ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · restricþionarea înstrãinãrii pe o perioadã...

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 4 - Nr. 106 8 - 14 FEBRUARIE 2009 8 pagini Tiraj: 3.500 exemplare Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Capitol IV. ÎnvãþãmântulDoamnelor ºi Domnilor ConsilieriStimaþi cetãþeni ai comunei VladimirescuLa o populaþie cu puþin peste 12.000 de locuitori, comuna noastrã

are un numãr de opt unitãþi de învãþãmânt ºcolar ºi preºcolar, cu unnumãr de 646 elevi ºi 287 copii la grãdiniþe. Toþi aceºtia sunt instruiþide un numãr 97 învãþãtori ºi profesori la care adãugãm ºi pe cele 16educatoare. Mulþumim tuturor dascãlilor pentru munca depusã.Consider cã îºi fac meseria cu dragoste ºi seriozitate. Rezultatele munciilor fiind însãºi repartizarea la absolvirea gimnaziului, în procent depeste 65% dintre elevii de la ºcolile noastre la liceele din municipiulArad. Ceilalþi urmând ºcoli de arte ºi meserii.

Ca rezultate pe unitãþi, ºcolile din comunã au dat elevi premianþi înnumãr mare astfel:

- Vladimirescu 121 din totalul de 450; Horia 30 din 136 total,Mândruloc 42 din 84 total

- Olimpici care au participat la fazele judeþene: 5 din Mândruloc; 5din Horia ºi 20 din Vladimirescu.

O situaþie aparte o are ºcoala din Cicir, unde din 26 de elevi, 18sunt premianþi ºi nu s-a înregistrat nici un corigent. Cinste celor doidascãli care se ocupã de pregãtirea lor. Avem ºi rezultate mai slabe ºielevi care din diferite motive nu reuºesc sã treacã ºtacheta ºi seînregistreazã un numãr de 74 corigenþi, cumulat la toate unitãþile. Nuvin sã scuz dascãlii, ci mai degrabã consider ca explicaþie în primul rândexigenþa acestora (vremea de a plãti dascãlul dupã morma de copiiabsolvenþi a trecut). Oricum, se impune o mai strânsã legãturã cufamilia a diriginþilor.

Pe lângã materiile de bazã activitatea dascãlilor se manifestã cupregnanþã ºi la educarea culturalã ºi sportivã a elevilor noºtri. Rezultatefoarte bune, premii la concursuri de dans teatru, sport nu sunt puþine.Remarcãm participarea la evenimantele din comunã a formaþiilorºcolilor noastre. Menþionez cã serbãrile ºcolare sunt adevãrate încântãri.

Cauze ºi mãsuri pentru îmbunãtãþirea rezultatelor în procesul de învãþãmântCu toate cã rezultatele în învãþãmântul ºcolar din unitãþile noastre

sunt bune existã loc ºi de mai bine.1. Astfel, cred cã o influenþã negativã o are situaþia de navetist a

multora dintre profesori, situaþie în care timpul petrecut în ºcoalã estestrict la orele pe care le are în program. Aceastã situaþie face caprofesorul sã dea o mai micã importanþã cunoaºterii situaþiei familiare aelevului.

1*. Mãsurã pe care primarul ºi Consiliul local o au în vedere pentrua reduce numãrul de profesori navetiºti: Acordarea de locuri de casãprofesorilor tineri pentru a se stabili în localitãþile comunei. Dar curestricþionarea înstrãinãrii pe o perioadã mai mare.

2. O altã cauzã a rezultatelor slabe, luate ca procent depromovare,din numãrul de elevi este o situaþie mai deosebitã care se înregistreazãîn localitãþile comunei noastre. Concret: Numãrul elevilor din ºcolilecomunei este cu un procent de aproape 30% mai mic decât numãrulde copii de vârsta claselor de ginmnaziu. Sã mã explic: un mare numãrde pãrinþi înscriu copii la ºcolile din municipiul Arad. Este bine dacã aºaconsiderã domniile lor. Au acest drept. Este îmbucurãtor cã un aºa

E D I T O R I A L

Raport privindactivitateaprimarului

pe anul 2008

Continuare în pagina 2

ªcoala GeneralãMândruloc

ªcoala GeneralãCicir

ªcoala GeneralãVladimirescu

ªcoala GeneralãHoria

Prioritate:Educaþia

8 - 14 Februarie 2009ACTUALITATE


Pag. 2

* De râs? De plâns?Un simpatic personajal urbei noastre, ºtiu eu, da’ nu spui cine,posesor de cal ºi cãruþã, se gândi: Oare cesã-ºi înveþe el copilul? Ceea ce ºtie. ªi ce ºtietata? Sã mâie calul la cãruþã. ªi sã cãlãreascã.ªi aºa, copilul sãu veni la ºcoalã cãlare. Pecal, da… Da, pe cal. Legã calul de poartacurþii ºcolii ºi sperie atât de tare copiii caremergeau la ore încât aceºtia preferarãbarurile. Mãi, mãi, tatã Leone hai sã te credcã tu eºti la lucru ziua. Dar mama, mamaLeone ce face? Nu au viaþã uºoarã nicidascãlii, dar, totuºi, rezultatele muncii lorsunt bune. Aceasta este excepþia comicã. Semai urmãresc ºi filme cu cowboy. Oricum,mai bine decât cele de groazã sau carescaldã ecranul în sânge.

* A început construcþia ºi montareaaparatelor RADAR pe ºoselele comunei. Întoate localitãþile. Atenþie, când sunt montate,vã vom spune unde. Dar nu vã bazaþi pe asta.Pãziþi-vã buzunarul de amenzi ºi carnetul depuncte. Nu glumim. Vom fi filmaþi ºiînregistraþi. Vã veþi întreba: Care-i gheºeftul?

Mare este el. ªi foarte benefic. Sperãm sãdisparã morþii din accidentele produse înlocalitãþi ºi apoi eliminãm depãºirea vitezei decirculaþie.

* Atenþie. Stimaþi cetãþeni, care locuiþi pestrada Gãrii, vis-a-vis de ªcoala Generalã.Deºi am plantat indicatoare de «staþionareinterzisã», cineva a furat indicatorul. Atenþiecei care colectaþi fier vechi. Am mai avutcolaborãri…. Oricum se va termina cuparcarea mai ales a TIR-urilor pe unde seapucã.

* ªi tot pe Gãrii un proprietar a lãsat (încãpuþin ºi-l dãm la fier vechi), a lãsat ziceam,ditamai TIR-ul (numai remorca) în mijloculdrumului. Domnule, riscaþi mult. Dacã cinevavã deºurubeazã cricul ºi se culcã remorca pecasa vecinã? Dacã cineva vã taie sau vã furãcauciucurile? ªi nu dacã, ci sigur, veþi plãtiaceastã parcare abuzivã! Atenþie!!!

Sã auzim de bine!A consemnat

Criºan Ioan

S-a întâmplat în ultima vreme...

COOPERATIVA DE CONSUMSILVANA VLADIMIRESCU

PRODUCE:Tâmplãrie PVC ºi aluminiu, din profile germane VEKA,

cu utilaje de ultimã generaþie, la preþuri negociabile.

TELEFON: 0764-440.683 0762-209.411 0257-514.996

COOPERATIVA DE CONSUMSILVANA VLADIMIRESCU

str. Gãrii nr. 21A deschis, începând cu 1 noiembrie 2008, un

magazin de pompe funebre. La noi veþi gãsi toate cele necesare pentru înhu-

mare, la preþuri accesibile.Program non-stop!

Telefon: 0764-440.683, 0257-514.996

mare numãr de familii au o situaþie materialã care le permitacest efort financiar cât ºi din fondul de timp de carepãrinþii dispun.

Efectul produs: Copii cu posibilitãþi materiale mai puþinsolide ºi familii cu pretenþii mai modeste pentru copii lorrãmân la ºcoalã în comunã.

2*. Mãsura este dupã propria-mi pãrere ca dascãliicomunei noastre sã facã în aºa fel ca la concursurileolimpice ºi de oricare altele sã batã la rezultate cât maimulte ºcoli din municipiu.

O reclamã a rezultatelor copiilor din ºcolile noastre sãpãtrundã ferm ºi în presa centralã din judeþ. Reclama nueste numai sufletul comerþului. Astãzi reclama este chiarmai mult decât produsul.

ªi atunci vã asigur cã numãrul de elevi din ºcolilenoastre va fi cel puþin egal cu numãrul copiilor comunei devârsta corespunzãtoare claselor lor din ºcoalã.

