română - noutăți | cartier.mdshop.cartier.md/files/pdf/1448439822.pdf · comentaţi efectul...

Limba și literatura română

manual pentru clasa a IX-a

Angela Grama-Tomiță, Livia State,Liliana Nicolaescu-Onofrei, Dorin Onofrei

Elaborat conform Curriculumului în vigoare (2010).

Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: [email protected]

www.cartier.md

LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărții, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel./fax: 34 64 61. E-mail: [email protected]

Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 21 42 03. E-mail: [email protected] Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel.: 24 10 00. E-mail: [email protected]

Librăria Vărul Shakespeare, str. Șciusev, nr. 113, Chișinău. Tel.: 23 21 22. E-mail: [email protected] Librăria 9, str. Pușkin, nr. 9, Chișinău. Tel.: 22 37 83. E-mail: [email protected]

Colecția Cartier educațional este coordonată de Liliana Nicolaescu-Onofrei Editor: Gheorghe Erizanu

Autori: Angela Grama-Tomiță, Livia State, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Dorin Onofrei

Lector: Valentin Guțu Coperta: Vitalie Coroban

Design/tehnoredactare: Marina Fusa Prepress: Editura Cartier

Tipărită la Combinatul Poligrafic (nr. 00861)

Angela Grama-Tomiță, Livia State, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Dorin Onofrei LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ: MANUAL PENTRU CL. a 9-a

Ediția I, septembrie 2010

© 2010, Editura Cartier, pentru prezenta ediție. Toate drepturile rezervate. Cărțile Cartier sînt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Grama-Tomiță, Angela; State, Livia; Nicolaescu-Onofrei, Liliana; Onofrei, Dorin

Limba și literatura română: Manual pentru cl. a 9-a / Angela Grama-Tomiță, Livia State, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Dorin Onofrei ; cop.: Vitalie Coroban. –

Ch.: Cartier, 2010 (Combinatul Poligr.). – 208 p. – (Col. „Cartier educațional”)ISBN 978-9975-79-639-2

811.135.1+821.135.1.09(075.3)L 62

Unitatea I. Limba română. Patria

Literatură• Doar în limba ta

• În limba ta de Grigore Vieru

• Dorul numai nu se șterge…• Amintiri de Alecu Russo

Limbă și comunicare• Originea și evoluția limbii române

• Stilurile funcționale ale limbii literare

• Scrierea metaliterară (I). Comentariul literar al operei lirice

• Practicum pentru evaluare

• Recomandări pentru lectură suplimentară

4


Literatură

Doar în limba taPre-text 1. Explicaţi sensul expresiilor:

• A-șiînghiţilimba; • Aprinde(la)limbă;• Aficudouălimbi; • A-șimușcalimba;• Anuavealimbăîngură; • A-istapelimbă;• Aavealimbăascuţită; • Ascurtalimbacuiva;• Afiiutedelimbă; • Aavealimbădeaur.

2. Plasaţi trei dintre expresii în contexte adecvate.

Textul

MinienciclopedieGrigore Vieru (1935–2009)–scriitorromân.Motivelepecarele-aabordatcupreponderenţăînpoeziasasîntMama,Patria,Graiul,verdelenaturii.Subaparentasimplitateaversuluisăuseascundeunlirismtulburător,deunrafinamentaparte.Versuri:Numele tău (1968), Un verde ne vede (1976), Fiindcă iubesc (1980), Taina care mă apără (1983), Cel care sînt (1987), Rădăcina de foc (1988),precumșicărţilepentrucopiiTrei iezi (1970), Albinuţa (1975).

În limba tade Grigore Vieru

În aceeași limbăToată lumea plînge,În aceeași limbăRîde un pămînt.Ci doar în limba taDurerea poţi s-o mîngîi,Iar bucuriaS-o preschimbi în cînt.

În limba taŢi-e dor de mama,Și vinul e mai vin,Și prînzul e mai prînz.

Și doar în limba taPoţi rîde singur,Și doar în limba taTe poţi opri din plîns.

Iar cînd nu poţiNici plînge și nici rîde,Cînd nu poţi mîngîiaȘi nici cînta,Cu-al tău pămînt,Cu cerul tău în faţă,Tu taci atunceTot în limba ta.

Explorarea textului 1. Citiţi poezia. Exprimați-vă, în 2-3 enunțuri, starea postlectorală.2. Demonstraţi, în contexte adecvate, polisemia cuvintelor limbă, pămînt, a opri.3. Scrieţi cîte un sinonim pentru cuvintele: lume, a preschimba, a mîngîia, doar.4. Relevaţi valoarea stilistică a adjectivelor pronominale posesive.

