, iar cele cu compensare parţială 59,07milioane lei, suma de 726,80 milioane lei urmând să fierestituită in perioada următoare.

Exporturile braşovene au crescut cu 15%

Preşedintele InstitutuluiNa�ional de Statistică, Tu-dorel Andrei, a declarat căpopula�ia României ar puteasă scadă la 17,1 milioanepersoane până în anul 2040,și ar putea ajunge la 14,27milioane persoane în anul2060.

Estimările Eurostat aratăcă popula�ia României arputea să scadă la 17,44 mi-lioane persoane în 2060 (cu12,9%) și la 16,34 milioanepersoane în anul 2080 (cu18,4%). În ceea ce priveşteproiec�iile Diviziei pentrupopula�ie a ONU arată căpopula�ia României ar putea

ajunge la 16,43 milioanepersoane în 2060 și la 13,96milioane persoane în 2080.

Popula�ia reziden�ă a Ro-mâniei se cifra la 1 ianuarie2014 la 19,942 milioanepersoane, scăzând pentruprima oară după 1968 sub20 de milioane de persoane.

Preşedintele INS a maispus că în perioada 2002-2014, popula�ia reziden�ă aRomâniei a scăzut cu aproa-pe 1,7 milioane persoane(8%). Cele mai semnifica-tive scăderi au fost înregis-trate în anii 2007 (cu1,47%) și 2008 (cu 1,65%),în timp ce după anul 2010

se înregistrează o relativăstabilizare.

Tudorel Andrei a menţio-nat că principalele cauzeale reducerii popula�iei Ro-mâniei au fost reducerea ra-tei natalită�ii în ultimii 25de ani, de la 16 la mia defemei în 1989 la 8,9 în2013, creșterea vârstei me-dii a mamei la primanaștere, de la 23,7 ani în2000 la 26,2 ani în 2012,scăderea ratei de fertilitate,de la 66,3 născu�i-vii la miade femei la vârstă fertilă(15-49 ani) în 1989 la 37,5în 2012, dar și migra�ia ex-ternă.

Aproximativ 500 de şcolinu au suficiente venituripentru a acoperi nevoile,relevă un raport privind finan-ţarea sistemului de educaţierealizat de UNICEF şi Institu-tul de Ştiinţe ale Educaţiei.60% dintre directorii chestio-naţi consideră că nivelul gene-ral actual al veniturilor asiguratpe bază de cost standard perelev este insuficient.

„Deşi banii care vin de laMinisterul Educaţiei au desti-

naţie specială, primăriile în su-bordinea cărora se află unită-ţile de învăţământ nu vireazăsumele întregi. În general, seacoperă în totalitate fondurilepentru salarii, dar banii pentrureparaţii, investiţii etc. sunt re-distribuiţi, uneori, de primării,altor entităţi, prin Hotărâri deConsiliu”, a declarat ŞerbanIosifescu, preşedintele Agen -ţiei Române pentru AsigurareaCalităţii în Învăţământul Preu-niversitar (ARACIP). Potrivit

raportului, şcolile care au di-mensiuni reduse (sub 300 deelevi) şi care funcţionează încomunităţi dezavantajate so-cio-economic au în prezent si-tuaţia cea mai vulnerabilă înceea ce priveşte finanţarea.Autorii raportului recomandărevizuirea formulei actuale şiincluderea în mecanismul definanţare a unor noi coeficienţide corecţie, dar şi promovareaunui mecanism de finanţarecare stimulează calitatea.

Studiu: Populaţia României ar putea să scadă la 17,1 milioane

515 iulie 2014

Directorii de şcoli se plâng că nu au venituri suficiente

S-au stabilit ultimele de-talii referitoare la organi-zarea Festivalului de Piz-za, care va avea loc în pe-rioada 8-18 august 2014,în Livada Poştei.

Acest festival aduce unplus Braşovului şi reprezen-tanţii municipalităţii dorescsă fie organizat în fiecare an

în oraşul nostru, dacă va fiapreciat de braşoveni. Ita lieniivor veni cu opt cuptoare depizza pe lemne, un cort foartemare, de 30 de metri pătraţi,unde toată lumea va vedeacum se face aluatul. Vor fi fo-losite ingrediente doar din Ita-lia. Reţetele folosite sunt celetradiţionale, folosite de foartemulţi ani în zona din care ei

provin (Napoli), unde existăşi prima pizzerie atestată, dinanul 1738 – Antica PizzeriaPort’Alba.

Lângă fiecare cuptor vorfi pizzari care vor jongla cualuatul. Practic, va fi unspectacol culinar, completatde muzica românească, ita-liană, dansuri şi româneşti şiitalieneşti.

P izza-Fest este uneveniment tradiţional na-poletan, organizat de obicei înluna septembrie în peninsulă şireuneşte producători de pizzacare respectă reţeta originală.

Organizatorii festivaluluispun că sunt interesaţi să

dezvolte şi afaceri înzona Bra şo vului, înspecial în zona agricul-turii şi a industriei ali-mentare.

Sebastian Dan

Sunt puţini oamenii cărora nu le place acestpreparat italian care a cucerit mapamondul.Iată câteva lucruri interesante pe care, poate,nu le ştiai despre pizza.-Americanii spun că la ei, cea mai multă pizzase mănâncă în duminica superbow-ului. -Cea mai mare pizza care s-a realizat vreo-dată avea nu mai puţin de 37 m în diametru. -În 1830, s-a deschis prima pizzerie din lume,în Napoli: Port’Alba. Pizza se cocea cu lavăde la Muntele Vezuviu.-În 1905 s-a copt prima pizza din Statele Unite, la restaurantul italian al lui Gennaro

Lombardi din New York.- Cel mai popular ingredient din pizza estesalamul. Mai sunt şi adepţii pizzei Hawaii careadoră șunca şi ananasul.- Anual, în întrega lume, se vând peste 5 mi-liarde de pizza, peste 3 miliarde numai în Sta-tele Unite.- Cele mai autentice pizze se fac cu ingre-diente locale, cum ar fi: Roșiile de San Mar-zano, care cresc pe câmpiile din jurul vulca-nului Vezuviu. Mozzarella di Bufala Campana,făcută din laptele bivolițelor de apă crescuteîn regiunile Campania și Lazio.

Curiozități despre pizza

Festivalul pizzei va avea loc în Livada Poștei

SOCIAL

6 BRAȘOVUL ISTORIC

Cel mai vechi monumentbraşovean

Imagini din colecţia personală a lui Aristotel Căncescu

Marţi

Biserica evanghelică Sfântul Bartolomeu estecel mai vechi monument de arhitectură dinBraşov fiind construit în 1223 în stil gotic tim-puriu. A fost refăcută în secolul XV, scrie his-toria.ro. Biserica Sfântul Bartolomeu este ofostă biserică catolică ridicată în stil romaniccu ferestre în arc frânt, cu bolţi pe ogive şi mo-tive decorative ale artei gotice realizate din gre-sie. Din sec al XVI-lea devine biserică luterană.

Întemeietorul acestei biserici a fost Hermanvon Salza, conducătorul ordinului cavalerilorgermani.

