Zoologia Nevertebratelor

Zoologia face parte din sfera larga a biologiei ( de la grec. Bios = viata ; logos =

vorbire ) , iar obiectivul ei il constitue studiul animalelor de pe glob ( zoon = animal ) .

Numarul speciilor de animale care traiesc pe suprafata globului este enorm ( unii

autorii il evalueaza la peste 1000000 ) si creste continuu , prin descoperirea altora noi .

Acesta multitudine si varietate de forme se cere ordonata . Este domeniul zoologiei

sistematice ( taxonomia : de la grec. Taxis = ordine ; nomos = lege ) , care grupeaza

speciile existente pe baza caracterelor de asemanare si a celor differentiate intr-un sistem

de clasificare . Cea mai mare atentie trebuie acordata alegerii acestor caractere , care

trebuie sa exprime inrudirea ( filiatia ) dintre specii .

Importanta zoologiei . Zoologia a furnizat graitoare dovezi in sprijinul

conceptiei evolutioniste . Ea a contribuit la fundamentarea teoriei materialist-didactice

despre viata , permitand intelegerea grandiosului process al evolutiei , care se desfasoara

de milenii culminand cu aparitia fiintei umane , dotata cu ratiune si capabila sa domine

natura si s-o transforme in functie de nevoile sale .

Pornind de la studierea nevertebratelor , I. L. Mecinikov a elucidate procesul

inflamatiei . Richet si Portier anafilaxia , cu aplicatie in medicina , iar Racovita a

intemeiat biospeologia .

Interesul prctic al studierii animalelor , cu referire in cazul nostru la nevertebrate ,

rezida in faptul ca ele exercita . prin activitate lor , o influenta pozitiva sau negative

asupra altor vietuitoare , multe dintre acestea cu importanta mare pentru om . Ca

elemente componente ale unui ecosistem , speciile de animale reprezinta verigi ale

lanturilor trofice , multe sunt " indicatori biologigi " servind la stabilirea gradului de

poluare a mediului, participa in procesul de autopurificare a bazinelor , cele edafice in

www.referat.ro

biologia solului , in procesul de humificare si fertilizare a acestuia . Prin scheletele lui

( foraminiferele , radiolarii , celenteratele ) iau parte la formarea scoartei Pamantului , iar

casutele foraminiferelor sunt folosite " conducatoare " in detectarea zacamintelor

petrolifere .

Un numar mare de nevertebrate sunt vatamatoare fie prin actiunile lor de

sfrederire a substratului ( bivalve ) , producand avarii in porturi , fie prin actiunea lor

corosiva ( bioderma de pe chila navelor ).

Printre nematode , acarieni si , mai ales , printer insecte , exista specii daunatoare

ale culturilor agricole si ale padurilor . Cunoasterea biologiei si a dusmanilor ei naturali

este hotaratoare in combaterea integrata , pe care se pune astazi un accent tot mai mare .

Parazitismul este foarte raspandit printer nevertebrate , existand chiar grupe intregi

( sporozoare , trematode , cestode , exclusiv parazite .

Bolile produse la om si animalele de ferma uneori sunt grave , iar prevenirea si

combaterea lor este conditionata de cunosterea aprofundara a biologiei agentilor vectori

si a ciclurilor evolutive ale parazitilor .

Increngatura Mollusca

Se cunosc circa 128000 specii , 35000 reprezentand fosile . Cea mai mare ,

Architeuthis sp. , impreuna cu bratele , 18 m . Fosilele dateaza din Cambrian , dar se

presupune ca diversificarea molustelor s-a petrecut in Precambrian . Molustele manifesta

o radiatie adaptiva remarcabila , fiind raspandite in toate mediile ( marin , terestru , apa

dulce ) . Cateva sunt comensale sau parasite . In organizare si ontogenie , molustele

trateaza afinitati cu platelmintii si anelidele , incadrandu-se in spiralii .

Morfologia externa . Corpul unei moluste cuprinde 5 regiuni dinstincte : 1) capul

, anterior , purtand organe de simt , gura cu radula si colierul periosofagian; 2) piciorul ,

ventral , diferentiere a tecii musculo-cutane , servind la locomotie ;3) masa viscerala ,

dorsala , formata din stomac , glanda digestiva , inima , celomul , rinichii si gonadele ; 4)

mantaua sau pallium , rasfrangere tegumentala , care inconjoara sacul visceral si

delimiteaza o cavitate paleola , primit posterioara , continand branhiile , anusul , orificiile

excretoare si genitale ; 5) cochilia , secretie cutanee a mantalei .