5


Lite

ratu

răDinistoriacuvintelor:Termeniicaredesemneazănoţiuneade„limbă”înlimbileromanice–românălimbă, italiană lingua, spaniolă lengua, catalană llengua, provensală lenga,portughezălíngua,francezălangue,sardălimba –provindincuvîntullatinlingua.

Dintrelimbileromanice,maiaproapedelatinesculridere sunăcuvinteledinitaliană,ridere,șidinromână, a rîde(re);înaltelimbi,termenullatinaevoluatînfelulurmător:sardă rìere, catalană riure, francezășiprovensalărire, spaniolă reír,portughezărir.

5. Comentaţi efectul stilistic realizat de verbe în strofa a treia.6. Identificaţi mărcile gramaticale ale eului liric.7. Comentaţi sentimentele și stările eului liric din poezie.8. Identificaţi și comentaţi figurile de stil din următoarele secvenţe:

a) În aceeași limbăToata lumea plînge,În aceeași limbăRîde un pămînt.

b) Și doar în limba taPoţi rîde singur,Și doar în limba taTe poţi opri din plîns.

c) Nici plînge și nici rîde.

9. Motivaţi utilizarea tautologiilor din strofa a doua.10. Recitiţi poezia. Ce mai poţi face doar în limba ta?Din istoria cuvintelor

În latină, plangereînsemna„abate,alovi”,darși„abocilovindu-secupumniiînpiept”.Limbileromaniceaumoștenitdoarsensulaldoileaalcuvîntuluilatin:românăa plînge, italiană piangere, sardăprànghere, provensală planher,francezăplaindre, catalană planyer, spaniolă plañir.

Verbulromânesca cînta (aromână cîntu)provinedinlatinesculcantare,moștenitșidealtelimbiromanice:italianăcantare,provensală,catalană,spaniolă,portughezăcantar,francezăchanter. Termenullatinafostîmprumutatșidelimbaalbaneză,këntoń. Și substantivul cînt (în latină cantus) areechivalentelesaleînaltelimbiromanice:italianășispaniolăcanto,francezăchant, catalană cant.

Dincolo de text 1. Relaţionaţi mesajul poeziei cu cel al unuia dintre citatele de mai jos.

• „Limbaestecarteadenobleţeaunuineam.”(V.Alecsandri)• „Oricelimbăeoglindasufletuluinaţiuniicareocreează.”(I.Pillat)• „Limbaesteîntîiulmarepoemalunuipopor.”(L.Blaga)• „Limbaunuipoporseformeazășisedezvoltăprinviaţasufleteascăcomună…

fiecarecuvîntdinlimbanaţionalăechinuit,etrăitdeneamulîntreg,înviaţaluisufleteascăcomunădeveacurișimilenii…”(L.Rebreanu)

• „Limbaromânăepatriamea.”(N.Stănescu)2. Lucru în perechi. Structuraţi cît mai multe argumente în sprijinul afirmaţiei: „Cine

stăpînește cel mai bine limba, acela deţine puterea.” (Susan Johnson). Faceţi referinţă la realităţile societăţii moderne.

DicţionarliterarAmintiţi-vă: Eul liric este vocea care exprimă stările sau sentimentele exprimate în operele genului liric. El este o instanţăacomunicăriicuajutorul căreia autorul, adicăpersoanabiograficăce a scris opera, își comunicăgîndurile,ideileșisentimentelecititorului.

6

Unitatea I. Limba română. PatriaLi

tera

tură Dorul numai nu se șterge…

Pre-text 1. Alcătuiţi o listă de opere literare cunoscute în care este tratată tema Patriei.2. Exerciţiu de creativitate: examinaţi structura începutului poeziei și continuaţi,

introducînd în lanţ cuvinte-asocieri noi. Completaţi cu minimum cinci rînduri.Nu există Patrie fără casă părintească, 1 2Nu există casă părintească fără … 2 3Nu există … fără … 3 4

Textul

Amintiride Alecu Russo

(fragment)

Dar anii trec… vine vremea ca copilul cel vesel și slobod ca o căpriţă să lase cîmpul cu flori, poveștile nesfîrșite, cuibul și șezătoarele satului și să intre în viaţa chinurilor prin cartea de învăţătură… Nu este românul din acele neamuri fericite, ce au hrana minţii la ușa părintească; multe veacuri și-a primblat el cortul de pe șesuri pe dealuri, de pe dealuri pe alte dealuri, căutîndu-și pămîntul strămoșesc… acum încă e pribeag pe lumea înţelepciunii, și trebuie în neagra străinătate să-și agonisească putere, pentru a mărturisi și sfinţi patria mult iubită, dar mult necăjită, patria asta ce se clatină ca o luntre ușoară în toate părţile, și se întoarce cînd la apus, cînd la răsărit, cînd la miazăzi, cînd la miazănoapte, ca frunza vârtejită de furtunile toamnei… departe trebuie să cîștige inima și pîinea sufletească, ce susţine în zilele nedreptăţilor și înfrumuseţează zilele senine… căci pîinea sufletească și inima sînt un rod scump și rar al pământului român, ist bogat de roduri… Într-o zi, copilul care îl chemăm cuconaș și se va chema mai tîrziu neamţ, franţuz și mai

