za aĂŢ aĂ din aŢ a -tisa În anul 2012 (extras) calitatii apelor/2012/sinteza calitatii... ·...
TRANSCRIPT
SINTEZA CALITĂŢII CORPURILOR DE APĂ DIN
SPAŢIUL HIDROGRAFIC SOMEŞ-TISA ÎN ANUL 2012
(extras)
2
A. PREZENTARE GENERALĂ A SPAŢIULUI HIDROGRAFIC SOMEŞ-
TISA
I. ASPECTE GENERALE
Spaţiul hidrografic Someş-Tisa, este situat în partea de nord şi nord-vest a ţării,
delimitat la nord de graniţa naturală - râul Tisa cu Ucraina pe o lungime de 61 km, la vest de
graniţa cu Republica Ungară, iar pe teritoriul ţării se invecinează cu bazinul Siretului la
est, bazinul Mureşului la sud şi bazinul Crişurilor la sud-vest.
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde teritoriul a 7
judeţe: Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Alba şi Bihor. Ponderea ultimelor
două este nesemnificativă.
Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului
spaţiului hidrografic Someş –Tisa
Nr.
crt. Judeţul
Suprafaţa
(km2)
% din suprafaţa
totală a s.h
Populaţia
(locuitori)
% din populaţia
totală pe b.h.
1 Bistriţa-Năsăud 5009 22,38% 277 861 14,28%
2 Cluj 4382 19,58% 659 370 33,89%
3 Sălaj 3408 15,23% 217 895 11,20%
4 Maramureş 6122 27,35% 461 290 23,71%
5 Satu-Mare 3401 15,20% 329 079 16,91%
TOTAL 22380* 100%
** 1 945 495 100%
*cuprinde şi judeţele Alba (4 km2) şi Bihor (54 km
2 )
** cuprinde şi judeţele Alba (0.02%) şi Bihor (0.24%)
3
i. HIDROGRAFIE
Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Someş-Tisa este de 22380 km
2 reprezentând o
pondere de 9,4 % din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 580 cursuri de
apă codificate, cu o lungime totala de 7828 km şi o densitate medie de 0.35 km/km2. Pe
teritoriul Romaniei, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde subbazinul Tisa (inclusiv Turul) cu
un număr de 123 cursuri de apa codificate (suprafaţă 4540 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km
2),
Someş cu 403 cursuri de apă codificate (suprafaţă 15740 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km
2) şi
Crasna cu 54 cursuri de apă codificate (suprafaţă 2100 km2 şi densitate reţea 0.34 km/km
2).
ii. RELIEF
Întregul spaţiu geografic al bazinului se caracterizează printr-o diversitate a formelor de
relief de la munţi şi dealuri până la formele plate de câmpie.
Principalele unităţi de relief, se identifică astfel:
a) Zona munţilor înalţi - prezenţi pe suprafeţe mai mari în partea de nord şi sud al
bazinului hidrografic (Munţii Maramureşului, Rodnei şi Gilău-Vlădeasa) precum şi în sud-estul
bazinului (Munţii Călimani); sunt munţi care depăşesc 1800 m cu altitudinea maximă în vârful
Pietrosul Rodnei de 2303 m, cu un relief viguros şi pante abrupte.
b) Zona munţilor mijlocii şi joşi - este reprezentată în partea de nord şi nord-est de munţii
de origine vulcanică Oaş, Gutâi, Ţibleş, iar în partea de sud-vest şi vest de Munţii Meseş şi
Plopiş cu altitudini cuprinse între 500-1400 m.
4
c) Zona podişului Someşan - se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu
altitudini medii de 600 m, având înfăţişarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de
structuri monoclinale.
d) Zona de câmpie - reprezentată de câmpia Someşului este amplasată în partea de vest a
spaţiului hidrografic şi are o usoară înclinare de la sud-est la nord-vest; este alcătuită dintr-o
porţiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi şi terase în
evantai şi o porţiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială,
inundabilă, cu văi puţini adânci şi albii părăsite.
iii. GEOLOGIE
Din punct de vedere geologic, pe arealul spaţiului hidrografic Someş -Tisa structura
predominantă este cea silicioasă, cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice,
sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrişuri, etc).
Calcarul este prezent pe suprafeţe restrânse, în zonele: izvoarele Someşului Cald,
dealurile Nadăşului şi Căpuşului (din Podişul Someşean), Cheile Lăpuşului, Munţii Meseşului,
izvoarele Someşului Mare.
Vârsta formaţiunilor ce apar la zi cuprinde un interval geologic foarte larg începând din
Precambrian până în Cuaternar.
iv. UTILIZAREA TERENULUI
În privinţa utilizării terenului, pe întreg spaţiul hidrografic Someş-Tisa se remarcă o
distribuţie neuniformă a pădurilor, păşunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane şi
industriale, în funcţie de tipul de relief al zonelor respective.
Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice :
Tisa (51.9%), Someş (64.3%) şi Crasna (72.1 %).
