issn 2360–0217 12 pagini miercuri, 3 septembrie 2014 str ... - judetul tau - 03 septembrie...

12
4,4054 3,3594 138,0131 Euro USD Gram Aur VALUTĂ Ultimul amical pentru „lupi” Hocheiştii braşoveni vor susţine un ultim meci ami- cal, vineri, de la ora 18.00, la Patinoarul „Olimpic”. Ziar Gratuit An I, Nr. 116 12 pagini Miercuri, 3 septembrie 2014 Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e-mail: [email protected] ISSN 2360–0217 ISSN-L 2360–0217 METEO Tradiţionala paradă care precede momentul în care se dă cep la butoiul cu bere va fi impresionantă în acest an Una dintre cele mai impor- tante investiţii derulate pentru dezvoltarea comunei Feldioa- ra o reprezintă reabilitarea Cetăţii Ţărăneşti. În prezent cetatea se află în curs de rea- bilitarea completă. Lucrările se desfăşoară conform unui studiu de fezabilitate realizat în anul 2011 de către Primă- ria Feldioara care a obţinut toate aprobările de la Minis- terul Culturii şi alte instituţii abilitate. Refacerea acestei ce- tăţi a început în anul 2013 şi se estimează că va dura până în anul 2016, când Cetatea va putea fi vizitată. Consiliul Judeţean Braşov a încheiat contracte de asocie- recu comunele Şoarş şi Jibert în vederea reabilitării a două drumuri judeţene, DJ 104D (Făgăraş-Şoarş-Bărcuţ-limita cu judeţul Sibiu) şi DJ105A (Sibiu-Cincu-Rotbav-Şoarş- Văleni-Lovnic-Jibert-Dacia- Rupea). Ambele şosele se află într-o stare destul de avansată de degradare, iar bu- getul CJ Braşov alocat pentru drumuri în acest an nu a per- mis realizarea unor investiţii de amploare. Aceste şosele vor fi reabilitate în perioada următoare. Drumuri judeţene refăcute Cetatea Feldioara, reabilitată Înnorat 15°C /23°C Oktoberfest 11 zile de distracţie pag. 9 Tiroliană la Şapte Scări În prezent, sunt efectuate probe pentru ca din această lună tiroliana să poată func- ţiona pentru cei dornici. Pelerinaj de Sfânta Maria Procesiunea care o cinsteşte pe patroana spirituală are loc sâmbătă la ora 18.00, la Biserica Sf. Treime. pag. 5 pag. 7 pag. 5 pag. 4 Oktoberfestul braşovean se va des- făşura şi în acest găzduit tot pe arena „Ion Ţiriac” a Liceului cu program sportiv. Potrivit consilierului local Christian Macedonschi, este oficial faptul că evenimentul de la Braşov este cel mai mare din afara graniţelor Germaniei: „Dorinţa noastră este să ajungem ca Oktoberfestul original, la 21 de zile. A ajuns un brand im- portant al Braşovului şi care ajută economia locală. Pot să vă spun că nu mai sunt locuri de cazare în aceas- tă perioadă.” La ediţia din acest an sunt aşteptate peste 250.000 de per- soane. pag. 7

Upload: others

Post on 04-Sep-2019

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

4,40543,3594

138,0131

EuroUSDGram Aur

VALUTĂ

Ultimul amicalpentru „lupi”

Hocheiştii braşoveni vorsusţine un ultim meci ami-cal, vineri, de la ora 18.00,la Patinoarul „Olimpic”.

Ziar Gratuit An I, Nr. 116 ◼12 pagini◼Miercuri, 3 septembrie 2014Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e-mail: [email protected]

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

METEO

Tradiţionala paradă care precede momentul în care se dă cep la butoiul cu bere va fi impresionantă în acest an

Una dintre cele mai impor-tante investiţii derulate pentrudezvoltarea comunei Feldioa-ra o reprezintă reabilitareaCetăţii Ţărăneşti. În prezentcetatea se află în curs de rea-bilitarea completă. Lucrărilese desfăşoară conform unuistudiu de fezabilitate realizat

în anul 2011 de către Primă-ria Feldioara care a obţinuttoate aprobările de la Minis-terul Culturii şi alte instituţiiabilitate. Refacerea acestei ce-tăţi a început în anul 2013 şise estimează că va dura pânăîn anul 2016, când Cetateava putea fi vizitată.

Consiliul Judeţean Braşov aîncheiat contracte de asocie-recu comunele Şoarş şi Jibertîn vederea reabilitării a douădrumuri judeţene, DJ 104D(Făgăraş-Şoarş-Bărcuţ-limitacu judeţul Sibiu) şi DJ105A(Sibiu-Cincu-Rotbav-Şoarş-Văleni-Lovnic-Jibert-Dacia-

Rupea). Ambele şosele seaflă într-o stare destul deavansată de degradare, iar bu-getul CJ Braşov alocat pentrudrumuri în acest an nu a per-mis realizarea unor investiţiide amploare. Aceste şoselevor fi reabilitate în perioadaurmătoare.

Drumuri judeţene refăcute Cetatea Feldioara, reabilitată

Înnorat15°C /23°C

Oktoberfest11 zile de distracţie

pag. 9

Tiroliană laŞapte Scări

În prezent, sunt efectuateprobe pentru ca din aceastălună tiroliana să poată func-ţiona pentru cei dornici.

Pelerinaj deSfânta Maria

Procesiunea care o cinsteştepe patroana spirituală areloc sâmbătă la ora 18.00,la Biserica Sf. Treime.

pag. 5

pag. 7

pag. 5 pag. 4

Oktoberfestul braşovean se va des-făşura şi în acest găzduit tot pe arena„Ion Ţiriac” a Liceului cu programsportiv. Potrivit consilierului local

Christian Macedonschi, este oficialfaptul că evenimentul de la Braşoveste cel mai mare din afara graniţelorGermaniei: „Dorinţa noastră este să

ajungem ca Oktoberfestul original,la 21 de zile. A ajuns un brand im-portant al Braşovului şi care ajutăeconomia locală. Pot să vă spun că

nu mai sunt locuri de cazare în aceas-tă perioadă.” La ediţia din acest ansunt aşteptate peste 250.000 de per-soane. pag. 7

EVENIMENT2 Miercuri

Reprezentanţii Agenţiei pen-tru Protecţia Mediului din Bra-şov sunt implicaţi într-un proiectrealizat cu bani europeni şi co-finanţat de Ministerul Mediului.Practic fermierii din zonelemontane vor fi informaţi despremetodele de protejare a mediuluiînconjurător şi de obţinere aunor produse ecologice: estevorba de agricultură fără utilaje,fără îngrăşăminte chimice şi cuobţinerea de culturi variate. Tot

în cadrul proiectului va avea locun târg cu produse naturale şise va realiza şi un schimb de ex-perienţă cu specialişti din stră-inătate.

„Scopul acestui proiect este dea conștientiza atât fermierii câtși opinia publică despreimportanța agriculturii sustena-bile și calitatea mediului încon-jurător. Astfel se pot obțineproduse de calitate net superioa-re. Evident, agricultura sustena-

bilă se referă la agricultura ne-mecanizată, fără îngră șă min techimice, la acele culturi va riatede care toți avem de câștigat” adeclarat Ciprian Băncilă, direc-torul Agenţiei pentru ProtecţiaMediului din Braşov. Perioadade derulare a proiectului este de11 luni, iar implementarea seface de către Agenţiile de Pro-tecţie a Mediului din 16 judeţe,sub coordonarea Agenţiei deMediu din Harghita.

Zilele Forestierului vor fimarcate mâine și poimâine înPoiana Braşov. Reluat din anul2012, după o perioadă de pau-ză, evenimentul care a ajunsla a III-a ediţie este legat de oveche tradiţie, prin care semarchează începutul anului fo-restier.

Evenimentul este organizatde Asociaţia Forestierilor din

România în colaborare cu Fe-deraţia Sindicatelor Libere dinIndustria Lemnului. Cele maiinteresante manifestări vor fiîntrecerile organizate în cadrulevenimentului pe o pajişte dinPoiana Braşov, care se vor des-făşura în conformitate cu re-gulamentul internaţional alunei competiţii profesional-sportive, la care România a

avut un campion mondial laproba de doborâre din cadrulCampionatului Mondial din1994 şi care va participa şi deacestă dată.

Evenimentul va fi de ase-menea un prilej de întâlnire alreprezentarilor instituţiilor şiorganizaţiilor care activează îndomeniul forestier, ocazie cucare vor fi din nou puse în dis-cuţie probleme actuale ale do-meniului, respectiv Codulsilvic.

A doua zi, vineri, 5 septem-brie, va avea loc o şedinţă fes-tivă la care vor participa agenţieconomici din exploatarea şiprelucrarea primară a lemnu-lui, reprezentanţi ai Ministe-rului, ai Regiei Naţionale aPădurilor, ai Academiei de Şti-inţe Agricole şi Silvice, ai Uni-versităţii „Transilvania”.

Vila de protocol în carea locuit Ioan Ghişe timpde două mandate deprimar va fi ocupată decopii.

Clădirea de pe strada Tâm-pei a fost recompartimentatăşi dotată pentru patru grupede preşcolari, care vor intradin 15 septembrie în săli nouamenajate. Sunt 80 de copiicare până anul trecut şcolarau fost înscrişi la Grădiniţanumărul 1 de pe strada Con-stantin Brâncoveanu.

Grădiniţă numărul 1 a func-ţionat din 1984 până de cu-rând într-un spaţiu de pestrada Constantin Brâncovea-nu, care a fost retrocedat.„Mă bucur că am reuşit săpregătim şi această grădiniţăpentru începerea anului şco-lar, după ce vechea clădire afost retrocedată foştilor pro-prietari, astfel că am reuşit sămenţinem acelaşi număr degrădiniţe pentru noul an şco-lar, 2014-2015. După cum

spuneam şi luna trecută, la în-ceperea anului şcolar, toţi ele-vii vor beneficia de cel maibune condiţii de învăţare.” adeclarat primarul GeorgeScripcaru.

„S-au extins spațiile de laetaj care ne vor folosi în sco-puri didactice. S-a amenjat unspațiu pentru biroul adminis-

trativ, cabinetul medical, ceeace dincolo nu exista. Acest lu-cru va fi în beneficiul nostruși al copiilor” a precizat Li-liana Munteanu, director Gră-diniţa nr. 1.

La noua grădiniţă s-au re-făcut instalaţiile electrice, gru-purile sanitare, dotări şiigienizări, dar s-au amenajat

şi interioarele, dar şi exterioa-rele.