în urmă bonjurist, copilul crescut în huzur, în bumbac și în toate dragostele mamei trece într-o caretă… careta se mișcă… se tot mișcă… merge și tot merge peste nouă ţări și nouă hotare… icoana tristă a vieţii politice a bietelor ţări… Dar lumea are sfîrșit… careta s-a oprit… unde?… se trezește copilul între feţe ce nu a mai văzut, aude o limbă ce nu o știe!… Inimioara i se sfîșie… multe zile lungi gîndul îi zboară acasă… dar casa… călătoria, oamenii și lucrurile nouă se amestec în închipuirea sa, viaţa lui ia alt curs, trecutul se șterge… și de român îi rămîne numai o scînteie în fundul inimii, o scînteie ascunsă, fugară, înădușită, neînţeleasă de bietul copil, acea scînteie ce se preface, într-un ceas, în focul mare și luminos al româniei!…

MinienciclopedieAlecu Russo (1819–1859) – scriitor român, născut în Basarabia,participantlarevoluţiadin1848.Unuldintreprincipaliiideologiaigeneraţieipașoptiste.Ascrisarticoledecriticăliterară:Critica criticii (1846),șideteorieafolclorului:Poezia poporală(1847),operedememorialistică:Amintiri, Soveja(1846)șinotedecălătorie:Piatra Teiului, Stînca Corbului. Este autorul poemuluialegoricînprozăCîntarea României (1850).

7


Lite

ratu

răFerice de aceia ce nu au părăsit pragul părintesc, cît de mic, cît de mare… ei nu au simţit durerea de a fi muţi, durerea de a vedea cum se șterge întîi plînsul despărţirii, și apoi cătinel-cătinel toate amintrile copilăriei lor… Ei nu au simţit durere și mai mare, cum se duce și limba, de te înădușă cuvîntul: „ţară” și nu-l poţi spune decît pe limbă străină!… Dar dorul, dorul, al doilea suflet ce a dat Dumnezeu românului, pentru a răsplăti cu durere relele ce făptuiește și are a făptui pe pămîntul românesc, dorul numai nu se șterge!… Văzut-am în străinătate românași uitaţi de numele lor și de limba leagănului lor, răsărind la auzul unui sunet român, ca calul de soi ce nechează la auzul trîmbiţei! Gura e prinsă… dar ochii învie… trupul tremură… și inima se bate cu iuţeală!… auzitu-i-am, neștiitori de gîndul lor, șuierînd doine, sorbind miroasele ce veneau pe aripile vîntului dinspre ţări, și uitîndu-se cu jale, în nopţile steloase, la calea cea cerească pe care strămoșii urmau împăratul cel mare, mare și luminat ca un soare… Fericiţi aceia care nu au pierdut din ochi pragul casei!… au crescut în sărutările soarelui, în toată volnicia cîmpiilor înflorite, în dezmierdările limbii și în toate bucuriile copilului… Sînt care aruncă pietre asupra celor crescuţi de străini și între străini… Va veni și judecata aceea… și se va face parte dreaptă tuturor; și se va ţine în seamă celor ce au fost mucenici din pruncie, dacă au purtat departe numele de român… dacă nu au iubit românia ca nealţii!… și ochii lor s-au umplut de lacrimi, cînd au văzut zarea depărtată a ţării… și inima lor a plîns cînd, după ani și iar ani, au cunoscut în sunetele de pe dealuri doinele jalnice ce șuierau odinioară; și sufletul lor s-a amărît de amărăciunea tuturor… și toţi străinii nu le sînt plăcuţi.

Bine și frumos este în străinătate, noroade îmbrăcate și voioase, școale și tîrguri mîndre, podoabe, măriri, steaguri și oaste fudulă, legi și judecători buni, viaţă și mișcare… dar românii nu s-au rușinat de ţara lor și au iubit-o și în sărăcia și în goliciunea ei.

