clepsidra albastra 12 septembrie 2007

CLEPSIDRA ALBASTRACLEPSIDRA ALBASTRAAnul 1 Numărul 11/SEPTEMBRIE 2007 apare [email protected] C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

ISSN 1842-9513ISSN 1842-9513

6

CLEPSIDRA ALBASTRA NR.12/SEPTEMBRIE 2007

ISSN 1842-9513ISSN 1842-9513

******

Copyright ® 2007Copyright ® 2007

Toate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceastaToate drepturile rezervate autorilor. Nici o parte din aceasta revistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici unrevistă nu poate fi reprodusă, sub nici o formă, prin nici un

mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris,mijloc mecanic sau electronic fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta deal redacţiei revistei “Clepsidra albastră – revista ta de

suflet”.suflet”.

******

Fondatori:Fondatori: Carmen Moraru Carmen Moraru

[email protected]

Roxana Velea Roxana Velea [email protected]

2

mailto:[email protected]


6

CLEPSIDRA ALBASTRA NR.12/SEPTEMBRIE 2007

CLEPSIDRA ALBASTRĂCLEPSIDRA ALBASTRĂRevista ta de sufletAnul 1 Numărul 12

Echipa de redacţie:Redactor şef:

Carmen Moraru - [email protected]şef adjunct:

Roxana Velea - [email protected]

Redactori:

Mihai Costin Popescu V.

AtmanCălugărul AlbVasile Kuron

AliceCosmin Haiduc

StradivariusIoana Luiza Vlad

ClarissaMarius Florescu

Mirela SimonescuArcturian7

Adina ConstantinidiCristina DumitrascuAndreea Maria Bela

JediHarmony

Nebuloasa El CorPatricia LIdia

Foto:Carmen Moraru

Patricia LidiaVideo:

Carmen Moraru Tehnoredactare computerizată:

Carmen Moraru - [email protected] resurse internet:

Carmen Moraru - [email protected]

[email protected]://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/

http://www.novice.ro/forum/index.php?showforum=41C.P. 523 O.P. 9 Cluj-Napoca

CLUJ-NAPOCA SEPTEMBRIE 2007

www.clepsidraalbastra.home.ro

3

http://clepsidraalbastranr1.blogspot.com/



CLEPSIDRA ALBASTRA NR. 11/AUGUST 2007

EDITORIAL

“DIALOG CU SUFLETUL”

În urmă cu 4 ani, pe când începeam să pun pe foaie primele rânduri – considerate de mine pe atunci literare – nu mă gândeam că atât de scurt va fi timpul până voi sta în faţa dumneavoastră şi să vă prezint debutul meu scriitoricesc, sub forma volumului „Dialog cu sufletul”.

De ce dialogul cu sufletul? Pentru că sufletul reprezintă partea cea mai profundă din noi, care nu iese întotdeauna la iveală, dar ale cărui nestemate strălucesc pe cerul fiinţei noastre. Vocea interioară este cea care ne călăuzeşte paşii în această calatorie către infinit. Ascultarea vocii interioare înseamnă intrarea în legătură cu ceea ce există mai profund în noi. Dialogul cu Sufletul este acela pe care fiecare îl poartă cu sine uneori... Este ca un val care curge spre nemurire...este minunata senzaţie de plutire...Suntem totul şi nimic, ne simţim insignifianţi şi totuşi împărţim cu universul şi ultima picătură de speranţă...

Primul capitol al acestui volum l-am scris mai mult în joacă, în mai puţin de 10 minute, pe 29 iunie, anul trecut, într-o zi mohorâtă. Am categorisit-o ca fiind „nu tocmai poezie”, pentru că nu ştiam ce este de fapt... o simţeam ca pe un dialog cu Eul de ieri, cu Eul de mâine,neştiind ce este sau cine este Eul de azi… Următoarele 5 capitole au curs parcă din condei, în fiecare zi câte unul. Apoi m-am oprit din scris. După aproape un an de zile, mi se împlineşte

un vis. Ceva îmi spune să merg mai departe. Să am curajul să mă îndrept către nou. Să am curajul să adun toate gândurile mele sub forma unei cărţi. Carte pe care vi-o dăruiesc, împreună cu un crâmpei din sufletul meu, astăzi.

Cine este Clarice? Clarice se regăseşte în fiecare dintre noi. Cu toţii suntem un cumul de bine şi rău, licărul dimineţii e cel care ne face capabili să acceptăm lumea aşa cum e, destinul aşa cum e, viaţa aşa cum e şi, dacă dorim, să o transformăm prin darul iubirii. Să ne bucurăm de tot ce ne oferă viaţa. Cineva spunea odată că, dacă viaţa îţi oferă o lămâie, e bine să faci o limonadă. Adevărata frumuseţe vine din interior şi este singura care durează. Dacă ne lăsăm "furaţi" de aparenţe, riscăm să trecem cu vederea adevărata comoară, care se află în interior. Suntem unici, dar totuşi trecem prin aceleaşi experienţe. Ne naştem, creştem, iubim, suferim, iar apoi murim. Destine diferite şi totuşi parcă trase la indigo. Aceleaşi dialoguri sufleteşti purtate mereu, noi cu noi înşine şi unii cu alţii. Clipa nu am uitat-o, pentru mine e mai mult decât "o clipă", o iubesc şi o urăsc în acelaşi timp, pe ea şi puterea ei fără limite...

„- Cine eşti tu, Clarice?- ... eu sunt trecutul şi viitorul... eu sunt

clipa ce trece... sunt sunetul apei ce susură... sunt eternitatea geloasă pe clipa de acum... Oare a câta oară am murit azi, Suflete?

- Dar încă trăieşti, Clarice!- Respir, zâmbesc, dansez... şi totuşi am

murit... zi de zi, o parte din noi moare... cu fiecare dezamăgire, murim puţin câte puţin...

Vă las pe voi să aflaţi mai multe, să descoperiţi o mică parte din sufletul meu... Poate ca mulţi vă veţi regăsi în ceea ce am scris, ce am simţit... Poate că nu...Veţi vedea! Fiţi un timp în Dialog cu sufletul...

Patricia Lidia

4


REALITATE INTERIOARĂ

EMOTIILE

Emoţiile – termen generic sub care sunt cunoscute procesele afective – sunt fenomene complexe care constituie o sintezǎ a experienţelor subiective, a comportamentului expresiv şi a activitǎţii neurochimice. Deşi psihologii nu au ajuns încǎ la o definiţie simplǎ dar comprehensivǎ a proceselor afective, totuşi ei au cǎzut de accord asupra faptului cǎ ele înglobeazǎ – într-un grad mai mare sau mai mic – atât conştientizarea existenţei unui anumit mediu sau a unei anumite situaţii, cât si reacţiile comportamentale.

Procesele afective sunt acelea care reflectǎ relaţia dintre subiect şi obiect, sub forma de trǎiri atitudinale. Procesele afective se clasificǎ în 3 categorii: procese afective primare (tonul afectiv al proceselor cognitive, trǎirile afective de provenienţǎ organicǎ, afectele), procese afective complexe (emoţii curente, emoţii superioare, dispoziţii afective) şi procese afective superioare (sentimentele, pasiunile).

Alǎturi de emoţiile curente şi superioare, dispoziţiile afective fac parte din cadrul proceselor afective complexe. Dispoziţile afective sunt stǎri difuze, cu durabilitate destul de mare. Datoritǎ faptului cǎ sunt vagi, nu se pot stabili intotdeauna cauzele lor, care pot adesea proveni dintr-o deziluzie (de pildǎ, a fi “indispus” şi a nu şti din ce cauzǎ). Alteori, dispoziţiile sunt stǎri de nelinişte, iritabilitate sau – dimpotrivǎ – de bunǎ dispoziţie. Repetarea lor poate contribui la consolidarea unor trǎsǎturi de caracter (optimist sau pesimist, fire veselǎ sau mohorâtǎ, pozitivistǎ sau negativistǎ etc.).

Dispoziţia este starea afectivǎ fundamentalǎ care poate oscila între polii externi ai mâhnirii şi bucuriei. Disoiziţia este aceea care conferǎ coloraturǎ afectivǎ emoţiilor. Ea pare legatǎ de constituţie şi depinde de un mecanism neurofiziologic controlat de diencefal (baza creierului).

Leziuni localizate în aceastǎ zonǎ determinǎ tulburari de dispoziţie. In general, toate leziunile cerebrale (de naturǎ traumaticǎ, infecţioasǎ, tumoralǎ etc.) pot sǎ ducǎ la modificǎri ale dispoziţiei (Sillamy, 1995).

Din ansamblul formelor emoţionale, dispoziţiile afective se disting deci ca stǎri difuze şi generalizate, mai puţin intense, discrete şi durabile, care comunicǎ o anumitǎ tonalitate întregii noastre vieţi psihice (Radu, 1991). Ele alcǎtuiesc un fond emoţional, pe fundalul cǎrora se dezvoltǎ alte pocese de prelucrare a informaţiei.

Dispoziţiile aşa-zise afective sunt – de fapt – de douǎ feluri: în primul rând, ele pot fi într-adevǎr afective, iar în al doilea rând – organice.

Dispoziţiile organice sunt stǎri afective difuze care însoţesc starea de sǎnǎtate, de obosealǎ, de nelinişte sau de boalǎ. Bolile cardiovasculare produc de plidǎ o serie de stǎri anxioase. TBC-ul pulmonare este şi el adesea însoţit de excitabilitate şi chiar euforie.

Dispoziţia fireascǎ, normalǎ se numeşte eutimie. Dispoziţiile au o intensitate slabǎ, dar – faţǎ de emoţii care sunt de scurtǎ duratǎ – dureazǎ mai multǎ vreme, zile, chiar sǎptǎmâni.

Dispoziţiile afective nu au o orientare atât de precisă asemeni altor procese emoţionale, ci sunt mai vagi, cauza lor fiind rareori accesibile introspecţiei. Însă în urma unei analize atente, etiologia dispoziţiilor afective poate fi evidenţiată. Astfel printre principale surse ale dispoziţiei afective se numǎrǎ:• stările fizice sau organice;- evenimentele de viaţă;• factorii ambientali (natura, peisajele

etc.);- relaţiile interpersonale;• factorii metereologici (starea vremii).

Lucrarea de faţǎ îşi propune sǎ studieze în ce mǎsurǎ afecteazǎ acest din urmǎ facor dispoziţia emoţionalǎ.Cauzele dispoziţiilor pot fi de ordin

intern, dar şi de ordin extern.Cauzele interne. Proasta dispoziţie

poate fi cauzatǎ de obosealǎ sau de proasta

5


funcţionare a unor organe interne. In debutul unor boli (precum cancerul sau leucemia) apare o proastǎ dispoziţie. O proasta dispoziţie poate apǎrea şi la începutul unor boli psihice (depresie, schizofrenie etc.). De multe ori însǎ, dispoziţia poate traduce o serie de mecanisme subconştiente: stǎrile de nemulţumire – de exemplu – sunt determinate de contradicţia dintre aspiraţie şi realizare sau poate dintre expectanţǎ şi realizare.

Cauzele externe ale dispoziţiilor afective pot fi reprezentate de conflictele din familie, de la serviciu, de stǎrile de frustrare, stǎrile de nesiguranţǎ, de apariţia unor pericole etc. Buna dispozţie poate fi determinatǎ şi de aprecierile pozitive ale unor persoane importante pentru noi.

Însǎ factorii amintiţi mai sus nu determină independent o anumită dispoziţie afectivă, ci acţioneazǎ împreunǎ. Ponderea cauzelor este diferită în anumite perioade ale dezvoltării. Astfel, dacă la copil, dispoziţiile afective sunt condiţionate predominant organic, odată cu înaintarea în vârstă influenţa factorilor sociali şi profesionali creşte. Pornind de la aceste premise,o serie de autori realizează distincţia între dispoziţiile afective primare (condiţionate predominant organic) şi dispoziţiile afective secundare (condiţionate contextual).

Un fenomen special în cadrul dinamicii dispoziţiilor afective îl constituie procesulcontagiunii afective, ca dezvoltare a acestora la nivel de grup. În condiţiile menţinerii o perioadă mai îndelungată dispoziţiile afective se pot transforma în trăsături de caracter, altfel spus înscriindu-se în structura afectivă a caracterului.

Carmen Moraru

TERAPII

VINDECAREA PRIN GANDIRE (II)

Cand vom reusi sa intram in atmosfera mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se vor aranja, iar structura moleculara a organismului se va modifica, conform noii stari, in consecinta. Factorul hotarator in vindecare este perceptia individuala reflectata in gandurile pozitive.

Miracolul vindecarii sta in gandurile noastre despre sanatate.

In acest articol veti gasi cauzele mentale ale bolilor si noul model de gandire pentru fiecare boala in parte de care are nevoie subconstientul pentru a instala in el noul mesaj utilizat pentru anihilarea programarii negative si instalarea sanatatii. Perioada de a capta si instala mesajul este de 21 de zile.

Nu trisati si nu incercati sa pacaliti o lume perfecta ca cea a subconstientului. Cititi-i mesajul de la “noul model de gandire” timp de 21 de zile, de 3 ori pe zi, cate 10-15 minute. Evitati recitarea mecanica a formulelor. Ceea ce cititi, incercati sa traiti. Puterea gandirii pozitive consta in repetitie, in insistenta de a emite aceleasi ganduri bune si de a avea deplina incredere in aplicabilitatea lor.

Bolile vor fi date in ordine alfabetica si vom folosi urmatoarele prescurtari:

C.M.P. = cauza mentala a problemeiN.M.G. = noul model de gandire

Boli cu litera I• Inima (afectiuni)C.M.P. : Lipsa iubirii si a sigurantei. N.M.G. : Inima mea bate in ritmul iubirii. - Afectiuni ale inimii (tensiune)C.M.P. : Stagnarea unor probleme emotionale. Pierderea bucuriei. Impietrirea inimii. Credinta in stres si incordare. N.M.G. : Bucurie! Bucurie! Bucurie! Permit cu iubire bucuriei sa curga prin mintea, trupul si experienta mea. - Atac de cord

6


C.M.P. : Stocarea bucuriei inimii in favoarea banilor sau a pozitiei sociale. N.M.G. : Aduc inapoi bucuria in centrul inimii mele. Exprim mereu numai iubire pentru toti.• Ileita (boala Crohn, enterita)C.M.P. : Frica. Griji. Suparari. Senzatia de a nu fi suficient de bun. N.M.G. : Ma iubesc si ma accept deplin. Tot ceea ce fac este perfect. Sunt in pace si sunt minunat.• ImpotentaC.M.P. : Tensiune sexuala, stres, culpabilizare. Convingeri sociale. Ciuda impotriva unui partener anterior. Teama de mama. N.M.G. : Accept acum si permit ca intreaga putere a principiului meu sexual sa opereze cu usurinta si bucurie.• IncontinentaC.M.P. : Emotii exacerbate. Sentimentul ca-ti scapa controlul mental al emotiilor. N.M.G. : Ma accept si ma iubesc in intregime cu bucurie. E mai sigur pentru mine sa-mi exprim emotiile.• Indigestie

C.M.P. : Anxietate, inspaimantare, frica la nivelul intestinelor. N.M.G. : Diger si asimilez toate experientele noi, cu bucurie si liniste.• Infectii viraleC.M.P. : Nemultumire, furie, pierderea bucuriei, amaraciune. N.M.G. : Cu iubire, permit bucuriei sa curga liber in viata mea. Sunt linistit, echilibrat. Ma iubesc.• InflamatiiC.M.P. : Frica. Vede rosu inaintea ochilor. Ganduri inflamate. N.M.G. : Gandurile mele sunt echilibrate si linistite, curate si in pace.• Infectii urinareC.M.P. : Abtinerea de la urinare. Opozitie si respingere a sexului sau a iubirii. Invinovatirea tuturor. N.M.G. : Renunt la tiparele din mintea mea care au creat aceste conditii. Sunt

bucuros sa ma schimb. Ma iubesc si ma accept.• Infectii micoticeC.M.P. : Nu se suporta pe sine. Refuzul propriilor nevoi. N.M.G. : Aleg sa ma sprijin pe mine insumi.• Intestine (afectiuni)C.M.P. : Frica de a renunta la vechi si grija pentru chestiuni marunte. N.M.G. : Renunt liber si cu deplina usurinta la tot ce este vechi in fiinta mea si primesc cu bucurie noul.• IcterC.M.P. : Prejudecati interioare si exterioare. Motive nejustificate, dezechilibrante. N.M.G. : Simt toleranta, compasiune, iubire si tandrete pentru toti semenii, inclusiv pentru mine. Boli cu litera L • Litiaza renalaC.M.P. : Gramezi de manie, nedizolvate. N.M.G. : Dizolv cu usurinta toate problemele trecutului.• LaringitaC.M.P. : Atat de suparat, ca nu poate vorbi. Teama de a vorbi. Resentimente contra autoritatii. N.M.G. : Sunt liber sa inteleg ceea ce vreau. Este bine sa ma exprim. Sunt in pace.• LepraC.M.P. : Inabilitatea de a te descurca cu viata. O credinta inradacinata adanc ca nu esti suficient de bun si de curat. N.M.G. : Ma ridic deasupra tuturor limitelor. Sunt ghidat si inspirat Divin. Iubirea vindeca toata viata.• LeucemieC.M.P. : Inspiratie ucisa brutal. “Care-i rostul ?” N.M.G. : Merg dincolo de limitarile mele din trecut in libertatea lui “acum”. Este bine si sigur sa fiu eu.

7


• LeucoreeC.M.P. : Credinta ca femeia este fara putere fata de sexul opus. Manie la adresa partenerului. N.M.G. : Imi creez toate experientele. Eu sunt puterea. Ma bucur de feminitatea mea. Sunt libera.• Lupus eritematosC.M.P. : Renuntare. Mai bine mori decat sa lupti pentru sine. Manie si autopedepsire. N.M.G. : Vorbesc pentru mine liber si usor. Cer puterea mea. Ma iubesc, ma aprob. Sunt liber si in siguranta.• LimfaC.M.P. : O avertizare ca mintea are nevoie sa fie centrata in partile esentiale ale vietii. N.M.G. : Eu sunt acum total centrat in iubirea si bucuria de a trai viata. Curg cu iubire si bucurie. Pacea mintii este a mea.• Limba (afectiuni)C.M.P. : Incapacitatea de a gusta placerile vietii. N.M.G. : Ma bucur de darnicia vietii.• LuxatiiC.M.P. : Furie si rezistenta. Refuzul de a se misca intr-o directie sigura. N.M.G. : Viata ma conduce doar catre ceea ce este mai bun pentru mine. Sunt in pace. Boli cu litera M • Muscaturi (predispozitie la muscaturi

de animale)C.M.P. : Teama. Deschis la fiecare slabiciune. Manie in interior. Nevoia de pedeapsa. Iritari nervoase. N.M.G. : Ma iert, ma iubesc acum si intotdeauna. Sunt liber. Totul este bine.• Mirosul corpuluiC.M.P. : Teama. Nu-ti place propria persoana. Frica fata de ceilalti. N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt in siguranta acum si pentru totdeauna.• Maduva spinarii (afectiuni)

C.M.P. : Reprezinta cele mai adanci credinte despre sine, cum te sprijini si cum ai grija de tine. N.M.G. : Spiritul Divin este structura vietii mele. Sunt in siguranta, iubit si sprijinit total.• Maini (orice afectiune a mainii)C.M.P. : Tot felul de activitati. Tinere si manuire. Mangaiere, piscare, prindere… N.M.G. : Aleg sa manuiesc toate experientele mele cu usurinta, iubire si cu bucurie.• MalarieC.M.P. : Dezechilibru in viata si in natura interioara. N.M.G. : Sunt unit si in echilibru cu toata viata. Sunt in siguranta.• MastoiditaC.M.P. : Manie si frustrare. Esti surd la ceea ce se intampla. Teama ce infecteaza intelegerea. N.M.G. : Pacea si armonia Divina ma inconjoara si ma patrund. Sunt o oaza de pace, bucurie si iubire. Totul e bine in lumea mea.• Menopauza (tulburari)C.M.P. : Teama de a nu mai fi dorita. Teama de imbatranire. Respingere a sinelui. Nu te simti suficient de buna. N.M.G. : Sunt echilibrata si in pace cu toate schimbarile ciclului meu si imi binecuvantez corpul cu iubire.• Menstruatie (probleme)C.M.P. : Respingerea propriei feminitati. Vina. Teama. Credinta ca organele genitale sunt pacatoase si murdare. N.M.G. : Imi accept intreaga mea putere ca femeie si accept toate procesele corpului meu ca fiind normale si naturale. Ma iubesc si ma aprob.• MigrenaC.M.P. : Iti displace sa fii condus. Rezistenta la curgerea vietii. Teama sexuala. N.M.G. : Ma relaxez in curgerea vietii si las viata sa-mi procure tot ceea ce trebuie

8


in mod usor si confortabil. Viata este pentru mine.• MononucleozaC.M.P. : Suparare ca nu primesti iubire si apreciere. Ii invinovatesti pe altii. Mult criticism interior. Nu-ti mai pasa de tine. N.M.G. : Sunt una cu viata toata. Ma vad pe mine in altii si iubesc ceea ce vad. Ma bucur sa traiesc.• Muschi (afectiuni)C.M.P. : Rezistenta la experiente noi. Inabilitate de a te misca prin viata. N.M.G. : Viata este pentru mine un dans de bucurie.• Distrofie muscularaC.M.P. : Nu merita sa cresti. N.M.G. : Las in urma limitarile parintilor. Sunt liber sa fiu cel bun pentru mine asa cum pot.• Maxilar inclestatC.M.P. : Furie. Pierderea controlului. Refuzul de a-si exterioriza sentimentele. N.M.G. : Cred in viata si in procesele ei. Vorbesc usor si ma exprim bland. Viata ma sprijina.• MiopieC.M.P. : Frica de viitor. Neincredere in ceea ce urmeaza. N.M.G. : Cred in procesul vietii. Sunt in siguranta.• MeningitaC.M.P. : Ganduri inflamate si ura fata de viata. N.M.G. : Renunt la toate culpabilizarile si accept sa primesc linistea, calmul si bucuria vietii. Boli cu litera N • Defecte din nastereC.M.P. : Karma. Chestiuni neterminate. N.M.G. : Fiecare experienta este perfecta pentru evolutia mea. Sunt in pace asa cun sunt.• Neoplasm

C.M.P. : Se hranesc rani vechi si se construiesc resentimente. N.M.G. : Iert cu usurinta. Ma iubesc si ma voi recompensa cu ganduri de lauda. Sunt in siguranta.• NegiC.M.P. : Mici exteriorizari ale urii. Credinta in soarta grea si uratenie. N.M.G. : Simt iubirea si frumusetea vietii in deplina ei exprimare.• Nod in gatC.M.P. : Frica. Neincredere in procesul vietii. N.M.G. : Sunt in deplina siguranta. Am incredere in procesul vietii. Sunt liber si ma exprim bucuros cum pot mai bine.• NarcolepsieC.M.P. : Nu coopereaza. Frica extrema. Vrea sa scape de tot. Nu doreste sa fie aici. N.M.G. : Ma sprijin pe intelepciunea si ghidarea Divina ce ma protejeaza tot timpul. Sunt in siguranta.• NoduliC.M.P. : Resentiment, frustrare si ego ranit pe cariera. N.M.G. : Eliberez caile insuccesului si permit succesului sa fie al meu.• NevralgieC.M.P. : Pedeapsa pentru vina. Suferinta pe comunicare. N.M.G. : Ma iert. Ma iubesc si ma aprob. Comunic cu iubire.• NefritaC.M.P. : Reactie exagerata intr-un esec sau o dezamagire. N.M.G. : Doar actiunile corecte isi gasesc loc in viata mea. Totul este bine.• Nervi (afectiuni nervoase)C.M.P. : Blocarea comunicarii si a receptivitatii. N.M.G. : Comunic cu usurinta si cu bucurie.- Cadere nervoasaC.M.P. : Centrarea pe sine. Infundarea canalelor de comunicare.

9


N.M.G. : Imi deschid inima si creez comunicare cu iubire. Sunt insiguranta. Totul e bine.- NervozitateC.M.P. : Teama. Anxietate. Graba. Lupta. Neincredere in viata. N.M.G. : Sunt intr-o calatorie nesfarsita in eternitate si mai am destul timp. Comunic cu inima mea. Totul e bine.

- Nas (afectiuni) C.M.P. : Necunoasterea sinelui. N.M.G. : Recunosc propria mea abilitate intuitiva.- Sangerari nasC.M.P. : Nevoia de recunoastere. Te simti neluat in seama si neapreciat.Plangi dupa iubire. N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi recunosc adevarata valoare. Sunt minunat.

Nas infundatC.M.P. : Ceri ajutor. Plans interior. N.M.G. : Ma iubesc si ma sprijin in modurile placute mie.- Nas incarcatC.M.P. : Nu-si recunoaste propria valoare. N.M.G. : Ma iubesc si ma apreciez.- Nas care curgeC.M.P. : Plans interior. Lacrimi de copil. Victima. N.M.G. : Imi dau seama si accept ca sunt o forta creatoare in universul meu. Acum aleg sa ma bucur de viata.

(va urma)

BibliografieŞTEFAN, Sanda, POPA, Valeriu & DUMITRACHE, Raluca – Daruim Lumina si Iubire pentru vindecarea mentala si spiritualap; VINDECAREA PRIN GANDIRE

LOCURI IN SUFLET

BISERICUTA de la “CAPAT”-UL LUMII

Localitatea Căpăt din judeţul Timiş, ca sat ce aparţine de comuna Racoviţa, îşi are prima atestare deocumentară undeva prin anul 1444. Este un sat colinar în care oamenii locului s-au obişnuit de multă vreme ca în jurul lor să nu se întâmple nimic, un sat unde statul degeaba ne poartă cu gândurile prin romanele de excepţie ale ilustrului Marin Preda.

Am fost deunăzi în Căpăt cu dorinţa de a-mi reîmprospăta memoria cu locurile prin care am copilărit şi, mai ales, din dorinţa de a revedea străvechiul lăcaş de cult al predecesorilor căpeţeni, ce purta odată, cu fală, hramul „Adormirii Maicii Domnului” – lăcaş de cult care datează încă din secolul al XVI-lea, mai exact din anul 1512, după cum mă informa preotul satului, părintele Daniel.

Nu credeam că la cele 32 de primăveri câte mi-au înflorit la tâmple voi mai putea accede într-o lăcrimare atât de dureroasă ca şi cea care m-a încercat la vederea sfintei biserici despre care vreau să vă vorbesc. Pe dinafară, ochii mi s-au bucurat nespus când, de după localul impunător al noii biserici şi-a făcut apariţia, într-o cochetă împrejmuire de iarbă verde, o construcţie albă, cu ferestre mici ca nişte ochi ce privesc cu duioşie scurgerea timpului. Acoperişul din şindrilă îşi păstrează cu mândrie autenticitatea şi, parcă imaginea sa mai edulcorează arşiţa de afară, zâmbindu-i suav, cu întreaga tristeţe a coloritului său, seninului cerului.

Intrarea principală mai păstrează şi acum, peste verdele şters al uşii, o mică tablă albă peste care stau scrise, încadrate într-un chenar, câteva cuvinte mici, betege de zbor: „Monumentul Istoric Adormirea

10


Maicei Domnului clădit în secolul XVI de credincioşii satului Căpăt”. În faţa pioşeniei mele, numai turla îşi înălţa semeaţă crucea, ca un semnal pornit din limba clopotului – de-acum pierdut pentru totdeauna şi care altădată anima întreaga creştinătate locală. Am simţit o strângere de inimă atunci când, întrebat fiind de existenţa clopotului, binevoitorul domn Cădariu – îngrijitorul sfintei biserici, mi-a spus cu un glas scăzut că nu mai există. Sufletul meu murise pentru prima dată în acea zi!

L-am rugat să-mi deschidă ivărul uşii principale, peste care trona un lacăt rece, anacronic cu întregul ansamblu vizual, iar când am păşit în incintă, sufletul meu a murit pentru a doua oară. Şi, din păcate, nu avea să fie şi ultima!

În interior, linişte. O linişte dureroasă, spartă doar de trilul de păsări ce răzbătea prin ocheţii sparţi ai micilor ferestre. Privirea mi-a coborât umilă peste podeaua prăfuită a bisericii, în mijlocul căreia o scară din lemn parcă-şi încropea gândurile din cuvintele unei rugăciuni.

Catapeteasma s-a păstrat în forma originală, lemnu-i, scorojit de vopseaua picturilor, îşi plângea neputinţa în faţa obiectivului aparatului meu de fotografiat. Domnul Cădariu încerca să-mi explice faptul că uşile altarului sunt păstrate în biserica cea nouă dar auzul meu refuza să-l mai asculte, iar pleoapele mele se căzneau să nu-şi trădeze durerea, spărgând sentimente cristalizate în sarea ce-mi zgâria retina. Continuam să simt moartea mea sufletească asemeni unui supliciu pe care mi-l asumam ca şi când vina îmi aparţinea în totalitate vis-à-vis de degradarea acestor valori. Şi, poate că într-adevăr eram vinovat. De fapt, cu siguranţă eram vinovat pentru simplul fapt că întârziasem cu venirea pe lume!

Am păşit în altar şi, subit, am mai murit o dată... O cruce aşezată pe masă îşi poartă eternitatea pe braţe, alături de o cădelniţă prăfuită, înnegrită de vreme, ce pare că-şi plânge singurătatea într-o deplină uitare.

Deasupra, picturile şterse, evidenţiind parcă mai tare vârsta lemnului, îşi strigă

scenele printre crăpături. Singura pată de culoare rostogolită în întâmpinarea dureroasei lăcrimări stă în verticalitatea unui steag – un prapure bisericesc, cum i se mai spune – a cărui nuanţă vişinie este vitalizată de aura unor icoane pictate pe sângele pânzei sale găurite de propria-i greutate.

„Lacrimi şi sfinţi”. Tristeţe acută şi credinţă perenă. Noţiuni tatuate în sistemul nostru de valori – valori pe care suntem pe cale să le pogorâm în uitare cu gândul la o (pseudo) globalizare culturală în care recenta integrare europeană ne calcă în picioare tradiţiile şi strămoşeştile averi de patrimoniu (?) care sunt pe cale să-şi piardă existenţa datorită lipsei interesului sau eternei lipse de fonduri a autorităţilor locale (deşi aceştia se laudă că au fonduri special alocate pentru cultură şi culte – unde sunt aceste fonduri?)

Stimaţi aleşi! Credincioşii localităţii nu mai pot face nimic, în afara faptului că doresc să vândă localul – care, nu uitaţi, este monument istoric (oare UNESCO ne aude?) – când ar putea, cu ajutorul domniilor voastre, să-l includă în circuitul turistico-religios, aşa cum a reuşit întreg judeţul Vâlcea, unde mai nou îmi petrec existenţa într-un exil autoimpus. Dar îmi pasă, încă, de locurile natale, îmi pasă de valorile ce mi-au fost inoculate în profundul raţiunii; mă doare dispariţia lor mai mult decât mă doare faptul că de fiecare dată când revin pe meleagurile de baştină este obligatoriu (parcă este un blestem) să mor de o mie de ori.

Am tras un semnal de alarmă privind lucrurile din punctul de vedere al iubitorului de cultură, din punctul de vedere al poetului din sufletul căruia răzbate credinţa ţăranului ce-mi sălăşluieşte în sângele ce-mi curge prin vene, alături de întreaga românitate. Restul vă priveşte şi totodată vă obligă, stimabililor, pentru că (şi) de aceea v-am ales şi vă plătim din veniturile noastre modeste.

Nu lăsaţi ca totul să se piardă în neantul istoriei pentru că istoria vă va judeca, iar acest stigmat n-o să dispară niciodată!

11


Cu respect, în zâmbet şi lumină...

Dan Sîrbu

MARE CONCURS MARE

Dragi cititori,

In editia nr. 10 am lansat Concursul de Poezie "CLEPSIDRA ALBASTRA".

In ce consta? Trimiteti pe adesa redactiei noastre cat mai multe creatii literare in care sa se eflecte sufletul vostru.

Puteti face acest lucru pana la sfarsitul lunii septembrie. Premierea va avea loc in luna devembrie a acestui an si vor fi o multime de surprize pentru voi, dragii nostri cititori.

Concursul a fost lansat pe forumul novice.ro cu cateva zile inainte ca numarul 10 al revistei sa vada lumina Internetului. Deja am primit cateva poezii. Deci si poeziile care apar in acest numar la rubrica CUGETARI intra in concurs

Succes!

MARE CONCURS MARE

SIMBOLURI

Medalii rare, în medalistica EMINESCU,

realizate în afara ţăriiÎn acest număr al revistei, vă

prezentăm câteva medalii, foarte rare, în medalistica EMINESCU.

Artistul JANIS STRUPULIS, din Riga, Letonia, după anul 1989, a realizat un număr de medalii dedicate lui Eminescu.

Portretele realizate de renumitul artist sunt de o acurateţe deosebită.

Portretul lui Mihai Eminescu a fost realizat pe o plachetă unifaţă, ovală, din bronz, cu dimensiunile de 77,5 / 66,5 mm, prezentând pe faţa de expunere portretul prim Eminescu, semiprofil spre stânga, în excizie, într-o viziune clasică.

Din această realizare, sunt şapte exemplare care au numele poetului scris în excizie, celelalte având numele poetului scris în incizie.

Tot legat de tematica Eminescu sunt şi medaliile care prezintă pe Veronica Micle şi Ion Creangă,

realizate de acelaşi autor.Pe placheta din centrul imaginii, care

are dimensiunile de 56,5 / 59 mm, se preia portretul creat de Aurel David, fiind gravat, în relief, prin incizie, fără legendă.

Aceste medalii, care sunt realizate preferenţial, vin să întregească colecţia realizărilor dedicate Luceafărului poeziei româneşti.

Mihai Costin, Bucureşti

INCEPUTURILE CUVINTELOR (II)

Dupa cutremurul care s-a produs in anul 12 000 i.Cr., s-a desprins o ramura a lui Rama, care nu era nici Deotijuakano, nici Teotihuakano, era un intelept care a strabatut toata Europa in cautarea unui loc aflat cit mai departe de cataclimul ce ingrozise lumea si ajunge cu adeptii sai in Carpati.

El avusese si o fiica Zalmaxi, pe care o casatoreste cu un localnic. Desi era un Zeu din Atlantida si un mare invatat, el nu decurge la distrugerea populatiei bastinase, ci se bucura de gazduirea lor - la fiul unei capetenii , Komoandrus,

Din Zalmaxi si Komoandrus se nasc trei fiice - Gebeleisis, Semele si Bendis.

12


Gebeleisis, cunoscuta ca ,,libertatea vesnica”. da nastere lui ZALMOXIS, cunoscut ca si “Tata din Tata”.

Semele, adica ,,insamintare”, naste pe Dyonisos, zeul care duce la proliferare .Rama isi propune sa dea nastere altui cuvint, asa a aparut cyv ´Tracia, care inseamna axa a inferioara a cuvintului.si cuvintul a GETIA.i n aceasta forma ia nastere Tracia. Acest cuvint apare pentru prima data in pestera Ialomicioarei ca TRACIA DE LA ANUL 5041I .

Romania este produsul strategic a lui Rama, care se numea kobalahia, de la mileniul V se va numii Balahia, de la 5041 la 938d C.

In antichitate, grecii scriau des de Kogayon, spunind ca este un nunte in Dacia, dar muntii DACIEI se numeau toti KOGAYON, intemeietrul Daciei, Zalmoxis, isi construieste aici doctrina intr o extraordinara clementa,.considerind ca toate religiile sunt adevaratem.ca urmare numai timpul va fi stare sa demonstreze. Din pacate numele lui Zalmoxis dispare inainte cu de ani de naterea lui Iisus.

Cu multumiri distinsului domn Profesor Grigore Albu Gral.

(va urma)

Cristina Dumitrascu

ORA DE BUNA DISPOZITIE

LANSAE DE CARTE

CINE ESTE PATRICIA LIDIA?

Într-un haos existenţial, în noaptea polară a rătăcirii conştinţelor, e greu să se creadă că altceva decât lumina divină mai poate lumina drumul spre adevăr.

Într-un timp în care potentaţii de orice fel al vremurilor noastre pun accent pe câştigul material şi existenţialitatea momentului, într-o ţară în care se falsifică necontenit patrimoniul cultural, într-un cadru quasigeneral de manele şi spectacole de prost gust, e greu să se creadă că altceva decât un har divin mai poate dărui ceva întru redeschiderea drumului spre adevăr.

În aceste timpuri tulburi, într-o seară zbuciumată, am citit primele fragmente dintr-un dialog aflat la limita dintre real şi fantastic. Era un dialog cu sufletul pe care l-am numit, pentru sufletul meu, ca „Citat din Biblia existenţei umane”:

<– Prietenie… Prie-te-ni-e… Pri-e-te-ni-e… P-r-i-e-t-e-n-i-e…

– Se învaţă oare prietenia?– Depinde, Clarice… ce este, de

fapt, prietenia?– Mulţi o văd ca un schimb egal

de interese, de ajutoare morale sau financiare…

– O, Clarice, scumpă Clarice… dar ce crezi tu că este prietenia?

– …– Prietenia e un dar… un dar de

la Dumnezeu…– …– … singurul trandafir cu spini

ce nu înţeapă…– …– … este jumătatea care îmi

lipseşte în momentele de tulburare…– …– … jumătatea ce petrece alături

de mine în vreme de bucurie…– …– … este o haină… o haină atât

de valoroasă încât, oricâte pete ar apărea pe ea, mereu o cureţi… oricâte rupturi ar apărea, o peticeşti mereu…

– …– … este mugurele clipei…

bobocul greutăţilor… floarea anilor…– …– Clarice… prietenia este ca un

copăcel…

13

http://adevarate.ca/

http://cuvintului.si/


– Ce vrei să spui, Suflete?– … se naşte dintr-un sâmbure

căzut –poate din coincidenţă –în pământ fertil… creşte, udat şi îngrijit de întreaga natură… se dezvoltă în ani şi ani… rezistă căldurilor extreme şi furtunilor puternice…

– Dar ce îl face aşa rezistent?– … îşi pleacă umil vârful la

fiecare furtună, dar întotdeauna îl vezi înapoi, falnic şi măreţ…

– …– … prietenia e ca o

ambarcaţiune…– Cum adică, Suflete?– E ca o barcă ce pe vreme bună

alene alunecă pe apele lucii…– Dar la furtună?– La furtună se clatină din

toate încheieturile... însă îşi continuă drumul… mereu şi mereu…>

Aşa am descoperit la acea vreme, eu, “Anonimul cel mai cunoscut” pe Anonimous, autoarea acelui Psalm existenţial. A fost primul impact, un impact dur cu o altă realitate. O realitate care n-avea nimic în comun cu orizobtul privirilor zilnice, era o realitate a idealului.

Încet, încet am descoperit zbaterile şi trăirile interioare ale cerei care aducea, cu har divin, lumina divină. Am descoperit-o încet, pas cu pas prin capitolele ce le-a dat drumul către lume.

Târziu abia, după ce cartea era pregătită să pornească spre lume, într-o extrem de scurtă discuţie, în centrul Timişorii, am cunoscut-o pe Anonimous. Era un om real, un om bine ancorat în principii reale. Şi avea un nume: Patricia Lidia.

Har si lumină divină, realism şi pragmatism constructiv, acestea sunt cele ce o caracterizează pe Patricia Lidia. Dar nu numai atât: o inteligenţă sclipitoare ce o face să poată să vadă dincolo de pragurile pe care mulţi nu le pot trece. Barierele potenţiale sunt depăşite de ochii minţii cu viteza unui fulger: trecând peste ele când mulţi nu s-ar aştepta, efect de tunel când mulţi crred că se poate lăsa învinsă.

Culegând pragmatic învăţăturile vieţii, Patricia pune accent pe bogăţii la care mulţi aspiră, dar în orice fel ar voi să le aibă, acestea sunt intangibile. Patricia însă are această bogăţie pe care o dăruieşte tuturor. Şi dăruind devine şi mai bogată.

Patricia dăruieşte azi lumii întregi şi generaţiilor viitoare o carte de căpătâi, aducându-ne aminte că de multe ori am uitat să trăim. Aducându-ne aminte că am uitat să iubim. Aducându-ne aminte că existând doar ca o trecere de la o zi la alta, ne contestăm existenţa.

Prin acest Dialog cu sufletul Patricia se dezvăluie pe sine: un om cu tot ceea ce înseamnă a fi om. De multe ori îşi minimalizează meritele. De multe ori munceşte pentru ridicarea altora fără a-şi dori ceva pentru sine. Generoasă şi plină de suflet, Patricia se neglijează pe ea spre binele altora. Ea nu pune în balanţă ceea ce primeşte cu ceea ce dăruieşte şi totdeauna nu aşteaptă răsplata. Există pentru a fi altora bine. Iar dacă mulţi se coboară la gradul de a deveni vrajmaşii celei care i-a pus pe o treaptă ce o meritau sau nu, Patricia nu se pune în gardă, ea nu se apără. Ea întoarce şi celălalt obraz. Aceasta este Patricia: un BRILIANT.

Dialog cu sufletul este o carte ce trebuie să fie citită. Apoi recitită. Şi întotdeauna, când paşii pep rag ne fac a ne clătina, regăsită în minte, ca din picăturile de suflet puse în ea să putem readuce lacrimi de soare în viaţa noastră.

Dialog cu sufletul este o carte prin care Patricia îşi face drum spre viitor, spre Istoria Literaturii. Chiar doar prin această carte Patricia are locul ei în Pantheonul oamenilor de valoare.

Acum când zborul Patriciei nu mai poate fi oprit, mă înclin în faţa ei şi, aducându-mi aminte de bucuria unei zile de ianuarie când trăiam aceleaşi momente, dau lumii de ştire că, azi 15.09.07, pentru Patricia debutul este dublu: Debut Literar şi Debut editorial, fiind editorul unei cărţi care

14


de azi se poate arăta tuturor, Lacrima de soare.

Drum bun în toate, Patricia!

Daniel-Dumitru DarieOradea, 15.09.07

ANUNTURI

Sub semnulk “ROMANI DIN TOATE COLTURILE LUMII, REGASITI-VA!”, EDITURA 3D, Drobeta Turnu-Severin, va invita sa participati la concursul initiat in vederea publicarii unui volum de poeze patriotic, dedicat zilei de 1 Decembrie.

Cei interesati vor trimite urmatoarele:1 – o foarte scurta autobiografie (1/3

pag. A5);2 – o fotografie recenta;3 – un numar de poezii echivalent a 5

pag. A5 (2 pag. A4); font BOOK ANTIQUA 13.

Materialele vor fi trimise la adresa: [email protected] pana pe data de 15 octombrie

Poeziile celor declarati castigatori vor fi publicate in volumul de poezii patriotice.

Mult succes!

Editura 3DDrobeta Turnu Severin

ARHEOLOGIE

PIRAMIDE CARE AU FASCINAT LUMEA

(III)

CELE 12 VISE ALE SOARELUIVenirea anului 2000 a fost sarbatorita cu

mult fast in intreaga lume. Insa cel mai remarcabil spectacol al Revelionului 2000 l-a reprezentat concertul-maraton "Cele 12 Vise ale Soarelui" ("The Twelve Dreams of the Sun"), organizat de muzicianul francez Jean Michel Jare. "Piramidele sunt oglinda omenirii si a eternitatii. Deoarece piramidele sunt strans legate de Soare, am organizat aceasta opera multimedia de avangarda pentru a acompania Soarele in trecerea sa din mileniul al II-lea in cel de-al III-lea, in traditia lui Ra (zeul Soarelui la vechii egipteni)" - Jean-Michel Jarre.

