wmyqffig,ffi93ffi ffik-k'ffiffiffik.q&k.k3 f&*&r*& eabas&r&...
TRANSCRIPT
Povestea lui Novalis, scrisl de unul dintre cei maiimportanli 50 de scriitori britanici de dupi 1945
incluEi in topul The Times
Wmyqffig,ffi93ffi
ffiK-K'ffiffiffiK.q&K.K3
f&*&r*& eAbas&r&
PTNELoPEFTTzGERALD
floarea albastrI
Traducere din limba englezitDnNa IoNr,scu
Pref.agd
Hprurrotvs Lpe
IntroducereCnNon Mc-il/nlrur
NEMIRI\
lZfuain care se spale rufe1e.....'..... 25
2 Cameru de lucru 3L
3 Bernhard.. 35
4 Cdchiarogie a lui Bernhard 38
5 Istoria lui Freiherr Heinrich Friedrich
von Hardenberg.............'. 43
6 Unchiul Vilhelm 48
7 Frelherr qi Revolupia Fruncezd" 53
8 La Jena..................;...... 58
9 Un incident din viala de student 63
10 O chestiune de bani.'. 67
l.l. Un de2acord................ 70
12 Sim1u1nemuririi..... 75
13 Fami1iaJust.................. 79
14 Fritz la Tennstedt 83
15 Justen...... 87
16 Cercul de la Jena..... 9I
17 Ce sens are?.............. 93
18 Familia Rock.r,thien .. ...: .. ....:... .....:... . e8
19 Un sfert de ceas......... ....... 104
20 Natura dorin1ei........
21Zd'padd, ........ 111
22 Acum ingnduili-mi s-o cunosc .............. 114
23 Nu pot s-o in1e1eg......... .... t2224 Fragii...... ...... 126
25 Crdciunul la\fieissenfels.................. ..... 130
26 Mandelsloh.................. ... 137
27 Erasmus in vizitd, la Karoline Just................ ............. t43
28 Din jurnalul lui Sophie, 1795 ............ ... I47
29 O a doua lecturd .............. 149
30 Cum e Sophie in realitate ..................... 155
31N-am putut s-o picte2.......... ................. 159
32 Drumul duce induntru.................. ........ 166
33 LaJena... ..... L7O
34 Casa din grndind .................... .............. 173
35 Lui Sophie ii e mereu frig..............
36Dr. Hofrat Ebhard ........... I7937 Cee durerea? ................... 181
38 Karoline la Griiningen....;!.............. ..... 184
39 Cearta ......... 189
40 Cum sd conduci o salini......... ............... 192
41 Sophie la paisprezece ani ......................!!......;........... 198
42Freifrau in grddinl.... ....... 203
43 Logodna. ..... 2lt44 Aleasa..... ...... 2Ig45 Trebuie sd meargi laJena ..................... 229
46 Oaspegii ....... 232
47 Ce a reqit Profesorul Stark.... .............. 240
1
ztu AiN cnnr, sE sPALA RUFELE
Jacob Dietmahler nu era atAt de prost, incAt se nu
bage de seamd cI ajunseserdacasdla prietenul lui in ziua
i-n care se spale rufele. N-ar fi trebuit sd meargi nicdieri,
cu siguranli nu la casa asta mare, pe-atunci a treia ca
mlrime tn'Weissenfels. Mama lui Dietmahler suprave-
ghea ea insigi spdiatul rufelor de trei ori pe an, a;a cipinzeturile gi rufaria albe de corp ajungeau doar patru
luni. El, personal, avea optzeci gi noui de cimigi, nu
mai mult. tnsd acolo, la casa Hardenberg din Kloster
Gasse, iqi dedea seama dupi ninsoarea mare Ei murdari de
agernuturi, feqe de perni, suluri pentru tnvelit pernele,
maiouri, corsaje, chiloli revirsAndu-se de la ferestrele de
sus in curte, unde servitori cu un aer grav, blrbali gi
temei deopotrivi, le prindeau in coguri uriaEe, ci spali
rufele numai o datl pe an. Poate ci asta arita ci nu e
o familie avutd - de fapt, el gtia ci nu e -, dar pe de
alti parte era, fdrd. indoial;, semn de buni rAnduiali.
Si, de asemenea, semn ci era o familie numeroasi.
FLOAREA ALBASTRA 25
Ruferia de corp a copiilor qi a tinerilor, precum 9i lu-crurile mai mari, fAlfAiau in aerul albasrru, ca gi cumcopiii inqigi s-ar fi inalgatin zbor.
- MI tem ci m-ai adus aici inrr-un moment nepotri-vit, Fritz. Ar fi trebuit si-mi spui. Iatd-ml, un srriinpentru onorara ta familie, infundati pAnn in gAt in ru-feria de corp.
- Cum ag purea sd gtiu cAnd se apucd de spilat? a
rispuns Fritz. Oricum, egti binevenit oricAnd, de o miede ori.
- Freiherr calci in picioare rufele nesortate, a zis servi-
toareq scolAnd capul la una dintre ferestrele de la parter.
- CAji sunteli in familie, Fritz? a intrebat Dietma-hler. AtXtea rufe...
Apoi a strigat dintr-odati:
- Conceptul de lucru in sine nu existd!
Fritz, care il conducea prin curte, s-a oprit, s-a uitatde jur imprejur, dupi care a inrors capul 9i a strigat:
- Ia privigi coqul de rufe, domnilor! GAndul vd fiecogul! Va gAndigi la cog? Iar acum, domnilor, gAndul vifiela ceea ce a gAndit cogul!
tn casa cAinii au inceput si latre.
- Taa gi mama sunt acasi? ia strigat Fritz unuia din-tre servitorii cu un cog de rufe in braqe.
Numai ci nu merita efortul, mama era intotdeaunaacasl. Un june scund, chipeq, parci inci in cregtere, chiarmai june decAt Fritz, gi o fati cu pdr balai au iegit in curte.
- Oricum, uite-i pe Erasmus, frxelemeu, qi pe Sido-nie, sora mea. Nu-1i mai trebuie nimic cAnd sunt ei aici.
AmAndoi au sirit pe el.
- CAgi sunreli in total? a intrebat iar Dietmahler.
26 PENeropr FrtzcnRaro
Sidonie i-a dat mAna gi a suris.
,,IJite cum mI perturbl surioara lui Fritz Harden-
berg printre feqele de masi", s-a gAndit Dietmahler. ,,Toc-
mai asta nu voiam."
- Karl e plecat, gi Anton, qi Bernhard, dar mai sunt
aftii, binetnqeles.
ir, ."r" parcd mai etericl decAt umbrele era Freifrau
von Hardenberg.
- MamI, a spus Fritz, acesta este Jacob Dietmahler,
care a studiat la Jena cu mine gi cu Erasmus, iar acum
este asistentul Profesorului de medicinl.
- tnca nu sunt, a precizat Dietmahler. Sper sd fiu
lntr-o zi.
- Cum gtigi, am fost laJena sd-mi caut prietenii, a con-
tinuat Frttz.Eibine, l-am invitat sd stea la noi cAteva zile.
Freifrau s-a uitat la el cu ceea ce pdrea a fi un licIr de
groazil, cu o privire de iepure insplimAntat.
- Dietmahler are nevoie de o gurr de tlrie, doar cAt
si mai reziste cAteva ceasuri.
- Nu se simte bine? a intrebat Freifrau dezamdgrtd.
Trimit dupi servitoare.
- Dar n-avem nevoie, a zis Erasmus. Sigur aveti o
pereche de chei de la salon.
- Sigur ci am, a rlspuns ea, implorAndu-l din ochi.
- Ba nu, eu am, a spus Sidonie. Le am de cAnd s-a
cisitorit sora mea. Vi duc pe toli la cdmard., nu vi mai
bateli capul.
Venindu-gi tn fire, Freifrau i-aurat bun-venit priete-
nului invitat de fiul ei.
- Sopl meu nu vI poate primi chiar in momentul
acesta, igi face ruglciunea.
FLOAREA ALBASTRA
Eliberati cd s-a isprlvit cogmarul, nu i-a insoqit prininclperile siricicioase ;i pe holurile gi mai siricicioase,pline de lemnirie ordinard,,veche. Pe pereqii de culoareaprunei se vedeau spagii dreptunghiulare, decolorare, incare fuseseri cAndva tablouri. tn cemare Sidonie le-a ser-
vit coniacul, iar Erasmus a propus si inchine un paharpentru Jena.
- Stosst an!Jena lebe hoch! Hurra!- Habar n-am de ce ura, a spus Sidonie. Jena e un loc
in care Fritz gi Asmus au rocat bani, au facut p;duchi qi
au ascultat basnele filosofilor.Le-a dat cheile de la clmarl gi s-a inrors Ia mama ei,
rimasd exact acolo unde o ldsaseri, nescipAnd din ochipregitirile pentm marea spilare a rufelor.
- Ag vrea sI-mi acordali o mici sumi de bani, mami,si zicem cinci ori gase taleri, ca sd pot face nfute aranja-mente Pentnr oaspetele nostnr.
- Ce aranjamente, dragul meu? Avem deja un par inodaia pe care o va primi.
- Da, dar servitorii au srrAns in ea lumAnlrile si intimpul liber citesc acolo Biblia.
- Dar de ce ar vrea ospetele nostm sl meargl acoloziua, dragul meu?
Sidonie s-a gAndit ci poate vrea omul si scrie.
- Si scrie! a repetat mama ei, nespus de uimite.
- Da. $i penrru asra i-ar trebui o masi.Sidonie a folosit avantajul cAqtigat.
- Iar in caz cd. ar vreasl se spele, are un ulcior cu apd.,
o cuvi, da, gi o gdleatd..
t"Ciocnili! TriiasciJena! Ura!" - in lb. germ in orig. (n. tr.).
28 PeNprope Fttzcrneto
- Dar, Sidonie, nu gtie sI se spele la pompd? Aga se
ryala togi fratii tei.
- $i nu e niciun scaun pe care si-gi puni hainele
noaptea.
- Hainele! E incn mult prea frig ca si te dezbraci noap-
tea- Eu nu m-am mx dezbrdcat fioaptez, nici mdcar vata,
cred ci de doisprezece ani.
- $i totugi, ne-ai fdcut pe toti opt! i-a strigat Sidonie.
Si mi fereascd Dumnezeu de c' cisnicie ca a dumitale!
Freifrau abia dacl i-a arunclt o privire.
- $i ince un lucru Ia care nu te-ai gAndit. Tata s-ar
putea si ridice t,:nul.
- Dietmahler i"sta trebuie si se obignuiascd cu Tata
si cu felul nostru de a fi. Daci nu, n-are decAt si-gi faci
bagajul 9i sd plece direct acasl.
- Atunci, nu s-ar putea acomoda cu camerele noastre
de oaspelii Fritzar fi trebuit si-i spuni cd ducem o -viali
de rAnd, cu fricd de Dumnezeu..
- $i de ce a nu avea o gdleatd ar insemna cu frici de
Dumnezeu? a intrebat Sidonie.
- Ce sunt vorbele astea? !i-e rugine cu casa noastri?
- Da, mi-e.
Sidonie avea cincisprezece ani gi ardea ca o ilacdrd.
Neribdarea, care se traducea prir energie spiriruali, alerga
in venele tuturor tinerilor din familia Hardenberg. Fritz
voia acum si-gi ducn prietenul la rAu, si facr o plimbare
pe aleea de pe margine qi sI vorbeascl despre poezie gi
despre vocatia omului.
- Asta am fi putut face oriunde, a zis Dietmahler.
FLOAREA ALBASTRA 29
- Darvreausi-rni vezi casa, i-a spus Fritz. E de modd
veche. Noi, cei din $feissenfels, sunrem de mode veche,
insl ducem o viald lini5titi, avem spirit heimiscb.l
Unul dintre servitorii din cune, acum intr-o haini de
pinznneagrd, s-a ivit in ugd gi a anunlat ce StapAnul ar fibucuros si'l primeasci pe oaspetele fiului siu tn camera
lui de lucru, inainte de cintr.
- BltrAnul dugman e in bArlogul lui, a fpat Erasmus.
Dietmahler simgea o anume stAnjeneah.
- Voi fi onorat sd fac cunogtinli cu tatdl tdrt, i-a zis
lui Fritz.
1 ,,Familiar, local, casnic, domestic" - tn lb. germ in orig. (n. tr.).