Jocul ielelorde Camil Petrescuhttp://literaturaromana.g0.ro/

ACTUL 1 Tabloul 1-Actiunea se petrece la redactia ziarului dreptatea sociala,in biroul directorului.Din ziar lipsesc sefii si sunt doar lucratorii marunti care se confrunta cu lipsa materialului de tiparit. Fiecare redactor e plecat sa caute material,apare un barbat de 60 ani,foarte grav(Responsabilul) care vine sa-i anunte ca va fi revolutie,pe data de 18 mai 1914 si le aduce un plic cu o proclamatie catre muncitori si o suma pt. tiparire.Apoi apare si un agent care-l tot urmareste pe acest om si care le spune povestea stranie a lui Kiriac(cel care vede revolutia peste tot,in data de 18). Intriga:Intr-un alt ziar apare referirea ca dreptatea sociala ar avea ceva cu Ministrul de Justitie,se intrevad masuri drastice,dar ei se bucura pt. ca le creste tirajul.Se vorbeste de un caz interesant petrecut in fr. (Calmette/Caillaux);ziaristul publica scris. de amor ale d-nei Caillaux dar Penciulescu nu e de acord cu acest lucru. Aflam vesti de la Paris:d-na Caillaux sotia Ministrului de Justitie l-a ucis pe dir. Ziarului(Calmette) la el in birou,cu un pistol rezultand anticiparea evenimentelor.Cand apare Gelu,se vorbeste din nou despre cazul din Romania,acesta este hotarat sa-l demaste pe ministru desi colegii ii sugereaza faptul ca nu va fi usor.(Gelu R. 27-28 ani,autoritar,elegant). Tabloul 2-Actiunea se muta in cabinet la Sinesti:46 ani,inalt,lat in umeri ,fumeaza,suna telefonul,el raspunde,prezentandu-se: Ministrul Justitiei,apoi spune:Nu.Nu exista dialog,autorul doar descrie,in acest indiciu de regie,ce trebe sa vada spectatorii in cateva minute. Tabloul 3-Apare la redactie Elena Boruga,sotia lui Petru B.,inchis de 7 ani,care vine sa se planga lui Gelu si lui Praida;acestia ii cer sa mearga la inchisoare desi ea e casatorita cu altul si sa se prefaca (sic) ca totul e normal.Ea ar vrea sa divorteze.Ei se roaga sa lase macar copilul sa mearga cu ei sa-l viziteze.Intre timp,soseste la redactie fostul ministru(conservator) Nacianu(50 ani,aratos,cu barba tunsa scurt).Aflam ca l-a cunoscut pe tatal lui Gelu si chiar pe Gelu (cand era copil).Gelu marturiseste ca avea numai 6 ani cand tatal lui a murit intr-un accindent de vanatoare.Si fostul ministru il atentioneaza in legatura cu avertismentele(de 8 zile) ca se va publica o scris. Nacianu ii cere sa-I dea lui documentele,pt. a putea face o interpelare in parlament spre a-I da jos pe cei din guvern.Nu-l crede pe Gelu ca ar avea un asemenea document.Dupa ce pleaca

Nacianu,Gelu ii arata o scrisoare lui Praida:e semnata de Maria Sinesti si ii e adresata lui,o e scrisoare de dragoste in care Maria I se destainuie,povestind ca sotul ei a schimbat testamentul unei matusi de-a ei(avearea ar fi trebuit data in scopuri caritabile) l-a rupt pe cel real si a pus altul in loc,femeia fiind asfixiata cu perna.Ingretosata de faptele sotului,Maria vede in el un stalp de lumina el o iubeste si ar fi vrut sa se caratoreasca cu ea,dar ea a ramas cu sotul din cauza copiilor.

