Obiectul merceologiei

Satisfacerea nevoilor de consum ale populat iei intr-o societate civilizata, presupune

existenta unui sortiment variat de produse. Aceasta satisfacere este mult usurata in

conditiile economiei de piata, la baza careia se afla proprietatea privata, care permite

libera initiativa a agentilor economici in direct ia realizarii unei activitat i economice

eficiente. Economia de piata permite ca raportul de marfuri intre cercetare si oferta sa fie

cat mai favorabil atat producatorilor, cat si consumatorilor. Orice produs care prin

proprietatile sale satisface necesitatile altor persoane decat ale producatorilor si face

astfel necesara vanzarea – cumpararea prin intermediul piet ei, se numeste marfa.

Marfa are doua elemente: valoare si valoare de intrebuintare. Valoarea marfii este data

de faptul ca marfa este produsul unei munci omenesti. Valoarea marfii va fi cu atat mai

mare, cu cat pentru producerea ei seva consuma mai multa munca omeneasca. Aceasta

presupune ca marfa va fi simai utila beneficiarului. De exemplu, un aparat de radio cu

doua lungimi de unda va fi mai put in folositor decat unul cu trei lungimi de unda, sau

decat un radiocasetofon. Deoarece pretul reprezinta expresia baneasca a valorii

marfurilor, cu cat o marfa va avea mai multa munca omeneasca incorporata in ea, cu atat

pretul marfii va fi mai mare. De exemplu, un aparat de radio cu doua lungimi de unda va

fi mai ieftin decat unul cu trei lungimi de unda, dar si utilitatea lor va fi diferit. In ceea ce

priveste valoarea de intrebuintare a marfurilor, aceasta se refera la faptul ca marfurile

sunt solicitate de cumparatori prin utilitatea lor, datorita proprietatilor pe care le au. Deci,

cu cat o marfa va avea mai multe proprietati, cu atat ea va fi mai utila consumatorului si

va fi solicitata mai mult pe piata.

Capitolul 2. Conexiunea merceologiei cu alte domenii

Merceologia se afla in stransa interdependenta si cu alte discipline. Astfel:

- cu "Tehnologia", deoarece merceologia studiaza influent a procesului tehnologic

asupra calitat ii produselor, relat ia produs-necesitate, eficient a economico-

www.referat.ro

sociala a produsului;

- cu "Biologia", intrucat studiaza componentele din diferite plante si respectiv

influenta lor asupra starii sanatatii organismului uman.

- cu "Dreptul", deoarece trebuie cunoscute legile si actele normative invigoare,

referitoare la calitatea produselor, la receptie, marcare,etichetare, la protectia

mediului inconjurator.

- cu "Marketingul", pentru ca practic, nu poti cunoaste cerinteleconsumatorilor fara

un studiu de piata, nu pot produce si desfacemarfurile fara o buna logistica, o

publicitate corespunzatoare, oamplasare rat ionala a ret elei comerciale.

- cu "Chimia", deoarece multe din marfurile care se analizeaza sunt supuse

verificarii proprietat ilor chimice prin metode de laborator

- cu "Fizica", in special la marfurile electrocasnice si electronice la care verificarea

caracteristicilor tehnico-functionale implica si cunostinte de fizica.

Iata de ce putem afirma ca merceologia este o disciplina cu un profund caracter

interdisciplinar, ca ea contribuie la formarea unei imagini cat mai corecte a bunurilor

care se comercializeaza si care sunt utile.

Capitolul 3. Producerea si valorificarea produselor horticole

Importanţa social a păstrării şi industrializării produselor horticole trebuieşi ea

menţionată. Mărind siguranţa şi durata de aprovizionare a populaţiei cu legume,fructe şi

struguri în stare proaspătă sau prelucrată, asigură totodată locuri de muncăîn perspectiva

unei reprofilări a activităţilor industriale. Un consum de produse horticole, important ca

volum, divers ca sortiment şi asigurat o perioadă maiîndelungată, prezintă o mare

însemnătate pentru sănătatea populaţiei.

Importanţa alimentară a produselor horticole poate fi evaluată princontribuţia acestora

la necesarul de principii nutritive din hrana populaţiei.Procentual, fructele şi legumele

asigură 10% din totalul energetic, 7% din protide,20% din vitamina PP, B1şi Fe, 25% din

Mg, 35% din vitamina B6, 50% dinvitamina A şi 90% din vitamina C. În unele

universităţi circa 1/3 din volumul decunoştinţe referitor la valorificarea fructelor şi

legumelor se axează pe aspecte maidetaliate privind valoarea nutriţională a acestora.

Desfacerea producţiei horticole este necontrolată, conjuncturală,dispersată, fluctuantă

şi concurată de importuri similare din ţări cu o producţie profilată în aceată direcţie.

Pieţele de gros, organizaţiile producătorilor şiinfrastructura existentă nu au eficienţa care

se cere. Producţia se adaptează greu lacerinţele pieţei interne şi mai ales

externe.Producătorii sunt dezavantajaţi în negocierile cu unităţile de preluare,care sunt

mai bine organizate şi informate, iar lipsa de stimulare pentru producţiamarfă de calitate,

în partizi mari, provine din nesiguranţa desfacerii.Disfuncţionalităţile economice şi

legislative, perpetuează o stare de fapt în care producătorul român este descurajat să-şi

sporească şi să-şi valorifice superior oferta, în timp ce un anumit tip de importuri, dublat

de economia paralelă sausubterană, oferă producţii mult mai ieftine la preţuri

concurenţiale.

Produsele horticole sunt organe vegetale sau părţi de organe vegetale provenind de la

plantele horticole. Din momentul recoltării, acestea devin mult maivulnerabile, mai

expuse la procesele de degradare. Produsele horticole prelucrate sunt transformate, nu

numai pentru a deveni mai comestibile, sau mai atractive lagust, dar în primul rând pentru

a rezista la factorii biodegradării.

Specificul produselor horticole proaspete este generat de faptul că sunt vii,au un

conţinut mai ridicat în apă şi un volum în general mai mare, iar structura lor este mult mai

gingaşă. Particularităţile proceselor lor fiziologice determină ovalorificare mult mai

complexă decât a altor produse vegetale, dacă ţinem seama dedestinaţia lor.

Diversitatea speciilor cultivate de legume, fructe şi flori, a soiurilor de struguri de

masă, este foarte mare. Sortimentul cultivat într-o anumită zonă este într-o permanentă

transformare.

Capitolul 4. Criterii de clasificare a marfurilor agroalimentare

Necesitatea clasificării mărfurilor alimentare a apărut ca o consecinţă a diversificării

lor explozive, îndeosebi în ultimele decenii, cît şi datorită complexităţii sistemelor de

reglementări naţionale şi internaţionale. 

Scopul urmărit prin realizarea clasificărilor constă în sistematizarea (gruparea,

ordonarea) mărfurilor alimentare într-un mod unitar, logic, sinoptic. 

Clasificarea merceologică clasică a mărfurilor alimentare foloseşte

diverse criterii, mai frecvent întîlnite fiind cele prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1 Clasificarea merceologică a produselor alimentare

Criteriul Grupa aferentă 

Originea produselor 

- produse vegetale 

- produse animale

- produse minerale

- produse de sinteză (chimică, biotehnologică)

Gradul de prelucrare tehnologică

- materii prime

- semifabricate ("semipreparate")

- produse finite

Modul de ambalare

- produse prezentate în vrac

- produse prezentate în semivrac

- produse preambalate

Scopul utilizării

- produse nutritive

- produse gustative (condimente, stimulente, băuturi)

- produse tehnologice (concentrate alimentare, aditivi

alimentari)

Funcţia nutriţională de bază

- produse energetice (preponderent glucidice / lipidice)

- produse proteice

- produse echilibrate energo-proteic

- produse dietetice

- alimente / suplimente nutriţionale etc.

Clasificarea merceologică ştiinţifică (folosită în mare parte şi pe plan internaţional)

grupează produsele alimentare în 10 categorii:

1. Cereale, leguminoase şi produse rezultate din prelucrarea lor;

2. Legume, fructe proaspete şi produse de prelucrare;

3. Produse zaharoase (materii prime şi produse de prelucrare);

4. Produse gustative: condimente, stimulente, băuturi nealcoolice şi alcoolice;

5. Grăsimi alimentare (vegetale, animale, mixte);

6. Carne şi produse rezultate din prelucrarea cărnii ;

7. Lapte şi produse rezultate din prelucrarea laptelui

8. Ouă şi produse din ouă;

9. Peşte şi alte produse acvatice (inclusiv produse derivate);

10. Concentrate alimentare.

BIBLIOGRAFIE

1. www.preferatele.com

2. www.regielife.ro

3. www.ereferate.ro

4. Negrea Mihai, Dinu Vasile, Ed. ASE Bucuresti-2001 ,,Merceologie”

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate