V I . Sibi iu, Duminecă, 7/19 Iunie 1898 Nr. 2 4

z j

i i \ Z J

P I p i

\ Z J

m

v iii 'y>âi

Preţul abonamentului:Po nn an . . . , 8 fl,. (g coroana).Pe o jumfitate de an . ' , . 1 fl. 60 cr. (8 coro&no).

Pentru RomAnia 15 lei anuaL

Abonanopteleia fac la „Tipografia",soc. p« acţiuni, Biblio.

INHKUATK•e primesc tn b i r o u l a d m l n l s t r a ţ l u n l l (« tn d s

J'oplăcil nr. 16.) — T<îlefon n r . 14.

Un ţir gtrraond prima d â t i 7 cr., a doua u i r l 6 cr. a trei» o ir ă 5 c r .; ţi tlinliru de 30 cr.

Invitare de abonament.Peste trei sfiptt-mâni, adecă cu jo Iunie

v. iSpS încecează abonamentul la „Poala ' Po­

porului". pe jumetatea dintâiu a anului acestuia. Onoraţii, cetitori, cari au plătit abonamentul

numai pe ojumătate de an, sfint rugaţi a 'şi-’l reînol până la jo lume c. v., ca sfi nu fim siliţi a înceta cu trimiterea foii.

«Foaia Poporului va fi şi în viitor, ceea-ce a fost în trecut, luptătoare pentru câştigarea

drepturilor naţionale, apărătoare a drepturilor poporului român şi o povăţuitoare sinceră a ţăranului şi oamenilor dela sate în afaceri -ie politică naţională, economie, literatură etc. -Ea va eşl ca şi până acum; ilustrată şi preţul va fi acelaşi şi adecă: : ' ■ •

Pentru Austro-Ungaria.

Pe un an întreg . 3 fl.' (6 coroane) Pe o jum. de an . I fl. 50 cr. (3 coroane).

. . .. • P en tru R o m ân ia .

Pe un an întreg . . . . 15 IeiPe o jumfitate de an . . 7 lei 50 bani.

1 Pe timp mai scurt nu putem primi abona­mente, nici dela alt termin, decât dela mijlocul anului (1 Iulie) pe o jumfitate de an,’ sau pe un -an. Abonaţilor- de până acum Ie trimitem de­odată cu foaia şi mandate postate (fosta utal- vezny), cu adresa noastră tipărită şi cu nu­mărul sub care primesc foaia, scris gata pe cupon, aşa că trimiţătorul nu are decât să-şi scrie numele seu şi cifrele la locurile cuvenite şi si pună banii, dimpreună cu mandatul la postă.

Abonenţii noi sânt rugaţi a-’şi scrie nu­mele lor şi al comunei foarte curat şi ceteţ, însemnând posta din; urmă.

Deschizând deci nou abonament Ia

„Foaia Poporului" rugăm pe toţi prietenii şl spriginitorii noştri şi ai causei naţionale, sfi -nu ne Iipsească"de preţiosul' lor sprigin şi sfi lăţească foaia în cercul cunoştinţelor lor. Noi

ne vom strădui â le da, ca şi în trecut, o Foaie bună, folositoare şi cu frumoase ilustraţiuni.

' Administraţiunea

„IToii JPopomliii“.

Congresul Ligei.Sânt 7 ani, de când s’a Întemeiat

în România — cu centrul In Bucureşti

— marea însoţire naţională numită Liga

'pentru unitatea culturală a tuturor Româ­

nilor. Scopul ce urmăreşte această mare

însoţire, se vede din numirea ei : a spri-

ginl pretutindenea cultura românească, a

susţină românismul şi prin aceasta uni­

tatea întregului neam românesc. <

Liga are secţii (despărţCminte) în

întreagă România şi în oraşele mai mari

ale Europei, cum e Parisul, Bruxella etc.

Trimişii acestor secţii ţin în fiecare an

câte o mare adunare, numită congres, In

care se; iau hotftrlri pentru înaintarea

Ligei şi pentru ajungerea scopurilor ei.

Acum s’a ţinut congresul anual, care

a fost al 7-lea, în ziua de Itosalii, In sala

Ateneului din Bucureşti, luându-se liotă-

rîri ide mare Însemnătate.

Deschiderea şedinţei.Delegaţii sau trimişii secţiilor Ligei,

s’au Întrunit la Ateneu la 9l/i ore. Ei au fost In numâr de 120 toţi unul ca noul, Ro­mâni verzi, cu minţi luminate şi cu inimi În­

văpăiate pentru dragostea neamului.

. Şedinţa o deschrde lnvfiţatul profesor universitar, M. Vlădescu, prin 0 vorbire mi­nunată, primită cu viforoase ap'ause, tn care între altele arata, că toate manifestările simţu- mântului naţion&l ’şi-au: aflat rfisunet In- şi prin L'gă, făcând din aceasta un focar al culturei naţionale şi expresia puternică a voinţei poporului, român. c :

Ear’ mai departe a zis, că nu ambiţii deşerte, ci scopuri măreţe tşi au Balaşul în Ligă. Nu recriminări şi acusaţiuni cari nu folosesc nimic, au să se rostească la Ligă, ci hotărîrea nestrămutată de a lupta energic şi

fără reservă pentru interesele naţionale.

După dl Vlădescu a ţinut o vorbire dl• Clain, inginer în Bacău, amintind cătn aceeaşi zi când e întrunit congresul Ligei — se întru­neşte la gurile Dunărei Liga pentru înaintarea Dobrogeifiar' la Hîţeg Societatea pentru fond de teatru român, ceea-ce dovedeşte cât de vie şi puternică e4 pretutindenea intre Români

conştienţa naţională. ;

Raportul secretarului.Secretarul comitetului central dl V. M i­

cul eseu ceteşte uri avântat raport despre mersul

şi lucrările Ligei, pe 1897—8.

Raportul aminteşte în prima linie două învingeri ale chestiunei naţionale: lopta dela congresul parlamentar din Brnxella, purtata do tinerii I. Roman, V. Curţius şi G. Mo- roianu, cari au nimicit argumentele ungureşti ale dlor Pdzmdndy şi Asbdth, — şi prigonirea profesorului Dr. Wcigand în Ardeal, din partea Ungurilor. După-ce raportul mai arată spri- ginul ce s’a dat chcstiunei naţionale In foile din străinătate — aminteşte, că numSrul mem­brilor Ligei s’a înmulţit îu ţeară prin înte­meierea de secţii noue, unele chiar la sate.

După-ce se înşiră alte întâmplări de peste ar, decorarea lui Jeszenszky, confe- renţe, proteste, sfirbârile dela 3/15 Maiu, vor­birea în delegaţiuni a baronului Vaijilco etc., raportul descrie starea Românilor do sub oblă­

duirea ungurească, cari nu mai silul stăpâni decât doar' pe gândul lor şi cari ci trebue să-şi plătească pe călii. îp fine se .apelează

la membrii congresului ca so epriginenscă foile româno de peste munţi şi Liga, ca so fio tot­deauna scutul puternic, la adăpostul căruia să

se păstreze marea unitate culturală a tuturor Românilor.

Raportul secretarului se in la cunoştinţă şi comitetului so exprimă mulţumită şi so fac unelo propuneri, întro cari uni. pentru lăţirea idealului L‘gei In toate păturile societăţei. In şftrşit sfi ascultă şi se ia la cunoştinţă raportul despre caeeă, d'n cure recse, că anul acesta Liga a cheltuit spre scopuri naţionale peste40.000 do lei.

Şedinţa II;Şedinţa II. s’a ţinut în aceeaşi zi

după ameazi. Intre cele puse la cale mai

însemnate sânt: alegerea comitetului şi

hotăVlrile luate pentru sSrbarea întru po­

menirea lui Miliaiu-Viteazul şi Întemeierea

unui fond de uri milion.

Noul comitet.Delegaţii şi peste tot membri Ligei

având deplină încredere în foştii membrii ai comitetului, sa aleg cu puţină Bchimbare aceiaşi, şi anume d-nii:

Mihail Vlădescu, prof. ;■ B. St. Dela- vrancea; A. D. Flore seu; 1. C. Grădişteanu; Dr. G. Istrati; Al. Lupascu; Barbu Păltirteanu;S. Perieţeanu-BuzUa \ Demelrescu-Brăila, ca

representant al studenţimei universitare. Cen- sori: Rădulescu-Motru, Anton Vanicu şi D.

Nenifescu.

în amintirea Ini Miliaiu-Viteazul.Dl Tache Policrat, delegat al L;gei din

Craiova, rostejta o lungă şi însufleţită vorbire, în cara arată. însemnătatea marelui Domn Mi­haiu Viteazul şi propune, ca L;ga — parla­mentul neamului românesc —: sfi iee măsuri, ca în 1901 să se sărbeze tri-centcnarul (de trei

.BUte. de ani) morţei eroului, _ ridicându-i-se acestuia un măreţ monument la mănăstirea Dealului (in Bucureşti), unde '1-se află depus capul, pe care ’i-a găsit şi ’l-a dus acolo Vodă-Bibescu.

Totodată să se facă o procesiune la acea mănăstire, dacă nu putem face o procesiune la.!. Turda, locul motţei etoului...

Vorbirea e primită cu aplanBe cari par a nu mai sfîrşl. Dl Vlădescu declară Intre aclamaţii însufleţite, că comitetul central ia asupră-'şi propunerea şi o va studia.

Milionul Ligei.Una dintre cele mai Înţelepte şi mai

ealutare măsuri ce s’an luat cândva în sinul congreselor Ligei o fân» îndoiala: punerea petrei fundamentale la milionul Ligei, care

so facă un fond inalienabil, foloeindu-se In acopurilo Ligei nnmai dobânzile Iui.

Minunata ideo a dat-o cu vorba şi cu fapta d! xo -iif Oroveanu. D-sa a propus ca comi­tetul central se facă un apel cătră întreg po­porul român, pentru a so aduna suma do un milion. în acost a:op, dl Oroveanu a decla­

rat că dă 1000 lei.

Pag. 278

Tunete de splaose şi o însufleţire de nedescris au provocat cuvintele dlui Oroveanu.

Dl Vlădescu declară, că propunerea o ia în studiu comitetul central.

Sflntem informaţi, că în curând mulţi

alţi membri fii L'gei se vor înscrie şi ei cu câte 1000 lei pentru milionul Ligei, ear’ alţii cu mai mult sau mai puţin — precum Ie

dă mâna. . . . . . . . . .

Alte hotărîri şi încheiere.Congresul L:gei a hotărît mai departe

se trimită adrese de felicitare baronului Va-

silco, pentru apSrarea causei naţionale în dele-,

gaţiuni şi presidentului partidului naţional, Dr. Raţiu. Adunarea a exprimat mulţumită foilor române, pentru serviciile, ce le aduce causei naţionale, apoi, la propunerea domnului Brănzeiu s’a hotărît si se publice in mai multe

limbi un energic protest împotriva oprirei adu-

oarei dela B’aj. S’au ales de membri de onoare mai mulţi Francezi/prieteni ai causei noastre naţionale, îotre cari Jules prun, Na-

leche, directorul ziarului Journal des DJbats

etc. Congresul a fost închis prin o frumoasă

vorbire a dlui Vlădescu.* , .

. Astfel a decurs, însufleţit şi totodată

serios şi impunător al Vll-lea congres

al celui mai naţional aşezăment. Buna

înţelegere, însufleţirea şi seriositatea dele­

gaţilor, precum şi înţeleptele hotărîri luate

de ei, ne îndreptăţesc a nădăjdui, că Liga

tot mai mult bine va revărsa peste întreg

neamul românesc de pretutindenea.

M uscanii f i M agh iarii. Cetim într’o

foaie din la ţi:„D in Cllişinen (Basarabia) se

scrie, că în urma unui ucaz imperial,

censura din O de sa a flUtoriSilt in tro­

ducerea de cărţi didactice române.

în urma acestei ştiri, mai multe

comande de cărţi de şcoală s au făcut

la librăriile din Iaşia.Ştirea e importantă, pentru-că se ştie

rnm censura ungurească opreşte ori-ce cărţi

didactice din România, în şcoalele noaBtre.Şi totuşi Maghiarii se zic „liberali".

Muscanii însă trebue se rîdă do această inso­

lentă grandomanie.

In memoria metropolitului Şaguna. | ^Săptămâna viitoare se împlinesc 25

de ani dela moartea marelui archiereu român Andreiu Şaguna. Biserica română gr.-orientală, şi cu ea toţi Românii, vor face din acest prilej serbări bisericeşti frumoase întru memoria lui Şaguna. In

întreaga metropolie, până şi în cel din urmă sat, se vor ţină parastase şi predici

potrivite.în Sibiiu şi R&şinari, unde se află

momentul lui Şaguna, sărbările vor ţină

S zile, dela 26— 28 Iunie n. ~

Anume :• Duminecă, în 26 Iunie, se va sluji parastas în biserica metropolitană din Sibiiu; seara va fi şedinţă.festivă în

seminar, aranjată, de societatea „Andreiu Şagunau a teologilor şi pedagogilor.

Luni, 27 Iunie, va fi o şedinţă în „Casa socială•* unde va vorbi despre în­semnătatea lui Şiguna prof. Dr. D. P. Barcianu şi va concerta corul „Reuniunei

române dă. musicătt;'

Marţi, 28 Iunie, va fi pelegrinaj la mormântul lui Şaguna în Răşinari, ’ unde va ţină o cuvântare dl asesor consistorial

Zaharia Boiu: ■ 7

îa afară de ârchidiecesă, în diecese asemenea se fac prăgătiri pentru' sărbări.

Astfel P. S, Archierei, al Aradului şi al Caransebeşului, au şi dat circulare cătră c l e r , arătând cum' au să sărbeze ani­

versarea morţei marelui Metropolit al bi­

sericei ortodoxe. • • >

în înţelesul acestor circulare, Dumi­necă în 19 Iunie n., adecă o săptămână înaintea sărbărei, toţi preoţii au să publice credincioşilor, că Dumineca următoare se va ţină aniversarea morţei marelui Ar­chiereu, punându-se totodată la inima credincioşilor, a veni cu toţii la sărbă­

toarea aceasta. Duminecă, în 26 Iunie v., după s-ta Iiturgie să Be celebreze para­stas pentru odichna sufletului răposatului.La parastas fiecare preot s l ţină o cu­vântare acomodată, arătând poporului, cine a fost Archiepiscopul şi Metropolitul

Şaguna.La acest parastas, afară de popor,

au să iee parte toţi copiii de şcoală sub conducerea învăţătorilor.

F O A I A P O P O R U L U I Nr. 24

1 8 4 8 .-2*-

—-— ----T'axg’T

— Cronica anului,• w

- Cluj, 10 Iunie.