Tabloul 4-Gelu si Praida merg in vizita la inchisoare,la Petru Boruga,cu copilul.Petru e suparat ca n-a venit si nevasta lui.Il mint ca e bolnava,ii duc pachet dar acesta constata neregului in pachet(i-a trimis tutun,desi nu fumeaza,carti ,dar nu si ochelari).Petru povesteste de conditiile grele din inchisoare(frig,mucegai,mizerie) care acum nu-l mai deranjeaza pt. ca deja simte ca-i putrezesc oasele de vii.Tovarasii ii promit ca incearca sa-l scoata de acolo cat mai curand. Tabloul 5-se revine la cadrul lui Saru Sinesti,care fumeaza ganditor.De data aceasta vorbeste,intreband-o pe servitoare ce face sotia sa.Aceasta ii comunica faptul ca d-na nu vrea sa-I vorbeasca,sta citeste si se plimba prin camera. ACTUL 2 Tabloul 6- Maria S. citeste pe ascuns gazetele.O viziteaza verisoara ei,Roxana ,o invita in oras.E ingrijorata de ceea ce se intampla cu ea,a venit la cererea ministrului.Servitoarea o anunta ca a telefonat matusa lui Gelu pt. a-I spune ca nici ea nu l-a gasit acasa.Accepta sa vorbeasca cu sotul ei.aflam ca au 2 copii,ea are doar 27 ani,el a luat-o de la pension,dar se pare ca nu s-au iubit niciodata.Ea ii cere sa plece,sa lase politica,dar el nu intelege de ce.S.S. ii promite ca vor pleca peste 2 saptamani,dupa ce se rezolva problemele.Ea nu e multumita,vrea sa scape de tot,ii marturiseste ca e necajita de ceea ce scriu ziarele.Ii care din nou sa renunte,el e aproape gata sa cedeze ,cuprins de pasiune pt. ea,dar brusc isi da seama ca s-ar fi putut ca cineva sa-I ceara sa faca acest lucru.Stie ca Gelu I-a fost amant 3 ani,unde s-au intalnit,ea nu-l crede,ii cere dovezi,ii povesteste o intamplare de la Paris,cand el s-a intors pe neasteptate si ea l-a ascuns in baie.Il uraste pt. rabdarea lui,pt. tenacitate,il considera un monstu.Ea e distrusa pt. ca el nu stie de ce vrea cu orice pret sa-l faca sa renunte la politica.El nu o intelege,se face din nou indiferent la ceea ce scriu ziarele.

Tabloul 7: Actiunea se muta din nou la redactie,muncitorii discuta ca nu pot termina nr-ul de a 2 a zi pt. ca directorul trebuie sa aduca scrisoarea.Il asteapta si matusa lui,Irena.Apare Gelu,e gata sa dea scrisoarea,dar o vede pe matusa si se blocheaza.Aceasta are sa-I spuna ceva:il intreaba ce are cu Sinesti,ii atrage atentia asupra mirosului neplacut,ii reproseaza ca nu vrea decat sa calomnieze,sa faca scandal,ii da o scrisoare in care I-a povestit lucruri secrete pana atunci,Sinesti l-a ajutat cu bani pe tatal sau care avea patima jocurilor de carti.Gelu se mira.Apar oamenii care vin cu batranul Dumitrache ,ranit la picior pt. ca I-a cazut un plumb.(povestea lui e trista:nora bolnava de oftica,2 nepoti bolnavi si ei,copil mort,nepot mort) .Gelu le tine parte muncitorilor compatimindu-i pt. salariile mizere si pt. munca grea pe care o fac.Irena vrea sa-l ajute,dar alt muncitor nu e de acord.(idee comunista).In ciuda celor aflate,Gelu vrea sa publice scrisoarea in continuare.Ii spune si matusii de scrisoare.Ea e tulburata,ii reproseaza ca nu e frumos,el ii inchide gura spunand-i ca fac parte din doua lumi diferite.Ea ii spune ca si Sinesti are o scrisoare prin care tatal lui Gelu ii cere lui(pe atunci functionar) sa scoata bani din depozit, ca si el il poate face de rusine,demascand adevarul despre tatal lui Gelu.Ii mai cere ragaz de o zi pana la publicare;e de acord. Tabloul 8- Se pregateste tiparirea ziarului,se anunta vizita Primului Procuror,Vladicescu;toti se mira ,vine sa intervina pt un mare poet, acuzat de revolutia lui Gelu.Acesta refuza mergand pe ideea de dreptate,indiferent pt cine.Ceilalti sunt mirati.E anuntata o alta vizita importanta:Maria Sinesti.Gelu e