Biserica are o lungime de 55 m şi se dovedeştea fi unul dintre cele mai vechi şi mai impor-tante edificii ale Braşovului. Coloanele bise-ricii sunt sprijinite de socluri puternice şisunt terminate de capitelurile în stil pre-gotic.Pictura de pe pereţii bisericii impresioneazăprin motivele romanice şi gotice.

Ulterior cutremurului de la 1833, altarul afost refăcut în stil clasicist şi s-a instalat onouă orgă cu 25 de registre. În anul 1923 afost instalat ceasul din turn.

C

Municipalitatea începepregătirea dosarului decandidatură pentru caBraşovul să devină capi-tală culturală europeană.

Mai mulţi specialişti vorpregăti un concept care va tre-buie să ne diferenţieze faţă dealte oraşe din ţară. Termenullimită de depunere al înscrie-rilor la competiţie este sfârşitulanului. Dosarele trebuie trimi-se în prima fază în capitală.

„Oraşele din România caredoresc să participe la aceastăcompetiţie trebuie să aibă opropunere de proiect de con-cept, însoţită de o fişă de can-didatură pe care să oînainteze autorităţilor centrale.Am mers pe un concept numitBraşovia 2021, pornind de lace are Braşovul în momentulde faţă şi ce ne diferenţiază decelelalte oraşe care şi-au ex-

primat această intenţie,pentru că discutăm deintenţiile de candidaturăşi nu de ceva foarte con-cret şi punctual finali-zat”, a declarat GeorgeScripcaru, primarul mu-nicipiului Braşov.

Conceptul va porni dela menţionarea faptuluica la Braşov există Pri-ma Şcoală Românescă,este un oraş cosmopolitcu instituţii culturale, areteatru, operă şi filarmo-nică şi multe muzee. Ju-nii unici în România,Cetatea pre-romană Braşovia,breslele istorice, Biserica Ne-agră şi cetăţile medievale dinîmprejurimi sunt alte atuuripe care Braşovul le are în faţacontracandidaţilor.

„Acesta reprezintă scheletulconceptului de la care plecămnoi în momentul de faţă pe care

o să-l construim, o să-l detaliemcu oameni de specialitate carevor trebuie să creeze un pachetconceptual, o carte de candi-datură care să spună ce avem,ce putem face, ce ne diferenţiazăpe noi faţă de ceilalţi”, a maispus George Scripcaru, prima-rul municipiului Braşov.

Reprezentanţii municipa-lităţii spun că poartă discuţiimomentan şi cu reprezentan-ţii autorităţilor din Linz, Aus-tria şi Nürnberg, Germania,care şi-au arătat disponibili-tatea sprijinirii Braşovuluipentru a deveni capitală cul-turală europeană.

Atuurile Braşovului pentrua deveni capitală culturalăeuropeană

Consilierii locali braşoveniau decis să diversifice gamade abonamente pusă la dispo-ziţia celor care vor să meargăla Bazinul Olimpic.

Astfel, pentru accesul adul-ţilor, au fost propuse abona-mente cu număr de intrăricare să ofere posibilitatea ac-cesului la bazin pe o perioadămai lungă de timp, până laepuizarea intrărilor de pe abo-nament, faţă de vechile abo-namentele care erau limitateca timp.

Braşovenii îşi vor puteacumpăra abonament cu 400lei, care are incluse 40 intrări,abonament de 320 lei cu 20de intrări sau abonamente de180 lei, care au câte 10 intrăriincluse. Abonamentele sunt

mult mai avantajoase în con-textul în care biletul de intrarepentru un adult, pe o serie,este de 20 de lei.

Mai multe feluri de abonamen-te şi pentru copii. Şi copiii şi ele-vii îşi vor putea alege dintr-ogamă mai variată de abona-mente. Aceştia vor beneficiade abonamente cu 80 de in-trări, care vor costa 480 delei, abonamente de 280 lei cu40 intrări, abonamente în va-loare de 150 lei care au inclu-se 20 intrări, dar şi unabonament care va costa 80lei şi va avea 10 intrări. Tarifulpentru o singură intrare la ba-zin pentru elevi şi copii va ră-mâne la cuantumul de 10 lei,iar pensionarii şi studenţii vorplăti 15 lei pentru o intrare.

Totodată, braşovenii carevor să meargă doar la saunăşi jacuzzi, în incinta bazinuluide înot, vor avea posibilitateasă îşi achiziţioneze un „biletde refacere”, în cuantum de10 lei.

Totodată, ţinând cont căexistă un sistem de control ac-ces, pentru a permite accesulîn vestiare al persoanelor careîi însoţesc pe copiii în vârstăde până la 7 ani, în vedereapregătirii pentru înot, a fostnecesară şi introducerea unuibilet de acces însoţitor în cu-antum de 1 leu/persoană/in-trare. La stabilirea tarifului s-aavut în vedere costul de achi-ziţie al brăţării de acces, dupăcum au precizat administra-torii complexului sportiv.

George Scripcaru, primarul municipiului Braşov (foto: Andrei Paul)

Tarife noi pentru abonamentelela Bazinul Olimpic Braşov

LOCAL 715 iulie 2014

Repartizarea la licee a fost afişatăRepartizarea la licee a fostafişată pe internet la adre-sa admitere.edu.ro. Viitoriiliceeni pot consulta listapentru a vedea dacă au in-trat la liceul pentru care auavut prima opţiune sau potvedea la ce şcoală au fostrepartizaţi în cazul în carenu au reuşit să ajungă aco-lo unde şi-au dorit. Repar-tizarea în licee şi colegiinaţionale şi tehnice s-a fă-

cut computerizat. Candidaţiiau fost repartizaţi în bazamediei de admitere – for-mate din media de absolvi-re a claselor V-VIII şi mediade la evaluarea naţionalăde la finele clasei a VIII-a.În judeţul Braşov, un singurelev a obţinut media de ad-mitere 10 şi a optat pentruspecializarea Matematică-Informatică de la ColegiulNaţional „Dr. Ioan Meşotă”.

Şaisprezece braşoveni carelucrează în domeniul turis-mului vor învăţa limba ger-mană direct de la unvorbitor nativ! Ei au ocaziasă se îns crie la un curs in-tensiv de germană, susţinutde un austriac stabilit în ţaranoastră şi care are o expe-rienţă de mai bine de 20 deani în turism, dar şi în sus-ţinerea cursurilor motivaţio-nale. Organizatorulprogramului, Asociaţia Pen-tru Promovarea şi Dezvol-tarea Turismului, şi-apropus ca astfel să ofere tu-

riştilor străini care ne vizi-tează oraşul servicii de ceamai bună calitate, iar astainclude şi personal hoteliercare să comunice în germa-nă. Cursul se adreseazăoperatorilor din turism carevor să îşi perfecţioneze an-gajaţii. Cursul va începe la18 august şi va dura şasesăptămâni. Cei care dorescsă participe trebuie să achi-te 299 de lei. Mai multe in-formaţii cu privire lamodalitatea de înscriere gă-siţi pe site-ul www.cursde-germana.ro

Cursuri intensive de limba germană

MAGAZIN

A fost creată pastila contra alcoolismuluiO pastilă cu administrare zil-

nică ar putea fi prescrisă per-soanelor care consumă cantităţimari de băuturi alcoolice cuscopul de a le ajuta pe acesteasă îşi învingă dependenţa dealcool, au anunţat cercetătoriidin Marea Britanie.

Tableta, comercializată subdenumirea Nalmefene, ar puteafi prescrisă în viitorul apropiatpersoanelor alcoolice, a preci-zat National Institute of Healthand Care Excellence (Nice) dinMarea Britanie, în noul ghid

de recomandări al acestei or-ganizaţii, citaţi de dailymail.co.uk. Aproximativ 600.000de persoane din Anglia şi ŢaraGalilor ar putea beneficia deacest medicament în lupta lorcontra dependenţei de alcool.Pastila a fost creată de compa-nia Lundbeck. Medicamentulreduce pofta de alcool a uneipersoane, prin controlarea me-canismului cerebral de recom-pensare.

Potrivit noului ghid de reco-mandări întocmit de organiza-

ţia Nice, medicamentul Nal-mefene va reprezenta o opţiunemedicală viabilă şi puţin cos-tisitoare pentru persoanele careconsumă cantităţi mari de al-cool, dar el nu va fi prescris încazul persoanelor care necesităo detoxifiere imediată.

Experţii britanici consideră,de asemenea, că noul medica-ment va putea fi prescris acelorpersoane alcoolice care au rea-lizat deja primii paşi spre vin-decare, după ce au solicitatajutor medical de specialitate.

Multe persoane care recunosccă sunt interesate de horoscopsusţin că totul este doar o dis-tracţie, nimic serios. Cerce-tătorii spun însă că aceastăcredinţă în astrologie poateavea consecinţe negativefoarte grave. Credin�a înzodii şi horoscop presupu-ne convingerea că există opredestinare, că orice schim-bare este imposibilă şi chiarde nedorit. După cum spuneaCarl Sagan în documentarul„Cosmos”, astrologia are încăsucces pentru că dă un sens su-perior rutinei zilnice, oferă iluziacă fiecare om este conectat cuUniversul, că viaţa lui este con-trolată de semnale cosmice. Ast-fel, astrologii susţin ideea unuidestin imposibil de schimbat, a

e venimentelor care sunt „menitesă fie”, nu provocate de acţiunileoamenilor.

De asemenea, cei care cred înastrologie tind să-i judece pe oa-meni în funcţie de zodiile aces-tora, fără să mai fie interesaţi să-i

cunoască cu adevărat. După cumspune Benjamin Radford, pentru

Discovery News, atitudineaaceasta greşită şi simplistăeste similară rasismului.

Oamenii nu sunt jude-caţi individual, ci incluşiautomat într-un grup, dela care se aşteaptă un anu-mit comportament, apă-

rând astfel prejudecăţile. Iar aceste prejudecăţi îi vor

face pe oameni să caute în modspecial detaliile care să le con-firme ideile, aşteptările. Astfel,multe din trăsăturile esenţiale alealtora vor trece neobservate.

Riscul este şi mai mare în ca-zul în care predicţiile astrologicepot schimba comportamentulcelor care cred şi le pot influenţadeciziile.

Emiratul Dubai, care semândreşte deja cu ceamai înaltă clădire şi celmai mare acvariu dinlume, va construi cel maimare mall şi parc tematicde interior, care va fi pri-mul mini-oraş cu tempe-ratură controlată la nivelglobal, relatează Bloom-berg Businessweek.

Centrul cu o suprafaţă de720.000 de metri pătraţi va in-clude 100 de hoteluri, un centrumedical, centre pentru eveni-mente şi un district teatral, toateaceastea urmând să fie protejatecu un acoperiş retractabil.

Potrivit dezvoltatorului pro-iectului, Dubai Holding, mini-oraşul va fi construit în etape,în concordanţă cu dezvoltareatreptată a turismului de familieîn Dubai.

Obiectivul este atragerea a 180de milioane de cumpărători pean, prin asigurarea posibilităţilorde distracţie, activităţi şi cazare

astfel încât întreaga familie săconsume, fără grija condiţiilormeteorologice impredictibile.

Dezvoltatorul vrea să profiteşi de dezvoltarea industriei tu-rismului medical, care atrage,

potrivit estimărilor, 750.000de persoane numai din StateleUnite.

Pare un scenariu demn de filmele SF, dar este un proiect cât se poate de real

Primul mini-oraş cutemperatură controlată

Cea mai veche piesă muzicală din lumeCea mai veche piesă muzicală din lume, gravată înurmă cu aproximativ 3.400 de ani pe o tăbliţă de argilă,a fost descoperită în situl Ugarit din Siria. Descifratăde specialişti, piesa muzicală atestă existenţa, la aceaperioadă, a unei teorii muzicale avansate şi a uneigame de şapte tonuri, anterioare culturii elene. Dacăîn prezent ar fi considerată o piesă proastă, potrivitspecialiştilor, în urmă cu aproape 3.500 de ani era,poate, un hit. Reactualizată prin intermediul mijloacelormuzicale moderne, piesa este disponibilă publicului,prin intermediul site-ului Open Culture, informeazămaxisciences.com. În anii 1950, arheologii franceziau descoperit o serie de plăcuţe din argilă în situlsirian Ugarit. Datând din secolul al XIV-lea î.e.n., re-dactate în hurită, în prezent o limbă moartă, plăcuţeleconţineau şi partitura unui imn vechi de 3.400 de ani,considerat de specialişti un record.

Care este cel mai rapid animal terestru? Dacă ghepardul era până de curând considerat celmai rapid animal terestru, acum recordul aparţine uneialte specii, care întrece cu mult performanţa acesteifeline, au observat cercetătorii. Paratarsotomus ma-cropalpis este o căpuşă de dimensiunile unei seminţede susan şi trăieşte în sudul Californiei. Având în ve-dere distanţa pe care o poate parcurge într-o secundă,raportat la dimensiunea corpului ei, această căpuşăeste cel mai rapid animal terestru. Într-o secundă, eaparcurge o distanţă echivalentă cu 322 de lungimi alepropriului corp, iîn timp ce ghepardul poate străbatenumai 16 lungimi ale corpului său. În cazul oamenilor,distanţa pe care o poate parcurge într-o secundă celmai rapid alergător este de numai 6 lungimi ale cor-pului.

8 Marţi

Pe scurt

Ce riscă persoanele care cred în astrologie?

Germania a cucerit cupamondială după ce a învinsArgentina, după prelun-giri cu scorul de 1-0.