La dieta din 10- Iunie s'a şters urbariul si zecimile corporaţiunilor. S’a adus lege

despre greutăţile comune, lege de tipar, ega­

litate între confesiunile religioase. Din 6—10

continuu s’a vorbit şi despre comitetul naţio­

nal românesc, şi despre cele-ce fac Românii

dela Sibiiu. (Gaz. de Trans.)

i _ I , a dieta din 10 Iunie a vorbit în con­

t r a Românilor deputatul' Secuilor BerzenczeL

A fost vorbă şi despre causa Mihălţenilor şi guvernorul a declarat, că pentru a încuira în

causă a trimis la Mihalţ un comisar. ■ '

■'■Azi Sa'edat d doua ordinaţiune pentru

desfiinţarea comitetului naţional românesc.

Pentru sibiieni este oprită ori-ce adunare.: y i i (Erd. Hir.)

Sas Sebeş. 10 Iunie.

- Deputaţii, săteni, 15 Români şi 5 Saşi,

au fost chemaţi la adunare de scaun fără a-’i înştiinţa mai de aproape despre materialul des-

baterei. S’au propus pentru desbatere: I.

Rechemarea deputaţilor dela dietă, pentru-că

au prim it uniunea. 2. Răscumpărarea cu ban

a zecimelor 3. Să se , declare că vreau a ră­

mâne şi mai departe cu municipalitatea so­s e a s c ă . ' Deputaţii români au cerut timp de

cugetare pentru a se pută sfătui cu comuni­

tăţile lor. - (Gaz. de Trans.)

Cluj, 10 Iunie.

Ellenâr scrie, că preotul român din Vel-

cheriu a fost prins şi adus Ia Cluj băgen- du-’i-se vina, că a aţîţat pe Români în con­

tra Maghiarilor.

' 5 Bistra, 10 Iunie.

Românii de-alungul Arieşului sânt rls-

culaţi. La Bistra 500 Români înarmaţi au împedecat pe solgăbirău de a se înfăţişa îna­

intea comisiunei dela Abrud. Conducătorul

bistrenilor este Avram lancu. (Org. Nat.)

Alba-Iulia, 10 Iunie.

Cetatea e pusă în stare de răsboiu. Toţi

locuitorii au să-’şi câştige nutremânt pentru

15 zile. (Org. Naţ)

f o i ţ a .Soarele grădinar.

Poveste în versuri, de Vasile E . Moldovan.

I.

De demult de mult prea tare A trăit un rege, care Avea multă bogăţie Avea mare ’mperăţie,Şi palaturi strălucite Şi armate mari vestite,Mai avea el trei ficiori Frumuşei, ca trei bujori,Tare ’nalţi şi sprintenei Şi voinici, ca nişte smei.

Şi &Tea o mândră fată Cum n’a fost în lumea toată,Nici prea mare, nici prea midi, Nici de tot prea subţirică,Nici de tot doară prea groasă Fără cum e mai frumoasă,

S’o tot ai, să n’o mai dai SS ’ţi-o ceară şepte crai,Şi se n’o mai laşi din ochi Şi s’o tot temi de deochi.

Ca şi spuma-’i era faţa, Zimbetul ca dimineaţa,O hii negri ca şi mura,Ca şi trandafirul gura, pgr de aur mândru lung Ce câlcâiele-'i ajung,Oamenii de pe pământ O credeau că-’i ânger sfânt,

Ea era a lui avere Şi-alui dragă mângâiere,

O iubia el peste fire Şi în marea lai iubireO temea atât de tare De o păzea cu ne ’ncetare într’un turn făcut anume Fără sgomot, fără lume,Ca s8 n'o vădi de loc Prinţi vicleni cu ochi de foc. ’Şi-o temea poate de ei,

O temea poate de smei,Căci doar’ ea, de când născuse

Pe-altul nime nu văzuse,Fără pe bătrânu-’i tată Şi pe fraţii ei odată,Şi la ziuă mai aleasă Pe bătrâna ’mpărăteasă.Ziua vedea soarele,Noaptea vrăjitoarele,

Ziua rândunelele,E ură noaptea Btelele.

Vrăj'toarele-’i dau carte,

Păsările luau parte La singurătatea ei Şi-’i spuneau povesti cu smei,

Stelele nenumărate îi zimbiau cu bunătate,Ear’ ea Ie privia zimbindCând sburdalnice fugindSa ’ntreceau în ceruri sus Dela răsărit la-apus.Ea în zori de dimineaţă De-’şi spăla frumoasa faţă,

Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 279

Tarda, 10 Iunie.

Românii adunaţi ari din tot jurul pen­tru a-’şi cumpăra câte ceva Ia tîrg au fost batjocoriţi de ostaşii săcui. Două fete de român au fost ciungărite, mai mulţi bărbaţi, între cari şi un preot român au fost bătuţi.

Apoi sudălmi ungureşti!!... (Org. Naţ.)

Poiana-Arioşului, 11 Iunie.

La hora ficiorilor români au venit şi nişte soldaţi săcui, păzitori dela apa sărată,

şi au început a-'i batjocori pe Români în tot chipul, Ia ce îndată s’au încăierat şi resultatul a fost că mulţi atât dintre Români, dar’ mai

vîrtos dintre Unguri au trebuit sfi se ducă acasă bătuţi, cu capetele sparte.

■ ' (Ori;. Naţ).

Turda, 11 Iunie.

Azi a fost âdus adus ari un ţăran legat în lanţuri. Vina ’i-a foşti — beat fiind a vrut să se urce în căruţa medicului Posony. Se zice că vor face judecată asupra lui după drep­

tul statar. ; 1 ' (Org. Naţ.)

Carloviţ, 12 Iunie.

Ari din nou s’a întfimplat o.bătaie sân­geroasă. Dintre sGrbo-croaţî au remas pe câm-, pul luptei vre-o 600; dintre soldaţi vre-o 50. Maghiarii şi Nemţii din părţile aceste fug,

care unde pot. . (Gaz. de Trans.) :

Agârbloi, 13 Iunie:

Românii reîntorşi dela tîrgul din Budiu. au fost atacaţi de Unguri. Românii de spaimă’ au fugit în codri, lăsând jaf liber Ungurilor.

. . .. (Org. Naţ.)

. Sibiiu, 13 Iunie.

Azi a sosit aici o comisiune cercetătoare

în persoană lui Bethlen şi Kemăny.

’Se vorbeşte despre ceva risbuttare, >mă- carcă Românii încă n’au vărsat sânge ca Sârbii, Croaţii şi Maghiarii în Ungaria», zice •Gazeta de Transilvania». '

Sibiiu, 14 Iunie. -

Comunitatea încă în zilele trecute 'şi-a

rechemat deputaţii dela dietă numindu-’i tră­dători, fiindcă au conces să se facă uniunea. . Deputaţii sosesc în 11 1. c., şt în şedinţa din 13 1. c. între lăcrămi îşi dau seamă despre cele-ce au făcut; »publicul să înduplecă şi-’i

Se uita dela fereastrăSpre acea câmpie vastă ■Unde Hori luceau in ronă Aşteptând o ziuă nonă,Ori cpro mândrul rfiflărit Unde mândru-’ntraurit Sfântul soare resăria —Şi gândia, se ifisgândia, ..Pentru-ce de-o vreme oare De cum ese mândrul soare ;Şi până-ce asfinţeşte Tot la ea, la ea priveşte.Vine 'u ceruri pe grăbite,Ear’ când e la asfinţite Zăbăvind el stă pe loc Şi-o priveşte mai cu foc? !

Deci a spus la vrăjitoare i. ; •' Tot ce faco mfindrul soare, •; >■ ■Ear’ aceasta-’i dase sfatul Când venl-va îrapfiratul, .1

S5 ii spună şi Iui toatfl i - Şi sfi-’l roago, de se poate,

. Sfi o mute ’n :casa unde ;; ; , '

retrimite». Prin jur circulează liste cu scop de a le umplea cu cel puţin 30 mii subscrieri în contra uniunei.

în cetatea Sibiiu şi Făgăraş, Românii au început a se înarma, şi încep a se avă In bine cu Saşii.

Grăniţerii regimentului I. au cerut dela generalul comandant satisfacţie pentru cele

întâmplate la Mihalţ. (Gaz. de Trans.)

Pe «ta, 15 Iunie.

Hrabovszky în raportul seu cătră mi­nister între altele zice: »Nu numai graniţa mi­litară ci întreg poporul dela Srem e răsculat. Ura acestora în contra Maghiarilor creşte pe zi ce merge; despre ministerul maghiar şi de­spre legile maghiare nu voesc se audă«. Două proclamaţiuni ale Iui Ilrabovszky au fost căl­cate în picioare. Vre-o 16—17 mii soldaţi croato-sărbi se apropie cătră Carloviţ unde-'i mai aşteaptă 5000 ostaşi cu 8 tunuri, cu cari împreună vor lupta in contra a tot ce e ma­ghiar ţi pentru Împfrâtul.

(Gaz. de Trans.)

' Buoureştl, 15 Iunie.

Mişcarea revoluţionară ia întinderi tot mai mari. Comitetul . revoluţionar, compus din Const. Iiosetti, Ioan Ghica, fraţii Golescu şi majorul Voinescu, propuse Domnului de a se pune în fruntea mişcărei. ,Bibescu însă le răspunde, că încă n’ar fi sosit timpul şi vă- zănd că adunările din casa lui Rosetti tot urT mau înainte, ordonă încetarea lor.

' !•• • (Xcnopol).

Serbarea naţionala de 3/15 Maiu.în ţeara libertilţei.

In T loeştl.

în Ploeşti, ca to toate celelalte oraşe din ţeară, s’a sfirbat, cu mare pompă, iubileui de 50 de ani dela marea adunare a celor40.000 de Români de pe „Câmpul libertăţei®

dela B'aj. . , :

Membtii Ligei şi elevii liceului au mers, tn frunte cu drapelele lor, la biserica Sf. Ioan, unde s’a slujit un parastas. Biserica era ticsită de pnblic. După parastas s’au ţinut două vorbiri, una de dl I .I . Romanescu despre suferinţele din trecut ale Românilor subjugaţi, alta de Sfinţia Sa părintele M. Parvulescu, despre suferinţele bisericei remâne de peste

Sfântul soare nu pătrunde,Unde na poate s’o vază

i Nici sfi-’şi furişeze-o rază. ,

, Cum a zis, se şi făcuse,O loâ craiul ’şi-o dose,Intr’o casă ’ntunecată

. Ce din fer era virsată, ,Unde-’n lipsă de fereastră Lumina o lampă-albastră.

însfi rfia eşiră toate Căci cum nimeni nn socoate,O cuprinse-un dor po fată

■ De câmpia minunată,

Şi de turn, de rândnnele Şi de mândrul; cer cu stele

: Şi de ce mai credoţi oare?Veţi gâcl — de mândrul soare.

, îi trecii dorul de stele,; De câmţfl, do rândunclp,

! . îoefi nu putu se uite.Soarele cu raze multe,

Carpaţi. Ear* dl Z. Antintscv a cetit o poesie proprie. Iolrfg oraşul era splendid împodobit cu drapele tricolore. Io vîrfal atatoei liber- tuţei ţi a monumentului vânătorilor f&Hiia câte un lainic steag tricolor cu inscripţii patriotice.

Ca toită ploaia, ee neîncetat curgea. U ciaBorile donfi p. m. se adunase, în piaţa Unirei un public de mai multe mii. De aici pleacă cortejul In proceeiune pe oliţele de frunte în ilndul următor: musica In frunte cântând ,Deşteaptă-te Ron.âne1', după ea pur­tătorii celor 3 tablouri comemorative: Omorul lui Mihaiu Viteazul, portretul lui A. I»ncu şi dărtmarea caselor dlui Dr. I. Rsţiu.

Apoi urmau mai multo bandiere cu di­

ferite inscripţii şi numfiroasele eocietăţi cu steagurile lor. La urmă venia un public tn

numfir uriaş.

Astfel au sosit la liceu! vechiu, unde se

ţine adunarea.

Aici cel dintâiu vorbitor este profesorul T. Raica, care faco istoricul revoluţiei dela

1848 şi arată bravura Românilor; vorbeşte despre luptele Românilor, despreBărnuţiu.Iincu etc. şi eflrşeşte Intre aplause rgomotoase. Mai vorbesc foarte frumos: deputatul Teodorini, G. C. Dobrescu, Liveseanu şi Chirifescu,ţyo- ştejind purtarea Ungurilor faţă de noi.

După adunare se face o procGBiune (pre­umblare) po uliţele oraşului, frumos Împodo­bite. Numfirul celor-ce au luat parte era peste 5000 Musica cânta „Deşte»ptă-fo Ro­mâne* şi Însufleţirea era mare. Mulţimea s’a oprit la statua libertăţei şi Ia monumentul vânătorilor, căzuţi la luarea Griviţei; tn am3n- doufi locurile s’au ţinut vorbiri înflăcărate. Miile de cetâţeni adunaţi trimit telegrame de.

felicitare dlor Rafiu şi Axcnte Sever şi pri­mesc o reBoluţie, tn care protestează energic împotriva politicei de asuprire a Maghiarilor.

în Craiova.

Aniversarea acestei zile de pe Ia 1884 încoace se sfirbeaza in Craiova tn flecare an; însfi nici-odată nu s’a terbat cu atâta însufle­ţire ca în anul acesta.

- După slujirea parastasului în bisericaS. Măria, corul bisericei a cântat mai ântâia imnul naţional Deţteaptă-te Române. Apoi dl deputat M. C. Ciocazanu, organisatorul sfir- bărei, începând prin a observa, cum însuşi Dumnezeu a voit, ca cel mai frumos cântec românesc se se ţină în biserică, ţitu, conform

C&ri în zori de dimineaţă Sărutau drăguţa-’i feţă,Şi-a ei frunte şi-a ei gură înfocat şi cu căldură.Cât e sfânta zi de mare Pace nu-’şi afla, nici stere,Ci plângea, ofta într’una, împfiratu ’ntfiiu cu bunaO ’ntrebâ, că ce bai are Ce durere, ce mustrare?Dar’ vfizOnd că dtnsa tace Neştiind ce are-a face, îi fă (i grădină mare Pentru loc de preumblare.Eiră ea afirma na fată Cât e ziulica toată

ţ Rătficia privind la soare Cu privirea arzfitoare,Şi el eară înfocatO privia neîncetat,O privia şi-o desmierda Şi în razo o scălda. ,,

(V* urma).

programei, entusiastul seu discurs despre în­

semnătatea şi motivul se rbăr e i . i . ;

' Vorbi ap ai un student din • Bucureşti;

se mai cântară imnul regal şi alte cântece

naţionale de cătră corul elevilor gimnasiulni

real, îmbrăcaţi în costume naţionale, sub con­

ducerea : tineîului lor măiestru : de musică.

Cemiţeanu.. , •- ' -. • -:

După aceasta lumea plecă, la grădina

Bibescu, unde se ţinu adunarea. Se intonară1

mai multe cântece naţionale, vorbiră mai mu-ţi,'

între cari d-nii Iulian Nestor, generalul An-’ g8lesca, Dr.- Atanasescu ş. s. producând mare

însufleţire în public. Din gradină se fătii de rou o procesie la biserică,, cu care apoi se

sflrşl frumoasa manifestaţie, j. î ■

în Turnu-Severin. , ;

îa Turnu-Severin asemenea a fost fru­

moasa sârbarea zilei. Tot oraşul a foBt. deco­

lat cu mândrul noBtru tricolor. Parastasul

B’a sinjit la biserica Grecescu. ' Biserica a fost

plină. îatr’o tăcere mormântală, toată lumea îngenunciie, când vocea s o n o r ă a protopopului

Golici începe s5 rostească rugăciunea, cea

arzătoare, a părintelui Lucaciu. Toată lumea,

fără excepţie, isbucneştti în plâns în timpul

cetirei mişcătoarei rugăciuni.. E atâta căldură

în acea rugăciune, încât1 la sfîrşitul ei un

oftat lung ss aude eşind din piepturile' mul-

ţhnei, pe când musică (fanfara) liceului Traian, ;

compusă din elevi, Intonează de afară într un

mod admirabil: xDeşteaptă-ie Române11.

După prânz la 2 ore, peste !4000 de

oameni s’au adunat In grădina publică. în

mijlocul unei însufleţiri uriaşe ’şi-a ţinut vor­

birea c Artnaţu, profesor şi membru âl Ligei, făcând istoricul luptei naţionale dela 1848.

După aceea ă mai vorbit foarte frumos stu­

dentul Toma Dragu, care între altele făcii

următoarea frumoasă asemănare:

„In Ardeal — zise el — ticălosul de

svieu stă In luptă la cuţite cu Fet-Frumos; şi

fiindcă îmi vgd! în minte acest baam, îmi daţi

voo să-'l istorisesc: La un pod sa,întâlneşte .

Fet-Frumos cu smeul, şi nici una, nici alta,

smeul răcni: în săbii s5 ne tăiem, ori In luptă sfi ne luptăm? — în luptă că e mai dreaptă,

răspunde Făt-Frumos! Vedeţi, Românului tot* •

deauna îi place lupta dreap tă şi cinstită!..; Se

luară la luptă; şi luptâudu-Be şi unul şi altul

Intrară In pământ până în piept. Două vieţi

erau In primejdie, cei doi luptători osteniseră

tare,, când un corb se ivi îa aer. _ ; ,

Amândoi cerură ajutor şi îl minară Ia

isvoare dulci, ca sS iee o picătură de apă şi

se BtropeaBcă fruntea: sau a smeului, sau a

lui Făt-Framos. Corbul stropi însă fruntea

lui Fet-Frcmos, neluând în seamă făgăduie­

lile, căci făgăduise multe smeul, fiarei! ....

Făt-FrumoB prinse putere şi virî pe smeu

până în gât în pământ, tăindu-’i capul. Lupta

dreaptă e răsplătită până şi în basme!....

Dacă trecem din lumea basmelor în lu­

mea noastră, vedem că smeul astăzi n’are de

unde cere ajutor, de aceea caută prin vicle­

şug, prin luptă nedreaptă să învingă pe Fet-

Frumos. Făt-Frumos are însfi un '»corb* dela

care cere ajutor, nu ca se taie capul smeului

hidos, ci numai ca sS poată duce o luptă

dreaptă contra fiarei, lăsând ca viitorul, cu

nesigure pagini, se decidă ce va voi!... Fit-

Frutnos e poporul român din Ardeal şi Binat,

Corbul Bfinteţi d-voastră! Ce ajutor veţi da

Ins6 fraţilor noBtri de peste Carpaţi? Apă?

O! apă au destulă! Eu zic să le daţi: o pică­

tură dt argint şi o vorbă bună. Asta cer e i!

Cu acestea le sdnteţi datori!

Da, ei cer şi 0 vorbă bună. O! şi nu

ve puteţi închipui ce putere are o vorbă bună în momente de grea cumpenă,!... ; Ce credeţi-

oare, că astăzi când, fraţii noştri,nu pot se se

înţrunească. ia. Blaj, au în inimă numai amar?.

Credeţi oare că nu aa în inimă şi puţină bucurie? O, da, au, căci ştiu, că astăzi

întreagă Ţeara-Românească este îa sărbătoare.

Şi e mare lucrul acesta!..v., j

' E î t ă ce"etfateţi d a t o r i cătră fraţii noştri,

nu numai în zile de sărbătoare, ci întotdeauna >

şi de nu veţi plăti aceste datorii, umbrele

lui Horia, Coşea şi Crişan, umbra, lui Avram

Iancu, vor reiărl dia morminte, şi când vor.

zarl statua lui Ârpad ridicată pe mormintele -

lor, şi câsd nu vor mai auzi o vorbă româ-

; nească sunând în jQrul Ior, vă vor blăstăma,

i praful şi pulberea se vor alege de^mormin-.

; tele voastre!*..... , ...... v •

; ; Publicul a fşcuţ mări ovaţii vorbitorului,,

1 apoi a mai vorbit frumos studentul; Părăianu.,

în urmă s’a primit o moţiune în csare îşi arată

F O A I A P O P O R U L U I

e adeveratj fiindcă ea ca atare ce nu numai

că-’mi plac cântările, dar’ le şi cunosc, le-am

stat încă în" ajutor când* am avut vreme, ca

numai şi sumai se se poată executa , cântul

dar’ lucrul merge foarte cu greu, poate cu

iarna viitoare se se poată ajucge 1® un re-

: suîtat mai îmbucurător ca .cest. din iaraa

! această ce a trecut, ămi speranţă în viitor : mai bun. Astfel stă lucrul la noi î.u Vorumloc.

• ! • EH a T erch ilă , paroch gr-or.

Nr. 24

: legătura de frăţietate şi de. ajutor .îa lupta,

i noastră.; '

Reetifieare.n y ' Vorumloc, 28 Maiu c: J

' Onorate Dle Redactor )

în nrul 20 al Foii Poporului din 10/22

Maiu a. c. fiind subscrisul atacat cu nişte

neadevăruri din partea unor bărbaţi din Vo­

rumloc, prin aceasta viu a ve ruga on. d!e

Redactor, ca să binevoiţi a da loc următoarei

mele rectificări,* şi anume: ■■■.;•: • ^

' ' " I. ‘ Că biserica gr.-or. din Vorumloc,

unde subscrisul funcţionez ca‘preot In al 20-lea

an, dispune astăzi de un fond de 600 fl. este

adevărat, şi că începutul înfiinţărei acelui fond

s’a făcut la anul 1877 prin contribuiri bene­

vole dela creştinii gr.-or.' din’ loc, ear’ la anal 1879 venind subscrisul ca paroch, am contri­

buit nu numai cu sfatul, dar1 şi în faptă cu denarul meu ca prect, bucurându-mă de o

intreprindere aşa frumoasa, deşi micuţa la

sumă, ear’ apoi treptat şi în conţelegere cu

comitetul paroehial, conştiu de chemarea sa,

la finea fiecărui an am raportat sinodului pa­

roehial despre sporul ce s’a făcut, tncât cre­

dincioşii văzând înaintarea Iui, au început unul

dintr’altul a ajutora fondul cu câte 1 fl.,

mai târzior cu câte 2 fl. şi în urmă văzând ■

comitetul paroehial că acuma sdat capi de

familie şi dinfii fundatorilor, au decis In şe­

dinţa din 25 Ianuarie a. c. ca şi aceştia se

ajute cu o coroană deodată pentru totdeauna

în menţionatul fond, fiindcă se recer mai multe

reparaţii cu biserica, şcoala, casa parochială

care silit a tuturora, şi astfel In numita zi

propunerea comitet, bis. - a foat de cătra si­

nodul paroehial primită ou o majoritate de

voturi, afară din vre-o 3—4 voturi cari au

fost contra numai din re atate, nedreptate

nu se face cu nime, fiindcă e de bună voe.IL Că aş fi primit dela o femeie săracă

servitoare în România 2 fl., este adevărat,

pentru care s’a şi cumpărat predicele Dumine­

cilor şi a sirbătorilor de ţeste an cu litere latine şi foarte potrivite cu starea de astăzi,

de Dr. E^efterescu, se află în biserică şi se şi ceteşte din ea aproape în toate-1 Duminecile şi

sărbătorile. / ’ ' * 'III. îa fine că aş fi trimis crâsnicul bis.

de a dat jos dela locul din biserică menit

pentru chor, pe învăţător şi- bărbaţi- tineri,

juni şi june ce s'au fost deprins încâtva în

cântările liturghice cântate în două voci, nu

:o; Serisoare deschisă.Cătră toţi fraţii mei Români, cari aparţin; familiei Boca,

ce este descendentă din colonia Boca, adusă de

1 mp Eratiil Traian ‘ din italia la coloriisarea Daciei! I

Fraţi şi surori din patru unghiuri l

Subsemnatul aparţinător familiei Boca,

între miile de dorinţe ce am avut şi am, ca

toţi muritorii,,, din lume, la a căror realisare

deplină, nimenea nu a ajuns, de unde e con-

: statat); căci nici eu nu ,voia sjtmge, am avut

! şi mărea dorinţă, de a face o dare da seamă

comprobătoare, despre aceea că: Familia Boca,

e descendentă din colonia Boc?a, adusă din

• ItaUa de divul Traianj'.şi aceasta am vrut a

: o face cu privire Ia familia Boca, numai din

tradiţ'.unea şi dovezile, din comuna mea natală,

Velcherinl dia câmpia Transilvaniei. În3e

: cetind nu arare-ori, şi văzând că familia Boca

e răspândită în Austro-Ungaria, ţările din jur.

şi în depărtări mai mari, cura Be spune din

poveşti, peste* ţări şi peste mări, — ’mi-a

venit dorul de a cunoaşte încât va fi posibil,

pa cât teriţor sfint răspândiţi fraţii mei şi

surorile din familia Baca? Şi după aceea

să-’mi fac numita dare de seama comprobă­

toare publică, ca se rămână pentru postentate.

— Aceasta doresc a o face tn interesul ro­

mânismului' şi a vechitatei familiei noastre

Boca. — .Deci din inimă, cu‘ dor românesc şi

familiar, vă:rog, bunii mei fraţi şi surori, a

nu-’mi denega împlinirea marer mele dorinţe,

ca să merg din lume devastat de marele dor

pentru voi, că nu am putut şti, pe unde şi până în ce depărtări vă aflaţi astăzi locuind^

când eu am etatea de 60 ani, prin urmare

lângă gura pământului, de a mă înghiţi pentru

eternitate cu privire Ia lumea pământeană.

Şi ’mi-aş ţină de un păiat strigător Ia cer, pentru românism şi vechitatea familiei noastre

Boca neputând satisface la această mare do­

rinţă a m e a . M a i încolo doresc a o face aceasta şi din , punct de vedere naţional, spre a convinge-pe-marii - antagonişti ai româuisj* "

mului, că rădăcinile viţei de românism, să­

dite din Italia prin Dacia, încă şi astăzi mai

perenează, prin urmare au destinul deîa pro

vedinţă, a perena alăturea în tovărăşie cu globul pământului, peste toţi secoiii lumei

pământeşti.

Dorul meu mai este încă - şi acela, ca

toţi fraţii mei români, ca deosebire de familie*

se întreprindă din toate ţinuturile posibil fii® *

scrutarea de vechitate şi descenderea familii or lor din coloniile romane, ca sase documsnteze

sus şi tare, câ viţa întinsă din Italia îa Daaa» mai perenează şi azi, prin urmare va psrena neîntrerupt. — Toţi onoraţii membri,, aparţi­nători familiei Boca, de pe pământul colonisat de marele străbun Traian, c a r i nuvor prege

a-'şi face datorinţa faţă de românism şi v®.c tatea famiUei lor, stlnt rugaţi cu toată stim

şi dorul meu familiar, a-'mi răspunde prin eP

stolă la următoarele întrebări : *L N u m e l e c o m u n e i ? — Comitatul

judeţul? — Ţeara? — Posta ultimă? — familii sdot Boca? — Câţi membni tm liari stlnt Boca de toţi în acea comuna

Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pa*. 281

— Ce spâne tradiţiunea (povestea) deepre famiiia Boca? — Ce dovezi sflnt despre fa­milia Boca?— A fopt stabilită din vechime în co­mună V — Ori a descălecat din alte ţinuturi?— Şi anamit de unde? Când? — Şi cum? — Şi pentru-ce? — Câţi oameni au ştiut carte din familia Boca In acea comună?— Ce oficii au purtat cei din trecut şi numele lor? — Şi ce oficii poartă cei din preBent şi numele lor?,— Mai Încolo,,rog pe fraţii mei

Români cari Be află prin buna şi doritoare» noastră mamă Borna, sau prin Italia scumpul leagăn al românismului, sâ nu pregete a-’şi lua oste­neala şi a cerceta daca so mai. bilă străbuna noastră familie Boca şi astăzi.In Borna sau Italia, şi a-’mi scrie unde? In ce ţinuturi ? şi cam în ce mărime?

Pentru caro serviciu şi osteneală, ca

privire la familia Boca, mulţumesc tuturor Înainte. t,

Velcheriu , a doua zi de Rosalii 1898.

■ L 'Aron Jtoca Velchereanul,proprietar. ,

Adresa este: Velcheriul-de-cămpie, Mezâ- Velkir, u. p. Mcso-Mt'/ies. (Transilvania).

Preotul — înainte! ■- Circşa, în 7 Iunie 1898. '

Onorabilă Redacţiune! ■ ,

Din toate părţile so aduc în '„Foaia Poporului* .ştiri, când bune, •când mai rele, aducendu-se laudă celor-ce pro- ;

pagă binele .şi îndrumând; la; îndreptare ; pe toţi, cari slabi de inger , fiind, fie în chestii naţionale, bisericeşti ori şco­lare, înadins ori lăsându-se conduşi de alţii, merg pe căi nedrepte. ; . '/

Numai din ,Valea-Bistrei nu prea cetim nimic în preţuita noastră foaier . . deşi pe acolo încă sânt multe lucruri vrednice . de lăudat; dar! sflnt apoi şi atari indivizi, cari fie din interese ma­teriale, fie din slăbiciune, mină apa pe moara duşmanilor noştri, făcendu-le bu­curie.

Aşa cred, on. Redacţiune, că mai

ales în vremile aceste de grea încercare, îndeosebi , preoţimea esto chemata a veghia ziua şi noaptea pentru-ca po- porul nostru se nu fie, batjocorit de străini şi se nu cadă în mrejele, ace- ; Btora. Voiu 'descrie, deşi — în speranţa . îndreptărei — numai în'trăsuri generale, cum preotul douor comune din yalea-Bistrei, uitând poate care îi este datorinţa în timpul de faţa, nu se interesează de loc de ceea-ce altcum este dator se se intereseze; ce priveşte apoi simţul naţional, — aşa se vede, că în vinele acestui preot nu bai curge sânge românesc.