Am sã vã spun o întâmplare edificatoare pentrucondiþia inteligenþei copiilor. Un mare profesor laînceput de an universitar a întrebat studenþii sãi :

- Spuneþi-mi ce aþi face voi dacã aþi fi puºi în situaþia dea recomanda venirea pe lume a unui copil a cãrui viitoaremamã are peste patruzeci de ani ºi, pe deasupra, estebeþivã ºi un tatã scãpãtat beþiv ºi mult mai în vârstã decâtviitoarea mamã. Pe un bilet, fiecare student a scris ceea cea crezut el cã ar recomanda. Toþi au scris “Sã facã avort”.Profesorul a citit ºi le-a spus dezamãgit.” Eroare, gândindaºa aveþi toate ºansele sã deveniþi criminali. L-aþi omorâtpe Beethoven”.

Concluzia mea: Pe lume toþi venim egali. Goi, goluþi.Cu ºanse egale. Pe urmã… cum îþi aºterni aºa dormi.Atenþie pãrinþi dacã aºterneþi copiilor voºtri numai puf…riscaþi.. Câteodatã mult prea mult.

3. Asigurarea condiþiilor materiale pentru desfãºurareaprocesului de învãþãmânt revine Administraþiei Locale.Aceasta în ceea ce priveºte întreþinerea, locaþiilor ºcolareiar dupã regulile actuale investiþiile revin Inspectoratelorªcolare ºi Administraþiei Locale. Ultima regulã adicãobligaþii comune administraþie + inspectoratele judeþeneeste total inadecvatã. Aceastã situaþie face ca investiþiileaprobate sã fie politizate foarte puternic sau ºi mai grav sãcreascã riscul creºterii nivelului corupþiei, deoarece trebuiesã te descurci. O spun cu tot riscul dar precizez cã acestaspect este doar o excepþie ºi nu pot spune cã este oregulã.

Ceea ce pot afirma cu certitudine este aceea cã acestsistem este pãgubos ºi ineficient. Ni s-a întâmplat ºi nouã.

3*. Mãsura pe care am propus-o personal este aceea dea se lãsa la latitudinea Consiliului Local ºi Primarului sã-ºistabileascã prioritãþile investiþionale, în infrastructuraºcolarã. O altã mãsurã propusã este aceea ca banii accesaþide cãtre programele întocmite de cãtre administraþia localãsã nu mai treacã pe la aceste inspectorate. Aceastã situaþienu face decât sã punã frânã în calea eficienþei iar banii sã sedisponibilizeze dupã bunul plac al unor persoane care au ºiele prioritãþile lor.

Întreþinere, investiþii,cheltuieli în

învãþãmântul localTotal cheltuieli 4.096.959,00Titlu I. Cheltuieli de personal: 3.161.473,00Titlu II. Bunuri ºi servicii: 800.739,63Titlu VIII. Asistenþã socialã: 85.295,78Titlu IX. Alte cheltuieli: 29.886,00Titlu X. Active nefinanc. (investiþii): 19.564,59În anul 2008 cheltuielile totale de la bugetul local au

fost în valoare de 4.096.959,00 lei adicã peste 40 miliardelei vechi . Salariile dascãlilor au fost în sumã de 31 miliarde614,73 milioane lei vechi.

Au mai rãmas de cheltuit o sumã de 935.486 lei noiadicã 9 miliarde 354 miloane lei. Care, dupã cum se vede,au fost cheltuiþi în cea mai mare parte pe cheltuieli deîntreþinerea ºcolilor. Aceastã întreþinere a constat din platala încãlzire la toate ºcolile, plata iluminatului electric, plataconvorbirilor telefonice, a abonamentelor la INTERNET,consumurile de apã potabilã ºi canalizarea menajerã.

Un alt capitol al cheltuielilor privind întreþinerea ºcolilora fost acela de reparare a clãdirilor unde se desfãºoarãprocesul de învãþãmânt.

Acoperiºul ºcolii generale Vladimirescu, care a fostschmbat într-o primã etapã urmând ca în anul 2009 sã secontinue cu etapa a II.

Au fost schimbate geamuri de termopan,la coridorul lagrãdiniþa Horia.

Igienizarea tuturor sãlilor de clase. Precum ºischimbarea cazanelor de încãlzire la ºcoala Horia. Au fostschimbate pardoselile cu parchet la un numãr de 10 sãli declasã. ªcolile noastre au în dotare utilitãþi ca încãlzire

centralizatã cu cazane pe gaz, apã curentã ºi canalizare. LaCicir au fost construite grupuri sanitare ºi apã curentã îninteriorul clãdirii. Nici o ºcoalã nu mai are Wc în curte.

Tot pentru elevi, dar cei care urmeazã cursurile licealesau ale ºcolilor de arte ºi meserii în municipiul Arad au fostplãtite 50% din costurile abonamentelor lunare pemijloacele de transport în comun.

De sãrbãtorile de iarnã toþi copii de grãdiniþã ºi eleviiinclusiv dascãlii ºcolilor noastre sau primit cadouri.

Trebuie, însã, precizat cã nu toate lucrurile saudesfãºurat aºa cum am fi dorit. Avem situaþii a cãrorrezolvare nu depind de noi. Una dintre acestea esteproblema grãdiniþei cu program prelungit dinVladimirescu. Problema este cunoscutã dar pe scurt oreamintim.

În anul 2006 primarul a comandat un studiu defezabilitate ºi un proiect pentru amenajarea unei grãdiniþeultramoderne pentr 100 de copii. Aceasta va fi amenajatãîn clãdirea actualã a ºcolii generale. Am depus proiectulpentru accesare de fonduri de la Guvernul României. Amcâºtigat finanþarea de 14 miliarde lei vechi. Am primiteºalonat pânã acum suma de 1,1 miliarde. Acesta esteritmul de repartizare. Fac tot ce pot pentru intensificarearitmului de primirea tranºelor dar o frânã puternicã ºibirocraticã este inspectoratul judeþean al Învãþãmântului.Trist, dar aceasta este realitatea. Frãnã pusã de ºefiidascãlilor. Sper ca asemenea aspecte sã fie eliminate câtmai curând.

Stimaþi Cetãþeni ai comuneiDoamnelor ºi Domnilor consilieri,Închei acest capitol privind învãþãmântul din

comunitatea noastrã cu convingerea cã suntem pe o calebunã. În ºcolile comunei se face carte. ªcolile noastre suntdotate cu laboratoare pe care multe ºcoli din municipiulArad ºi le doresc. Procesul de învãþãmânt se face în mareparte pe calculator. Cabinete de studiu, colaborãri peprograme diferite cu ºcoli din strãinãtate. Nu este neglijatãmiºcarea, sportul pentru toþi elevii, jocuri, drumeþii, naturaºi mediul înconjurãtor sunt frecvente activitãþi ale elevilorºi dascãlilor noºtri.

Pe sãptãmâna viitoare, când vom prezenta starea desãnãtate din comunitatea noastrã!

Cu tot respectul pe care vi-l port ºi vi-l datorez,

primarul comunei, Ioan Criºan

Raport privind activitateaprimarului pe anul 2008

Urmare din pagina 1

8 - 14 Februarie 2009ACTUALITATE


Pag. 3

«DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE»Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU ZIARUL VLADIMIRESCU - SÃPTÃMÂNÃ DE SÃPTÃMÂNÃ”, str. Revoluþiei nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902, 0257/514.014, fax:0257/514.014.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Pentru orice reclamaþii ºi sugestii cu privire la materialele apãrute în ziar, vãrugãm sã sunaþi DOAR LA ACEST NUMÃR:

0257-514.014

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Sãptãmâna Vãrsãtorilor începe cu câtevaveºti proaste în legãturã cu o cãlãtorie. Poate cã nu vor avea destultimp sau vremea nu este de partea lor, cert este cã acest inconvenientle va strica total bunã-dispoziþie. Niºte reproºuri fãcute de partenerulde cuplu vin parcã sã punã gaz pe foc, iar natura sensibilã a nativilornu reacþioneazã prea bine la astfel de situaþii.

Peºti (19.2 - 20.3): Norocul este de partea Peºtilor în perioada careurmeazã, pentru cã veºtile bune vor veni una dupa alta. Sunt favorizaþimai ales cei care aºteaptã rãspunsuri legate de cãlãtorii, interviuri saupromovãri. La începutul sãptãmânii vor primi un semn de la un prietencare pãrea ca i-a uitat.

Berbec (21.3 – 19.4): În sãptãmâna care urmeazã, Berbecii voravea parte de multe provocãri care le vor alunga plictiseala. Îndragoste, partenerul îi va surprinde cu imaginaþia sa ºi cu tot felul decadouri. La locul de muncã, o situaþie dificilã le va da ocazia sã iasã înevidenþã ºi sã-ºi demonstreze profesionalismul.

