m kx#ffi&ffiffi# ffik${e$$ysn iubirii iubirii - elisabeth naughton.pdfbatul care imi rearanjase...
TRANSCRIPT
Deceived
Elisabeth NaughtonCoppight @ 2018 Elisabeth Naughton
Toate dreprurile rezervate
Lira gi Cfugi rorno;ntice sunt m[rci inregistrate aleGrupului Editorial Litera
O.P. 53; C.P,212, sector 4, Bucuregti, Romdniatel.:031 425 16 1910752 t01 7?7
e,mail: [email protected]
Ne putegi vizita pe
www. litera. ro/lirabooks.ro
Sclaua iubiniElisabeth Naughton
Coppight @ 2019 Grup Media Literapenfir vemiunea in limba romAntr
Toate drepturile rezervate
Editor: Vidraqcu gi fiiiRedactor: Maria PopaCorector: PeuniEa AnaCoperti: Flori Zahiu
Tehnoredactare gi prepress: Ioana Cristea
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiNAUGHTON, ELISABETHSclava iubirii,/ Elisabeth Naughton;trad.: Graal Soft - Bucuregti: Litera, 2019
ISBN 978-606-3 3.37 17.8
I. Macoviciuc, Elena (trad.)
82I.ILL(73).31=135. L
M Kx#ffi&ffiffi# ffiK${e$$YSNSclava iubirii
Traducere din limba en.glezeElena Macoviciuc
LI?ERA@2A19
capitolul L
Natalie
Eram pierdutl intr-o mare de intuneric, fera se imipot gesi drumul.
Copaci cu ramuri ?ntortocheate ca nigte mdini se intindeau dup[ mine. Pietrele imi inqepau tdlpile goale.Mirosul de noroi 9i de mugchi imi sugruma gdtul la fie-care inspiragie, dar nu m-am oprit.
Nu am putut.Veneau dupd mine. Se apropiau cu fiecare pas, vocile
lor rlsundndu.mi mai tare in urechi, respiraqiile fier-binqi alunecindu-mi pe piele pind cdnd am inceput sItremur. Insd oricAt de repede fugeam, nu reuqeam sLmifac picioarele si se migte mai rapid. Nu glseam o cale deiegire. M,am luptat cu vi,tele gi ramurile din lurul meu,am incercat s[ respir, ins6 intunericul copleqitor era totce m[ inconjura. Asta gi o senzaEie apesetoare in adAn-cul sufletului care imi spunea c[ eram captiv[ gi nu voimai fi libera niciodat[.
Am clipit din nou in lumin6. Umbrele s-au retrasprecum ceata care alunecS. pe deal la r[sdrit. Undevaaproape, fognea un material, cel puqin asta am crezut ceeste,^qi o voce ugoar[ gopti:
- Igi revine. Du-te qi spune-i.Se auzird pagi, care displrur[ apoi, gi in timp ce sim,
gurile mele imi reveneau ugor, acele cuvinte avurd ecouin mintea mea.
,,Spune-i."Cui?Am clipit din nou, incercAnd si vid unde sunt gi ce
se intimpla.
8 ElisabethNaughton
Membrele imi erau greoaie. Privirea incegogata. Amcontinuat s[ clipesc ai mi-am dat seama incet cS deasu-pra mea se invArtea ceva.
Un ventilator. M-am uitat la lamele incefogate carese migcau in cercuri lenege. Privirea nefocalizatd mi s-a
intors spre dreapta gi am vlzut mai bine obiectele aflatein cea
10 ElisabethNaugltton
Picioarele imi tremurau. Durerea imi pulsa prin gam-ba stAng[, insi am ignora?o in timp ce rn am sprijinit deperete ca s[,mi revin. M,am uitat disperate prin camerdgi m-au lovit imaginile care imi coplegeau mintea. Ima.gini gi viziuni care veneau de nicdieri gi nu aveau niciun sens.
B[rbagi in robe negre, care steteau in cerc in pddure,magtile lor albe fiind luminate de torfe. Eu, alergdndprin casa mea micl dln Idaho gi aruncat[ la pdmint decineva din spate. Un ac ce imi strepungea pielea. Un altbarbat imbrd.cat in negru, de data irt" in costum, nu inrobE, cu o carte in mAn[. MA intreba ceva ce nu ingele-geam. $i ochii cenugii gi furtunogi ai lui Luc, cu pupilalui stdngi unici, sub forma unei gduri de cheie. Ma pri.vea, gi vocea lui familiarl m[ incuraja sd spun da. imispunea ci de indatl ce voi face asta, totul 'rri fi bine.
Tianspiraqia imi curgea pe spate gi imi umplea frun-tea cAnd am ridicat m6.na gi m-am uitat la tatuajul ma.lefic care imi marca pielea. Panica imi crescu in piept.Am inghigit cu greu. Am incercat s[ raqionalizei. Amincercat sd md conving c[ nu era ce cre,..
Se auzir[ pagi in afara ugii. Privirea mi se indreptd inacea direcgie. Uga fu deschise. Apoi l-am vdzut pe Luc,corpul lui musculos fiind imbrlcat in blugi spalacigi ;iun tricou negru lejer, pd"rul negru ciufulit ca gi cum 9i-arfi trecut mAinile prin el de mai multe ori, ochii lui cenu.gii unici, furtunogi gi intimidanfi, aga cum ii gtiam.
_ I1i*,1 imi betu lu lutere 9i o cdldur[ familiard mi se
r[spAndi in piept cAnd mi-am amintit ce acesta era Lucal meu, Barbatul care preluase controlul asupra corpu-lui meu gi imi trezise inima cu o singur[ atingere. Bar.batul care imi rearanjase prioritigile.-Barbatuf care imisalvase viaqa de mai multe ori.
Dar la fel de repede mi-am amintit c[ era gi barbatul acdrui familie era implicatl in mai multe activit[tri ilegaleprin Europa, de la trafic de droguri la prostitugie gif celmai groaznic, crearea sclavilor beta: femei al clror scopunic era s[ serveascd nevoile barbaqilor din Casa lui.
Sclaaaiubirii 11"
Mi-am amintit si cd el era berbatul care md urmirise inIdaho dupa ce iugisem de el, m[ drogase gi md rlpise.
Totul din mine ingheqd.Ochii lui ii fixar[ pe ai mei, insl nu era privirea
calda gi familiara pe care mio aminteam din perioadapasionah pe care o petrecuserlm impreuna in Italia.Nu, in clipa in care privirea lui o intAlni pe a mea, ochiilui furtunogi se schimbar[ intr-un fel care imi spusec[ nu fusese niciodat[ barbatul de care md indrlgosti-sem Drosteste.4-
- In sfArqit, te-aitrezit, spuse el cu accentul lui italian.E bine, penftu cd avem multe de discutat, nevast[.
Pentru o clipe, nu m-am migcat. Apoi cuvAntul acela,
,,nevastd", m[ lovi, gi privirea mi se duse direct la mdnalui stdng[, ce i se odihnea pe gold. O verighetl groasl qi
neagrl era pe degetul inelar.Mi se fdcu greaf[.- Nu, am reugit s[ spun cu vocea tremurAnda. N,ai
flcut asta.inse chiar inainte s[ spun asta, mi-au aplrut diferite
imagini in minte. Imagini cu barbatul in costum negru,care imi spunea c[ nu mai rdmdseser[ de facut decitactele. Apoi Luc imi spunea c[ m-am descurcat bine,ln timp ce mi lua de talie, m[ ridica gi imi intindeamdna spre o hArtie albe, unde m[ indemna s[ imi scriunumele 16nga allui.
- N-am f5.cut asta. Maxilarul lui Luc se incorde intimp ce se indreptd. Noi am fdcut asta, 9i igi sugerezs[ te obignuieqti cu ideea, doamnl Salvatici, pentru c[nu plecim de aici pAn[ n o s-o faci.
Panica se transform[ intr,o furie pe care nu o puteamconffola, colorAnd totul in rogu. Credea c[ m[ poateclroga, r[pi, forga inff un mariaj pe care nu-l voiam gi cltrrur gi simplu o s[ md obignuiesc cu ideea?
Nu. La naiba, nu!Privirea mi se indrepte c[ffe uga glisantl cu geam de
lfingd mine. Cind mi-am vlzut gansa penffu libertate,nu am ezitat.
12 ElisabethNaughton
- Natalie, m[ avertiz[ vocea duri din spate. Nu a9 iegipe uga aia dacl a9 fi in locul teu.
- Du,te naibii, Luc!Am deschis uga gi am iegit in aerul cald tropical.
Dupd. care am fugit, exact cum ar fi trebuit sl fac cdndl-am intdlnit pe Luciano Salvatici.
capitolul 2
Luc
La naiba! Mersese la fel de bine ca o obturaqie decanal eguatd.
Incruntat, m,am uitat prin uga deschisd cum Nataliese opri pe terasa de lemn, se uit[ in stingfl gi in dreapta,dup[ care se indreptd spre copaci, in picioarele goalegi imbrlcat[ numai intr-un maiou de bumbac Ai panta-loni scurgi.
Am ar.rrt nevoie de fiecare gram de voingd ca s5 numi duc dup[ ea.
In spatele meu se auzird pagi, urmafi de oftatul Selei.-A fugit deja? N-o s-o opreiti?Mi"am incordat maxilarul si m-am intors spre femeia
care se ocupa de proprietatea mea cAnd eram plecat.- Da. Am trecut de Sela. $i nu. Nu o s.o opresc. O sl
oboseascd destul de repede. Crede.m5, o sI se intoarcdatunci cAnd se intunecd.
- $i dacd gregegti? strigd Sela dupd mine.Nu gregeam. $tiam ce Natalie era sup6ratd., dar nu
era proaste. Se afla intr,o zonl de lume necunoscutd 9inu gtia ce pericole existau in salbaticie acolo. O sd gAndeasc[ ragional in scurt timp. M.am dus in birou gi i.amaruncat Selei o privire peste umdr.
-Atunci o s[ pogi s&mi spui in faqe ce nemernic suntin loc sI bombeni asta pe la spate, ca in restul zilelor.
Sela chicoti.
-ceva imi spuse ,tu'*'o::t" ta aveqi nr"ort:me de data asta.
M-am aqezat pe scaunul din spatele biroului in timpce pagii Selei se indreptar[ cdtre bucdt6rie. Nu eramsuplrat pe ea. Se ocupase de vila in stil balinez de peinsuh in ultimii doi ani. Dar femeia nu gtia cdte drep-tate avea cAnd spusese c[ aveam probleme. Eram adincafundat in ele pentru ce nu sterusem departe de NatalieJames cdnd ar fi trebuit s-o fac, iar acum amdndoi eramin pericol din cauza incapacitljii mele de a-mi gine mAi,nile doar pentru mine.
Privirea mi se duse dincolo de peretele de stich, ce-
tre vegetaqia tropicah, qi m-am uitat dupl Natalie, insd
$dam ce nu va sta aproape de cas[. Era probabil destulde departe gi credea c[ dacl alerga destul de mult gi derepede, va gdsi o cale de sc[pare. Pdcat cd singurul lucrupe care il va afla va fi ce era in continuare captiv[, doarc[ nu in felul in care credea.
Ma intristS gdndul c[, in curAnd, md va uri mai multdecdt o flcea deja. Nu prea aveam ce face insl in privinta asta, aga cd mi,am deschis laptopul gi m.am hotlrAt se
vld unde e.Dupf, ce am introdus codul de acces, am accesat ca-
merele de supraveghere. Erau pozigionate peste tot peinsule, din motive de securitate. Le,am scanat pe celecinci cele mai apropiate de casl gi am glsit o destul derepede. Se indrepta spre partea de nord a insulei, undeln aceasti perioadl a anului, valurile se loveau de stdncicu putere.
Un fior de panicl me strebetu. Ultimul lucru de careRveam nevoie era s[ se gdndeascd s[ inoate spre liberta,te. Am privit incruntat cum se feri de un gdndac ai dadula o parte nigte crengi, ca s[ nu se zgdrie.
Mugchii i se incordar[ in cvadriceps gi umeri. Mar-ginea maioului era deja uda de la transpiragie, amin-tindu-mi de cum ardta in Italia, dupa ce ficuser[mclragoste toate noaptea 9i stltea nemiqcatd gi transpira-t[ in braqele mele. Caldura mi se imprdgtie prin corp.
1.4 ElisabethNaugltton
M,am concentrat din nou pe ce fecea gi mi-am qinutrespiragia cAnd Natalie se opri gi privi imprejur. CAndse indreptl in partea stAng5", departe de stdnci gi deap5i, gi disparu printre copaci, am reugit in sfArgit serespir uqurat.
Lui Natalie ii era foarte frica de ap[. Vlzusem asta inVenegia, cAnd eram in taxiul pe ap5 gi se linuse de mineca gi cum a9 fi fost vesta ei de salvare. Chiar daca diha.niile iadului ar fi fost pe urmele ei, nu ar fi indreznit sescape prin ap[. Asta insemna c[ faptul ci o adusesemaici era cel mai isteg lucru pe care il fecusem de cAndo int6,lnisem.
Starea de spirit mi se intunecd qi mai mult cAndm-am gAndit la moti'"rrl pe care o adusesem aici. Tata eraprobabil furios in vila familiei din Toscana. Mai ales c6acum gtia c[ ii contracatasem incercarea de a sc5.pa inlinigte de Natalie.
Singurul lucru care era in favoarea mea in acel mo.ment era c[ nimeni nu gtia unde merseserdm. Aveau sIne gEseascS in cele din urmd. Avdnd in vedere resurseleSalvatici, tata nu va renunta pAn5. nu va riscoli fiecarecolE al pdmdntului, ins[ eram increzltor c[ aveam timp.Destul cAt si o conving pe Natalie ci singurul mod princare putea supraviefui acum era sf, fie sotria mea.
Cumva, trebuia s[ glsesc o cale ca ea s[ acceple acestlucru de bunlvoie, altfel aveam amdndoi probleme.
Mi-am reamintit c[ aveam timp s[ o conving qi amscanat restul camerelor, nu ca sd o gdsesc pe Naialie, cipentru orice semne de ameningare. Nu existau. Insulaprivatl din sudul Pacificului nu era pe herqi, 9i numaicAgiva oameni in care aveam incredere cu viata meagtiau de ea.
Increzdtor c[ Natalie se va intoarce in scurt timp,mi-am inchis laptopul, m-am retras in dormitor gi m-amschimbat in pantalonii de sport qi in tricou. Fusesemstresat de cdnd aflasem ce Natalie fugise din casa pLrinqilor mei din Toscana. Stresul nu flcuse decdt sd seamplifice cind o gdsisem in Idaho, atacard de asasinul
Sclaaaiubirii 15
trimis de Casa mea. $i trecuse de limita cAnd fusesemnevoit s[ o droghez ca s[ o scot de acolo fere s[ observenimeni. Credeam cd o sd m[ simt mai bine odat[ ce
vom ajunge pe insule, dar nu fusese aga. Aveam noduriin stomac gi suspiciunea c[ acestea nu vor disp[rea pdnlcAnd Natalie nu mi se va supune aga cum aveam nevoies,o fac[.
Acum c[ era treazl gi ii vS.zusem fundul apetisant inacei pantaloni scurgi gi sinii olraznici in maioul acela
subgire, puteam adeuga gi frustrarea sexuale pe lista mo'tivelor de stres.
Cum situaqia nu avea s[ se schimbe prea curAnd,singura mea speranfl sd scap de o parte din stres era sf,
nlerg. Am ffecut prin bucdtdrie gi am anunqat'o pe Sela
cl m[ indreptam spre plaja. Aceasta md privi dezaproba'tor ce nu urma s5 merg dup6 Natalie, dar am ignorat'o.
Aveam un plan gi il voi respecta. Natalie igi va reveni.O cunogteam mai bine decit credea. Indiferent cAt de
suplratl era acum, eram increzltor c[ se va supune larlorinqele mele.
Trebuia s-o fac[. Pentru c[, acum, nu ag fi acceptatnici o alternativl.
Dupe 12 kilometri, m-am oprit. Voiam s[ mi intorclnaintea 1ui Natalie.
Cend am ajuns acasl, soarele deja apusese 9i intune-ricul igi fecea loc. Eram infierbantat, transpirat 9i stresatin continuare, dar cel pulin nu mai eram disperat sd olirc pe Natalie s[ ingeleagd anumite lucruri. Din pdcate
Irrsl, cAt alergasem nu reuqisem sa md gAndesc decdt laircei pantaloni scurEi pe care ii purta cdnd plecase gi
crlt timp trecuse de cAnd ii pusesem ultima oarl mAnapc fundul apetisant.
Am traversat bucltlria gi m-am indreptat spre frigi'rlcr. Mirosul a ceva cu brdnzd 9i condimentat umplu('ilmera cAnd am luat o sticle de apr gi am dat pe git ju-nrlltate din ea. Eram sigur c[ Sela fecuse enchilada, unultlintre preparatele mele preferate, gi m[ gAndeam deja
76 ElisabethNaug!fton
la moduri in care sI o conving pe Natalie s[ ia cina cur,nine ca s[ putem vorbi.
Se auzirl pagi pe gresie, in spatele meu. M-am uitatpeste um5.r la Haych, care se ocupa de terenurile depe insule gi acum stltea in ug6, cu o bucati de hirtiein mAn[. Parul des gi inchis la culoare era ciufulit giumed la vArfuri de la transpiraEie, iar pe fagi flV€t o eX.presie ingrijoratl.
- Ce e? l.am intrebat, intorcindu.mi spre el. Haychvenea foarte rar in casa principah, acela era domeniulSelei. Gdndurile mi se indreptarl imediat cltre Natalie.Ce i s-a intimplat?
-Nimic, domnule Luc. Cel pufin, nu inc[. Traverslbucdtdria gi imi inmdnd h6rtia. Tocmai am primit asta.
Am scanat alerta de weme rea qi panica m[ cuprin-se. Furtuna de presiune joasl, care eram siguri c5 neva ocoli, se intorsese gi cregtea in putere. Privirea mi seindreptd cdtre ferestrele mari gi spre norii negri carese strAngeau la orizont gi pe care nu-i observasem in tim.pul alergirii. La naiba, nici mdcar nu mi uitasem indirecqia aceea, pentru c5. nu m[ gdndisem decit la toatemodurile in care pldnuiam s-o dezbrac pe Natalie gi s[ oaduc sub mine cdnd ii venea in sfArgit mintea la cap.
Me strabeturi fiori care imi stransere tensiunea inzona umerilor. in aceast[ zon[, furtunile se puteau mig-ca fere avertisment gi lasau in urm[ mai multe pagubedecdt fusese prevdzut.
M-am uitat la Haych.- S-a intors?- ince nu, domnule.La naiba! Am trecut pe lAnga el, in birou, unde
mi-am deschis laptopul gi am scanat toate camerele depe insule.
Nici un semn de Natalie.Panica m[ cuprinse, dar am incercat s[-mi p6strez cal.
mul. Nu plecase. Era acolo undeva. Probabil se relaxasub un palmier. Era mult mai cald in centru decdt aici,
Sclaaa iubirii 17
pe plaj[. Trebuia doar s-o gesesc inainte s[ loveasclfurtuna.
Haych stetea in ug6 cand m-am intors sPre el, a$tep-
tand ordinele. Am luat un walkie'talkie de pe colgulbiroului.
- Unde e Selal-Acasl la ea. Cind a auzit de furtunl, a fugit acolo
ca sl+i adune cAinii.Asia explica de ce nu fusese in buceterie. Sela iubea
animalele. Avea doul potli pe care le adoptase dinThhiti. Avea grijl de ciinii aceia mai mult decAt aveau
unele femei grije de copiii 1or.
Pe insula erau doul regedinge penrru angajaEi gi am'bele erau amplasate mai in centru, la aproape un lcilo'metru de casa principah. Pentru o clip[, mam gAndit ce
poate Natali. "r
p,rtiu fi cu Sel1, dar agr izgonit repede
acel gnnd. Dac[ ir fi gdsit casa lui Haych sau pe a Selei,ace$tia mi-ar fi spus.
Am trecut pe lAnga el qi m'am indreptat spre u$a
din fate.- Ia orice ar putea fi luat de vAnt. Nu gtiu cAt de pu'
ternicl o s[ devini furtuna diseare.-Da, domnule.Am cobordt pe sclri gi am ajuns in locul unde Haych
igi qinea unelteli gi echipamentul de gr[dinerit. Am des'
.hit l.rg", am vezut magina 4x4 9i am luat cheile.
- CAnd termini, du-te inapoi la tine acasl 9i asigurl4ec[ Sela e bine.
- Cum rlmAne cu dumneavoastrl? Haych se dadu inspate in timp ce eu iegeam cu maqina. $i domnigoaraNatalie?
- O s-o glsesc. Jine staqia deschise, in caz de ceva.
-Aqa o s[ facem, spuse Haych. Sunt sigur c5 o s'o
glsigi inainte sI inceapl furtuna.'- Am incuviinqat gi im turat motorul, creAnd un ecou
ca un avertisment. Haych se indepdrtl 9i mai mult intimp ce eu am pornit farurile, am begat maqina in vitezlqi am plecat.