Desi mileniul al III-lea a inceput abia in anul 2001, s-a sarbatorit acum venirea sa, iar locul ales pentru intampinarea sa l-au constituit Piramidele din Egipt. Si pentru ca nu s-au putut recladi piramidele piatra cu piatra, s-a ales marcarea noului an in locul unde "piramidele au sfidat timpul". Spectacolul a fost conceput ca o opera multimedia in patru acte, imbinand muzica electronica, vocala, proiectarea de imagini pe panouri si focurile de artificii. Concertul de la Piramide a fost dedicat zeu-lui Ra, care a avut 12 vise despre trecut, prezent si viitor. Acompaniind Soarele in noaptea dintre ani, concertul cuprinde 12 acte pentru a insoti trecerea sa prin cele 12 fuse orare. Concertul a durat 12 ore, in-cepand odata cu apusul soarelui in 31 de-cembrie 1999 si terminandu-se odata cu primul rasarit de soare pe pamantul egiptean din anul 2000.

Pentru enumerarea viselor si pentru trecerea de la un vis la altul, a fost utilizata vocea cantaretei Umm Kulthum (1904?-1975), renumita pentru vocea ei minunata si considerata una dintre cele mai cunoscute

15



voci arabe ale secolului XX, reprezentand o adevarata comoara a Egiptului.

Sistemul hieroglific egiptean simboliza visul printr-un ochi deschis, iar verbul a veghea era sinonim cu verbul a visa. Ochiul lui Horus sau Atotvazatorul Utchat in Egiptul antic a avut o multime de semnificatii. Horus era zeul-soim, stapanul cerurilor; ochiul sau drept era ochiul lui Ra (zeul soare), iar cel stang - ochiul lui Horus (simbol al Lunii). Cand era reprezentata ca un ochi cu spranceana denota forta si puterea. Acest simbol al ochiului sfant era considerat ca protector impotriva raului si isi mentine rezonanta si astazi.

Carmen Moraru

CONDEIE

LOCUITORII ASTRALULUI(IV)

PLANURILE SUBTILE

In sistemul nostru solar exista planuri bine definite, compuse fiecare din materia sa proprie, la diferite grade de densitate; mai multe din aceste planuri pot fi vizitate si observate de persoane care au dobandit pregatirea necesara.

Aceste planri sau lumi paralele lumii fizice sunt:

Planula stral – planul mental – planul cauzal si inca trei planuri care depasesc cu mult puterile noastrea ctuale de intelegere.

Materia fiecarui plan difera de cea aplanului precedentin mod asemanator cu diferenta dintre vapori si starea solida, insa la un nivel cu mult superior. De fapt, ceea ce numim solid, lichid si gazos nu sunt decat trei subdiviziuni ale materiei, care compun planul fizic.

Materia fiecarui plan patrunde materia mai groslana aplanului pe care am convenit sa-l numim inferior, in asa mod

incat toate exista impreuna pe suprafata pamantului si ocup aacelasi spatiu. Totusi, varietatiule de materii zise superioare, adica mai subtile, se intind mai departe decat pamantul fizic si materiile mai grosolane. Cand un om se ridica dintr-un plan in altul nu intelegem ca se deplaseaza in spatiu, ci mai curand isi transfera constiinta dintr-o stare in alta, incetand gradual de a fi receptiv la vibratiile de ordin inferior ale materiei, pentru a raspunde din ce in ce mai mult celor de ordin mult mai subtil si mai rafinat. Astfel ca pe masura ce o lume cu toatea spectele si populatia sa apune incet ochilor sai, o lume noua si mai inalta se arata in loc.

Obiectele vazute in astral sunt observate pe toate laturile lor, in acelasi timp, atat exteriorul cat si interiorul; iata de ce e greu sa-ti dai seama de ceea ce vezi pe acest taram si mai greu inca sa exprimi in cuvinte.

Fiecare obiect material, fiecare particula chiar are contrapartea sa astrala si aceasta, departe de a fi simpla, este de obicei foartecomplexa.

Obiectele familiare lumii fizice sunt observate mult mai complet si mai apropiat de realitate, iar efectul general este foarte diferit de cel care ne este obisnuit. De exemplu, o stanca pentru un observator experimentat nu este numai un bloc de piatra inert. Mai intai, el ii poate vedea intreaga sa materie fizica, in loc sa-I vada numai o parte. Apoi observa agitatia particulelor fizice; descopera un dublu astral compus din diverse genuri de materie astrala ale caror particule se afla intr-o miscare perpetua, vede viata universala circuland prin masa si radiind in jur; distinge o aura care inconjoara stanca, mai putin intinsa si mai putin complexa desigur decat in regnurile superioare; esenta elementala care ii este proprie se arata patrunzand intreaga stanca, fara incetare agitata si miscatoare. In cazul unui vegetal, al unui animal sau al unui om, totul este mai complex si mai complicat. Orice fiinta vie este inconjurata de o atmosfera personala

16


numita aura. Ea are aspectul unui nor luminos, de o compozitie extrem de complicata si forma sa ovala face sa fie numita uneori “ou auric”. Aura este un adevarat corp astral si este mult mai subtila decat dublul eteric.

Putini oameni vii sau morti ajung sa vada lucrurile asa cum sunt ele pe acest plan, chiar dupa o lunga experienta, daca nu au antrenament; si chiar cei a caror vedere este completa sunt adesea prea ametiti si tulburati pentru a intelege si a-si aminti. Iar pentru cei din mica minoritate care inteleg si isi amintesc, abia se gaseszte cate unul care sa stie sa traduca amintirile sale in limbaj terestru.

Locuitorii obisnuiti ai planului astral nu observa in mod obisnuit decat obiectele acestui plan si pentru ei materia fizica e tot asa de invizibila ca pentru noi cea astrala. Numai o persoana bine exersata, perfect constienta atat pe plan fizic cat si pe cel astral poate fi sigura ca le vede pe amandoua si chiar in acelasi timp.

SUBDIVIZIUNILE PLANULUI ASTRAL

In functie de intensitatea vibratiilor, planul astral se inmparte in sapte subdiviiuni cares unt net delimitate, dar poseda materii diferite pe masura ce inainteaza de la vibratiile de un ordin inferior spre cele de ordin superior.

Cea de-a saptea diviziune sau subplan, cea mai de jos a planului astral are drept teatru tot lumea noastra fizica, dar sub un aspect foarte trunchiat si foarte alterat, deoarece tot ce este luminos, frumos si bun dispare. Iata cum il descria scribul Ani, acum patru mii de ani, pe un papirus egiptean: “Care este acel loc fara apa, fara aer, profund, insondabil, sobru ca noaptea cea mai intunecata, unde oamenii ratacesc in mod mizerabil? Acolo nimeni nu poate trai cu inima linistita”.

Pentru nenorocitul cazut la acest nivel, e drept ca tot pamantul e plin de intuneric, dar de la el insusi provine aceasta intunecime care il face sa-si petreaca

existenta intr-o noapte perperua, plina de rele si orori, un foarte real infern, cu toate ca, asa ca toate infernele, el este de creatie pur umana.

Majoritatea disciplolilor considera explorarea acestei regiuni corvoada penibila, caci aici se simte o senzatie de densitate si grosolanie materiala extrem de neplacuta planuluiastral eliberat, carea re im,presi aca isi face drum printr-un fel de fluid negru si vascos, in mijlocul unor locuitor si a unor forte deosebit de neplacute.

Subplanurile sae, cinci si patru au ca décor lumea fizica in care traim, cu toate accesoriile care ne sunt familiare.

Viata in al saselae subplan este asemanatoare vietii noastre terestre , dar fara corp fizic si fara necesitatile sale. Ridicandu-se in al cincilea sau al patrulea subplan, ea devine din ce in ce mai putin materiala, abstractizandu-se din ce in ce mai mult fata de lumea noastra inferioara si de interesele sale.

Aspectul acesytor subdiviziuni inferioare este deci cel pamantesc . Insa, totusi, mult mai complex, deoarece cu ajutorul simturilor astrale obiectele lumii fizice prezinta un cu totul alt aspectm asa cum am aratat mai inainte.

A treia, a doua si prima subdiviziune , desi ocupa acelasi loc in spatiu, dau impresia unei mai mari departari de lumea fizica si, in consecinta, sunt de o materialitate mai redusa, mai subtila. Entitattile care le locuiesc pierd din vedere pamantul si lucrurile pamantesti. Aceste entitati creeaza ele insele in mare masura decorul care le inconjoara, décor suficient de obiectiv pentru a putea fi vazut de celelalte entitati si de clarvazatori. Aceasta regiune este numita “tinutul verii” (summerland) si despre ea vorbesc uneori spiritele in sedintele de spiritism, considrand acest tinut un adevarat rai. Aici spiritele isi creeaza prin imaginatie locuinte temporare, scoli, orase si totul ramane real pentru un timp, desi foarte diferit pentru o vedere mai clara, decat pentru ochii incantati ai creatorilor lor.

17


Multe fantezii ce iau forma acolo sunt pline de frumusete si un vizitator care nu cunoaste nimic superior si-ar petrece foarte placut timpul ratacind prin paduri, prin munti, prin gradinini inflorite, langa lacuri cu mult mai frumoase decat cele din lumea fizica.

Un alt aspect al planului astral sunt Arhivele sau Tablourile Lungimii Astrale (Bibliotecile Akashice) cares unt un fel de materializare a memoriei divine, fotografii vii a tot ceea ce s-a petrecut vreodata. Acestea nu sunt gravate decat pe un plan mult superior si nu se reflecta decat intr-un mod instabil pe plan astral, nde nu pot fi vazute decat tablouri momentane si fragmentate. Totusi, aceste imagini reflectate ale multor feluri de evenimente trecute se reproduc fara incetare in lumea astrala. Cu ajutorul lor au loc intoarceri in timp pe care unele persoane au capacitatea sa le realizeze in mod voit sau accidental. Literatura lu Mircea Eliade prezinta multe asemenea cazuri.

Sub acelasi aspect de tablou al lumii astrale se prezinta si evenimentele viitorului, care de asemenea pot fi percepute de persoane clarvazatoare. Foarte multe persoane isi amintesc in viata lor fizica normala de creatiile lor din subplanurile superioare ale astralului, creatii care reprezinta viata lor pe aceste subplanuri si care raman ca un fel de vis, de atractie. Prin metode de hipnoza si autohipnoza se poate agla precis unde si cand au fost traite impresii deacest gen. Totusi, aici tin sa menbtionez ca practica hipnozei nu este indicata, ea fiind – de asemenea – un element care poate intarzia evolutia spirituala si este foarte periculoasa pentru subiectul hipnozei. Pe langa faptul ca poate crea o dependenta fata de persoana care hipnotizeaza, corpul sau astral este pur si simplu catapultat intr-o lume plina de pericole, fara sa aiba nici cea mai mica posibilitate dea se apara. Afara de aceasta, persoana care hipnotizeaza isi atrage o karma extrem de negativa.

(va urma)

Adina Constantinidi

STIINTA

SPATIUL, ULTIMA FRONTIERA…

(I)

In secolul XX, spatiu a fost transformat dintr-un mister distant intr-o frontiera care lanseaza provocari stiintei, imaginatiei si vointei natiunilor si oamenilor din intreaga lume. In luna iulie a anului 1969, dupa un deceniu de eforturi, astronautii americani au aterizat pe Luna. Astazi, SUA este una dintre multitudinea de natiuni cares tudiaza Pamantul din spatiu, sondand sistemul solar si impartasind beneficiile cercetarilor spatiale. Insa trecutul este doar un prolog.

In primul deceniu al secolului XXI. America se va alatura altor natiuni in dezvoltarea unei statii spatiale cu echipe umane pentru a continua explorarea acestei ultime frontiere care este spatiul cosmic… Chiar si mai mult, SUA intentioneaza sa colonializeze Luna, Marte si alte planete atfel incat visul omului – de a cuceri spatiul cosmic – sa devina realitate…

Fiintele umane au visat multa vreme la calatoriile spatiale; la inceput si-au dorit sa zboare precum pasarile; mai apoi, au devenit chiar mai rapizi decat pasarile si – in cele din urma – ultimul pas a fost acela de a cuceri spatiul cosmic, universul. Printre acestia s-a numarat si un american, Robert H. Goodard, unul dintre primiioameni des tiinta care a recunoscut faptul ca ceea ce numim calatorie in timp nu era posibila fara un sistem de propulsie a reachetelor. In modestul sau laborator din Worcester, Massachussets (SUA), Goddard a inceput sa lucreze cu oxigen lichisd si gazolina pentru a propulsa rachetele in atmosfera. In anul 1926 a reusit cu succes sa alimenteze prima racheta cu combustibil lichid din lume, care

18


a ajuns pana la inaltimea de 1.2 m. In urmatorii zecea ni, rachetele luiGoddard au atins altitudini modese cuprine intre 1.2 si 1.8 km.

Interesul pentru rachete a cunoscut un avant spre sfarsitul anilor 1920 si inceputul anilor 1930, nu doar in Statele Unite, ci si in Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica. In anul 1947, oamenii destiintaa mericani au utilizat utilizat tehnologi arachetei nemtesti V2 cu combustibil lichid pentru a fabrica Racheta Viking. Viking a fost prima racheta americana echipata pentru a masura conditiile atmosferice de la altitudinimari. In acelasi timp, in cadrul Armatei Statelor Unite se faceau testari ale avioanelor cui reactie in zona desertica a Californiei, regiune care – mai tarziu – va fi cunoscuta sub numele de Edwards Air Force Base. Scopul initial al acesteia era sa atinga Mach 1, viteza sunetului. In luna octombrie a anului 1947, in cadrul unei testari, pilotul Chuck Yeager a inaltat aparatul X-I la 12.800 (1.07 Mach sau 1.127 km/h) Programul a culminat cu realizarea primului avion “adevarat” – X-15, care a atins nivelul Mach 6 in luna iunie a anului 1962 si o altitudine de 107 km in luna uagust 1963. Aceste aviaone supersonice aveau sa fie stramosii navetelor spatiale.

Rachetele au reprezentat suportul de orbitare al satrelitilor artificiali, iar in anul 1957 Uniunea Sovietica a lansat Sputnik 1. A fost urmata de SUA care – la inceputul anului 1958, care a lansat primul sau satelit Explorer 1. De asemenea in anul 1958 in SUA a luat fiinta Administratia Nationala Soatiala (NASA). NASA a debutat cu programul Mercury, care a avea ca scop trimiterea unui om in spatiu si si-a frecrutat primii 7 astronauti - barbati care, cum spunea scriitorul Tom Wolf, “aveau ceea ce trebuie”. Insa primul zbor in spatiu cu echipaj uman, Vostok 1, l-a avut la bord pe astronautul sovietic Yuri Gagarin si a realizat o singura orbitare in jurul Pamantului in anul 1961. Cu 23 de zile mai tarziu, SUA a lansat naveta Mercury, care l-a avut la bord pe astronautul Alan B. Sheppard Jr. intr-un zbor suborbital. Curand

dupa aceea, Presedintele John Fitzgerald Kennedy a angajat Statele Unite intr-un program spatial care avea ca scop “primul pas pe luna” pana la sfarsitul deceniului 7.

In luna august 1962, John H. GlennJr. A fost primul astronaut american care a orbitat Pamnatul. Aflat la bordul unei rachete Atlas, Glen a inconjurat Pamantul de trei ori. Au urmat dupa aceea inca trei zboruri Mercury reusite, ultimul avandu-l la bord pe astronautul Gordon Cooper, care a orbitat Pamantul de 22 de ori in 34 de ore. Insa dupa standardele de azi, Mercury este considerata primitiva. Insa acesatea au fost primele stadii ale programului spatial american cu echipaje umane la bord, care avea sa ii duca pe primii oameni pe luna.

“Un pas mic pentru om, in pas mare pentru omenire”, a afirmat Neil A. Armstrong cand a facut primul pas di Modulul Lunar pe suprafata Lunii pe data de 21 iulie 1969. America indeplinise cu succes promisiunea Presedintelui John F. Kennedy ca pana in anul 1970 sa trimita primulom pe Luna.

“Primul pas pe luna” a reprezentat punctul culminant al eforturiloe depuse timp de un deceniu. La jumatatea anilor 1960, oamenii des tiinta au utilizat naveta Gemini (cuvant latin care inseamna “gemeni”) care a avut la bord doi astronauti, cu unul mai mult decat seria Mercury si cu unul mai putin decat in urmatoarea misiune Appollo. Misiunea Gemini a atins mai multe recorduri. In luna august 1965 Gemini 5 a finalizat o misiune de 8 zile – zborul spatial cu cea mai lunga durata inregistrat pana la acea data. Naveta Gemini 12, lansata in noiembrie 1966, a realizat prima reintrare pe pilot automat in atmosfera Pamantului. Aceste zboruri au fost de un real folos pentru stabilrea procedurilor vitale necesare aselenizarii.

(va urma)

Jedi

SOCIAL

19


OMUL SI MAREA (I)

Motto:“Limba nu poate spune si mana nu

poates crie despre toateminunatiile marii” (CRISTOFOR COLUMB)

Iesirea oamenilor la mare, in preajma uscatului, s-a facut – in negura timpului pe plute primitive si mai apoi pe pirogi cu balansiere, scobite intr-un trunchi de copac. De la construirea unor ambarcatiuni atat de simple, s-a ajuns – de-a lungul timpului – la marile pacheboturi actuale. Alaturi de unele interese economice aducatoare de profit, atractia marii aventuri si curiozitatea nestavilita a omului de a sti ce se afla dincolo de orizontul indepartat au constituit adesea imbolduri la calatorii lungi, adesea pline de primejdii.

Distinctia facuta intre “mare” si “ocean” se bazeaza pe credinta ca oceanul (okeanos) curgea ca un fluviu. Aceasta se datora mareelor puternice ale Atlanticului, neobservate la Mediterana, care – aproape lipsita de maree – avea un nivel constant. Odata cu Herodot (sec. V i.Cr.) se abandoneaza conceptia unui ocean care inconjura Pamantul, iar Eratostene – savant din Alexandria – si Hiparh – celebrul astronom al Antichitatii – cartografiaza marile si oceanele cunoscute pana atunci.

Marea epoca a explorarilor maritime a inceput cu HenricNavigatorul, Principe din Portugalia (1394-1460). Acesta n-a fost navigator, ci om de stat care a inteles ca oceanele nu constituie bariere, ci mari cai comerciale care ar fi putut conferi o putere incontestabila celor care ar fi ajuns sa le stapaneasca. Pornind de l aaceasta convingere, Principele a intocmit un plan grandios de expansiune maritima, dincolo de Gibraltar. Expeditiile maritime portugheze se datoreaza aproape in intregime imaginatiei si energiei acestui om remarcabil, iar provocarea pe care planurile sale o aruncau celorlalte natiuni europene le-a stimulat pe acestea in realizarea unor expeditii maritime.

Prin calatoriile lui Vasco da Gama, Columb si Magellan, cele trei oceane au fost traversate. “Gama, Columb, Magellan – calea spre India, America, inconjorul globului pe mare… trei oameni, trei fapte care au deschis o noua era in istorie, in geografie si – in special – in oceanografie” (JOHN MURRAY).

Navigatorul portughez Vasco da Gama (1469-1524) a descoperit calea maritima spre India, ocolind Africa pe la Capul Bunei Sperante (1497) si ajungand – cu ajutorul pilotului sau arab, Ibn-Nadjid – pe coasta Malabarului, in apropierea orasului Calicut (1498). Descoperirea drumului spre India a avut un rol important in dezvoltarea comertului cu Orientul. Insotit de o flota de vase militare, Vasco da Gama a mai facut doua calatorii pea celasi drum, punand bazele stapanirii coloniale portugheze in India.

Navigatorul genovez stabilit in Portugalia in anul 1476, Cristofor Columb (1451-1506) este cel care a elaborat proiectul de navigaties pre Asia prin Vest, proiect respuns insa de Regele Portugaliei. In anul 1492, proiectul este aprobat de Regele Spaniei , Ferdinand de Aragon si de sotia sa, Izabela de Castllia.

Intre anii 1492 si 1504, Columb a intreprins patru calatorii, in timpul carora adescoperit majoritatea Insulelor Americii Centrale (Antilele Mari si Antilele Mici), atingand si coastele Americii Centrale si de Sud.

Calatoriile lui Columb au marcat o etapa importanta in seria marilor descoperiri geografice. Elea u dat un impuls deosebit comertului, navigatiei si industriei, contribuind la imbunatatirea cunostintelor despre Pamant.

(va urma)

Carmen Moraru

CALENDAR BISERICESC

Septembrie – Răpciune

20


(30 de zile – ziua are 12 ore, noaptea 12 ore)

16 D Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci

Sf. Mare Mc. Eufimia

EV 5; Ga 2,16-20; Mc 8,34 - 9,1 (Luarea Crucii)

Săpt. a 17-a după Rusalii: Glas 7, pericopele speciale

17 L Sf. Mc. Sofia şi fiicele Pistis, Agapia şi Elpida din Italia

18 M Sf. Ier. Eumenie al Gortinei din Creta

19 M Sf. Mc. Trofim, Savatie şi Dorimedont

20 J Sf. Mare Mc. Eustatie romanul, soţia sa Teopista şi cei doi fii Agapie şi Teopist

21 V Sf. Ap. Codrat; Sf. Prooroc Iona

22 S Sf. Ier. Mc. Foca din Pont şi Teodosie de la Brazi

23 D Duminica a 18-a după Rusalii (Luca 1)

Zămislirea Sf. Ioan Botezătorul

EV 6; 2 Co 9,6-11; Lc 5,1-11 (Pescuirea minunată)

Săpt. a 18-a după Rusalii: Glas 8, Apostol 16, Luca 2

24 L Sf. Mare Mc. Tecla; Cuv. Siluan atonitul

25 M Cuv. Eufrosina din Alexandria; Sf. Serghie de la Radonej

26 M † Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan Teologul

27 J Sf. Mc. Calistrat şi cei împreună cu dânsul; Sf. Ier. Mc. Antim ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti

28 V Cuv. Mărt. Hariton sihastrul; Sf. Prooroc Baruh

29 S Cuv. Chiriac sihastrul

30 D Duminica a 19-a după Rusalii (Luca 2)

Sf. Ier. Mc. Grigorie, luminătorul Armeniei

EV 7; 2 Co 11,31 - 12,9; Lc 6,31-36 (Iubirea vrăjmaşilor)

Săpt. a 19-a după Rusalii: Glas 1, Apostol 17, Luca 3

preluare de pe

http://www.calendar-ortodox.ro/sfintii_septembrie.htm

CUGETĂRI

ZAMISLIRE

Am avut noroc...M-am născut la termenîntr-un val risipit aiurea,între ora de scrijelit cuvinte şi cea de mers pe nori,de atâta plâns ochii mei nu mai zăreau decât contururişi mă strigam la început pe mineînapoi.

Am avut ghinion...Aici era frig şi o boare m-a îmbrobodit,prin măduva mea trecea un şarpe numit viaţăşi negociam satiric să nu mai revin- sentiment de neapartenenţă la această stea

21


şi cuvintele mă tăiau, sunetele mă sufocau,utopic arcuş de trupînainte.

04 Septembrie 2007Patricia Lidia

INEDIT

cerul asculta lumina alba a luminarilor´-asculta dansul-plutirea egala din privire.Lumina cadea pe peretele albastru pictat si ingerii se topeau de dor in jos peste rame!-focul altarului a adunat cuvintele din vechea biblie, le-a strins si l- a rotit intr o jerba de foc rece si pur, rugul acesta de vint,rugul acesta se plimba peste sat,nopatea il poarta ca o catifea,noaptea noptilor, peste sat, in urma au ramas caisii!,vintul bocetelor sa rida a doua zi, in miros, ruga tuturor ascunsa in cais!, plecarea sfintelor noptisi vintul in plete !sufletul bisercii vechi de pretutindenea se daruia inca si inca....

Cristina Dumitrascu

Cristina Dumitrascu

Primim de la cititori

“Revista Clepsidra Albastra formeaza si informeaza deopotriva. Articolele abordeaza subiecte de interes, de la social la paranormal, de la medicina la sentimente si emotii...Multe articole sunt invitatii la meditatie si uneori raspunsuri la propriile intrebari. Stilul literar este sobru si sensibil totodata, articolele impresioneaza atat prin continut cat si prin forma. In paginile revistei gasim articole de natura stiintifica, dar si sfaturi din medicina, povestiri, relatari ale unor intamplari deosebite, unele din sfera paranormalului... Citind revista am aflat cateva lucruri interesante, raspunsuri la intrebari, am cunoscut situatii de viata si oameni.

Felicit intregul clectiv redactional, in special redactorul sef - d-na Carmen Moraru, ale carei editoriale imi sunt de acum lipite de inima! Cu stima, prof. Bodron Dochia, Iasi.” (39 ani)

www.clepsidraalbastra.home.ro

iar numerele revistei noastre în format pdf le găsiţi pe grupul de discuţii

[email protected]

CHESTIONARCHESTIONAR “CLEPSIDRA ALBASTRĂ” “CLEPSIDRA ALBASTRĂ”

DESPRE SUFLETDESPRE SUFLET

Intenţionăm să realizăm un studiu referitor la percepţia socială a oamenilor în ceea ce priveşte sufletul şi pentru aceasta avem nevoie de ajutorul dvs. In continuare urmează un set de 3 întrebări la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde. Menţionăm că datele furnizate de dvs. sunt strict confidenţiale. Vă mulţumin.

1. Ce este sufletul?_______________________________

_______________________________________________________________________________________.

22


http://www.clepsidraalbastra.home.ro/


2. Cum hranim sufletul?_______________________________

_______________________________________________________________________________________.

3. Cum ne trezim sufletul?_______________________________

_______________________________________________________________________________________.

VARSTA:

______

NIVEL STUDII:

_________

SEXUL: ______

OCUPATIA

_________

Va multumim pentru timpul acordat.

Asteptam raspunsurile voastre.

Redactia

Dragi cititori,

Dacă v-a plăcut acest număr al revistei noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri şi sugestii sau dacă doriţi informaţii suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa redacţiei:

C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

sau la adresele de e-mail:

[email protected]@home.ro

[email protected]

Din numărul următor vom avea rubrica“Cititorii întreabă, Clepsidra răspunde”

23



Dragi cititori,

Dacă v-a plăcut acest număr al revistei noastre, dacă nu v-a plăcut, dacă aţi vrea să citiţi rubrici noi în ea, dacă aveţi propuneri şi sugestii sau dacă doriţi informaţii suplimentare, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa redacţiei:

C.P. 523 O.P. 9 CLUJ-NAPOCA

sau la adresele de e-mail:

[email protected]

[email protected]

24


clepsidra albastra 12 septembrie 2007

Documents