Taur (20.4 – 20.5): Taurii vor avea o sãptãmânã destul denorocoasã, pentru cã vor vedea cum, încet-încet, planurile lor încep sãprindã contur. Din punct de vedere profesional, este o perioadã bunãpentru cei nehotãrâþi, sau la început de carierã.

Gemeni (21.5 – 21.6): Puþinã grijã pentru ei ºi foarte multã grijãpentru cei din jur. Cam aºa va arãta sãptãmâna Gemenilor. Din pãcate,aceastã grijã nu se va traduce prin acte caritabile, ci prin indiscreþii,insistenþe ºi o nevoie acutã de a bârfi. Se recomandã mai multãmoderaþie, pentru cã îºi pot aprinde paie-n cap, mai ales dacã îºibârfesc superiorii.

Rac (22.6 – 22.7): Pentru Raci, începutul sãptãmânii aduce ocãlãtorie destul de lungã ºi plinã de peripeþii. Trebuie sã fie foarte atenþila felul în care îºi organizeazã activitãþile ºi în special sã eviteîntârzierile de orice fel. Profesional, nu vor avea cine ºtie cerandament, pentru cã le va sta gândul la distracþie.

Leu (23.7 – 22.8): Se spune cã toþi Leii sunt posesivi, chiar dacã nuo aratã. Ei bine, de aceastã datã ei vor fi obiectul posesivitãþiipartenerului de viaþã. Orice poate fi un motiv: o privire, un zâmbet, ohainã mai elegantã. Certurile în cuplu vor fi la ordinea zilei, dacã Leiinu vor ºti sã-i facã partenerului un duº rece.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Fecioarele vor realiza cã nu costã nimic sãfii amabil ºi vor fi deosebit de comunicative ºi sãritoare în aceastãperioadã. Aceastã atitudine le va aduce multe avantaje, mai ales laserviciu, unde li se vor deschide niºte uºi cãtre promovare.

Balanþa (23.9 – 22.10): Pentru Balanþe urmeazã o sãptãmânã cumultã muncã ºi mult stres, aparent fãrã rost. Nu trebuie sã se eschivezede la responsabilitãþile lor pentru cã cineva stã cu ochii pe ele ºi locullor de muncã poate fi în pericol. La fel, mare atenþie cu banii, pentrucã exista riscul pierderii lor.

Scorpion (23.10 – 21.11): Sãptãmâna Scorpionilor începe frumos,cu o dovadã de iubire din partea partenerului. Dacã aveau indoieli înprivinþa relaþiei lor, acum au confirmarea cã au ales bine. Scorpioniisinguri vor avea mult succes la flirturi ºi chiar pot pune ochii pe cinevaîn vederea unei relaþii serioase.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Dragoste, dragoste ºi iar dragoste. Camcu asta se vor ocupa nativii din Sãgetãtor în sãptãmâna care urmeazã.Dacã sunt singuri, vor ieºi la vânãtoare ºi îºi vor pune (cu succes!) totfarmecul personal la bãtaie. Dacã sunt deja într-o relaþie, vor face totposibilul sã-i arate partenerului cât de serioase sunt sentimentele lor.

Capricorn (22.12 – 19.1): Pentru Capricorni, sãptãmâna începe cuo alarmã falsã legatã de o problemã de sãnãtate. În scurt timp vorputea rãsufla uºuraþi, dar nu pentru multa vreme: începe stresul lalocul de muncã. Vor fi copleºiþi de sarcini profesionale, cãrora le vorface faþã cu greu. Trebuie, totuºi, sã facã un efort ºi sã ducã lucrurile labun sfârºit, pentru cã de rezultatul acestui efort poate depinde omãrire de salariu substanþialã.

Horoscop sãptãmânalSufleu de peºte

Ingrediente necesare: 1 kg de peºte, 2 linguri fãinã, 50 g margarinã, 250 ml de lapte, 5 ouã,caºcaval ras, sare, piper.

Mod de preparare: Se unge tava în care vom pune peºtele cu margarinã ºi se aprinde cuptorul(pentru a se încãlzi în momentul în care punem sufleul). Peºtele se curãþã de piele ºi de oase, apoise taie bucãþele mici. Se preparã din fãinã, unt ºi lapte un sos alb care se amestecã cu peºtele ºise condimenteazã cu sare ºi piper. Dupã aceea se amestecã cu gãlbenuºurile puse pe rând ºi cânds-a omogenizat bine se adaugã albuºurile bãtute spumã. Se toarnã compoziþia, se presarã cucaºcaval ras ºi se pune la cuptor, la foc potrivit, sã creascã ºi sã se rumeneascã. Se lasã la cuptor30 de minute. Sufleu este gata. Se poate servi cu sos de roºii (dupã preferinþã).

POFTÃ BUNÃ!

Reþeta sãptãmânii...

... Aºa cum privitul cuivacare cascã ne va induceaceeaºi senzaþie, la fel debine putem izbucni ºi în râs,dacã suntem provocaþi?Când auzim pe cineva carerâde, ne este stimulatãregiunea din creier respon-sabilã de mimica feþei.

... Corpul tãu utilizeazã300 de muºchi, numaipentru a se menþine înechilibru, când stã înpicioare?

... În Indonezia se vor-besc peste 365 de limbidiferite?

... În oraºul americanNew York, numãrulsinucigaºilor este maimare decât al celor uciºi?

- Cât costã taxiul pânã la garã? întreabã un scoþian taxime-tristul.

- Un pound, domnule.- ªi bagajele- Bineînþeles, gratis!- Bine, atunci duceþi-mi bagajele la garã. Eu vin pe jos...

*****Douã blonde discutã. Prima o întreabã pe a doua:- Auzi fatã, care crezi tu cã e mai departe? Luna sau Londra?A doua:- Fatã ce fraierã eºti... Pãi, vezi tu Londra de aici??!!

*****Într-o zi, la uºa unei bãtrîne bate un domn, elegant îmbrãcat,

cu un aspirator în mânã. Nici n-apucã bãtrîna sã deschidã, cãtipul începe:

- Aº dori sã vã prezint cel mai performant aspirator...În timp ce vorbea, aruncã pe covorul din holul casei o can-

titate considerabilã de bãlegar, explicând:- Staþi liniºtitã. Dacã acest aspirator nu curãþã TOT ce se aflã

pe covor, promit cã mãnânc eu ce rãmâne!Dupã ce ascultã toata povestea, tremurând de nervi, bãtrâna

îi rãspunde:- Sper sã ai poftã de mâncare, deoarece nu am curent de azi-

dimineaþã!

ªtiaþi cã... Pastila de umor...

Dragoman Denis-DanielIvan Maria-ªtefania-Ionela

Micloº Maria-CristianaDãnilã Ruxandra-Maria

Milaº Cosmin-DenisStruþi David-Cosmin

Apostol David-AlexandruSamoilã Carlo-MihaiLupu Robert-Marius

Dãnilã Adelina-FlorinaLe dorim tuturor sã fie

sãnãtoºi ºi frumoºi!

Bun venit pe lume...

8 - 14 Februarie 2009SPORT


Pag. 4

- Pentru început, te rog sã teprezinþi...

- Mã numesc Cãlin Dehelean, m-amnãscut în Arad, la 15 martie 1980. Amjucat fotbal numai la juniorii echipei CSVladimirescu, pe postul de portar. Dincauza unei accidentãri, am fost nevoit sãrenunþ la activitatea competiþionalã,pentru mai bine de doi ani. Dupã ce m-am recuperat, nu am mai activat în fotbalca jucãtor activ. În anul 1998 m-amînscris la Facultatea de Educaþie Fizicã ºiSport a Universitãþii de Vest Vasile Goldiºdin Arad, cu specializarea fotbal, pe caream absolvit-o dupã patru ani, în 2002.Din 2003, am reintrat în activitateacompetiþionalã la nou-formata echipã CSVladimirescu 2003, la invitaþia fãcutã deCristian Sculici, actualmente managersportiv. Pe vremea aceea, el activa caantrenor principal la echipa de seniori, eufiindu-i secund, iar, în paralel, activam ºica antrenor principal la echipele se junioriale clubului (1989-1990 ºi 1991-1992).Dupã ce jucãtorii de la grupa 1989-90 aufost promovaþi la echipa de seniori, euam rãmas sã antrenez grupa 1991-92 ºinou-formata grupã 1997-98, cu aceastãdin urmã echipã reuºind sã câºtigcompetiþia Cupa Cotta Internaþional, înanul 2005. Am întrerupt, din nou, pentruceva mai mult de un an, activitateacompetiþionalã, datoritã noului loc demuncã. Am revenit la echipã în anul2007, când am preluat grupa 1996-97,iar din 2008 am preluat grupa 2001-03,pe care o pregãtesc ºi în acest moment.În acest moment, pe lângã grupa de copiiamintitã anterior, antrenez, împreunã cuGligore Bora, echipa de juniori a clubului,care participã la Campionatul Ligii a IV-ade juniori. Aceastã echipã, deºi amcondus o mare parte din tur, s-a clasat pelocul 3 la sfârºitul turului de campionat,iar în retur ne dorim clasarea pe locul I,poziþie care ne calificã la faza zonalã aCampionatului Naþional rezervat acesteicategorii de jucãtori, iar dacã ne vomimpune acolo, avem ºansa sã ajungem lafaza naþionalã.

