646

MEDICINĂ ALTERNATIVĂ

PATTERNURILE STRUCTURILOR CEREBRALE IMPLICATE ÎN GENERAREAUNDELOR TETA LA BOLNAVII CU MIGRENĂ ŞI SINCOPE VASOVAGALE

(ASPECTE NEUROFIZIOLOGICE ŞI TERAPEUTICE)Victor Lacusta, Galina Corcea, Victoria Cereş, Angela Gîlea,

Pavel Boţolin, Irina SincarencoCatedra Medicină Alternativă şi Complementară USMF "Nicolae Testemiţanu"

SummaryPatterns of involvement of brain structures in generating theta waves in patients

with migraine and vasovagal syncope (neurophysiological and therapeutic aspects)The paper analyzed the patterns of involvement of brain structures in generating theta waves

in patients with vasovagal syncope and migraine applying EEG functional tomography (Brainprogram Loc-4) and the options for differential treatment by applying transcranial direct currentstimulation. We have analyzed 22 patients suffering from migraine in combination withvasovagal syncope. The dysfunction of limbic-diencephalic system by the frequency ofinvolvement of other brain structures manifests itself in different patterns: limbic-diencephalic –9.1%; limbic-cortical-subcortical-diencephalic – 27.3%; diencephalic-brainstem-cerebellar –45.4%, diffuse cerebral limbic-diencephalic – 18.2%. cases. It was established that theeffectiveness of transcranial direct current stimulation depends on patterns of brain structuresinvolved in generating theta waves.

RezumatÎn lucrare sunt analizate patternurile de implicare a structurilor cerebrale în generarea

undelor teta la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale aplicând EEG-tomografia funcţională(programul Brain Loc-4) şi posibilităţile de tratament diferenţiat cu aplicarea stimulăriitranscraniene directe cu curent continuu. Au fost analizaţi 22 pacienţi care suferă de migrenă înasociere cu sincope vasovagale. Disfuncţia sistemului limbic-diencefalic după frecvenţaimplicării altor structuri cerebrale se manifestă în diferite patternuri: limbic-diencefalic – 9,1%;limbic-diencefalic cortical-subcortical – 27,3%; limbic-diencefalic truncular-cerebelar – 45,4%;limbic-diencefalic cerebral difuz – 18,2%. S-a stabilit că eficienţa tratamentului prin stimulareatranscraniană directă cu curent continuu depinde de patternurile structurilor cerebrale implicateîn generarea undelor teta.

ActualitateaÎn mai multe investigaţii a fost demonstrat implicarea structurilor limbice în mecanismele

sincopelor vasovagale. A fost evidenţiat că la aceşti bolnavi are loc o dezintegrare funcţională asistemelor nespecifice cerebrale cu o hiperactivare a sistemului limbic şi hipoactivitate aformaţiei reticulate a trunchiului cerebral [1]. Influenţele dominante din partea structurilorlimbice provoacă dereglări multiple vegetative segmentare şi suprasegmentare. În tabloul EEG labolnavii în stare presincopală apare ritmul teta, un indice important al implicarii funcţionale asistemului limbic. În ultimii ani se studiază mecanismele neuronale cerebrale implicate înreglarea funcţiilor cardiovasculare şi respiratorii la bolnavii cu migrenă şi sincope, se postuleazăexistenţa programelor suprasegmentare neadecvate necesităţilor activităţii curente a organismului[9].

În tabloul EEG la bolnavii cu migrenă şi sincope pot apărea modificări care reflectă omicşorare a pragului de activitate convulsivă, însă diagnosticul diferenţiat al sincopei şi

647

epilepsiei nu prezintă mari dificultăţi. Este necesar de subliniat faptul, că la unii pacienţiexistenţa focarelor epileptice cu disfuncţia structurilor limbice-diencefalice contribue la formareadereglărilor vegetative şi a proceselor sincopale.

O comunicare recentă estimează că reacţia vasovagală a fost precedată de o activitate lentă aundelor EEG din emisfera cerebrală stângă [4], fapt ce nu a fost demonstrat la subiecţii care nuau manifestat sincopă vasovagală, inclusiv la cei cu disfuncţie autonomă, a căror presiunearterială a căzut progresiv fără clinică vasovagală. Această observaţie nu ne permite să delimitămcert factorul trigger, dar indică necesitatea aprecierii mecanismului cerebral cu aceeaşi atenţie caşi a celui cardiac [1]. Nu se exclude influenţa centrilor cerebrali superiori, în particular aihipotalamusului, care ar putea induce sincopa fără stres cardiovascular [1, 9].

