MILTON WILLIAM COOPERPartea nevzut a lumii: Societti SecreteTitlul original: Behold a pale horse by Milton William CoopcrCopyright by Milton William CooperToate drepturile acestei versiuni n limba romn, inclusiv pentru Republica Moldova, apartin Editurii ElitI.S.B.N. 973-9380-05-0MILTON WILLIAM COOPERPARTEA NEVZUT A LUMII:SOCIETtI SECRETETraducere:CORINA GRIGORE-PINTILIEEditura ClitCUVNT NAINTENu-mi este dcloc usor s scriu despre mine. Deasemenca, nu pol s nteleg de ce oamenii doresc cu atta ardoare s cunoasc totul despre mine. Niciodat nu am intentionat s fiu eroul nimnui. si felul n care mi-am trit viata nu poate constitui pentru nimeni un exemplu demn de urmat. M consider un om normal, cu anumite calitti, dar si cu o multime de defecte. Sunt mndru de unele realizri, dar exist si lucruri pe care mi doresc si acum s nu le fi fcut. Nu sunt perfect si nici nu cred c as vrea s fiu. Dar sunt sigur c nu merit s fiu asezat pe un piedestal. Sunt un om simplu, care doreste s transmit un mesaj. si acest mesaj va fi acceptat de putini dintre voi. Dar pentru cei care vor accepta, voi fi ca un frate. Poate ... putem schimba viitorul n mai bine.William Moore afirm n publicatia Focus, al crei unic scop este dezinformarea, c sunt un predicator fundamcntalist. n urm cu douzeci de ani as fi luat aceast afirmatie ca pe un compliment, dar astzi nu pot crede dect c se urmreste un anume scop. De aceea o si spun. Nu sunt si nu am fost niciodat predicator. Nu am nfiintat o biseric. Nu am initiat o religie. Nu apartin nici unei organizatii. Nu am nici un grup al meu. Nu exist nici un cult si nici nu sunt lider de cult.La emisiunile de radio unde am fost invitat, au sunat oameni care au pretins c surse sigure i-au informat c sunt un radical extremist de dreapta. Altii au spus c au dovezi c apartin unei organizatii rasiste. Altii, c mi-au gsit numele pe listele cu membrii unui partid comunist. Un brbat din Los Angeles, ntotdeauna aceeasi voce, sun la emisiunile radio si afirm c sunt alcoolic. Adevrul este c majoritatea prietenilor si cunoscutilor mei se consider a fi liberal-democrati. Unicul meu crez este Constitutia. Sotia mea este chinezoaic. Deci rasist nu am cum s fiu. Am luptat n Vietnam, mpotriva comunistilor. Dac va trebui, voi lupta din nou mpotriva lor, dar numai pe pmnt american. Cnd eram tnr, obisnuiam s consum mult alcool, dar acum nu mai beau deloc. Majoritatea prietenilor mei nu m-au vzut niciodat cu paharul n mn. Dar nu m ndoiesc c se vor spune minciuni n continuare.ncercrile de discreditare si de murdrire a caracterului meu probabil se vor nrutti. si vreau s se stie de acum c mi-as dori s credeti tot ce se spune despre mine, indiferent dac se vorbeste de bine sau de ru. S vedem dac asta schimb ceva din ceea ce v voi spune. S vedem dac se vor schimba dovezile. Cred c aceasta este cea mai bun cale de a nfrunta aceste atacuri. Dumneavoastr, cei care sunteti interesati de adevr, veti dori s m cunoasteti sau s intrati n legtur cu persoanele apropiate mie. Cei care vor proceda astfel, vor fi singurii care vor sti cine si ce sunt.Predecesorii mei provin din Anglia, Scotia si Irlanda. Am avut rude care au luptat n ambele tabere ale Rzboiului Civil, sau n rzboaiele indiene. Unul dintre strmosii mei a fost hot de cai n Texas. Nu stiu sigur, dar cred c a fost pedepsit cu spnzurtoarea. Cnd eram mic, ai mei vorbeau n soapt despre faptul c n trupurile membrilor familiei mele curge snge Cherokee. De fiecare dat cnd ntrebam dac este adevrat, mi se spunea s tac. Niciodat nu am reusit s nteleg de ce le era fric s recunoasc faptul c avem snge indian. ntotdeauna am fost de prere, si nc mai sunt, c ar trebui s fim mndri de asta. Ceva mai trziu am descoperit c vrstnicii din familia mea, ca si alti vrstnici din alte familii, credeau c a fi n parte indian este ca si cum ai purta toat viata un stigmat. n vremurile de demult, oamenii au trit greu, dup reguli dure. Dac nu erai acceptat de vecini, era ca si cum ai fi fost mort.M-am nscut pe 6 mai, 1943. Am fost crescut ntr-o familie de militari. Tatl meu, Milton V. Cooper, a fost trecut n rezerv cu gradul de locotenent-colonel USAF. si-a nceput cariera ca tnr cadet, pilot de avioane biplane si apoi a fost pilot de comand, pn cnd a fost trecut n rezerv. A avut la activ mii de ore dezbor.Mama mea este o adevrat doamn din Sud. Cnd era tnr i se spunea frumoasa sudist. Dovie Nell (Woodside) Cooper este genul de femeie la care viseaz brbatii n singurtate. Este cea mai bun, mai dulce si mai fin femeie din cte am cunoscut.n 1961 am absolvit Liceul Yamato, n Japonia. n toamna aceea, m-am nrolat n Fortele Aeriene. Mi-as fi dorit s m nrolez n Marina Militar, dar ntotdeauna am avut ru de masin, deci, logic, aveam si ru de mare. Instructia de baz am fcut-o la Baza Aerian Lackland, Texas si apoi la scoala Tehnic de Aparate de zbor de la Baza Aerian Amarillo.Pentru perfectionare, am fost repartizat la Baza Aerian Sheppard, la regimentul 495 Bomb Wing, ce fcea parte din Comandamentul Strategic al Aerului. Mai trziu, denumirea a fost schimbat n 4245 Bomb Wing - nu m ntrebati de ce. n scurt timp m-am schimbat - dintr-un pusti slbnog, care nu prea stia pe ce lume se afl, am devenit pilot pe bombardierele B-52 si pe avioanele de alimentare KC-135.Am vzut cu ochii meibombele atomice. Am lucrat la bazele unde erau amplasate. Din aceast cauz, trebuia s am mereu la mine un aparat de msurare a nivelului de radiatii, deoarece eram mereu expus. Pe atunci, noi eram cei care alctuiam elita Fortelor Aeriene, si o stiam. Am primit, pentru efortul depus, o multime de citri pe ordine de zi. Apoi am fost rspltit cu medalia Aprrii Nationale si cu medalia pentru merite deosebite, din partea Fortelor Aeriene. (De fapt, cred c toat lumea a primit medalia Aprrii Nationale, pentru ca nimeni s nu se simt prost stnd cu pieptul gol n formatie.)n aceast perioad am cunoscut o serie de sergenti care, ntr-un fel, m-au adoptat. Ieseam mpreun n oras si serile noastre se terminau, de obicei, n diverse baruri si cluburi, unde beam o grmad de bere si alergam dup femei. Mi-au istorisit o grmad de ntmplri, dintre care cea mai interesant era aceea cnd. cu ctiva ani n urm, regimentul lor fusese atasat la o unitate special care recupera resturile farfuriilor zburtoare ce se prbuseau pe8Partea nevzut a lumiii Societti Secreteteritoriul nostru. Sergentul Meese mi-a povestit odat cum a participat la o operatiune de transport a unei farfurii zburtoare, care era att de mare nct, initial, a fost necesar o echip special care s curete terenul, deoarece, pe o suprafat mare, fuseser distruse toate retelele de comunicatii, plus c trebuiau construite garduri de ngrdire de jur-mprejurul suprafetei de cercetare. Aceast echip a fost nlocuit cu o alta; abia dup aceea au urmat ei. Nu i-am crezut niciodat, mai ales pentru c, de fiecare cnd povesteau, nu o fceau dect sub efectul buturii - altfel, nu ar fi vorbit. Plus c stiam c sergentii le spun celor mai tineri tot felul de povesti fantastice.AIn 1965 am plecat din Fortele Aeriene si n decembrie acelasiAan m-am nrolat n Marina Militar. ntotdeauna am iubit oceanul. Visul meu de mic copil era de a fi marinar. Cu sau fr ru de mare, am luat hotrrea de a-mi transforma visul n realitate. Am fost trimis la Centrul de Antrenament al Marinei Militare din San Diego. Datorit faptului c aveam experient, am fost numit sef-recrut de companie. Mi s-a permis s-mi pstrez gradul si functia, n compania mea erau multi bieti de treab si aveam un comandant exceptional, Campbell, electrician sef. El a fost cel care m-a ajutat s m integrez. Un om bun, al crui interes primordial era de a ne nvta tot ce trebuia s stim despre ru si de a ne apra de el. Spre deosebire de alti instructori, Campbell era un om care si cunostea valoarea si care nu vroia s demonstreze nimnui nimic. Era, cu adevrat, prietenul nostru.n perioada aceasta, m-am nrolat voluntar la corpul de submarine (aveam simtul aventurii extrem de dezvoltat). Am fost acceptat si dup ce am ncheiat perioada de executare a antrenamentului de baz, am primit ordin de transfer la baza de submarine, pe USS Tiru (SS - 416) Pearl Harbour, Hawaii. Dumnezeule, ce noroc! Nu-mi venea s cred! Iat c mi se mplinise visul de a fi n Marin! Am cerut, am primit - asa ceva se ntmpla foarte rar n serviciul militar. si, mai presus de toate, am fost trimis n Hawaii, trmul paradisului tropical. Eram n al noulea cer.Am aterizat n Hawaii si am luat un taxi, care m-a dus direct la baza unde se aflau submarinele. Dar al meu nu era de gsit. Amnceput s ntreb n stnga si-n dreapta, pn cnd am gsit pe cineva care mi-a spus c barca mea (n jargonul Marinei, submarinelor li se spune brci) nu se afla acolo. Am luat un alt taxi.soferul m-a lsat la capul unui debarcader care prea c nu a mai fost curtat de cnd japonezii au bombardat Pearl Harbour-ul. Plus c era o dezordine de nedescris, cabluri de toate mrimile aruncate peste tot, rmsite din metal, piese de toate felurile posibile si imposibile. n aer plutea un miros greu de motorin, fum, otel si vopsea. Primul meu gnd a fost: dac ntr-adevr exist iadul pe pmnt, se pare c am nimerit exact acolo. Am mers pn am ajuns la captul debarcaderului. Acolo, goal, curtat numai pe jumtate, era barca mea, USS Tiru. n jurul ei misunau ca furnicileomultime de oameni. Nu-mi venea s-mi cred ochilor. Existau oameni care vroiau ca eu s merg pe mare, apoi sub ap, cu nenorocirea aceea. Gata cu norocul meu.Am raportat celor n cauz c am sosit, apoi am fost trimis la barci, unde mi s-a repartizat un pat si un vestiar. Cnd am ntrebat despre iesirile n oras, mi s-a spus c noii-veniti nu au voie s prseasc unitatea dect mult mai trziu. Era din ce n ce mai ru.Urmtoarele luni le-am petrecut slefuind, smirgheluind, vopsind si nvtnd totul despre barc. Oamenii din echipaj, cu exceptia buctarului, erau nemaipomeniti. Buctarul sef era ametit de butur n fiecare minut din zi si din noapte. Nu m plcea, deci nu prea primeam de mncare.n perioada n care am stat pe Tirumi-am fcut doi prieteni. Un marinar negru, Lincoln Loving si un indian-american, cruia i spuneam Geronimo. Eram trei si eram inseparabili. Dintre noi, Geronimo era cel mai experimentat, deci ne-a fost un fel de profesor, si mie si lui Lincoln. stia totul despre barc, tachelaj, vosea si o multime de alte lucruri care trebuiesc stiute de un brbat care vrea s supravietuiasc n Marina Militar. Eu stiam aproape totul despre cum s te descurci n mediul militar, deci i-am nvtat si pe Geronimo si pe Lincoln. Lincoln cunostea aproape toate locurile de distractie de pe insul, deci el era seful cu petrecerile.Din tot acel timp petrecut pe Tiru, nu voi uita niciodat treievenimente memorabile. Primul, a fost un incident ce a avut loc la un test de scufundri pe care l executam lng insula Oahu. Lincoln si cu mine tocmai iesisem din serviciul de gard si stteam de vorb, cnd, brusc, am srit n picioare. Auzisem un zgomot, un dang, ce venea din fata brcii si am simtit c ne-am lovit de ceva, sau c am fost loviti. Am simtit c-mi ngheat sngele n vine - nu mai fceam nici o miscare; nu fceam nimic altceva dect s ascult atent zgomotul de frecare metalic, ce nainta pe lateralul brcii ctre noi. Ne-am tinut respiratia, n timp ce zgomotul devenea din ce n ce mai amplu. Credeam c nu va mai nceta niciodat. Nimeni, nicieri, nu fcea nici o miscare.n cele din urm, dup o perioad care ni s-a prut lung ctoviat de om, zgomotul a ncetat. Dac metalul ar fi strpuns carcasa brcii, nici unul dintre noi nu ar mai fi fost acum n viat. Niciodat nu am aflat ce a fost. Cnd ne-am ntors la Pearl, comandantul nostru a dat imediat ordin ca scafandrii s coboare sub ap, s vad ce s-a ntmplat. Dup ce au iesit la suprafat, acestia au raportat c carcasa era zgriat aproape pe toat lungimea lateral. Am reparat imediat ceea ce era de reparat si n cteva zile barca a fost ca nou, dar noi, datorit unor clipe de cosmar, ne-am schimbat complet viziunea asupra vietii.A doua ntmplare a avut loc ntr-un tranzit ntre zona Portland-Seattle si Pearl Harbour. ntr-o dup-amiaz, eram de santinel ntre orele 12.00 -16.00. Geronimo era supraveghetor de bord. Era o zi strlucitoare, dar razele de soare erau reci, ascunse deseori de nori. Era frig.Dup un timp, Lincoln, care venise la noi, a cobort n cabin, iar eu si Geronimo ne-am luat binoclurile, pentru a ne ndeplini sarcina nesfrsit de scrutare a orizontului. Iar si iar, apoi am fcutopauz pentru a ne odihni ochii si a schimba cteva cuvinte. Apoi ne-am ntors la treab, tocmai la timp pentru a vedea un disc urias care s-a ridicat din ocean - apa se revrsa cascade de pe marginea discului - a rmas un timp parc plutind n aer si apoi a disprut n nori. Inima mi btea nebuneste. Am ncercat s vorbesc, dar nu am reusit s articulez nici un cuvnt. n tot acest timp, Geronimo rmsese aplecat - strigase la cei de jos s-i trimit cafele si le asteptanerbdtor, boscorodind.Nu stiam dac s raportez ceea ce vzusem - m gndeam c nimeni n-o s m cread. Am privit din nou orizontul. Nu vedeam dect cerul, norii si oceanul. Parc nu se ntmplase nimic. Parc visasem. Dup cteva clipe, Geronimo a venit lng mine, cu cafeaua aburind. M-am uitat din nou. Nimic. I-am spus lui Geronimo:-Cred c am vzut ceva, dar l-am pierdut. Uit-te si tu, poate vezi mai bine.Bucuros c n sfrsit se ntmpla ceva care s ntrerup starea de monotonie, Geronimo si-a ridicat binoclul la ochi. Exact n momentul n care am procedat la fel, am vzut-o. Farfuria zburtoare gigant a iesit dintre nori si, mpingnd apa pe laterale, a intrat n ocean si a disprut. Era incredibil. De data asta o vzusem cu ochiul liber si mrimea ei, comparativ cu vastitatea oceanului, nu avea nimic uimitor. Geronimo ntepenise, cu gura cscat. Dup ce si-a revenit, a nceput s strige:-Mam! Ce dracu - hei! Bieti! Ati vzut? Cel de la comand avea ntiprit pe chip o expresie pe care nu o voi uita toat viata - socat, cu binoclul n mn, cu gura cscat, a spus:-Doamne, de ce s-a ntmplat asta tocmai n schimbul meu? Apoi s-a ntors si a nceput s strige Cpitan pe punte, cpitan pe punte! Dup ce a rmas cteva secunde pe gnduri, a fugit n cabina de supraveghere si a cerut o camer de luat vederi. S o aduc cineva sus aici, repede. Cpitanul a venit n fug, mpreun cu Quintero, seful de compariment, care avea cu el camera de luat vederi. A ascultat calm relatarea, apoi s-a uitat la noi fix si a dat din cap afirmativ. i era de ajuns ce auzise. A cobort n sal si a preluat personal comanda. n tot acest timp, toat lumea zumzia agitat, zvonurile se mprstiau cu rapiditate. Cpitanul a ordonat unui ofiter s stea lng radar si s raporteze fiecare miscare. Noi rmsesem n aceleasi locuri - asteptarea a meritat, I deoarece aceeasi nav, sau una identic, s-a ridicat ncet din ap, nclinat la un unghi destul de mare si apoi a disprut. M-am uitat cu coada ochiului si am vzut cum seful nostru face fotografie dup j fotografie. Nu mi-a fost greu s trag cteva concluzii. Masinriaera de metal - fr nici o ndoial. Avea o culoare ciudat, ca de vas cositorit. Nici o lumin. Nici o strlucire. Mi s-a prut c vd niste orificii, ca un fel de hublouri de aerisire, dar nu puteam fi sigur. Radarul a raportat contactul - nava urma aceeasi directie nspre care ne ndreptam noi. Apoi am vzut de mai multe ori cum nava intra si iesea din ap, pentru ca apoi, n sfrsit, s se ndrepte ctre cer si s nu mai revin - stiam c a disprut pentru totdeauna. Episodul a durat cel putin zece minute. nainte de a prsi puntea, cpitanul a luat cu el camera de luat vederi si ne-a dat ordin s nu vorbim cu nimeni despre ceea ce am vzut. Ne-a spus c incidentul trebuie s rmn secret si c nu avem voie s-l comentm nici mcar ntre noi. Am ndeplinit ordinul ntocmai. Noi, cei care am vzut nava spatial, nu am avut voie s mergem pe trm, nici mcar dup ce am ajuns la Pearl Harbour. Chiar si celor care nu au vzut nimic li s-a spus s rmn la bord. Dup dou ore, a sosit un ofiter ' de la Biroul de Contra-spionaj al Marinei militare. Imediat ce a urcat la bord, s-a dus direct ctre biroul comandantului. Peste aproximativ jumtate de or am fost chemati la comandant si ni s-a spus s rmnem n sala de asteptare, dup care am intrat, pe rnd, s discutm cu ofiterul special. Cei dinaintea mea au iesit destul de sifonati. Cnd mi-a venit rndul, am intrat - comandantul avea n mn dosarul meu. Vroia s stie de ce am plecat din Fortele Aeriene si de ce m-am nrolat n Marina Militar. I-am explicat si, cnd i-am spus de rul meu de mare, a nceput s rd, pentru ca apoi, imediat, s se uite fix n ochii mei si s m ntrebe:-Ce-ai vzut acolo?-Cred c o farfurie zburtoare, domnule, am rspuns.Ofiterul a nceput s tremure vizibil si, dup cteva clipe, s-apornit s strige la mine. M-a amenintat c m va arunca n nchisoare si c acolo o s putrezesc. Credeam c n-o s se mai opreasc, dar pn la urm s-a oprit, la fel de brusc cum a nceput. Nu mai stiam ce s cred. Mi s-a pus o ntrebare, am rspuns sincer; totusi eram amenintat cu nchisoarea. Nu-mi era fric, dar eram confuz. M-am gndit c ar fi mai bine dac as adopta alt tactic. Tatl meu a lucrat optsprezece ani n armat, iar eu aveam experienta celor patru ani de serviciu militar. n tot acest timp, primul lucru pe carel-am nvtat a fost c ofiterii nu-si pierd niciodat controlul n asemenea msur. Niciodat. si dac rspunsul meu generase asemenea explozie, era logic ca a doua oar s spun ceva complet opus, chiar dac stiam c acesta fusese scopul unei acestei reactii de isterie.-S o lum de la nceput, zise el. Ce-ai vzut acolo?-Nimic, domnule, am rspuns. Absolut nimic si, dac nu mai aveti treab cu mine, as dori s plec. Am zmbit larg, iar cpitanul a rsuflat usurat.-Esti sigur, Cooper? a ntrebat el.-Da, domnule, am rspuns, sunt sigur.-Esti un marinar bun, Cooper, a spus el. Avem nevoie de oameni ca tine n Marin. Vei ajunge departe. Apoi m-a pus s citesc cteva hrtii - pe toate scria acelasi lucru, dar de fiecare dat cu alte cuvinte. Pe scurt, scria c dac voi vorbi vreodat despre acel ceva pe care, de fapt nici nu l-am vzut, voi fi amendat cu 10000 $ si voi fi nchis pentru zece ani, c pierdeam toate sumele de drept alocate de stat, inclusiv pensia. Mi-a cerut s semnez o hrtie unde declaram c am nteles perfect tot ce am citit si c toate acestea sunt msuri speciale luate pentru a se asigura securitatea informatiilor. Semnnd, am fost de acord s nu comunic sub nici o form informatiile privitoare la cele vzute anterior. Nimnui. Apoi mi s-a permis s plec si, Doamne, ct de usurat m-am simtit. La putin timp dup incident, am demisionat din servicul de submarine si am fost transferat la USS Tombigbee (AOG-11). Tombigbee eraonav enorm, ce transporta produse petrolifere - mai periculos dect serviciul de submarine. Cpitanul era nebun, iar echipajul era o combinatie de idioti si inadaptati. Odat, cnd eram de gard, a trebuit s folosesc arma pentru a apra un ofiter, care a fost atacat de unul dintre marinari. Fiecare zi pe nava aceea era un cosmar. Functia mea era de navigator specialist si, dup un timp, am fost avansat la gradul de subofiter clasa a doua, n ciuda tuturor obstacolelor. Dup un an, cpitanul a fost eliberat din functie sub acuzatia de incompetent, iar eu am fost transferat la scoal. La nceput, nu am stiut unde voi ajunge, dar, la sfrsit, am avut o surpriz plcut, deoarece era vorba de scoala de Securitate siInformatii a Marinei Militare, iar eu urma s ocup functia de Specialist n Securitatea Intern (NEC 9545). Am urmat cursuri de antrenament, m-am pregtit pentru operatiuni speciale de asigurare a unor anumite zone, a cldirilor, instalatiilor si chiar a informatiilor secrete. n cadrul acestor antrenamente erau incluse diferite categorii, cum ar fi arme speciale, tehnici de identificare si dezarmare, de detectare a microfoanelor, de nregistrare a convorbirilor, de transmisiuni si multe alte subiecte. Am fost antrenat special pentru pregtirea si coordonarea ntlnirilor ce aveau loc n zona Pacificului ntre membrii serviciului secret. Din ziua n care m-am transferat la scoal (1965) si pn am plecat din Marina Militar, am lucrat n Serviciul de Securitate si Informatii al Marinei Militare. Dup absolvire am fost transferat n Vietnam. M-am oferit voluntar cu un an nainte, deoarece stiam c am mai multe sanse de supravietuire n rzboi, dect s mai nimeresc pe cine-stie ce nav care transporta produse petrolifere. Faptul c mi s-a aprobat cererea a fost prima veste bun pe care am primit-o dup mult timp. Aveam, n sfrsit, ocazia s lupt pentru tara mea. Abia peste ctiva ani mi-am dat seama ct de prost am fost. Am debarcat la Da Nang si am fost cazat la Camp Carter, cartierul general al Serviciului de Securitate si Informatii al Marinei Militare ce apartinea Corpului I. Am fost intervievat de cpitanul Carter, comandantul corpului. Numele s-a dovedit a fi o coincident. Cpitanul Carter m-a ntrebat dac as putea fi un bun cpitan de nav-patrul, iar eu i-am spus c as fi. Ce altceva puteam s-i spun? Credeam c glumeste cnd mi-a comunicat c voi fi comandant de vas si de echipaj. Nu a glumit. Locotenentul Duey de la Harbor Patrol, o divizie a Serviciului de Securitate si Informatii al Marinei Militare, mi-a permis s-mi aleg un echipaj si un vas de patrul, din 45 de nave disponibile care tocmai fuseser descrcate. Eu si echipajul meu am petrecut urmtoarele trei zile cercetnd fiecare centimetru al vasului, finisnd, stergnd, vopsind, verficnd de dou, de trei ori, motoarele. Unul dintre marinari a pus draperii n fiecare cabin. Robert G. Barron, secundul meu, a verificat fiecare arm de la bord. Sincer s fiu, numai cnd m uitam la ele, m treceau fiori din cap pn-n picioare. n acele momente am jurat c voi ficcl mai bun cpitan carc a comandat vreodat un vas combatant pe timp de rzboi. Am nvtat s triesc doar cu 2, 3 ore de somn din 24 si s nu mnnc niciodat pn cnd nu eram sigur c echipajul meu are tot ce-i trebuie pe mas. Am petrecut o multime de nopti patrulnd rul si portul Da Nang. Cele mai grele momente nu au fost cele n carc eram atacati sau bombardati de inamic... ntr-o noapte, golful Tonkin a fost traversat de un taifun att de puternic nct, pentru a salva brcile, a trebuit s le scoatem n larg. Ce situatie! Manevram brcuta noastr printre dou cargouri de transport de mrimi monstruoase - atunci a fost prima dat cnd am aflat cu adevrat ce nseamn frica. Vntul era att de puternic, nct nici unul dintre noi nu putea sta pe punte. Apa intra peste tot si m rugam la Dumnezeu s nu cumva s oboseasc cei de la pompe! Abia am reusit s trecem printre cele dou cargouri. si, trebuie s mentionez c ei se aflau n mai mare pericol dect noi. A doua zi dimineat furtuna s-a calmat, iar noi ne-am ntors n lcas-imediat ce am ancorat, am czut, frnti de oboseal. Urmtoarele dou zile le-am petrecut reparnd vasul, curtnd armele si verificnd tot ce era de verificat. Apoi ne-am dus la club, am but cu totii si, epuizati, am dormit dou zile. Un lucru care nu mi-a plcut niciodat n Vietnam a fost faptul c era foarte dificil s mentii unitatea si moralul oamenilor pentru c, n momentul n care persoanele ce fceau parte dintr-un anume grup se adaptau unii celorlalti, erau trimisi n alte prti, cu alte misiuni si erau nlocuiti de altii, cu carc trebuia s o iei de la capt. Cnd mi-a venit rndul s merg acas, aveam sentimentul c mi prsesc echipajul. Am ncercat s mai rmn, dar nu s-a mai putut. n perioada n care am stat n Vietnam, am observat, mai ales cnd m aflam pe DMZ I, c OZN-urile desfsurau o multime de activitti. n privinta lor foloseam mesaje speciale, codate, deoarcce OZN-urile, mi s-a spus, fceau parte din categoria informatiilor deosebite. Am nteles ce nseamn deosebite abia cnd locuitorii unui sat ntreg au disprut dup ce a fost vzut un OZN patrulnd pe deasupra localittii respective. Am aflat c ambele tabere au deschis focul asupra OZN-urilor si c li s-a rspuns cu o lumin misterioas, de culoare albastr. Dcasemenea, circulau zvonuri cumc OZN-urile au rpit si au mutilat doi soldati, dup care i-au lsat aruncati n niste tufisuri. Nimeni nu stia ct de adevrate erau aceste zvonuri, dar faptul c persistau si se nmulteau m-a fcut s cred1c, pe undeva, exist si o smnt de adevr. Mai trziu, am aflat c majoritatea erau adevrate. n cele din urm am ajuns napoi n Hawaii. De data aceasta am lucrat un timp la Cartierul General al comandantului Flotei Pacificului, la Makalapa, situat pe un deal, lng Pearl Harbour. Am fost chemat de cei de la Administratie, care m-au pus s completez tot felul de formulare. Mi-amintesc c una dintre ntrebri a fost dac am fcut parte dintr-o organizatie. M-am uitat pe list si am ncercuit Societatea DeMolay, rspunznd afirmativ. Am fost repartizat la un birou operational (OPSTAT), sub comanda locotenentului-comandor Mercado, pentru a face ceva util n timpul n care FBI-ul urma s-mi scotoceasc trecutul. sase luni mai trziu, am fost chemat la biroul sefului Statului Major al Serviciului Secret al Marinei Militare. Mi s-a cerut s citesc regulamentul privind Programul de Reabilitare al Personalului, care era adresat celor care aveau acces la arme nucleare, la informatii despre armele nucleare, coduri de lansare si multe alte lucruri care erau legate de aceste arme. Mi s-a cerut s citesc si s semnez un jurmnt de pstrare a secretului, ceea ce am si fcut. Apoi cpitanul Caldwell mi-a comunicat c am fost avansat n statut, fiind considerat Top Secret, Q, responsabil cu compartimentarea informatiilor speciale si c a doua zi, la orele 04.00 urma s m prezint la raport la comandantul echipei CINCPACFLT Intelligence Briefing. Ceea ce am si fcut. Ce am aflat n perioada n care am rmas alturi de aceast echip a constituit motivul pentru care am ajus s scriu aceast carte. Dup o perioad, am fost avansat din nou ca operator special. n ziua n care am aflat c Biroul de Informatii al Marinei Militare a participat la asasinarea presedintelui John F. Kennedy si c soferul limuzinei a fost agent al Serviciului Secret si persoana care l-a mpuscat n cap pe presedinte, am plecat, cu intentia de a nu m mai ntoarce. Bunul meu prieten, Bob Swan, este cel care a discutat cu mine si m-a convins s revin. Mai trziu, pe 1 iunie 1972, n ajunul nuntii mele, i-am spus lui Bob tot ce stiam despre OZN-uri, despre asasinarea lui Kennedy, despre Marina Militar, despre Guvernul Secret, i despre viitoarea er glaciar, despre Alternativele 1,2 & 3, Proiectul GALILEO si planul Noii Ordini Mondiale. stiam c toate acestea erau adevruri, valabile pn n ziua de azi. Totusi, trebuie s v avertizez; am gsit dovezi despre faptul c societti secrete plnuiau nc din 1917 s creeze o amenintare artificial, care s provin din afara spatiului nostru, care s uneasc umanitatea sub un singur guvern mondial, pe care l-au numit Noua Ordine Mondial. nc j mai caut adevrul. Cred c aceast carte se afl mai aproape de adevr dect tot ce a fost scris anterior.Dup ce am fost trecut n rezerv, am vrut s predau unui reporter toate informatiile. A doua zi am fost urcat cu forta ntr-o limuzin, care m-a dus pe dealurile Oakland, unde am fost btut de doi brbati, care m-au abandonat acolo, ntr-o balt de snge. Unul dintre ei s-a aplecat si mi-a luat pulsul. Cellalt a ntrebat dac sunt mort. Primul a rspuns:-Nu, dar va fi.-Bun, atunci nu mai e cazul s-i facem si altceva.Au urcat n limuzina neagr si au disprut. Dup un timp am fost gsit, dar o lun mai trziu, aceeasi limuzin m-a accidentat. De data aceasta mi-am pierdut un picior. La spital am fost vizitat de doi brbati, care nu au vrut nimic altceva dect s-mi comunice c dac nu-mi tin gura, data viitoare accidentul va fi fatal. Le-am spus c o s fiu copil cuminte si c nu mai este cazul s-si fac griji. Dar n gnd, mi-am jurat s dau totul n vileag imediat ce voi gsi o cale s o fac, fr s risc s fiu rnit din nou. Mi-au trebuit 16 ani, 27000$, un computer si o multime de plicuri, dar acum sunt multumit - a aflat toat lumea.Dup ce am plecat din Marina Militar m-am nscris la o scoal, de unde, la absolvire am primit o diplom n arta fotografic. Imediat dup ce mi-am luat diploma, m-am angajat instructor la scoala de Coast a Scufundtorilor de Adncime Mare, apoi am lucrat si ca instructor-specialist n fotografii subacvatice, reprezentant al Institutului Airco Technical, apoi director-asistent la Colegiul Adelphi Business, director-executiv la Colegiul Adelphi Business, coordonator de marketing la United Education &Software, director executiv la Institutul Pacific Coast Technical si director executiv la Colegiul National Technical. Deasemenea, ara fost proprietarul galeriei de art Absolute Image si al unui studio de art fotografic.n primvara anului 1988, am vzut o revist ce fcea referiri la un document descoperit de o echip de cercetare, Moore, Shandera si Friedman, care fcea referiri la faptul c guvernului i s-a adus la cunostint descoperirea unui OZN si a unui numr de cadavre de extraterestri - o operatiune denumit MAJESTIC / 'TWELVE. stiam c Moore si Friedman erau agenti guvernamentali v;si c documentul era o fraud. De Shandera nu auzisem niciodat.stiam asta deoarece vzusem o list cu agentii care urmau s initieze | un plan de contingent, MAJESTIC. Prin acest plan se ntindea o capcan; astfel, erau identificati investigatorii unui asemenea , fenomen, urmnd a fi lichidati.Am decis c acesta era momentul s intru si eu n joc si s expun ceea ce stiam despre dezinformare. n primul rnd, a trebuit s-i conving pe agenti c eram un aiurit, care nu prea stia pe ce lume trieste. Am pregtit cteva informatii fr valoare, le-am amestecat cu informatii reale si i le-am dat lui Jim Speiser, operator pe calculator la reteaua BBS, Paranet, prin el urmnd s ajung la Moore si Friedman. n cele din urm am aflat c Speiser lucra cu Moore; paginile cu informatiile mele au ajuns pe retea, dar dup trei zile au disprut din sistemul Paranet.Friedman a-sunat si mi-a cerut adresa de acas si de la serviciu, plus o multime de date personale. stiam c sunt verificat prin reteaua de informatii. La o sptmn dup ce am vorbit cu Riedman, la mine acas au sosit doi agenti de la Serviciul de Investigatii al Aprrii Nationale si mi-au confiscat toate dischetele. Computerul nu mi l-au luat deoarece era un XT, fr hard drive. stiam c planul meu a functionat, deoarece PE MINE m-au lsat n pace. Apoi, cu ajutorul lui Annie si al ctorva prieteni de ncredere am pregtit informatiile reale, ncercnd s le formulez cu cea mai mare corectitudine si mpreun le-am trimis prin post, n toate locurile importante posibile - operatiunea m-a costat 27000$. Am trimis n toat lumea plicuri format mare, pline de informatii. Iatmotivul pentru care nu am fost arestat si nu mi s-a fcut nici un ru. Orice miscare ar fi fcut, ar fi fost interpretat drept o confirmare a celor dezvluite. Nu m-am oprit aici - am operat inclusiv n retelele din toat lumea. n acelasi timp, am afirmat public c Moore, Shandera si Friedman sunt agenti guvernamentali si c documentul publicat de ei este o fraud. Am fost atacat de toat lumea. S-a insistat c Moore, Shandera si Friedman sunt persoane respectabile, crora nu li se poate aduce nici un repros. Pe 15 aprilie 1989 am demisionat de la colegiu, unde ocupam functia de director executiv. Mai trziu, n aceast carte veti gsi toate detaliile. Faptul c nu mai aveam venituri constante a fost o adevrat lovitur pentru familia mea. Stan Barrington, seful Serviciului de Securitate al colegiului a fost singurul care ne-a ajutat, mprumutndu-ne 5000$. Gestul lui m-a impresionat teribil, drept pentru care i-am oferit 24% din drepturile mele de autor. Nici unul dintre noi nu se astepta la cine-stie-ce sume si, pn n acest moment, nu ne-am nselat. Totusi am reusit s m achit de datoria ce o aveam fat de el si l-am si ajutat s cstige ceva n plus. Stan se ocup de tiprirea informatiilor si de vnzarea lucrrilor mele si a casetelor video. Este singurul meu reprezentant autorizat.Pe 1 iulie 1989, Moore a recunoscut c este agent, afirmnd c a spionat munca unor cercettori, c a schimbat documente, c scopul acestor operatiuni a fost dezinformarea si c, din cauza presiunilor exercitate asupra domnului Paul Bennowicz, acesta a trebuit s se interneze ntr-un spital de boli nervoase. Moore a afirmat c a fost recrutat de o agentie de spionaj si c a acceptat s devin agent. Totusi, toate aceste declaratii au fost trecute sub tcere de cei implicati - nimeni nu a stiut c am avut dreptate.Din acel moment, si eu si Annie am fost hrtuiti si urmriti. Pe robotul nostru telefonic cineva lsa cteva mesaje n fiecare zi, tot felul de amenintri si telefonul suna de cteva ori pe noapte, fr s vorbeasc nimeni, indiferent ct de mult insistam. n fata casei parca zilnic cte o masin guvernamental; eram pziti de bieti bine mbrcati, care nu fceau nimic altceva dect s ne urmreasc fiecare miscare. La usa noastr apreau cele mai ciudate personaje, uneori si la miezul noptii. I-am cumprat lui Annie un pistol automat calibrul 38 si pentru mine unul de 9 mm. Am nvtat-o pe Annie s trag cu pistolul si stiam c nu va ezita s-l foloseasc n cazul n care cineva ne ameninta viata, ei, mie, sau fetitei noastre. De la un anumit moment, aceste tentative de intimidare au nceput s m streseze. Am iesit afar din cas si m-am dus la cei care stteau n masin si-mi pzeau casa. Le-am spus c dac doresc s m cunoasc mai bine, ar trebui s vin n cas, s bea o ceasc de cafea, iar eu le voi spune tot ce vor s stie, fr nici o retinere. I-am informat c dac vor continua s ne hrtuiasc, voi folosi pistolul. Apoi m-am dus n spatele masinii si am notat numrul de nmatriculare. Cei doi au plecat si, din ziua aceea, nu am mai avut probleme cu ei. Dar asta nu nseamn c s-a renuntat. Cnd ne-am mutat n Arizona, nimeni nu ne stia noua adres. Totusi, cnd am intrat pe sosea, n spatele nostru a aprut o masin guvernamental. Omul ne-a fcut semn, a cobort din masin si ne-a spus c s-a rtcit si c vroia s stie unde se afl si, dac stim, s-i spunem cine locuieste acolo. Ne-a spus c era responsabil cu recensmntul n zon si c vroia s se asigure c nu a uitat pe nimeni. M-a ntrebat cum m cheam. I-am spus s plece de pe proprietatea mea si s nu se mai ntoarc. A protestat, dar cnd a vzut ct eram de serios a plecat (tocmai i fcusem semn lui Annie s-mi aduc pistolul). Da, stiu, multi ar putea spune c sunt paranoic - ncepusem s o cred si eu, pn am aflat c cei care se ocup de recensmnt NU CIRCUL CU MAsINI GUVERNAMENTALE. Am fost escrocati de tot felul de productori TV, scenaristi, autori de carte, experti n cinematografie. Trziu mi-am dat seama c reporterii TV si ziaristii pe care i-am cunoscut sunt niste mincinosi. Nu sunt deloc obiectivi si nu dau doi bani pe adevr. Singurul instrument media prin care nc se mai exprim adevrul este radioul, dar chiar si acolo ti se interzice uneori s discuti despre anumite subiecte. Materialul meu a fost copiat, schimbat si chiar plagiat. Multi au folosit informatiile adunate cu greu de mine pentru a face bani, fr s-mi spun, fr s aib permisiunea mea. Un productor de la Hollywood vroia s cumpere, n exclusivitate, drepturile asupra materialului meu pentru un dolar!Cel mai mare ru mi l-au fcut doi escroci, ex-actori, oameni n vrst, Michael Callan si Douglas Deane. Cnd am scpat de ei era deja prea trziu, pentru c furaser tot ce aveam. Rmsesem fr nici un ban. n acel moment eram faliti, nu mai aveam nici unde s stm. Dac nu ne-ar fi ajutat niste prieteni buni din Minnesota, nu am fi supravietuit. Astzi am fi fost pe strad. Callan si Deane au continuat s ne fac ru, difuznd materialul peste tot. De fapt, cred c nc de la nceput scopul lor a fost s ncerce s-mi distrug toate posibilittile de a ncerca s educ poporul american. si aproape c au reusit.CAPITOLUL 1EXTRASE DINARME TCUTE PENTRU RZBOAIE SILENtIOASECopie furnizat de domnul Tom Young, un lupttor pentru cauza LiberttiiExtrase tiprite cuvnt cu cuvnt, exact cum au fost descoperite(Comentariile si ideile mai importante relatate cu majuscule sunt adugate de William Cooper)Declaratia de rzboi adresat de Illuminati cettenilor Americii.(titlul de mai sus adugat de William Cooper)WC-Nota autorului: Am citit documentele Top Secret care explicau c Arme tcute pentru rzboaie silentioase este doctrina adoptat de Comitetul Politic al Grupului Bilderberg, la prima lor ntlnire din 1954. n 1969 s-a gsit o copie care se afla n posesia Serviciului Secret al Marinei Militare.Urmtorul document, datat mai 1979, a fost gsit pe 7 iulie 1986, ntr-un copiator IBM care a fost scos la vnzare.STRICT SECRET Arme tcute pentru rzboaie silentioase Program introductiv extras din Manualul tehnic al operatiunilor de cercetare TM - SW7905.1BINE AtI VENIT ALTURI DE NOIAceast publicatie marcheaz cea de a 25-a aniversare a celui de-Al Treilea Rzboi Mondial, denumit Rzboiul Silentios, cu caracter de lupt subiectiv, biologic, ce foloseste arme tcute.Continutul descrie acest tip de rzboi, strategiile acestuia si armele folosite.Mai 1979 #74-1120Este aproape imposibil s se discute despre ingineria social, sau despre automatismele unei societti, despre ingineria sistemelor automatismelor sociale (ARME TCUTE), la scar NAtIONAL sau MONDIAL, fr s se fac referiri la OBIECTIVELE extinse ale CONTROLULUI SOCIAL si ale DISTRUGERII VIEtII UMANE, cum ar fi SCLAVIA sau GENOCIDUL. Aceast publicatie este o declaratie de intentie, CARE NU TREBUIE S FIE ADUS LA CUNOsTINtAPUBLICULUI LARG. Altfel, ar putea fi interpretat ca o DECLARAtIE DE RZBOI. Mai mult, nu trebuie adus la cunostinta unei persoane, sau a unui grup de persoane care se afl ntr-o pozitie puternic, care s foloseasc metodic aceste date N SCOPUL MRIRII PUTERII ECONOMICE. SOLUtIONAREA acestor PROBLEME necesit o ABORDARE DISCRET, CARE S NU ATACE VALORILE RELIGIOASE, MORALE sau CULTURALE. DUMNEAVOASTR sunteti CALIFICAtI pentru a aplica acest PROIECT, datorit ABILITtILOR DUMNEAVOASTR DE A PRIVI SOCIETATEA UMAN CU OBIECTIVITATE si de a ANALIZA si DISCUTA OBSERVAtIILE si CONCLUZIILE cu alte persoane de capacitti INTELECTUALE similare, fr s existe pericolul PIERDERII CARACTERISTICILOR UMANE CELE MAI IMPORTANTE CU AJUTORUL CRORA SE POT ATINGE ACESTE SCOPURI - DISCREtIA sI MODESTIA. Aceste virtuti trebuiesc aplicate n interesul dumneavoastr si nu se recomand devierea de la forma fundamental.WC/N. aut.: Toate accenturile cu majuscule mi apartin, la fel ca si cele ale documentelor de mai jos.Acest document este, dup cum se auto-defineste, o declaratie de rzboi a lui Illuminati ctre cettenii Statelor Unite ale Americii. stiu c exist aceast Stare de Rzboi ntre cettenii americani si agresorul Illuminati. Afirm c cettenii acestei natiuni sunt ndrepttiti s ia msurile pe care le consider necesare, inclusiv violenta, pentru a identifica, contra-ataca si distruge dusmanul. Afirm toate acestea n baza dreptului dat de Dumnezeu popoarelor pasnice, care trebuie s se apere mpotriva atacurilor dusmanilor care intentioneaz s-i distrug. Aceste principii sunt accentuate n Declaratia de Independent, de Constitutia Statelor Unite ale Americii si sunt deplin recunoscute de istorie ca servind drept justificare pentru distrugerea tiranilor.INTRODUCERE ISTORICTehnologia armelor silentioase a evoluat de la stadiul de Cercetri Operationale la cel de metodologie tactic si strategic dezvoltat de cercettorii militari englezi n perioada celui de-Al Doilea Rzboi Mondial. Scopul original al acestor cercetri era de a studia problemele tactice si strategice ale aprrii spatiului aerian si terestru, cu obiectivul folosirii resurselor militare limitate mpotriva inamicilor strini (logistic). Nu a trecut mult timp pn cnd cei de la putere (Consiliul pentru Relatiile cu Strinii) si-au dat seama c aceste metode ar putea fi folosite pentru controlul total al societtii. Dar erau necesare unelte mai performante. Ingineria social (analiza si automatismele societtii), necesit o corelare de cantitti enorme de informatii economice n continu schimbare (date), deci era necesar un sistem computerizat de mare vitez care s poat fi cu un pas naintea sistemului social si care s prezic momentul n care societatea va ajunge n pragul capitulrii.IComputerul electronic, inventat n 1946 de J. Presper Eckert si de John W. Mauchly, mplinea cele mai ndrznete vise si sperante.IUrmtorul pas a fost fcut de matematicianul George B. Dantzig, care a creat metoda de programare linear, n anul 1947. Apoi n 1948, tranzistorul, inventat de J. Bardeen, W.H. Brattain si W. | Shickley, a garantat expansiunea domeniului computerizat prin ! reducerea spatiului si a generatoarelor de putere. In baza acestor trei inventii, cei de la putere si-au dat seama c era posibil s controlezi ntreaga lume printr-o simpl apsare de biton. Pasul urmtor a fost fcut de Fundatia Rockefeller, care a creat o nou ramur de nvtmnt la ColegiulHarvard, nfiintnd Proiectul de cercetare economic Harvard\ care avea ca fundament studiul structurii economiei americane. Un an mai trziu, n 1949, li s-au alturat Fortele Aeriene ale Statelor Unite. In 1952 s-a ncheiat perioada de garantie, drept pentru care a avut loc o ntlnire la nivel nalt a elitei (Illuminati), unde trebuia s se stabileasc faza urmtoare de desfsurare a operatiunilor de cercetare social. Proiectul Harvard dduse rezultate fructuoase - anumite rezultateau fost publicate n 1953 ( Studies in the Structure of the American economy- Copyright 1953 de Vasili Leontiev, International Science Press, White Plains, New York).Creat nc din ultima jumtate a decadei anilor 1940, masinria a putut fi folosit abia ncepnd cu anii 1954, cnd la o ntlnire a Elitei Internationale (Grupul Bilderberg), rzboiul silentios a fost declarat.Desi sistemul armelor silentioase a fost expus 13 ani mai trziu, evolutia acestuia nu a suferit modificri prea mari.Acest volum marcheaz a 25-a aniversare a declansrii Rzboiului Silentios si srbtoreste succesele repurtate pe mai multe fronturi din ntreaga lume.INTRODUCERE POLITICn 1954, cei aflati la putere au recunoscut c era o problem de timp, de cteva decade, nainte ca publicul s muste momeala. EMITEREA PREOCUPRII PRIMARE, aceea de DOMINARE, graviteaz n jurul unui subiect primordial, acela al studiului energiei.ENERGIAEnergia este recunoscut ca fiind cheia tuturor activittilor de pe pmnt. stiinta natural este studiul surselor si controlului energiei naturale, iar stiinta social, exprimat teoretic ca stiint economic, reprezint studiul surselor si controlul energiei sociale. Ambele sunt sisteme matematice de contabilitate. Deci, matematica este stiinta energiei primare. si contabilul poate fi rege, dac publicul poate fi pstrat n stare de ignorant n ceea ce priveste metodologia contabil. Toate stiintele au ca scop o finalitate. Mijlocul prin care se atinge acest scop este cunoasterea. Scopul final este controlul (SCOPUL SCUZ MIJLOACELE). Rmne numai ntrebarea: Cine va fi beneficiarul?n 1954, aceasta era preocuparea de cpti. Desi se ridicau probleme morale, s-a luat n calcul legea selectiei naturale, care definea faptul c o natiune care nu-si va folosi inteligenta nu este superioar nici mcar animalelor, care sunt considerate fiinte fr inteligent. PRIN URMARE, s-a decis, n interesul viitoarei ordini mondiale si al pcii, s se declanseze un rzboi tcut mpotriva publicului american, care avea ca ultim obiectiv un proces continuu de transfer al energiei naturale si sociale (avere), de la cei indisciplinati si iresponsabili, n minile celor disciplinati, responsabili si deja bogati. Pentru a implementa acest obiectiv era necesar crearea si aplicarea unor arme noi, sigure, create pe baza unor principii de operare subtile si sofisticate. n concluzie, obiectivul cercetrii economice, condus de magnatii capitalului (ai sistemului bancar) si de industriile de bunuri si servicii, este stabilirea unei economii total predictibil si manipulabil. Pentru a realiza o economie total predictibil, elementele sociale ale clasei inferioare trebuiesc controlate total - asta se poate realiza usor prin destrmarea principiului familiei, prin antrenament educational, prin trasarea din timp a unor sarcini sociale pe termen lung, nainte ca individul s aib ocazia de a-si pune ntrebri legate de valabilitatea sistemului social. Pentru a se atinge aceste scopuri, familiile trebuie dezintegrate printr-un proces de mrire a preocuprilor printilor, apoi printr-un alt proces de creare a unor institutii care s se ocupe de copiii orfani sau abandonati.Calitatea educatiei clasei de jos trebuie s fie net inferioar, pentru a nu fi nteleas nici mcar mrimea distantei care izoleaz clasa inferioar de cea superioar. Avnd asemenea handicap, nici mcar indivizii cei mai strluciti din aceast clas inferioar nu vor j putea s rzbeasc n lumea superioar. Aceast form de sclavie este esential pentru a mentine, ntr-o oarecare msur, ordinea social si pacea, necesitti fr de care clasa superioar nu poateIconduce.DESCRIERE INTRODUCTIV A ARMEI TCUTECreatorii armei tcute, sper ca rezultatele acesteia s fie similare cu cele ale unei arme obisnuite.Aceasta functioneaz cu situatii, nu cu gloante; propulseaz procesri de date, n loc de reactii chimice (explozii); si are originea n biti, n loc de praf de pusc; foloseste computerul, nu arma clasic; este operat de un programator, n loc de un tintas; se trage la ordinul unui magnat, nu al unui general.Nu scoate nici un zgomot exploziv, nu produce nici un ru vizibil fizic sau evident psihic si nu exist nici o dovad c s-ar amesteca n viata social a unei persoane.Totusi efectele produse sunt unice, cauzeaz probleme fizice si psihice si se amestec n viata social de zi cu zi - aceste lucruri sunt evidente pentru un observator antrenat, care stie unde si ce s caute.Publicul nu poate ntelege aceast arm si deci, nimeni nu crede c este atacat si manipulat cu ajutorul unei arme.n cel mai bun caz, publicul simte instinctiv c ceva nu este n regul (NU-I AsA?), dar pentru c arma tcut este special, nu-si poate exprima sentimentele ntr-un mod rational, nu poate trata problema cu inteligent. Deci, nu stie cum s strige dup ajutor si cum s se asocieze cu altii pentru a se apra.Cnd o arm tcut este folosit treptat, publicul se obisnuieste cu prezenta ei si nvat s tolereze aceast uzurpare, adaptnd-o la viata de zi cu zi, pn cnd presiunea (psihologic datorat economicului) devine prea mare si, n cele din urm, cedeaz.Prin urmare, arma tcut reprezint un tip de lupt biologic. Atac vitalitatea, optiunile si mobilitatea indivizilor ce fac parte dintr-o societate, prin cunoastere, ntelegere, manipulare si bruscnd direct sursele energiei naturale si sociale, puterea si slbiciunile fizice, psihice si emotionale.INTRODUCERE TEORETICLsati-m s controlez etalonul monetar al unei natiuni si nu m mai intereseaz cine i face legile. Mayer Amschel Rothschild (1734 -1812)Tehnologia de azi a armei tcute reprezint o evolutie de la descoperirea unei idei simple, exprimat succint si aplicat cu succes de domnul Mayer Amschel Rothschild. Domnul Rotschild a descoperit componentul pasiv al teoriei economice, cunoscut ca inductant economic. Binenteles, descoperirea nu putea fi exprimat n termenii actuali ai secolului douzeci si, pentru mai mult sigurant, analizele matematice au trebuit s astepte cea de a Doua Revolutie Industrial, aparitia teoriei mecanice si electronice si, n cele din urm, inventia computerului electronic, pentru a o putea aplica cu rezultate pozitive n scopul controlului economiei mondiale.CONCEPTE ENERGETICE GENERALEn studiul sistemelor energetice apar ntotdeauna trei concepte elementare. Acestea sunt: energia potential, energia cinetic si lucrul mecanic. Deasemenea, exist trei categorii esentiale, pur fizice, denumite componente pasive.n stiinta fizicii mecanice, fenomenul de energie potential este asociat cu o proprietate fizic denumit elasticitate sau rigiditate, care poate fi reprezentat printr-un arc ntins.n stiinta electronic, energia potential este nmagazinat ntr-un capacitor, care nlocuieste arcul. Aceast proprietate este denumit capacitant, n loc de elasticitate sau rigiditate.n stiinta fizicii mecanice, fenomenul de energie cinetic este asociat cu o proprietate fizic denumit mas sau inertie, care poate fi reprezentat printr-o mas sau un volant n miscare.n stiinta electronic, energia cinetic este nmagazinat ntr-un inductor (un cmp magnetic), n loc de o mas. Aceastproprietate se numeste inductant, n loc de inertie.n stiinta fizicii mecanice, fenomenul de lucru mecanic este asociat cu o proprietate fizic denumit frecare sau rezistent si poate fi reprezentat de un plan nclinat sau un alt dispozitiv care converteste sistemul energetic n cldur.In stiinta electronic, lucrul mecanic este produs de un element denumit rezistor sau conductor, termenul de rezistor fiind folosit n general pentru a exprima conceptul de frecare, iar termenul conductor, pentru a exprima un dispozitiv mai idealist (retea de cabluri), folosit pentru a transfera n mod eficient energia electronic (informatia) dintr-un loc n altul. Propriettile unei rezistente sau ale unui conductor sunt denumite rezistent sau echivalente de conductant.In economie, aceste concepte energetice sunt asociate cu:1.Capacitant economic - Capital (bani, stoc-inventar, investitii n imobiliare si durabilitti, etc.).2.Conductant economic - Bunuri (coeficient de productie).3.Inductant economic - Servicii (influentate de populatie).Toate teoriile matematice rezultate din studiul sistemuluienergetic (mecanic, electronic) pot fi aplicate imediat n studiul oricrui alt sistem energetic (economie).DESCOPERIREA ENERGETIC A DOMNULUI ROTSCHILDDomnul Rotschild a descoperit principiul de baz al puterii, al influentei si al controlului asupra oamenilor, principiu aplicat n economie. Acest principiu este dac ti creezi o imagine ce reflect puterea, peste putin timp oamenii ti se vor subordona, oferindu-ti adevrata putere.Domnul Rotschild a descoperit c etalonul monetar, sau depozitele de bani folosite sub form de conturi din care este mprumutat populatia, asigur aparenta de putere, care poate fi folosit pentru INDUCEREA OAMENILOR (inductant, termen unde cmpul magnetic corespunde oamenilor) s capituleze si s schimbe adevratele valori pe care le posed, cu promisiuni de mrire a averii personale (n locul unei compensri reale). n schimb, acestia primesc cu titlu de mprumut polite, obligatiuni sau titluri de gaj. Domnul Rotschild a descoperit c poate emite mai multe polite, dintre care o parte nu au acoperire, atta timp ct are pregtit un stoc de aur pe care s-l arate clientilor.Domnul Rotschild a mprumutat cu hrtii att persoane, ct si guverne. Astfel, a ncetinit sistemul de circulatie a banilor, a creat un sistem de control, colectnd valorile reale prin obligatiuni contractuale. Apoi, ciclul se repet. Acest circuit exercit presiuni greu de suportat, care, manevrate cu abilitate, pot fi folosite pentru declansarea unui rzboi. Controlnd valoarea adevrat a etalonului monetar, si poate da seama cine va cstiga rzboiul. Guvernul care este de acord s-i predea controlul acestui sistem economic, primeste n schimb sprijinul lui.Colectarea datoriilor era garantat sub form de ajutor economic primit din partea dusmanului datornicului. Profitul rezultat n urma acestei metodologii economice i-a creat domnului Rothschild posibilitatea de a-si extinde averea. A descoperit c lcomia, caracteristica unei mase de oameni, permite emiterea unui surplus valutar pe piat - surplus care DEPsEsTE LIMITELE ADMISE (inflatie) si care permite stocarea unei cantitti si mai mari de metal pretios, sau o productie superioar de bunuri si servicii (produs national brut, PNB).CAPITALUL APARENT - INDUCTOR DE HRTIEn aceast structur, creditul, care poate fi reprezentat ca element pur prin dobnd, creeaz aparenta de capital, care este, de fapt, capital negativ. Deasemenea, creeaz aparenta de serviciu, dar este, de fapt, sum datorat, sau datorie. Deci, avem de-a face cu inductant economic, n loc de capacitant economic, care, dac se pun n balant si se constat c nu se poate mentine echilibrul, creeaz implicit negarea'populatiei (rzboi, genocid).Totalul de bunuri si servicii reprezint capitalul real denumit produs national brut (PNB); etalonul monetar ce apare pe piat pn la acest nivel, poate reprezenta capacitanta economic; etalonul monetar ce depseste acest nivel este substractiv si reprezint introducerea de inductant economic, care atrage dup sine aparitia politelor.Deci, rzboiul este reprezentat de balantarea sistemului, ce are ca scop exterminarea adevratilor creditori, (publicul, care a fost nvtat s schimbe valoarea real cu etaloane monetare - valut-supuse inflatiei) colectarea a ceea ce a mai rmas din resursele naturale si regenerarea acelor resurse.Adevrata cheie a controlului economic a trebuit s mai astepte pn la crearea unui sistem de date si a unor echipamente performante cu ajutorul crora s se poat supraveghea oscilatiile economice rezultate n urma unor preturi socante sau a unui exces de credite acoperite doar de hrtii - inductant de hrtie- inflatie.DESCOPERIREStudiul domeniului aviatic a furnizat principiile care au dus la cea mai mare evolutie a ingineriei economice, mai ales teoria matematic a testului soc.Acest proces const n tragerea la sol cu un proiectil dintr-un aparat de zbor si monitorizarea vibratiilor ce se produc n urma reculului.Studiind ecourile sau reflectiile reculului, este posibil descoperirea unor vibratii critice n structura aparatului de zbor, care se manifest ori ca vibratii n zona motorului, ori ca vibratii eoliene ale aripilor, ori ca o combinatie a celor dou, ceea ce poate duce la o auto-distrugere rezonant a aparatului de zbor. Din punct de vedere al ingineriei, nseamn c puterile si slbiciunile structurii aparatului de zbor pot fi descoperite si manipulate, ca energie de j vibratie.APLICAtII N ECONOMIEPentru a folosi aceast metod a teoriei matematice a testului soc, cu aplicatii din domeniul aviatic n ingineria economic, trebuie aplicat o politic de soc asupra preturilor; urmtorul pas este monitorizarea reactiilor publicului consumator. Ecourile rezultate n urma socului economic sunt interpretate teoretic de computere-astfel, este descoperit structura psiho-economic a economiei. Deasemenea, prin acest proces mai sunt descoperite matricele diferentiale ce definesc administrarea familial si care fac posibil evaluarea acesteia ca industrie economic (structura consumatorului).Pasul urmtor este prezicerea, anticiparea si manipularea rspunsului consumatorilor, iar societatea este transformat ntr-un animal bine dresat, tinut n fru de sistemul de contabilizare a energiei sociale, reglat de un sistem computerizat sofisticat.n cele din urm, fiecare element individual al structurii se las prad controlului computerului, care ajunge s-i cunoasc preferintele personale (de exemplu: codul universal de produs - CUP - codurile alb-negru de pret de pe ambalaje, folosirea crtii de credit si, mai trziu, un numr personal tatuat pe corp, invizibil la un ambient luminat normal...).MODELUL ECONOMICProiectul Economic de Cercetarede la UniversitateaHarvard, a reprezentat o extensie a Operatiunilor de Cercetare, declansate n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Scopul era descoperirea stiintei de control a economiei; la nceput a economiei americane si apoi a celei mondiale. n cele din urm, cercettorii si-au dat seama c, la ora aceea, nu existau posibilitti matematice suficiente pentru desfsurarea unei asemenea munci de cercetare, cu ajutorul crora ar fi fost foarte usor s creeze un sistem de controlare si directionare a economiei.Primul scop al proiectului Harvard a fost descoperirea unei structuri economice, a unor forte de schimbare a structurii, a unei posibilitti de anticipare a comportamentului structurii si a unui sistem de manipulare a acesteia. Pentru aceasta erau necesare cunostinte bine organizate de matematic structural si punerea la punct a unor studii despre legtura dintre investitie, productie, distributie si consum.Pe scurt, s-a descoperit c economia functiona pe baza legilor fizicii si c toate teoriile matematice descoperite pn atunci, toate aplicatiile din domeniul electronic, pot fi aplicate direct n studiul economiei. Descoperirea nu a fost declarat public, iar implicatiile acesteia au fost tinute n secret, ca de exemplu faptul c ntr-un model economic, viata uman este msurat n dolari, iar scnteia electric generat de rsucirea unui buton conectat la un inductor activ are ca analog matematic initierea unui rzboi.Cea mai mare piedic ntmpinat de economisti a fost descrierea precis a familiei ca industrie. Aceasta a reprezentat o provocare, deoarece preferintele consumatorului pot fi influentate de nenumrati factori, cum ar fi veniturile, pretul produsului si alti factori economici.Aceast piedic a fost eliminat cu aproximatie prin aplicarea testelor de soc, prin care erau determinate caracteristicile curente, denumite coeficienti tehnici, ale industriei familiale.n cele din urm, deoarece problemele teoriei economice pot fi transferate cu usurint n teoria electronicii, pentru aflarea solutiilor care s fie transferate napoi, era necesar elaborarea unui manual de definire conceptual, ca o traducere din limba fizicii, n limba economiei. Restul, urma s fie luat din studiile standard de matematic si electronic.DIAGRAME INDUSTRIALEO industrie ideal este definit ca un dispozitiv valorificat de alte industrii, de diferite forme, care converteste aceast valoare ntr-un singur produs, distribuit si vndut de alte industrii. Pentru un produs, exist mai multi furnizori. Ceea ce stie publicul este c o industrie este de fapt un complex industrial sub acoperisul cruia cteva industrii produc unul sau mai multe produse...TREI CLASE INDUSTRIALEClasa #1 - Capitalul (resursele)Clasa #2- BunurileClasa #3 - ServiciileClasa #1 are trei nivele:1.Natura - sursa de energie si de material brut2.Guvernul - cel care produce moneda national, echivalent cu produsul national brut (PNB) si extinde (prin inflatie) excesul de PNB.3.Sistemul bancar - mprumutul de bani n interesul bncii si extensia (inflatia-falsul) valorii economice prin depozite si conturi bnesti.Clasa #2- productori si consumatori de produse. Aceast activitate este recunoscut de obicei de public ca industrie.Clasa #3 - familile si guvernele, care presteaz activitti umane mecanice si baza lor este populatia.CONGLOMERATEntregul sistem economic poate fi reprezentat printr-un model simplu: (1) capitalul, (2) bunurile si (3) serviciile. Problema acestor reprezentri este c nu pot fi detaliate cu exactitate. De exemplu, industria textil si industria metalelor feroase sunt clasificate ntr-o singur categorie, denumit industria de bunuri-astfel, si pierd individualitatea economic.MODELUL - EO economie national este alctuit din fluxuri simultane de productie, distribuire, consum si investitie. Dac toate aceste elemente, inclusiv munca uman si produsul muncii sunt numerotate, atunci fluxul poate fi reprezentat de curentul ce strbate un circuit electronic, iar comportamentul poate fi anticipat cu precizie.Cele trei componente energetice pasive ale electronicii, capacitorul, rezistorul si inductorul corespund celor trei componente energetice pasive ale economiei, denumite industrii pure de capital, bunuri si servicii.Capacitanta economic reprezint stocarea de capital, ntr-o form sau alta.Conductanta economic reprezint nivelul de conductant al materialelor necesare pentru producerea de bunuri.Inductanta economic reprezint inertia valorii economice n miscare. Aceasta este un fenomen social, cunoscut sub denumirea de servicii.INDUCTANtA ECONOMICUn inductor electric (ex.: o retea de cabluri) are ca fenomen primar un curent electric si ca element secundar, un cmp magnetic (inertia). Prin analogie, un inductor economic are ca echivalent al fenomenului primar fluxul valorii economice si ca element secundar, populatia. Cnd fluxul valorii economice (ex.: banii) se diminueaz, nivelul de trai al populatiei se diminueaz, n ncercarea de mentinere a fluxului valorii economice (caz extrem - rzboi).Aceast inertie este un rezultat al obiceiurilor consumatorului, al aspiratiilor acestuia la un anumit standard de viat, etc, si este, n general, un fenomen de auto-conservare.FACTORI INDUCTIVI(1)Populatia(2)Magnitudinea activittilor economice ale guvernului(3)Metodele de finantare ale activittilor acestui guvern(A se vedea Principiul Peter-Paul al inflatiei prin dobnd.)TRADUCERE(Vor fi date cteva exemple)Pret - coulomb - dolari.Flux-Etalon monetar - amperi (coulombi per secund) - dolari per an.Fort motivant - amperi per volt - cerere de dolari.Conductant - amperi per volt - flux valutar per cerere dedolari.Capacitant - coulombi per volt - dolari rezultati din productie-stoc per cerere de dolari.RELAtII IN TIMP sI OSCILAtII AUTO - DISTRUCTIVEO industrie ideal poate fi simbolizat electronic n multe moduri. Cel mai simplu este ca cererea s fie reprezentat de voltaj si aprovizionarea (furnizarea) de curent. Apoi, relatia dintre cele dou devine ceea ce se denumeste ca fiind admitant, care poate rezulta din trei factori economici: (1) flux ntrziat, (2) flux prezent si (3) flux anticipat.Fluxul anticipat este rezultatul acelei proprietti specifice entittilor vietuitoare de a stoca energia (hrana) pentru o perioad n care energia se afl la un nivel sczut (ca de exemplu pe timp de iarn).ntr-o industrie productoare, ia cteva forme - una dintre acestea este cunoscut ca stoc de productie sau inventar. n electronic, simbolul acestei industrii este reprezentat de capacitant, iar stocul sau resursele, de sarcina de ncrcare.Fluxul prezent nu implic ntrzieri. n electronic este reprezentat de conductant, care este o simpl valv economic (un element de lucru mecanic)Fluxul ntrziat este cunoscut ca obicei sau inertie. n electronic, acest fenomen reprezint caracteristica unui inductor (analog economic - serviciu industrial pur) n care un flux curent (analog economic - flux monetar) creeaz un cmp magnetic (analog economic - populatie uman activ) care, n cazul n care curentul (fluxul monetar) este diminuat, se prbuseste (rzboi) - este singurul mod n care curentul (fluxul monetar - energia) poate fi mentinut la un nivel stabil.Problemele care mpiedic stabilizarea economiei sunt dou:(1)lcomia, (2) excesul de populatie.Acestea dou creeaz o inductant economic excesiv, care poate fi echilibrat cu capacitanta economic (resurse reale, sau valori reale, cum ar fi bunurile sau serviciile).Programul social de redresare nu este dect un sistem de echilibru realizat prin credite, ceea ce creeaz o industrie fals de capital prin care se ofer persoanelor non-productive un acoperis deasupra capului si hran.Cei care sunt dependenti de drogul economic, trebuie s apeleze la elit pentru a face rost de doza att de necesar. Astfel, metoda prin care se introduce o cantitate mare de capacitant stabilizatoare este mprumutul sau creditul, garantat cu viitoarea productie mondial, anticipat n functie de necesittile si scopurile elitei. Aceasta este o a patra lege a miscrii, care const n producerea unei actiuni, pentru ca apoi sistemul s fie abandonat, nainte ca reactiile de reflexie s revin la punctul de actiune - reactie ntrziat.Mijlocul prin care se supravietuieste reactiei de reflectie este schimbarea imediat a sistemului, nainte ca efectul reactiei s aib timp s se produc. Astfel, politicienii devin populari ntr-o anumit perioad, pentru ca, mai trziu, publicul s plteasc. De fapt, prima msur pe care o ia un asemenea politician este amnarea.La fel procedeaz si guvernul care tipreste bani cu mult peste limita produsului national brut, un proces economic denumit inflatie. ACEASTA ESTE UNICA DEFINItIE A INFLAtIEI, SINGURA VALABIL, INDIFERENT DE CEEA CE VI SE SPUNE. Astfel, publicul primeste o cantitate mare de bani, iar guvernul satisface balanta ce nclin spre lcomie, creeaz o stare fals de ncredere n puterea guvernului si, pentru un timp, reuseste s creeze iluzia de bunstare.n cele din urm, pentru a echilibra balanta, trebuie declansat rzboiul, care reprezint un act de distrugere a creditorului.Dac oamenii ar tine cu adevrat la semenii lor, ar trebui s-si controleze apetitul (de procreare, lcomia, etc.).Odat ce publicul nu-si va impune limitele din proprie initiativ, exist dou alternative pentru a reduce inductanta economic a sistemului.(1)Populatia s fie lsat s se auto-distrug prin rzboi - ceea ce va culmina cu distrugerea total a vietii pe pmnt.(2)Preluarea controlului mondial cu ajutorul armelor silentioase economice, sub form de rzboi silentios si reducerea inductantei economice mondiale la un nivel sigur de supravietuire, printr-un proces de sclavie benevol sau genocid.Este evident c a fost cea luat n considerare cea de a doua opinie. n acest moment ar trebui ca cititorul s nteleag de ce este necesar ca armele silentioase s fie tinute n secret.Publicul general refuz s-si mbuntteasc mentalitatea si ncrederea n aproapele lui. Pe nimeni nu intereseaz cum functioneaz sistemul economic, de ce nu s-a putut evita rzboiul si care sunt solutiile.Deci, baza rmne n cei care vor ntr-adevr s supravietuiasc acestui sistem, s rezolve problemele umanittii, n cei care sunt interesati cu adevrat. Altfel, expunerea armei silentioase ar putea distruge unica sperant de supravietuire a umanittii...INDUSTRIA FAMILIALAIndustriile de finante (bncile), de prelucrare si guvernare reprezint prtile principale ale industriei pure de capital, bunuri si servicii si pot fi definite cu usurint deoarece, n general, sunt structurate logic. Din aceast cauz, modurile lor de procesare pot fi descrise matematic, iar coeficientii lor tehnici pot fi dedusi cu usurint. Totusi, acesta nu este si cazul industriei serviciilor, cunoscut sub denumirea de industrie familial.MODELE FAMILIALEProblema ntmpinat de orice economist este preferinta consumatorului, care nu este usor de anticipat, iar coeficientii tehnici ai unei familii tind s fie nonlineari, foarte complecsi, la care se adaug variabilitatea veniturilor, a preturilor, etc.Informatia computerizat derivat din folosirea codului universal de produs, n completare la sistemul crtilor de credit, ar putea schimba aceast situatie, dar metoda CUP (metoda codului universal de produs) se aplic nc la nivel regional, fr a fi valabil pe plan national. Pentru a compensa aceast deficient, a fost adoptat o metod de analiz, cunoscut ca testarea de soc. Prin aceast metod, folosit la scar larg n industria aeronautic, se poate face o statistic satisfctoare.Aplicat n economie, aceasta nseamn c toate familiile dintr-o regiune sunt studiate sub form de grup sau clas, n nici un caz ca indivizi, iar comportamentul acestora foloseste la estimarea coeficientilor tehnici care guverneaz structura economic a industriei unic-familiale ipotetice...O metod de evaluare a coeficientilor tehnici ai industriei familiale depinde de socul preturilor unui anumit bun de consum si de notarea schimbrilor din cadrul sistemului de vnzri al acestor bunuri.TESTUL DE sOC ECONOMICRecent, s-a fcut din ce n ce mai simtit faptul c a fost aplicat studiul economiei publice, fapt care este evident celor care sunt familiari cu principiile testelor de soc.Cnd se efectueaz testul de soc al structurii aparatului de zbor, undele de soc din cadrul structurii sunt cauzate de recul, fenomen prin care inginerii de aviatie pot anticipa vibratia sau dezintegrarea componentelor.n cazul studiilor economice, economistii ajung la acelasi rezultat n ceea ce privestea publicul consumator, prin selectarea cu atentie a bunurilor, cum ar fi carnea, cafeaua, benzina, sau zahrul, pentru ca apoi s provoace o schimbare socant a preturilor-astfel, lovesc n bugetul consumatorilor.Apoi studiaz undele de soc rezultate, monitoriznd schimbrile prin intermediul serviciilor de publicitate, a preturilor si a vnzrilor de bunuri.Obiectivul unor asemenea studii este predictibilitatea schimbrii si controlul tendintei de auto-distrugere, care va convinge publicul c anumiti experti ar trebui s preia neaprat, urgent, controlul sistemului monetar si al stabilizrii sistemului de securitate (mai important dect cel al justitiei si al liberttii persoanei). n momentul n care cettenii nu vor mai putea s-si controleze afacerile personale si finantele, vor deveni, binenteles, sclavi, surs ieftin de mn de lucru.Testul soc poate fi aplicat nu numai prin intermediul preturilor, dar si prin disponibilitatea fortei de munc. Grevele reprezint teste soc excelente, mai ales dac au loc n cadrul unor servicii importante (transporturi, comunicatii, utilitti publice - energie, ap, sistem sanitar, etc.)Prin testul de soc se afl dac exist o relatie direct ntre disponibilitatea financiar si rspunsul maselor dependente de aceasta.De exemplu, ntre pretul benzinei si probabilitatea ca o persoan s aib dureri de cap, sau s simt nevoia s vad un film violent, s fumeze o tigar, sau s se duc undeva s bea o bere,exist o relatie msurabil cantitativ.Cel mai interesant este c, observnd si msurnd modalittile economice prin care publicul ncearc s fug de propriile probleme, s evadeze din realitatea cotidian, este posibil crearea unui program computerizat care s prezic combinatia cea mai potrivit de evenimente create, (socuri) care va controla si subjuga perfect publicul, n urma unui soc economic...INTRODUCERE N AMPLIFICATORII ECONOMICIAmplificatorii economici reprezint componentele active ale ingineriei economice. Caracteristica de baz a oricrui amplificator (mecanic, electric, sau economic) este receptarea unui semnal de control si livrarea de energie dintr-o surs energetic independent ctre un terminal - ntre acestea are loc o relatie perfect predictibil.Cea mai simpl form de amplificator economic este un dispoziv care se numeste publicitate. Rspunsul poate fi instantaneu sau amnat. Scopul este guvernarea fluxului de energie. Din acest motiv, este denumit element, sau component de circuit activ.Amplificatorii economici se mpart pe clase denumite strategii si, n comparatie cu amplificatorii electronici, functiile interne specifice unui amplificator economic se numesc logistice, n loc de electrice.Astfel, amplificatorii economici nu livreaz numai putere cstigat, dar sunt folosite si ca sisteme ce cauzeaz schimbri n circuitele economice.Procesul de definire si ncorporare a amplificatorului economic ntr-un sistem economic a fost denumit, n limbaj popular, teoria jocului.Designul unui amplificator economic ncepe cu specificatia nivelului de putere la care se afl productivitatea, care poate fi personal sau national. A doua conditie este acuratetea rspunsului. Cstigul mare, mpreun cu sustinerea puternic, pot asigura precizia necesar.Majoritatea erorilor se vor petrece n baza de date a consumatorului de putere. Datele personale au tendinta de a fi specifice, iar cele nationale, de a fi statistice.LIST CU CONSUMATORI DE PUTEREntrebri la care trebuie s se rspund:(1) ce? (2) cnd? (3) unde? (4) cum? (5) de ce? (6) cine?Surse generale de informare:(1) nregistrri telefonice (2) supravegheri (3) analiza gunoiului (4) comportamentul copiilor la scoalStandardul de viat prin:(1) hran (2) mbrcminte (3) adpost (4) mijloace de transportContacte sociale:(1)telefon - nregistrarea sistematic a convorbirilor.(2)familie - certificare de cstorie, certificate de nastere,etc.(3)prieteni, asociati, etc.(4)membrii din cadrul unei organizatii.(5)afinitti politice.STUDIEREA ACTELOR sI HRTIILOR PERSONALEObiceiuri n materie de achizitionare, preferinte personale:(1)verificarea conturilor(2)analiza crtilor de credit(3)controlul prin sistemul C.U.P.Bunuri:(1)verificarea conturilor (5) automobile(2)conturile de economii (6) depozitele bancare de asigurare(3)bunuri imobiliare (7) stocuri(4)afaceriObligatii:(1) creditori (2) dusmani - a se vedea legali (3) mprumuturi (4) credite de consumSursele guvernului*:(1)Welfare (2) Asigurrile sociale (3) U.S.D.A. surplus de hran (4) subventii (5) garantii (6) mijloace de subsistent.Sursele guvernului (via intimidare):(1)Internai Revenue Service(2)OSHA(3)Census(4)etc.Alte surse ale guvernului - supravegherea sistemului postal.OBICEIURI - PROGRAMRIPutere - slbiciune:(1)activitti (sporturi, hobby-uri, etc.)(2)a se vedea legal (fric, furie, etc. - rata criminalittii)(3)fisele de sntate (sensibilitti la anumite medicamente, reactii la durere, etc.(4)fisele psihiatrice (temeri, furii, dezgust, adaptabilitate, reactii la stimuli, violent, sugestibilitate sau hipnoz, durere, plcere, iubire si sex)Metode de copiere - de adaptabilitate - comportament:(1)consumul de alcool(2)consumul de droguri(3)distractii(4)factori religiosi care influenteaz comportamentul(5)alte metode de a uita de realitate*N.aut.: Principiul sandwitch-ului gratuit - cettenii ntotdeauna vor reactiona pozitiv la aplicarea acestui principiu, mnnci acum, pltesti mai trziu, datorit cruia culegerea de informatii este cu mult usurat.Plata modus operandi (MO) - plata la timp, etc.:(1)plata notei telefonice(2)plata energiei (electrice, gazele,...)(3)plata apei(4)reparatii(5)ratele la cas(6)ratele la masin(7)plata cu cartea de creditSensibilitti politice:(1)teluri(2)contacte(3)pozitie(4)putere-slbiciune(5)proiecte-activittiControl comportamental (justificarea investigatiilor, a cercetrilor):(1)dosar personal(2)cazier(3)permis de conducere(4)rapoartele politiei(5)asigurriINFORMAtII NAtIONALESurse de afaceri (via I.R.S., etc.,):(1)pretul bunurilor(2)vnzri(3)investitii n: (a) stocuri-inventare (b) productia de unelte si masini (c) cldiri si mbunttiri (d) piata de stocBirouri si filiale ale bncilor:(1)informatii asupra creditului(2)informatii despre sistemele de platAlte surse:(1)supravegheri(2)publicatii(3)nregistrarea convorbirilor teleonice(4)calcularea energiei folosite si a utilittilorLIST DE CAPACITtICapacitti - controlul situatiilor create - manipularea economiei, a societtii civile - controlul permanent al compensatiilor si a veniturilor.Succesiuni:(1)aloc oportunitti.(2)distruge oportunitti.(3)controleaz mediului economic.(4)controleaz valabilitatea materiei prime(5)controleaz capitalul.(6)controleaz ratele bancare.(7)controleaz inflatia.(8)controleaz posesiunile, propriettile.(9)controleaz capacitatea industrial.(10)controleaz productia.(11)controleaz bunurile.(12)controleaz preturile bunurilor.(13)controleaz serviciile, forta de munc, etc.(14)controleaz pltile ctre oficialittile guvernului.(15)controleaz functionarea legal.(16)controleaz dosarele personale - fr nstiintarea prtii vtmate.(17)controleaz publicitatea.(18)controleaz mass-media.(19)controleaz materialele ce urmeaz a fi prezentate la televiziune.(20)distrage atentia publicului de la problemele cu adevrat importante.(21)creeaz emotii.(22)creaz dezordine, haos si nebunie.(23)controleaz formele de plat a taxelor.(24)controleaz sistemele de supraveghere.(25)controleaz stocul de informatii.(26)studiaz analizele psihologice si caracterul indivizilor.(27)controleaz functionarea legal (repetarea punctului15).(28)controleaz factorii sociologici.(29)controleaz optiunile.(30)abuzeaz de slbiciuni.(31)anuleaz puterea.(32)actioneaz asupra snttii.TABEL DE STRATEGII ActiunePstrarea publicului n stadiu de ignorant Mentinerea accesului la punctele principale de control Creeaz preocupri Atac unitatea familieiOfer din ce n ce mai putini bani si mai multe crediteAtac intimitatea bisericiiPune accent pe conformismul socialMinimalizeaz protestele fat de taxeStabilizeaz consimtmntulntreste sistemul de control asupra variabilittilorStabileste conditiileStabileste timpiiMaximalizeaz controlulPrbuseste valoarea etalonului monetarRezultatMai putine organizatii Analizeaz reactiile la preturi, vnzri Scade vigilentaControleaz educatia celor tineriMai mult indulgent fat de propria persoan, mai multe date personaleSimplificarea programelor computerizate Maximalizeaz datele economice Simplific stabilirea coeficientilor Predictibilitate mai mareSimplific problemele-solutii la ecuatiile diferentiale Micsoreaz cantitatea de date ce trebuie introdus Minimum de rezistent la controale Americanii au din ce n ce mai putin ncredere unii n ceilalti.(N. aut.: Obiectiv final - Noua Ordine Mondial)DIVERSIUNEA, STRATEGIA PRIMARExperienta a dovedit c metoda cea mai simpl de asigurare a armei silentioase si de cstigare a controlului publicului este, pe de o parte, MENtINEREA INDISCIPLINEI sI AIGNORANtEI PUBLICULUI pe baza unor sisteme de baz principiale si, deasemenea, MENtINEREA STRILOR DE CONFUZIE, DEZORGANIZARE sI DISTRAGERE DE LA REALITATE, prin acordarea unei importante exagerate chestiunilor fr valoare.Aceasta se reuseste prin:(1)ncrcarea memoriei; sabotarea activittilor mentale; lipsa unui program public de educatie axat n principal pe matematic, logic, design-ul sistemelor si economie; descurajarea creativittii tehnice.(2)atacul sentimentelor, mrirea indulgentei, att fat de sine, ct si fat de activittile mentale si psihice, prin:(a)atacarea necruttoare a sentimentelor (viol psihic si emotional), realizat printr-o campanie de prezentare si exagerare a unor subiecte, cum ar fi: sex, violent, rzboaie. Aceast campanie este condus de capii mass-mediei - mai ales de televiziune si ziare.(b)publicului i se ofer n exces ceea ce doreste, hran pentru spirit - dar este privat de ceea ce are cu adevrat nevoie.(3)RESCRIEREA ISTORIEI sI A LEGILOR, PREZENTAREA DEVIAT A UNOR CREAtII - ASTFEL, OAMENII SUNT NsELAtI SISTEMATIC, URMND S-sI STABILEASC PRIORITtI FALSE, fabricate de altii si inoculate n gndirea lor.Toate acestea prentmpin orice manifestare de curiozitate a publicului, care, astfel, capt anumite automatisme sociale si nu mai este interesat de ceea ce se ntmpl n jur.Regula general este profit de orice clip de confuzie; cu ct confuzia este mai mare, cu att profitul este mai mare. Prin urmare, cea mai bun cale este de a crea probleme, numai pentru a avea ce s solutionezi.REZUMATUL DIVERSIUNIIMedia: Capteaz atentia publicului adult, pentru ca apoi s o ndrepte spre alte probleme, o deviaz de la realittile sociale, captivnd-o cu ajutorul prezentrii unor chestiuni care nu au nici o important.scolile: Tinerii sunt tinuti departe de stiintele matematice, economice, de legi si de ADEVRUL ISTORIC.Petrecerea timpului liber: n primul rnd, timpul liber aproape c nu mai exist, n al doilea rnd, dac exist, este petrecut ntr-un mod mai mult dect obositor, datorit campaniilor din mass-media, care prezint moduri de distractie moderne, care au ca scop distrugerea spiritului tineretului, blazarea celor n vrst, n general, consumul n exces si rapid al ultimelor rmsite de energie.Munc: Publicul trebuie s fie permanent ocupat, ocupat, ocupat, fr s aib timp s gndeasc.CONSIMtMNTUL, PRIMA VICTORIEUn sistem bazat pe arme tcute, foloseste datele obtinute de la un public docil, prin fort (fr s se respecte ntotdeauna litera legii) legal. Majoritatea informatiilor sunt disponibile prin Servicul Intern de Analiz a Veniturilor. (A se vedea Studiul Structurii Economiei Americane, pentru S.I.A.V.)Aceast informatie const n livrarea fortat a datelor extrem de bine organizate, constituite sub form de taxe federale si de stat, colectate si asamblate, taxe care nu reprezint altceva dect dovada muncii de sclav, prestat de pltitorii de taxe.Mai mult, numrul formularelor prezentate S.I.A.V.-ului este un indicator al faptului c publicul si-a dat consimtmntul, ceea ce constituie un factor primordial n luarea deciziilor strategice. Alte surse de date au fost deja prezentate n Lista consumatorilor de putere.Coeficienti de consimtmnt - reactia invers numeric ce indic statutul victorios. Baze psihologice: Cnd guvernul are posibilitatea de a colecta taxe si poate obtine date clare despre proprietatea privat, obtine, deasemenea, si un indicativ prin care e arat c publicul este gata s capituleze si c este de acord cu sclavia si cu uzurparea legal. Un indicator clar, care arat momentul n care se pot strnge roadele recoltei este numrul de cetteni care pltesc taxele pe venit, n ciuda unei absente vizibile a reciprocittii, sau a serviciilor oneste din partea guvernului.AMPLIFICAREA SURSELOR ENERGETICEUrmtorul pas n procesul de proiectare al unui amplificator economic este descoperirea de surse energetice. Sursele energetice care sustin orice sistem economic primitiv sunt, binenteles, aprovizionrile cu materie prim si consimtmntul publicului de a munci si de a-si asuma un anume rang, pozitie, nivel, sau clas n structura social; de exemplu, munca la diferite niveluri, prin intermediul creia dintr-o multime se poate detasa o persoan.Fiecare clas, pentru a avea garantia propriului venit, controleaz clasa imediat inferioar, alctuind astfel structura de clas. Acest lucru ofer stabilitate si sigurant, desi clasa superioar a fost si va fi ntotdeauna guvernul.Odat cu trecerea timpului si cu mbunttirea sistemului de comunicatie si educational, elementele clasei de jos, care fac parte din structura social a muncii, devin constiente si invidioase fat de bunurile pe care le au membrii clasei superioare. Deasemenea, acestia ncep s constientizeze faptul c sunt posesorii unor sisteme energetice si a unor abilitti care permit depunerea eforturilor necesare naintrii pe scara ierarhic a structurii de clas.Ceea ce amenint suveranitatea elitei.Dac aceast naintare a clasei inferioare poate fi amnat un timp ndeajuns de lung, elita poate obtine dominanta energetic.Pn cnd se stabileste la nivel absolut aceast dominant, trebuie luat n considerare consimtmntul publicului de a munci si de a lsa pe altii s se ocupe de manevrarea afacerilor lui - n caz de ratare, nu se poate evita amestecul oamenilor n transferul final al surselor energetice ctre controlul elitei.Este esential s se recunoasc faptul c, pn acum, consimtmntul public nc reprezint cheia esential care poate deschide usa ctre eliberarea de energie, n procesul de amplificare economic.LOGISTICAplicarea cu succes a unei strategii necesit un studiu atent al consumatorilor de putere, al capacittilor de productie, al randamentului, strategia conectrii acestora si sursele energetice disponibile, care alimenteaz strategia. Acest studiu se numeste logistic.O problem logistic ceva mai complicat este studiat mai nti la nivel elementar, apoi la nivele de o complexitate mai mare, sintetizndu-se factorii elementari.Asta nseamn c este analizat un sistem dat; exemplu: se ptrunde ntr-un subsistem care, la rndul lui, este analizat pn cnd prin acest proces se ajunge la atomul logistic, INDIVIDUL.Din acest moment ncepe practic procesul de SINTETIZARE - momentul aparitiei pe lume a individului.PNTECUL ARTIFICIALDin momentul n care individul prseste pntecul matern, fiecare efort pe care-1 va depune va fi directionat ctre construirea, mentinerea si adpostirea ntr-un pntec artificial, care poate fi reprezentat printr-o varietate de dispozitive de adpostire si protejare.Obiectivul acestor pntece artificiale este furnizarea unui mediu nconjurtor stabil, n care s se desfsoare procesele de crestere, de maturitate, de supravietuire, care asigur siguranta, libertatea si protectia fat de activittile ofensive din exterior.Acest adevr este valabil att pentru marea mas de indivizi, ct si pentru elit. Totusi, exist o diferent bine definit n felul n care aceste clase si solutioneaz problemele.STRUCTURA POLITIC A UNEI NAtIUNI - DEPENDENtAMotivul principal pentru care cettenii unei tri creeaz o structur politic este dorinta inconstient de a perpetua starea de dependent a copilriei. Mai simplu, vor un Dumnezeu uman care s le elimine riscurile din viat, s-i mngie pe cap, s-i srute pe frunte, s le aline durerile, s le pun un pui pe mas la fiecare cin, s-i mbrace, s-i nveleasc n fiecare noapte si s le spun c totul va fi bine cnd se trezesc dimineata.Pretentiile publicului sunt incredibile, deci Dumnezeul uman, politicianul, ntmpin aceste incredibilitti cu altele, promite cte-n lun si-n stele si ofer un mare nimic. Deci cine este cel mai mare mincinos? Publicul? Politicianul?Acest comportament al publicului este, de fapt, o capitulare, motivat de lene, team si superficialitate. Este baza strii de bunstare, folosit ca arm strategic, ndreptat mpotriva unui public dezgustat.ACtIUNE - OFENSIVMajoritatea oamenilor au tendinta de a subjuga si - sau omor alte fiinte umane care le tulbur viata de zi cu zi, dar nu doresc s aib de-a face cu deznodmintele morale si religioase, care reprezint efectele logice ale unor asemenea actiuni. Deci, prefer s lase treburile murdare pe seama altora (inclusiv a propriilor copii), pentru a nu se murdri de snge pe mini. Se revolt mpotriva felului n care umanitatea trateaz animalele, pentru ca apoi s se aseze la mas si s savureze un hamburger delicios. Mai ipocrit este faptul c publicul plteste taxe, finanteaz politicienii, pentru ca apoi s se plng de coruptia din cadrul sistemului guvernamental.RESPONSABILITATEADin nou, majoritatea oamenilor doreste libertate (de explorare, etc.) simtind n acelasi timp teama de a nu esua.Teama de esec este manifestat prin iresponsabilitate si, n special, prin delegarea responsabilittilor personale ctre altii, mai ales dac succesul nu e sigur, sau dac ntmpin greutti legale pe care persoana nu este pregtit s le accepte. Vor s capete autoritate, dar nu accept responsabilittile. Deci, angajeaz politicieni care s aib de-a face cu realitatea n locul lor.REZUMATOamenii angajeaz politicieni pentru a putea s:(1)obtin starea de sigurant, fr prea mari eforturi.(2)actioneze, fr s fie necesar s se gndeasc prea mult la consecinte.(3)poat aduce injurii, s fure, s omoare pe altii, fr s fie nevoie s se confrunte nici viata, nici moartea.(4)evite responsabilitatea propriilor intentii.(5)obtin beneficiile stiintei, fr s fie nevoiti s se auto-disciplineze, sau s depun eforturile necesare.Ofer politicianului puterea de a crea si de a manevra o masin de rzboi pentru a:(1)asigura supravietuirea NAtIUNII - PNTECULUI MATERN.(2)preveni orice primejdie care se poate abate asupra NAtIUNII - PNTECULUI MATERN.(3)distruge dusmanul care amenint NAtIUNEA - PNTECUL MATERN.(4)distruge cettenii din aceeasi tar, care nu se conformeaz sistemului, doar de dragul stabilittii si sigurantei NAtIUNII - PNTECULUI MATERN.Politicienii au multe ndatoriri quasi-militare; ptura cea mai de jos este reprezentat de politisti, de avocati, de contra-spionii care nu sunt altceva dect spioni si sabotori (cu diplom) si de judectori. Generalii acestui sistem sunt industriasii. Statul major prezidential este alctuit din bancherii internationali. Oamenii stiu c au creat aceast fars, c au finantat-o cu propriile taxe (consimtmnt), dar prefer pasivitatea, n loc s ia msurile necesare schimbrii.Astfel, o natiune este divizat n dou prti distincte, o SUB-NAtIUNE DOCIL (majoritar) si o SUB-NAtIUNE POLITIC. Sub-natiunea politic rmne atasat de sub-natiunea docil, o tolereaz, i filtreaz substanta, pn cnd devine ndeajuns de puternic pentru a se putea detasa si pentru a-si devora printele.ANALIZE SISTEMPentru a putea lua decizii economice computerizate n legtur cu rzboiul, volantul economic primar, este necesar desemnarea valorilor logistice concrete, a fiecrui element al structurii rzboiului - personal si material.Acest proces ncepe cu o descriere clar si candid a subsistemelor unei asemenea structuri.RECRUTAREA (pentru serviciul militar)Scopul principal al ncorporrii este inocularea, prin intimidare, a ideii c guvernul este omnipotent - inoculare ndreptat ctre membrii tineri ai unei societti. (N aut.: Adevrul este tocmai opusul, deoarece un guvern exist numai cu consimtmntul poporului.) Apoi este nvtat c printr-o rugciune nu vei realiza niciodat ceea ce poti face cu un glonte, n doar cteva clipe. Astfel, un tnr crescut timp de optsprezece ani ntr-un mediu religios poate, prin intermediul acestui instrument guvernamental, s fie anihilat, deziluzionat, n numai cteva luni. Odat ce este adus n aceast stare, este usor s i se strecoare orice fel de idei si principii.MULT MAI INTERESANT ESTE PROCESUL PRIN CARE PRINtII TNRULUI, CARE L IUBESC, POT FI MANIPULAtI ASTFEL NCT L TRIMIT LA RZBOI, I SEMNEAZ COMDAMNAREA LA MOARTE. Desi scopul acestei lucrri nu permite dezvoltarea subiectului, voi comenta putin, mai ales pentru a dezvlui acei factori care sunt inclusi, sub form numeric, ntr-o analiz computerizat a sistemelor sociale si de rzboi.ncepem prin a ncerca s definim recrutarea. Recrutarea (serviciul selectiv, etc.) este o institutie bazat pe sacrificiu si sclavie, obligatorii, nfiintat de persoanele ntre dou vrste si n vrst, n scopul de a-i trimite pe cei tineri s execute treburile publice murdare. Scopul imediat urmtor este de a-i face pe cei tineri s se simt la fel de vinovati ca si cei mai n vrst, la care se adaug criticile din partea celor n vrst, precum si admiratia si respectul din partea celor tineri (Stabilizatorul Generational). Acest principiu este aranjat si vndut pe piat ca serviciu patriotic-national.Odat ce ncorporarea este definit, aceast definitie se foloseste pentru a sublinia o structur denumit Sistemul Valorilor Umane, care poate fi tradus n mai multe feluri, n functie de locul unde este aplicat. Valoarea unei asemenea munci de sclav este dat n Tabelul de Valori Umane, un tabel ce contine anumite categorii, cum ar fi intelect, experient, cereri de loc de munc post-serviciu, etc.Unele dintre aceste categorii sunt obisnuite si pot fi evaluate ca fiind necesare pentru a clasifica omul potrivit n functie de locul potrivit. Clasificrile sunt extrem de greu de alctuit si n momentul n care sunt ntmpinate greutti, se apeleaz la modele matematice (algoritmi, etc.), cu ajutorul crora se predetermin, dac nu chiar se prezic, anumite evenimente, cu precizie maxim. Deci, ceea ce nu se obtine prin cooperare, se obtine prin constrngere calculat. Fiintele umane sunt masini, prghii de care se poate trage n toate directiile - ntre automatismele unei societti si automatismele unei fabrici de pantofi, nu exist o diferent prea mare.Aceste valori derivate sunt variabile si sunt msurate la adevrata lor valoare, nu n dolari SUA, odat ce acestia nu sunt stabili; n prezent, inflatia este mare, deoarece productia national de bunuri si servicii este prezentat la cote superioare, pentru a acoperi energia cinetic fals (inductanta de hrtie).Valoarea argintului este stabil; n ziua de azi, poti achizitiona cu o cantitate de argint, aceleasi cantitti si valori valabile pentru 1920. Valoarea uman este msurat cel mai bine n unitti de argint, deoarece ntotdeauna rmne aceeasi.CONSTRNGEREAFACTORUL IPrecum este cazul oricrui sistem social, stabilitatea este obtinut numai prin ntelegerea naturii umane (principiul actiune-reactiune). Dac ncercarea este ratat, consecintele sunt, de obicei, dezastruoas