5
Pădurile ocupă o suprafaţă mai mare în subbazinul Tisei (42.8%), în celelalte subbazine
ponderea fiind sub 30% (Someş 28.3% şi Crasna18.2%).
Celelalte forme de utilizare a terenului, ocupă suprafeţe mai restrânse din totalul
arealului. Zonele urbane împreună cu luciul de apă au o pondere de circa 7% din totalul
suprafeţelor.
6
II. RESURSELE DE APĂ ÎN ANUL 2012
Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Someş-Tisa pot fi considerate relativ
modeste (dar totuşi suficiente) şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Resursa totală teoretică
însumează un stoc mediu multianual de 6830 mil.m3, din care resursa tehnic utilizabilă este de
1287 mil.m3, adică 18.8% .
Principala componentă a resurselor de apă este constituită din apă de suprafaţă a reţelei
hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de 6361
mil.m3 (resursă teoretică), din care 15 % reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.m
3).
Din aceasta, 70 % este asigurată în regim natural (650 mil.m3),
iar restul prin acumulări.
Debitul mediu multianual al râului Someş înregistrează la staţia hidrometrică Satu Mare,
aproape de ieşirea din ţară, o valoare de 129 m3 /s, pentru o suprafaţă de 15600 km
2 (debit
specific de 8.01 l/s/km2), avand aportul hidrologic semnificativ al râurilor: Şieu (15,1 m
3/s),
Someşul Mic (21,2 m3 /s), Lăpuş (19,3 m
3/s).
Pentru râul Tisa la ieşirea din ţară s-a calculat un debit mediu multianual de aproximativ
130 m3/s, pentru o suprafaţă totală a râului (inclusiv Ucraina ) de 6423 km
2 (debit specific=20.2
l/s/km2), cu aport hidrologic important de pe teritoriul românesc al râurilor Vişeu (33.9 m
3/s) şi
Iza (16.6 m3/s). Se observă ca râul Tisa are un debit specific de trei ori mai mare decât râul
Someş, deşi suprafaţa bazinului Tisa este jumătate din cea a bazinului Someş, urmare a
precipitaţiilor abundente ce se înregistrează în bazinul de recepţie al Tisei.
Zona cu resurse reduse de apă este bazinul râului Crasna, care se caracterizează prin
scurgeri reduse, datorită factorilor morfo-climatici (altitudini reduse, precipitaţii scăzute şi
temperaturi ridicate). La staţia hidrometrică Domăneşti, în apropiere de graniţa cu Ungaria, se
înregistrează un debit mediu specific de 3.5 l/s/km2.
Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 469 mil.m3 cele
teoretice şi 316 mil.m3 cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporţie de 64.9 % din
acvifere freatice şi 35.1 % din cele de adâncime.
Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 504 m3 /loc/an, iar
resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 3426
m3/loc/an, valoare cu peste 90 % mai mare decât resursa specifică la nivelul ţării care este de
1650 m3/loc /an, situaţie ce plasează arealul Someş-Tisa într-o poziţie favorabilă, în sensul
existenţei unui potenţial de rezervă ce ar putea fi exploatat în viitor.
Dacă componenta cantitativă a resursei de apă cantonate în arealul spaţiului hidrografic
Someş-Tisa asigură în mod echilibrat raportul cerinţe-alocaţii, cealaltă dimensiune a resurselor
necesară pentru preluarea efluentului impurificat este o problematică majoră a gospodarii apelor.
Actualmente capacitatea de recepţie a poluanţilor de către reţeaua hidrografică este epuizată sau
limitată în multe secţiuni de supraveghere a stării resurselor de apă.
7
B. APE DE SUPRAFAŢĂ
I. SUBSISTEMUL RÂURI
i. Aspecte generale
În urma delimitarii corpurilor de apa, in Districtul Bazinal Somes-Tisa s-a identificat
un numar total de 326 de corpuri de apă pe râuri, dintre care:
290 corpuri pe râuri în stare naturală - dintre acestea un numar de 147 corpuri de apa
sunt reprezentate de corpuri de apa nepermanente;
14 corpuri pe rauri puternic modificate;
22 corpuri de apa artificiale (canale şi derivaţii).
Lungimea maxima a corpurilor de apa este de 234 km, lungimea minima este de 0,7
km, iar media lungimilor corpurilor de apa delimitate in spatiul hidrografic Somes-Tisa este
de 21,9 km.
Dintre cele 326 de corpuri de apa curgătoare identificate la nivelul Distictului de Bazin
Hidrografic Somes-Tisa, un numar de 65 corpuri de apa de suprafata pe rauri, sunt direct
monitorizate prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul unui număr
de 91 de secţiuni.
ii. Evaluarea stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă-râuri în stare naturală
monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, în anul 2012
Determinarea starii ecologice a celor 58 copruri de apa de suprafata - râuri in stare
naturala (16 corpuri de apa in bazinul Tisa si 42 corpuri de apa in bazinul Somes-Crasna),
monitorizate prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor s-a facut pe baza
sistemului de clasificare si evaluare globala, realizata de catre Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti si colaboratorii, Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – Constanta.