în săptămâna treeuţa având o. călătorie am trecut prin comuna ’ curat românească Voislova, la care aparţine şi Valea-niare, for­mând, • după-cum ’mi-s’a spuso parochie.1

AmCndouă comunele sflnt aşezate la Ioc bun şi precum arată pământul plin de moşii,

locuitorii nu prea stau rău, mai aids Voislova are o înfăţişare foarte frumoasă. E cunoscut că întrând într’o comună românească, ca Român mai fintâiu îţi îndrepţi privirea asupra bi- eericei şi şcoalei ca unicele mai rămase noufi Românilor. — VăzGnd şcoala din Voislova m’am bucurat, pentru-că deşi sub un acopc- remGnt cu casa comunală, ea esto corăspun- zetoare, ajungând înso la biserică, nu voiam să cred ochilor şi fură voe am lăcrămat vă­zând starea deplorabilă în care se află acel

sfânt lăcaş. Te doare inima văzând Bfânta

biserică aşezată la Ioc destul de frumos, dar’

fără ocol, cu o Împrejurime plină de necură­ţenie, zidul tot dărlmat, acoperişul peste tot spart, prin care de bună-mma plouă ca afară, dau înfăţişarea unui loc părăsit.

întrebând pe unul din locuitori despre causa acestei stări, ’mi-a răspuns că nu poartă nime grijo de biserică, că preotul abia caută de ale sale şi că «numai de când am ales purtători de socoţi po domnii învăţători, ştim că biserica aro venituri". Voind a mă con­vinge şi despre simţul naţional al acelui preot, ’mi-s’a spus foarte mult*, — amintesc Insă numai una, ca cetitorii tă-‘şi poată faeo oare­care ideo, anume: In primăvara anului trecut a primit şi d-lui din „Arginţii lui luda* descrişi Intr’un număr al Foii Poporului, bani, din cari până azi părintescul nostru guvern numai preoţilor distinşi' prin sentimentele lor patriotico a avut bunăvoinţa a Ie împărţi, — cu cari însă mai »IeB astăzi so tinde Ia ră­pirea libertăţeî şi la dejosirea preoţimei noa­stre. Sau că dl preot din Voislova pune, in­teresul material mai presus do libertatea 6turei sale do preot?

încheiu de astă-dată ţn speranţa că scriind aceste, ca unele din cele mai secundare, vor veni la cunoştinţa dlui. preot din Voislova şi deşteptându se cel puţin acum la bătrâneţe va nisul într’acolo, ca ceea-ce n’a făcut In decurs de 30 de ani de când este aci, te facă cel puţin acuma,’ pentru-că cea dintâiu dato­rinţă de a griji ca biserica eă fio în rînduială bună, eBte a preotului, tot a lui esto şi grija, ca averea bisericei să se chivernisească aşa cum trebuo şi nu precum a făcut dumnealui lăsând totul baltă, cât credincioşii nici nu ştiu că biserica lor poate avă şi venite ori nu. Mai lase d-lui din patriotism şi pună mai mult pond pe chemarea . Ba, nu aştepte ca alţii so înceapă, pentru-că păstotul este dator sl por­nească turtrta, sâ meargă înaintea ti cu cu- vent fi Japtă, şi pentru-că numai făcând aşa va delătura relele cari sânt azi acolo şi cari d-sale i numai cinste nu-’i fac. La lucru

deci, părinte, ca în scurt timp să putem BCrie numai bino şi din Valea-Bistrei.

•: ii i ■ Citleloritl.

W i l l i a m E . G la d s t o i ie ,— Vezi ilustrapu. —

Numfcrul de azi al ţo ii Ioporttlui

îl dăm împodobit cu portretul marelui

bărbat de stat al Angliei, William K.

Gladstone, reposat acum de curfind.

Am arctat in un alt numer, cum

acest mare bărbat a fost stăpânit toată

vieaţa sa de sentimente adevărat libe­

rale şi cum a luat partea popoarelor

apksate şi prigonite, ridicându-’şi vocea

contra apăsătorilor, pe cari ’i-a osândit

fără cruţare.

România liberă a aflat în el întot­

deauna un spriginitor, din care causă el

a şi fost ales de cetăţean de onoare al

Bucureştilor.

Afară de aceea el s’a interesat şi

de soartea noastră, a Românilor dc

sub oblăduirea ungurească şi a înfierat

politica pecătoasă a guvernelor maghiare.

Aceasta a eşit la iveală cu deo­

sebire în toamna anului 1896, când

un politician maghiar a avut o con-

, vorbire cu el. Gladstonc’şi-a spus

pe faţă părerile sale privitoare Ja

,, Maghiari, aretând, cîl cunoaşte plân­

gerile noastre şi nedreptâţinle ce. le

suferim. .. ,

Convorbirea aceasta a fost pu-

. ,, blicată în foaia ungurească Alkot-

mâny din acel an (nr. dela 11 Oct.) şi

a fost reprodusă şi în Iribuna. Glad-

: stone între altele a aretat că politica

Maghiarilor e greşită şi a înşirat gra-

, vaminde Românilor întocmai aşa,cum

se pot ceti în Joile române. Vorbind

apoi despre legile bisericeşti, intro­

duse cu de-a sîla de cătră Maghiari

a zis:

»Nu era nici o lipsă, ca prin

introducerea căsătoriei civile obligă-

toare • s6 se' facă şi mai nesuferită

apăsarea naţionalităţilor confiscând

guvernul prin nouele legi bisericeşti

libertatea conştienţei. .

-»Cum aud guvernul maghiar a făcut

aceasta în interesul ideei de stat ma­

ghiar. E greşită această purcedere.

»Ideea de stat maghiar mise poate

face cu de-a sîla, dar’ nici. prin legi de

acelea, cari sftni contrare obiceiurilor,

tradiţiunilor şi sentimentelor religioase

ale popondui.

■ »Legile bisericeşti au făcut numai

mai urgisită înaintea naţionalităţilor

ideea dc stat maghiar». >"

Eată astfel de cuvinte grele, dar’

adevărate le spunea asupritorilor marele

bărbat Gladstone. Dc aceea el n’a fost

iubit dc cătră Unguri. Adevfirul însS

nu sc poate ascunde şi de- sigur stă­

pânirile maghiare bine ar facc, dacă

ascultare ar da sfaturilor marelui Glad­

stonc, căci altcum ele mînă causa un­

gurească spre prăpastie.

Pag. 282 $?G A IA P O P,.0 R U'L' U I Nr. 24

PARTEA ECONOMICĂ: IMaşina de cusut.

Maşina de cas ut, ceasta* scală' prea

folositoare, a pătruns şi pătrunde din zi îa zi iot mâi mult' şi în ‘ casele , româ­neşti. Na va fi deci de prisos a spune cum e de a se' ţinS mulţime de ani în bună stare. Spre’ ace stsfîrşit ea trebue curăţită şi unsă cel puţin odaia în fiecare lună. Ca şfe putem face acest lucru, se ridică partea de metal ă maşînei şi ’i-se iau curelele. Acum din un vas mic anume sfi picură petroleu (gaz) curat, de cel mai bun, în toate găurile menite pentru uns şi lâ toate părţile ce sunt supuse frecărei, atât deasupra cât şi dedesupt, apoi ma­şină se porneşte pe un moment, gri jind sfi se mişte atât înainte cât şi îndfirfit. Dar’ numai petroleul' âevea bun şi cţirat are însuşirea de ă muia şi curăţl uleiil cel vechiu, gros şi rfişinos:" După-ce am făcut aceasta, sef freâcă bine; cii o treanţă ' toate părţ le,- până-ce :s’au curăţit şi sbicit -de tot. Actnn aceste se ung din nou, însfi nil cu petroleu,: cum adesea mulţi lac, spre Btricarea maşinei, ci cu aşa nu­mitul uleu de maşină, care conţine gră­sime destulă şi e liber de pulvere şi alte materii stricăcioase. Acum se mai cu- răţesc curelele, frecându-se smoala, ce s’a pus pe ele, apoi se freacă bine cu pe­troleu, punându-se earăşi la maşină; de- asemenea se aşează toate la loc. Cu o maşină astfel îngrijită se poate lucra uşor, iute, fără pedeci şi întreruperi neplăcute şi păgubitoare mulţi ani de-arîndul, căci părţile maşiriei, cari sânt supuse frecărei

nn se tocesc.

Iunie..-.. Poveţe economice.

Coseşte trifoiul pentrufân şi coseşte iarba, când e mai în floare. Sapă viiă a doua-oară, dar’ înainte de ce începe a înflori. Rfitează pomii cei. pitici şi tunde

gardul cel viu. Sădeşte ridichi de toamnă. Udă straturile de legumi,. răreştele şi pune pâri la fasole, mazăre şi linte. Stîrpeşte insectele de pe legumi, asemenea gândacii de pe arbori. Rfişina de brad acum se poate aduna mai cu succes. Acum e lumea stupilor. Vinul începe sfi fearbă a doua- oară; grijeşte sfi nu fie vasele astupate prea tare., începem secerişul celor tom­natice. De umblă furnicile la coşniţe, în- chide-le calea, ungând cu petroleu scân­dura, pe unde se urcă. Uscă cireşe, vişini şi strugurei pentru iarnă. Seamănă

rapiţa.

Lucrările de grădină în Iunie,

în grădina de pomi trebue sfi ne Îngrijim, ca ei sfi aibă umezeala de lipsă, şi mai cu seamă cei încărcaţi de poame. Udarea sfi se facă nu mai mult de odată la sfiptfimână, dar’ apoi sfi fie cum se

cade, apa se ajungă la rădăcini. Dân- duli-se şi zamă de" gunoiu, aceasta va âvfc urmări foarte bune pentrii desvoltarea

(cr^ştereâyV p^^or.' .

secetos, zima de g u n o i a face .bune ser­

vicii, numai pe urma ei! sfi se: iide, cât mai, bine ;pământul din jurul pomilor. Rfitezatul surcfeilor - crescuţi1 în: acest an

se face în: acestT timp.; La viie şi persed toţi sur&eii crescuţi prea deşi Se irnj». Locurile \uhde au prins bureţi şi âşţfel sânt bolnave, se ung, cum am. arfiţat, în un numfir mai dinainte al foii noastre.

în grădina de legume, lucrul de că­petenie este săpatul, nu numai pentru â stîrpl buruienile, ci şi pentru a ţinfi pă­mântiii neîncetat deschis. ■ Urmează udatul. De regulă nu se- udă îndestul; prin aceasta pătura deasupra a pământului se prea întăreşte şi rădăcinile, cum şi în­treagă' planta, sufer de secetă.' A uda bine odată pe sfiptfimână face mai mult decât a stropi numai pe deasupra în fie­care zi. Pe lângă 'udat “ajută mult şi

. gunoirea, mai cu seamă soiurilor de cu­rechiu şi ţelerului. Cel-ce poate uda în-

i destul, gunoiască, fără nici o teamă, şi pe timp secetos. în această lună se sea­mfină : ridichi de iarnă şi de lună, salată,

mazăre, fasole ş. a.

De-ale vremei.

Iunie mai uscat decât umed, umple buţile cu vin bun. Oamenii şi vântul de Iunie curând se schimbă. Iunie umed şi rece, strică întreg anul. Călfitoria furni­cilor vesteşte timp bun. O fidele multe ştiut semn de vin şi grâu mult. Săritul peştilor vesteşte furtună. De sânt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are sfi fie uşoară, la din contră grea. Bureţii porceşti ne spun capfitul, eeialalţi începutul iernei viitoare cum are Bfi fie.

AlcoMul şi mijloacele împotriva lui—Cuvent ţinut la adunarea întrunire! învăţătorilor districtului Sncevei (Bucovina), la 4 Maiu 1898, de

A. Ţurcan, înv. sup. în Costâna.

(Urmare şi fine)/

Rachiul, aceBt duşm an netndurat, a cu

tropit ţeara cu totul. ;

Pentru. rachiu se pîătia dare la împă­răţie, dară nime nu-’l ţinea de aceea, de ce trebue Ee*’l ţie medicul, adecă de venin.

Nu este alcoholul ca şi morfiul venin?

Da, el e venin şi produce în om una din

boalele cele nm grele, adecă alcoholismul

chronic. ;

L î stîrpitul acestei boale blăstămate se

cere o procedură ca şi Ia celelalte boale. O

lege în contra boalelor împlutoare, zice .toată

lumea, că trebue numai decât. Tot aşa trebue

să capete şi măsurile; în ■. contra alcoholului

putere de lege. ;

Pericolul colapsului, adecă a căderei

totale a paterilor şi a paralisei inimei este iminent, şi trebue să-’l avem înaintea ochilor

totdeauna, ca s8 nu ne cuprindă moartea nea­şteptată. Da mplt e cunoscut, că prin alcohol se nasc o mulţime 4e 4>oale, că nici un mem­bru al trupului nu rfimâue cruţat de atacul

Iuii destrugător. Medicii englezi afirmă chiar-

că jumătate din îmbolnăvirile, ce ss întâmplă*

sânt urmările'alfcoholului. ; Este-îndeosebi bă­

tător la ochi, mulţimea felurilor de boâle da nervi, dela tremor âlcoholicus, până la nebu­neală evidentă..1 : ; — v ÎI;;

Chestia alcoholismului are şi mare im:

pbrtanţăhigîenică;i; E i face o parte însemnată

a chestiei sociale; De eV ar trebui se le pese nu numai medici’or; ci şi oamenilo.r ce se ocupă

ca “ politica'şi cu ^ociaîismui, judecătorii şi

legislatorii. " îni Euglitera au ajuns1 din fami­

liile sărăcite în urmă beţiei capului familiei 75°/o la această miserie. ; " -

‘ Şi armele în contra acestui duşman? Noi

ştim două: cumpătul şi reţinerea totală (ab­

stinenţa); cumpătul e înse o pavăză de lemn, care sefsfarmă curând. Toţi beţivii au înce-

put cu cumpâtulj : adecă ă gusta câte puţin,

dar’ din rar se face uşor des, din cumpăt necumpfit şi - îngâmfarea, fudulia îl preface

peom în om- beţiv pe neaimţite. Biietanul

voeşte se aducă lâ beut ca Mrbatul şi lauda c e a proastă ese- şi din gura lui, că poata

purta mult:1 Unii voese cu beţia să-’şi aline

BupSrarea, alţii sS-'şi mărească bucuria. Ra­

chiul însă ca şi toţi fraţii lui, adecă rumul,

e mincinos mare. ; ..— c- 1

t De ’irar fi rachiul, meseriaşului beutură

de neapărată trebuinţă, apoi şi pălmaşului şi

ţăranului la lucru! lui cel greu, apoi aş tăcea.■ Stricăciunile.'consumului prea mare da

alcohol se află în toate statele civilisate.

Deci o datorinţă însemnată o higieniei est®,

a! lua parte la combaterea acestui rău, care

distruge vieaţa trupească, intelectuală şi morală;

periclitează binele familiei şi icel comun.

Acţiunea privată poate spori întreprinderi

în contra beţiei, prin povfiţuiri şi desluşirea

stricăciunilor alcoholului, prin procurarea mi­

jloacelor ieftine şi binefăcătoare, cari să sub- stitue beuturile spirituoare, (localuri unde se

se vândă vin de poame, inast etc.), prin favo-

risarea tuturor instituţiunilor • pentru amelio­

rarea stărei păturei poporaţiunei sărmane

casse de păstrare).

Statul poate contribui: prin suirea pre­

ţului rachiului destinat pentru consum (impo-

site mari) şi prin imposite moierate pe bău­

turi ce conţin mai puţin alcohol, prin redu­

cerea localurilor pentru vânzarea rachiului,

-fixarea timpului până când să fie iertat a

ţină localul desch’s (iarna la 8, vara la 9 ore), prin privegherea exactă a cârcxmelor ca

se se închidă la timpul fişat, prin alegerea

de primari ăi comunelor, cari nu protejaaza

ca cei mai mulţi beţia, prin pedepsirea aspra

a cârtîmarilor, cari protejează beţia.

. înfiinţarea de societăţi relativ la stîr‘

pirea beţiei este foarte folositoare.

La 21 Septemvrie 1887 a înfiinţat pa-

rochul Rohat tn Geneva o societate de cum­

pătare elveţiană pe basa reţinerei totale ®

beuturile spirituoase, care a căpătat mai târzii numele «Societatea elveţiană a c r u c e i albastre .

Cu timpul s’a întins societatea aceasta, şi P^®

hotarele Elveţiei, de aceea are ea acum» numele , Societatea de cumpătare a cruc

albastre" şi se împarte în mai multe ramuri-

Lv 29 Martie 1883 s'a înfiiaţat în oraşo

Bremen ty societate germană pentru com terea abusului beuturilor spirituoasa, care

peste: 10.000 de membri. "r'm

în Svedia şi Norvegia activitatea socia-

ţaţei • a avut succesul următor. ÎQ Sv0consuma. înainte de 50 de ani fiecare °ap

poporaţiei cu femei şi: oopîi 54 de llt^a n an> rachiu, acuma însă consumă numai litruri pe

Nr. 24F O A I A P O P O R U L U I Pag. 283

In Norvegia pica luauto do 50 do ani pe fiecare cap IC litrări "de raclfu consumat;

cantitatea ascăzut astăzi ia 3.5 litruri. Dintre toate ţările din Europa şi afară do Europa

sta In privinţa ăteasta mai 'sus Norvegia. Aceasta este cea mai bună dovadă, că o climă rece nordică du condiţionează' o Bnmă mai mare de beutari alcoholice.

Şi ce poate face şcoala In privinţa aceasta? Ş .osia, 'sub care înţeleg eu învă­ţătorul, s’ar pără, că nu poate fice mai ni- mică; însă nu e aşa! Şcoala poate foarte mult face! Ea îmi permit a zice, că poporul mii

că n’are In ziua de ar>tăzi «mic mai bun, ca învăţătorul poporal. Sflnt mulţi oameni inte­resaţi, că poporal chiar b5 nu lasa beutura rachiului, că fiind poporal treaz, nu-’I poate

întrebuinţa la toate şi nu pot uşor întinde reţeîele asupra Iui. Şi ca b5 fim cil dedă- vlrşiro noi dascălii păstori buni, şi urmaşi

vrednici ai Mântuitorului, trebue să ferim poporul cel tinăr, copfi’, de beuturile cele Btricăcioase. Eu zic poporul tiriăr, pentru-că pe cel vtrstnic; cu greu I! putem feil. Ear’ ferindu-’I pe c6l tinăr şi crescSndu-'l treaz, atunci şi poporul vlrstnic va fi'tresz. L i aceasta p5 ne fie de pildă profetul Evreilor Moise, care ă voit să rătăcească ta pustie timp de 40 de ani cu scopul, ca creascăo generaţie nouă, mai bună.’ Şi urmaşal acestui profet tot de o naţie cu ej, marele învăţător Isus ChriEtoB a cunoscut, că ca po­porul vlrstnic na poţi făvtrşl uşor o treabă bană şi a strigat: „Lăsaţi copfii să vină la mine, că a lor este împărăţia cerniui!* Noi învăţătorii poporului tinăr, efintem datori a lacra din răsputeri, ca şcolarii noştri fiind odată oameni, să se ferească ca total de beuturi alcoholice. SS Ie arelăm adese-ori şi mai ales la prilejuri, răul ce-’l fac beuturile. Că sămânţa noastră, ce-o semănăm, nu pică toată Intre spini, sS fie înăbuşită, ci multă şi pe pământ roditor, sânt încredinţat. Cres­când noi învăţătorii Insă o generaţie treiază, atonei facem mare lucru. Foporuloi nostrd numai trezirea Ii lipseşte Ia fericire. Eir’ noi atunci ne întrebuinţăm, bine talantul primit dela Stăp&nul nostru şi ne facem. vrednici da cuvintele Lui cele măreţe: ,Serv bun şi cre­dincios, peste puţine te-am pus, peste multe te voia pune! Intră tn împărăţia mea!"

Ca să ajangemi Insă aceasta, trebue să fim oglinda lamei şi sarea pământului, cuge­tând pururea Ia cuvintele: ,Ceî-ce voeşte să îndrepte lumea, să se îndrepte mai ântâiu el!8

D in „ 'Deşteptarea

Sfaturi economice.îngrăşare rentabilă (bană) a

porcilor.

Un econom a reuşit să îngraşe bine

porcii în modul următor : ' în luna cea

dintâiu s’a dat zi de zi fiecărui porc

S/A chilogr. urluială , de orz, lapte şi 1 %

chilograme cartofi; In luna a doua câte

1 chlgr. urluială de orz, lapte şi 1 ’/s— 2 chlgr. cartofi; îu a treia lună l 1/* chlgr.

urluială şi lapte, cartofi însă nu; tn a

patra lună 2 chlgr. urluială. de orz şi

lapte, dar’ urluială nu; in luna a cincia

3 chlgr. urluială de orz şi lapte, cartofi

nu. Porcii cari la începutul îng’răşărei

cumpăniau cam 50, chlgr., . la o virată de

cel mult 10 luni, ari cumpănit unul cu

-altul cam 163 chlgr. ‘ ;

: Pătlăgelele ro.şii.

în unele locuri ee numesc: patma-

gele, în alte locuri porodici şi esr’ în

altele paradaisuri, fireşte tot atâtea numiri

greşite,, , .Folosul lor este inare în econo­

mia casei. Din ele se găteşte cea mai

gustuoasă zamă acrişoara de carne, - în­

deosebi de galiţe; fasolea verde, înăcrită

cu pătlăgele şi aşa numitele sosuri de

pătlăgele ar trebui st* nu lipsească de pe

masa săracului ca şi de pe a bogatului.

Dar durere! Cea mai mare parte a eco­

noamelor noastre nu le ştiu cultiva şi nici în­

trebuinţa; cu toate-că nu e lucru mare nici

una nici alta. Fiind tare gingaşe de frig,

Be seamănă primăvara ta straturi calde.

Cine n’a făcut aceasta, poate cumpâra

de 3—4 cruceri răs&d, pentru a cărui

punere tocmai acum pe la mijlocul lui

Iunie e timpul cel mai potrivit. Pământul

sâ fie bun şi la început să se ude mai

adese-ori, dimineaţa şi' seara. Mai târzia

se feapă şi li se pune câte un par, de care

se leagă. întocmai ca şi la viţa de viie,

subsuorile se rup, fiindcă altfel tufa e

prea deasă şi nu produce destul de bine.

Când s’au copt, se întrebuinţează îndată

la gătirea bucatelor sau se ferb ori se

uscă pentru iarnă. Unele econoame har­

nice câştigă bani frumoşi (lin cultivarea lor.

Gătirea fenului brunet.Fânul aşa numit brunet se găteşte

mai cu seamă în timp ploios. El are

coloare brunetă şi gust acriu; e hrănitor şi

vitele îl mâncă cu plăcere.

Facerea fânului brunet se întâmplă

în modul următor: iarba se uscă in brezde,

dar’ nu deplin, cf numai pe jumătate, ca

adecă sâ devină veştedă biue, apă însă să

nu conţină.

Iarba astfel de jumătate uscată se

adună iu căpiţe mari, cari se calcă, băr-

băteşte pas de pas din partea mai multor

oameni. în căpiţele aceste iarba are Be

rămână până-când se înferbântă şi. cotoa­

rele au devenit brunete.

Acum e timpul să Be împrăştie că­

piţele într’o zi frumoasă, uscându-se fânul

bine; după care se adună şi se duce

acasă, aşezându-se întocmai ca şi alt fân.

1 Fiind economii adesea siliţi se gă­

tească şi astfel de fân, ei ar trebui se

cerce să se deprindă cu facerea lui. Greu­

tate se. tntimpină numai la uscarea în

brezde, şi aceasta numai încât nu e chiar

uşor a nimeri gradul cel mai potrivit de

uscare pe jumătate.

Nutreţul verde sărat.

Acest soiu de nutreţ sa găteşte înspre

toamnă, Băpându-se mai ântâiu o groapă

tn pământ, în care se adună tot felul de

plante s. p. iarbă, măzăriche, trifoiu, lu-

ţernă, frunze de napi, cucuruz verde ş. a.

Aşezarea se face în chipul următor:

se pune mai ântâiu o pătură din plantele

numite, care se îndeasă bărbăteşte cu

picioarele şt se presâreazi cu sare. Acum

se pune o altă pituri de plante, care

deasemenea se calci cu putere din parte*

mai multor oameni, presarându-se earăşi

cu sare şi tot aţa se! urmează piuă s’a

umplut groapa! lu urmă se pan scânduri

şi petri peste ele, ca prin aceste sâ se

îndese şi mai bine. Acest nutreţ să aşează

după câtva timp, Încât se mai pot adauge

câteva pături de verdeţuri, cari se trac­

tează tot în modul aretat, adecă înde?

sându-se bine şi puuându-se deasupra

scândurile şi petrile, ear’ la urmă mai

turnâudu-se şi apă, ca cu atât sâ Be pă­

streze mai bine. Recomandăm şi facerea

acestui soiu de nutreţ, fireşte, ântâiu în

măsură mai mică şi numai după aceea

lu mare.

*Trebue lăsaţi; viţeii se,sugă sau «ft

li-se dee de beut laptele iuuls?

Această întrebare s’a discutat adese*

ori, fără a se ajuuge Ia o Înţelegere de­

plină- asupra ‘ei, pentru-că ■ dovezi

temeinice, cari vorbesc pentru a li-se da

viţeilor laptele muls şi altele cari vorbesc

in contră Cu privire la sănătate suptului

este de a ’i-se da ântâietate, pentru-că

cu chipul acesta viţelul ajange de-apu-

rurea la lapte de o temperatură (căldură)

asemenea şi de însuşire neschimbată. Din

punct de vedere economic însă este de

a ’i-se da ântâietate — cum ’i-amzice—-

adăpatului cu lapte, pentru-că este un

mod mai regulat de nutrire şi de înţăr­

care mai lesnicioasă. La o vacă buni

de lapte viţelul n’are trebuinţă de tot

laptele; o rămăşiţă de lapte tn uger face

de vaca împuţinează mai târziu laptele.

Mulgându-se Înainte de sugere una sau

două ţîţe, precum mai adesea se întâmplă,

laptele ce-’i rămâne viţelului nu se poate

calcula cu şiguritate; mulgându-se însă

după sugere, cele mai multe vaci reţin

laptele. De aici urmează, că numai la

vacile, ce dau lapte puţin, poate fi vorba

ca să lăsăm viţeii se sugă.

Dela „Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiului1*.

Pentru lucrătorii de câmp şi de vii.Potrivit tndrum&rei (naltului minister r.

u. de agricultură dto 25 Maiu a. c. nr. 6309, vestim celor po cari ti priveşte, ci amă- eurat dispunerei Înaltului minister de comercin dto 17 Maia a. c. nr. 31.666, hotărîrea pri­vitoare Ia favorul ce ’l-au avui lucrătorii da câmp ţi de vii de a Călători, pa lângă artla- rta atestatului oficiului comunal po toate li­niile căilor ferate de atat, cum şi pe toate li­niile căilor ferate dia patrie cu preţul de ;u- mttate, so schimbă Intr’acolo, că lucrătorii de

câmp şi do vii pe viitor numai atunci se pot folosi do favorul de a p'ătl pentra călătoria pe claaa a IU-a preţul de jumătate, daoă vor căUtorl cel mai puţin 10 împreună, respectiva dacă se eolveşte preţul rodua cel puţin pântrn 10 lucrători, şi dacă vor dOTcdl prin „certifi­catul de lucrător• (munkiiugazolvâny). preicrii

de articolul de lege II. din 1898, că sfint In

faptă lucrători de câmp şi de vii. r f

' Conform îndrumărilor date, direcţiunile

căilor ferate se vor ~ţinâ de această hotărîrfi

cu începere din 15 Iunie c. n. . ; ;

: Totodată direcţiunile cailor ferate de stat

şi a celorlalte căi ferate din patrie au, fost

îndrumate a aduce această ; schimbare la cu­

noştinţa “tuturor prin afişarea la loc potrivit a

acestei d isposiţiuui şi au primit şi te deosebi

îndrumarea se-’i facă pe lucrători băgători de

seamă, că fără de ^certificatul de- lucrător nu

se pot folosi de favor nici în caşul, când.s'ar

presenta (înştiinţa) spre călătorie deodată 30

sau mai mulţi lucrători de câmp şi de vii.

Prin .certificatul de lucrător8, lucrători­

lor de câmp li-s’a făcut uşurinţă, încât sfint

mântuiţi de cheltuelile şi de osteneala ce o

aveau cu câştigarea atestatului comunal.

S ib iiu , 8 Iunie n. 1898.

Comitetul central al „Reuniunei române

de agriculturăr din' comitatul Sibiiu". -

D." Coinşâ, Victor Tordăşianu,preş. ... , . secretar. •

Stropitoare p e n t r u ,„Peronospora

. : ■ V'ltiC0la“. ,•■'

— înonnoştilnţare. —

: ; SubscriBDl comitet esste In plăcuta posi-

ţiime de a pune Ia disposiţiunea membrilor

„Reuniunei române de agricultură din comita­

tul, S\biiului“ în, mod gratuit stropitoarea (tu­

lumba, proaşca) de peronospora, dăruită nouă

de onorabila comisiune economică a comitatu-

lui Sibiiu. .

Doritorii se-’şi înainteze subscrisului co­

mitet cererile în scris, cu care ocasiune săBe

arete si timpul cât doresc a se folosi de Stro­

pitoare. : ;

' ■ S p r e orientare însemnăm şî 'aci, că stro­

pirea dintâiu a viţei se face In Maiu a 2-a In

Iunie, a 3-a In Auguit şi a 4 a în Septemvrie.