Din istoria cuvintelorCuvîntul latin patria„ţarădebaștină,ţarăapărinţilor”derivădela substantivul pater„tată”–modelurmatdediversegrupuridelimbi:germanice – germană Vaterland, olandezăvaderland,suedezăfädernesland;slave–macedoneanătatkovina,polonezăojczyzna, ucraineană bat’kivščina, rusă otečestvo. Termenullatinafostpreluatdelimbileromanice:românăpatrie,francezăpatrie, italiană și spaniolă patria, catalană pàtria,portughezăpátria.

VariaLimbaîiimpunegîndiriioorganizareoriginală.Fărălimbaj,gîndireaarrămînehaotică:doarelîipermitegîndiriisăsestructureze.Deoarecenu există un singur limbaj, ci mai multelimbi,gîndireaunuiindividramîneînbunămăsurădependentădelimbapecareaînvăţat-o.Limbaesteuninstrumentdecomunicaredatorităcăruiaexperienţaumanăseanalizeazăînmoddiferitdelaocomunitatelaalta.Deînvăţareauneilimbiseleagăostructurarespecificăagîndirii,care,fărăaolimitalaanumitetipare,îipermitesăcorespundăgîndirii,celorlalţi.Gîndireapoateficomunicată numai pentru că limba permite exprimarea prin semnale aunorelementedegîndire,adicăsensuri.Șinecesităţilecomunicării,înmodreciproc,conduclaobligaţiadeasepuneordineîngîndire.

Din istoria cuvintelorTermenullatinpentru„pămînt;ţinut”,terra,afostmoștenitdelimbileromanicecuaceleașisensuri:italiană,portugheză,provensală,catalanăterra,francezăterre, spaniolă tierra, vegliotă tyarra.Evoluţialuisemanticădinlimbaromânăesteunfenomenizolat:ţară.Totuși,sensulprimarde„pămînt”sepăstreazăîncuvîntulţăr(î)nă.

Explorarea textului 1. Selectaţi și transcrieţi din text toate îmbinările de cuvinte ale căror elemente

principale se înscriu în aria tematică Patria: neamuri fericite, ușa părintească, … Utilizaţi-le în enunţuri proprii.

8


tera

tură 2. Prezentați forma literară actuală a cuvintelor: a primblat, ist, franțuz, miroasele.

3. Explicați cu ajutorul dicționarului sensul cuvintelor: cuconaș, bonjurist, huzur, cătinel.4. Determinaţi fragmentele în care sînt prezente antiteze ce descriu ţara.5. Selectaţi cîteva figuri de stil (comparaţii, metafore) și comentaţi-le pe cele care v-au

plăcut cel mai mult.6. Comentaţi fragmentele, avînd în vedere perioada în care a fost scris textul. Raporta-

ţi-le la prezent.a) Nu este românul din acele neamuri fericite, ce au hrana minţii la ușa părintească…;b) …acum încă e pribeag pe lumea înţelepciunii…;c) …patria asta ce se clatină ca o luntre ușoară în toate părţile, și se întoarce cînd la apus,

cînd la răsărit, cînd la miazăzi, cînd la miazănoapte…;d) …într-o zi, copilul care îl chemăm cuconaș și se va chema mai tîrziu neamţ, franţuz și

mai în urmă bonjurist…;e) Ei nu au simţit durere și mai mare, cum se duce și limba, de te înădușă cuvîntul: „ţară”, și

nu-l poţi spune decît pe limbă străină!…

Dincolo de text 1. Lucru în perechi: Pornind de la fragmentul „patria mult iubită … de furtunile toamnei”,

discutaţi și structuraţi o caracterizare a imaginii republicii noastre, așa cum apare ea în prezent.

2. Examinaţi definiţia dorului, dată de Alecu Russo: dorul, al doilea suflet ce a dat Dumnezeu românului. Formulaţi, în aceeași cheie, definiţii pentru cuvintele: patrie, doină, fluier, horă, părinţi, prieteni, fericire, familie, neam, viitor.

3. Comentaţi, în tehnica 6 De ce? (conform indicaţiilor profesorului/ profesoarei), expresia: Căci pîinea sufletească și inima sînt un rod scump și rar al pămîntului român, ist bogat de roduri…

4. Care dintre aspectele vieţii românului descrise de Alecu Russo au tangenţe directe cu realitatea contemporană?

5. Documentaţi-vă și prezentaţi o informaţie despre oportunităţile existente astăzi pentru plecarea la studii în străinătate. Ce s-a schimbat din timpurile lui Russo?6. Intervievaţi o rudă sau o cunoștinţă care a avut ocazia să trăiască mai mult timp peste hotarele ţării. Ce a simţit aceasta fiind departe? Ce a simţit cînd s-a întors acasă?7. Citiţi textul. Ce este patriotismul pentru Barbu Ștefănescu-Delavrancea?

„Copii, ce e Patria, ce e patriotismul? Ce este acest sentiment care răscolește toate puterile din om și, în anumite clipe, îl ridică mai presus de existenţa lui și-l face să moară de bunăvoie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i va cunoaște și nu-l vor cunoaște?

Patria este înlăuntrul nostru, și o ducem cu noi peste ţări și mări, și numai cînd sîntem departe și

Chișinău. Catedrala Nașterii Domnului

9


Lite

ratu

răîn singurătate ne trec fiorii amintindu-ne de unde ne-am rupt și nu găsim mîngîiere decît în restriște și în lacrimi.

Patria nu e pamîntul pe care trăim din întîmplare, ci e pămîntul plămădit cu sîngele și întărit cu oasele înaintașilor noștri. Cînd pomenim de Călugăreni, Rovine, sau Valea Albă, ne cutremurăm, uităm de noi și nu trăim decît în aceia care au fost odinioară ostași, căpitani și voievozi! Un fulger de închipuire pe dinaintea ochilor, și ne simţim aievea în rîndul plăieșilor, în fruntea ostașilor, cu barda, cu ghioaga, cu buzduganul, sporind șirurile eroilor care ne-au apărat ţările noastre, iluzia se revarsă asupra zilei de astăzi. Și simţim cum cresc batalioanele de piotă, escadroanele de călărași și roșiori, înmulţindu-se cu voinici uscaţi, pletoși, cu iţari și cu sarici în spinare. Visul acesta dispare. Și, bucuroși, primim constatările realităţii: generaţiile ies una din alta și se duc pe rînd, numai obîrșia stă pe lume ca o matcă fără sfîrșit!

Patria nu vine de la pamînt, nici din vreo lucrare a cîmpului, nici din vreo abstracţiune, ci dintr-o noţiune concretă, de la pater, de la patres, din părinţi, moși și strămoși. Părinţii, moșii și strămoșii ne sînt patria noastră; ei, cari au vorbit aceeași limbă, care au avut același dor, aceleași suferinţe, aspiraţiuni, sînt adevărata noastră patrie!

De aceea, patriotismul este simţămîntul activ și covîrșitor al generaţiilor actuale care binecuvîntează părinții, moșii și strămoșii, mai mult ca pe ele, adeseori învrăjbite în vrăjmășii, dar totdeauna unite în amintirea celor din trecut.” (Barbu Ștefănescu-Delavrancea, fragment din discursul Patria și patriotismul, rostit în 1915)

8. Explicaţi sensul cuvintelor: restriște, plăieș, bardă, ghioagă, piotă, sarică, obîrșie, matcă, covîrșitor.

9. Completaţi tabelul cu sintagme ce conturează în text noţiunile Patrie, patriotism.

Patrie Patriotism

10. Selectaţi, din text, cuvinte utilizate cu sens figurat. Utilizaţi-le în enunţuri cu alt sens.11. Amintiţi-vă ce ați studiat la lecţiile de istorie. Documentaţi-vă și spuneţi ce importanţă

au pentru istoria noastră națională localităţile menţionate. Povestiţi pe scurt despre una dintre aceste bătălii.

12. Găsiţi în discursul lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea cîteva idei comune cu ale lui Alecu Russo. Exemplificaţi prin citate din ambele texte.

13. Comentaţi aforismul lui Gr. Vieru: Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru Patrie înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea.

14. Continuaţi enunţurile cu păreri proprii:a) Afipatriotaziînseamnă…b) Pentru mine, Patria este…

15. Relevați valoarea simbolică a monumentelor din imagini pentru istoria și cultura Patriei noastre.

Mănăstirea Căpriana

10


Limbă și comunicare

Originea și evoluția limbii româneCaracterul latin al limbii române 1. Observaţi originea cuvintelor limbă, a rîde, a plînge, a cînta, patrie, ţară, prezentate

la rubrica Din istoria cuvintelor. Consultaţi dicţionarul explicativ și găsiţi originea următoarelor cuvinte din poezia În limba ta: lume, pămînt, durere, a mîngîia, bucurie, a schimba, dor, mamă, vin, prînz, a putea, a se opri, cer, faţă, a tăcea. Ce aţi observat?