- Ce ne poþi spune despre grupa decopii 2001-03?

- Deºi nu sunt angrenaþi într-ocompetiþie oficialã, pentru cã nu estenimic organizat în acest sens, datoritãvârstei fragede pe care o au, scopulantrenãrii acestor copii este acela de a-ipregãtiri pentru competiþiile care vorurma, mai ales cã aceastã grupã va creºteºi în ani, dar ºi ca pregãtire sportivã.Trebuie sã menþionez cã în acest momentdoar noi, Atletico Arad ºi UTA maipregãtesc copii de la aceastã vârstã.

- În ce constã pregãtirea acestorcopii?

- Pentru cã aceºti copii învaþã de la“zero”, în aceastã activitate de pregãtirecopilul trebuie sã înveþe fotbalul prinintermediul diferitelor jocuri, cum ar fi:ºtafetã (cu mingea în mânã, la picior, cu

douã mingi în mânã), jocuri “unu la unu”,“doi la doi” sau “trei la trei”.

- Cum este dozat efortul fizic, þinândcont de vârsta copiilor?

- Antrenamentul se desfãºoarã pedurata a cel mult o orã, timp în care seaplicã diferite exerciþii, cu sau fãrã minge.Este important ca exerciþiile sã fie astfelalese pentru ca jucãtorul sã nu seplictiseascã, ºtiut fiind faptul cã la aceastãvârstã un copil nu poate repete un timpîndelungat aceleaºi sarcini care i se dau.ele trebuind diversificate.

- Ce condiþii de pregãtire le oferãclubul acestor copii?

- Este vorba condiþiile de bazã folositepentru pregãtirea acestora: mingi, terende antrenament, diferite piese de recuzitã(cãciuliþe ºi jaloane), maieuri de diferiteculori.

- Sã trecem acum la o altã categoriede jucãtori, cu care te vei confrunta dinprimãvarã. Este vorba de echipa dejuniori. Care sunt sarcinile tale deserviciu la aceastã echipã?

- Mai întâi de toate, vreau sã amintesccã echipa de juniori a participat la turneulde salã «Trofeul Petschovschi», organizatde AJF Arad, pentru aceastã categorie,unde a ocupat locul al II-lea. Am pierdutfinala în faþa celor de la Atletico, dupã ceîi invinsesem în meciurile din grupã. Daraºa este în forbal, nici un meci nuseamãnã unul cu celãlalt. Cât despreechipã, lucrez alãturi de antrenorii GligoreBora ºi Cristian Sculici. Deºi sunt pe post

de antrenor secund, de pregãtirea echipeirãspundem toþi trei antrenorii.

- Care este programul de pregãtirepânã la începerea sezonului deprtimãvarã?

- Am început deja antrenamentele,din 13 ianuarie 2009, acestea bazându-se, la început pe pregãtirea fizicã (laPãdurea Vladimirescu ºi la salã), apoi fiindcontractate meciuri de pregãtire cudiverse echipe. Amintim cã s-au jucatpânã acum trei meciuri amicale (3-1 cuAtletico Arad, 6-2 cu ªoimii Lipova ºi 3-0 cu ªoimii CNM Pâncota), urmând ca înprogramul de pregãtire - pe lângãºedinþele zilnice de antrenament - sã sedispute încã cinci meciuri amicale, cuVictoria Felnac, Mureºana Mândruloc(echipa de seniori), UTA 1992 (douãmeciuri) ºi Global Sport Arad (echipa deseniori).

- Pânã acum echipa a obþinut victoriiîn meciurile de pregãtire. Este ea gatapentru confruntãrile din retur?

- Cu toate cã s-au obþinut trei victorii,din tot atâtea meciuri jucate, nu potspune cã echipa joacã la capacitatemaximã, datoritã ºi stãrii de obosealã pecare echipa a acumulat-o ºiaantrenamentelor zilnice destul de grele.Sperãm cã la începutul returului echipa sãse afle la cei mai înalþi parametrii depregãtire. În aceastã perioadã,antrenamentele sunt ceva mai dure,pentru reacomodarea organismului laefort prelungit, urmând ca pânã ladebutul returului, intensitateaantrenamentelor sã se reducã, acesteaurmând sã se bazeze mai puþin pepregãtirea fizicã ºi mai mult pe ceatehnico-tacticã.

- Cum vezi returul care va începe lasfârºitul acestei luni?

- Aº vrea ca noi sã terminãm pe loculI, dar trebuie sã recunosc cã va fi un returdificil, în ciuda faptului cã noi am dominato mare parte a turului. Sunt câteva echipecare stau la pândã, aºa cã misiuneaechipei noastre va fi una foarte grea, oricepas greºit în retur putând sã neîndepãrteze de obiectivul fixat. Tocmaide aceea, atât antrenamentele fizice, câtºi cele tehnico-tactice au datoria sã-ipregãteascã pe bãieþi pentru un parcursfãrã greºeli în retur. Sper sã reuºim sãcâºtigãm competiþia, mai ales cã avem oechipã bunã, chiar foarte bunã, iaradversarele directe Criºul Chiºineu Criº ºiFrontiera Curtici nu sunt cu nimic maibune decât noi. Aº vrea sã maimenþionez cã patru dintre jucãtorii de lajuniori, au fost deja promovaþi ºi la echipade seniori (doi dintre ei jucând ca titulari),iar acest lucru îi motiveazã pe toþicomponenþii lotului.

- Îþi mulþumesc pentru amabilitate ºivã doresc succes pentru retur!

Claudiu Iacob

«Sper sã reuºim sã câºtigãm competiþia»

Interviu cu Cãlin Dehelean, antrenorul secund al echipei de juniori mari la CS Vladimirescu 2003

CS Vladimirescu 2003- Inter Bujac 6-2 (3-1)

24 ianuarie 2009, teren:Mândruloc. Au jucat:Ardelean (Mitrea) - Nichituþ(Brancov), Crefelean(ªiclovan), Pocei, Gyenge(Sima) - Chiº (Agud), Boloº(Branc), Dinu (Stãnescu),Savin - Strugariu (Martocean),György. Au marcat: Boloº (2),Strugariu, Savin, Martocean ºiGyörgy.

CS Vladimirescu 2003(juniori) - CS Atletico

Arad 3-1

27 ianuarie 2009, teren:Mândruloc. Au jucat:Ardelean - Bane (Apetre),ªiclovan, Ciobanu, Istin -Tulcan (Ioja), Purice, Arhilie(Ploscariu), Branc - Stana(Pac), Kocis (Giurgea). Aumarcat: Branc, Giurgia, Kocis.

Mureºana Mândruloc- CS Vladimirescu

2003 4-5

28 ianuarie 2009, teren:Mândruloc. Au jucat:Ardelean - Nichituþ, Crefelean(ªiclovan), Pocei, Savin -Dinu, Boicu (Brancov), Sima(Cociº), Boloº - Martocean(Farcaº), György (Branc). Aumarcat: Brancov, Nichituþ,Savin, Boloº ºi Savin.

CS Vladimirescu 2003(juniori) - ªoimii

Lipova 7-2

31 ianuarie 2009, teren:Mândruloc. Au jucat: Rus -Arhilie (Ploscariu), ªiclovan(Tulcan), Ciobanu, Istin -Mongo (Silviu), Tulcan (Joja),Banciu (Ardelean), Kocis - Pac(Stana), Giurgia (Sima). Aumarcat: Giurgia, ªiclovan,Ciobanu (2), Stana, Kocis, Pac.

CS Vladimirescu 2003- Gloria Arad 6-7

31 ianuarie 2009, teren:Mândruloc.

CS Vladimirescu 2003(juniori) - ªoimii CNMPâncota 3-0

3 februarie 2009, teren:Mândruloc. Au jucat:Ardelean (Rus) - Nichituþ(Ploscariu), Tulcan, Ciobanu,Istin - Bane (Arhilie), Mongo(Purece), Istin, Kocis (Lazãr) -Pac (Stana), Giurgea (Dana).Au marcat: Giurgea (2), Dana.

Meciuriamicale

Antrenorul Cãlin Dehelean ºtie cã va avea mult de muncit în returul Ligii a IV-a de juniori

8 - 14 Februarie 2009CULTURÃ - ÎNVÃÞÃMÂNT


Pag. 5

În luna august a anului 2007Ansamblul folcloric «Muguraºide Primãvarã» din Vladimirescua primit o invitaþie departicipare la Concursul Craiulºi Crãiasa Munþilor, organizatîn staþiunea Moneasa, în faþahotelului Parc, în data de 9septembrie 2007.

La concurs trebuiau sãprezinte niºte dansuri, sã-ºialeagã doi reprezentanþi caresã cânte sau sã danseze ºi sãexpunã pe o tarabã obiecte ºicostume tradiþionale din Arad.În ceea ce priveºte partea cu

dansurile ºi alegereareprezentanþilor ansamblului,de aceasta s-a ocupat doamnainstructor Alexandra Vîrtaci, iarde partea cu expunereaobiectelor ºi costumelortradiþionale s-a ocupat doamnaprofesoarã Oneþ, de la ªcoalacu clasele I-VIII dinVladimirescu.

La concurs, trupa aprezentat douã dansuri dinÞara Zãrandului, iarreprezentanþii ansamblului,reprezentatã de perecheaformatã din Diana Giurgiu ºi

Adrian Lucaci, au dansat pe uncolaj de melodii - trei la numãr- din zona Ardealului.

Întreg ansamblul areprezentat comuna noastrã cumultã falã ºi, chiar dacã nu aucâºtigat nici un premiu, nu aufost dezamãgiþi, ci s-au bucuratcã au luat parte la eveniment.Dupã spectacol au mers sãsãrbãtoreascã, iar atmosfera îndrum spre casã a fost plinã devoie bunã.

- va urma -

Diana Giurgiu

Aºa a început...File din istoria ansamblului folcloric

«Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu (IV)

106 Persoanã fizicã executurmãtoarele: tehnoredactare con-tracte, lucrãri de licenþã, atestate,referate, teze de doctorat, etc (1leu/paginã alb-negru sau 1,5lei/paginã color), listãri, scanãri(0.5 lei/paginã alb-negru ºi 1lei/paginã color), tel. 0257-515.184 (dupã ora 16), 0743-144.735 (între orele 10-20)

106 Vând porumb boabe,48/100 kg, Vladimirescu, str.Mihai Eminescu nr.9, tel. 0744-986.295.

106 Vând apartament cu 1camerã în Vladimirescu, centru,etaj 1, geam la baie, gresie,faianþã, încãlzire pe gaz, bucãtãriemãritã, preþ negociabil. Tel. 0740-450.149.

104 Execut traduceri auto-rizate din englezã ºi francezã, tel.0729-572.052.

104 Vând casã în roºu, în

cartierul nou din Vladimirescu, tel.0749-369.516.

104 Vând viþicã de 5 luni, dinrasa Holsten, tel. 0257-514.700.

103 Execut lucrãri de insta-laþii sanitare ºi de încãlzire, lapreþuri promoþionale; tel. 0749-775.598.

103 PF Cîra-Ilea-Corina-Daniela executã montaj parchetmasiv, reparat, ºlefuit ºi lãcuit;toate acestea la calitate germanã.Tel. 0744-922.472 ºi 0747-891.142.

103 Vând boiler pe lemne,din inox (80 de litri). Tel. 0257-515.172 sau 0753-020.192.

103 Absolventã a LiceuluiGerman ºi a Facultãþii de ªtiinþeEconomice, meditez ºi ajut copii lateme, pânã în clasa a VIII-a, laLimba Germanã ºi la Matematicã,la domiciliul meu din Vladi-mirescu. Tel. 0751-043.238.

Mica publicitate

Mã numesc Bogdan Ioan, domiciliat încomuna Vladimirescu, str. Gãrii nr.16,judeþul Arad. M-am nãscut în anul 1915, la13 februarie voi împlini vârsta de 94 deani. De mic copil am iubit cartea. Cu toategreutãþile materiale din acea perioadã, nuam lipsit nici o zi de la ªcoalã. Mi-a fostdragã profesiunea de învãþãtor.

În anul 1928, m-am mutat cu pãrinþii în

comuna Dumitreºti (judeþul Cetatea Albã,Basarabia), unde tatãl meu a primit 5hectare de teren agricol, ca rãsplatã pentruparticiparea la Primul Rãzboi Mondial. Aiciam urmat cursurile ªcolii Primare, avându-l ca învãþãtor pe un distins dascãl, NacevIgnat, care mi-a transmis iubirea pentruaceastã meserie. În aceastã comunã amurmat clasele I-VII, dupã care m-am înscrisîn anul I al ªcolii Normale de Învãþãtori dinCetatea Albã. Cu toate cã depãºisem vârsta

de înscriere, printr-o “dispensã de vârstã”am primit acceptul de a începe cursurileanului I.

Am absolvit aceastã ºcoalã în anul 1937,dând examenul de absolvire la ªcoala deÎnvãþãtori Florica Niþa din Chiºinãu(actualmente localitate în RepublicaMoldova), obþinând media 8,26.

În luna ianuarie a anului 1938 am fost

numit învãþãtor la ªcoala Primarã din comunaSuruceni, judeþul Lãpuºna, în prezentChiºinãu (Republica Moldova). Aici amfuncþionat pânã la 26 octombrie 1939, cânddin cauza evenimentelor din Cehoslovacia(ocuparea þãrii de armatele lui Hitler), amfost concentrat pânã la 28 iunie 1940, cândam fost mobilizat pe frontul de Rãsãrit, fiindcu Regimentul 35 Infanterie, având poziþiade apãrare în comuna Ciubuciuc, din fostuljudeþ Tighina, pe malul fluviului Nistru.

La 29 iunie 1940, sub presiunea UniuniiSovietice, Guvernul României a cedatBasarabia, fiind, astfel, nevoiþi sã neretragem forþele armate dincolo de râul Prut,unde s-a stabilit noua graniþã dintre Româniaºi URSS. Am fost menþinut în continuareconcentrat, fiind vãrsat la Regimentul 15Dorobanþi, cu care am luat parte laRãzboiul din Rãsãrit, pânã în anul 1944, la23 August, când au fost trecuteoperaþiunile militare pe Frontul de Vest.

În primãvara anului 1945 am fost rãnitla ochiul drept, motiv pentru care am fostclasat ca invalid de rãzboi. Soþia mea,Bogdan Ecaterina, învãþãtoare la ªcoalaPrimarã, a fost evacuatã din Piatra Neamþ,fiind repartizatã învãþãtoare la ªcoalaPrimarã din comuna Drauþ (judeþul Arad).M-am prezentat la Ministerul EducaþieiNaþionale, deoarece am rãmas fãrã post înurma cedãrii Basarabiei. La Minister, amfost primit de domnul Marin Bucãturã,director general la Ministerul EducaþieiNaþionale ºi care, cu multã bunãvoinþã, m-a repartizat la ªcoala Primarã din comunaGlogovãþ (actualmente Vladimirescu). Aicimi-am desfãºurat activitatea de învãþãtoravând alãturi mulþi colegi inimoºi (printrecare îi amintesc pe Stancu Florian, NicaMelente ºi Stoian Marin), cu ajutorul lorcontribuind la ridicarea ªcolii cu limba depredare românã la nivelul ºcolilor fruntaºedin judeþul Arad.

În plan personal, în luna mai a anului1946, am înfiinþat Cooperativa de Consum“Unirea”, apoi “Progresul”, fiind sprijinit demult-stãruitorul fost director, Trifu ªtefan,de Crainic Aurel (ºeful staþiei CFR), depreotul Chirilã Ioan, precum ºi de alþiiasemenea lor. În Cooperativã am lucrat înConsiliul de Conducere, pânã în anul 1989,fiind, pe rând, consilier, apoi cenzor. Vreausã menþionez faptul cã aceastã instituþie ajucat, de-a lungul anilor, un rol însemnat înceea ce priveºte economia comunei.

În anul 1947, am contribuit la formareaunei echipe pentru sprijinirea introduceriireþelei electrice în comunã, deoarece, cutoate cã prin comunã trecea linia de înaltãtensiune, aceasta nu era electrificatã! Înaceastã acþiune am fost sprijinit de oameniinimoºi, printre care îi amintesc pe CrainicAurel, Þîºcu Francisc (fost electrician laUzina Electricã din Arad), de familiile TãtarSavu, Tãtar Gheorghe, Rausch Iacob, HaidtFrancisc, precum ºi mulþi alþii. Am fost demai multe ori la Câmpia Turzii, pentru a

primi aprobare pentru obþinerea sârmei decupru. Cu ajutorul tuturor, la 1 decembrie1947 s-au aprins primele becuri electrice,iar aceastã operaþiune de introducere ailuminatului electric a continuat pânã cândîntreaga comunã a beneficiat de acestlucru.

În anul 1950 am fost ales deputat alfostului Sfat Popular Vladimirescu, pânã înanul 1977, când am ieºit la pensie. Înaceastã calitate, l-am ajutat pe inginerulAndreescu, cu care am atribuit locuri decasã populaþiei româneºti, colonizate cu unan mai devreme decât prevedea Decretul81, prin aceastã acþiune punându-se capãtneînþelegerilor care existau între populaþiagermanã ºi cea românã din comunã. Ammai fost ales deputat la Sfatul Popular alMunicipiului Arad, timp de doi ani, undeam susþinut interesele cetãþenilor dincomuna Vladimirescu.

În anul 2005, la 25 octombrie, lapropunerea Primãriei ComuneiVladimirescu, prin intermediul domnuluiprimar Ioan Criºan - pentru care îimulþumesc ºi pe aceastã cale! - am fostrãsplãtit cu Diploma de Onoare, care mi s-a acordat ca semn al înaltei aprecieri decare s-a bucurat întreaga mea activitate încomunã.

Doresc ca pe aceastã cale sã transmittuturor locuitorilor comunei Vladimirescumultã sãnãtate, succese în muncã ºiprosperitate în tot ceea ce ºi-au propus sãrealizeze!

Legende în viaþã: IOAN BOGDANDupã o viaþã trãitã în mod exemplar, dupã petrecerea a douã rãzboaie

mondiale ºi o revoluþie, dupã trãirea sub democraþii capitaliste, dictaturimonarhice, regimuri ale monarhiei constituþionale, dictaturi comuniste ºi dinnou, democraþii capitaliste DOMNUL IOAN BOGDAN ne salutã cu dragostepãrinteascã. O viaþã cu speranþe ºi dezamãgiri, o luptã cu vicistitudinilevremurilor pentru ca, în final, sã poatã spune cu tãrie: DA, A MERITAT SÃTRÃIESC. VIAÞA A FOST ªI VA FI ÎNTOTDEAUNA FRUMOSÃ, IAR ÎN CEEA CEMÃ PRIVEªTE CU MULTE ÎMPLINIRI. Durerile?! Le-am uitat. Ba am avut, dar num-au înfrânt. ªi-apoi le þin numai pentru mine.

DOMNUL BOGDAN IOAN ÎMPLINEªTE 94 DE ANI!Întreaga comunitate îþi ureazã LA MULÞI ANI FERICIÞI! Sã bateþi suta, domnule

învãþãtor! Pe data de 13 februarie 2009, un OM împlineºte 94 de ani de viaþã. Deaceea sã-i dãm cuvântul pentru a ne relata o viaþã de om, aºa cuma fost ea.Viaþadomniei sale:

Ioan Bogdan, a primit Diploma deCetãþean de Onoare a comunei

Învãþãtorul Ioan Bogdan, într-o fotografie fãcutã în anul 1939, cu puþin timp înainte de plecarea pe front, alãturi de elevii de la ªcoala din Suruceni

8 - 14 Februarie 2009OAMENI DE LÂNGÃ NOI


Pag. 6

- Pentru început, te rog sã te prezinþi...- Mã numesc Dan Nistor, locuiesc în

Vladimirescu, sunt instructor dresaj canin,posesorul ªcolii de Dresaj Canin «Wolf Pack». Înacest domeniu, mai sunt atestat ºi ca asistent-atentator (cel care joacã rolul de pradã înmomentul în care câinele este dresat sã atace;un fel de „momealã”) ºi ca trasator de urmã(cel care „marcheazã” traseul câinelui cuajutorul mirosului propriu).

- De când ai aceastã pasiune pentruanimale?

- Pasiunea pentru animale, în general, ºipentru câini în special, o am de când eramcopil. Obiºnuiam, pe atunci, sã adun toþi câiniide pe stradã ºi sã îi aduc acasã. Reacþiapãrinþilor era una normalã: nu toþi câiniirãmâneau în curte. Pe mulþi a trebuit sã-i dauafarã, pentru cã era imposibil ca sã-i þin cu mine.Aceastã „pasiune” de a aduna câinii de pestradã s-a mai temperat odatã cu trecereaanilor, dar nu am renunþat la ideea de a adunacâinii într-un loc special, potrivit pentru ei. Potspune cã dorinþa de a avea un câine educat (dintoate punctele de vedere) s-a nãscut pe atunci.Amploarea pasiunii pentru dresajul canin aînceput în momentul în care am vândut omobilã de dormitor, iar cu banii încasaþi soþiamea a cumpãrat un câine de rasã. Era vorbadespre un ciobãnesc german (lup), rasã careeste febleþea mea, iar cu acesta am începutdresajul propriu-zis.

- Dar pentru a dresa un câine nu ainevoie de o pregãtire specificã?

- Normal, este nevoie de o pregãtirespecificã domeniului canin, unde, de regulã,trebuie sã se þinã cont de psihologia caninã.

- Vrei sã spui cã dresajul animalelor estespecific fiecãrei rase? Adicã, altfel dresezi opisicã, de exemplu?

- Da, este total diferit de la rasã la rasã. Încomparaþie cu pisicile, dar mai ales cuanimalele sãlbatice, câinii au particularitatea lor.Vorbind din punctul de vedere al dresajului,câinii sunt diferiþi.

- De ce este nevoie ca un câine sã fiedresat? Doar este cunoscut faptul cã uncâine este prietenul omului? Nu are dresajulîn sânge?

- În primul rând, este nevoie ca un câine sãfie educat, apoi sã urmeze un dresaj, propriu-zis.

- De când este bine sã se înceapãdresajul?

- Este bine ca de la o vârstã cât mai micã. Înspecial dupã terminarea perioadei de vaccinare.La începutul dresajului, trebuie realizatãoperaþiunea de socializare a cãþelului. Acestlucru este foarte important, pentru cã la unelerase de câini este mult mai greu sã-l faci sãsocializeze când are deja o vârstã înaintatã. Nuspun cã este imposibil, dar este mai greu ºi nueste recuperabil 100%.

- În ce constã dresajul elementar la uncâine?

- Socializarea (cu oamenii, cu alþi câini ºi cu

alte animale, alte pericole - maºini, biciclete,etc), mersul la pas, lângã stãpân, sã þinã ritmulcu stãpânul (mers încet sau mai rapid), ºederealângã stãpân sau la comandã, culcatul, dezvol-tarea instinctului de pazã, precum ºi alteelemente: obiºnuirea câinelui sã nu þâºneascãpe uºã în momentul deschiderii acesteia sauînaintea stãpânului, sã nu sarã pe stãpân când îlvede (sau pe musafirii acestuia), plus alteamãnunte, pentru care ne-ar trebui mult spaþiuîn ziar pentru a le aminti ºi dezvolta. Mai adaugaici, ca o necesitate în dresajul elementar, ºiînceperea unui refuz de hranã, adicã sã educãmcâinele sã mãnânce într-un loc anume ºi numaide la anumite persoane.

- Aºa cum am arãtat mai sus, eºtipatronul unei firme de dresaj. Care esteactivitatea unei zile ca dresor?

- Activitatea unui dresor nu constã doar îneducarea câinelui, ci ziua începe prin efectuareacurãþeniei în padocuri, hrãnirea celor carenecesitã hrana de mai multe ori pe zi, urmãrirea

stãrii fiecãrui câine (sãnãtatea, personalitatea ºicomportamentul fiecãruia în parte).

- De ce este important sã faci acestelucruri?

- Trebuie sã þinem cont de faptul cã metodade dresaj nu este doar una singurã, ci ea seadapteazã fiecãrui câine în parte. De aceea, estenecesar, obligatoriu chiar, sã se urmãreascãfiecare câine separat. Nu toþi reacþioneazã laaceeaºi stimuli. Sunt câini care au probleme decomportament sau care suferã de diferitetraume psihice ºi la aceºtia verificarea se face cufoarte mare atenþie. Revenind la ziua de lucru,dupã ce am fãcut ceea ce am arãtat anterior, seîncepe munca de dresaj, cu fiecare câine.

- Asta pe rând, sau la grãmadã?- Normal, cã pe rând, deºi câinii sunt cam

geloºi din acest punct de vedere. Fiecare vreasã i se arate mai multã atenþie ºi mai mult timpdecât celuilalt, iar asta este o încercare pentrumine.

- Cum reuºeºti sã faci faþã la aceastãprovocare?

- Simplu... Lucrând cu fiecare în parte, lamomentul oportun. La un moment dat, amavut un ajutor în aceastã privinþã, însã, datoritãstãrii de sãnãtate a pãrinþilor acestuia, a trebuitsã renunþe. În aceasatã activitate mã ajutã soþiaºi bãiatul meu, pentru cã este vorba, totuºi, de15-20 de adulþi ºi, de regulã, între 3, 4 ºi 15pui, aºa cã îþi dai seama cã nu pot face faþã doarde unul singur. Pe aceastã cale, chiar doresc sãfac apel la un iubitor de animale, pentru a mãcontacta în aceastã privinþã. În concluzie, camaºa decurge ziua mea de muncã, terminându-se cu încã o reprizã de curãþenie în padocuri ºihrãnirea câinilor.

- Cât de profitabilã este aceastã afacere?- Nu este extraordinar de profitabilã, însã

mã simt un om împlinit, pentru cã fac ceea ceîmi place ºi îmi pot permite sã trãiesc dinaceastã muncã.

- În ce domenii pregãteºti câinii?- De regulã, în orice domeniu, însã

domeniul cel mai cerut de clienþii mei este celde pazã ºi protecþie. Am pregãtit câþiva câini,în mod special pentru pazã ºi protecþie, care,ulterior au fost trimiºi afarã din România, maiprecis în Germania. Ulterior, aceºti câini auajuns în Legiunea Strãinã ºi Statele Unite. Câiniiamintiþi mai sus au fost din rasa ciobãnescgerman ºi ciobãnesc belgian (Malinois). Aceºtiasunt câini cu reale aptitudini, fiind capabili sã seadapteze cu uºurinþã la mediul de lucru ºi lasarcinile pe care le primesc.

- Hai sã vorbim puþin ºi despre câiniicomunitari, de care localitatea noastrã nuduce lipsã... De ce-i atacã pe oameni?

- Avem în vedere deschiderea unui adãpostpentru câinii comunitari ºi sper sã trecem binepeste problemele administrative care implicãînfiinþarea unei asemenea locaþii. Revenind laîntrebarea ta, pot spune cã aceºti câinicomunitari nu atacã decât dacã suntprovocaþi sau suntem prea aproape deteritoriul lor; pe de altã parte mai sunt ºifemelele care au pui.

- Bine, bine, dar vorbesc aici de domeniulpublic, unde vieþuiesc aceste animale. Deunde sã ºtim noi cã este teritoriul lor ºi cã nuavem voie sã-l încãlcãm?

- Câinele nu cunoaºte termenul dedomeniu public sau privat. De aceea estebine, dacã ne este teamã de ei, sã ocolimlocaþiile unde sunt adunaþi aceºtia. Asta, pânãcând se va reuºi sã se contruiascã acel adãpostde care aminteam anterior. Este bine de ºtiut unlucru: nu este recomandabil sã ne uitãm fix înochii unui câine sau sã facem diferite gesturiprovocative la adresa acestuia, pentru cã,fãcând aºa, nu vom scãpa de furia câinelui.

- Revenind la dresaj, ce rase de câinipreferi sã dresezi ºi ce rase nu?

- De regulã, dresez orice câine aduceclientul. Poate fi unul de rasã sau chiar un câinecomunitar. Problema este ca animalul sã aibãpatru picioare ºi sã latre. Însã, preferciobãnescul german, pentru cã este un câine cumult temperament, uºor adaptabil fiecãreisituaþii ºi foarte inteligent. În concluzie, dresezorice rasã de câine, cu condiþia ca în momentulpreluãrii patrupedului, sã fie îndeplinite anumitecerinþe: vaccinuri, deparazitãri interne ºi ex-terne la zi, starea de sãnãtate a câinelui sã fiebunã ºi toate acestea sã fie menþionate pecarnetul lui de sãnãtate. Am mai mulþi mediciveterinari cu care colaborez, dar în special cucei din Vladimirescu, cu Cabinetul MedicalVeterinar “Rural & Pet Consult”, de pe str.Reformei nr.11, a domnului ºi doamnei Gaciu.Despre acest cuplu de medici pot sã spun cãsunt devotaþi muncii pe care o desfãºoarã ºi daudovadã de profesionalism în activitatea lor.Colaborez ºi cu renumiþi medicii veterinari dinArad, însã nu doresc sã omit pe cineva dintreei, aºa cã îi amintesc la modul general.

- Cum stai la capitolul participãrii laconcursuri?

- Înainte, participam la foarte multeconcursuri sub egida Asociaþiei ChinologiceRomâne, însã, acum particip ocazional ºi, deregulã, la concursurile organizate de ClubulDresaj Canin România, fiind afiliatã Asociaþiei,dar având un alt statut de serviciu, bazat pedresaj. Am mai pariticipat, de asemenea, ºi ladiferite evenimente cultural-artistice, careaveau în program ºi numerele de dresajcanin, drept pentru care doresc sã le spunorganizatorilor acestor evenimente, cã voiparticipa cu plãcere, dacã voi fi chemat.Oamenii, copiii, în special, adorã astfel dedemonstraþii ºi ar fi pãcat sã fie privaþi deasemenea spectacole. Aici aº vrea sã maiamintesc cã pe un client obiºnuit nu esteinteresat sã participe la un concurs. El vrea caanimalul lui de companie sã fie un campion,dar un campion în propria sa curte.

- Atunci, cu ce câini participi la acesteconcursuri?

- Am doi câini din rasa ciobãnesc german,un mascul ºi o femelã, de culoare surã (gri), oculoare mai puþin cunoscutã de majoritateaoamenilor, însã aceºtia sunt aduºi de afarã dinlinii de dresaj. Majoritatea secþiilor de Poliþiedin afara þãrii folosesc aceastã rasã de câini, cuaceeaºi culoare de care vorbeam anterior. Rasaaceastã rãspunde foarte bine la munca dedresaj, fiind o rasã pe care eu o recomand celorcare vor sã aibã un câine de companie ºi pazã,în mod special.

- Am vizitat locaþia unde sunt adãpostiþicâinii cu care lucrezi. Care este istoricullocaþiei?

- A fost necesar sã gãsesc un loc potrivitpentru a educa ºi adãposti câinii, deoarececerinþele pentru dresaj s-au înmulþit ºi eraobligatoriu chiar sã li se ofere câinilor un locexcelent pentru dresaj. Pe aceastã cale, dorescsã-i mulþumesc primarului Ioan Criºan, care mi-a înþeles cerinþa de obþinere a unui teren,pentru care plãtesc chirie, iar acolo amamenajat padocurile ºi terenul pentru dresaj.Printre alte lucrãri efectuate la respectivalocaþie, pot aminti cã am adus pãmânt, pe carel-am nivelat, de asemenea, am amenajat o aleede acces la padocuri ºi am împrejmuit întreagasuprafaþã de teren.

- Finalul îþi aparþine...- Doresc ca la finalul acestui dialog, sã-i

salut pe toþi iubitorii de animale de companie ºidacã se poate sã-mi fac ºi un pic de publicitate,le amintesc eventualilor clienþi cã pot afladetalii de pe site-ul ªcolii de Dresaj WolfPack (www.dresajcanin-arad.ro) sau lanumerele de telefon 0723-819.789 ºi 0755-606.096. ªi, de asemenea, þin sã-þi mulþumescpentru ocazia de a mã prezenta cititoriloracestui ziar!

Claudiu Iacob

«Mã simt un om împlinit,pentru cã fac ce-mi place...»

Interviu cu Dan Nistor, patron la ªcoala de Dresaj Canin «Wolf Pack»

Avându-l pe Max alãturi, Dan Nistorne-a arãtat cum trebuie sã rãspundã

un câine la comenzi

Vitrina cu trofee reprezintã pentru oricineun prilej de mândrie ºi de satisfacþie

pentru munca depusã

La momentul realizãrii acestui material, câinii erau închiºi în padocuri

8 - 14 Februarie 2009DIN COMUNÃ


Pag. 7

Invitaþie Invitaþie

pentru toþi pentru toþi

pensionarii!pensionarii!

