teză cu subiect unic la disciplina · web viewcum reacţionaţi în această situaţie? găsiţi...

“Să năzuieşti mereu a dobândi stima oamenilor, şi mai ales pe a ta însuţi. De aceea sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gândul, gândul cu vorba şi vorba cu fapta, căci numai astfel vei obţine un echilibru statornic între lumea ta şi lumea dinafară.” – Liviu Rebreanu

LOCUL DE DESFĂŞURARE A INSTRUIRII PRACTICEFIRMA: S.C. SECOM S.A.

SECŢIA: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCIILABORATOR ANALIZE FIZICO-CHIMICEPROCES TEHNOLOGIC

INSTRUCTOR PRACTICA/ TUTORENUME SI PRENUME/FUNCŢIA: Ing. ALIS PĂVĂLAŞC

Ing. LIANA BURTEAIng. CORNELIA LUNGULEASA

EXPERT/ FUNCŢIA – director dr. ing. ILIE PISOI

ELEV CLASA A XI-a ENUME SI PRENUME

ADRESA

TELEFON

Materialul a fost elaborat în cadrul proiectului: POSDRU/22/2.1/G/40231

„Învaţă pentru cariera ta”PAŞI SPRE VIITOR,

Caietul a fost conceput în colaborare cu tutorii şi expertul din partea agentului economic

Autori: Liliana Ionescu, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic Decebal Gheorghe Roşca, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic Decebal

1

CUPRINS

Contents

SCURT ISTORIC AL UZINEI DE APĂ.......................................................................................................4

Liceu tehnologic- Profil: Resurse naturale şi protecţia mediului, Unităţi de competenţă 5

CAP I.SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII......................................................................................8FIŞA DOCUMENTARE NR I.1 – INSTRUIREA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII IN MUNCĂ...............8

Fişă de lucru I.1 – FIŞA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ.................................................................................9

FIŞA DOCUMENTARE NR I.2 – MĂSURI DE ELIMINARE A RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCĂ.....................11

Fişă de lucru I.2 – CLASIFICAREA FACTORILOR DE RISC...........................................................................11

FIŞA DOCUMENTARE NR I.3 – MĂSURI DE IGIENĂ ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ...........................................13

Fişă de lucru I.3 – CLASIFICAREA FACTORILOR DE RISC...........................................................................14

FIŞA DOCUMENTARE NR I.4 – TRUSA DE PRIM AJUTOR.............................................................................14

Fişă de lucru I.4 - Trusa de prim ajutor...................................................................................................15

FIŞA DOCUMENTARE NR I.5 – MIJLOACE TEHNICE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR.......................16

FIŞA DOCUMENTARE NR I.6 – ACCIDENTE DE MUNCĂ...............................................................................17

Fişă de lucru I.6 – Accidente de muncă...................................................................................................18

TEST DE EVALUARE 1..............................................................................................................................19

Studiu de caz I.2- Semnalizări securitate si sănătate în muncă...............................................................20

Studiu de caz I.3 – Situaţii de urgenţă.................................................................................................21

Studiu de caz I.4 – Semnificaţia indicatoarelor din domeniul Sănătăţii şi Securităţii Muncii..............22

TEST DE EVALUARE.....................................................................................................................................23

CAP II.ANALIZĂ CANTITATIVĂ ŞI INSTRUMENTALĂ.......................................................................24

Studiu de caz II.1 – Identificarea unui reactiv.....................................................................................26

EXERCIŢIU - teorie analiză cantitativă.........................................................................................................27

ANALIZE VOLUMETRICE ŞI ELECTROCHIMICE.............................................................................................28

Lucrare de laborator 1-2 –......................................................................................................................28

Determinarea pH-ului şi conductivităţii electrice a apei.........................................................................28

Fişă de lucru II.2 –Determinarea pH-ului şi conductivităţii electrice a apei............................................29

Lucrare de laborator 3 – Determinarea Ca2+ din apă..............................................................................30

Fişe de lucru II.3- Determinarea Ca2+ din apă..........................................................................................31

Fişă de observare II.1 – Determinarea Ca2+ din apă................................................................................31

Lucrare de laborator 4 – Determinarea alcalinităţii apei........................................................................32

Fişă de lucru II.4 –DETERMINAREA ALCALINITĂŢII APEI..........................................................................33

2

Fişă de observare II.2- Determinarea alcalinităţii apei............................................................................33

ANALIZE SPECTROFOTOMETRICE...............................................................................................................34

Lucrare de laborator 5 – Determinarea turbidităţii apei.........................................................................34

Fişă de lucru II.5- Determinarea turbidităţii apei....................................................................................35

Fişă de observare II.3 - Determinarea turbidităţii apei...........................................................................36

Lucrare de laborator 6 – Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă...............................36

Fişă de lucru II.6- Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă..........................................38

Lucrare de laborator 7 –.........................................................................................................................38

Determinarea nitriţilor din apă...............................................................................................................38

Fişă de lucru II.7-.....................................................................................................................................40

Determinarea nitriţilor din apă...............................................................................................................40

EXERCIŢIU - APA.........................................................................................................................................41

CAP III.PROCESUL TEHNOLOGIC - S.C. SECOM S.A......................................................................42

CAPTAREA, ADUCŢIUNEA, ZONA DE ADMISIE APĂ BRUTĂ.........................................................................42

UNITĂŢILE DE FLOCULARE-FLOTAŢIE-FILTRARE (FFF).................................................................................44

CLORINAREA...............................................................................................................................................49

REZERVOARE DE ACUMULARE (figura III.4)................................................................................................50

Fişa de observare III.1 - DEPOZITUL DE REACTIVI...................................................................................50

Fişa de observare III.2 – PARAMETRII APEI FILTRATE ŞI APEI POTABILE.................................................52

Fişa de lucru III.1 – ANALIZE RISCURI AGENT ECONOMIC.......................................................................53

Fişe de lucru III.2- Glosar de termeni, proces tehnologic........................................................................54

ANEXE..........................................................................................................................................................55

ANEXA 1 – ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT...................................................................................................55

ANEXA 2 – Panouri semnalizare Sănătatea şi Securitatea Muncii..............................................................56

ANEXA 3– Parametrii fizico-chimici şi microbiologici monitorizaţi in cadrul laboratorului SECOM S.A......57

ANEXA 3 - Eşantionare si analizare apa......................................................................................................59

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................60

Concluzii elev la finalizarea stagiului de practică.........................................................................61

3

SCURT ISTORIC AL UZINEI DE APĂ

Apa destinată consumului uman nu trebuie să conţină nici un fel de substanţe chimice sau organisme care să aducă prejudicii sănătăţii – un element unanim recunoscut. În acelaşi timp, sistemele de alimentare cu apă potabilă trebuie să asigure nu numai o apă lipsită de risc de contaminare, dar, dacă se poate spune aşa, şi o apă “atractivă” pentru băut.

Impurităţile din apa de consum nu trebuie să depăşească anumite limite de concentraţii, indicate în normele de potabilitate. Sursa de apă, Dunărea, conţine impurităţile respective în concentraţii ce depăşesc de zeci de ori şi uneori chiar de sute de ori limitele potabile.

Sarcina de a îndepărta aceste impurităţi revine staţiei de tratare, care prin diverse construcţii şi instalaţii realizează un lanţ de procese – un flux tehnologic continuu – prin care, în final, apa trimisă la consumator se înscrie în normele de potabilitate.

Modul de alcătuire a staţiei de tratare este strâns legat de tipul de sursă de apă avut în vedere, precum şi de natura concentraţiei impurităţilor ce urmează a fi înlăturate.

Intregul complex de captare, transport, tratare si distributia apei poarta numele de instalatia centrala de alimentare cu apa.

Instalatia centrala de alimentare cu apa a municipiului Drobeta Turnu Severin a inceput sa fie construita in 1912 avand ca inginer Elie Radu, a functionat pana in 1950 cu trei bazine de reactie, decantori orizontali si doua filtre lente.

Pentru a completa necesitatea orasului s-a folosit apa de la fantanile de la liceul Traian. In 1950-1960 s-a construit o statie de captare, s-a suplimentat reteaua de aductiune cu o conducta Ф 600 mm. Statia de tratare s-a extins cu un bazin de reactie cu trei camere, cu cinci filtre rapide cu nivel liber, suprafata de 24 mp, cu un rezervor de compensare orara de 2500 mc. Ulterior se completeaza cu un bazin de 5000 mc si cu o statie cu trei pompe Sadu 1000mc/h si o pompa 12 NDS. A doua extindere a fost realizata in 1974 cand uzina s-a extins prin montarea a unei pompe 12 NDS la Dunare si construirea a sase camere, cu trei filtre cu nivel liber cu 60 mp si la repompare s-au inlocuit pompele Sadu cu pompe 12NDS. In 1980 a fost finalizata a treia etapa de extindere, inca o statie de captare prevazuta cu doua pompe cu o capacitate de 2400 mc cu o conducta de Ф 1000mm, cu decantor suspensional accelator, inca patru filtre a 60 mp fiecare, cu un bazin de 10000 mc si o statie de repompare prevazuta cu doua pompe 18 NDS. In 1980 s-a pus problema unei noi extinderi. In 1982-1983 a fost finalizata a patra etapa la captare cu o pompa 18NDS, un decantor suspensional, zece filtre de 60mc, inca un rezervor de 10000mc si la repompare o pompa 18NDS.

Statia noua de captare are constructia in cheson de mal pe malul Dunarii prevazuta cu doua criburi cu doua conducte de Ф1000mm. Statia este dotata cu trei pompe 18 NDS cu 2400 mc fiecare. Intraga aparatura de pornire se gaseste in statia veche. In cheson sunt montate pompe de epuisment. Actionarea vanelor la statia veche se face manual. Ambele statii de captare sunt amplasate in partea de sud-vest a municipiului in Schela Cladovei la 2 km distanta de statia de tratare

4

Liceu tehnologic- Profil: Resurse naturale şi protecţia mediului, Unităţi de competenţă

Calificarea: Tehnician chimist de laborator, Clasa a-XI-a

Unităţi de competenţă Competenţe M1 M2 M 3 M 4 M 5 M 6 M 7

2.Gândire critică şi rezolvarea de

probleme

2.1. Identifică probleme complexe 22.2. Rezolvă probleme 2

2.3. Evaluează rezultatele obţinute 2

3.Managementul relaţiilor

interpersonale

3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale

1

3.2. Gestionează conflicte 1

3.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi

1

7.Procesarea datelor numerice

7.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

3

7.2. Prelucrează datele numerice. 37.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziil 3

9.Planificarea şi organizarea producţiei

9.1. Analizează producţia ca rezultat al procesului de producţie

4

9.2. Analizează aspecte ale organizării şi planificării producţiei 49.3. Programează activităţi specifice locului de muncă 4

10.Asigurarea calităţii

10.1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi sisteme de calitate

5

10.2. Utilizeaza documentele sistemului calităţii

5

10.3. Utilizeaza procedurile de audit al calităţii

5

10.4. Aplică instrumente ale calităţii 5

11.Elemente de proiectare

11.1. Realizează specificaţii pentru proiectarea produselor pe baza cerinţelor clienţilor

7

11.2. Propune soluţii de proiectare iniţiale pentru un produs dat

7

11.3. Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului

7

11.4. Alege şi prezintă soluţia finală de proiectare 7

5

Unităţi de competenţă Competenţe M1 M2 M 3 M 4 M 5 M 6 M 7

12.Sănătatea şi securitatea

muncii

12.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

6

12.2. Planifică acţiuni de evitare şi de reducere a riscurilor identificate la locul de muncă.

6

12.3. Coordonează activităţile în caz de accident.

6

13.Metode de separare şi purificare

13.1. Utilizează instalaţii şi instrumente de laborator

1

13.2. Execută separarea substanţelor 1

13.3. Execută purificarea substanţelor 1

14. Analiza chimică

calitativă şi cantitativă

14.1. Descrie metode folosite în

analiza chimică

2

14.2. Efectuează analize chimice calitative

2

14.3. Efectuează analize chimice cantitative

2

14.4. Interpretează rezultatele analizelor chimice

2

15. Analiza instrumentală

15.1. Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică

3

15.2. Efectuează analize folosind metode instrumentale

3

15.3. Interpretează rezultatele analizelor instrumentale

3

Cultură tehnică CDL Practică comasată

Modul1Metode de separare şi purificare

Modul 2Analiza

calitativă şi cantitativă

Modul 3Analiza

instrumenta-lă

Modul 4Planificarea şi programarea

producţiei

Modul 5 Asigurarea calităţii

Modul 6Sănătatea

şi securitatea

muncii

Modul 7Elemente

de proiectare

6

Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a începe să le rezolvaţi!Caietul de practică a fost redactat în colaborare cu tutorii desemnaţi de colaboratorul de practică şi este structurat pe trei capitole:

Sănătatea şi securitatea Muncii Lucrări de laborator Proces tehnologic

Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului sau au tutorelui, înainte de a începe proba.

Înainte de a începe lucrul, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele necesare petru rezolvarea sarcinilor de lucru.

Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul profesorului sau al tutorelui care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.

Rezolvaţi toate sarcinile date pentru a încheia sarcina de lucru!

Vă veţi ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşuratîn paralel cu profesorul sau tutorele şi veţi decide împreună care elev a fost cel mai conştiincios.

Caietul de practică trebuie păstrat cu grijă. Notaţiile să se facă citeţ şi la fiecare lucrare de laborator sau fişă de observare pe fluxul tehnologic, elevul trebui să sintetizeze concluzii proprii în ceea ce priveşte noile noţiuni accumulate.

Foarte important pentru elevi!

CAP I.SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

7

FIŞA DOCUMENTARE NR I.1 – INSTRUIREA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII IN MUNCĂ

INST

RU

IREA

LU

CR

ĂTO

RIL

OR

DIN

DO

MEN

IUL

CH

IMIE

IND

UST

RIA

LĂ

INSTRUIREAINTRODUCTIV-

GENERALĂ

INSTRUIREALA LOCUL DE

MUNCĂ

INSTRUIREAPERIODICĂ

1.SCOPUL

2.Când şi cui se face instruirea

3.Cine face instruirea

4.Cum se face instruirea

5.Durata instruirii: MINIM 8 ORE

6.Probleme studiate

7.DOVADA instruirii

Fişă de lucru I.1 – FIŞA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

Completaţi modelul de fişă de înstruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă, conformă cu legea 319/2006

8

ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA ......................................

FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂprivind securitatea şi sănătatea în muncă

NUMELE ŞI PRENUMELE ............................................................LEGITIMAŢIA, MARCA .............................................................GRUPA SANGUINĂ .................................................................DOMICILIUL .....................................................................Data şi locul naşterii .........................................................Calificarea .......................... …………………………………………..Funcţia .................................Locul de muncă .................................................................Autorizaţii (ISCIR, ş.a.) ......................................................Traseul de deplasare la/de la serviciu ........................................

1.Instruirea la angajare

Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data ................timp de .... ore, de

către ............................având funcţia de………… Conţinutul

instruirii ......................................................................................................................................

Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura celui care a verificatInstruit efectuat instruirea însuşirea cunoştinţelor

2) instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data ...................loc de muncă/post de

lucru ...................................... timp de … ore,

de către ..................................................... având funcţia de .............................

Conţinutul instruirii .......................................................

Semnătura celui Semnătura celui care a Semnătura celui care a verificatInstruit efectuat instruirea însuşirea cunoştinţelor

INSTRUIREA PERIODICĂ

Data instruirii

Durata(nr de ore)

Ocupaţia Material predat

Semnătura celuiinstrui

tCare

a instru

it

Care a verificat instruirea

INSTRUIREA PERIODICĂ SUPLIMENTARĂ

Data instruirii

Durata(nr de ore)

Ocupaţia Material predat

Semnătura celuiinstrui

tCare

a instru

it

Care a verificat instruirea

REZULTATELE TESTĂRILOR

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

MODEL - ACCIDENTE DE MUNCĂ SUFERITE SAU IMBOLNAVIRI PROFESIONALE

9

Data producerii evenimentului

Diagnosticul medical

Descrierea evenimentelor

Nr şi data PV de cercetatre a evenimentului

Nr zile ITM

MODEL - SANCŢIUNI APLICATE PENTRU NERESPECTAREA REGLEMENTĂRILOR DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Abaterea de la normele de securitate şi sănătate în muncă

Sancţiunea aplicată Nr şi data procesului verbal

Conceptul de risc şi securitate în muncă. Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Încă de la începuturile existenţei sale omul a fost supus pericolelor şi riscurilor de tot felul. Convieţuirea cu riscurile presupune în prezent aplicarea în cadrul organizaţiilor a unor principii ale securităţii în muncă ce au ca scop evitarea transformării riscurilor în accidente de muncă sau boli profesionale.