Se dinsting 2 forme fundamentale in habitatul molustelor : 1) axa longitudinala

lunga , gura si anusul la cele 2 extremitati , cea dorso-ventrala scurta ( lolenogastre ,

poliplacofore ,monoplacofore , bivalve ) ; 2) axa dorso-ventrala mai lunga deacat cea

antero-posterioara ( scafopode , cefalopode , gasteropode ) ; masa viscerala se bolteste

dorsal si in ea patrunde intestinul , curbat in forma de V , anusul deschizandu-se in

cavitatea paleala ; cochilia , dorsala , acopera masa viscerala , iar opus se afla capul si

piciorul ( scafopode , cefalopode ) ; la gasteropode , fenomenele secundare din

ontogeneza duc la rasucirea asimetrica a cochiliei si a masei viscerala deasupra capului .

Organizarea interna . Epiderma este ciliate si glandulara , mucusul secretat

servind la alunecarea pe substrat . Se presupune ca moluscul primitive avea o miscare

asemanatoare turbelariatelor , prin actiunea combinata a ciliaturii si a musculaturii

piciorului , cu unde de contractie ca la gasteropode .

Teaca musculo-cutanata se constitue ventral intr-un picior , primitive cu aspect de

talpa pentru tarare si specializat in cursul evolutiei la diferite moduri de viata . Prezenta

cochiliei determina diferentierea muschilor retractori , rasfirati in picior si fixati in

cochilie , servind la retragerea piciorului si a capului in interiorul acesteia .Muschii sunt

constituiti din fibre netede cu dispozitie helicoidala , dand aparitia unei striatiuni .

Sistemul nervos este reprezentat de un plex subepitelial legat de teaca musculo-

cutana , unul profund , al organelor , si de un sistem nervos central . Ultimul , la formele

primitive , este constituit dintr-un inel periesofagian ( comisura cerebroida evolueaza in

ganglioni cerebroizi ) si in 2 perechi de trunchiuri longitudinale . : una mediala

( cordoane pedioase ) in grosimea piciorului , pe care il inerveaza , alta laterala si dorsala

fata de prima ( cordoane pleuro- viscerale ) , inervand mantaua si organele interne . Ele

pleaca de la ganglionii cerebroizi si sunt legate prin comisuri si conective transversale .

Trunchiurile nervoase au structura medulara la Neopilina , poliplacofore , selenogastre ,

Nautilus , cordoanele pedioase ale unor prosobranhiade arhaice ( Haliotis ) si axul nervos

din bratele cefalopodelor . La formele mai evaluate , trunchiurile nervoase se condeseaza

, formand ganglioni pediosi , pleurali si viscerali , individualizati la gasteropode ,

scapofode , lamelibranhiate sau contopiti intr-un creier la dibranhiate si opistobranhiate .

Organele de simt sunt reprezentate prin 1- 2 perechi de tentacule cefalice , absente

la poliplacofore si la solenogastre , ochi , statocisti , osfradii , organul subradular , cu

functie necunoscuta , present la Neopilina , poliplacofore , scafopode , unele gasteropode

primitive , si estete , la poliplacofore , probabil cu rol tactil , uneori transformate in ochi .

Clasa Polyplacophora

Se cunosc circa 1000 de specii , cea mai mare , Cryptochiton stelleri , de 33 cm .

Sunt moluste primitive , vechi , cunoscute in Cambrian .

Morfologie externa . Sunt animale cu simetrie bilaterala si corpul oval-alungit ,

turtit dorso-ventral si acoperit dorso-lateral de manta . Acesta secreta 8 placi dorsale ,

formand cochilia , dispuse intr-un sir longitudinal , imbricate si articulate intre ele si

actionate de muschi . Se semnaleaza si cazuri teratologice de hipomerie , care se

rasfrange in organizarea interna . Placile sunt colorate in cenusiu sau brun , uneori

impestritate cu rosu , galben , verde . Placile intermediare( II – VI ) sunt practice

dreptunghiulare , cele de la capete semicirculare . Marginea anterioara a primei placi

( I ) , cea posterioara a ultimei placi ( VIII ) si marginile laterale ale placilor II – VI

formeaza lame de insertie si sunt ingropate in manta ( perinotum ) . Apofizele placilor II

– VIII se prelungesc anterior in cate o pereche de lame suturale , care patrund sub

marginea posterioara a placii precedente , intr-un pliu dorsal al mantalei . Dispozitia

imbracata a placilor permite animalului sa se stranga ghem cad este desprins de pe

substrat .

Organizarea interna . Perinotum de latimi variabile si acoperit de cuticula ,

uneori pigmentat , poate fi neted , cu formatiuni calcare sau cuticulare ( solzi , peri ,

spiculi ) si acopera placile cochiliei in masura diferita , dupa specie ( Chiton ,

Cryptoplax , Symmetrogephirus , Amicula , Cryptochiton ) . In structura placilor intra 4

straturi : 1) periostracum , superficial si fin , din substanta organica ; 2) tegmentum ,

pigmentat , neted sau cu ornamentatii ; din substanta organica impregnata cu CO3Ca si

strabatut de orificiile canalelor prin care trec pedunculii estetelor si ai ochilor dorsali ; 3)

articulamentum , gros si dens , din CO3Ca ( lamele de insertie si cele saturale ale placilor

sunt din articulamentum ; dupa resturile fosile , in evolutia poliplacoforelor

articulamentum a aparut tarziu , la speciile din carbonifer ; la Lepidopleurus , lamele

saturale sunt din tegument ) ; 4) hipostracum , din CO3Ca , intern . La unele specii , intre

articulamentum si hipostracum exista un mesostracum .

Piciorul musculos , ca o talpa , alungit in directia antero-posterioara si delimitat

de cap , care este lipsit de apendice senzoriale printr-un sant transversal , ocupa fata

ventrala . El serveste la fixarea de substrat si in locomotie , care se efectueaza prin unde

transversale de tipul celor de la gasteropode .Viteza deplasarii este de 1-15 cm/minut .

Fixarea puternica de substrat este asigurata de suprafata adeziva mare si mucusul

glandelor epiteliale din picior side fata ventrala a perinotului . Contractia celor 8 perechi

de muschi dorso-ventrali sau latero-pediosi , inserati pe partea interna a placilor si

rasfirati in picior , desprinde si bolteste mijlocul piciorului , incat ansamblu functioneaza

pe principiul vidului , ca o ventuza .

Sistemul nervos aminteste , prin structura sa medulara , pe cel al turbelariatelor ,

iar prin tetrameria sa pe cel al amfinomidelor ( polichete ) . Un inel periosofagian ,

format din comisura cerebroida , supraesofagiana , si prima comisura pedioasa ,

subesofagiana sau labiala , trimite nervi la cavitatea bucala si la organul subradular , iar

de la punctul de jonctiune a celor 2 comisuri , pleaca o pereche de cordoane pedioase in

grosimea piciorului , inervand muschiulatura acestuia , si o pereche de cordoane paleo –

viscerale laterale , deasupra santului paleal , cu ramificatii la manta si viscere .

Cordoanele longitudinale sunt legate prin comisuri si conective . O comisura suprarectala

uneste trunchiurile paloe-viscerale ; cele pedioase sfarsesc liber . In ansamblu , sistemul

nervos centra apare constituit din 3 arcuri ; cerebroid , pedios si pleuro-visceral , ca la

Nautilus .

Organele de simt sunt peri si spini senzoriali pe perinotum , campuri senzoriale

ciliate , organul subradular . Unele estete sunt simpli tango-receptori , altele formeaza

oceli , cu cellule pigmentare si fotoreceptoare , uneori cu cornee , cristalin si retina

( Acanthopleura ) , mai ales pe placile anterioare ; cllule tactile si fotoreceptoare se

gasesc pe perinotum , iar pe lobii bucali celule chemoreceptoare. Statocistii si organele de

simt cefalice lipsesc .

Clasa Aplacophora

Cuprinde putine specii , cu caractere primitive si simetrie bilaterala .Au

dimensiuni mici ( 0,5 - 3 cm ) , cea mai mare specie Epimenia verrucosa , de 30 cm .

Morfologia externa . Corpul vermoid , scurt si gros , alteori alungit , in general

cilindric si lipsit de cochilie , poarta ventral gura , posterior este trunchiat , ascutit ,

rotunjit sau in forma de clopot . La neomenoide exista un sant ventral , anterior in

comunicare cu cavitatea bucala , posterior cu cea cu cea cloacala ( terminala sau

subterminala ) , ansamblu corespunde cavitatii paleale de la celelante moluste , in

interiorul santului , o creasta longitudinala , flancata de pliuri secundare , reprezinta

piciorul vestigial. La limita dintre santul ventral si foseta ciliata se afla glandele

pedioase , anterioara sau posterioara , a caror secretie mucoasa serveste la miscare si

respiratie , intretinand umede faldurile piciorului .

Organizarea interna . Epiderma secreta o cuticula strabatuta de papile

epidermice , pluricelulare , care se deschid in mici palnii la suprafata ei . Spiculi calcarosi

, dispusi in unul sau mai multe straturi in epiderma , au rol in aparare si , probabil , tactil .

Papilele epidermice li se atribue rol excretor , dupa alti autori rolul estetelor de la

poliplacofore .

Musculatura formeaza o teaca subepiteliala , cu fibre circulare externe ,

longitudinale externe si intre ele fibre diagonale incrucisate . La extremitatile corpului ,

musculature diferentiaza sfinctere , muschi retractori si protactori ai radului , ai faringelui

si ai brangiilor . Mai exista muschi radiali si transversali , ultimii intrand in constitutia

diafragmei orizontale subintestinale .

Sistemul nervos este asemanator celui de la poliplacofore , cu deosebire ca apar

ingrosari ganglionale in care se concentraza cea mai mare parte a elementelor nervoase .

Organele de simt sunt reprezentate prin celule senzoriale , in epiderma , in special

in regiunea gurii sip e cirii atriului bucal , si prin papile senzoriale .

Clasa Monoplacophora

Este un grup predominant fosil , cu 6 specii actuale si dimensiuni mici ( sub 4

cm ) . Fata de cele 6 perechi de impresiuni musculare pe fata interna a cochiliei

triblidaceelor fosile , proma mai mare , corespunzatoare probabil la 2 muschi fuzionati

( Drahomira are 7 impresiuni ) Neopilina poseda 8 perechi de muschi dorso-ventrali , iar

impresiunile mici ,estompate , situate in afara celor mari , corespund retractorilor

branhiilor de la Neopilinia .

Morfologia externa . Ca aspect exterior seamana la prima vedere cu un

gasteropod pateloid , corpul fiind acoperit dorsal de o cochilie relativ turtita , usor

rasucita catre apexul indreptat anterior si cu apertura aproximativ circulara . Cochilia

groasa la formele fosile subtire si friabila la cele actuale , cu striuri de crestere

concentrice fata de apex este constituita din cele 3 straturi caracteristice , iar structura si

modul ei de formare corespund cu ale celei de lamelibranhiate .

Oraganizarea interna . Epiteliul piciorului , cu aspect de talpa cu contur

circular , ocupand mijlocul fetei ventrale , este glandular si ciliat si serveste la alunecarea

pe substratul moale .

Musculatura este reprezentata prin 8 perechi de retractori ai piciorului , inserati in

cochilie si rasfirati in picior , constituiti din 2 parti omoloage cu muschii latero-pediosi ai

poliplacoforelor . Intre ei trece musculature circulara a piciorului . Mai exista o

musculatura circulara a santului paleal , retractorii anteriori si posteriori ai branhiilor ,

inserati pe cochilie , si o musculatura a aparatului radular .

Sistemul nervos se aseamana cu cel cu al poliplacoforelor . Exista un inel

periesofagian , constituit din comisura cerebroida si comisura subesofagiana , iar la

conjuctura lor o pereche de ganglioni cerebroizi . De la el pleaca 2 perechi de trunchiuri

nervoase longitudinale neganglionizate , o pereche reprezentand cordoanele pedioase

situate in sinusul pedios , si o pereche pleuro-viscerala , care urmaresc traiectul santului

paleal . Ele sunt unite posterior incat realizeaza arcuri . Intre cordoanle pedioase exista o

singura comisura anterioara , comparative cu numarul mare de la poliplacofore . Cu cele

pleuroviscerale , trunchiurile pedioase se leaga prin 10 conective metamerice , care merg

la muschii dorso-ventrali . Trunchiurile pleuroviscerale se unesc posterior deasupra

intestinului .

Organele de simt sunt reprezentate prin : organul subradular si o pereche de

tentacule preorale , piriforme , situate in laturile gurii , probabil omoloage cu tentaculele

gasteropodelor , ambele inervate de trunchiurile pedioase ; o pereche de statocisti

anteriori , cu aspect de vezicule epiteliale turtite , in comunicare cu locul de origine

printr-un conduct lung si inervate in al doilea conectiv pleuro-pedios . Prezenta

statococilor apropie monoplacoforele de molustele conchifere .

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate