Lecţia 8CARPAŢII OCCIDENTALI

1. Poziţia geografică: În vestul Depresiuni colinare a Transilvaniei Cel mai coborât sector al Carpaților

2. Limite: Valea Barcăului (Valea Someşului) – în Nord Depresiunea Transilvaniei – în Est Valea Dunării – în Sud Dealurile de Vest – în Vest

3. Caracteristici generalea. Geneză

S-au format în orogeneza alpină b. Substrat Alcătuiţi dintr-un mozaic de roci (şisturi cristaline, calcare, gresii, andezite, bazalte etc) c. Orientare

De la Vest la Est, cu un aspect asimetricd. Altitudini :

Altitudinea medie este de 650m (cea mai redusă) Altitudinea maximă 1849 m, în vârful Bihor (Cucurbăta Mare). Doar trei masive depățesc

1800m –Bihor, Vlădeasa, Gilăue. Forme și tipuri de relief

Varietatea reliefului datorită tipurilor de roci (relieful carstic, vulcanic, petrografic) Cel mai fragmentat sector al Carpaţilor Mulţimea depresiunilor, culoarelor de vale şi trecătorilor → aspectul discontinuu Predomină relieful carstic roci, pe roci dure, vulcanic –M-ții Metaliferi:Detunatele Relief carstic foarte bine reprezentat prin: chei (Cheile Turzii, Cheile Hăşdate, Caraşului,

Nerei.), peşteri (Peştera Urşilor, Peştera Scărişoara, Peştera Meziad, Comarnic, Peştera Vântului – cea mai lungă din ţară), platouri (Platoul Cetăţile Ponorului, Platoul Vaşcău), izbucuri, avene, cursuri subterane.

Culmile sunt largi şi netede, despărţite de zone joase rezultate din prăbuşiri și se mențin sub 800m

Prezenţa depresiunilor golf şi a măgurilor din roci dure Intră în contact direct cu câmpia în zona munţilor Zarandului Prezintă văi de tip defileu (defileul Dunării şi Mureşului)f. Resurse – Resurse variate și bogate:

resurse de minereu fier, mangan, minereuri neferoase, , marmură, aur, argint, cupru, zinc, cărbuni etc.

4. Subdiviziunile transversale Carpaţii Banatului Carpaţii Apuseni

CARPAŢII BANATULUI CARPAŢII APUSENI 1. Poziţia geografică în sudul Carpaţilor Occidentali şi la vestul Carpaţilor Meridionali.

1. Poziţia geografică în vestul ţării şi al Depresiunii Colinare a Transilvaniei

2. Limite: N şi V – Dealurile de VestS – Valea DunăriiE – Culoarul Timiş – Cerna.

2. Limite: N – Valea Barcăului şi a SomeşuluiS – Culoarul MureşuluiE – Depresiunea Colinară a Transilvaniei V – Dealurile şi Câmpia de Vest.

3. Aspecte specificea. geneză: s-au format în orogeneza alpină; nu sunt afectaţi de erupţii vulcaniceb. substrat: predominant din roci dure şi calcare.c. orientare: generală Est – Vestd. altitudinea: Altitudinea maximă este de 1446m în

Vf. Semenic; altitudini mai mici decât în Apusenie. forme şi tipuri de relief: Cel mai puţin întins, complex şi diversificat

sector al Occidentalilor Cel mai mare defileu din Europa Culmile muntoase descresc de la est la vest Relief carstic în Munții Aninei Prezenţa suprafeţelor de netezire, la altitudini mai

mici Lipsa reliefului glaciar datorită altitudinilor micif. Resurse: de min. fier, mangan, min. neferoase,cărbuni

3. Aspecte specificea. geneză: s-au format în orogeneza alpină; sunt afectaţi de erupţii vulcaniceb. substrat: mozaic de roci (vulcanice, dure,

sedimentare, metamorfice)c. orientare: dinspre centru spre Est şi Vest, dar

şi spre N şi Sd. altitudinea: altitudinile scad spre nord;

Altitudinea maximă este de 1849m în vf Bihor, e. forme şi tipuri de relief: Cel mai întins, complex şi diversificat sector al

Carpaţilor Culmile pornesc radiar din zona centrală

(Munţii Bihor) Prezenţa munţilor ascunşi, a depresiunilor golf,

suprafeţelor de netezire Extensiunea reliefului carsticf. Resurse: Resurse de bauxită, aur, marmură, argint, cupru, zinc, min. de fier etc.

4. Subdiviziuni: 4a. Munţii: scad altitudinal dinspre Est spre Vest: Munţii Semenic (Vf. Semenic – 1446 m), Munţii Almăjului (1224 m) – alcătuiţi din roci cristaline.în Munţii Locvei, Aninei, Dognecei apar şi calcare în care s-au format peşteri (Comarnic) şi chei (Caraşului, Nerei).4b. Depresiuni: Almăjului (Bozovici), Timiş-Cerna, Caraş-Ezeriş;4c. Defilee şi pasuri:Defileul Dunării, Pasul Poarta Orientală (Domaşnea).

4. Subdiviziuni:4a. Munţii: Bihor (Vf. Bihor – 1849 m ) – alcătuiţi din şisturi cristaline şi calcar; Vlădeasa (Vf. Vlădeasa – 1836 m) – din roci cristaline şi vulcanice; Muntele Mare (Vf. Muntele Mare – 1826 m) – roci cristaline; Muntele Găina; Gilău; Trascăului – fliş (roci calcaroase şi chei adânci);Munţii Crişurilor (în Vest): Zarandului, Codru-Moma, Pădurea Craiului, Plopiş; Meseş.4b. Depresiuni: 1. Intramontane: Zlatna (pe Ampoi), Câmpeni (pe Arieş), Brad şi Hălmagiu (pe Crişul Alb); 2„Depresiuni-golf”: Zarandului (pe Crişul Alb), Beiuşului (pe Crişul Negru), Vad-Borod (pe Crişul Repede); Şimleului (între Munţii Plopiş şi Meseş).4c. pasuri: Bucium, Vălişoara, Buceş; Ciucea 901 m, Vărfurile 650 m, Vârtop defilee: Defileul Crişului Repede, Crişului Alb