Sibiiu, 7 Iunie n. 1898. * ' -

Comitetul central a l: „Reuniunei românede agricultură'din comitatul Sibiiului*. -;

Deni Comşa, Victor Tordăşianu,■ president- secretar;.;

Pag . 2 8 4

Din traista eu poveţele.— Răspunsuri. —

Abonentului I. f/tifa in L , Pentru stîr­

pirea furnicilor' se recomandă’ următoarele: se

caută furnicarii, scormonindu{se şi vărsându-se

peste ei zamă de tabac sau de pelin,, leşie

tare In stare ferbinte, petroleu sau apă săpu­

nită. Bun este şi varuî nestins, peste care

se stropeşte apă; acesta înferbântându-se,

parte nimiceşte’furnicile cu ouă cu tot, parte

le alungă. Se mai stropesc cu apă ferbinte,

în care ie "topeşte multă soda, cum şi prin

nn amestec de potase şi zăhar pisat. Se re­

comandă şi aluatul acru sau drojdiile ameste­

cate cu zâhar topit sau sirup, cari, dâudu-se

în vase, nimicesc furnicile în scurt timp. Fo­

loseşte şi stropirea cu benzină Bau presărarea

eu naftalin, amestecate cu prav de insecte.

Furnicile de pădure, aduse şi slobozite între cele de grădină, le sfîrtică pe aceste şi în

grabă se fac şi ele nevăzute. Mai este şi un

fel de; cleiu de furnici^ cu care se - unge de jur împrejur partea din jos a pomilor; acest

deiu prinde furnicile, nelăsându-le a se sul

pe pomi. : • - : '•

Pentru stîrpirea păduchilor de frunze şi

a altor insecte şi yermi se recomandă extractul

de leşie de tăbac (tutun), numit *Ţhanaton<,

care se capătă Ia „Msgyai dohâoy kereske-

delmi reszvdr-y târsa£âg“ în Budapesta V. (Nagy korona-uteza, 16 sz.)1 Extractul acesta

se subţiază cu apă, la 1 chgr. 50 litre, în care

se amestecă bine • pentru-ca să se topească.

Stropirea se poate face cu proaşca pentru

stropirea viţei de viie atacată de peronospora

sau cu o cană de. udat, sau şi numai muind

crenguţele în materia din vorbă; dar’ totdeauna

pe timp secetos. Extractul trebue ţinut într’un

loc răcoros; altcum să strică împreună cu vasul

de bleh,în care să vinde. Materia aceasta,

fiind veninoasă!. trebue să grijim .ca să nu ne

primejduim, sănătatea. , j ;

: Mijloc mai simplu este a lua şi într’o

mână şi în ceealaltă câte o perie aspră, apu­

când între ele frunzele cu păduchi ale pomi-

şorilor; în chipul acesta se nimicesc îngrabă

şi fără multe cheîtueli aceste insecte stri-

căcioase.; ; :

T-: T. în Pintic. 1. Cafeaua „Kath-

reiner“: se îflă în toate prăvăliile din oraşe.

2. Pentru asigurări de tot soiul adresează-te

la agentura băncei de asigurare Transilvania

în Cluj şi cere prospecte. Acolo vei afla ce doreşti., 2. Oglinda nu ştim să se mai poată

renol. 4. Epistole neplâtitei nu primim.

Ştiri eeonomiee.Starea sem ănătu rilo r: Foile din

România scriu următoarele: Starea semănătu-

rilor în-întreagă ţeara -e.;bună.; , (jrâul este

reuşit cam rar în cele mai multe judeţe din

Muntenia, probabil din causa lipsei de ploaie

la epocă îrfrăţitulni; în nnele judeţe , din

Moldova înEă este bine înfrăţit,, şi peste tot

este viguros ca vegetaţie. Semănăturile de

primăvară sftut excelente. ; ■ ’

Cucuruzul, deşi cam înapoiat puţin în

vegetaţie, este cu toate , acestea destul de vi­

guros: prima sapă se dă deja. ;

Viile sfint frumoase, ele promit, pe cât

se poate şti până acuma, o : recoltă mijlocie.

■< Păşunile şi livezile sânt foarte bune/-:

' 1 T îrg de ' sept& m ână. Ministrul â

dat concesiune, ca se se ţină tîrg de săptă­

mână în Avrig (comit/ Sibiiului), în'fiecare

Sâmbătă.

F ag u ri de venă u t. Din ’ Zam (co­

mitatul Hunedoarei) ni- se scrie, că acolo, la

loanichie Berar, june, se află. de v8ndut fa­

guri, un fagur cestă 15 cr., dar’ să pregătesc

şi în parte. Fraţii Nicolae şi'Ioanichu Bera?

aflat' stupari harnici şi: de. aceea recomandăm

fagurii pregătiţi de ei cu maşina. y

F O A I A P O P O R U L U 1

Sem ănătu rile în F in tic . . Din Pin-

ticul-săs. (jurul Ţecei), ni-se scrie, că pe acolo

grâul de toamnă este atât de slab, încât unii

oameni t’I-au‘şi păseut cu vitele. Cucuruzul

promito a fi bun, dacă va fi căldură.. OvlstA

asemenea e bun, dar’ îi rod rădăcină vermii.

In multe părţi, grânele sfint năpădite ,de bu-

iaieiu.X , . 8

Ţeafa-Noastrâ.Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Murei. '.r ^ " ;v de . 1

, / Silvestru Moldovan.. . . (Urmare).

Lupşa (cu părţile, ei) _este o comuni

fruntaşe, cu 3948 locuitori Români şi cu tîrguri,

de ţeară vestite. Odinioară sâ afla aici pre­

tură şi scaunul, unui protopopiat român. Ea:

este o comună foarte veche, despre existenta

căreia avem documente istorice. Astfel se.

ştie, că pe la i anul 1325 .se afla aici un cneziat

românesc din cele mai vechi, care la anul

1366 s’a prefăcut în domeniu feudal de cătră

regele Ludovic I. dăruindu-să familiei române;

Cândea (Kendeth), care avusese în stăpânire

cneziatul.*) M a i, târziu, anume la anul 1487

aceste drepturi, ale Lupşenilor au fost cassate.

Din acest timp, am pute zice de . mărire al

Lupşei, există şi azi două monumente, cari

au* fosţ ridicate pe atunci. Este biserica-

gr.-cat. din Lupşa-Mare, zidită din peatră şi

biserica mănăstirei, clădită din lemn. Anuî

zidirei celei dintâiu este'1421, ear’ mănăstirea,,

unde sS aflau odinioară şi călugări, a fost

clădită la 1429.**) Ele sânt unele din cele mai

vechi biserici româneşti din Ardeal,

Regiunea pe la Lupşa e foarte frumoasă,

în . areţul ..Lupşei-Mari/pe partea dreaptă â

Arieşului, ' s ă ' înalţă muntele Măr gaia, cu,,

coama .lungă, care să termină în un uriaş

părete de . stâncă, , împins pe malul . apei..

De pe culmea acestei stânci' pleşuve avem o

privire tfrumoasă asupra ţinutului Lupşei. Pe

rîu în suş .în apropiere,, vedem înălţându-se

muntele Stîrcu şi mai la o parte, Munceluşul,

apoi.de. cealaltă parte pe mal'în jos se ridică,

soaţa Mărgaei, Mărgăiţa. Despre, aceasta,

să află la popor o tradiţie. . Să spune adecă,

că în şînul stâncilor, cari alcătuesc Mărgăiţa,

s’ar afla comori mari şi o . cruce de aur,,

ascunse aici de un craiu în zilele din bătrâni,

pe cari înse nimenea nu le poate scoate, de;

oare-ce sftnt fermecate.,, Pe la poalele Mărgaiei şi Mărgăiţei curge

de . vale Arieşul cu, unde cristaline, ear’ valea

lui dincolo pe malul drept o mărginesc în

şir, munţii Măgurai-Bobre, Măgura-Păraielor,

Dealul-hii-Miham, 'Cerfeje, Runairi, Runcurele,

Pripora şi mâi departe'de rîu Pleşul etc. .

în. dosul acestora vedem. în zarea de-

jpărtărei extinzendu-se coama lungă a Mun-

ţelui-Mare. Munţii amintiţi mai înainte sCtnt

ramuri de ,aîe acesţui, munte, resfirate^ spre

valea Arieşului. .

Muntele-Mare îşi are începutul de la

Bistra şi Lupşa şi să estinde pe la-isvoarele

rîului .lerei,-reşfiirându-’şi şbraţele- pe. valea

Ierei în jos şi spre .Arieş. El este un. pu­

ternic ' c'blok4- de munte,-' idîi coaste a c o p e r i t e

cu codri străvechi şi cu - poieni de păşunaţ.

în . întinderea lui nu găsim locuinţe o m e n e ş t i ,

decât stânele şi .colibele păst.orilor. .Coastele

şi văile lui în sălbătăcia' şi singurătatea lor

sîlnt impunătoare. Piscul cel mâi î n s e m n a t

este Verful-Muntelui, cu ' o ' l n ă l ţ im e d e 1829 m.

Altă înălţime mai însemnată este la Du

spre meazăzi ' dela Vîrful-Muntelui şi la care

mai uşor putem, ajunge dela Lupşa. : "

De pe culmea, acestor, piscuri ayein ®

încântătoare privelişte, până în cele mai. nia

depărtări. ^ Jur împrejur' ni-se înfăţoşează ş-

ruri nesfireite de munţi, ear’ - peste coamelor privirea ne ^străbate-departe - înspre 1111

locul Ardealului,? la; ţeară'. i~ v « -

• ' *)■ Documentul de clonaţiune se află laV ezi Memorialul compus d e com itetu l rep resen tan . a leg . rom. E d iţ ia I I . Sibiiu 1883.. p ag .

**) V e z i : Şematismul clerului a rch ied iece tropolit gr.-cat pe anul -1896 pag.

________________________ Nr. 24

Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 285

Asemenea privelişti largi şi depărtate

avem şi de pe alte înălţimi ale Muntelui-Mare.

Astfel este culmea N(teda% du unde să zăreşte

câmpia Turzii si dincolo de ea munţii hotărnici

perduţi în ceaţa depărtâreL Po Neteda, precum

şi pe alte piscuri şi coaste al Muntelui-Mare

adese-ori şi prin luna Iunie trage cătă o boare

rece, care te taie Ia faţă şi te face să-’ţi

stringi mantaua. Dar' de aceasta să nu ne

mirăm, căci dacă vom cerceta coastele de

munţi, ce sfi extind spre răsărit dela Neteda,

vom da şi pe la mijlocul verei de zăpadă nemeţită,

adunată de vânturile ernei în nepretinoasa cur­

mătură Rîpa N.meţuhti.

De Muntele-Mare este legată amintirea

lui Pintea-viteazul, care a haiducit odinioară

prin aceste părţi. Dela Neteda ceva mai spre

meazănoapte culmea muntelui e împodobită

cu o mare lespede- de peatră, în formă de

patrunghiu. Lespedea e,aşezată pe stllpi de

peatră, ca o masă, ear’ în juru-i sCtnt câţiva

bolovani, cari ţin locul scaunelor., Aceste

petri să numesc Masa lu i Pintea, sau şi numai

Masă. Din betrâni a remas vorba, că masa

aceasta, aşa cum să află azi, a fost aşezată

pe culmea muntelui de 7 voinici de-ai lui

Pintea-viteazul, ca el sfi aibă unde ospăta cu

soţii sei în mijlocul codrilor.

Timpul, când a trăit Pintea-viteazul nu

se ştie, dar’ se spune, că el ’şi-a tras obârşia

din comuna Ocolişul-Mare şi a fost un viteaz

fără păreche pe vremea lui. Glonţul de puşcă

nu-’l prindea, de oare-ce o babă vrăjitoare

care ’i-a fost moaşe, ’l-a fermecat la naştere.

Numai în un singur loc puteai să-’l răneşti şi

acesta era la gât dinainte (mărul lui Adam).

. Când a ajuns Pintea holteiu ’şi-a luat,

calea spre codru, unde s’a însoţit cu . alţi

voinici, cari în curând ,’l-au ales de căpitan,

recunoscGndu-’i vitejia. De aci înainte domnii'

străini, apăsătorii poporului, tremurau şi numai

la auzul numelui lui Pintea. Vestea despre

vitejia lui a ajuns — aşa spun bătrânii —

până la . împăratul, care de câte-ori era strîm-

torat de duşmani, îl chema în ajutor. Dar’

pe cât era el de iubit de popor, între care

împărţia averile domnilor, şi pe cât de mult

era preţuit de cătră împăratul, tot atât, ba mai

mult era urgisit din partea domnilor, cari

căutau fel de fel de prilejuri şi curse spre a-’l

răpune. în sfirşit ’şi-au ajuns scopul prin

mijlocirea unui vânzător.

între voinicii lui Pintea numai unul sin­

gur ştia despre secretul lui Pintea, că unde îl

prinde glonţul. Acest secret îl; aflase vânză­

torul, pe care Pintea îl iubea mult, chiar din

gura căpitanului. EI vfindu taina domnilor

în schimbul făgăduelii, că dacă va împuşca

pe Pintea îl vor înzestra cu câteva sate cu

îobagi, îi vor da bani cu ferdela şi pe cea mai

frumoasă din fiicele lor de nevastă. Şi vânzătorul

’şi-a împlinit făgăduiala, a puşcat pe Pintea,

după-cum spune tiadiţia, în oraş. la Oradea-

Mare. Domnii însă în loc să-’i deie cele fă­

găduite, ’i-au tras un glonţ în cap, ca unui.

vânzător nemernic. . ■

Poporul a deplâns multă vreme moartea

Iui Pintea, ear’ domnii au trebuit să dee des­

păgubire împăratului câteva ferdele de galbini

pentru-că au, stîns vieaţa lui Pintea-viteazul.*)' (Va urma).

*) Din spusele poporului, care locueştc împre­jurul Muntelui-Mare n’am putut afla, că oare Pintea- viteazul, despre cârc este vorba aci, c identic cu Pintca-Viteazul, do naştere. , din (comit.SoInoc-DăMca) sau , a fost un alt voinic, cu acciaşi nume. Poate sS fie aceeaşi persoană, de oarc-ce Pintea dela Mă^oapia a fost cunoicut de popor pină prin mijlocul Ardealului, tn acest cas tradiţia confundă Baia-Mare, cu Oradca-Marc, de oarc-ce Pintea din MăgoRca a fost omorit în luptă la Baia-Mare, la 1703. Tradiţia despre Ţintea din MuntcIc-Mare 'mi-a co­municat-o dl Elisciu Mczei, din Ocolişul-Mare.]

C R O N IC Ă .Anoclaţlunea naţională aradană.

Duminecă s’a ţinut tn Arad adunarea gene­rală a Atomaţiutiti naţionale aradine. Adu-' narea a fost destul de bino cercetată, luând parte şl câţîv* membri din provinţă. Preşe­dintele Asociaţiunel, P. S. Sa d! episcop Me­ţianu, fiind c»m bolnav, adunarea a fost pre- Bidfttâ do dl viceprcBident, protomncelal Ham- *ea. în cavfintul seu du deschidere, presiden- lul arată importanţa societăţilor culturalo şi spune, că ABoiiaţiunea naţională aradană, dopă toate greutăţile co a trebuit efl le îndure, s'a

tntărit şi faco progreso tmbncurătoaro. în ra­portul direcţiunei so conBtată, că peste an a’aa ţinut 7 şedinţe şi b’&u înscris 27 membri noi ; biblioteca B’a mărit cu G83 opări.