Aceasta evaluare starii ecologice a unui corp de apa se realizeaza dupa cum urmeaza:
1. Daca elementele biologice, elementele hidromorfologice si elementele fizico-chimice
(generale si poluantii specifici) se incadreaza in limitele starii foarte bune (fiecare
separat) atunci corpul de apa este in stare ecologica foarte buna.
2. Daca elementele biologice si elementele fizico-chimice (generale si poluantii specifici)
se incadreaza in limitele starii bune (fiecare separat) atunci corpul de apa este in stare
ecologica buna (elementele hidromorfologice nu sunt utilizate in evaluarea starii
ecologice).
3. Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii moderate atunci corpul de
apa este in stare ecologica moderata (elementele hidromorfologice si elementele
fizico-chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea starii ecologice).
4. Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii slabe atunci corpul de apa
este in stare ecologica slaba (elementele hidromorfologice si elementele fizico-chimice
suport nu sunt utilizate in evaluarea starii ecologice).
8
5. Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii proaste atunci corpul de apa
este in stare ecologica proasta (elementele hidromorfologice si elementele fizico-
chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea starii ecologice).
iii. Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă puternic
modificate monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, în anul 2012
Determinarea potentialului ecologic al celor 7 corpuri de apă puternic modificate
din categoria „râuri” (2 corpuri de apa in bazinul Tisa si 5 corpuri de apa in bazinul Somes-
Crasna), monitorizate prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor s-a facut
aplicând aceleaşi principii si limite stabilite ca si pentru corpurile naturale, considerandu-se
limitele dintre starea foarte buna si buna si cea dintre buna si moderata ca fiind limitele dintre
potentialul maxim si potentialul bun, precum si dintre potentialul bun si potentialul moderat.
II. SUBSISTEMUL LACURI
i. Aspecte generale
În Districtul Bazinal Somes-Tisa s-a identificat un numar total de 16 de corpuri de apă
pe lacuri, dintre care:
3 corpuri de apă în stare naturală (3 lacuri naturale);
13 corpuri de apă puternic modificate (13 lacuri de acumulare).
Suprafaţa maxima a corpurilor de apa este de 19 km2, suprafata minima este de 0,042
km2, iar media suprafeţelor corpurilor de apa delimitate in spatiul hidrografic Somes-Tisa este
de 3,84 km2.
Dintre cele 16 lacuri identificate la nivelul Distictului de Bazin Hidrografic Somes-
Tisa, un numar de 13 corpuri de apa de suprafata pe lacuri, sunt direct monitorizate prin
Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul unui număr de 25 de secţiuni.
ii. Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă-lacur naturale
monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa, în anul 2012
Toate cele 3 corpuri de apă de suprafata-lacuri naturale, identificate la nivelul
Distictului de Bazin Hidrografic Somes-Tisa, sunt direct monitorizate prin Sistemul National
de Monitoring Integrat al Apelor cu ajutorul a 3 de sectiuni de prelevare a probelor de apă.
iii. Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă puternic
modificate – lacuri de acumulare monitorizate, din spaţiul hidrografic Someş-Tisa,
în anul 2012
In cadrul Districtului de Bazin Hidrografic Somes-Tisa, au fost monitorizate 8 lacuri
de acumulare cu folosinta multipla: Ac. Colibita, Ac. Fantanele, Ac. Tarnita, Ac. Somesul
9
Cald, Ac. Gilau, Ac. Stramtori-Firiza si Ac. Varsolt in bazinul Somes-Crasna, respectiv Ac.
Calinesti in bazinul Tisa. Alaturi de acestea au fost prelevate probe de apa in vederea evaluarii
starii calitative din 2 lacuri piscicole: Campenesti si Taga Mare. Un numar de 4 lacuri de acumulare din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Crasna
(Ac. Tarnita, Ac. Somesul Cald, Ac. Stramtori-Firiza si Ac. Varsolt) sunt utilizate ca sursa de
apa bruta, motiv pentru care aceste lacuri este monitorizat si prin programul de potabilizare
(P) al retelei de monitoring specific apei de suprafata destinata potabilizarii.
10
D. MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA SECŢIUNILOR
DE POTABILIZARE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC SOMEŞ-
TISA ÎN ANUL 2012
Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru
potabilizare, în conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC
transpuse în legislaţia naţională prin H.G. nr. 100/07.02.2002 pentru aprobarea Normelor de
calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare
(NTPA – 013) şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi
analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014),
in subbazinul hidrografic Tisa-Tur in anul 2012 s-au organizat campanii de recoltare a
probelor de apă la un număr de 7 secţiuni de monitorizare a acestora, iar in subbazinul Somes-
Crasna au fost monitorizate 15 sectiuni.
Nr.
crt. BH
Nume
sectiune de
prelevare /
priza
Sursa de apa
Debit
mediu
prelevat in
anul 2012
(mc/zi)
Populaţia
deservită
(nr. de
locuitori)
Tipul
captarii
conform
HG
100/2001
Indicatori
depăşiţi
SUBBAZINUL „TISA-TUR”
1 Tisa Priză Uzina
de Apa
Balasina- SPAC
Baia Borsa-
Repedea-
Rotundu
690 1050 suprafata -
2 Tur Tur- captare
Negresti Oas Tur 0 (rezerva)
11100
suprafata -
3 Tur
V. Rea-
captare
Negresti Oas
Valea Rea 3542,4 suprafata
coliformi totali (o
data cu 220%)
coliformi fecali
(o data cu 170%)
4 Tur
V.Alba-
captare
Negresti Oas
Valea Alba 0 (rezerva) suprafata -
5 Tur Captare
Tarna Mare 1
Valea
Frasinului
172,8 3880
suprafata -
6 Tur Captare
Tarna Mare 2 Valea Sloiului suprafata
mangan (de 2 ori
cu 865%; 376%)
sulfati (o data cu
36%)
7 Tisa
Priza
Ruscova
(Valea Bilei)
Ruscova 207,68 2000 suprafata
coliformi totali (o
data cu 84%)
streptococi fecali
(o data cu 60%)
mangan (de 2 ori
cu 92%; 36%)
11
Nr.
crt. BH
Nume
sectiune de
prelevare /
priza
Sursa de apa
Debit
mediu
prelevat in
anul 2012
(mc/zi)
Populaţia
deservită
(nr. de
locuitori)
Tipul
captarii
conform
HG
100/2001
Indicatori
depăşiţi
SUBBAZINUL „SOMEŞ-CRASNA”
1 Somes Priza Anies Anies 970,39 8379 suprafata -
2 Somes Priza Nasaud Rebra 3044,41 12492 suprafata -
3 Somes Priza Beclean Somes Mare 3738,33 14036 suprafata mangan (de 2 ori
cu 85%; 32%)
4 Somes Priza Bistrita
Bargaului Bistrita 2780,25 7316 suprafata
mangan (o data
cu 45%)
5 Somes Priza Bistrita Bistrita 30174,89 88592 suprafata
fier (o data cu
127 %)
mangan (o data
cu 78%)
amoniu ( o data
cu 49%)
azot Kjeldahl (de
2 ori cu 23%;
4%)
6 Somes Priza Cuşma Geamănu 766,39 2339 suprafata -
7 Somes Priză baraj
Cuzdrioara Somes Mare 363
1200 +
angajatii de
pe platforma
SC Somes
SA
suprafata
mangan (o data
cu 109 %)
azot Kjeldahl (de
2 ori cu 15%;
87%)
8 Somes
Priza
Ac.Somes
Cald
Somes Mic 8476 481134 suprafata -
9 Somes Priza
Ac.Tarnita Somes Mic 125920 481134 suprafata
azot Kjeldahl (o
data cu 27%)
10 Somes Priză Uzina
de Apa
Izvorul Alb
Negru- comuna
Baiut
114,75 1014 suprafata -
11 Somes Priză Uzina
de Apa
Berbincioara,
V. Alba, V.
Suior- comuna
Cavnic
509,93 2271 suprafata coliformi totali
(o data cu 84%)
12
Nr.
crt. BH
Nume
sectiune de
prelevare /
priza
Sursa de apa
Debit
mediu
prelevat in
anul 2012
(mc/zi)
Populaţia
deservită
(nr. de
locuitori)
Tipul
captarii
conform
HG
100/2001
Indicatori
depăşiţi
12 Somes Priză Uzina
de Apa
Boldut (priza de
apa trecuta in
conservare)
-
Priza de apa
folosita doar
in scopuri
menajere de
catre
personalul de
paza de la
CNMPN
REMIN SA
suprafata -
13 Somes Priză
Vitaspria
Limpedea (V.
Limpedea afl.
Sasar la hm 75 ;
V. Stânisoara ;
r. Sasar la pod
9 ; r. Sasar la
pod 10, Ceapa
II. Mohoş II,
Săcădat)
735,86 9150 suprafata -
14 Somes
Priza Ac.
Strâmtori
Firiza
Ac. Firiza- Baia
Mare 41079 139000 suprafata
mangan (de 4 ori
cu 35%; 138%;
21%; 476%)
15 Crasna Priza Ac.
Varsolt Crasna 16018 77023 suprafata
mangan (de 4 ori
cu 155%; 513%;
102%; 48%)
Indicatorii depasiti fata de categoria ceruta de tehnologia standard de tratare şi în urma
verificării respectării condiţiilor pentru potabilizare prevăzute de NTPA 013 “Norme de
calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare” nu
influenţează caracteristicile de calitate corespunzătoare nivelului apei brute, existând o
concordanţă deplină între calitatea apei de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi nivelul de
tratare asigurat de staţia de tratare.
În urma stabilirii calităţii apei de suprafaţă a fost reanalizată corespondenţa dintre
aceasta şi tehnologia standard pe care trebuie să o asigure fiecare staţie de tratare. Rezultatele
reanalizării acestei corespondenţe sunt prezentate în continuare.
Frecventa de prelevare si analiza pentru fiecare parametru se stabileste de catre
autoritatile nationale competente in domeniul gospodaririi apelor in functie de populatia
deservita de fiecare sursa in functie de necesitati (zilnic sau saptamanal).
13
Nr.
crt.
Sectiunea de
prelevare
Cursul de
apă
Tehnologia standard
de tratare a staţiei
Calitatea apei
pe baza
condiţiilor
pentru
potabilizare
Frecventa
de
monitorizare
propusa
SUBBAZINUL „TISA-TUR”
1 Priză Uzina
de Apa Balasina
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
2 Captare
Negresti Oas Tur
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2
8/an in cazul
functionarii *
3 Captare
Negresti Oas Valea Rea
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 8/an
4 Captare
Negresti Oas Valea Alba
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2
8/an in cazul
functionarii *
5 Captare
Tarna Mare 1
Valea
Frasinului
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
6 Captare
Tarna Mare 2
Valea
Sloiului
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
7
Priza
Ruscova
(Valea Bilei)
Ruscova
(Valea Bilei)
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
SUBBAZINUL „SOMEŞ-CRASNA”
1 Priza Anies Anies tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
2 Priza Nasaud Rebra tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
3 Priza Beclean Somes Mare tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 8/an
4 Priza Bistrita
Bargaului Bistrita
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
5 Priza Bistrita Bistrita tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 12/an
6 Priza Cuşma Geamănu tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
7 Priză baraj
Cuzdrioara Somes Mare
tratare fizică, chimică
avansata, perclorare şi
dezinfecţie
A3 12/an
8
Priza
Ac.Somes
Cald
Somes Mic
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 12/an
9 Priza
Ac.Tarnita Somes Mic
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 12/an
10 Priză Uzina
de Apa
Izvorul Alb-
Negru
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
14
Nr.
crt.
Sectiunea de
prelevare
Cursul de
apă
Tehnologia standard
de tratare a staţiei
Calitatea apei
pe baza
condiţiilor
pentru
potabilizare
Frecventa
de
monitorizare
propusa
11 Priză Uzina
de Apa
Berbincioara,
V.Alba,V.
Suior
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
12 Priză Uzina
de Apa Boldut
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
13 Priză
Vitaspria Limpedea
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 4/an
14
Priza Ac.
Strâmtori
Firiza
Firiza
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 12/an
15 Priza Ac.
Varsolt Crasna
tratare normală fizică,
chimică şi dezinfecţie A2 12/an
* Tur la captare Negresti Oas si Valea Alba la captare Negresti Oas au functionat pana in luna
octombrie 2012 ca si sectiuni de potabilizare.
15
E. MONITORIZAREA SECŢIUNILOR SITUATE ÎN ZONE
VULNERABILE DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC SOMEŞ-TISA
ÎN ANUL 2012
La nivelul anului 2012, în apele de suprafaţă din BH Somes-Tisa s-au identificat 53
zone susceptibile de a fi vulnerabile la poluarea cu nitraţi în conformitate cu HG 964/2000,
privind Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse
agricole.
In nici una dintre acestea nu s-a pus în evidenţă o valoare peste cea prevazută în
normativele în vigoare (50 mg NO3-/l).
16
H. APE SUBTERANE
EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANE ÎN
ANUL 2012
i. Aspecte generale
1. Numărul total de corpuri de apă delimitate
Delimitarea corpurilor de apă subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere
semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10
m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea
nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.
În spaţiul hidrografic Someş - Tisa au fost identificate şi delimitate un număr de 15 corpuri
de ape subterane.
Codul corpurilor de ape subterane (ex: ROSO01) are următoarea structură:
RO = codul de tara; SO = spaţiul hidrografic Şomes -Tisa; 01= numărul corpului de apă în
cadrul spaţiului hidrografic Someş -Tisa.
2. Numărul corpurilor de apă monitorizate
În anul 2012 au fost monitorizate 14 corpuri de ape subterane din arealul ABA Somes-Tisa si
s-au facut analize pentru doua secţiuni din corpul ROCr08 aflat în administrarea ABA Crişuri, careia
i s-au transmis datele pentru caracterizarea corpului de apă. De asemenea, s-au făcut determinări la 5
secţiuni aflate în afara corpurilor.
Corpul ROSO03/Depresiunea Maramureş a fost propus pentru desfiinţare, la recomandarea
specialiştilor INHGA, deoarece această unitate morfohidrografică este deficitară în apă subterană.