Lucrări de reabilitare aufost făcute în toate unităţilede învăţământ de aparţin deadministraţia publică. Bugetulalocat de Consiliul Local pen-tru reabilitarea şi moderniza-rea grădiniţelor pe 2014 a fostde un milion o sută de lei.

Vila de protocol a fost amenajată şi dotată corespunzător

O vilă de protocol a fosttransformată în grădiniță

Ciclon periculos deasupra României! În următoarea perioadăvom avea parte de ploi şi vijelii. Administraţia Naţionalăde Meteorologie a emis o informare valabilă din aceastădimineață de la ora 11 până mâine la ora 15, mai ales însud-vestul şi sudul ţării, dar şi la munte. În intervalul men-ţionat se vor produce ploi însemnate cantitativ şi intensificăriale vântului la munte cu viteze de 50-70 km/h, iar izolat,în zona montană înaltă vor fi rafale de peste 70-80 km/h.

Se caută angajaţi pentru Grădina ZoologicăÎn prima fază se va organiza concurs pentru ocuparea a11 posturi din cele 15 existente. Pentru a obţine un job,cei interesaţi pot depune dosarele de înscriere la sediulGrădinii Zoologice până la data de 15 septembrie, dupăcare cei selectaţi vor trebui să susţină o probă scrisă şiuna practică. Se caută aşadar 7 îngrijitori de animale custudii medii, 5 dintre aceştia cu o vechime de minim 3 anişi 2 ca debutanţi, alţi 2 muncitori calificaţi, unul ca tâmplarşi celălalt ca electrician, ambii cu o vechime de 5 ani, pre-cum şi un şofer cu studii medii care să aibă şi el o vechimede minim 5 ani. De asemenea se va scoate la concurs unpost de paznic de noapte condiţia fiind aici ca persoanăinteresată să fie calificată ca agent de pază. Dosarele deînscriere la concurs de pot depune la sediul Parcului Zoo,până în data de 15 septembrie.

Poliţia Locală scoate la concurs 24 de posturiÎn perioada 16-18 septembrie, Poliţia Locală Braşov va or-ganiza concursurile pentru ocuparea a 21 de posturi depoliţişti locali, a două din structura administrativă, dar şi aunuia de director executiv adjunct, care se va ocupa decontabilitate, achiziţii şi de partea administrativă. Dosarelese vor putea depune până 8 septembrie. Probele sportive,care sunt eliminatorii, se vor desfăşura în 16 septembrie,iar cele scrise două zile mai târziu. În momentul de faţă laPoliţia Locală sunt 181 de salariaţi, în condiţiile în care, înorganigramă, sunt prevăzute 239 de posturi.

Agricultură de top cu fonduri europene

Zilele Forestierului, în Poiana Brașov

Reprezentanţii celor douăpartide aliate vor dezbate la reu-niunea care va avea loc în acestsfârșit de săptămână la Brașovsubiecte legate de campaniaelectorală pentru prezidenţiale,dar vor discuta şi problemele cucare se confruntă în adminis-traţiile publice pe care le repre-zintă. De asemenea, nu varămâne neatacată nici tema tra-seismului politic legiferat de gu-vernul Ponta săptămâna trecută.

Vineri după-amiază este sta-bilită prima sesiune de discuţiiîntre liderii Alianţei Creştin De-mocrate (ACL). La Braşov esteastfel programată şedinţa Bi-

roului Naţional Permanent alcelor două formaţiuni care for-mează ACL-ul, la care se voralătura şi liderii politici din fie-care filială în parte.

„Este o întâlnire a conduceriicelor două partide. Este un felde Liga Aleșilor Locali. Vor veniprimari și viceprimari din toatățara, președinți de ConsiliiJudețene. Vom discuta chestiunicare țin de situația politică, dealegeri, care va fi strategia pen-tru campania electorală pentruprezi den ți ale, probleme pe carele au aleșii locali” a declaratAristotel Căncescu, preşedintePNL Braşov.

„Se va dezbate care estepunctul de vedere al LigiiAleșilor Locali raportat laordonanța de urgență privindmigrația politică. O altă proble-mă dezbătută va fi politica ACLîn ceea ce înseamnă ad mi nistra -ția publică locală în România”a declarat George Scripcaru,preşedinte PDL Braşov.

Întâlnirea reprezentanţilor Bi-roului Naţional Permanent ACLeste pregătită de mai bine de olună, timp în care filialele jude-ţene PDL-PNL au făcut paşi im-portanţi pentru coalizarea celordouă forţe politice la nivel deBraşov.

Românii s-ar putea con-frunta iar cu o criză a ga-zelor, după cea dinianuarie 2009, cândGazprom a oprit gazulpe conductele de livrarecătre Europa pentru treisăptămâni.

Ministrul delegat pentruEnergie, Răzvan Nicolescu,spune că nu exclude apariţiaunei crize a alimentării cugaze în această iarnă, în con-textul conflictului dintre Rusiaşi Ucraina. Oficialul sublinia-ză însă că România este pre-gătită şi nu va fi afectată.

"Nu exclud să apară o crizăa gazelor. Nu trebuie să nesurprindă, noi suntem pregă-tiţi. Avem mai multe scenariipentru la iarnă în privinţa asi-gurării alimentării cu gaze,dar în nici unul dintre acestescenarii populaţia României

nu va fi afectată", a declaratNicolescu, citat de Mediafax,la inaugurarea investiţiei Rom-gaz în extinderea depozituluide înmagazinare a gazelor na-turale de la Urziceni, judeţulIalomiţa. El spune că aceastăinvestiţie este foarte impor-tantă pentru România, maiales în contextul situaţiei dinEst. "Creşte capacitatea destocare cu 100 milioane metricubi şi cea de extracţie în pe-rioada iernii cu 2,4 milioanemetri cubi. Pentru la iarnăvom stoca 2,5 miliarde metricubi, faţă de cât a stabilitANRE, adică 1,7 miliardemetri cubi. Suntem pregătiţipentru orice situaţie, care nuexclud să apară ca urmare asituaţiei din Est", a explicatNicolescu. Totodată, el a pre-cizat că posibilitatea Românieide a-şi ajuta vecinii este limi-tată.

România produce anual, înspecial prin OMV Petrom şiRomgaz Mediaş, aproximativ11 miliarde metri cubi degaze, şi importă anual din Fe-deraţia Rusă alte 2,5-3 miliar-de metri cubi de gaze.

UE pregăteşte noi măsuri. Pede altă parte, Uniunea Euro-peană ar putea interzice ex-porturile de gaze şi să limitezeconsumul industrial, pentruprotejarea aprovizionării cuenergie a utilizatorilor casniciîn această iarnă, în eventua-litatea în care Rusia ar opri li-vrările de gaze din cauzacrizei din Ucraina, potrivitunei surse comunitare.

Rusia este cel mai mare fur-nizor de petrol, gaze şi căr-bune al Europei, iarinfrastructura de conducte dinUcraina ar putea fi folosită caarmă politică, aşa cum s-a maiîntâmplat.

Românii nu vor fi afectaţi dacă apare o criză a gazelor la iarnă, asigură oficialii

România riscă o nouăcriză a gazelor la iarnă

Peste două mii de aleși locali liberali șidemocrat-liberali sunt așteptați la Brașov

EVENIMENT 33 septembrie 2014

Foto: Andrei Paul

4 Miercuri

După ce, anul trecut, Ca-nionul „Şapte Scări” (MasivulPiatra Mare) a fost reabilitat,iar scările şi pasarelele suntacum din fier zincat, în varaacestui an a început construc-ţia unei tiroliene.

În prezent, sunt efectuateprobe pentru ca din luna sep-tembrie tiroliana să poatăfuncţiona pentru cei dornicide adrenalină.

„Lungimea tirolienei va fide 2.174 de metri şi va ficonstruită din cabluri zincatedin 15-17 tronsoane. Odatăcu finalizarea acestei noiatracţii pentru turişti, credcă numărul acestora va fi dince în ce mai mare. Doar pe1 şi 2 mai, Canionul «ŞapteScări» a fost vizitat de peste2.000 de turişti. Oricum,pentru acest an am prognozatca numărul de turişti carevor vizita Canionul «ŞapteScări» să ajungă la 25.000,dar este posibil ca prognozanoastră să fie depăşită. Spe-răm ca turiştii care viziteazăacest loc deosebit să păstrezetot ce s-a făcut acolo, să nuarunce gunoaie şi să prote-jeze mediul”, a declarat Cri-stian Popa, reprezentantulRegiei Locale a Pădurilor Să-cele.

50 de lei o coborâre cu tiroliana.Reprezentantul RPLP Săcele,

Cristian Popa, ne-a declarat căpentru o coborâre cu tiroliana,este prevăzut preţul de 50 de lei.

Aflat în Masivul PiatraMare, Canionul „Şapte Scări”reprezintă nişte chei săpate încalcar, având o lungime de 160de metri şi o diferenţă de nivelde 60 de metri, la o altitudinede 950 de metri. Defileul esteformat din şapte trepte între2,5 şi 15 metri, care îi dau nu-mele, şi care se transformă încascade când volumul de apăal pârâului Şapte Scări, afluental râului Şipoaiei, este crecut.În cuprinsul canionului existăşapte cascade, cea mai înaltăfiind de 35 de metri.

Biletul de intrare în Canionul„Şapte Scări” este de 10 leipentru adulţi şi 5 lei pentru co-

pii. Pentru grupurile organizatecare trebuie să fie formate dincel puţin 10 persoane şi însoţitede ghid, preţul biletului este de5 lei pentru adulţi şi doi lei pen-tru copii.

Turiştii copii primesc la in-trarea în canion echipament deprotecţie şi siguranţă formatdin hamuri şi căşti pentru a-iferi de eventuale accidentări.

La Canionul „Şapte Scări“’se ajunge din DN1 BucureştiBraşov până la cabana DâmbulMorii, apoi pe drum marcat cubandă galbenă aproximativ ooră de mers. Dacă mijlocul detransport este trenul, se coboarăla staţia Timişul de Jos, apoipână la cabana Dâmbul Morii,după care traseul e marcat pânăla Canionul „Şapte Scări”.

Consiliul Județean Bra-șov a încheiat contractede asociere cu comune-le Șoarș și Jibert în ve-derea reabilitării a douădrumuri județene, DJ104D (Făgăraș-Șoarș-Bărcuț-limita cu județulSibiu) și DJ105A (Sibiu-Cincu-Rotbav-Șoarș-Vă-leni-Lovnic-Jibert-Dacia-Rupea).

Ambele șosele se află într-o stare destul de avansată dedegradare, iar bugetul CJBrașov alocat pentru drumuriîn acest an nu a permis reali-zarea unor investi�ii de am-ploare.

DJ 105 A, care face legăturaîntre orașele Rupea și comunaCincu străbate patru sate dincomuna Jibert și două sate dincomuna Șoarș. În prezent,starea arterei este necorespun-zătoare atât în ceea ce privește

carosabilul, cât și din cauzavegeta�iei excesive care a cres-cut necontrolat, limitând foar-te mult vizibilitatea în trafic.Totodată, in dicatoarele nu aufost refăcute de mult timp, fi-ind într-o stare avansată dedegradare.

Drumul judeţean 104 D, ceface legătura între Făgăraş şi

localităţile Şoarş, Bărcut, Se-liştat şi continuă până la Sighi-şoara, este într-o staredeplorabilă. Acest drum per-mite scurtarea distanţei dintreFăgăraş şi Sighişoara cu aproa-pe 60 de kilometri. Autorită�ilejude�ene împreună cu celedouă primării vor să reabilitezeaceste șosele anul viitor.

Nu în ultimul rând, în ulti-ma ședin�ă de plen a Consi-liului Jude�ean Brașov au fostalocate 500.000 de lei pentrulucrări la DJ 112 C Hălchiu– Dumbrăvi�a – Vlădeni, ba-nii fiind aloca�i de MinisterulDezvoltării prin ProgramulNa�ional de Dezvoltare Lo-cală.

Bani județeni pentrudrumurile comunale

Știri pe scurtNorvegienii vor să repare Cetatea FăgărașuluiLucrările de reabilitare a Cetății Făgăraşului au demarat în2011, după ce în ultimii 30 de ani, monumentul istoric numai beneficiase de reabilitări importante. Cu ajutorul Con-siliului Judeţean lucrurile au început să se mişte, astfel căansamblul arhitectural a început să își schimbe înfățișarea,dar mai este încă nevoie de investiții de anvergură pentrufinalizarea întregului obiectiv. Mihai Pascu, vicepreședinteleCJ Brașov, a precizat că a avut unele discuții cu reprezentanțiiAmbasadei Norvegiei, stat care finanțează astfel de proiectede reabilitare a unor monumente istorice. „Aceștia s-au arătatdispuși să finanțeze lucrările de la Cetatea Făgărașului,astfel că am decis să prelungim contractul de execuție a lu-crărilor”, a explicat Pascu. Proiectul de reabilitare a întregiicetăți fusese estimat la suma de 30 de milioane de euro,iar până acum, Consiliul Județean a investit peste 10 milioanede lei în reabilitări.

Drăguşul va avea muzeu propriuDrăguşul va avea un muzeu sătesc în mijlocul comunei.Casa în care va fi amenajat este lângă sediul Primăriei, afost cumpărată de administraţie de la un localnic care numai domiliciază în Drăguş şi, după refacere, va arăta exactca cea de la Muzeul Satului din Bucureşti. Casa cu numărul1 de acolo este o locuinţă specifică drăguşenilor, fiind dusăîn capitală de sociologul Dimitrie Gusti, cel care a şi inauguratmuzeul în 1936 în prezenţa Regelui Carol al II-lea. Muzeulde la Drăguş va fi deschis cu ajutorul unui proiect european.39.000 de euro se vor cheltui pentru a reabilita vechea con-strucţie, însemnând încăperi, curte, şură, fântână şi poartă.Ea va fi terminată în decursul lunii octombrie. Câteva dintrepiesele care vor fi găzduite în muzeul sătesc sunt depozitateacum în clădirea şcolii. Alte exponate vor fi primite de la lo-calnici cu titlu de donaţie, spune primarul comunei, GheorgheSucaciu. Muzeul comunei Drăguş va fi cu intrare liberă.

Tiroliana din Canionul 7 Scări va fifuncțională din luna septembrie

DIN JUDEȚ

Primăria oraşului Râşnova demarat pentru următoa-rea perioadă o amplă cam-panie de microcipare şi ste-rilizare a câinilor cu stăpân,în conformitate cu noileprevederi legale ale Autori-tăţii Naţionale Sanitar Ve-terinare şi pentru SiguranţaAlimentelor. Proprietariianimalelor de companiesunt pasibili de amenzi carepot ajunge până la 10.000de lei în cazul în care nu-şisterilizează şi microcipeazăcâinii.

Autorităţile locale râşno-vene împreună cu mediculveterinar local au stabilitdeja un calendar, pe străzi,a perioadei de microcipareşi sterilizare, proprietarii deanimale primind informaţii-le necesare prin poştă. Deasemenea, odată cu finali-zarea adăpostului de câinide la Codlea, se va trece laridicarea tuturor câinilor, cusau fără stăpân, găsiţi pestrăzi.

Înregistrarea câinilor decompanie se va face la ca-binetul veterinar din Râş-nov, iar posesorii de anima-le pot verifica veridicitateadatelor înregistrate pe por-talul rompetid.ro. Pe acelaşiportal, posesorii de animale

de companie pot da anun-ţuri cu privire la pierdereasau găsirea acestora. Foarteimportant, proprietarii careşi-au microcipat câinii an-terior acestui ordin vor tre-bui să reia procedura deidentificare, dacă micro ci -pul nu corespunde cu noilenorme.

Noile norme de identifi-care a câinilor cu stăpânprevede două termene deaplicare: 90 de zile pentrupuii nou-născuţi sau înaintede vânzarea sau înstrăinareaacestora, iar pentru câiniiadulţi termenul este până la1 ianuarie 2015. De aseme-nea, legislaţia prevede casterilizarea şi microcipareasă se facă înainte de vânza-re, donare cu titlu gratuitsau scoaterea în spaţii pu-blice a patrupedelor şi celmai târziu înaintea vaccină-rii contra rabiei, iar în cazulcâinilor comunitari pro ve -niţi din adăposturi publice,în momentul adopţiei, î-nainte de părăsirea adăpos-tului.

Amenzile prevăzute pen-tru nerespectarea acestornorme sunt cuprinse între2000 şi 5000 de lei, con-form Legii 258/2013 pentrumodificarea şi completarea

OUG 155/2001 privindaprobarea programului degestionare a câinilor fărăstăpâni. De asemenea, pro-prietarii câinilor care atacăsau muşcă o persoană în lo-curi publice sau private,pentru că stăpânii nu au luatmăsuri de prevenire, riscăchiar închisoare de la 6 lunişi până la 3 ani, pedeapsăprevăzută de Ordonanţa gu-vernului 55/2002 privindregimul de deţinere a câini-lor periculoşi sau agresivi.

Prevederi pentru câinii peri-culoşi . Proprietarii de câinipericuloşi, respectiv din ra-sele de luptă şi atac, au o se-rie de obligaţii suplimentarecare trebuie respectate, pelângă sterilizarea şi micro-ciparea acestora.

„Proprietarii de patrupedeau obligaţia să depună la se-diul Poliţiei Râşnov o adeve-rinţă eliberată de AsociaţiaChinologică Română, pre -cum şi o declaraţie pe pro -pria răspundere conform OG55/2002 privind regimul dedeţinere a câinilor periculoşisau agresivi. Cei care nu seconformează vor fi sancţio-naţi cu amendă cuprinsă în-tre 500-1500 lei”, a declaratMariana Ducar, viceprimaruloraşului Râşnov.

Una dintre cele mai im-portante investiţii deru-late pentru dezvoltareacomunei Feldioara o reprezintă reabilitareaCetăţii Ţărăneşti.

În prezent, cetatea se aflăîn curs de reabilitare comple-tă. Lucrările se desfăşoarăcon form unui studiu de feza-bilitate realizat în anul 2011de către Primăria Feldioara,care a obţinut toate aprobărilede la Ministerul Culturii şialte instituţii abilitate.

Refacerea acestei cetăţi a în-ceput în anul 2013, întrucât aufost depuse câteva contestaţiidupă licitaţie şi se estimeazăcă vor dura până în anul 2016,când ar trebui să fie reintro-dusă în circuitul turistic. Lu-crările începute în anul 2013au fost reluate încă de acum

câteva luni, atunci când con-diţiile atmo sferice au permisacest lucru. Multe sectoare dinvechea fortăreaţă au fost dejareconstruite, făcându-se maimulte inter venţii tehnice dereabilitare. Puţinele fragmente

de ziduri din vechea construc-ţie, mai bine conservate, aufost şi ele re făcute şi consoli-date în bună parte. În zoneleîn care nu existau ziduri s-auconstruit ziduri noi din piatrăcare respectă structura şi ar-

hitectura construcţiei.Toateporţiunile exterioare şi spaţiilerecuperate şi descoperite dininteriorul cetăţii vor fi recon-struite şi reabilitate astfel încâtsă fie recompus cât mai exacttrecutul cetăţii. Lucrările dereconstrucţie costă aproxi -mativ 15 milioane lei, fonduriasigurate de Consiliul JudeţeanBraşov. Din această sumă au-toritatea judeţeană a virat dejapeste 1 milion de euro.

Construită de către cavaleriiteutoni pe o stâncă calcaroasăînaltă de 150 metri, cetatea afost extinsă după aceea cuajutorul saşilor din Râşnov,Cristian şi Vulcan. Laturilede vest, nord şi est erau apă-rate de o galerie continuă,două anteforturi şi şapte tur-nuri. În timp ce pe latura desud, mai abruptă, erau numaidouă turnuri.

Construirea cetăţii Feldioarasau Marienburg, denumireadin limba germană, a fost atri-buită conform legendelor po-pulare şi a unor istorici maivechi, cavalerilor teutoni. Să-păturile efectuate de specialiştiau dovedit însă că în acest locnu a existat o cetate a cavale-rilor teutoni din secolul alXIII-lea. Despre cetate seafirmă într-un document dinanul 1439 că locuitorii comu-nei Feldioara au ridicat-o pen-tru apărarea familiilor şi bu-nurilor lor, cu "mari cheltuielişi cu mare osteneală". Cetateaa rezistat primei invazii turceştidin 1421. Această concluzie afost trasă după studierea do-cumentelor care atestă devas-tarea oraşului Braşov şi a sa-telor Hărman, Sânpetru, Bod,Hălchiu, Ghimbav şi Vulcandar care nu aminteşte nimic

de Feldioara. Fortificaţia a fostdistrusă în anul 1430 de turciprecum şi de Vlad Ţepeş încampania din 1457, locuitoriirefacând-o în acelaşi an. Zidulde incintă din partea de sud afost probabil distrus după bă-tălia de la Feldioara de oştilelui Petru Rareş, prin vorniculNicoară Grozav.

Pe zidăria turnului din sprenord există scrijelit anul 1657,dar nu se ştie dacă s-a făcutaceasta cu ocazia construiriilui sau cu ocazia renovării.Odată cu trecerea timpului şicu reducerea conflictelor ar-mate, cetatea a fost părăsită.Până la cutremurul din 1838,s-au folosit depozitele de ce-reale existente în cetate, careulterior au fost abandonate.Cetatea este considerată de că-tre specialiştii în arheologie ocetate ţărănească.

Față nouă pentru Cetateațărănească din Feldioara

Râşnov: Campanie de sterilizare şi microcipare a câinilor cu stăpâni

Lucrările de reabilitare sunt în plină desfășurare

53 septembrie 2014 DIN JUDEŢ

6 BRAȘOVUL ISTORIC

Dealul Romurilor

Imagini din colecţia personală a lui Aristotel Căncescu

Miercuri

Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Braşovdin anul 1353, activitatea comercială din această zonă eraînfloritoare, iar Cetatea era renumită şi pen-tru calitatea mărfurilor, nu doar pentruarme. Breslele puternice, formate din meş-teşugari specializaţi (aurari, ţesători, pos-tăvări, armurieri, fierari etc.), au făcut caBraşovul să nu rămână doar un punct al co-merţului de tranzit, ci să devină un centrumeşteşugăresc şi comercial înfloritor.

Ridicarea zidurilor Cetății a fost făcută con-form standardelor de calitate ale vremii, cubastioane, turnuri de apărare şi depozite.În fotografii se pot vedea Turnurile Negruși Alb (construite concomitent în secolul alXV-lea) iar în faţa lor terasele de pe Dealul

Romurilor. Pe ele erau amplaste romurile (rame) care eraufolosite la uscarea ţesăturilor meşteşugarilor braşoveni.

Mâine se dă startul ladistracţie. Multe suprizeplăcute şi voie bunăsunt reţeta de succes laOktoberfest 2014. Dejala Braşov a venit „OncleHans”, mascota celei de-a şasea ediţii a „Okto-berfest”.

Oktoberfestul braşovean seva desfăşura şi în acest găzduittot pe arena „Ion Ţiriac” a Liceului cu program sportiv.Potrivit consilerului local Chri-stian Macedonschi, este oficialfaptul că evenimentul de laBraşov este cel mai mare dinafara graniţelor Germaniei:„Dorinţa noastră este să ajun-gem ca Oktoberfestul original,la 21 de zile. A ajuns un brandimportant al Braşovului şi careajută economia locală. Pot săvă spun că nu mai sunt locuride cazare în această perioadă.De asemenea, vreau să maimenţionez, în calitate de pre-

şedinte al Agenţiei pentru Pro-movarea şi Dezvoltarea Turis-mului Braşov, că vom promovacu această ocazie toate punc-tele de interes turistic din judeţ.Va exista un ghid, vorbitor delimba engleză, care va fi la dis-poziţia turiştilor străini”.

Cortul are 3.600 de metripătraţi, este cel mai mare din

România, şi este pregătit săprimească braşovenii şi turiştii.Startul se va da mâine, 4 sep-tembrie, la ora 17.00.

Macedonschi spune că suntaşteptate la ediţia din acest anpeste 250.000 de persoane,pentru care sunt puşi la rece1.000 de hectolitri de bere şisute de kilograme de prepa-

rate din carne, cu specific ba-varez.

Tradiţionala paradă careprecede momentul în care sedă cep la butoiul cu bere va fimult mai impresionantă înacest an, a precizat AnemoneHermeneanu, din partea orga-nizatorilor.

La ora 16.00, din faţa Tea-trului „Sică Alexandrescu”porneşte parada trăsurilor şicarelor alegorice. „În acest ansunt zece trăsuri, dintre careuna este specială pentru copii,trasă de ponei. Printre surpri-zele acestei ediţii este formareaunui imens lanţ uman, pregătitpentru ziua de sâmbătă,13 septembrie. Acesta va plecade la Berăria «Ciucaş» şi seva întinde până la cortul „Ok-toberfest”, unde «Oncle Hans»va prelua berea trimisă dinmână în mână de persoanelecare alcătuiesc acest lanţuman”, a precizat Anemone.

Sebastian Dan

În acest sfârşit de săptămâ-nă, în comuna Feldioara sedesfăşoară ediţia a patra aFestivalului „Cavalerii teutonise întorc în Cetatea Feldioa-ra”. Ca şi în anii precedenţi,localnicii, locuito-rii din zonele în-vecinate şi turiştiivor putea asista laun program bogatşi foarte atractiv,care va cuprinde:paradă cu cai, ca-valeri şi domniţe;demonstraţii cucai; concert demuzică medievală, recitaluri;cântece populare; concert ex-traordinar „Cargo”; foc de ar-tificii.

Programul evenimentului– Sâmbătă 6 septembrie◾ Ora 13.00 – Meciuri de fot-

bal pe baza sportivă◾ Ora 16.00 – Centrul comu-

nei – Parada cavalerilor

◾ Ora 17.00 – Demonstraţiicu Cavalerii Ordinului Pa-ladinii de Terra Medies

◾ Ora 18.00 – Concert demuzică medievală LupusDacus

◾ Ora 20.00 – Concert extra-ordinar Ion Suruceanu

– Duminică 7 septembrie◾ Ora 13.00 – Meciuri de fot-

bal pe baza sportivă◾ Ora 13.00 – Centrul comu-

nei Parada Cavalerilor◾ Ora 14.00 – Concert de

muzică medievală LupusDacus

◾ Ora 15.00 – Program cuelevii de la Liceul teoreticPetru Rareş

◾ Ora 17.00 – Demonstraţiicu Ordinul Cavalerilor Pa-ladinii de Terra Medies

◾ Ora 17.30– Concert demuzică popu-lară cu Or-chestra PlaiuriTransilvane şigrupul ŢaraBârsei

R e c i t a lC l a u d i aMiriBescu

dirijor prof. Liviu Ioan Io-sif◾ Ora 18.30 – Recital extra-

ordinar Laura Lavric◾ Ora 19.30 – Concert cu for-

maţia Frappé◾ Ora 21.00 – Concert extra-

ordinar Cargo ◾ Ora 22.00 – Spectacol de

lasere şi lumini.

Primăria şi Consiliul Localal comunei Poiana Mărului, încolaborare cu Serviciul pentruConservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale Braşov,din cadrul Centrului Cultural„Reduta”, vă invită duminică,7 septembrie 2014, începând

cu ora 12:00 la Zilele comuneiPoiana Mărului, cu ocazia ce-lebrării a 425 de ani de atestaredocumentară a localităţii.

Program: ◾ Ora 12:00 – Ansambluri şi

solişti din Poiana Mărului;– Ansamblul de dansuri din

Şinca Nouă;◾ Ora 13:00 – Recital Marius

Ciprian Pop;◾ Ora 14:00 – Recital Laura

Lavric; acompaniaţi de Or-chestra Plaiuri Transilvane

◾ Ora 15:00 – Concert Horaşi Rustic.

Poiana Mărului, în sărbătoare

LOCAL 73 septembrie 2014

Pelerinaj de Sfânta Fecioară Maria,Ocrotitoarea BraşovuluiDin 2010, Maica Domnului afost declarată oficial ocroti-toarea Braşovului. Iniţiativa afost o încununare a manifes-tărilor prilejuite de împlinireaa 775 de ani de la prima ates-tare documentară a Braşo-vului. Motivul pentru care s-apropus capatron spiri-tual FecioaraMaria, estecă Maica re-prezintă unsimbol alconvieţuiriipaşnice, aşacum se în-tâmplă desecole, înBraşov, undeconvieţuiesc multe etnii. Sâmbătă, 6 septembrie, dela ora 17.00, la Biserica „Sf.Treime” Tocile se va săvârşiun Sfânt Maslu, la care vorsluji 31 de preoţi ortodocşidin Braşov, urmat de o pro-cesiune închinată NaşteriiSfintei Fecioare Maria, la caresunt aşteptaţi cât mai mulţicreştini. Procesiunea va pornila ora 18.00, de la BisericaSf. Treime, şi va parcurgestrăzile din Şchei apoi prinPoarta Şchei procesiunea va

ajunge la Catedrala „Adormi-rea Maicii Domnului” din Pia-ţa Sfatului.Tot cu acest prilej vor avealoc şi două concerte în PiaţaSfatului. Mâine, de la ora19.00, artiştii Operei Braşovvor susţine un concert cu arii

din opere şioperete. Lapupitrul dirijo-ral al orches-teri Operei seva afla TraianIchim, iar so-liştii concer-tului vor fiNicoleta Chi-rilă, CorinaKlein, IoanaMărgărit, Ma-

ria Petcu-Catrina, Anda Pop,Lăcrămioara Schuller, Ga-briela Hazarian, Asineta Ră-ducan, Liviu Iftene, MihaiIrimia, Cristian Fieraru şi Va-lentin Marele. Vineri, tot de laora 19.00, va fi rândul muzi-cienilor Filarmonicii Braşovsă se prezinte în faţa braşo-venilor cu un concert specialdedicat Naşterii Sfintei Fe-cioare Maria. Praznicul ziua „Naşterii SfinteiFecioare Maria” este în calen-darul ortodox pe 8 septembrie.

Cavalerii teutoni se reîntorc în Cetatea Feldioarei

Oktoberfest 2014 –11 zile de distracţie

MAGAZIN

Misterul „pietrelor mișcătoare”, elucidatOamenii de știin�ă au re-

zolvat în cele din urmă mis-terul deplasării pietrelor peterenul plat de pe fundul unuilac secat din Death Valley,California, explicându-l prinalunecarea rocilor pe foi�e dede ghea�ă formate pe sol înzilele răcoroase.

Vizitatorii ocazionali aufost de multă vremenedumeri�i la vederea unor bo-lovani în mișcare în zig-zag îndepresiunea plină de praf cunos-cută sub numele de RacetrackPlaya, din Death Valley NationalPark (SUA), scrie BBC, citat deAgerpres.

Doi cercetători americanisus�in că deplasarea acestor roci- care uneori pot fi grele și vo-luminoase - este stimulată defoi�e sub�iri, transparente de

ghea�ă formate la suprafa�a so-lului în zilele răcoroase și în-sorite, ei numind acestfenomen „ice shove” (”împin-gerea ghe�ii”).

„Într-un ținut în careprecipitațiile totalizează doi cen-timetri pe an, rocile sunt împinseîn jur prin mecanisme văzute deobicei în climatele arctice”, a ex-plicat paleobiologul James Nor-ris

Ei au urmărit aproximativ 60de bolovani care navigau încet,lăsând pe sol bine-cunoscuteleurme ale pietrelor mișcătoaredin Death Valley. James Norrisa precizat că rocile nu alunecăprea des, oamenii de știin�ă es-timând că mișcarea se producedoar pentru câteva minute dintr-un milion, acesta fiind și motivulpentru care fenomenul nu a fostobservat mai demult.

Lumini misterioase surprinse în AlaskaPilo�ii unui avion Boeing

747-8, care zbura de la HongKong spre Anchorage, Alas-ka, au rămas uimi�i când auvăzut o lumină misterioasăroșie în timp ce aeronava seafla deasupra Oceanului Pa-cific, scrie mirror.co.uk.

Potrivit pilotului olandezChristiaan van Heijst, strălu-cirea neobișnuită s-a produsla aproximativ 20 de minutedupă ce au văzut un fulgervertical, acesta exluzând po-

zibilitatea ca luminile să pro-vină de la bărcile unor pescari.

Van Heijst a fost lăsat per-plex de fulegrul vertical, des-criind experien�a ca fiind "ceamai ciudată" din întreaga sacarieră.

„Cu cât ne apropiam, lumi-na devenea mai intensă, într-o strălucire portocalieînfricoșătoare, într-o parte alumii unde nu trebuie să fiedecât apă”.

Potrivit celor declarate de

Christiaan van Heijst,observa�iile sale și ale cole-gului său au fost raportatecontrolorului de trafic aerian,iar o investiga�ie pentru a aflace s-a întâmplat cu adevărata fost deja demarată.

Totodată, Christiaan vanHeijst și-a exprimat, glumind,speran�a ca, în cazul în careo nouă insulă s-a format,aceasta să îi poarte numele.„That would be pretty cool!”,a continuat pilotul olandez.

O echipă de psihologi șimedici asociați cu Uni-versitatea Tehnică dinBerlin au anunțat că audemonstrat că existăviață după moarte, scrieworldnewsdailyreport.com.

Acest anun� uluitor se ba-zează pe concluziile unui stu-diu în care s-a folosit un noutip de supraveghere medicalăa experien�elor din apropiereamor�ii, care permite pacien�ilorsă fie în moarte clinică pentruaproape 20 de minute înaintede a reveni la via�ă.

Acest proces controversat,care a fost repetat pe 944 devoluntari de-a lungul ultimilorpatru ani, necesită ocombina�ie complexă de dro-guri, incluzând epinefrina șidimetiltriptanina, destinată să-i permită corpului săsupravie�uiască stadiului de

moarte clinică, cât și procesu-lui de reanimare, fără distru-geri. Corpul subiectului a fostpus apoi într-o stare temporarăde comă indusă de un amestecde alte droguri care trebuie fil-trate de sânge în timpul pro-cesului de reanimare, 18minute mai târziu.

Durata extrem de lungă aexperien�ei a făcut posibilădoar recent dezvoltarea uneinoi mașini de resuscitare car-dio-pulmonară numită Auto-Pulse. Acest tip de echipamenta fost deja folosit de-a lungulultimilor ani pentru reanimareaoamenilor care au fost mor�i

undeva între 40-60 de minu-te.

În trecut, în mai multe re-viste medicale, au fost emiseipoteze conform căroraexperien�ele din apropiereamor�ii au caracteriticilehalucina�iilor. Dar Dr. BertholdAkermann și echipa sa, dim-potrivă, le consideră probe aleexisten�ei vie�ii de apoi și oformă de dualism între minteși corp.

Cercetătorii au monitorizatopera�iunile și au strâns măr-turiile subiec�ilor. Deși existămici varia�ii de la un individla altul, to�i subiec�ii au uneleamintiri din perioada de moar-te clinică, și o mare parte din-tre ei descriu unele senza�iisimilare. Cele mai multe amin-tiri comune includ o detașarede corp, o stare de levita�ie,liniște totală, siguran�ă, căldu-ră, și prezen�a unei luminicopleșitoare.

Viața după moarte,dovedită științific

Noile tehnologii influenţează chiar şi bebeluşiiGadgeturile au început să schimbe până şi modul încare vorbesc micuţii. Un părinte din opt susţine căprimul cuvânt al copilului a fost „tabletă”, în loc de„mama” sau „tata”, potrivit unui studiu realizat în lunaiulie a acestui an de compania britanică Tech21. Po-trivit studiului, la care au participat 3.614 adulţi, 81%din părinţi au declarat că s-a întâmplat ca micuţii săle strice diverse gadgeturi. În proporţie de 45%, pă-rinţii interogaţi au pretins că accidentele în urma că-rora copiii au defectat dispozitivele tehnologice auavut loc în maşină. De asemenea, studiul a arătat căpatru părinţi din zece le-au permis copiilor să folo-sească tabletele cel puţin o oră pe zi, iar 7% au de-clarat că cei mici folosesc tabletele între trei şi patruore pe zi. Deşi majoritatea copiilor care folosesc ta-blete au peste 6 ani, 12% din cei care sunt lăsaţi depărinţi să se joace pe astfel de dispozitive au cel multdoi ani.

Apple va lansa noi produse în data de 9 septembrieGrupul informatic american Apple a invitatreprezentanții mass-media la un eveniment „special”,care va avea loc în data de 9 septembrie, ocazie cucare ar putea fi dezvăluită noua versiune a smartpho-ne-ului iPhone, transmite Reuters. Evenimentul arurma să înceapă la ora locală 10,00 (17.00 GMT) laFlint Center din Cupertino, California, același loc undeApple a lansat primul calculator Mac, în 1984.Analiștii se așteaptă ca la acest eveniment Apple sădezvăluie noul „iPhone 6”, care va veni în două ver-siuni, fiecare cu o diagonală a ecranului mai maredecât versiunile lansate pe piață anul trecut.De asemenea, observatorii speră că pe 9 septembrieApple va lansa primul său ceas inteligent, „iWatch”.

8 Miercuri

Pe scurt

Steaua, Petrolul și Astranu se luptă numai încampionat, ci și pe piațatransferurilor. Cele treiformații mută de zor însperanța că vor găsi for-mula câștigătoare cucare să dea lovitura înLiga I.

Parcă niciodată nu a fostmai echilibrată lupta la titluîn Liga I, ca în acest sezon.Steaua, Petrolul și Astra parprincipalele candidate la cu-cerirea trofeului, dar și CFRCluj se �ine scai de tripletadin fa�ă. Steaua, Petrolul șiAstra încearcă pe ultima sutăde metri să își completeze lo-turile de jucători pentru luptadin campionat. Finalul pe-rioadei de transferuri aducemutări importante pe plan in-tern. În ultimele zile am asis-tat la mai multe transferurispectaculoase în rândul celormai puternice formaţii dinLiga 1. Aparent, Steaua esteîn acest moment avantajatăde achiziţiile făcute, însă acestlucru se va schimba, probabil,având în vedere că Gigi Be-cali a dat undă verde la ple-cări. Szukala, Latovlevici şiTănase au şanse minime sămai rămână în Ghencea.

Steaua îl vrea pe Piccolo.Steaua i-a adus pe Papp,Bourceanu și Rusescu, dartransferurile nu s-au încheiat.Campionii negociază cu unfost jucător de la CFR Cluj,Felice Piccolo, fundaș centralcare a jucat în ultimii patruani în Gruia. Anun�ul a fostfăcut de expertul italian întransferuri Gianluca di Mar-zio, iar presa din Speziaanun�ă că tratativele întreSteaua și jucător sunt îndesfășurare. Piccolo a jucatla toate na�ionalele de junioriși tineret ale Italiei, însă laprima reprezentativă nu aajuns niciodată. Fostul fundașal CFR-ului a fost aproapede un transfer la Hellas Ve-rona, echipă antrenată de An-drea Mandorlini, însă

discu�iile nu au fost finalizate. Petrolul a luat doi uruguayeni.

Petrolul şi Astra nu au statnici ele în aceste zile, urmânda efectua mutări importante,menite să ameninţe suprema-ţia Stelei. „Lupii" lui RăzvanLucescu sunt foarte aproapesă rezolve transferul lui Ro-drigo Pastorini, un fotbalistdorit în trecut de Sevilla, careva garanta mult mai multăforţă ofensivă. Dacă tratati-vele cu fundaşul dreapta Tou-re, fost la Lens, au intrat înimpas, chiar dacă jucătorul avenit în România şi a asistatla meciul Petrolul-CFR 1-2,Petrolul s-a înţeles cu încă unatacant în afară de Pastorini.Tot uruguayan, SebastianGallegos, în vârstă de 22 deani, a jucat sezonul trecut 10meciuri pentru Como şi amarcat două goluri. Gallegos,înalt de 1,72 de metri, a evo-luat în 5 jocuri pentru naţio-nala U 17 a Uruguayului, laturneul final al CampionatuluiMondial, unde a marcat decinci ori în tot atâtea partideşi a devenit golgheterul tur-neului, la egalitate cu alţi treijucători. Imediat după turneulfinal, Gallegos a făcut pasulspre naţionala U 20, pentrucare a jucat 6 partide şi a mar-cat o dată. Atât Rodrigo Pas-torini cât şi Gallego sunt înRomânia şi urmează se para-

feze înţelegerile cu Petroluldupă ce trec vizita medicală.Sebastian Gallegos este im-presariat de fostul mare fot-balist Daniel Fonseca, acestafiindu-le manager și lui JuanAlbin şi lui Pastorini.

Florescu și Jaozinho au ajunssub comanda lui Isăilă. Astra s-a întărit pe ultima sută demetri, echipa din Giurgiu reu-şind transferurile lui Florescuşi Joao Carlos Reis Graca, ul-timul fiind un fundaş stângade 25 de ani, împrumutat deSporting Braga pentru un se-zon la Giurgiu. Deşi acestafusese împrumutat la ŞerifTiraspol, echipă pentru carea jucat patru meciuri în acestsezon, „Joaozinho”, aşa cumeste poreclit portughezul, acerut clubului de care aparţi-ne să îl lase să evolueze pen-tru Astra. Fundaşul îşi doreşteenorm să evolueze cu echipadin Giurgiu în Europa Lea-gue, acolo unde va juca îm-potriva unor echipe prcumCeltic, Dinamo Zagreb şi Sal-zburg. Jaozinho va fi dubluralui Junior Morais pentru pos-tul de fundaş stânga al vice-campioanei României. JoaoCarlos Reis Graca a mai evo-luat până acum în carierăpentru Olivais Moscavide,Mafra, Beira-Mar, SportingLisabona, Braga şi Sheriff Ti-raspol, club la care fusese ini-

ţial imprumutat în acest se-zon. În lotul vicecampioaneia ajuns și Chi�u, care a fostdeturnat din drumul sprePloiești. Isăilă e convins cămijlocașul va avea evolu�iifoarte bune la Astra.

L-au suflat pe Toure. Deţină-toarea Cupei şi a SupercupeiRomâniei a reuşit o mutarecare sigur îi va enerva pe ceide la Petrolul. Alasanne Tourenu s-a înţeles cu Petrolul, darrămâne în fotbalul nostru şinu la oricine, ci la una dintrerivalele ploieştenilor la titlulde campioană. PreşedinteleDinu Gheorghe s-a înţeles cuimpresarul jucătorului care acrescut la Toulouse şi a jucatîn ultima vreme la Lens şi i-a înregistrat deja contractul laLPF. În vârstă de 25 de ani,Toure, 1,88 metri înălţime,poate evolua ca fundaş dreap-ta sau fundaş central. În pe-rioada de pregătire a fost laDerby County, dar afacereanu s-a concretizat şi fotbalistuls-a întors în Franţa. AlassaneToure a venit în România du-minică şi a urmărit din tribunămeciul Petrolul-CFR, scor 1-2. Oficialii ploieşteni spun căjucătorul s-ar fi speriat de at-mosfera tensionată de la meci,dar reprezentanţii fotbalistuluineagă varianta şi susţin că sin-gurele probleme au fost lacontract.

Raul Rusescu și Axandru Bourceanu s-au întors la Steaua

Bătălie pe piațatransferurilor

SPORT 93 septembrie

Și-au prezentat achizițiileSteaua a reuşit să facă 3 transferuri în ultimele zile.Paul Papp, Alexandru Bourceanu şi Raul Rusescu suntachiziţiile reuşite de campioana României, pe ultimasută de metri. Cei 3 jucători au fost împrumutaţi câteun an în Ghencea de Chievo, Trabzonspor şi, respectiv,Sevilla. Steaua și-a prezentat astăzi achizițiile iar Ru-sescu s-a declarat mulţumit de alegerea făcută şi afirmăcă nu s-a pus niciodată problema să semneze cu altăechipă din România. „Am trăit momente frumoase, de-osebite, incredibile. Sunt fericit că m-am întors acasă.A fost cea mai bună alegere pentru mine în momentulde față. Sunt bucuros că fac parte din echipa Stelei.Sper să ne îndeplinim toate obiectivele și aportul meusă fie considerabil. A fost o decizie sentimentală. Nuam negociat cu alt club din România și nu s-a pus pro-blema să renunț la vreo parte din salariul meu. Suntmândru, fericit, bucuros și sper ca jocul meu să ajuteSteaua. Ne-am fi dorit să ajutăm Steaua să joace înLiga Campionilor, dar nu s-a putut întâmpla transferulmeu mai devreme. Îmi pare rău, mi-aș fi dorit să joc înChampions League”, a afirmat Raul Rusescu.

Pleacă trei jucătoriValeriu Argăseală a declarat că Steaua se va despărţide trei jucători, după aducerea lui Alexandru Bourceanu,Raul Rusescu şi Paul Papp. Steaua a organizat o con-ferinţă de presă în care i-a prezentat pe cei trei fotbaliştiaduşi sub formă de împrumut, iar Valeriu Argăseală,preşedintele Stelei, a anunţat că formaţia din Ghencease va despărţi de trei fotbalişti tineri. „Mai pleacă treijucători tineri care vor avea loc ca titulari la alte echipe.Ei trebuie crescuţi prin meciuri. Probabil vor ajunge laechipe de liga a doua sau din primul eşalon”, a spusValeriu Argăseală.

Negredo a semnat cu ValenciaValencia a dat lovitura cu câteva minute înaintea închi-derii perioadei de mercato. „Liliecii” au reușit să obținăîmprumutul pentru un sezon al atacantului lui Manches-ter City, Alvaro Negredo, pentru care vor plăti 3 milioanede euro. Valencia va avea și o opțiune de cumpărarea fotbalistului de 29 de ani după un sezon, urmând aplăti alte 30 de milioane de euro dacă vrea să-l păstrezedefinitiv. După un start bun la City, în sezonul trecut,nouă goluri în primele partide, spaniolul nu a mai reușitsă marcheze în următoarele 16 în care a evoluat ca ti-tular în Premier League. Din acest motiv, dar și pentrucă Dzeko, Jovetic și Sergio Aguero sunt mult mai în for-mă ca fostul atacant al Sevillei, Pellegrini a fost de acordcu împrumutul acestuia înapoi în La Liga.

Tecău a fost eliminatPerechea formată din tenismanul român Horia Tecăuși olandezul Jean-Julien Rojer s-a oprit în optimile definală ale probei masculine de dublu din cadrul turneuluiUS Open, ultimul de Mare Șlem al anului, după ce afost învinsă, luni, la Flushing Meadows, de cuplul spa-niol David Marrero/Fernando Verdasco (N. 7), cu 6-3,6-2, în mai puțin de o oră de joc.

Djokovici e în sferturiJucătorul sârb de tenis Novak Djokovici, numărul 1mondial, s-a calificat pentru a 22-a oară consecutiv însferturile de finală ale unui turneu de Grand Slam,după ce a acces în această fază a competiţiei la USOpen. Novak Djokovici a trecut în optimi de germanulPhilipp Kohlschreiber, scor 6-1, 7-5, 6-4. Djokovici nua pierdut niciun set în cele patru meciuri disputate laFlushing Meadows. Ultimul turneu major la care nu aajuns în sferturi a fost cel de la Roland Garros, din2009, unde a pierdut în turul trei chiar în faţa lui Kohls-chreiber. În turul următor, sârbul, finalist la ultimelepatru ediţii de la US Open, va juca în compania brita-nicului Andy Murray, care a trecut de francezul Jo-Wil-fried Tsonga în trei seturi: 7-5, 7-5, 6-4. În sferturilede finală de la US Open s-a calificat și elvețianul Sta-nislav Wawrinka după victoria în patru seturi, 7-5, 4-6, 7-6, 6-2, în fața spaniolului Tommy Robredo.Wawrinka va da în sferturi peste japonezul Kei Nishikoricare a dispus de canadianul Milos Raonic cu scorulde 4-6, 7-6, 6-7, 7-5, 6-4.

Ultimul amical pentru „lupi”Hocheiștii de la Corona Wol-

ves Brașov vor sus�ine un ultimmeci amical, vineri, de la orele18.00, la Patinoarul „Olimpic”

din parcul Tractorul, cu Dună-rea Gala�i. Pre�ul unui tichet laacest meci va fi de 10 lei. Va fiultimul test al „lupilor” antrena�i

de Miroslav Ihnacak înainte deCupa României, competi�ie cese va desfășura în perioada 10-14 septembrie la Gala�i. Dacă

patinoarul de la malul Dunăriinu va fi gata în timp util pentruCupa României, turneul va fimutat la Brașov.

DIVERTISMENT10 Miercuri

Înainte de deschidereaoficială a stagiunii 2014– 2015, Opera Braşovspune „bun regăsit” pu-blicului meloman cu unconcert extraordinardesfăşurat în cadrul is-toric al Pieţii Sfatului.Evenimentul are locmâine, 4 septembrie2014, de la ora 19.00.

În program sunt cuprinselucrări ale compozitorilor G.Puccini, G. Verdi, G. Bizet,L. Delibes, J. Strauss, R. Le-oncavallo, E. Kalman, F. Le-har, C. Zeller, F. Loewe, E.di Capua, G. Grigoriu.

Pe scena din Piaţa Sfatu-lui, vor urca soliştii: Nico-leta Chirilă, Corina Klein,Ioana Mărgărit, Maria Pet-cu-Catrina, Anda Pop, Lă-

crămioara Schuller, GabrielaHazarian, Asineta Răducan,Liviu Iftene, Mihai Irimia,

Cristian Fieraru, ValentinMarele, alături de corulOperei Braşov. La pupitrul

orchestrei se va afla maes-trul Traian Ichim.

Intrarea este liberă.

Horoscopul zileiBerbec. Dai dovadă de multă energie astăzi la locul de muncă.Începi în forţă activităţile pe care ţi le-ai propus. Dacă pleciîn concediu, vei avea la fel de multă energie pentru organizare. Taur. Poţi avea astăzi parte de unele tensiuni acasă sau lalocul de muncă, dar şi în afaceri sau dacă lucrezi pe contpropriu. Încearcă să-ţi păstrezi calmul.Gemeni. Nativii din Gemeni ar putea fi nevoiţi astăzi să facăo călătorie neaşteptată, urgentă. Este de asemenea o zi încare poţi avea probleme pe drum sau la volan. Rac. Este o zi bună în care să-ţi reevaluezi finanţele şi încare să te gândeşti cu mai multă responsabilitate la cât câştigişi cât cheltuieşti în fiecare zi. Leu. Astăzi, chiar mai mult ca de obicei, vei avea o dorinţăputernică de a te afirma, de a te afla în centrul atenţiei. Lalocul de muncă acest lucru te va ajută mult.Fecioară. Simţi nevoia acută de a face câteva schimbări im-portante în viaţa ta. Îţi doreşti să începi un nou proiect şieşti dispus/ă să-ţi asumi riscuri pentru asta. Balanţă. Este o zi bună pentru a socializa. De asemenea, veiavea rezultate bune dacă trebuie să prezinţi un produs sauo idee în faţa unui grup. Eşti convingător/oare.Scorpion. Astăzi este o zi bună pentru schimbări, atât în planprofesional, dar şi acasă sau în stilul tău de viaţă. Transfor-mările revoluţionare vor fi destul de stresante.Săgetător. Eşti foarte optimist/ă şi entuziast/ă astăzi. Deşieste un lucru bun, ai putea totuşi să faci unele greşeli sausă iei decizii pripite din această cauză. Capricorn. Nu este momentul să iei decizii cu viteza luminii,fără să te gândeşti la consecinţe. Urmează drumul bătătoritdeja, ca să nu regreţi mai târziu. Vărsător. Ai grijă cum interacţionezi cu oamenii astăzi. Poţiîntâlni persoane cu principii foarte diferite de ale tale sauoameni foarte încăpăţânaţi, care nu renunţă sub nicio formă. Peşti. Azi este ziua inovaţiilor. Vei fi nevoit/ă să te adaptezirapid la schimbările care apar, unele dintre ele putând avealegătură cu tehnologia.

Concert regalîn Piaţa Sfatului

Com

pleta

ţi cu c

ifre d

e la 1

la 9.