2. Cercetaţi tabelul și observaţi mecanismul evoluţiei cuvintelor în cadrul limbilor romanice.

L. latină L. română L.franceză L. italiană L. spaniolă

camisia cămașă chemise camicia camisadens dinte dent dente dientepanis pîine pain pane panviridis verde vert verde verdemoriri (a) muri mourir morire morir

3. Explicaţi etimologia numelui pe care îl purtaţi. 4. Examinaţi prenumele de la rubrica Varia. Aveţi cunoștinţe sau prieteni cu asemenea

prenume? Stabiliți ponderea prenumelor de origine latină în clasa voastră.Varia

Nume românești de origine latină:Anton,Aurel,Augustin,Constantin,Cezar,Claudiu,Corneliu,Cristian,Emilian,Felix,Florin,Iulian,Iustin,Laurențiu,Liviu,Marcel,Marius,Octavian,Ovidiu,Paul,Petru,Remus,Șerban,Sergiu,Silvestru,Silviu,Stelian,Tiberiu,Titus,Traian,Valentin,Valeriu,Victor,Vitalie,Virgil.

Adriana,Agripina,Beatrice,Carina,Carmen,Celia,Cecilia,Cezara,Claudia,Clara,Clementina,Constanţa,Corina,Cornelia,Diana,Domnica,Emilia,Felicia,Hortensia,Iulia,Iuliana,Iustina,Laura,Lavinia,Letiția,Liliana,Livia,Lucia,Lucreția,Marcela,Natalia,Octavia,Paula,Paulina,Roza,Renata,Sabina,Silvia,Sorana,Stela,Steliana,Tatiana,Tita,Valentina,Valeria,Victoria,Virginia,Viviana.

5. Citiţi dictoanele latine și selectaţi cuvintele al căror sens l-aţi înţeles. Consultaţi un dicţionar latin-român pentru a traduce expresiile în întregime. Utilizaţi cîteva dintre ele în contexte potrivite.• Degustibusnondisputandumest. •Dumspiro,spero.• Efructuarborcognoscitur. •Exceptioconfirmatregulam.• Finiscoronatopus. •Modusvivendi.• Repetitiomaterstudiorumest. •Nullaregulasineexceptione.• Voxpopuli,voxdei. •Quoderatdemonstrandum.

6. Consultaţi dicţionarul explicativ și notaţi cîte 3-4 cuvinte de origine: greacă, slavă, turcă, franceză, rusă, germană, engleză. Observaţi la ce domenii se referă ele.

7. Încadraţi în enunţuri dubletele etimologice: a apleca – a aplica; bătrîn – veteran; cărare – carieră; a închide – a include; mormînt – monument; primar – premier.

8. Interpretaţi, într-un text argumentativ, opinia lui Mihai Eminescu: „Limba noastră e singura în Europa care se vorbește în același chip în toate părţile locuite de români”.

11


Lim

bă ș

i com

unic

are

DicţionarlingvisticCaracterul latin al limbii române rezultădinînsășidefiniţiagenealogicăaei:limbaromânăcontinuălimbalatinăvorbităînregiuniledunărenealeImperiuluiRoman.Românapăstreazăesenţastructuriigramaticalealimbiilatine.Nusepoateformaofrazăînlimbaromânăfărăutilizareaobligatorieaelementelorlatine:prepoziţiișiconjuncţii(cu,de,în,la,pe,și),adverbe(cînd,unde),pronume.Sintaxacontinuăstructuralatinească.Sistemuldeformareacuvintelorîlcontinuăpecellatin(prefixe,sufixe),îmbogăţitcuuneleelementedinlimbilecucareaintratîncontact.Fondulprincipalalvocabularuluiesteînceamaimarepartelatin.Împrumuturilelexicalemaivechișimainoidinaltelimbi(slavonă,greacă,turcă,maghiară,franceză,italiană,spaniolă,germană,engleză),deșinumeroase,nuauschimbatstructuralimbii.ConștiinţadescendenţeiromanelaromâniapareînsecolulalXVI-lea,înscrierilediaconuluiCoresișialecronicarilor,șicontinuăculucrărilemarilorcărturaridemaitîrziu.

9. Citiţi textul. Selectaţi și transcrieţi argumentele care confirmă latinitatea limbii române.„Astfel, Miron Costin, cronicar moldovean, care scrie Letopiseţul Ţării Moldovei,

De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieșit strămoșii lor, nu pregetă să sublinieze chiar în scrierea consacrată în mod expres moldovenilor că aceștia, ca și muntenii, ca și transilvănenii, se numesc, cu un nume vechi și drept, români. Citez: „Și acum mulţi ne zic noao, ţării noastre și Ţării Muntenești, streinii, Daţiia, însă norodul, neamul lăcuitorilor, nu ș-au schimbatu numele său, ci tot romanus, apoi cu vreme și îndelungate vacuri romani, apoi rumâni, pănă astăzi”; „…și iel au discălicat neamul, seminţiia care trăiește pănă acum în Moldova și în Ţara Muntenească și cît norod ieste în Ardeal cu acestu nume: român”; „Așa și neamul acesta, de carele scriem, al ţărîlor acestora, numele vechiu și mai direptu ieste rumân, adecă rîmlean, de la Roma”; „Măcară dară că și la istorii și la graiul și streinilor și înde sine cu vreme, cu vacuri, cu primenele au și dobîndescu și alte numere, iară acela carile ieste vechiu nume stă întemeiat și înrădăcinat: rumân.” (Miron Costin, De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieșit strămoșii lor)

Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei, savant cu reputaţie europeană, nu putea să nu releve adevărul că moldovenii sînt și ei români și că vorbesc nu moldovenește, ci românește. Citez: „…întregul nostru neam românesc se vădește, printr-o tradiţie veșnică parcă, a-și trage începutul din cetăţeni romani – și se poate și dovedi ca atare – și păstrează chiar și astăzi cu tărie vechiul nume al romanilor, chiar dacă alte neamuri le-au schimbat numele, așa cum am arătat mai sus.

Înainte de toate, chiar dacă tot acest neam a fost împărţit în trei ţinuturi de căpetenie (despre care se va vorbi mai apoi), totuși toţi se cheamă cu același nume de români, dispreţuind adică și dînd de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania, deasupra fluviului Olt, în ţinutul numit Maramureș, nu-și dau numele de valahi, ci de români (martori îmi sînt toţi locuitorii tuturor naţiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi moldovenii îi numim munteni – căci au luat în stăpînire mai mult locuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar ţării lor de Ţară Românească, adică în latinește terra Romana. Noi moldovenii la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească (dat fiind că numele Moldovei și al moldovenilor este dat foarte de curînd, cum vom spune mai apoi), ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin dacă știe limba noastră, nu-l întrebăm „Scis Moldavice?” („Știi moldovenește?”), ci „Știi românește?”, adică în latinește „Scis Romanice?”. (Dimitrie Cantemir, Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei)”

(Nicolae Mătcaș, O limbă, o naţiune)

12


mbă

și c

omun

icar

e 10. Folosindu-vă cunoștinţele de istorie și geografie, realizaţi un clustering: Limbi romanice pe glob.

Evoluția limbii române 1. Realizaţi un proiect de grup, specificînd lexemele de origine latină, caracteristice

diferitelor domenii:• Agricultură • Alimentație• Drept • Floră• Medicină • Faună

2. Citiţi articolul lexicografic pentru cuvîntul pîine. Plasaţi în enunţuri 5 expresii ce conţin acest lexem.PÎINE, pîini, s.f. 1.Alimentdebazăalomului,

preparatdintr-unaluatdefăină(degrîu,desecarăetc.)șiingrediente,afînatprinfermentaţiadrojdiei,frămîntatcuapășicoptîncuptor;pită.◊Expr.A mînca pîine și sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva = a trăi împreună cu cineva,aîmpărţicucinevabineleșirăul.A ieși înaintea cuiva sau a întîmpina (pe cineva) cu pîine și sare=aîntîmpina(pecineva)cudeosebităcinste.A avea (sau ţine,aficu)pîineași cuţitul în mînă sau a pune mîna pe pîine și cuţit=aavealaîndemînătoatăputerea,toate mijloacele. (Afi)buncapîinea(cea)caldă (sau bună)=(afi)foartebun.A mînca o pîine albă=aaveaosituaţiematerialăbună,aoducebine.Se caută (sau se vinde) ca pîinea (cea) caldă,sespunedespreomarfăfoartecăutatășicaresevindefoarteușor. A mînca pîine degeaba=afinefolositor.◆Aluatdefăinăfrămîntatînvedereafacerii pîinii (1). 2.Hranănecesarăpentrutrai;p.ext. mijloacele materiale necesare existenţei;existenţă.◊Expr.O bucată de pîine sau pîinea zilnică, pîinea cea de toate zilele=mijloaceledeexistenţă.A lua (cuiva) pîinea de la gură = a lăsa pe cineva fără mijloacedetrai,alua(cuiva)toateposibilităţiledeexistenţă.◆ Fig. Agoniseală. 3. (Reg.)Cereale,recoltădecereale,grîne,bucate;p. restr.grăunţedecereale(maialesdegrîu).4.Slujbă,funcţie,post.◊Expr.A pune (sau a băga) în pîine (pe cineva) = a facecuivarostdeslujbă.Afiînpîine (sau a mînca o pîine) = a avea o slujbă. A scoate (sau a da afară) din pîine=adapecinevaafarădinserviciu.–Lat.panis.

3. Citiţi proverbele. Comentaţi mesajul unui proverb în tehnica 6 De ce?• Celuiflămîndpîineai-iîngînd.• Ceapă, pîine,apă,sare–patrufeluridemîncare.• Dacănuariprimăvara,nucocipîine vara.• Dupălucru,pîineamaigustoasăîţipare.• Nucumpăra pîinedelamăcelar.

4. Raportaţi mesajul versurilor de mai jos la subiectul Limba română – limbă romanică.

„Sînt un om al nemîniei,Lumii astea nestrăin.Vin din munţii latiniei,Deci și scrisul mi-i latin!”

(Gr. Vieru, Cîntare scrisului nostru)

5. Informaţi-vă și prezentaţi într-o comunicare problema evoluţiei limbii române.

13


Lim

bă ș

i com

unic

are

Stilurile funcţionale ale limbii literare

1. Citiţi articolul lexicografic al cuvîntului stil din DEX. Cu ajutorul informaţiei conţinute în el, explicaţi sensul sintagmelor:• Stildeexprimare • Stilvestimentar• Stilclasic • Stilmodern• Omstilat • Aaveastil

2. Descrieţi o persoană despre care puteţi spune că are stil.

Stilul științific 1. Determinaţi stilul fragmentului.

Cultura interbelică și schimbarea mentalităţii

Primul război mondial a fost o perioadă de cotitură în istoria umanităţii, inclusiv din punct de vedere cultural. Epoca prosperităţii, a încrederii excesive în progresul liniar și în viitorul lipsit de conflicte violente majore, așa-numita La Belle Époque, a luat sfîrșit la 1914. Secolul al 19-lea, secol al raţionalismului, se încheia. Războiul total spulbera încrederea în raţiune, în faptul că omul este o fiinţă în măsură să-și folosească raţiunea pentru a evita conflictele care au marcat trecutul umanităţii. Sigmund Freud anticipează aceste schimbări prin publicarea în 1900 a cărţii Despre visuri, prin faptul că accentuează rolul iraţionalului, al inconștientului individului în luarea deciziilor. Pesimismul, scepticismul și revolta împotriva valorilor societăţii tradiţionale devin trăsături majore ale culturii interbelice.2. Fragmentul de text este dintr-un manual ori dintr-un articol științific? Argumentați.3. Demonstraţi prezenţa în acest text a trăsăturilor distinctive ale stilului știinţific,

prezentînd exemple (cuvinte, fragmente de text) pentru fiecare: caracterul logic; utilizarea noţiunilor abstracte; exprimarea generalizărilor; obiectivitatea; precizia; claritatea; utilizarea formulelor argumentative.

4. Comentaţi prezenţa în text a particularităţilor: a) de nivel lexical; b) de nivel morfologic; c) de nivel sintactic.

Din istoria cuvintelorÎnAntichitate,termenullatinesc stylusdesemnauncondeidemetalorideoscucaresescriapetăbliţedeceară.Încădepeatunci,acestcuvînterafolositcusensulfigurat„moddeexprimarepropriuunuiscriitor”.Limbilemoderne(francezășienglezăstyle, italiană stile, română stil, germană Stil, neogreacă styl, spaniolă estilo, rusă стиль) au preluat termenul mai cu seamă pentru sensul său figurat,atribuindu-isemnificaţiimaiample:modspecificdeexprimareîntr-unanumitdomeniualactivităţiiomenești;procedeuspecificdelucrucaracteristicuneiarte,unuiartist,uneișcoli,uneicolectivităţi,uneiepoci,unuipopor.

DicţionarlingvisticStilurile funcţionalereprezintăformapecareodobîndeștelimbaprinîntrebuinţareaîndiversedomeniialecunoașteriișiactivităţiiumane.Înlimbaromână literară există patru stiluri funcţionale:știinţific,publicistic,oficial-administrativșibeletristic(stilulliteraturiiartistice).Stilul știintificestepropriucreaţiilorștiinţificeșisecaracterizeazăprin:claritate,sobrietate, simplitate, uniformitate și ungradînaltdeprecizieverbală,semnegrafice,impersonalitate,eliminareaconstantăafigurilordestilșiaemoțieispontane, respectarea strictă a normelor limbii literare.Particularităţi lingvistice:Lexicale: terminologiedespecialitate,monosemantism,neologisme,prefixoide;Morfologice: substantive abstracte, pluralulautorului;Sintactice: coordonareașisubordonarea;Stilistice: fărăfiguridestilșidigresiuni.

română - noutăți | cartier.mdshop.cartier.md/files/pdf/1448439822.pdf · comentaţi efectul...

Documents