3. Numărul total de foraje de monitorizare de pe corpul de apă
În arealul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa au fost monitorizate în total 291
puncte.
Suplimentar prevederilor Planului de activitate, pentru anul 2012, s-au primit date chimice
de la cca 50 unităţi industriale, în urma automonitoringului efectuat de către acestea (conform
autorizaţiilor de GA), la forajele proprii de urmărire a poluării (aprox.167 puţuri de observaţie).
Aceste foraje fac parte din grupa resurselor de ape subterane "în afară de bilanţ"
Monitorizarea puţurilor de observaţie a unităţilor industriale se face cu scopul de a se vedea evoluţia
poluării locale a freaticului, datorată domeniului de activitate specific societăţilor industriale.
Mentionam ca analizele forajelor de urmaire si control al poluarii, care nu sunt cuprinse în
Planul de activitate, în majoritatea cazurilor, sunt făcute în laboratoarele proprii ale beneficiarilor
industriali, sau la terţe laboratoare, care nu sunt acreditate RENAR. Aceste analize chimice sunt
centralizate la nivel ABA ST, într-o baza de date specifică şi începând cu anul 2012, vor intra în
evaluarea stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană, conform metodologiei primite de
la ANAR.
17
ii. Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă
Evaluarea starii calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană s-a făcut conform
Metodologiei de evaluare a stării calitative (chimice) a corpurilor de apă subterană primite de la
ANAR şi INHGA, forma finală.
Respectand indicaţiile din Metodologie, cu privire la modul de evaluare a calitatii, s-au tras
concluziile finale privind starea corpurilor de apă subterana monitorizate, prin caracterizarea fiecărui
corp în parte.
În afară de punctele de monitorizare care au intrat în evaluarea corpurilor de apă subterană, în
cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, conform Manualului de Operare al Sistemului de
Monitoring, în anul 2012 au mai fost investigate şi un număr de 3 fântâni propuse pentru proiectul
“Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi”.
FORAJE - ACORDURI INTERNAŢIONALE
În conformitate cu prevederile Anexei 7c din “Regulamentul privind transmiterea reciprocă a
datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între Romania şi Republica Ungară”, forajele
care se află în responsabilitatea ABA Someş-Tisa-SGA Satu Mare sunt următoarele: în corpul de apa
subterană ROSO01/Conul Someşului, Holocen şi Pleistocen Superior: Atea F1/II, Tămăşeni F1/II,
Bercu F1MA/II, iar în corpul ROSO06/ Câmpia Carei: Berveni F1/II şi Scărişoara Nouă F1/II.
18
K. CONCLUZII
i. Ape de suprafaţă
Starea ecologică şi cea chimică a corpurilor de apa (râuri în stare naturală) monitorizate din
Distictul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa inregistrata in anul 2012, prezentata mai jos, indica
faptul ca din cele 58 de corpuri:
0 corpuri de apa ( 0%) sunt in stare ecologica foarte buna
35 corpuri de apa (60,3 %) sunt in stare ecologica buna
21 corpuri de apa (36,2 %) sunt in stare ecologica moderata
0 corpuri de apa (0 %) sunt in stare ecologica slaba
2 corpuri de apa (3,4 %) sunt stare ecologica proasta.
Starea ecologica a râurilor în stare naturală din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
respectiv:
51 corpuri de apa (87,9 %) sunt in stare chimică bună
6 corpuri de apa (10,3 %) sunt stare chimică proastă.
Starea chimică a râurilor în stare naturală din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
19
Potenţialul ecologic şi starea chimică a celor 7 de corpuri de apă curgătoare puternic
modificate monitorizate din Distictul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa inregistrata in anul 2012, se
prezintă astfel:
0 corpuri de apa (0 %) sunt cu potenţial ecologic maxim
4 corpuri de apa (57,1 %) sunt cu potenţial ecologic bun
3 corpuri de apa (42,9 %) sunt cu potenţial ecologic moderat
Potentialul ecologic al corpurilor de apă – râuri puternic modificate
din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
respectiv:
6 corpuri de apa (85,7 %) sunt in stare chimică bună,
1 corp de apă (14,3 %) este în stare chimică proastă.
Starea chimică a corpurilor de apă – râuri puternic modificate
din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
20
Starea ecologică şi cea chimică a celor 3 corpuri de apă naturala - lacuri naturale
monitorizate in anul 2012, se prezinta astfel,din:
o lacuri nalurale (0 %) sunt in stare ecologica foarte buna
lacuri nalurale (0 %) sunt in stare ecologica buna
3 lacuri naturale (100 %) sunt in stare ecologica moderata
lacuri nalurale (0%) sunt in stare ecologica slaba
lacuri nalurale (0 %) sunt in stare ecologica ptoasta
Starea ecologica a lacurilor naturale din
Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
In anul 2012 monitorizarea calitatii lacurilor naturale din Districtul de Bazin Hidrografic
Somes-Tisa, privind starea chimica, indica faptul ca toate cele 3 corpuri de apă - lacuri naturale
monitorizate, ating starea chimica buna.
Starea chimica a lacurilor naturale monitorizate
din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
21
Potentialul ecologic al celor 10 corpurilor de apă – lacuri de acumulare imonitorizate in
anul 2011 se prezinta astfel:
0 lacuri de acumulare (0%) ating potentialul ecologic maxim,
4 lacuri de acumulare (40,0%) ating potentialul ecologic bun,
6 lac de acumulare (60 %) ating potentialul ecologic moderat.
Potentialul ecologic al lacurilor de acumulare
din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
Starea chimică a corpurilor de apă – lacuri de acumulare monitorizate, inregistrata in anul
2012 se prezinta astfel:
10 lacuri de acumulare (100%) ating starea chimică bună,
0 lacuri de acumulare (0%) ating starea chimică proastă.
Starea chimica a lacurilor de acumulare monitorizate
din Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
22
Starea ecologică şi cea chimică a lungimilor de râu cumulate (râuri în stare naturală) din
Distictul de Bazin Hidrografic Somes - Tisa inregistrata in anul 2012, prezentată mai jos, indica
faptul ca din cei 3789 de km de râu în stare naturală monitorizaţi la nivel bazinal:
0 km de râu ( 0%) sunt in stare ecologica foarte buna
2414 km de râu (63,7 %) sunt in stare ecologica buna
1354 km de râu (35,7 %) sunt in stare ecologica moderata
0 km de râu (0 %) sunt in stare ecologica slaba
21 km de râu (0,6 %) sunt stare ecologica proasta.
Starea ecologica a lungimilor de râu în stare naturală din
Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa respectiv:
3462 km de râu (91,5 %) sunt in stare chimică bună
322 km de râu (8,5 %) sunt stare chimică proastă.
Starea chimică a lungimilor de râu în stare naturală din
Districtul de Bazin Hidrografic Somes-Tisa
23
ii. Ape subterane
În cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, în anul 2012 au fost monitorizate un
număr de 14 corpuri de apă subterană.
În urma evaluării calitative, şi ţinând cont de recomandările din metodologia de evaluare,
toate corpurile de apă subterană se află in stare chimica bună.
În anul 2012, în arealul Districtului de Bazin Hidrografic Someş Tisa, 2 puncte monitorizate
au înregistrat depăşirea standardului de calitate a apelor subterane pentru indicatorul azotaţi şi anume
fântâna de la Bonţida, care a fost propusă spre monitorizare în anul 2011, în cadrul Proiectului
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi şi forajul Bonţida F2, foraj nou executat în anul 2012,
aflat în vecinătatea platformei ecologice de colectare şi depozitare a gunoiului de grajd de care a
beneficiat localitatea Bonţida, Jud. Cluj, în urma derulării Proiectului, amintit anterior.
24
L. TABELE CENTRALIZATOARE
Sintetic, starea corpurilor de apă monitorizate din Districtul de Bazin Hidrografic Someş, în anul 2012, se prezintă astfel:
Repartitia corpurilor de apa de suprafata naturale (râuri) monitorizate, conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2012
Tabel 1
Nr.
crt. B.H.
Nr. de
corpuri
monitoriza
te
Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii starii ecologice Repartitia corpurilor de apa conform
evaluarii starii chimice
FOARTE
BUNA BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA
Nr.
total
corpu
ri
%
Nr.
total
corpu
ri
%
Nr.
total
corpur
i
%
Nr.
total
corp
uri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
1 Tisa 16 0 0,0% 12 75,0% 4 25,0% 0 0,0% 0 0,0% 14 87,5% 1 6,3%
2 Some
s 42 0 0,0% 23 54,8% 17 40,5% 0 0,0% 0 4,8% 37 88,1% 5 11,9%
3 Total 58 0 0,0% 35 60,3% 21 36,2% 0 0,0% 0 3,4% 51 87,9% 6 10,3%
Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate (râuri) monitorizate, conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice
din anul 2012
Tabel 2
Nr.
crt. B.H.
Nr. de
corpuri
monitorizate
Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii potentialului ecologic Repartitia corpurilor de apa
conform evaluarii starii chimice
MAXIM BUN MODERAT SLAB PROST BUNA PROASTA
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
1 Tisa 2 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0%
2 Somes 5 0 0,0% 2 40,0% 3 60,0% 0 0,0% 0 0,0% 4 80,0% 1 20,0%
3 Total 7 0 0,0% 4 57,1% 3 42,9% 0 0,0% 0 0,0% 6 85,7% 1 14,3%
25
Repartitia corpurilor de apa de suprafata – lacurilor naturale monitorizate, conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2012
Tabel 3
Nr.
crt. B.H.
Nr. corpuri
de apa
monitorizate
Nr. lacuri
naturale
monitorizate
Repartitia lacurilor naturale monitorizate conform evaluarii starii ecologice Repartitia lacurilor naturale
conform evaluarii starii chimice
FOARTE
BUNA BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
1 TISA 1 1 0 0,0% 0 0,0% 1 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 1 100,0% 0 0,0%
2 Some
s 2 2 0 0,0% 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 2 100,0% 0 0,0%
3 Total 3 3 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 0 0,0% 0 0,0% 3 100,0% 0 0,0%
Repartitia corpurilor de apa de suprafata – lacuri de acumulare, conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2012
Tabel 4
Nr.
crt. B.H.
Nr. corpuri
de apa
monitorizate
Nr.
acumulari
monitoriz
ate
Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii potentialului ecologic Repartitia lacurilor naturale
conform evaluarii starii chimice
MAXIM BUN MODERAT SLAB PROST BUNA PROASTA
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpur
i
%
Nr.
total
corpur
i
%
Nr.
total
corpu
ri
%
Nr.
total
corpur
i
%
Nr.
total
corpur
i
%
Nr.
total
corpur
i
%
1 Tisa 1 1 0 0,0
% 0 0,0% 1
100,0
% 0
0,0
% 0
0,0
% 1
100
% 0
0,0
%
2 Som
es 9 9 0
0,0
% 4 44,4% 5 55,6% 0
0,0
% 0
0,0
% 9
100
% 0
0,0
%
3 Total 10 10 0 0,0
% 4 40,0% 6 60,0% 0
0,0
% 0
0,0
% 10
100
% 0
0,0
%
26
Repartitia corpurilor de apa de suprafata artificiale monitorizate, conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2012
Tabel 5
Nr.
crt. B.H.
Nr. de
corpuri
monitorizate
Repartitia corpurilor de apa conform evaluarii potentialului ecologic Repartitia corpurilor de apa
conform evaluarii starii chimice
MAXIM BUN MODERAT SLAB PROST BUNA PROASTA
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
Nr.
total
corpuri
%
1 Tisa 0 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%
2 Somes 0 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%
3 Total 0 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0% 0 0,0%
27
Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evaluarii starii ecologice/potenţialului ecologic si starii chimice din anul 2012
Tabel 6
Nr.
crt. B.H.
Lungimea
totala
(km)
Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice Repartitia lungimilor conform
evaluarii starii chimice
FOARTE
BUNA
MAXIM
BUNA
BUN
MODERATA
MODERAT
SLABA
SLAB
PROASTA
PROST BUNA PROASTA
Km % Km % Km % Km % Km % Km % Km %
1
Tisa 1093
Lungime corpuri
de apa naturale
(km)
989 0 0.0% 897 90.7
% 92 9.3% 0 0.0% 0 0.0% 958 97.4% 26 2.6%
Lungime corpuri
de apa puternic
modificate (km)
104 0 0.0% 104 100.0
% 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0% 104 100.0% 0 0.0%
Total 1093 0 0.0% 1001
91.6
% 92 8.4% 0 0.0% 0 0.0% 1062 97.6% 26 2.4%
2
Some
s 2696
Lungime corpuri
de apa naturale
(km)
2394 0 0.0% 1340 56.0
% 1033
43.1
% 0 0.0% 21 0.9% 2136 89.2% 258 10.8%
Lungime corpuri
de apa puternic
modificate (km)
302 0 0.0% 73 24.2
% 229
75.8
% 0 0.0% 0 0.0% 264 87.4% 38 12.6%
Total 2696 0 0.0% 1413
52.4
% 1262
46.8
% 0 0.0% 21 0.8% 2400 89.0% 296 11.0%
3
TOT
AL 3789
Lungime corpuri
de apa naturale
(km)
3383 0 0.0% 2237 66.1
% 1125
33.3
% 0 0.0% 21 0.6% 3094 91.6% 284 8.4%
Lungime corpuri
de apa puternic
modificate (km)
406 0 0.0% 177 43.6
% 229
56.4
% 0 0.0% 0 0.0% 368 90.6% 38 9.4%
TOTAL 3789 0 0.0% 2414
63.7
% 1354
35.7
% 0 0.0% 21 0.6% 3462 91.5% 322 8.5%
28
Tabel centralizator privind evaluarea calitativa a corpurilor de apă subterană
monitorizate în anul 2012
Tabel 7
Administraţia
Bazinală
de Apă
Număr
total de
corpuri de
apă
subterană
Număr
corpuri
de apă
în stare
bună
Număr
corpuri
de apă
în stare
slabă
Cauzele neatingerii
obiectivului de calitate
(indicatorii la care
s-au înregistrat depăşiri
ale valorilor de prag)
Someş
Tisa 14 14 - -
Centralizatorul forajelor din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor
subteranecu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2012
Tabel 8
Nr.
Crt.
Denumire corp de apă
subterană Denumire foraj
NO3
(> 50 mg/l)
HG 53/2009
1 Someş Mic, lunca si
terasele (ROSO10) Bonţida FN 339.550
2 Fără corpuri Someş-Tisa Bonţida F2 109.000