Reprezentativa Germaniei acâştigat Cupa Mondială pentrua patra oară în istorie, în urmavictoriei de duminică, de pe are-na Maracana din Rio de Janeiro,obţinută după prelungiri, scor 1-0, în faţa selecţionatei Argenti-nei. Unicul gol al meciului a fostmarcat de Mario Gotze, în mi-nutul 113, după o pasă de la An-dre Schurrle. În minutul 30,Gonzalo Higuain a marcat pen-tru Argentina, însă golul nu afost validat pe motiv de ofsaid.În minutul 45+1, Howedes a tri-mis mingea în bară, aceasta fiindcea mai mare ocazie a nem�ilor.La încălzire, mijlocaşul SamiKhedira s-a accidentatşi a fost înlocuitcu ChristophKramer. Înmi nutul 31,Kramer afost lovit cuumărul deGaray, fiind în-locuit câteva mi-nute mai târziu deSchurrle. Germa-nia este primaechipă eu-

ropeană care se impune pe tă-râm american, fiind pentru a tre-ia oară consecutiv când titlulmondial este câştigat de o selec-ţionată din Europa. Germania amai câştigat titlul mondial în1954, 1974 şi 1990. Jucătoriigermani au primit mai întâi me-daliile de campioni mondiali dela secretarul general al FIFA,Jerome Valcke, şi de la preşe-dintele UEFA, Michel Platini.Ultimii care au intrat în posesiamedaliilor au fost selecţionerulJoachim Low şi secundul HansFlick. Fotbaliştii germani au ară-tat apoi trofeul fanilor, într-o tri-bună special amenajată peMaracana. Festivitatea s-a în-cheiat cu un foc de artificii. Ger-manul Mario Gotze a fostdesemnat jucătorul finalei CupeiMondiale, câştigate de Germaniaîn faţa Argentinei, scor 1-0, dupăprelungiri. Gotze a jucat 32 de

minute, a reuşit 11 pase şi afost marcatorul unicului golal meciului, în minutul 113.

Tristețe în Argentina. Tri-steţea a invadat Argentina

după înfrângerea în finalaCupei Mondiale. Unii fani au

plâns, dar alţii i-au aplaudat pevicecampionii mondiali. „Nu amavut noroc, dar au dat totul pe

teren şi acum suntem vice-campioni”, a declarat o ar-gentiniancă de 31 de ani,

care a urmăritmeciul în centruloraşului Buenos

Aires. „Este foartegreu, credeam că voi vedea

pentru prima oară Argentinacampioană mondială”, a afirmatîn lacrimi Martin Ramirez, învârstă de 20 de ani, care nu eranăscut când Diego Maradona aadus al doilea titlu mondial Ar-gentinei, în 1986. La finalul me-ciului, cei 50.000 de fani adunaţiîn piaţa San Martin i-au aplaudatpe Messi şi coechipierii săi.„Brazilia, spune-mi ce simţi”,cântau suporterii, mulţumiţi căau realizat un parcurs mai bunca ţara-gazdă, rivala de o viaţă,eliminată în semifinale de Ger-mania.

James Rodriguez a câștigat titlulde golgheter. Atacantul colum-bian James Rodriguez este gol-gheterul Cupei Mondiale, cuşase reuşite. Laureatul de acumpatru ani, din Africa de Sud,germanul Thomas Muller, a ter-minat competi�ia pe pozi�ia se-cundă cu cinci goluri înscrise.Patru goluri au marcat: argen-tinianul Messi, olandezul VanPersie și brazilianul Neymar, iarfrancezul Benzema, neam�ulSchurle, ecuadorianul Valencia,olandezul Robben și elve�ianulShaqiri au încheiat competi�iabraziliană cu câte trei goluri mar-cate.

Messi e „balonul de aur” de laMondial. Atacantul argentinianLionel Messi a fost desemnatcel mai bun jucător al CupeiMondiale, trofeul fiind decernat,duminică seară, pe arena Ma-racana, după finala Germania -Argentina, scor 1-0. Ceilaţi no-minalizaţi au fost: Angel Di Ma-

ria (Argentina), Javier Masche-rano (Argentina), Mats Hum-mels (Germania), Tony Kroos(Germania), Philipp Lahm(Germania), Thomas Müller(Germania), Neymar (Brazilia),Arjen Robben (Olanda) şi Ja-mes Rodriguez (Columbia). Tit-lul de cel mai bun jucător alCupei Mondiale este decernatde reprezentanţi ai presei şi gru-pul de studiu tehnic al FIFA. În2010, titlul a fost câştigat de uru-guayanul Diego Forlan.

Neuer e cel mai bun portar. Por-tarul Germaniei, Manuel Neuer,a fost desemnat cel mai bungoalkeeper al Cupei Mondialedin Brazilia, duminică seară,după finala cu Argentina, câşti-gată de Germania, scor 1-0.Ceilalţi nominalizaţi au fost Ser-gio Romero, portarul Argentineişi Keylor Navas goalkeeperulprimei reprezentative din CostaRica. În 2010, cel mai bun por-tar a fost spaniolul Iker Casillas.

Columbia a luat premiul fair-play.Reprezentativa Columbiei a câş-tigat premiul fair-play la CupaMondială din Brazilia, încheiatăcu victoria Germaniei, scor 1-0, în faţa Argentinei. Echipa Co-lumbiei a acces la CupaMondială până în sferturile definală, fază în care a fost învinsăde Brazilia, scor 2-1. Acest pre-miu este acordat echipei careprimeşte cele mai puţine carto-naşe şi se iau în considerare doarformaţiile care ajung în optimi.În 2010, acest premiu a revenitSpaniei.

SPORT 915 iulie 2014

Halep e pe podium. Jucătoarea Simona Halep, câştigătoareaturneului BRD Bucharest Open, se menţine pe locul 3în clasamentul WTA de simplu, iar Alexandra Cadanţuşi Elena Bogdan, care s-au impus la Bucureşti la dublu,au înregistrat urcări de 321, respectiv 111 locuri în ierarhiade dublu. Halep are 6785 de puncte, la fel ca săptămânatrecută. Ea este devansată în clasamentul de simplu desportiva americană Serena Williams şi de jucătoarea chi-neză Na Li. În ierarhia pe acest an, care contează în ve-derea participării la Turneul Campioanelor de laSingapore, Simona Halep este în continuare pe loculdoi, după rusoaica Maria Şarapova, însă la doar 11 punc-te de aceasta. Între primele 100 de jucătoare din clasa-mentul WTA de simplu le mai găsim pe românceleSorana Cîrstea, locul 29, Monica Niculescu, poziția 59,Irina-Camelia Begu, locul 63 și Alexandra Dulgheru,poziția 99. În ierarhia de dublu, cel mai bine clasată spor-tivă din România este Monica Niculescu, care se menţinepe locul 42.

Hănescu e pe 128. Tenismanul Victor Hănescu a coborât24 de locuri în clasamentul ATP şi se află pe poziţia 128,cu 482 de puncte. Hănescu este cel mai bine clasat ro-mân din ierarhia ATP. Marius Copil a urcat o poziţie, depe 161 pe 160, cu 341 de puncte, iar Adrian Ungur aurcat de pe 162 pe 161, tot cu 341 puncte. La dublu,Horia Tecău se menţine pe locul 30, cu 2790 de puncte,iar Florin Mergea este în continuare pe poziţia 41, cu1996 de puncte. În clasamentul de simplu, lider este sâr-bul Novak Djokovic, urmat de spaniolul Rafael Nadal șide elvețianul Roger Federer.

Debut cu dreptul. Naționala României a debutat cu dreptulla Campionatul European de polo pe apă de la Buda-pesta, grație victoriei cu scorul de 11-6 (3-4, 3-1, 2-0, 3-1) în fața Georgiei. Tricolorii au început mai bine, aucondus cu 2-0, Georgia a avut o revenire spectaculoasăși a marcat de patru ori la rând, iar la finalul primei reprizeconducea cu 4-3. Echipa României a întors rezultatul înrepriza secundă, când a punctat de trei ori, după careși-a mărit avantajul, câștigând detașat, cu 11-6. Pentruechipa antrenată de sârbul Dejan Stanjoevic au marcatCosmin Radu (3 goluri), Tiberiu Negrean (3), NicolaeDiaconu (2), Andrei Crețu (2), Alexandru Matei (1) și Mih-nea Gheorghe (1). România va juca următorul meci îm-potriva Italiei, astăzi, de la ora 17,00. Din Grupa A maifac parte Rusia, Muntenegru și Grecia.

Deutschland über alles

Stegarii au scăpat de emoțiiFC Brașov va juca în sezo-

nul viitor în prima ligă de fotbala României. Adunarea Gene-rală a Ligii Profesioniste deFotbal a decis componen�a Li-gii I pentru sezonul viitor, iarFC Brașov va juca în primaligă. „A fost supusă votului şis-a decis excluderea din LigaProfesionistă a celor patru gru-pări care au retrogradat şi aufost aprobate, ca membri, celepatru care au promovat sportivşi au dobândit licenţa pentruLiga 1. A fost o discuţie refe-ritoare la Vaslui, dar s-a stabilitcă acea contestaţie la TAS afost făcută nu de club, ci deConsiliul Judeţean. Şi ea ori-cum a fost respinsă de cătreTAS”, a declarat preşedinteleFC Dinamo, Constantin An-ghelache. FC Vaslui nu a ob-ţinut licenţa de club pro fesionistpentru sezonul 2014-2015 alLigii, deşi la finalul campiona-tului trecut a ocupat locul 5 înclasament. În locul său va evo-lua în acest sezon ocupanta lo-cului 15 în sezonul trecut, FCBraşov. Totodată, Liga Profe-sionistă de Fotbal nu s-a con-

stituit în parte civilă în „cazulDedu”.

Cum se împart banii. Preşe-dintele FC Dinamo, ConstantinAnghelache, a declarat că Adu-narea Generală a LPF a decisca suma de aproximativ un mi-lion de euro, reprezentând di-ferenţa dintre locul ocupat deFC Vaslui, echipă fără licenţăşi cel ocupat de FC Braşov, vafi împărţită egal între cele 18echipe din Liga I.

„Diferenţa dintre suma carerevenea locului ocupat de Va-slui şi suma locului ocupat deBraşov, un milion şi ceva, seva împărţi în mod egal întrecele 18 participante. Deci aiciincludem şi cele patru care aupromovat, e normal, pentru căbanii sunt pentru sezonul ur-mător şi vor fi televizate şi me-ciurile acestor echipe. Am maistabilit ca de la anul să nu maiapelăm la soluţii intermediareşi să se dea banii numai dupăgrilă. Adică, echipa care retro-gradează e exclusă, în locul eiintră alta şi atunci grila se res-pectă de sus până jos”, a de-clarat Anghelache.

DIVERTISMENT10 Marţi

În urma interesului pu-blicului manifestat pen-tru fotografie LibrăriaOkian şi Photolife şi-aupropus să deschidă, în-cepând cu luna iulie, oserie de întâlniri cu şidespre fotografie.

În cadrul acestor evenimen-te veţi avea ocazia să întâlniţidiverşi fotografi, veţi puteadiscuta despre anumite genurifotografice sau despre anumi-te tematici interesante, veţiputea face schimburi de idei,iniţia proiecte şi, nu în ultimulrând, vă veţi putea face prie-teni noi care împart aceeaşipasiune cu voi.

Proiectul se va desfăşura peo perioadă de un an de zile şiîşi propune un ciclu de 12 în-tâlniri, în fiecare lună venindcu o tematică diferită. Gazdafiecărei întâlniri va fi DanDinu, care va modera discu-

ţiile cu invitaţii. Prima întâlnire

poartă titlul „10 cu-vinte despre fotogra-fie”, iar în cadrulacestei prezentărisusţinute de DanDinu veţi vedea câtde puţin importantăeste tehnica fotogra-fică şi care ar trebuisă fie baza pentru ofotografie cât maireuşită.

Prima întâlnireare loc vineri, 25 iu-lie, de la ora 18.30,la Librăria Okian,str. Mureşenilor,nr. 1.

Înscrierile la aces-te întâlniri se fac înbaza unei confir-mări, locurile în salafiind limitate. Pentruînscriere şi alte informaţii puteţi folosi adresa de mail

florin.ifrim@okian.ro sau nu-mărul de telefon 0728 728 315.

Intrarea la această întâlnireeste liberă.

Horoscopul zileiBerbec. E posibil ca acum să fii în concediu şi să nu îţi doreştinimic altceva în acest moment. Dar dacă nu, acum estetimpul să călătoreşti cât mai mult şi să te bucuri de natură. Taur. Nu este momentul să pierzi timpul, mai ales la loculde muncă. Orice minut este preţios şi trebuie fructificat,altfel vei primi destule reclamaţii.Gemeni. Vacanţa strigă după tine, aşa că dacă nu ai plecatîncă pe nicăieri, a venit momentul să o faci. Pune la punctplanul unei călătorii alături de persoanele dragi. Rac. E posibil ca astăzi să fii acaparat/ă de persoanele dinjurul tău care nu îţi mai lasă deloc intimitate. Spre seară artrebui să le faci observaţie cum că nu vrei să se mai repete. Leu. Ai ţinut pe cineva prea cu forţa lângă tine în ultima pe-rioadă, aşa că astăzi este momentul să îi dai drumul. Celmai probabil este vorba de iubita ta/iubitul tău.Fecioară. Cel mai bun mijloc prin care poţi învăţa este săgreşeşti, dar trebuie să ai grijă să nu repeţi aceleaşi erori.Trebuie să accepţi realitatea aşa cum este, chiar dacă e dură.Balanţă. Încearcă să găseşti astăzi soluţii pentru toate pro-blemele tale mai vechi, astfel te vei simţi cu adevărat uşurat/ă.Cu siguranţă trebuie să schimbi ceva în viaţa ta sentimentală. Scorpion. Simţi că trebuie să faci urgent o schimbare, aşa căîncercă să te concentrezi pe acest lucru şi să vezi ce măsuritrebuie să iei. Mâine vei vedea altfel situaţia.Săgetător. Te simţi creativ/ă astăzi, aşa că cere părerea celorde lângă tine cu privire la o idee pe care o ai. Încearcă săte exprimi cât mai clar şi să fii credibil/ă. Capricorn. Eşti mult mai lent/ă că restul lumii, aşa că ar trebuisă încerci să te adaptezi. Vestea bună e că schimbarea îţiva fi benefică ţie în primul rând. Vărsător. Ai o latură foarte ambiţioasă, şi astăzi o scoţi laiveală. Reuşeşti să treci peste toate obstacolele şi vei vedeacât de luminos va fi viitorul tău. Peşti. E posibil să vrei o reîmprospătare a vieţii tale. Şi cumîn viaţa sentimentală nu ai probleme, mai rămâne cea pro-fesională, care trebuie urgent îmbunătăţită.

Atelier de fotografiela Okian

Com

pleta

ţi cu c

ifre d

e la 1

la 9.

Cifre

le să

nu se

repe

te ni

ci pe

verti

cală,

nici p

e oriz

onta

lă şi

nici în

care

urile

mici

de 3x

3

Sudoku

1 2 4 5 7 3 9 8 63 6 8 4 2 9 5 1 79 7 5 1 8 6 4 3 28 5 7 2 6 1 3 9 42 4 3 7 9 8 6 5 16 9 1 3 4 5 2 7 85 1 6 8 3 4 7 2 94 3 2 9 1 7 8 6 57 8 9 6 5 2 1 4 3

Rezolvarea sudoku din numărul trecut

Centrul Cultural Redutarealizează prima producţie deteatru, invitând actori şi regi-zori consacraţi. Piesa „Azi saupoate...niciodată” de drama-turgul rus contemporan Vla-dimir Krasnogorov este ocomedie de succes şi are îndistribuţie pe actorii bucureş-teni Ilinca Goia, Vitalie Bi-

chir, Delia Nartea, Dan Co-galniceanu (Teatrul Metro -polis Bucureşti), careevoluează sub bagheta regi-zoarei Felicia Dalu. Avanpre-miera piesei are loc joi,17 iulie, de la ora 19.00, lasala Reduta. Preţ bilet: 25 lei.Info– rezervări: 0744.368 736şi 0722.218 270.

Eveniment la Reduta◾ România joacă finala Campio-natului Mondial. Intră Piţurcă învestiar înaintea marelui meci cuGermania:– Băieţi, astăzi e ziua mea de naş-tere, făceţi-mi un cadou frumos şicâştigaţi şi voi meciul ăsta!– Prea târziu, nea Piţi, ţi-am luatdeja o cravată.

◾Neymar are cei mai buni coechipieri:nu a putut juca în semifinala cu Germania, nu au jucat nici colegii lui.◾ E ceva şi mai rău decât să pierzicalificarea la Mondial: să îţi iei şaptede la Germania.◾ La pauză, la scorul de 5-0 pentruGermania, un spectator întreabă:– De ce au luat pauză, s-a terminatsetul?

Bancuri

3 1 9 8 4 5 2 7 67 8 6 3 1 2 9 5 44 5 2 9 6 7 1 3 89 6 8 7 2 4 5 1 31 3 4 5 8 9 6 2 75 2 7 1 3 6 4 8 92 7 1 4 9 8 3 6 56 9 5 2 7 3 8 4 18 4 3 6 5 1 7 9 2

CinemaCityplex Braşov Str. Bazaltului nr 2, în incinta Eliana Mall

CANIBAL -digital- -PREMIERĂ-(IM-18), 116 minute, Thrillerora: 22:00

NEW YORK MELODY -digital- -PREMIERĂ-(BEGIN AGAIN)(AP-12), 104 minute, Comedie, Romanticorele: 18:00, 20:00

CUCEREŞTE-O CU SALSA -digital- -PREMIERĂ-(CUBAN FURY) (AP-12), 98 minute,Comedieorele: 18:15, 20:15

PLANETA MAIMUŢELOR:REVOLUŢIE-3D– -PREMIERĂ-(DAWN OF THE PLANET OFTHE APES)(AP-12), 130 minute, Acţiune,SF, Thrillerorele: 13:30, 16:00, 18:30,21:00

NEBUNIE ÎN LAS VEGAS -digital-(THINK LIKE A MAN TOO)(AP-12), 106 minute, Comedieora: 15:45

DRAGOSTE LA PERSOANA A TREIA -digital-(THIRD PERSON)(N-15), 137 minute, Romantic, Dramăora: 13:00

TRANSFORMERS: EXTERMINAREA -3D-(TRANSFORMERS: AGEOF EXTINCTION)(AP-12), 157 minute,Acţiune, Aventuri, SForele: 13:15, 22:15

CUM SĂ ÎŢI DRESEZIDRAGONUL 2 -3D-(HOW TO TRAIN YOURDRAGON 2)(AG), 103 minute,Animaţie, Aventuri (dublat)orele: 16:15

Expoziţii ◾ Epoziţia Marile cărţimici la Casa „ŞtefanBaciu” (Str. Dr. Gh.

Baiulescu nr. 9). Vizitatorii sunt invitaţi să descopereo colecţie de 38 de cărţi în miniatură, din patrimoniulMuzeului „Casa Mureşenilor” Braşov.

◾ Epoziţia Mărturii din vechiul Scheila Muzeul de Etnografie Braşov (B-dul Eroilor 21A). Expoziţia îşi propune să readucă la viaţă vechiul Scheiprin fotografii inedite.

◾ Expoziţie de fotografie veche – Albumul defamilie la românii şi ceangăii din zona Săcele(mai – septembrie 2014) la Muzeul de Etnografie Braşov (B-dul Eroilor 21A).

Astăzi în Braşov

11

Hotel cu restaurant nou, în ZărneştiDuminică s-a inaugurat „Hotelul” din Zărneşti. Pe la ore-le 10, în curtea hotelului, fiind de faţă reprezentanţa co-munală şi alţi poporeni, s-a ţinut serviciul divin, sfinţindu-seapa, s-a stropit noul edificiu şi apoi s-a botezat şi poporul.Edificiul hotelului este în felul său primul din zona Zărneştişi face onoare zărneştenilor. Este un local modern, binearanjat, unde se află o sală mare pentru baluri, parchetatăşi frumos pictată de dl. Mărăşescu.Proprietarul hotelului, Teodor Nicoară, anunţă: „O zidirenouă cu etaj, frumoasă, situată în piaţa Zărneştiului, cuzece odăi pentru pasageri, o sală pentru petreceri teatraleşi dans, cu o curte spaţioasă, două şoproane pentru tră-suri şi garaj mare pentru cai. Hotelul e aranjat după toatecerinţele moderne, este unicul dintre cele mai elegantehoteluri din acest loc, cu o privelişte frumoasă spre Bucegişi Piatra Craiului. Aviz domnilor turişti !

După o practică de mai mulţi ani, ca hotelier, sunt în plă-cuta poziţiune de a corespunde tuturor cerinţelor onorpublicului, aşa că în restaurantul meu se pot da mese,petreceri, ospăţuri, baluri etc. şi o sală separată pentruţărănime. La dispoziţia onor publicului stau diferite ziare.Preţuri moderate pentru odăi. Bucătărie excelentă româ-nă, germană şi maghiară. Se dă cost şi cu abonamentlunar. Vinuri alese de desert din Transilvania, bere deSteinbruch şi Czell, diferite ape minerale, rachiuri şi bău-turi răcoritoare. Serviciu prompt şi cu atenţiune.

