Piata Zaharului

Indrumator: Student: Conf. Univ. Dr. Fintineru Gina Stan Andreea Mihaela

An IV, Gr. III

Introducere

Uniunea Europeană este cel mai mare producator mondial de zahăr din sfeclă și importatorul principal de zahăr brut din trestie destinat rafinării . Piața zahărului din UE este reglementat prin cote de producție , un preț minim de sfeclă și mecanisme comerciale .

Cele mai multe din sfeclă de zahăr a UE este crescut în jumătatea de nord a Europei , unde clima este mai adecvat pentru cultura sfeclei de zahăr . Zonele care produc cele mai competitive sunt în nordul Franței , Germania , Marea Britanie și Polonia . UE are , de asemenea, o industrie de rafinare de important ca procesele de zahăr brut din trestie importat .

Organizarea si functionarea propriu-zisa a pietei

Pentru funcţionarea corectă a politici agricole comune, a fost necesară organizarea comună a pieţei în sectorul zahărului şi a izoglucozei.

Gestionarea cotelor de producţie a zahărului este o atribuţie determinată în Regulamentul Consiliului nr.1260\2001 privind organizarea comună a pieţei zahărului.

În sectorul zahărului, cotele de producţie se acordă fiecărei intreprinderi pe baza principiului producţiei reale a acesteia, pe parcursul unei anumite perioade de referinţă.

Legislatia

• 32011R1240 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1240/2011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011 de stabilire a unor măsuri excepționale privind plasarea pe piața Uniunii în anul de comercializare 2011/2012 a zahărului și a izoglucozei peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 318, 1.12.2011, p. 9-13)

• 32012R0057 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 57/2012 al Comisiei din 23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2011(JO L 19, 24.1.2012, p. 12-12)

• 32012R0367 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 367/2012 al Comisiei din 27 aprilie 2012 de stabilire a măsurilor necesare în ceea ce privește plasarea pe piața Uniunii, în anul de comercializare 2011/2012, a unor cantități suplimentare de zahăr și izoglucoză peste cotă cu taxă pe excedent redusă(JO L 116, 28.4.2012, p. 12-16)

• 32012R0394 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 394/2012 al Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru exporturile de zahăr și izoglucoză peste cotă până la sfârșitul anului de comercializare 2012/2013(JO L 123, 9.5.2012, p. 30-31)

• 32012R0395 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 395/2012 al Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar pentru anumite cantități de zahăr industrial pentru anul de comercializare 2012/2013(JO L 123, 9.5.2012, p. 32-32)

Principalele obiective ale Uniunii Europene

Acestea sunt:• promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil

(piata unicǎ a fost instituitǎ in 1993, iar moneda unicǎ a fost lansatǎ in 1999);

• implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) ce a stabilit o singurǎ monedǎ pentru membrii UE;

• afirmarea identitǎtii Uniunii Europene pe scena internationalǎ (prin ajutor umanitar pentru tǎrile nemembre, o politicǎ externǎ si de securitate comunǎ incluzand si definirea unei politici de apǎrare comunǎ, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale);

• instituirea cetǎteniei europene (care nu inlocuieste cetǎtenia nationalǎ dar o completeazǎ, conferind un numǎr de drepturi civile si politice cetǎtenilor europeni);

• dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie (legatǎ de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor);

• consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de cǎtre institutiile europene, impreunǎ cu tratatele fondatoare);

Politica Agricolǎ Comuna

Politica Agricolǎ Comunǎ (PAC) este printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeanǎ pe atunci, Comunitatea Economicǎ Europeanǎ (CEE). Geneza ei a fost o reactie la problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rǎzboi mondial.

În linii mari, sunt douǎ motive care au condus la aparitia acestei politici: nevoia unei fluidizǎri a comertului european cu produse agricole, dar in special dorinta tǎrilor exportatoare de a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor.

Obiective PAC

• Creşterea productivitǎţii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltǎrii raţionale a producţiei agricole, utilizarea optimǎ a factorilor de producţie, în special a fortei de muncǎ;

• Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolǎ, în special prin creşterea veniturilor individuale ale lucrǎtorilor agricoli;

• Stabilizarea pieţelor;• Asigurarea siguranţei aprovizionǎrilor;• Asigurarea unor preţuri rezonabile pentru consumatori.

Regiuni interne România

Sfecla de ZAHĂR, este o culturǎ relativ nouǎ, introdusǎ in tara noastrǎ in 1870, in Moldova de nord si Transilvania esticǎ, fiind o plantǎ nordicǎ ce creste foarte bine in jurul paralelei 50° latitudine. Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia Bǎrǎganului.

România având in 1950 71,5 mii ha, in 1985 280 mii ha cultivate cu sfeclǎ, producţia de zahǎr atingând circa 6 milioane de tone, România având pânǎ in 34 de fabrici de zahǎr, cu o industrie a ZAHĂRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pânǎ in 1989).

Regiuni externe U.E. Un element cheie în reforma zahărului din Uniunea Europeană

care a intrat în viguare la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond de restructurare finanţat de către producători de zahăr pentru a ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face industria mai competitivă.

Obiectivul este să se ia o cotă-parte de aproape 6 milioane t.pentru a asigura echilibrul pe piaţă după perioada de tranziţie.

Perspectivele pieţei de ZAHĂR a U.E. Cotizaţiile producătorilorSunt colectate în fiecare an de piaţă pentru a recupera

cheltuielile totale cu restituţiile la export de zahăr făcute din bugetul comunitar pentru zahărul din cadrul cantităţilor reprezentând cotele de export pe piaţa mondială în baza principiului cofinanţării.

Principiul cofinanţării se realizează prin colectarea cotizaţiilor de la statele membre prin bugetul Comunităţii (mai puţin de 25% din ce reprezintă costuri de colectare).

Cotizaţia de bază pentru cotele A şi B este de maxim 2% din preţul de intervenţie (12,76 €/t). Cotizaţia pentru cota B este maxim 37,5% din preţul de intervenţie (224,2€/t). Dacă aceaste cotizaţii nu sunt suficiente se colectează o cotizaţie adiţională ca procent din cele două cotizaţii A şi B.

Cererea şi consumul de zahǎrCererea anualǎ de ZAHĂR din România este de circa 70

de mii de tone, revenind la 30 kg/locuitor. Dacǎ facem diferenţele cu cele 6 milioane de tone producţie, vom descoperi o industrie care a fost “foarte bine pusǎ la punct” şi din care se putea câştiga enorm, dar pentru cǎ suntem români...

Impactul negativ al aderǎrii României la U.E. asupra pieţei interne de ZAHĂR

Din perspectiva U.E. România, este o piaţă amplă de desfacere a zahărului, aceasta nici măcar nu figureaza în statisticile U.E., ci figurează, întregii Balcani cu 0.3, la producţia de zahăr, altfel spus, situaţia este mai mult decât grăitoare.

Perspectiva României, mai există, mai contează (??!). când fiecare stat are o astfel de industrie şi noi nu, sau când nici măcar nu ne preocupăm pentru asta.

Va multumesc pentru atentie!