CCCCEEEENNNNTTTTRRRRUUUULLLL DDDDEEEE ZZZZIIII PPPPEEEENNNNTTTTRRRRUUUU

PPPPEEEERRRRSSSSOOOOAAAANNNNEEEELLLLEEEEVVVVÂÂÂÂRRRRSSSSTTTTNNNNIIIICCCCEEEE

VVllaaddiimmii rreessccuu ss tt rr .. VVaass ii llee MMii lleeaa

ÎÎºº ii aaººtteeaappttãã ooaassppeeþþ ii ii îînn ff iieeccaarree zz ii ,,îînntt rree oorree llee 1100 ºº ii 1199..

TTooþþ ii ppeennss iioonnaarr ii ii ccaarree vvoorr tt rreecceepprraagguull llooccaaþþ iiee ii ,, ssee vvoorr bbuuccuurraa ddee

ppoossiibbii ll ii ttaatteeaa ddee aa ssee rree llaaxxaa,,uurrmmããrr iinndd pprrooggrraammeellee TTVV,, cc ii tt iinndd

pprreessaa ssaauu jjuuccâânndd ddiivveerrssee jjooccuurr ii ddeessoocciieettaattee ..

Mândria noastrã

Stau ºi privesc pe geam,privesc în gol, fãrã niciun rost.Vãd doar ploaia care are niºtestropi atât de mari, încât ºiumbreluþa pe care o are odomniºoarã o udã.

Numeroºi oameni trec, darîn zadar, nu vãd nimicinteresant. Dar, deodatã,observ o fetiþã zgribulitã, carestãtea în pragul uºii vecine;nimeni nu o bãga în seamã.Stãtea probabil acolo de câtevaore întregi, cu hainele ude peea ºi flãmândã.

Parcã din noriºorii plumburiicãdeau tot mai mulþi stropi,neîncetat. Citesc în ochiºoriifetiþei doar tristeþe ºiamãrãciune.

Ies afarã. Merg pânã la ea ºio întreb ce face. Nu-mirãspunde, începe sã plângã. Mãaplec asupra cãpºorului ei ºi oîntreb cum o cheamã. Ezitã sã-mi rãspundã.

O iau de mânuþã ºi o ducînspre casã, ea se lasã purtatã ºiintrã în casã. Încep sã strig.Mama vine lângã patul meu ºiîmi spune: A fost doar un vis.

Cîndea Mãdãlinaclasa a VIII-a

ªcoala Generalã Mândruloc

Lumea din afaraviselor

Elevii de la ªcoala Generalã din Vladimirescu au prezentat un frumos spectacol dedicat Zilei Unirii

«Hai sã dãm mânã cu mânã...»

PANTAZI PATRICIA (1 an ºi 9 luni)

Îi place sã se joace ºi sã danseze

Programul de lucru estede luni pânã vineri, între orele6-20, sâmbãtã, între orele 7-20, iar duminica, între orele9-20.

De asemenea, pentrudiverse ocazii, se pot facecomenzi în incinta cofetãrieisau la laborator.

În afarã de prãjituri se vândºi bãuturi rãcoritoare, chips-uri, dulciuri, cafea.

Vã invitãm sã vãbucuraþi de oferta

cofetãriei!

Locuri de lângã noi... Cofetãria MIMOZA

1 - 7 Februarie 2009MAGAZIN


Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]: ROMULUS DUBÃÞ

Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. AradTelefoane: 0257-514.104, 0257-514.902, 0257-514.101. Fax: 0257-206.280

Adresã de e-mail: [email protected]ÞIA: Cristian Sculici - redactor ºef; Doina Grozav Ioana Tipa, Diana Giurgiu, Diana Vîrtaci,Adina Sirban, Andrei Doja - redactori. COLABORATORI: Daniela Tomoiagã ºi Cosmin Gherman.

DTP: Claudiu Iacob. COORDONATOR: IOAN CRIªANTipãrit la

„LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

SSSSCCCC TTTThhhhrrrreeeeeeee CCCC EEEE lllleeeemmmmeeeennnnttttssss GGGGrrrroooouuuupppp SSSSRRRRLLLL

Executã toate lucrãrile de construcþii Executã toate lucrãrile de construcþii interioare ºi exterioare, asigurã transport interioare ºi exterioare, asigurã transport

materiale de construcþii, marfã ºi persoane, materiale de construcþii, marfã ºi persoane, construcþii metalice, spaþii verzi.construcþii metalice, spaþii verzi.

De asemenea, mai efectuãm diverse lucrãri De asemenea, mai efectuãm diverse lucrãri de tipãrire ºi tehnoredactare computerizatã.de tipãrire ºi tehnoredactare computerizatã.

Telefoane de contact:0753-311.4710257-514.014

Vã stã la dispoziþie,Vã stã la dispoziþie,pentru organizareapentru organizarea

diferitelor diferitelor evenimente: evenimente:

nunþi, botezuri, nunþi, botezuri, aniversãri, aniversãri, spectacolespectacole

Casa Tineretului Casa Tineretului din Vladimirescudin Vladimirescu

Str. ªtefan cel Mare nr. 5Str. ªtefan cel Mare nr. 5Telefon: 0257-514.014Telefon: 0257-514.014

Un gest simplu,dar cu multã

greutate!A fost odatã

ca niciodatã...Aºa începeau toate poveºtile, care m-au fascinat încã din

vremea copilãriei. Chiar mã întrebam: dacã, totuºi, ce se spune cãa fost, chiar s-a ºi întâmplat? Odatã cu trecerea anilor, am aflat cãfiecare legendã este cusutã în fire de adevãr. Dar, de fapt, desprece vreau sã vorbesc? Despre niºte gesturi, simple în aparenþã, darcu extrem de multã greutate în ceea ce priveºte efectele pe carele pot avea asupra oamenilor.

Vorbesc aici despre expresiile «TE ROG!» ºi «MULÞUMESC!».Douã expresii simple, dar atât de profunde în înþelesul ºi înreacþia pe care o declanºeazã.

Trãim în aceastã perioadã momente de cumpãnã în viaþafiecãruia. Viaþa este din ce în ce mai trepidantã, mai rapidã. Demulte ori pierdem oportunitãþi ºi apoi ne luãm capul în mâini ºine jelim neputinþa sau, de cele mai multe ori!, neºansa.Categoric, acestea nu sunt vremuri uºoare! Aruncând o privire înjurul nostru, nu vedem decât rãutate, orgolii, pasiuni, ambiþiigroteºti ºi - mai ales - lipsã crasã de politeþe. Iar când încerci sãaduci lucrurile pe fãgaºul normal, te trezeºti privit ca unul venitde pe altã planetã, de parcã ai încerca sã schimbi lumea dintemelii, nu doar sã atragi atenþia asupra unor gesturi demultuitate, dar care oricând pot fi readuse pe fãgaºul lor normal.

Încercaþi sã faceþi un mic exerciþiu de imaginaþie. Sunteþiundeva ºi aveþi nevoie de un serviciu sau de o îndrumare dinpartea cuiva. Vã adresaþi cu apelativul VÃ ROG ºi primiþi, prompt,ajutorul pe care îl doriþi. Nu-i aºa cã vã simþiþi mai bine? Nu-i aºacã, din punctul de vedere al propriei conºtiinþe, ºtiþi cã aþiprocedat corect?

Sau, într-o altã situaþie, sunteþi servit cu promptitudine ºi apoispuneþi MULÞUMESC! Nu staþi sã vedeþi reacþia celui cãruia i-aþimulþumit, dar, din nou, conºtiinþa vã spune cã aþi procedatcorect.

Acum, încercaþi sã vã imaginaþi cã vine cineva ladumneavoastrã ºi vã cere sã-i faceþi ceva, dar fãrã a folosi acelsimplu TE ROG. Cum vã simþiþi? Ca naiba, nu-i aºa? Aveþiimpresia cã sunteþi precum un sclav, la cheremul celui care vãcere ceva? Aºa este! Iar acest sentiment nu este deloc plãcut,credeþi-mã!

Sau în situaþia cã-i faceþi unui semen de-al dumneavoastrã (nuneapãrat prieten sau coleg) un serviciu, iar acesta pleacã, fãrã avã mai spune acel simplu MULÞUMESC. Cum vã simþiþi? Probabil,precum acel om care spune: Dacã vrei sã faci bine cuiva, maibine aruncã-te în râu!

Exact... A fost odatã ca niciodatã... A fost odatã o vreme când oamenii erau respectuoºi, fãrã a fi

protocolari sau fãþarnici... A fost odatã o vreme când a spune MULÞUMESC sau TE ROG

intra în vorbirea curentã a oamenilor, fãrã ca aceºtia sã se simtãcontrânºi sã o facã...

A fost odatã...Din nefericire, acum nu mai este! C. I.

Pamfletul sãptãmânii...

ziar de informare a cetãþenilor comunei ... · restricþionarea înstrãinãrii pe o perioadã...

Documents