mirat,incurcat,tulburat.Vrea sa fie singura cu el,dar Gelu accepta sa fie si Praida la discutii rezultand ca e speriata,incearca sa-l tutuiasca,el o ia cu d-voastra, e rece,refuza sa se gandeasca la fericirea ei,la relatia lor;el o indeamna sa scoata pistolul si sa-l omoare(vezi povestea din Paris), ea scoate revolverul si-l tranteste pe masa.El se apropie de ea si o intreaba daca a vrut sa-l ucida.Sunt mult mai apropiati;ii povesteste ca i-a luat copii si i-a dus la o matusa.Il intreaba daca a iubit-o,el ii reproseaza ca l-a inselat,ea ii povesteste ca a incercat sa-l seduca pe Sinesti,acum ii e scarba,nu-si da seama de ce a venit la el,I-a adus o cutie cu matisori de ulm pe care I-a pastrat in urma unei plimbari impreuna.Ii aduce aminte de clipele minunate ale acelei plimbari.El e distant,o intreaba in permanenta ce vrea,in timp ce ea e intr-o stare de reverie-amintire.Intra Praida,apoi Vasilui care-I spun ca pianistul Lipovici s-a sinucis impreuna cu toata familia.I-a descoperit o vecina.Inainte de asta,Praida ii spune lui Gelu ca a vazut si Maria Jocul ielelor ,e si ea insetata dupa absolut. Tabloul 9 Medicul si primul-procuror vin sa vada mortii,se discuta despre tragedia acestei familii:au murit bunicul,tata,mama,3 copii,au fost bolnavi de TBC,bunica de cancer,o fetita a scapat.De afara se vad imagini cu reclama la opera Vaduva vesela. ACTUL 3 Tabloul 10-In biroul lui Gelu,Penciulescu si Vasiliu citesc ziarul si discuta despre crima din Paris,ii acuza pe francezi ca sunt paraziti pt ca sunt de vita

nobila.Apare Kiriac incantat de un articol pe care l-a citit in ziarul lor si in care se zicea ca razboiul e ceva depasit.Kiriac si-a schimbat parerea: nu mai crede in revolutia de pe data de 18. Apare la redactie S.Sinesti,care incearca sa minimalizeze sistemul, spunand ca a venit la insistentele sefului sau de cabinet.Gelu ii spune de scris.,Saru ramane mirat si se face ca nu crede ca Maria l-a inselat(desi stia acest lucru),iar cand ii spune de batrana Manitti,S. o face pe sotia lui mitomana erotica, care minte pt. a-si atata amantii.Gelu il infrunta direct,spunand-i ca o crede pe Maria.Saru ii raspunde ca nu v-a lovi doar in el,ci si in Maria care va fi considerata o mama denaturata.Saru il intreaba daca sotia lui e vinovata si daca a consimtit la acest sacrificiu. Gelu ii zice ca nu.Gelu critica mentalitatea capitalista pe care Sinesti o apara,spunand ca legile cele adevarate sunt nu cele facute de oameni,ci cele din constiinta fiecaruia.Sinesti face apel la numele tatalui lui Gelu(din scris. pe care o citeste Gelu aflam ca tatal lui ii ceruse lui Saru sa-I dea celui trimis 20.000 de lei din depozitul Societatii forestiere),apoi ii maruriseste lui Saru ca maria I-a trimis lui scris.Acesta ii raspunde ca stia toata povestea lor si il intreaba de ce a pastrat-o;potrivit raspunsului,el s-a considerat complice si a stiut din prima clipa ca trebuie facuta dreptate:In constiinta mea era din prima clipa ceva care se desprinsese de mine si mai putea fi schimbat de mine.D-ta n-ai cum sa ma intelegi. S. ii spune ca recunoaste si in el ca si in tatal sau,aceeasi nebunie a absolutului si incepe sa-l laude pe tata( inteligent,dar dar aceasta mare inteligenta il paraliza).Gelu ramane uimit,I se pare ciudat ca tocmai saru sa vorbeasca asa despre tatal lui.Saru ii da scris.,spunandu-I sa faca ce vrea cu ea, (pt. el era o onoare s-o pastreze).Apoi Sinesti ii povesteste de sinucidere:-cu revolverul trimis de iubita lui Nora Ionescu,frumoasa pe atunci a incercat sa o vada,dar n-a reusit.I-a scris ca daca nu reuseste sa o vada se va sinucide.Pe la ora 8,ea i-a trimis un biletel batjocoritor si revolverul,drept