Tratamentul profilactic al sincopelor vasovagale este dificil, în special la bolnavii cumigrenă. Se cunoaşte metoda de tratament, care constă în administrarea beta-blocanţilor,belataminalului, fluoxetinei etc. În cazurile grave de sincope se efectuează corecţia bradicardieişi a hipotenziei arteriale prin administrarea simpaticomimeticelor [1, 6]. Efectele adverseprovocate de administrarea medicamentelor (vertij, dereglări vasomotorii, dereglări ale cicluluisomn/veghe, astenie, depresie, etc.) şi eficienţa joasă a farmacoterapiei în profilaxia sincopelorvasovagale frecvente la pacienţii cu migrenă necesită elaborarea metodelor nonfarmacologice detratament. În practica noastră aplicăm cu succes stimularea transcraniană directă cu curentcontinuu, metodă originală elaborată de noi în baza aplicării EEG-tomografiei funcţionale [2, 3].

Scopul studiului – evidenţierea patternurilor structurilor cerebrale implicate în generareaundelor teta la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale şi diferenţierea tratamentului cuaplicarea stimulării transcraniene directe cu curent continuu.

Materiale şi metodeAm investigat 22 de pacienţi care suferă de migrenă şi sincope vasovagale.Pentru soluţioanrea obiectivelor propuse am realizat EEG computerizată (19 canale, firma

“Neurosoft”) cu aplicarea programului BrainLoc-4 pentru evidenţierea structurilor cerebraleimplicate în generarea undelor teta (EEG-tomografia funcţională).

În procesul EEG-tomografiei funcţionale am respectat cerinţele corespunzătoare [2, 5, 8]:- elementul studiat al EEG trebuie să fie bine evidenţiat şi clar;- fragmentul traseului EEG nu trebie să conţină artefacte; la necesitate artefactele sunt

înlăturate prin procedura de filtrare;- componentul EEG studiat trebuie să aibă o amplitudine necesară, să se evidenţieze de

alte componente în fragmentul EEG selectat;- fragmentul EEG supus analizei nu trebuie să fie de durată lungă (de obicei în analiză

este inclusă durata elementului studiat plus câte 0,25-0,5s din ambele părţi aleelementului evidenţiat). În total fragmentul supus analizei este de 4-7s, uneori seanalizează câteva fragmente ale EEG..

În investigaţiile noastre s-a efectuat o filtrare preventivă în diapazonul undelor teta.Programul Brain localization system include analiza dipolilor în următoarele secţiuni

cerebrale: V, VI şi VII – proiecţiile cerebelului; VI şi VII – proiecţiile structurilor trunchiuluicerebral; IV, V, VI şi VII – proiecţiile sistemului limbic; III, IV şi V – proiecţiile structurilorsubcorticale; III, IV şi V – proiecţiile corpului calos; I – VIII – proiecţiile cortexului cerebral.

Stimularea transcraniană directă se efectua zilnic, peste o zi sau peste 2 zile. Numărul deşedinţe era de la 8 până la 12 la o cură de tratament. Curele se indicau până la atingerea uneiameliorari stabile. Intervalul dintre cure putea fi de la o lună până la 3 luni.

Pentru stimularea directă cu curent continuu am folosit electrozi standarzi cu suprafaţa de100...600 mm2 şi aparatul pentru stimularea transcraniană directă cu curent continuu (“Polaris”,Rusia).

648

Rezultate şi discuţiiAplicarea EEG-tomografiei funcţionale a evidenţiat următoarele variante de implicare a

stucturilor cerebrale în generarea undelor teta:· varianta limbică-diencefalică – 2 pacienţi (9,1%);· varianta limbică-diencefalică corticală-subcorticală – 6 pacienţi (27,3%);· varianta limbică-diencefalică trunculară-cerebelară – 10 pacienţi (45,4%);· varianta limbică-diencefalică cerebrală difuză – 4 pacienţi (18,2%).

Analiza a 5 % de dipoli (cei mai informativi din toţi dipolii analizaţi) a evidenţiat opredominare vădită (45,4% cazuri) a implicării structurilor limbice-diencefalice şi trunculare-cerebelare în geneza activităţii teta (fig. 1). Pe locul doi după frecvenţa implicării structurilorcerebrale se află varianta limbică-diencefalică corticală-subcorticală (27,3% cazuri) (fig. 2). Ceamai rară variantă este implicarea separată a structurilor limbice-diencafalice în procesul degenerare a undelor teta (9,1% cazuri), iar varianta limbică-diencefalică cerebrală difuză (18,2%cazuri) ocupă un loc intermediar dintre variantele frecvente şi varianta limbică-diencefalică (fig.3, 4).

Figura 1. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 laun pacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică trunculară-cerebelară.

Figura 2. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 lapacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică corticală-subcorticală.

649

Figura 3. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 lapacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică.

Figura 4. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 laun pacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică cerebrală difuză.

Deci, în toate cazurile la bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale are locimplicarea structurilor limbice-diencefalice în generarea undelor teta cu asocierea altor structuricerebrale aflate atât caudal de structurile limbice cât şi rostral.

Un rol important în patogeneza sincopelor vasovagale are dezintegrarea funcţională astructurilor cerebrale limbice-diencefalice şi trunculare (reticulare) cu predominarea influenţelordin partea sistemului limbic asupra proceselor de reglare vegetativă a activităţii cardiovasculare.Se cunoaşte că şi în patogeneza migrenei structurile limbice-diencefalice au un rol important înapariţia diferitor manifestări psihovegetative şi a dereglărilor în sistemul cardiovascular [1, 9].

Evidenţierea patternurilor structurilor cerebrale implicate în generarea undelor teta crează noiposibilităţi de corecţie a dereglărilor neurodinamice cerebrale la bolnavii cu migrenă şi sincopevasovagale, prin intermediul metodelor care pot influenţa direcţionat structurile cerebraleimplicate în procesul patologic. Metoda stimulării transcraniene directe cu curent continuu,

650

elaborată de noi, în tratamentul complex al bolnavilor cu migrenă şi sincope vasovagale constă înindividualizarea tratamentului bazată pe evidenţierea structurilor cerebrale care genereazăoscilaţii ale potenţialului sumar cu frecvenţa de 4...7 Hz şi amplitudinea mai mare de 25 μV, cuindicele teta-ritmului mai mare de 30%. În cazul în care se evidenţiază generarea oscilaţiilorindicate concomitent în structurile limbice, a trunchiului cerebral şi a cerebelului, se acţioneazăasupra emisferelor cerebrale stângă şi dreaptă cu curent continuu timp de 25...35 min, plasândanodul cu 1 cm mai jos de regiunea Fpz şi câte un catod în regiunile apofizelor mastoide dreaptăşi stângă. Atunci când se evidenţiază generarea oscilaţiilor menţionate concomitent în structurilelimbice şi în structurile cerebrale amplasate rostral de ele (structurile cortico-subcorticale), seacţionează asupra emisferei drepte cu curent continuu timp de 25...35 min, plasând anodul cu 1cm mai jos de regiunea Fpz, iar catodul în regiunea apofizei mastoide drepte. Densitateacurentului care trece prin electrozi este de 0,01...0,1 mA/cm2.

Spre deosebire de farmacoterapie, metoda propusă de tratament profilactic al sincopelorvasovagale frecvente rezultă cu ameliorarea stării funcţionale a structurilor cerebrale implicate înpatogeneza sincopelor şi a migrenei – sistemului limbico-diencefalic şi structurilor nespecificeale trunchiului cerebral (formaţia reticulară). Studiile clinico-experimentale au evidenţiat olegătură funcţională mai mare a emisferei cerebrale drepte cu structurile limbice-diencefalice şi aemisferei cerebrale stângi cu structurile nespecifice (reticulare) ale trunchiului cerebral [7].Avantajele metodei constau în sporirea eficienţei tratamentului, majorarea perioadei de remisiuneşi reducerea sarcinii medicamentoase asupra organismului pacientului.

Exemplul 1Pacienta O., 35 ani, migrenă cronică, frecvenţa sincopelor vasovagale/lipotimiilor în ultimele

6 luni a fost următoarea: 5-2-3-4-4-4 pe lună, în medie 3,7 sincope lunar. EEG-tomografiafuncţională a constatat prezenţa focarelor de generare a undelor teta în structurile limbice,structurile trunchiului cerebral şi în cerebel. Ţinând cont de aceste date am plasat anodul cu 1 cmmai jos de Fpz şi catodul în regiunea apofizelor mastoide dreaptă şi stângă. Cura de tratament –10 şedinţe cu durata de 30 min, efectuate peste o zi, în total s-au efectuat două cure de tratamentla un interval de două luni. În timpul tratamentului (o perioadă de 3 luni) frecvenţa sincopelorvasovagale/lipotimiilor a fost de 2-3-1 pe lună, în medie 2 sincope lunar; după finalizareatratamentului (perioada de observaţie 6 luni) frecvenţa sincopelor/lipotimiilor a fost 3-1-2-3-1-2pe lună, în medie 2 sincope lunar.

Exemplul 2Pacienta B., 39 ani, migrenă cronică, frecvenţa sincopelor vasovagale/lipotimiilor în ultimele

6 luni a fost următoarea: 3-4-2-5-5-4 pe lună, în medie 3,8 sincope lunar. EEG-tomografiafuncţională aconstatat prezenţa focarelor de generare a undelor teta în structurile limbice şi înstructurile cerebrale amplasate rostral de ele. Ţinând cont de aceste date am plasat anodul cu 1cm mai jos de Fpz, iar catodul în regiunea apofizei mastoide drepte. Cura de tratament – 10şedinţe cu durata de 30 min, efectuate peste o zi. În total s-au efectuat două cure de tratament laun interval de două luni. În timpul tratamentului (o perioadă de 3 luni) frecvenţa sincopelorvasovagale/lipotimiilor a fost următoarea: 2-3-1 pe lună, în medie 2 sincope lunar; dupăfinalizarea tratamentului (perioada de observaţie 6 luni) frecvenţa sincopelor/lipotimiilor a fosturmătoarea: 3-2-1-2-1-2 pe lună, în medie 1,8 sincope lunar.

Concluzii1. La bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale se atestă disfuncţia sistemului

limbic-diencefalic, care după frecvenţa implicării altor structuri cerebrale se manifestă în diferitepatternuri: limbic-diencefalic – 9,1%; limbic-diencefalic cortical-subcortical – 27,3%; limbic-diencefalic truncular-cerebelar – 45,4%; limbic-diencefalic cerebral difuz – 18,2%.

2. La bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale cu localizarea focarelor de generare aritmului teta în sistemul limbic-diencefalic şi în structurile trunculare-cerebelare este eficienttratamentul prin stimularea transcraniană directă cu curent continuu în proiecţiile Fpz (anodul) şiapofizele mastoide dreaptă şi stângă (catodul).

651

3. La bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale cu localizarea focarelor de generare aritmului teta în sistemul limbic-diencefalic şi în structurile corticale-subcorticale este eficienttratamentul prin stimularea transcraniană directă cu curent continuu în proiecţiile Fpz (anodul) şiapofiza mastoidă dreaptă (catodul).

Bibliografie1. Grosu A. Sincopa. Diagnosticare şi tratament. Chişinău, 2009, 304 p.2. Lacusta V. Cerebelul şi funcţiile cognitive, Chişinău, 2010, 220 p.3. Lacusta V. Stimularea transcraniană directă cu curent continuu. Tratament alternativ în

psihoneurologie, Chişinău, 2011, 210 p.4. Mercarder M.A., Varghese P. Potolicchio S. New insights into the mechanism of neurally

mediated syncope // Heart, 2002; 88:217-225.5. Гнездицкий В. В. Обратная задача ЭЭГ и клиническая электроэнцефалография,

Москва, 2004, 625 с.6. Густов Л. В., Косякина М. Ю. Синкопальные состояния. Нижний Новгород, 2005, 66

с.7. Жаворонкова Л.А., Правши-левши: межполушарная асимметрия мозга человека. М.:

Наука, 2006, 248 с.8. Иванов Л. Прикладная компьютерная электроэнцефалография, Москва 2000, 251 с.9. Молдовану И. В. Синкопaльные состояния. В кн.: Вегетативные расстройства.

Клиника, диагностика, лечение, Москва, 2010, с. 471.535.

TONUSUL VEGETATIV AL SISTEMULUI CARDIOVASCULAR LA BOLNAVIICU MIGRENĂ ŞI SINCOPE VASOVAGALE

Victor Lacusta, Galina Corcea, Agafia Moraru, Pavel Boţolin,Victoria Cereş, Angela Gîlea

Catedra Medicină alternativă şi complementară USMF "Nicolae Testemiţanu"

SummaryAutonomic tone of the cardiovascular system inpatients with migraine and vasovagal syncope

The paper studied the peculiarities of autonomic tone of the cardiovascular system inpatients with migraine and vasovagal syncope. We have analyzed three groups of patients: 1)migraine associated with vasovagal syncope (n = 51), 2) migraine (n = 14), 3) vasovagal syncope(n = 15). Based on spectral analysis of heart rate variations it was emphasized the frequency ofvariants of autonomic tone in patients with migraine and vasovagal syncope: eutonia – 25,5%,vagotonia – 31,4%, sympathicotonia – 43,1% cases. The presence of the phenomenon of relativeparasympathetic "autonomy" is certified in patients with vasovagal syncope with or withoutmigraine. In patients with migraine occurs the hypersynchronization of autonomic segmentar(sympathetic, parasympathetic) and suprasegmentar. Functions.

RezumatÎn lucrare sunt studiate particularităţile tonusului vegetativ al sistemului cardiovascular la

bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale. Au fost analizate trei grupe de pacienţi: 1) migrenaasociată cu sincope vasovagale (n = 51); 2) migrena (n = 14); 3) sincope vasovagale (n = 15). Înbaza analizei spectrale a ritmului cardiac a fost evidenţiată frecvenţa variantelor tonusuluivegetativ la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale: eutonie – 25,5%, parasimpaticotonie –31,4%, simpaticotonie – 43,1% cazuri. La bolnavii cu sincope vasovagale cu sau fără migrenă seatestă apariţia fenomenului de „autonomie” relativă parasimpatică; la bolnavii cu migrenă are lochipersincronizarea funcţiilor vegetative segmentare (simpatice, parasimpatice) şi

652

suprasegmentare.

ActualitateaPatogenia sincopelor vasovagale are multe aspecte neelucidate. Însuşi termenul

„vasovagal” include două componente – „vaso” reflectă componenta simpatică, iar „vagal”reflectă componenta inhibitoare. Din punct de vedere terminologic, noţiunea de sincopă (reflexă)mediată-neural (denumită şi sincopa neurocardiogenă sau vasovagală) este utilizată pentru aeticheta episoadele tranzitorii de hipotensiune şi bradicardie mediate central, asociate cupierderea cunoştinţei. Variantele clinice sunt extrem de diverse în manifestare - de la un leşinobişnuit pâna la piederea brutală a cunoştinţei, uneori fiind dificilă diferenţierea cu ataculAdams-Stokes, şi chiar cu moartea subită [1, 2].

Actualmente este unanim recunoscut faptul că sincopa mediată neural survine, de obicei,pe fundalul stărilor cu reflux venos diminuat, conducând la un volum-bătae redus şi la omajorare reflexă a activităţii simpatice. În cazul indivizilor cu hipersensibilitate, această creşterea activităţii simpatice determină hipercontractilitatea cardiacă şi stimulează excesivmecanoreceptorii ventriculari (fibre vagale aferente tip C) care, respectiv, influenţeazădiminuarea statusului simpatic şi activează sistemul nervos parasimpatic printr-un reflexvasomotor mediat central. Rezultatul global condiţionează formarea unui cerc vicios devasodilataţie periferică inadecvată şi bradicardie relativă care provoacă hipotensiune progresivăşi sincopă. Un factor important este vasodilataţia difuză excesivă şi incapacitatea sistemuluinervos vegetativ de a spori tonusul vaselor sangvine periferice [8]. Perturbarea proceselor dereglare vegetativă suprasegmentară a activităţii sistemului cardiovascular are un rol important înmecanismele de apariţie a sincopelor vasovagale [9, 10]. Vasodilataţia intensă are loc înrezultatul unei inhibiţii momentane a activităţii simpatice [3, 4, 5]. Pentru sincopa vasovagalăeste caracteristică, de obicei, vasodilataţia, însă acesteia i se asociază frecvent o componentă deîncetinire a ritmului cardiac, care poate varia de la o uşoara scădere a frecvenţei cardiace până laperioade de asistolie severă, cu durata de câteva secunde.

Există trei variante principale de insuficienţă autonomă care duc la pierderi tranzitorii decunoştinţă [3]: 1) disfuncţia autonomă primară în cadrul maladiilor degenerative; 2) insuficienţaautonomă secundară, asociată unor maladii cum ar fi diabetul zaharat, insuficienţa renală şihepatică, alcoolismul; 3) insuficienţa autonomă iatrogenă asociată administrării unorfarmacopreparate (antidepresanţi, vasodilatatori, beta-blocanţi etc.).

O latură studiată insuficient este asocierea sincopelor vasovagale cu diferite maladiineurologice. În ultimii ani se atrage o atenţie deosebită diagnosticului şi tratamentului bolnavilorcare suferă de migrenă şi sincope vasovagale.

Scopul studiului – evidenţierea particularităţilor tonusului vegetativ al sistemuluicardiovascular la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale în baza aplicării analizei spectrale aritmului cardiac.

Material şi metodeAm studiat 51 pacienţi cu migrenă asociată cu sincope vasovagale. Pentru a evidenţia

particularităţile reglării vegetative în sistemul cardiovascular am evaluat indicii analizei spectraleîn două grupe de control − pacienţii cu migrenă fără semne clinice ale sincopelor vasovagale (n =14) şi pacienţii cu sincope vasovagale manifestate clinic fără migrenă (n = 15).

Studiul nostru a fost realizat cu aplicarea complexului diagnostic „Vegetospectr” firma„Neurosoft” (Rusia) cu determinarea indicilor VLF, LF şi HF. Un indice integral important carereflectă starea de echilibru simpatic/parasimpatic este raportul undelor lente şi frecvente - LF/HF.La persoane sănătoase (n = 12) indicele LF/HF s-a modificat în diapazonul 0,7-1,5 un; în medie1,2 ± 0,02 un. Un alt indice important este activitatea centrilor vegetativi suprasegmentari carepoate fi apreciată integral prin valoarea raportului VLF/LF (indicele activităţii centrilorsubcorticali) [7]. La persoanele sănătoase acest indice variază de la 0,46 pâna la 0,75 un. (în

653

medie în studiile noastre acest indice a fost de 0,58 ± 0,11 un.).

Rezultate şi discuţiiValorile indicelui LF/HF la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale sunt expuse în tab.

1.Tabelul 1

Frecvenţa variantelor tonusului vegetativ (indicele LF/HF) la persoane sănătoase,bolnavi cu migrenă şi sincope vasovagale în perioada interictală.

Indicele LF/HF№ Grupul

investigat nEutonie Parasimpaticotonie Simpaticotonie

1 Migrenă +sincope 51 13/25,5 16/31,4 22/43,1

2 Migrenă 14 2/14,3 3/21,4 9/64,33 Sincope 15 1/6,7 10/66,7 4/26,64 Sănătoşi 12 9/75,0 1/8,3 2/16,7

1-2 − − −1-3 * * −1-4 *** * *2-3 − ** −2-4 *** − **3-4 *** *** −

Notă: diferenţe statistic concludente: * - p < 0,05; ** - p < 0,01; *** - p < 0,001.

Din 51 pacienţi care suferă de migrenă în asociere cu sincope vasovagale în 25,5% cazuri(13 pacienţi) indicele LF/HF este în limetele normei, ceea ce evidenţiază starea de eutonievegetativă a sistemului cardiovascular. La aceşti pacienţi indicele LF/HF constituie 1,05 ± 0,08un. La 16 pacienţi (31,4% din toţi pacienţii cu migrenă în asociere cu sincope) predominăactivitatea parasimpatică - indicele LF/HF la aceşti bolnavi constituie 0,49 ± 0,04 un. La 22pacienţi (43,1%) din această grupă predomina activitatea sistemului nervos simpatic în reglareafuncţiilor cardiovasculare - indicele LF/HF în această grupă este de 4,78 ± 0,67 un.

Deosebirile dintre frecvenţa manifestării eutoniei şi a parasimpaticotoniei cât şi celedintre frecvenţa manifestării eutoniei şi simpaticotoniei sunt neconcludente din punct de vederestatistic. Se poate constata că manifestarea diferitor variante ale tonusului vegetativ (eutonie,simpaticotonie şi parasimpaticotonie) la bolnavii cu migrenă în asociere cu sincope vasovagaleare o frecvenţă aproximativ egală, însă intensitatea dereglărilor conform valorilor indiceluiLF/HF se deosebeşte esenţial (p < 0,001).

La bolnavii cu migrenă fără sincope (n=14) indicele echilibrului vegetativ LF/HF este înlimitele normei la 2 bolnavi, ce constitue 14,3% cazuri; la 3 pacienţi (21,4%) acest indice arevalori mai mici comparativ cu diapazonul valorilor la persoanele sănătoase, şi constituie 0,52 ±0,05 un.. La 9 bolnavi (64,3%) indicele LF/HF are valori mai mari (4,86 ± 0,59 un.) încomparaţie cu media indicelui la sănătoşi.

Aceste date demonstrază că la bolnavii cu migrenă fără manifestări clinice ale sincopelorvasovagale predomină mai frecvent starea simpaticotonică a tonunsului vegetativ în sistemulcardiovascular (64,3% cazuri).

Analiza pacienţilor din grupul al doilea de control (prezenţa sincopelor vasovagalemanifestate clinic fără migrena) a evidenţiat dereglarea echilibrului vegetativ al sistemuluicardiovascular cu predominarea majoră a tonusului parasimpatic (66,7% cazuri), apoi urmează

654

dereglarea tonusului simpatic (26,6%) şi cel mai rar se întâlneşte starea de eutonie (6,7% cazuri).Valoarea indicelui LF/HF în eutonie la aceşti bolnavi constituia 1,1 un. (1 pacient), în subgrupaparasimpaticotonică - 0,42 ± 0,02 un. (10 pacienţi), în subgrupa simpaticotonică - 4,49 ± 0,58 un.(4 pacienţi).