Raportul Be ia la cunoştinţă. „Victoria* a pus la disposiţia Asociaţ’unei euma do 200

fl. pentru Bcopuri culturalo.Cassarul dl Sava lUicu ceteşte raportul

despre starea cassei. Fondul s’a mărit şi banii (6474 fi.) eflot depuşi la băncile .Victoria* şl

„Albina".Bibliotecarul dl Petroviciu, ceteşte

raportul dcBpre starea bibliotecei. Amin­teşte cu mulţumire despre donaţiunea (395

opuri) a erezilor mult regretatului Dr. George

Popa. :S’au deachiB apoi discuţii generale. Mai

mult a’a discutat propunerea dlui Purcariu, care doreşte ca Asociaţiunea să dee anual 150 fl. drept premia de Încurajare elevilor buni şi învăţătorilor cari Be disting pe tere-: nul economic, fie prin scrierile lor, fie prin activitatea tn vieaţa practică. Propunerea s'a

primit.S’au examinat toate socotelile cari 8*aa

aflat tn bună rtnduială.S’a făcut apoi nouă alegere de membri

tn direcţiune. Sflnt aleşi cu aclamaţie:Director I. dl P. Trata, director II.

dl V. Man gra, B e c re ta r Dr. G. Proca, cas- sar Sava R ai cn, controlor Iu li u Herba i , , econom Ioan Stefănuţ, fişe. Dr. Ioan Suciu, ear’ membri: d-nii I.Be’eş (deputat), R. Ciorogar, Dr. N. Oncu, Ignatie Pap, Dr. Ştefan C. Pop, Russu-Şirianu, George Porcă­ria, Iosif Moldovan,, M. Veliciu, Dr. G. Vuia,

Vaţian şi I. Petran.

ţ

„Magyar nevet!“ Sub acest titlu

publică toate foile ungureşti circularul

primarului Budapestei, dat îu favorul ma­

ghiarisărei de nume. Se ştie, că Halmos

(primarul de azi al capitalei maghiare), a

fost nu de mult un modest funcţionar, cu

numele Habethauer. Petiţia cu timbru de

cinci piţule şi poate şi alte merite patriotice

’l-au ridicat la treapta de primar. Acum

din înălţimea Ba ş i ' ctx îngâmfarea unui

veritabil Ungur recearcă prin circular pe ,

toţi funcţionarii şi amploiaţii Budapestei, ca

sâ-’f i maghiariseze numele.

între altele spune In circular, că află

pe prisos bS mai desvoalte Însemnătatea

salutară şi îndreptăţirile maghiarisărei, de

nume dîn punct de vedere naţional, pen-

tru-că numai prejudiţiile şi micile preocu­

paţii pot considera ca jertfi, ceea-ce după

opinia (justă) publică este datorinfă p a ­

triotică (?). ’ 1 ,

în forma aceasta e compus întreg

circularul. Noi Însfi trebue sfi tragem la -

Îndoială şi sinceritatea lui Halmos, şi în­

dreptăţirea lui. Ântâiu, el vrea B&-’şi câ­

ştige imitatori. A doua, el e nedrept,

pentru-câ In schimbul maghiarifiârei nu

oferă măcar o avansare fiecărui imitatori

Ofîcer român îu rC.sboiul in-

pano-auierican. Atlăm, câ dl sublocote­

nent Cornel ISeu, dela reg. 93, fiiul fo­

itului notar din Tilişca (lângă Sălişte) a

Intrat In armata spaniolă, şi a plecat deja

de mai mult timp peste ocean, cu destinaţie,

ca b6 iee parte la rCsboiu In Cuba. înainte

de plecare din patrie oficerul român a scria

din Iriest o Bcrisoaro pătrunzătoare unui

amic al seu din jurul Sibiiului.*

J )ln Torontal Ni-so scrie: „Hramul bisericei tn comuna Bobda (<omit. Torontal) s’a ţinut In zilele pe Ito*n!ii. In această zi de maro însemnătate pentru poporal credin­cios din Bobda, domnul ÎnvSţător Iuliu Pn- tici, ca de obiceiu şi do astă-dttă a predat ca tinerii Bei elevi, tn formă do piese teatrale,, Patimile, Moartea şi Învierea Domnului Isut

Christos*. Piesele au fost predate de tot bine; elevii as mai cânfat tn 2 şi 3 vod mai multo cântări de mare importanţă pentru noi Romănii.

Afară de micii elevi an cântat mai malta cântări şi tenoristul Petru Cărăbaşi, student, cu domnul Iuliu Putici.

De încheiere domnul student Petra Ca- rabaşi ta numele micilor elevi a ţinut o vor­bire de mulţumită pentru bunăvoinţa arătată de domnii cari ’i-au cercetat.

Domnul învăţător Iuliu Putici a câştigat mulţumirea şi Îndestularea tuturor domnilor,

cari aa fost de faţă* ’ k -• ' '

O înm orm ântare . Din Tirnova ni-se scrie: Milostivul şi de tot împrejurul cunoscut latioţ Tărţiu Pera, din comuna Apadia, răposând a fost înmormântat Luni a doua zi de Rosalii. La dorinţa la i ceremonia funebrală s’a Bevtrşit prin trei preoţi: Ioan Muntean, preotul Ohabei şi Apadiei, Ioachim Criţan din Zorlenţul-mare, şi Ieronim Pascu,

preotul Târnovei.A fost una dintre îngropăciunile cela'

mai frumoase ce s’a patut vedă tn jurul acesta- Cântările fanebrale au fost executate cu mare succes din partea tinerilor şcolari şi a corului adult din Târnava tn faţa celor din Zorlenţul- mare şi Dălineşti. Vorbirea a fost rostită de cătră preotul Tâmovei Ieronim Pascu, astfel cât din ochii numărosului public aproape al tntregei comune a stors Iacrămi.

Io a n Voina, croitor.

#

B arăc i sânge. Gendarmil din Unga­

ria eflnt zeloşi tn a vărsa sânge. Asta ni-o dovedesc faptele lor sângeroase săvîrşite aproape

zi de zi.Lucrătorii din B a lm az-U jv i i r o a

(Ungaria) au înscenat Duminecă demonstraţia contra arendatorilor, cari au angajat la lacra câmpulai lacrăteri străini. Din demonstraţie s’a iscat turburare formală, căci gendarmi! ’şi-»u arătat şi acolo vitejia. Din' lupta ce B’a născut apoi tnlre lucrători şi geidarmi, au rămas earuşl morţi şi răniţi d* arma ■«- miloasă a gendarmilor. Mai mulţi oameni aa fost grav răniţi do gloanţele gendarmeroşti, ear’ doi lucrători aa rămaa morţi Ia faţa Io*

cuiul.

Pag. 286 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 24

D l Io a n C iocan fostul director al

gimnasiului din Năseud, a fost denumit pro­

fesor universitar In Budapesta, pentra catedra

limbei şi literaturei române, catedră vacantă

In urma, regretatului AI. Roman.

Conscrierea alegatorilor. Co- misiunile ezmise spre a compune listele electorale pe anul 1899 ’şi-au sfîrşit lu­crările pretutindenea. Ele însă au pro­cedat cu totul arbitrar ca întotdeauna sub sistemul liberal. Toate ziarele opo- aţionale vestesc, că contribuabilii cu drept de vot electoral au fost decimaţi. ;

Facem deci atenţi pe toţi alegătorii Români cu drept, sfi caute a se convinge dacă au fost introduşi în listă, ori ba? .

Dacă li-s’a făcut nedreptate sfi re-' clameze în terminur prescris; Dreptul electoral e cel mai frumos drept cetăţe­nesc. Sfi nu lăsăm a ni-se răpi, chiar

nici atunci,: când nu facem us de ei.:• * -• - . . :

. J id a n i. sub acusâ. Locuitorii din

comitatele Timiş şi Torontal sigur yor primi

ca bucurie ştirea, ,că lipitoarele şi uşurării,'

Jidanpl Lowy din Cubin (com. Timiş) cu alţi -

soţi ai lui vor fi puşi sub acusă, de cătră

tribunalul din Biserica-albă. Lipitoarele aceste

plăteau oamenilor lipsiţi 5 fl. pentru o maje

metrică de grâu, totodată iscăleau cu bieţii

oameni câte un cambia neumplut şi un con­

tract prin care oamenii se obligau, ca Ia

secere să reîntoarcă grâul. Oamenii se ţineau

de tocmeală şi grâul cel dintâia secerat mergea

In mânile lighioanelor jidani. De obiceiu

aceştia nu se îndestuleau numai cu atâta şi

pe basa cambiuîni ii mai bagau şi în pîră pe

bieţii oameni. Acest mod barbar de manipu-

laţie, jidovească, a dus pe mulţi ţSrani la ruină.. .................................................. ♦ , . ■■

C u n u n i vecînice. Precum aflăm, co­

mitetul „Reuniunei sodalilor români din Sibiiu"

In şedinţa sa din urmă a luat act de darul

cu 3 fl., făcut de presidentul Reuniunei, dl

Victor Tordăţianu, fondului văduvelor şi or­

fanilor meseriaşilor români din ,Sibiiu, din

prilejui trecerei la cele veuaice a protopo­

pului I)r. Nicolae Maier din Sălişte. Starea

acestui fond arată azi suma de 42 fl. 80 cr.

P lo i. Marţi, Eeptămâna trecută pe la

orele 4 şi jam. după ameazi, a căzut asupra

capitalei Bucureşti o ploaie torenţială, însoţită

de grindină. Ploaia a durat, cu mici între­

ruperi, până seara. Apa a pătruns în mai

multe case şi pivniţe.

; în jurul capitalei ploaia a fost şi mai

puternică. Grindica era mare cât ouăle de

porumb. . r - ;Rîul Dâmboviţa a eşit din alvia sa de

jos şi venise aşa de mare, că trecuse aproape

ca totul peste fântânile de peatră de pe malul

de jos al Dâmboviţei.- ' *•. • ' ' -

: S’a perdut pe tren, dela Orăştie până i

Ia Cut, an pieptar, în preţ de 5—6 fl. ■

«Pieptarul ’i-a găsit Gajia\Dănilă din

Costeşti (posta Orăştie), care ne face cunoscut

că pieptarul se află la dînsul, de unde pro­

prietarul îl poate lua.. ... . ; ■ .. . .... ; I

Răscoala d in Ita lia . Ştiri venite

din Milano, anunţă, că starea revoluţionară a

zilelor .trecute s’a îmbunătăţit într’atâta,- că

ridicarea statarului se va face în câteva zile. E ; dovedit acum cu scrisori oficioase, că răs­

coala din Milano au făcut-o conjuraţii, acţiunea

pregătirilor răscoalei desvoltânda-se înseprea

cn pripa, s’a descoperit totul înainte de vreme.

Locuitorii din Milano su fost de credinţa, că

miliţia va lucra împreună cu răsculaţii şi

pentru acest scop aa adunat foarte multe arme

şi revolvere. . S’a dovedit. şi aceea, că, dere­

gătorii trenurilor voiau şe facă grevă gene­

rală.. Din această causă şi ca să suprime

acum ori-ce mişcare dăunoasă statului şi liniştei

restabilite, vor aplica la staţiuni şi soldaţi,

cari au oare-care cunoştinţe pe acest teren.

Aceştia yor fi paza şi siguranţa autorităţilor.

Peste 800 de răsculaţi sânt încă tot

prinşi. Mai aspra vor fi pedepsiţi deputaţii

şi ziariştii, cari au luat parte la .organisarea

răscoalei. ;*

F eric ire f i m oarte. O tragică şi

mişcătoare catastrofă s’a întâmplat de curând în

Viena, cu prilejul unei nunţi. Un deregător

şi o femeie, de ani de zile îşi nutriau dra­

goste, dar’ căsătoria lor a fost cu neputinţă

până acuni Mercuri. După cununie, mirii şi

oaspeţii erau în cea mai m are veselie, când

deodată un ţipet dureros al miresei a întrerupt

veselia. De fericită ce s’a simţit biata mi­

reasă, a fost lovită de apopltxie (gută) drept

în inimă şi a murit Ia moment.

L o c d e s c h i s . * )

Producţiunea „Reuniunei sodalilor români din SMn“.

Mulţumită publică.Ne împlinim o plăcută datorinţă expri­

mând ţi pe această cale recunoştinţa şi mul-

ţumitele „Reuniunei Bodalilor români din Si­

biiu® tuturor ceîor-ce au contribuit lâ buna

reuşită a concertului, împreunat cu teatra

şi joc, aranjat de noi Ia 21 Maiu c. n., din al

cărui venit curat o parte s’a destinat fondului

exposiţiei industriale, ce intenţionăm a aranja

în toamna anului curent şi îndeosebi:a) harnicilor corişti, în frunte cu neobo­

situl dirigent, învăţătorul şcoalei noastre de

aplicaţie dl Candid Popa, ajutat de brava

grupă â clericilor din seminarul „Andreian“,

bj zeloşilor diletanţi, ajutaţi de regisorul

dl Emanuil Şuioga, cleric;' c) marinimoşilor suprasolvenţi: Mihail

Hager, proprietarul restaurantului „Stadtpark®,

care a binevoit a solvi peste'preţul de întrare

4 ‘fl.; protopresbiter Nicolae Ivan, as. con., ca

1 fl. 20 cr.; Dr. Nicolae Şerban de Voilă, âdv.

şi deputatul dietal, Nicolae Stănilă, practicant

la tribunalul reg., Dr. Eiie Cristea, redactor

şi secretar consistorial, cu câte 1 fl.;.Ioan

Simtion* librar, Pavel Hango, presbiter, cu câte

70 cr.; Dem. Cunţan, profesor şeminarial, T.

Orlea, Ioan Şut şi Pavel Cotoţ, funcţionari

consistoriali, cu câte 60 cr.; d-şoara Victoria

Nicula (Slimnic), Kolcze Lajos, măiestru lăcă-

tar, Ioan Broju, capelan c. r. militar, cu câte 50 cr.; doamnele: Pompilia Ghişoiu, Victoria

Henteş (Oena), .Lucreţia Butnariu (Sibiiu), I.

Gârbacea, proprietar, Demetria Câmpean, ar-

chivar consistorial, Dr. Elia Dăianu, director,

Silvestra Moldovan, redactor, cu câte 40 cr.; Constantin Pop, funcţionar de bancă, Ioan

Bonfert, ospătar, George Nicula, maşinist, Dr.

Ioan Stroia, profesor şeminarial, Dr. V. Bb- loga, director, Constantin Dragoş, măiestru pă-

pucar, Dr. Cornel V. Diaconovich, secretar de

bancă, Dr. Liviu de Lemeny, asesor consisto­

rial, Simeon, Florea, calfă de boltă, Nicolae

Gogâti, comptabil şi Vasilef Ban, proprietar,

cu câte 20 cr. ; ^ : n ^ - >•! d) -Ilustrităţei Sale domnului Nicolae

Popea, episcopul Caransebeşului, care s’a în­

durat a ne trimite 5 fl.; stimabililor domni:

Vasile Pop de Harşan, advocat, Gustav Mătz,

•) Pentra eela cnprlme ta rubrica aceasta redacţia no drtoeţte riSapnnderea. ' i- • *• • . ....

architect şi Dr. Ilie Bea, medic, pentru ofer tal, de câte 1 fl.

Din venitul carat 10 fl. s’su admiaistrat fondului exposiţiei industriale.

Din şedinţa comitetului ^Reuniunei so. dalilor români din Sibiiu", ţinută la 26 Mab n. 1898. -

Victor T ordăfianu, r George Poponea ^■ ■ preş. ■ notar. :

Dăruiri pe seama sfintei biserici!Mâi mulţi credincioşi din Elisabetopole

(lbaşfalău) îndemnaţi de simţul de pietate şi

de zel creştinesc aa concurs în decursul anului

trecut şi curent cu darurile lor la înfrumse- ţarea sfintei noastre biserici, anume:

. Dl Anton Ostian, executor cu stimata’

doamnă Ana, aa dăruit un polieandru în preţ

de 40 fl. Confratele nostru Nonic Daian%

măcelar şi soţia sa Ravecă au dăruit un rînd de ornate în preţ de 25 fl.

Vasilie Buda şi soţia sa Rebi au dăruit

o toacă de oţăl în preţ de 10 fl. Răduţiu!-

Bălgărăsan şi soţia sa Paraschiva au dăruit

un polieandru în preţ de 16 fl.

George Dragolea a cumpărat o evangelie

în preţ de 12 fl. şi un postav pe dinaintea prestololui în preţ de 5 fl. K

: Nonic Leorinţiu al lui Ştefan a dăruit:

icoana Înmormeatărei dlui nostru Isus Christos* în preţ de 5 fl. • Nicolae Sancu a dăruit dosă

icoane frumoase în preţ de 5 fl. Ana Silhnon

a dăruit un stich ir în preţ de 5 fl.

L i cumpărarea sfinte! cărţi „Triodul*

a contribuit următorii: 'Ioan Dragolea, preot 2 fl.; Petru Ţintea,

cantor 2 fl.; Nonic Sancu, econom 2 florini;:

Vasilie Leorinţiu, epitrop 2 fl.; Vasilie Bum-

bea 2 fl.; Nonic Dăian 2 fl. ; Ghiţă Dăian;

junior 2 fl.; Chifor Sancu 2 fl.; T. Crişan2 fl.; Dumitru Leorinţiu 2 fl.; Dumitru Sancu

2 fl.; Nicolae Viţelar 2 fl.; Nic. Sancu 2 fl.;

S5 dee Dumnezeu, ca jertfa adusă de

numiţii credincioşi pe altarul sfintei biserici,

se fie bine: primită^ şi Domnul să Ie răsplă­

tească însutit şi înmiit, prin sănătate şi vieaţă

îndelungată. :E l isabetopo le , în 20 Maiu 1898.

■Ioan Dragolea . preot gr.-or.

■■■■■■

r î s.. Răspuns potrivit.

' -— Alt si, bade, care drum, merge

la oraş? "—• ...{badea nu aude).— E i, bade, nu auzi, care drum

merge la oraş?— Ce zici? ' : ;T . . ,— - Care drum, merge la oraş?— Mâne va fi tîrg de săptămână.

-— Nu întreb eu de tîrg, ci car6drum merge la oraş ? #

— Tot drept şi câteva cârmtun

împărt. de G. J tăsădeanu Şcitineanul.

P O S T A R E D A C Ţ I E I .F. A. îri M. Ne pare rgu, dar’ nici

trimise" nu le putem publica. Azi vi-le retrimitem ex

cepţional/ ; VV : ::• i.-:> . ;; ,Abonent nr. 9494 (Gurahonţ). în Ara

bănci de asigurare, la care poţi sS-’ţi asigarezi Sr .

întreabă acolo după numele vre-uneia. ' , w . na Abonent n r .1.147., Recurează decisul, păci

poţi perde nimic, numai câştiga. v : : : J1 - ^

Pentru redacţie ;l editură responsabil: Andreiu Balteş-Proprietar’: P e n t r u „Tipografia" societate P

acţiuni: V. H. Dressnandi

Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pa*. 287

Câlindarnl s&ptSmâneLZilele Cilindarul vechiu || Călind, nou Soarele

rSs. | ap.Dumineca a 2-a d. ltos., gl. 1, sft. 2.

Dum. 7 Muc. Teodot '119 Iuliana 4 8 7 57Luni 8 Muc. Teodor Strat i:20 Laura 4 3 7 57Marţi 9 Chirii Alexandr. | 21 Aloisiu 4 8 7 57Mere. 10 S. M. Timoteiu (22 l’aulin 4 8 7 57Joi 11 S.A.A.liart. ţi Varn. ,23 Edeltrud 4 3 7 57Vineri 12 C. I’. Onufrie c. m. i|24 Ioan Botez. 4 3 7 57Sâmb. 13 Mţa Achilina i, 25 Prosper 4 3 7 57

Tlrgnrile din săptămâna Yiitoare dopă căi. Ye chin .L u n i, A' până Mercuri, 10 futila; Kerilmz.

J o i, 11 Iunie: Dobra, l ’anticou, Şintereag.

Vineri, Iii Iunie: Carţfalfiu, Gârcciu (GOrcsfin), Mac- ialfu, Itacoşul-inferior, Şcica-mică, Sighişoara, Turda, Vinţul-inferior.

■ Săm bătâ, 13 Iu n ie ; Kodna-vechc, Şimleul-S(- lagiului.

D um inecă, l-l Iun ie : Criapatac.

I r ş t r-r v ~

pcntra

scrierea de model la examen ropise)

so afli do vfnzare la

„Tipografia", soo. po acţiuni, Sibiiu.

100 bucăţi 63 cr.

o # * < » • * .. • • • « •i 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 > n » i m i i 1 1 1 m '

La „Tipografia*1, societate pe acţiuni tn Sibiiu 8© află de vânzare opul premiat şi publicat de „Asociaţiunea transilvană pentru literatura ro- tn&nă şi cultura poporului român*

POVESTI DIN POPOR1adunate de

Ioan Pop-Retegeanul.

Acest op, care se extinde pe 216 pagine, cu­prinzând cele mai frumoase poveşti şi la urmă o însemnare a provincialismelor, oocti numai

50 or. plus 10 or. porto.

Cele mai nobile

ţ S J Y in u r i de pe colinele Ardealului( c u r a t e )

din vestitele pivniţe ale lui

(1051) 16-20

IOSIF B. TKUTSCIIin Sighişoara,

se pot câpCtu în N ib iiit la . T O I I A IV IV 15 I T^Tu I<

Benzinul este liber de dare in aplicarea industrială şi la economia de câmp!Langen & Wolf,

_i

Tnl>i*I<;i't <1<5 ii i o to i* i e a j f i i z Viena, X., Laxenburgerstrasse 53,

recomand! renumitele In to a ti lumea

motore originale „O tto “^pentru gaz şi benzi». Excelent de

potrivite pentru ori-ce industrie. Cea mai mică consumaţie de gaz şi ma­terial combustibil faţă cu alte construcţiuni.

ii,“ -recunoscută ca cea mai bună şi mai ieftină putere motorică, pentru qri-şi-

ce economie.Nici maşinist, nici Hchintei, nici pericol de foc, totdeauna

gata de pornit!Desemnuri, prospecte şi proiecte de spese gratis I

Representanţi pentru Ardeal: , [9ooj8—12

Tlieil Freyler îix Sibiiu.

g

S f i iîntemeiat la 1857. întemeiat la 1857.

oo-

*SP

£C3£p£>

aPa>nd

ao*câ

3

A n d re iu T o ro k ,fabrică de maşini agricole în Sit>iin, Jungenwaldstrasse nr. 1,

(Poarta Ciunfidlei),recomandă p. t. publicului marele seu magazin de tot felul de maşini agricole, anumit:

Maşini de trierat purtate cu mana şi de cai, cel mai nou sistem, maşini de trierat şi curilţit (ales) purtate de cai, vapori sau motori, maşini de ales grâul la 4 mărimi deosebite, triere, în 10 mărimi şi calităţi, teascuri pentru oleiu şi maşini pentru tescuit sCmenţa de oleiu, stropitori contra peronosporei Bistem

Vermorel, ieftine şi de un fabricat excelent, diferite feluri de pluguri, maşini de s6m&nat, de sfarniit cucuruzul etc.Representanţa renumitelor fabrici de motori cu benzin şi petroleu, precum coase „garanţie".

Noutate: Mori patent „Sim plex8 şi „Original", purtate de cai ori motori. Aceste mori macină sau râjnesc (urluesc) grâu, orz şi cucuruz In diferite fineţe, după plac. Cea mai bună şi mai ieftină moară a timpului.

se eearA liste do preţuri, cari so trimit gratis »-»i franco.

Preţuri ieftine, culante condiţiuni de plătire. |707] e-aa

oCDP

ESS

8S=*1CD

tnP3 *1 Pa

ar+•"1P

Bp•00PcT

BaCD*

sM-Beparatnri de maşini se primesc» şi se execută prompt al ieftin sub garanţie.

Pag. 288 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 24

„T ip o g ra fia ", soc. pe acţiuni, Sibiiu.A eşit de sub tipar:

A crîmpreunate cu, •

însoţiri de consum, de Yfinzare, de Yileri, de lăp­tarii etc. şl Instrucţiunile trebuincioase.

îndreptare practică• pentru -• "

înfiinţarea şi conducerea de astfel de însoţiri------- ---- de .............................

F„ W. RAIFFEISEN.Ediţîunea a V-a;

Traducere autorisată de .

Dr. Aurel Brote,directorul b&ncii gen. de asigurare m. „Transilvania”

E D IT U R A(RibdIobII roa. de agricultură din comitatul Slb!lulul“.

(280 pag in i m ari).

Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cump8ra dela

. „Tipografia”,soc. pe acţiuni în S ib i iu .

 apărut şi se află de vânzare la Librăria „Tipografiei*, societate pe acţiuni în Sibiiu:

Lupta pentru drept :de

. Dr. Rudolf de Jher'mgtraducere

dc • *

T eodor V. Păcă ţ ian .

P re ţu l 1 fl. v . a .

Această carte ar trebui se o cetească şi studieze

fiecare RomâD,luptător pentru ~

dreptul naţional.

!a. apărut la

„Tipografia", soc. pe acţiuni în Sibiiu

C â r t e a; S t u p a r i l o r

săt enide

- 1 Romul Sirnu, învăţător.

■ Cu mai multe ilustraţiuni în text.

Editura proprietatea

„Reuniune! rom. de agricultură din comitatul Sibiiului“

Preţul 85 cr. plus portul postai.

Reuniunea agricolă prin edarea acestei , cărţi folositoare-a umplut an gol adânc simţit în literatura stupăritnlui. Broşura este scriBă de un fruntaş învăţător, Blupar priceput. Ea tractează pe scurt tot de ce are trebuinţă un stupar. Se rocomandă cu'deosebire ca premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.1 Se vinde Ia

. , A 111 E i ? A R A " ,IN S T IT U T D E C R E D IT /ŞI ECO N O M II, S O C IE T A T E P E ACŢII,

înfiinţată de 11 ani' , :în Turda (Torda), comitatul Turda-Arieş (Aranyostorda).

, . 1. ,Primeşte depuneri spre fructificare, atât dela particulari, cât şi dela c'orporaţiuni cu 6%, dacă banii depuşi nu se scot în timp de un an, sau în timp şi mai îndelungat, solvit d în caisul acesta institutul şi darea erarială după depuneri. Pentru depunerile făcute pe timp mai scurt sau nedeterminat încă se dau 6%, dar’ darea erarială are seo solvească deponentul. ,

Depuneri până la suma de 100 fl. se pot ridica on-cand. Sume mai mari slint de a se însinua spre abzicere prealabil şi anumit, suire: dela 100 până la 500 fl. cu 15 zile, dela 500 până la 1000 fl. cu 30 zile, şi dela 1000 până la 2000 fl. Cu 45 zile înainte. Permiţând starea cassei, depunerile se răsplătesc îndată şi fără , abzicere. Depuneri şi ridicări se pot face şi prin postă şi se resoalvă cu reîntoarcerea ei. |

2 . Acoardă credit pe lângă cambii şi obligaţiuni cu cavenţi.3. Dă împrumuturi pe lângă siguranţă hipotecară şi pe efecte.4.‘ -Acoardă credite fixe pe lângă întabulare pe realităţi şi case.5. Şi cumperă spre scopul plasărei efecte publice, pe cari în cas de lipsă

le poate lombarda. ’Turda, în 21 Aprilie 1898. ‘ V '" ' [1019] 1 7 -c o

în n um e le d i r e c ţ iu ne i : ;

Iuliu Bardosy, preşedinte. Ioan Mesaroş, vicepreşedinte.

Fabrică de săpunuri fine în O ria t.Nu e încă destul de cunoscut, că în ţeara noastră este o

fabrică, fabrica chemică a domnului [024] 14-42

Dr. H. Schielbach în. Orlat,care se ocupă cu fabricarea săpunului de toaletă şi de păr- fumerii şi produce numai marfă curată, care se poate compara cu ori-ce altă concurenţă. De aceea

PH®* e de mare preţ

dacă p. t. publicul face o încercare şi se convinge de bunătatea acestor fabricate. Săpunurile de toaletă stint, în urma composiţiei lor, foarte fine şi binefăc6toare pentru piele. Se pot cumpfira din cele mai

multe localuri de boltă ale Sibiiului.

Pentru cei-ce se interesează e de însemnat, că la librăria „ Tribunei “ este expusă pentrti comercianţii din afară o colecţiune de mustre de

săpunuri dela Orlat.

® 3 © © © O G O S O C 0 G O 0 0 O 0 0 O © O C O Q O 0 © © 0 © ® #©

i

m

© Semnul

C. F. J.

Semnul

g Coase din oţel versatg s; ■ > sub gărânţa pentru cualitate excelentă.

Q ; < Lungimea 75 80 85~ ‘ 90 cm.

1 bucată — .80 — .80 1.-- 1.— ? ;

© / Fiecare' coasă cumpărată sub garanţă dela mine, care nu’ cbrespunde, se »

e îndărăt, respective se schimbă, chiar , şi dacă a fost folosită. ; î v. - ; X . , ; La cumpărare de 10 bucăţi de coase deodată, una se dă gratis. ' t X .

O ' în un pachet de 5 chlg., după lungimea coaselor, întră 6—8 bueâţi, la care se se alăture portul-postai-' dimpreună cu timbrul de fracht şi provisiunea de rambur o

M câte. 27 cr. în depărtarea;zonei prime şi 42 cr. în:toate celelalte z o n e . i ■ i[ i2 2 5 ] 3 , q .

U , G u t e p e n t r u a s c u ţ i t c o ia s a - ; @î x .^ . ,. dela.fi. — 06 până fl. — .35.

! „Garol iF.i Jickeli în Sibiiu. @

- ©©©oocooooocceooeoo®ssooc©sooo®®ffcntra .Tipepafi»", societate pe icţicni: V. E. Dressnandt.

Pentru tipar responsabil Iosif Marsc