cadou de despartire.Saru a fost acolo,dar n-a avut curaj sa-i ia revolverul.A doua zi l-a gasit in agonie.Desi e surprins de ceea ce aude,Gelu spune ca soarta tatalui sau nu are nici o legatura cu judecata lui.Si spre final,ca un fapt divers,Saru povesteste de P.Boruga pe care l-a trimis la spital si,daca e nevoie va fi si gratiat. Dupa plecarea lui Saru,Praida il face canalie infernala.Tulburat,Gelu ii telefoneaza matusii pt. a-I confirma faptul ca tatal s-a sinucis si ii reproseaza ca la lasat sa-si faca o imagine falsa despre el.Vrand sa transcrie scris.,pt a fi data la tipar,Paida ii spune ca publicarea ei nu mai depinde de el,ci de Comitetul de partid avand in vedere ca s-a pus in discutie eliberarea lui P.Boruga. Tabloul 11- Gelu merge la Nora ,in parc ,intr-o camaruta modesta(Nora joaca rol de servitoare),in fata lui Gelu ,isi aduce aminte de timpurile trecute(inainte cu 20 ani).Ii povesteste de diferiti barbati pe care ii confunda,apoi si de avocatul Gorita Ruscanu.Apoi o invita sa doarma la el.Ea accepta. Tabloul 12-Gelu ii povesteste lui Praida ca a aflat mai multe despre tatal lui:avea un loc favorit,in gradina de vara de la Copsa,bea rom si coniac, inainte de a se duce sa o ia pe Nora de la teatru.Praida insa e realist,el vorbeste tot despre eliberarea lui P.Boruga.Gelu scoate scris. si-I da foc, spunand-i ca au devenit complicii lui Sinesti.

Deja aiureazal,vorbind cu batrana Manitti.Ii marturiseste ca nu e suparat din cauza ca a trebuit sa renunte pt. a-l elibera pe Petru B.,ci pt. ca e fiul tatalui sau:Cata luciditate atata existenta si deci atata drama.viata lui a fost o drama.De unde stiu asta?findca o traiesc eu din nou acum.Deja se observa ca e alt om,nu-l mai intereseaza nimic.Praida ar vrea ca Gelu sa scrie un articol in care sa ocoleasca scris.,dar Gelu nu mai poate sa scrie,nu mai vrea sa fie nici director de ziar;apare Penciulescu si le povesteste ca cei din fam. profesorului sunt transportati la morga,vorbind despre fiecare dintre membri. Gelu vorbeste despre dreptate,adevar,fapte bune,rele.Praida vede ca nu e ceva in ordine si incearca sa-l scoata afara din hora.Nu te aventura in apele tulburi ale intrebarilor fara raspuns,incearca sa-l incurajeze ca pe un camarad,dar Gelu ii marturiseste ca nu poate iesi din acest joc. Penciulescu observa si el:Nu mai e nimic de facut,s-a destramat hora ielelor.E omul care a vazut idei. Apare Maria S. care ii spune ca nu s-a indoit niciodata de el.Stia ca n-o sa publice scris., nu-i mai pasa de ceea ce zice sotul ei,el ii reproseaza ca l-a inselat.Ea zice ca nu.El ii zice ca a iubit-o obsedant,vroia sa fie numai a lui.Ei nu-i vine sa creada.El ii spune ca nu se mai pot repara greselile trecutului;chiar si la juramintele ei de iubire el ramane rece(greseala s-ar putea repeta)In timp ce ei vorbesc,intr-un colt(in mintea lui Gelu) apare imaginea tatalui,in ultimele clipe.Vorbesc despre sinucidere,pe care Maria o considera o lasitate(trebuie sa ai curaj sa duci totul pana la capat). Gelu este de parere ca se sinucid doar cei curajosi,(Se aud focuride arma,in colt,Grigore R. cade intre fotoliu si canapea). Gelu se indreapta spre fereastra si priveste luceafarul.Ea vine langa el,dar e nelinistita pt. ca e prea mare si aduce nenorociri(asa spune lumea).Intre timp apare Nora,foarte fardata ,cu o rochie prea colorata care o face sa para groteasca.E foarte incurcata ca nu l-a gasit singur si pleaca.Maria ramane si vorbesc in continuare despre tatal lui(despre patima jocurilor de carti,despre care Gelu zice ca e o forma foarte perfida a descompunerii).Maria incearca sa-l scoata din aceasta stare,il saruta.El se lasa obosit;ea ii propune sa plece impreuna,e hotarata sa lase totul,sa mearga intr-o tara straina pt. a recupera tot ce au pierdut.Cat timp au vorbit,el scoate revolverul fara ca ea sa-l vada si o trimite pe ea sa-si continue viata pt ca Eu sunt prins in gura unui cleste de otel care ma smulge.Nu doresc sa mai revin si nici nu pot reveni.Apoi apasa hotarat pe tragaci si se prabuseste cu aceleasi gesturi ca si tatal sau,ca si cum ar fi murit de doua ori. Penciulescu,Praida si Maria raman aproape indiferenti,Maria se intreaba de ce. . .? iar Praida ii spune ca L-a pierdut orgoliul lui nemasurat

Interpretri i semnificaii ideatice specifice dramei psihologice "Jocul ielelor" de Camil Petrescu

Piesa "Jocul ielelor" de Camil Petrescu este o dram de contiina, construit n plan psihologic din manifestarea unor concepii utopice (concepii politice sau sociale generoase dar irealizabile, fanteziste, iluzorii, himerice), imposibil de aplicat n lumea real, dovedindu-se ubrede n nfruntarea cu viaa concret. Drama ilustreaz teoria "noocraiei necesare" (noocraie = dominaie a intelectualitii, tip de stat condus de intelectuali; "noos" = spirit, "kratos" = putere), teorie fundamentat de Camil Petrescu n studiul "Teze i antiteze" (1936). Autorul pledeaz pentru superioritatea intelectualului n orice fel de societate, acesta fiind dator s caute i s identifice n istorie supremaia ideii asupra evenimentului istoric i avnd la baz postulatul "inteligena nu greete niciodat, toate greelile sunt istorice...". Acest principiu este fals i de aici izvorte drama personajului principal, Gelu Ruscanu, care este nevoit s contientizeze faptul c inteligena construiete numai sisteme utopice (utopic iluzoriu, irealizabil), bazate pe ideea de absolut, care nu concord cu realitatea concret a "valorilor simplu trite". Piesa "Jocul ielelor" are ca genez impresia puternic pe care i-o produce lui Camil Petrescu o btaie de flori la osea, care a avut loc n mai 1916, n timp ce ziarele, aruncate printre flori, anunau drama btliei de la Verdun. Autorul nsui definete piesa "dram a absolutului". Gelu Ruscanu triete o dram de contiin, referitoare la conceptele de justiie i iubire privite n mod absolut, pe care le contientizeaz, n cele din urm, ca fiind relative i conjuncturale, depinznd de oameni i de situaii concrete. Subiectul dramei "Jocul ielelor" este construit pe ilustrarea antinomiilor 'dintre condiiile concrete ale vieii reale i principiile absolute, imposibil de aplicat n viaa real. Antinomia este un concept care definete contradicia aparent de nerezolvat ntre dou teze, dou legi sau dou principii (filozofice), care se exclud reciproc i care totui pot fi demonstrate, fiecare n parte, la fel de concludent. O prim contradicie se manifest ntre conceptul de justiie absolut i cel de dreptate social. Gelu Ruscanu lupt pentru o idee generoas, aceea de a fi "puin dreptate pe lumea asta", n realizarea creia ncearc s aplice o teorie incompatibil cu realitatea social, "muncitorimea lupt pentru ideea de justiie absolut". Ideea pur a dreptii absolute n-are aplicabilitate practic, dovad c atunci cnd conducerea ziarului decide c eliberarea lui Petre Boruga este mai important dect nlturarea lui Sineti, ministrul Justiiei, n contiina lui Gelu Ruscanu se drm eafodajul ntregii concepii. Deziluzia lui este de neevitat, fiind cauzat de mprejurrile concrete ale momentului, aa cum i prezisese Praida: "Dreptatea asta formal, abstract, are s te lase odat suspendat n gol...". Ruscanu descoper c echitatea uman este"* imperfect i conjunctural, c se manifest individual i n funcie de situaie, nclcnd principiul justiiei absolute: "Pereat mundus, fiat justiia!"

("S piar lumea, numai s se fac dreptate"). Dictonul exprim o idee utopic, inaplicabil n realitatea social, deoarece dac piere lumea, justiia nu mai are obiect, dac nu mai exist oameni, nu mai are cine s beneficieze de dreptate. Aadar, orice act de dreptate este relativ, se supune unei situaii concrete, Ruscanu abdicnd de la principiul absolut, simindu-se lezat i sfrtecat sufletete, contientiznd neputina uman de a mplini un ideal. O alt antinomie se manifest n plan moral, contradicia fiind ntre adevr i minciun. Dilema etic este aceea c adevrul poate distruge echilibrul psihic al unui om, iar n acest caz, minciuna caritabil, care-i poate uura viaa, este de preferat sinceritii brutale. De pild, Praida ncearc s-o conving pe Elena Boruga s-i mint soul aflat n nchisoare c i este n continuare fidel, deoarece acesta, dac ar afla c ea are alt brbat, dac ar afla adevrul, "s-ar desprinde carnea de pe el Femeia refuz, tot din etic fa de noul so, pe care nu vrea s-l umileasc, pentru c "are i el mndria lui". n cele din urm ea accept o alt minciun, ca tovarii s-i spun c este bolnav, fiind implicat i copilul, pe care-l nva s-i ascund tatlui adevrul. Contradicia dintre etic i justiie ocup locul central n dram, Gelu Ruscanu fiind pus n situaii fr ieire, frmntndu-se n luarea unei decizii tranante, care se dovedete imposibil. nsetat de dreptatea absolut, pe care vrea s-o aplice n realitatea concret, s o fac s acioneze ca "dreptate social", eroul este chinuit de dileme imposibil de soluionat. O situaie paradoxal este aceea a implicaiilor pe care le-ar fi avut publicarea scrisorii trimise lui de Mria, prin care aceasta i mrturisete suspiciunea c soul ei ar fi nbuit-o pe btrna Manitti cu perna. Trind n lumea ideilor pure, Gelu consider c numai simpla bnuial c Sineti ar fi putut ucide este un motiv suficient pentru ca s-i dea demisia din postul de ministru al Justiiei. Dar aceast mrturie a Mriei nu constituie o prob n justiie, ci poate fi considerat nscocirea "unei femei fr scrupule i fr demnitate, care-i trdeaz soul i-i necinstete cminul", aadar nu va avea credibilitate juridic. Singurii care ar avea de suferit sunt Gelu i Mria, care sunt cu totul nevinovai n legtur cu crima propriu-zis, dar, aplicnd dreptatea absolut, ei sunt i singurii care vor ndura consecinele. Gelu Ruscanu se consider "lupttorul pentru adevr, pentru dreptate absolut, nflcratul reformator", ns credibilitatea lui va fi distrus n urma publicrii scrisorii, mai nti pentru c gestul su ar fi o josnicie, dnd n vileag adulterul femeii iubite, apoi el nsui i nelase ncrederea lui Sineti, care-1 primise n casa lui cu toat cinstea i consideraia, ca pe un om cu demnitate i onoare. n concluzie, publicarea scrisorii nu i-ar fi adus lui Sineti nici un prejudiciu, nici moral, nici politic, nici juridic, singurii care ar fi avut de suferit ar fi fost cei doi amani. O alt dilem de contiin creia trebuie s-i fac fa Gelu este

aceea de a gsi soluii ntr-un lan compromisuri. Sache l roag s nu publice articolul despre furtiagurile intendentului de la cimitir, pentru c e un amrt cu cinci copii, este i cumnat cu el i doar "nu se face gaur n cer dac nu-l dai la gazet pe bietul Rpoi". Dac accept acest compromis, atunci trebuie s nu publice nici reportajul despre poetul Ion Zaprea, pe numele adevrat de Vasile Constantinescu, care se dovedise un funcionar corupt, apoi s in cont de rugmintea lui Praida, de a atenua virulena cu care cere demisia lui Sineti. Dar nu numai n contiina lui Gelu Ruscanu se produc dileme privind conceptul de absolut, ci i unele situaii din pies sunt contradictorii. Gelu Ruscanu, cavalerul dreptii absolute, i ncepe viaa corupnd servitorii din casa lui Sineti pentru a se putea ntlni cu Mria, dei avocatul l ajut n aceeai perioad, a studeniei, s supravieuiasc din punct de vedere material. Tipograful Dumitrache este bolnav i btrn pentru meseria dificil i ar fi trebuit s ias Ia pensie, dar muncete cu ncrncenare, deoarece are de ntreinut o nor tuberculoas i doi nepoi. In nchisoare, Petre Boruga nu se refer niciodat la cauza i idealurile muncitorilor, pentru care fusese condamnat la ani grei de detenie, ci vorbete tot timpul despre familia sa, la care, de altfel, nu se gndise deloc atunci cnd l lovise pe procuror. Un agent de la Siguran, nsrcinat cu supravegherea lui Ruscanu, nu-l urmrete, ci accept un raport de la acesta privind deplasrile sale, pentru a se putea ocupa linitit de treburile personale. In plan erotic, antinomia se manifest ntre ideea de iubire absolut i dragostea dintre Gelu i Mria. Dominat de incertitudini, Gelu este dezorientat n ceea ce privete sentimentele femeii i afirm c ea mai degrab i-a urt soul i de aceea s-a aruncat n aceast relaie amoroas. Cnd este martor la flirtul Mriei cu un brbat oarecare, el o suspecteaz c l-a nelat i ntrerupe brusc orice contact cu femeia iubit, deoarece consider c "O iubire, care nu este etern, nu este nimic...", constatnd cu uimire c supravieuiser fr efort aceti trei ani dup ce iubirea lor ncetase, de unde reiese c nu fusese un sentiment absolut. In plan familial, Gelu Ruscanu se zbate ntre a pstra neptat numele tatlui su ori a renuna de a publica scrisoarea, dintr-o datorie de onoare fa de Sineti, care ascunsese atia ani secretul compromitor. Grigore Ruscanu, mptimit de jocul de cri, delapidase bani din fondurile unei societi, se ndrgostise de o actri vulgar, apoi se sinucisese, fapte ascunse cu grij de Sineti, care-i fusese loial n toate aceste ncercri dramatice. n sufletul lui Gelu Ruscanu se mai prbuete o lume, deoarece imaginea tatlui devenise pentru el un puternic sprijin moral, un adevrat idol al moralitii JOCUL IELELOR - dram modern de idei -

- dram modern psihologic - dram modern de contiin Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu (1894-1957) este cel care, prin opera lui, fundamenteaz principiul sincronismului, altfel spus, contribuie Ia sincronizarea literaturii romne cu literatura european (europenizarea literaturii romne), prin aducerea unor noi principii estetice (autenticitatea, substanialitatea, relativismul) i prin crearea personajului intelectual lucid i analitic, n opoziie evident cu ideile smntoriste ale vremii, care promovau "o duzin de eroi plngrei". Camil Petrescu opineaz c literatura trebuie s ilustreze "probleme de contiin", pentru care este neaprat nevoie de un mediu social n cadrul cruia acestea s se poat manifesta. Camil Petrescu propune o creaie literar autentic, bazat pe experiena trit a autorului i reflectat n propria contiin: "S nu descriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz simurile mele, ceea ce gndesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti... Din mine nsumi, eu nu pot iei... Orice a face eu nu pot descrie dect propriile mele senzaii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest dect la persoana nti. Camil Petrescu este un autor analitic att n romane, ct i n piesele de teatru, construind personaje frmntate de idealuri ce rmn la stadiul de teorie, trind n lumea ideilor pure, imposibil de aplicat n realitatea concret. Concepia lui Camil Petrescu despre drama uman evideniaz ideea c "o dram nu poate fi ntemeiat pe indivizi de serie, ci axat pe personaliti puternice, a cror vedere mbrieaz zone pline de contraziceri", c personajele nu sunt caractere, ci cazuri de contiin, personaliti plenare, singurele care pot tri existena ca paradox: "Ct luciditate, atta existen i deci atta dram ." Prima form artistic a dramei "Jocul ielelor" dateaz din 1916, dup care Camil Petrescu a realizat mai multe variante, piesa fiind publicat abia n 1947, n volumul de "Teatru". El nsui adept convins al absolutului, nu a fost de acord cu nici o viziune regizoral de punere n scen a spectacolului, aspiraia sa de perfeciune mpiedicnd astfel reprezentarea acestei piese atta timp ct a trit. Tema o constituie drama de contiin a personajului principal, izvort dintr-un conflict complex i puternic n planul ideilor absolute, pe care, dintr-un orgoliu nemsurat, eroul se ncpneaz s le aplice n realitatea concret cu care sunt incompatibile. Destinul nefericit al personajului este determinat de luciditatea prin care-i asum eecurile, de opacitatea fa de orice soluie real, de refuzul de a abandona lumea ideilor pure, de obstinaia aplicrii n societatea concret a conceptului utopic de dreptate absolut. Semnificaia titlului.

Titlul ilustreaz crezul artistic al lui Camil Petrescu, sintetizat de el n motoul volumului de versuri: "Jocul ideilor e jocul ielelor". Gelu Ruscanu este nctuat al idealului de dreptate absolut care este o iluzie, o utopie. Omul care vede idei absolute este mistuit luntric de jocul lor halucinant i pedepsit, ntocmai cum cel care are curajul s priveasc dansul ielelor moare sau nnebunete, oricum, devine neom. Setea de absolut i lumea ideilor pure care au pus stpnire pe protagonist sunt ilustrate de replica lui Penciulescu, singurul care descifreaz concepia idealist a lui Gelu Ruscanu, care "nu vede lucruri", ci "vede numai idei". Ruscanu confirm - "Eu vd ideile..." - dar Penciulescu l privete lung i-l avertizeaz c drama ncepe atunci cnd ideile au disprut: "ct vreme le vezi... totul e n ordine... Cnd au disprut... dup ce leai vzut, abia atunci e grav... ncepe drama...". Penciulescu explic n continuare n ce const pericolul pentru cei care vd idei, asemnnd urmrile nefaste cu cete suferite de cei care au vzut ielele: "Cine a vzut ideile devine neom, ce vrei?..: Trece flcul prin pdure, aude o muzic nepmnteasc i vede n lumini, n lumina lunii, ielele goale i despletite, jucnd hora. Rmne nmrmurit, pironit pmntului, cu ochii la ele. Ele dispar i el rmne neom. Ori cu faa strmb, ori cu piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea. Sau, mai rar, cu nostalgia absolutului. Nu mai poate cobor pe pmnt. Aa sunt ielele... pedepsesc. ..Nule place s fie vzute goale de muritori". Structura dramei Piesa "Jocul ielelor" de Camil Petrescu este structurat n trei acte, fiecare dintre ele fiind alctuit din tablouri i scene. Pe prima pagin a piesei, pe care sunt scrise personajele, Camil Petrescu definete opera ca fiind "o dram a absolutului", preciznd totodat timpul i locul unde se petrec evenimentele, "mai 1914", n Bucureti. Relaiile spaiale sunt complexe, manifestndu-se n aceast dram att spaiul real i deschis al evenimentelor ce se petrec n Bucureti, precum i spaiul nchis, psihologic al protagonistului. Relaiile temporale reliefeaz, n principal, perspectiva continu, cronologic a evenimentelor care duc la destinul tragic al personajului. Se distinge totodat i o discontinuitate temporal, generat de alternana evenimentelor, marcate de flash-back.