Se poate constata că la bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale în perioadainterictală frecvenţa manifestării diferitor variante ale tonusului vegetativ al sistemuluicardiovascular (eutonie, parasimpaticotonie, simpaticotonie) nu se deosebeşte esenţial, însădeosebirile intensităţii manifestării dereglărilor echilibrului vegetativ conform analizei spectralea ritmului cardiac sunt foarte mari.

La bolnavii cu migrenă în asociere cu manifestările clinice ale sincopelor vasovagaleactivitatea centrilor suprasegmentari este de 1,26 ± 0,12 un. şi este mult mai mare decât cea apersoanele sănătoase (p < 0,01).

La bolnavii cu migrenă fără sincope vasovagale activitatea centrilor suprasegmentari estede 0,97 ± 0,13 un, ceea ce este mai mare în comparaţie cu cea a persoanelor sănătoase (p < 0,05),însă gradul de centralizare a controlului funcţiilor vegetative în sistemul cardiovascular aretendinţa de diminuare în comparaţie cu cel al bolnavilor care suferă de migrenă + sincopevasovagale.

În grupul de control (sincope fără migrenă) gradul de centralizare a controlului funcţiilorvegetative în sistemul cardiovascular are tendinţe spre sporire, însă nu se deosebeşte statisticconcludent de cel al persoanelor sănătoase (activitatea centrilor suprasegmentari era de 0,88 ±0,11 un., p> 0,05).

O importanţă deosebită în aprecierea proceselor de reglare vegetativă a sistemuluicardiovascular are relaţia dintre activitatea centrelor suprasegmentari şi activitatea segmentarăsimpatică/parasimpatică. Pentru a evidenţia aceste particularităţi am analizat corelaţiile dintreactivitatea simpatică/parasimpatică segmentară şi activitatea centrilor suprasegmentari (fig. 1-4).

Figura 1. Corelaţiile stării funcţionale a structurilor vegetative segmentare-suprasegmentare la persoane sănătoase.

Notă: valori statistic concludente ale Rxy – p < 0,05 (o linie neântreruptă); p < 0,01 (douălinii paralele).

După cum se vede din fig. 1 la persoanele sănătoase există o corelaţie pozitivă pronunţată(Rxy = 0,75, p < 0,01) dintre indicii neurogeni-umorali care exprimă gradul de centralizare aproceselor de regare vegetativă şi indicii activităţii simpatice. Această corelaţie funcţională lapersoanele sănătoase predomină faţă de corelaţiile VLF/LF – HF şi LF-HF.

La bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale corelaţiile dintre gradul decentralizare a proceselor de reglare şi activitatea segmentară simpatică sunt destul de exprimate(Rxy = 0,59, p < 0,05), însă sunt mai slab pronunţate faţă de puterea corelaţiei la persoanesănătoase (fig. 2). Concomitent în această grupă de bolnavi (migrenă + sincopă) se atestă odiminuare considerabilă a corelaţiilor dintre activitatea parasimpatică şi gradul de centralizare a

655

proceselor reglatorii (Rxy = 0,09, p > 0,05); dintre activitatea parasimpatică şi simpatică (Rxy =0,29, p > 0,05).

Figura 2. Corelaţiile stării funcţionale a structurilor vegetative segmentare-suprasegmentare labolnavii cu migrenă asociată cu stări sincopale vasovagale.

Notă: valori statistic concludente ale Rxy – p < 0,01 (două linii paralele); valori statisticneconcludente - p > 0,05 (linie întreruptă).

Aceste date demonstrează că la bolnavii cu migrenă în asociere cu sincope vasovagale areloc "decentralizarea" proceselor parasimpatice segmentare şi diminuarea dependenţei lorfuncţionale de procesele simpatice. "Autonomia" activităţii neurogene parasimpatice este foarteevidentă şi fără îndoială are un rol important în mecanismele de apariţie a sincopelor la bolnaviicu migrena.

La bolnavi cu migrenă fără semne clinice ale sincopelor vasovagale se evidenţiază ointensificare esenţială a corelaţiilor tuturor indicilor analizaţi (fig. 3).

Figura 3. Corelaţiile stării funcţionale a structurilor vegetative segmentare-suprasegmentare labolnavii cu migrenă fără semne clinice ale sincopelor vasovagale.

Notă: valori statistic concludente ale Rxy – p < 0,01 (două linii paralele).

Tensionarea interrelaţiilor funcţionale este evidentă atât în aspect vertical (gradul decentralizare - activitatea periferică simpatică/parasimpatică) cât şi cel orizontal (activitateasimpatică - activitatea parasimpatică).

În această grupă de bolnavi, spre deosebire de alte grupe studiate, gradul de corelaţie aindicilor analizaţi este aproximativ acelaşi (p < 0,001) şi are în toate cazurile semn pozitiv, ceeace demonstrează o stare de tensionare, hipersincronizare a funcţiilor vegetative în sistemulcardiovascular şi modificarea patologică a calităţii proceselor de reglare vegetativă

656

(transformarea semnului negativ a corelaţiilor VLF/LF – HF şi LF – HF în semn pozitiv).Intensificarea proceselor de centralizare la aceşti bolnavi conduce nu numai la

intensificarea proceselor simpatice (cum are loc la persoanele sănătoase) dar şi la intensificareacelor parasimpatice.

În grupul de bolnavi cu sincope vasovagale fără migrenă se manifestă o corelaţie pozitivăputernică (Rxy = 0,74, p < 0,01) dintre gradul de centralizare şi activitatea simpatică, pe cândcorelaţiile dintre alţi indici sunt statistic neconcludente (fig. 4).

Figura 4. Corelaţiile stării funcţionale a structurilor vegetative segmentare-suprasegmentare labolnavii cu sincope vasovagale fără migrenă

Notă: valori statistic concludente ale Rxy – p < 0,01 (două linii paralele); valori statisticneconcludente - p > 0,05 (linie întreruptă).

Aceste date demonstrează că la bolnavii cu sincope vasovagale se păstrează interrelaţiilefuncţionale intense dintre gradul de centralizare şi activitatea neurogenă-simpatică ca şi lapersoanele sănătoase. Însă, spre deosebire de sănătoşi în această grupă de bolnavi are loc"decentralizarea" controlului asupra funcţiilor parasimpatice şi disfuncţia proceselor deinteracţiune parasimpatice-simpatice.

Concluzii1. La bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale în perioada interictală se

manifestă diferite variante ale tonusului vegetativ în sistemul cardiovascular: eutonie – 25,5%,parasimpaticotonie – 31,4%, simpaticotonie – 43,1% cazuri.

2. Activitatea simpatică şi gradul de centralizare a proceselor de reglare vegetativă îngrupele de bolnavi sporeşte în ordinea: sincope < migrena + sincope < migrenă; activitateaparasimpatică sporeşte în ordinea: migrenă < sincope < migrenă + sincope vasovagale.

3. La bolnavii cu sincope vasovagale cu sau fără migrenă sunt păstrate procesele desincronizare a activităţii structurilor suprasegmentare cu funcţiile segmentare simpatice, se atestădiminuarea proceselor de sincronizare a funcţiilor parasimpatice cu cele simpatice şi activitateastructurilor suprasegmantare cu apariţia fenomenului de „autonomie” relativă parasimpatică.

4. La bolnavii cu migrenă fără semne clinice ale sincopelor vasovagale are lochipersincronizarea funcţiilor vegetative segmentare (simpatice, parasimpatice) şisuprasegmentare.

Bibliogarfie1. Brignole M., Alboni P., Benditt D., Guidelines on management (diagnosis and treatment) of

syncope // Europ. Heart J., 2004; 25: 2054-72.2. Brignole M. Diagnosis and treatment of syncope // Heart, 2007; 93: 130-6.3. Grosu A. Sincopa. Diagnosticare şi tratament. Chişinău, 2009, 304 p.4. Hainsworth R. Pathophysiology of syncope // Clin. Auton. Res., 2004, 14 (1) : 18-24.

657

5. Wallin B., Sundlof G. Sympathetic out flow to muscle during vasovagal syncope // J. Auton.Nerv. Syst., 1982 6: 287-291.

6. Густов Л. В., Косякина М. Ю. Синкопальные состояния. Нижний Новгород, 2005, 66 с.7. Дмитриева Т. Б., Вялков А. И., Маховская Т. Г., Михайлов В. И., Одинец А. Г. Неврозы,

Москва, 2009, 535 c.8. Молдовану И. В. Синкопaльные состояния. В кн.: Вегетативные расстройства. Клиника,

диагностика, лечение, Москва, 2010, с. 471.535.9. Мусаева З. А. Синкопальные состояния (патогенез, клиника, диагностика, лечение):

Дис… д-ра мед. наук. – М., 2001.10. Сирик А. П. Нейрогенные синкопы у детей (роль гипервентиляции и перинатальной

патологии в их генезе): Дис. … канд. мед. наук. – Кишинев, 2002.