Gazeta Transilvaniei, nr. 157, 15 iulie 1901

Mai întâi „dava”, apoi„castru”, Cumidava cumîi ziceau romanii, cetateţărănească după aceea,o aşezare ca atâtea alte-le ale ţării, care îşi aveasorgintea în vremurileîndepărtate ale istoriei.

Râşnovul şi-a urmat deve-nirea, nu întru fiinţă, vorbalui Noica, am adăuga, ci aşa,prin veacuri, când molcomă,când zbuciumată, „pentru a-şigăsi împlinirea în cele patrudecenii ale noii noastre isto-rii”, scria Alin Drugă, care i-aluat, cu această ocazie, un in-terviu primarului acestui oraş,tov. Vasile Chiper.

Prima zicere, cestiune, con-statare, întrebare sau ce-o fifost suna aşa: „Aşadar, tova-răşe Vasile Chiper, Râşnovuleste azi un oraş industrial...”La care Chiper răspundea:„Într-adevăr, numele oraşuluinostru, asociat produselor rea-lizate, este rostit pe multe me-ridiane ale globului, mai alesdupă Congresul al IX-lea alpartidului, de când sculele rea-lizate la I.S.R. au început săfie exportate. Cum arătaaceastă întreprindere în urmăcu patru decenii? Un mic ate-lier (no, păi, de la ce vrei săpornească o fabrică!?) ce fi-inţa într-un fel de şură, în carenici două sute de lucrători(păi, dacă era şură, cum de

încăpeau 200 de muncitori,ne întrebăm noi) fabricau –este un fel de a spune – bur-ghie rudimentare şi ceva unel-te agricole. Un moment derăscruce în dezvoltarea între-prinderii l-a constituit vizitadin ianuarie 1976 a Secreta-rului general al partidului (seputea să nu fie amintit şi lin-guşit „geniul Carpaţilor”!).Ca urmare a traducerii în via-ţă a orientărilor şi sarcinilordate, astăzi (în 1984), produc-ţia marfă este de 268 ori maimare decât cea din 1949”.

A doua cestiune-constatareera că râşnovenii şi-ar fi des-coperit şi vocaţia de... chi-mişti, toarşu’ Chiper spunândcă cea de-a doua mare unitateindustrială a Râşnovului fu-sese înfiinţată ca o „staţie pi-lot” prin 1952, dar n-aveaude unde să ştie înaintaşii râş-novenilor optzecipatrucişti că

în limbajul curent al urmaşilorlor vor ajunge termeni ca „de-rivaţi vinilici şi acrilici, crilo-rom, romacril, aracet, polias,medapas, medamon”, şi alteproduse care se importau lagreu, în 1984 au ajuns să în-locuiască importul şi să fieexportate, direct sau indirect.Şi când te gândeşti că după1989, industria râşnoveană afost pusă la pământ!

A.Drugă mai făcea aluziela prima îndeletnicire a râş-novenilor care a fost agricul-tura, tov. Chiper răspunzândcă „odată cu industrializareaoraşului şi agricultura s-a dez-voltat în ritm dinamic, iar ac-tivitatea în agricultură adevenit o variantă a munciiindustriale”. Primarele râşno-vean a dat şi numeroase cifreîn acest sens, pe care nu levom reproduce, esenţial fiindcă s-au creat vreo două unităţi

agricole reprezentative, douăferme de păsări ş.a.

În ultima parte a interviului,A. Drugă era interesat de oa-meni cu munca lor, tov. VasileChiper mai băgând una cuCeaşcă şi grija faţă de popor,citând din „gândirea stejaro-fagului din Scorniceşti”, apoizicând că „marile înfăptuiri dindomeniul economic, ca de alt-fel, toate marile realizări, suntrezultatul muncii rodnice, en-tuziaste a oamenilor, în fruntecu comuniştii. Ca urmare aacestor înfăptuiri, calitatea vieţiirâşnovelor a crescut necontenit.Ca dintr-o matcă prea strâmtă,Râşnovul s-a extins din vechiulsău primetru, mai întâi pe ori-zontală, apoi pe verticală. Înaceşti ani au apărut cartierenoi de locuinţe în preajma uni-tăţilor industriale în care s-auzidit, cu sprijinul statului, circa1.000 de case noi, iar de prinanul 1962, când s-a construitprimul bloc, s-au dat în folo-sinţă circa 6.000 apartamenteşi 5 cămine pentru tineret.Dacă în urmă cu patru deceniila Râşnov era un medic şi omoaşă, azi (în 1984, n.n.) într-o policlinică nouă, vegheazăla sănătatea oamenilor 100 decadre medicale cu pregătiresuperioară şi medie”.

„Drum Nou”15 iulie 1984

Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, e-mail: bjt@addjb.ro, fax: 0268.470.504Telefon: 0371.433. 941 (după ora 14.00) Redactor şef:Sebastian DanRedactor şef adjunct:Florentin CozmoliciSecretar general de redacţie:Liana AdamTehnoredactare:George NistorCristian Spânu

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

M. S. Regina Maria a Jugo-Slaviei, fiica auguştilor noştriSuverani, a născut un prinţ,care va continua slăvita dom-nie a viteazului rege Alexan-dru. Bucuria care a deslănţuit-oacest fericit eveniment în Jugo-Slavia, ţara amică şi aliată aRomâniei, este fără margini.

Acolo poporul e în sărbă-toare: străzile sunt împodobitecu flori şi drapele, iar muzi-cele cântă bucuria naţională.

Nu mai mică este bucuriapoporului nostru, legat istori-ceşte, prin simpatie de neamulsârb, legături cari au căpătato cimentare veşnică prin sân-gele vărsat în comun, pentruaceiaşi mare cauză în gran-diosul răsboiu al dreptăţei şilibertăţei şi prin alianţa celordouă familii domnitoare.

Pruncul acesta crăesc, a că-rui naştere o aclamă astăziamândouă popoarele amice

şi aliate, adaogă o nouă legă-tură între cele două ţări, a că-ror unire chezeşueşte paceaîn Europa Centrală şi în Bal-cani.

Salutând cu toată inima pli-nă de bucurie acest evenimentregal, urăm frumoasei şi fe-ricitei Mame, tot atât de iubităşi de neamul nostru cum esteşi de neamul asupra căruiadomneşte, viaţă lungă şi lu-minoasă, iar tânărului vlăstar

zile multe şi glorioase care săfacă şi mai amicale şi trainicelegăturile dintre cele două ţări.

În această zi de bucurie,strigătul ambelor popoareamice şi aliate este, cum va fiîntotdeauna:

Trăiască Familia Domni-toare a României-Mari!

Trăiască Familia Domni-toare a Jugo-Slaviei!