Cifre

le să

nu se

repe

te ni

ci pe

verti

cală,

nici p

e oriz

onta

lă şi

nici în

care

urile

mici

de 3x

3

Sudoku

8 1 9 5 6 2 4 3 73 7 2 1 4 8 6 9 55 4 6 7 9 3 1 8 21 3 5 6 7 9 8 2 49 6 8 2 1 4 7 5 37 2 4 8 3 5 9 6 12 5 1 9 8 7 3 4 66 8 3 4 5 1 2 7 94 9 7 3 2 6 5 1 8

Rezolvarea sudoku din numărul trecut

Asociaţia Culturală „Muse-ion” Braşov, prin trupa TeatrulStrada, prezintă, în premieră,duminică, 7 Septembrie 2014,de la ora 10.30, spectacolul„Scufiţa Roşie” (repovestită),la sala Universităţii „Spiru Haret” (str. Turnului nr. 7).

Această punere în scenăaduce în prim-plan o poveste

modernă, plină de umor, undivertisment muzical, undenimeni nu este mâncat, ni-meni nu suferă ba, din contra,toate personajele sunt priete-ne. Preţ intrare: 8 lei/persoa-nă. Mai multe informaţii sepot găsi pe site-ul asociaţiei:www.museion.ro sau la telefon0724.990.753.

Scufiţa Roşie la deschidereastagiunii Teatrului Strada ◾ – Părinte, în Rai se joacă fotbal?

– Trebuie să mă documentez...Vino mâine!A doua zi, vine fotbalistul din noula biserică:– Părinte, deci?– Am o veste bună şi una rea:Cea bună: Da, se joacă fotbal!Cea rea: Joi ai meci ....◾ Asistenta intră speriată în ca-binetul medicului:

– Domnule doctor, ce ne facem?Pacientul de adineauri, pe care toc-mai l-aţi consultat, când a ieşit dincabinet, a căzut pe holul de la in-trare şi a murit!După câteva secunde de gândire,medicul îi răspunde calm:– Schimbă-i poziţia, să pară că intra ◾ Î. – Cum se numeşte internetulla ruşi?R. – Niet-work.

Bancuri

3 6 4 5 9 8 2 7 18 1 7 3 2 4 5 6 92 9 5 1 6 7 8 3 45 3 8 6 1 9 7 4 21 4 2 7 8 5 3 9 66 7 9 4 3 2 1 5 84 2 3 9 5 1 6 8 77 5 1 8 4 6 9 2 39 8 6 2 7 3 4 1 5

CinemaCityplex Braşov Str. Bazaltului nr. 2, în incinta Eliana Mall

CAMERA GROAZEI -PREMIERĂ-(KVINDEN I BURET)(N-15), 97 minute, Crimă, Mister, Thrillerora: 20:00

VÂNĂTOAREA DE SPIONI -PREMIERĂ-(A MOST WANTED MAN)(N-15), 122 minute, Thrillerora: 22:00

EROI DE SACRIFICIU 3 -PREMIERĂ-(THE EXPENDABLES  3)(N-15), 126 minute, Acţiune, Aventuri, Thrillerora: 17:45, 22:30

NUNTĂ ÎN OFSAID(LA GRAN FAMILIA ESPANOLA)(AP-12), 101 minute, Comedieora: 13:45, 18:00

DANSUL DRAGOSTEI: BĂTĂLIASTARURILOR -3D-(STEP UP : ALL IN)

(AG), 112 minute, Dramă, Muzical, Romantic,Dragosteora: 13:00, 20:15

ŢESTOASELENINJA -3D-(TEENAGE MUTANTNINJA TURTLES)(AP-12), 103 minute,Acţiune, Aventuri,Comedie, Fantastic, SFora: 17:30, 19:15

SIN CITY: AM UCISPENTRU EA -3D-(SIN CITY: A DAME TOKILL FOR)(N-15), 103 minute,Acţiune, Crimă,Thrillerora: 21:15

CASA MAGICIANULUI -3D-(THE HOUSE OF MAGIC)(AG), 85 minute, Animaţie, Aventuri (dublat)ora: 13:30

HAI SĂ FIM POLIŢIŞTI(LET’S BE COPS)

(AP-12), 104 minute,Acţiune, Comedieora: 15:30

GARDIENII GALAXIEI -3D-(GUARDIANS OF THE GALAXY)(AP-12), 122 minute,Acţiune, Aventuri, SFora: 15:15

LUCY(N-15), 90 minute, Acţiune, SFora: 15:45

Expoziţii ◾ Marile cărţi mici la Casa

„Ştefan Baciu” (Str. Dr. Gh. Baiulescu nr. 9). Vizitatoriisunt invitaţi să descopere o colecţie de 38 de cărţi înminiatură, din patrimoniul Muzeului „CasaMureşenilor” Braşov.◾ Expoziţie de fotografie veche – Albumul defamilie la românii şi ceangăii din zona Săcele laMuzeul de Etnografie Braşov (Bd. Eroilor 21A).

Astăzi în Braşov

11

Din presa maghiarăCaramela, hoţul cu câine, a fost prins la BraşovSăptămâna trecută au fost două spargeri cu făptaşinecunoscuţi la magazinul de modă Neumann şi lamagazinul de delicatesuri Tascu Taliu din strada Vămii.Despre aceste cazuri poliţia nu a divulgat detalii la în-ceput, pentru siguranţa cercetărilor. Detectivii Vánaşi Szente au ajuns la concluzia, că cele două efracţiiau aceeaşi autor, şi anume un hoţ care umblă însoţitde un foxterrier alb. Pornind de aici au identificat şipersoana. Hoţul se numeşte Dumitru Caramela, unspărgător cu renume, căutat atât în ţară cât şi în stră-inătate. Comisarul de poliţie Suhăreanu, şeful Servi-ciului de Criminalistică, împreună cu detectivii Vánaşi Szente au constatat că Maria Pop, concubina luiCaramela, la rândul ei o hoaţă, îşi executa pedeapsala Penitenciarul din Codlea şi se întâlneau des la vor-bitor. Directorul penitenciarului a fost anunţat că dacăinculpata este chemată la vorbitor de cineva, să fieanunţată imediat poliţia din Braşov.Între timp Caramela a activat la Sinaia, unde a fostprins, dar a reuşit să fugă de la locul de detenţie. Ime-diat a venit la Braşov şi s-a dus în vizită la concubină.Poliţia a fost anunţată şi Caramela a fost arestat.La interogatoriu Caramela a mărturisit că a furat dela magazinul Neumann produse în valoare de 100.000de lei şi 50.000 de lei, iar de la Tascu Taliu 20.000de lei. A îngropat produsele furate într-un loc pe Tâm-pa. Poliţiştii s-au dus la locul indicat unde au găsitmarfa furată şi pe căţel, care păzea fidel locul.După interogatoriu, hoţul va fi transferat la Bucureşti,unde va răspunde şi pentru faptele comise anterior.Trebuie scris şi despre micul foxterrier alb cu petenegre. Are cinci ani şi e foarte inteligent. Era un prietenfidel şi complice în acelaşi timp. Când Caramela spăr-gea o locuinţă sau un magazin, câinele se aşeza înfaţa clădirii, iar dacă se apropia cineva îşi anunţa stă-pânul lătrând. Caramela era foarte ataşat de câine,şi cu toate că a primit oferte substanţiale pentru a vin-de căţelul la alţi infractori, nu a renunţat niciodată lael. Îl lua partener la fiecare efracţie. Dacă trebuia săsară gardul, îl ţinea sub braţ sau îl aşeza pe umăr şitreceau împreună.

(Brassóban elfogták Caramelát, a nemzetközikutyás-betörőt. În: Brassói Lapok, nr. 191,

21 august 1939)

În sfârşit, până şi miopiidela „Gazeta Transilva-niei” au început să vadăfantomele care rătăcescşi spăimântă populaţialiniştită a acestui vechiuşi patriarhal oraş.

Da, în „Gazeta Transilva-niei” se vorbeşte de fantomelecare chinue sufletul acestuioraş.

Le cunoaştem şi noi. Amvorbit şi noi îngrijiţi de ele,făcându-ne semnul crucei şiîntrebuinţând toate blesteme-le, ca şi toate rugăciunile creş-tineşti pentru a lealunga.

Am prevenit pe oamenii detreabă să se ferească de elecând le es în cale; căci suntfantome foarte ciudate şi în-drăzneţe, obraznice chiar: elenu se tem nici de lumina zilei,nici de contactul cu lumea,nici de lumina balurilor, dupăcum nu se tem de întunereculnopţei, cu grozăvii tragice, cuasasinate şi pruncucideri.

Una din aceste fantome –care răspunde la numele Costi– are un caracter tragico-co-mic.

În ascunzişul camerilormoştenite printr’un testamentdolos, uitând vremurile în caretrăim şi prefacerile radicalecare le-a săvârşit aceste vre-muri, confundat în amintirea

şi regretul timpurilor de aural stăpânirilor maghiare,din al căror aur a benefi-ciat cu prisosinţă, se în-veşmântă fălos şi comicîn uniforma de husar,cu chivară de mucavape căpăţână, cu o sa-

bie, pe cât de pompoasă, peatât de inofensivă la coapsă.

Şi aşa, ridiculă în formă, şiodioasă în interiorul sufletesc,fantoma aceasta trece solem-nă şi comică, din odae înodae, din săli în săli, din salonîn vater-closet, prin toate în-căperile unei clădiri moştenite– chiar după afirmarea scrip-tică a fratelui ei – printr’untestament dolos.

Mai colindă o fantomă înorizontul senin al acestui oraş.

Nu e dama voalată, căci numai are nici un voal de ruşine,nu numai umană, dar nici ani-mală.

E dama fatală.Zâmbeşte triumfător, cu vo-

luptatea crimei făptuită fărăsancţiune şi pedeapsă, căci in-conştiinţa şi bestialitatea ei opune deasupra sancţiunilormorale.

Pe somptuoasa ei blană ne-agră strălucesc pete roşii: suntşi rubinele Venerei venale şisângele proaspăt ale unei noui

victime şi sângele nevinovatale victimelor victimei ei.

Şi în urma convoiului, vinefantoma îndurerată, fantomaîntr’adevăr tragică, a unui ge-nerel tânăr, care şi-a înecatgradele câştigate printr’o viaţăde muncă şi destoinicie, însângele sinuciderei şi asasina-tului propriilor lui copii, pen-tru o femee, mai multamatoare de permise de ex-port, de cât de erotism – căcisentimentalitatea nici odatănu a putut-o atinge cu undaei albastră.

... Fantome ce neliniştiţi cuumbrele voastre viaţa paşnicăşi liniştită a Braşovului, rein-traţi în taina şi bezna mor-mântului!

Voi fantome vii, tu comicşi fals ofiţer de husar, care îţiplimbi trufia defunctă prin în-căperile unei clădiri moşteniteprin testament dolos, şi tudamă fatală de melodramă,nu mai siluiţi capacul cosciu-gului moral în care v’a pecet-luit societatea. Ispăşiţi-văacolo osânda, deşi pentru cri-mele voastre nu există nici înlegile umane nici în norma fi-rei o pedeapsă, care ar puteaechilibra vina voastră.

Încetaţi de a mai turburaseninătatea, şi fericirea vieţei,căci prin asta adăogaţi o nouăcrimă la cumulul vostru demonstruozităţi.

(Carpaţii, Anul II, Nr. 13,Sâmbătă,

11 Martie 1922)

Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, e-mail: [email protected], fax: 0268.470.504Telefon: 0371.433. 941 (după ora 14.00) Redactor şef:Sebastian DanRedactor şef adjunct:Florentin CozmoliciSecretar general de redacţie:Liana AdamTehnoredactare:George NistorCristian Spânu

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

La Şcoala elemen-tară capitală gr. or. ro-mână de fete dinBraşov, anul şcolar

1900-1901 va începe vi-neri 1/14 septemvrie. Pă-

rinţii care doresc a-şi dacopilele la această şcoală,

sunt poftiţi a se prezenta cufiicele lor în cancelaria di-

recţiunii în zilele de 1, 2 şi4 septemvrie pentru înma-triculare.

Copilele externe, afară decele botezate în parohia Sf.Nicolae din Şchei şi Sf. Ador-mire din Cetate, care se în-matriculează petru prima datăla şcoala noastră, se cere săaducă un testimoniu şcolastic

despre clasele absolvite, ex-tras de botez şi certificat devaccinare sau revaccinare.

Taxele şcolare sunt urmă-toarele: în clasa I, pe un se-mestru, taxa de 1 fl., pentrubibliotecă, taxa pe an de 10creiţari, pentru fondul depensiune pe an 15 creiţari;în clasa a II-a, pe un semes-

tru taxa de 1 fl. şi 50 creiţari,pentru bibliotecă pe an 10creiţari, pentru fondul depensiune pe an 15 creiţari;în clasa IV-V pe un semestrutaxa de 2 fl., pentru biblio-tecă taxa pe an 10 creiţari,pentru fondul de pensiunetaxa pe an 15 creiţari. Toateşcolăriţele care vin de la alte

şcoli pot fi supuse la un exa-men. Elevele care s-ar pre-zenta prea târziu, vorpetiţiona la direcţiune, do-vedind cu atestat valabil cau-za întârzierii.

(Gazeta Transilvaniei,nr. 191, 9 septemvrie 1900)

Mihaela Lupu

ZIARELE BRAȘOVULUI DE ALTĂDATĂ

Fantomele Braşovului

Înştiinţare privind înscrierea la Şcoala elementară de fete din Braşov

3 septembrie 2014

Unde găsiţi ziarul nostru◾ Consiliul Judeţean Braşov ◾ Primăria Braşov – Centrul de Informaţii

pentru Cetăţeni◾ Casa Judeţeană de Pensii ◾ AJOFM Braşov ◾ Direcţia Finanţelor Publice Braşov◾ Casa de Asigurări de Sănătate ◾ Spitalul Judeţean Braşov ◾ Maternitatea Braşov ◾ Spitalul CFR ◾ Magazinele: Elit – Rost Com, Rapid,

Prodlacta, Vel Pitar, Carmolimp◾ Chioşcurile „Rodipet” şi „Z-KIOSK”

Dinu EvaCristina Baciu

12 LIFE

Glamour şi camping, –pe scurt „glamping” –este noua tendinţă în tu-rismul din Franţa, undecamparea în aer liber sealiază cu confortul, na-tura şi respectul faţă demediul înconjurător.

Este o nouă modă pentru apropune o vacanţă atipică ce-lor cu posibilităţi financiareşi care iubesc natura, infor-mează AFP.

Conceptul, apărut primadată în Marea Britanie, estemoştenit de la vechii coloni-zatori, însă cutiile de conserveşi sacii de dormit au fost în-locuiţi cu confortul unui patcomod şi uneori cu luxul uneicamere de hotel. În Franţa afost adoptat de acele stabili-mente care nu beneficiază deo poziţie geografică foarteatractivă şi care încearcă să

atragă o nouă clien-telă, mai exigentă şimai înstărită.

Atracţiile sunt cor-turile, rulotele sau că-suţele în copaci,dotate însă cu totconfortul necesar.Clara Romé şi Cyril-le Giroux şi-au insta-lat ferma în câmpiilebretone, în apropierede Scaër (vest), pe72 de hectare, undecresc circa 40 de vacibio, trei porci, douăoi, găini şi iepuri. Eipun de asemenea la dispoziţiecinci mari corturi, care potgăzdui până la 6 persoane fie-care, scrie AFP.

În interior există tot con-fortul: un pat amplu, demn deun hotel de patru stele cu aş-ternuturi mătăsoase, un saloncu o canapea, o bucătărie, in-

stalaţii sanitare şi chiar duşuri.Totul din lemn masiv, carereaminteşte de cabanele de al-tădată. Încălzirea se face cusobe cu lemne, iar iluminatulcu lămpi cu gaz, pentru a-i damai multă autenticitate.

„Se poate numi camping,dar nu lipsesc furculiţele şi

nici aşternuturile”, spune Cla-ra. „Nu există apă caldă şi nicicurent, dar poţi avea un patbun, mese şi scaune dinlemn... Acest mod de campareare un anumit farmec”, măr-turiseşte Nathalie Jaux, carea petrecut câteva zile de va-canţă la această familie.

„Glamping”, turismpentru cei cu fiţe

Ultimul trend în materie de chirurgieestetică: să-ţi măreşti sânii pentru o zi

Noua nebunie care a cu-prins New York-ul este re -prezentată de intervenţiilechirurgicale cu efect pe duratălimitată, în condiţiile în careunele femei au început să op-teze pentru injecţii saline (serfiziologic), care permit um-flarea sânilor timp de aproxi-mativ 24 de ore, relateazăpublicaţia Le Parisien.

Dacă iniţial aceste injecţiiau fost concepute pentru a learăta clientelor care vroiau să

îşi mărească sânii cum ar puteaarăta aceştia în urma operaţiei,unele cliente bogate nu au ezi-tat să folosească această op-ţiune ca tratament „de unicăfolosinţă”, remarcă publi-caţia franceză.

Operaţiile de mărire a sâ-nilor sunt extrem de popu-lare în Statele Unite,aminteşte Le Parisien. Po-trivit Societăţii Americanede Chirurgie Estetică, în2013 au fost efectuate

313.327 de operaţii de mărirea sânilor şi 137.233 de operaţiide ridicare a sânilor.

Angelina Jolie, în rochie de mireasă!Revista People a publicat

primele fotografii de la nuntacuplului Angelina Jolie – BradPitt, care a avut loc pe 23 au-gust, în Franţa. Actriţa ame-ricană, în vârstă de 39 deani, a purtat o rochie de mi-reasă din satin de culoareafildeşului, decorată pe spatecu desenele realizate de ceişase copii ai cuplului. Voa-lul purtat de Angelina Joliea fost şi el decorat cu de-sene realizate de copii, ţi-nuta fiind o creaţie marcaAtelier Versace.

Angelina Jolie şi BradPitt, în vârstă de 50 de ani,s-au căsătorit într-o capelăde pe proprietatea lor dinsudul Franţei – Chateau

Miraval, în cadrul unei cere-monii private, la care au par-ticipat doar membrii celordouă familii şi câţiva prieteniapropiaţi ai cuplului.

Cuplul a obţinut autorizaţiade căsătorie de la un judecătordin statul american California,care a călătorit apoi în Franţapentru a oficia ceremonia de

nuntă. Cei doi au şase co-pii – Maddox, în vârstă de13 ani, Pax, în vârstă de11 ani, Zahara, în vârstăde nouă ani, Shiloh, învârstă de opt ani, şi geme-nii Knox şi Vivienne, învârstă de şase ani.

Brad Pitt a fost căsătoritanterior cu actriţa JenniferAniston (2000 – 2005),iar Angelina Jolie a fostcăsătorită cu actorii JonnyLee Miller (1996 – 1999)şi Billy Bob Thornton(2000 – 2003).

1.047 de euro pe o bucată din tortul de nuntă al DianeiUn colecţionar privat a plătit 1.047 de euro pentru ofelie din tortul servit la nunta Prinţului Charles al MariiBritanii cu Lady Diana, de la a cărei moarte s-au împlinit17 ani.Vândută on-line de casa de licitaţii Nate D.Sanders dinLos Angeles, bucata de prăjitură este învelită în hârtiecerată şi probabil nu mai este comestibilă, având în ve-dere că au trecut 33 de ani de la evenimentul pentrucare a fost pregătită. Pe ambalaj, care este cel original,se poate vedea monograma CD, de la numele celor doimiri. Aceasta nu este prima felie din tortul de la nuntaPrinţului de Wales cu prima sa soţie care se scoate lalicitaţie şi se vinde cu un preţ considerabil. În urmă cuşase ani, casa de licitaţii Dominic Winter Book Auctiona obţinut 1.500 de euro pentru o altă bucată de tortscoasă la vânzare tot în jurul datei la care şi-a pierdutviaţa, într-un accident rutier, cea care a fost supranumită„Prinţesa inimilor”.

Turiştii pot picta şi cumpăra bucăţi din Zidul BerlinuluiCei care au dorit dintotdeauna să picteze sloganuri delibertate, pace sau dragoste pe Zidul Berlinului au, însfârşit, această posibilitate la 25 de ani după cădereaZidului, informează luni agenţia DPA. Un site industrialdin Teltow, situat lângă Berlin (la 17 kilometri de centrulcapitalei germane), deţine încă numeroase bucăţi ori-ginale din zidul simbolic, care a despărţit câteva deceniiGermania, divizată în două la sfârşitul celui de al DoileaRăzboi Mondial. Fragmentele de zid, prezentate pe site,au 1,20 metri lungime şi 3,60 metri înălţime. Proprietariiacestor relicve ale istoriei recente îi invită pe cei dornicisă le picteze, şi, ulterior, să le cumpere. Cu toate aces-tea, bucăţile de zid nu sunt nişte suveniruri ieftine, costulfiind de 500 de euro (circa 660 de dolari). După ce lecumpără, turiştii trebuie să plătească şi transportul bu-căţii, în greutate de trei tone, notează DPA.