Carpaţii, Anul III, Nr. 196,Miercuri 12 Septemvrie 1923

Iulian Cătălui

Cristina Baciu

Mihaela Lupu

ZIARELE BRAȘOVULUI DE ALTĂDATĂ

„Râşnov – de la cetatea ţărănească,la marea cetate industrială”

M. S. Regina Jugoslaviei a născut un prinţ

15 iulie 2014

Unde găsiţi ziarul nostru◾ Consiliul Judeţean Braşov ◾ Primăria Braşov – Centrul de Informaţii

pentru Cetăţeni◾ Casa Judeţeană de Pensii ◾ AJOFM Braşov ◾ Direcţia Finanţelor Publice Braşov◾ Casa de Asigurări de Sănătate ◾ Spitalul Judeţean Braşov ◾ Maternitatea Braşov ◾ Spitalul CFR ◾ Magazinele: Elit – Rost Com, Rapid,

Prodlacta, Vel Pitar, Carmolimp◾ Chioşcurile „Rodipet” şi „Z-KIOSK”

Fabrica de scule Râşnov (foto: fsr.ro)

12 AUTO

Primăria oraşului Mioveni a proiectatun muzeu auto dedicat mărcii Dacia.Acesta va avea modele Dacia furnizatede uzină şi va fi inaugurat în toamna lui2016, informează portalul 0-100.ro.

7 milioane de euro este costul estimativ alconstrucţiei Muzeului Automobilului Daciadin Mioveni.

Muzeul nu va fi o simplă expoziţie, urmând săintegreze simulatoare auto pentru a atrage inte-resul publicului şi pentru a ajuta Dacia să-şi creas-că vânzările, le-a explicat Ion Georgescu, primaruloraşului Mioveni reprezentanţilor 0-100.ro.

Dacia va aveamuzeu în Mioveni

Noua generaţie a lui FordMustang a intrat în producţiade serie începând de ieri,14 iulie 2014. Versiunea de-capotabilă va fi introdusă înproducţie două luni mai târziu.Primele livrări sunt aşteptatesă aibă loc până la sfârşitulanului curent.

Primele 500 de unităţi FordMustang au fost rezervate îndoar 30 de secunde, în cadruldeschiderii oficiale a sesiuniide comenzi, derulată în timpulFinalei UEFA ChampionsLeague. Fiecare exemplar din

lotul special de 500de unităţi va primi unpachet de dotări opţionale încă dinstandard, alături uncertificat care îi atestăapartenenţa la acestlot select. Pachetul dedotări include siste-mul multimedia SYNC 2, sis-tem de navigaţie, scauneîncălzite şi ventilate, sistem deasistenţă la parcare, ornamentedin piele neagră şi din crompentru interior şi jante din aliajde 19 inch. Preţul nu a fost

specificat, dar este posibil caMustang să fie cel mai scumpmodel oferit. La fel ca pe toatepieţele pe care este vândut,Mustang va fi oferit în Europaîn două versiuni de caroserie:fastback şi cabriolet.

Ferrari, Lotus şi Daihatsu, în topulînmatriculărilor de mărci rare în România

Mărci auto precum Ferrari,Maserati, Lotus şi Daihatsus-au aflat printre preferinţeleromânilor atunci când a venitvorba despre achiziţionareaunei maşini noi, dar şi second-hand, în intervalul ianuarie –iunie 2014, reiese din statis-tica Direcţiei Regim Permisede Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor.

Conform datelor citate, înprimul semestru al anului, aufost înmatriculate cu 75% maimulte Ferrari second-hand de-cât se consemnaseră în acelaşiinterval din 2013, respectiv7 unităţi. De asemenea, în ca-zul mărcii auto italiene, între

ianuarie şi iunie 2014 s-au în-registrat 5 înmatriculări noi,la fel ca în primele şase lunidin 2013.

Statistica DRPCIV relevăcă, la nivelul primului semes-tru din 2014, s-au consemnat4 înmatriculări Lotus second-hand, în timp ce pe segmentulunităţilor noi nu s-a înregistratnicio înmatriculare.

Pe lista mărcilor rare noi,înregistrate în primele şaseluni ale anului, se mai regă-sesc: Jaguar, cu 20 de unităţi(-33,33% faţă de S1 din2013), Maserati - cu 7 unităţi(+75%) şi Bentley - cu 7 uni-tăţi (+16,67%).

Pe de altă parte, pe segmen-tul mărcilor rare second-hand,cea mai înmatriculată esteDaihatsu (411 unităţi, în creş-tere cu 11,9% comparativ cuS1 din 2013), urmată de Ja-guar (51 unităţi,- 46,88%),Chrysler (32 unităţi,-72,41%), Cadillac (9 unităţi,-35,71%), Maserati (7 unităţi,+100%) şi Bentley (7 unităţi,+40%). La nivel general, con-form DRPCIV, în intervalulianuarie - iunie 2014, au fostînmatriculate 31.225 de au-toturisme noi (+27,19% faţăde anul anterior), respectiv98.633 unităţi second-hand(-3,05%).

Harley Davidson recheamă zeci de mii de motocicleteCompania americană Harley Davidson a anunţat cărecheamă în service 66.421 de motociclete Touringşi CVO Touring, deoarece roţile din faţă ale acestorase pot bloca brusc, potrivit cotidianului New York Ti-mes. Modelele vizate de programul de rechemări aufost construite în acest an. Motocicletele Touring şiCVO Touring cu sisteme antiblocare construite înaceastă perioadă sunt de asemenea incluse în pro-gramul de rechemări. Cablul de frână din faţă ar puteafi prins între rezervor şi cadru, sporind riscul ca roatadin faţă să se blocheze. Compania a informat că arecunoştinţă despre cinci accidente, cu două răniri mi-nore, cauzate de acest defect, descoperit în toamnaanului trecut.

Noua Lada NivaLa 37 de ani după prima lansare, celebra Lada Nivava avea parte de un model nou. O transformare nucu mult prea mare pentru maşina de teren rusească.Modificări vizibile vor apărea la nivelul spoilerelor şial jantelor care acum vor fi din aliaj şi de 17 inch. Noulmodel vine cu o izolare fonică mai bună, cu aer con-diţionat şi geamuri electrice, conform drive.ru. Cel maiprobabil, sub capota noii Lada Niva va exista propul-sorul de 1,7 litri pe benzină de 81 cai putere. Lansareaeste programată pentru Salonul Auto de la Moscovadin toamnă.

Motoare mai mici. Un nou i30Hyundai a anunţat lansarea unui nou model i30, careurma să fie echipat cu motorul de 1,2 litri turbo pebenzină. Noul propulsor este capabil să livreze între120 şi 130 de cai putere, în funcţie de variantă, la oemisie de noxe de doar 110 grame de CO2 pe km.Noul i30 va avea un alt spoiler, lumini LED de zi re-poziţionate şi altfel de forme ale farurilor.

În acest moment, proiectuleste în faza de studiu şi analiză.Arhitecţii proiectului sunt dinArgeş, au o vârstă de până la30 de ani, finanţarea vine de labugetul local şi proiectul estefinalizat în proporţie de 75%,potrivit estimărilor primaruluioraşului care va beneficia deunicul muzeu al automobiluluidin România.

Muzeul Dacia din Mioveniva avea 27 de automobile ex-puse şi va fi plasat într-o clădirecu design special. Complexulva avea o sală de conferinţe, osală vitrată pentru recepţie, unmagazin de suveniruri, un de-partament de vânzări, un spaţiuexpoziţional circular şi o salămultifuncţională de vizionarea materialelor foto/video.

Noul Ford Mustang a intrat în producţie