Sarcini de lucru:1. Studiază lista factorilor de risc de mai jos şi alege-ţi termenii necesari

pentru a completa schema de clasificare după elementul generator;2. Stabileşte care din aceşti factori îi poţi identifica şi la locul de instruire

practică;3. Autoevaluează-te! Acordă-ţi câte un punct pentru fiecare factor de risc

clasificat corect şi 4 puncte pentru cerinţa 2.Lista cu factori de risc:

10

Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor sistemului de muncă5, care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale pericol:orice poate cauza o vătămare!risc: combinaţie între gravitatea vătămării şi probabilitatea unui pericol de a cauza vătămarea!evaluarea riscului: procesul de estimare a pericolelor la postul de lucru!prevenire: aplicarea de măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscului înainte ca un eveniment să aibă loc!

Fişă de lucru I.2 – CLASIFICAREA FACTORILOR DE RISC

Deci scopul final al domeniului de activitate de sănătate şi securitate în muncă este asigurarea vieţii şi integrităţii anatomo – funcţionale a omului în

FIŞA DOCUMENTARE NR I.2 – MĂSURI DE ELIMINARE A RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCĂ

Concluziile elevului la fişa de lucru 1:

Observaţii ale cadrului didactic sau ale tutorelui:

erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei; erori de decizie; risc de suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor de îndeplinire a

sarcinii de muncă; conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu

scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare);

erori de execuţie; risc fizic(mecanic, termic, electric ); risc chimic; erori de autoreglaj; sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv

necorespunzătoare posibilităţilor acestuia; factori de risc mecanic; risc termic; risc electric; risc chimic; risc biologici, cu acţiune de natură biologică ; risc biologic, cu acţiune de natură biologică; risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor de îndeplinire a

sarcinii de muncă; mediu social;

11

Concluziile elevului la fişa de lucru 2

Observaţii ale cadrului didactic sau ale tutorelui

FACTORI DE RISC

1.PROPRII EXECUTANTULUI:

3.PROPRII ECHIPAMENTELOR DE

MUNCĂ

4.PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

2.PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

Pentru orice activitate care implică risc de accidente sau îmbolnăviri, angajatorul trebuie să ia următoarele măsuri:

Măsuri de igienă

Măsuri de protecţie colectivă:

3. Măsuri de protecţie

individuală:

Echipamente individuale

de protecţie(EIP

)

Echipamente

individuale de

lucru(EIL)o stabilirea

unor reguli de securitate generale şi specifice care să reducă riscurile şi să prevină îmbolnăvirile

o acordarea de echipament individual de protecţie,

o instalaţii sanitare speciale: spălarea ochilor, antiseptice etc.

o dispoziţii speciale în cazul manipulării de substanţechimice periculoase.

mecanizarea sarcinilor care implică riscuri ;

modernizarea maşinilor şi utilajelor cu elemente de siguranţă şi protecţie a omului

montarea exhaustoarelor în halele de producţie

profilaxie: control medical periodic;

modernizarea instalaţiilor sanitare şi aducerea lor la standarde europene;

distrugerea posibililor vectori de contaminare biologică, dezinsecţie, deratizare;

curăţarea şi dezinfectarea locurilor de muncă.

respectarea procedurilor de lucru; instruirea corespunzătoare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; obligativitatea purtării echipamentului individual de protecţie din dotare; vaccinarea lucrătorilor expuşi la riscuri biologice. menţinerea igienei personale; menţinerea poziţiei corecte a corpului în timpul lucrului.

EIP = echipament individual de protecţie – se înţelege orice dispozitiv sau mijloc destinat a fi purtat sau ţinut de o persoană în scopul de a se proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri referitoare la sănătate şi securitate.

Clasificarea EIP

După gradul de protecţie asigurat

După zona corpului protejată

EIL = echipament individual de lucru – echipament utilizat în procesul muncii pentru protejarea îmbrăcămintei personale împotriva uzurii şi murdăririi excesive.

Ce trebuie să conţină Planul de informare asupra riscurilor În cadrul procesului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a lucrătorilor expuşi la riscuri şi îmbolnăviri, vor fi transmise toate informaţiile necesare, referitoare la:

riscurile la care sunt expuşi; reguli de igienă; mijloace de evitare a expunerii; utilizarea obligatorie a echipamentului individual de lucru şi de protecţie; modalităţile de triere, colectare, depozitare, transport, eliminare a

deşeurilor; prevenirea si gestionarea incidentelor; proceduri de urgenţă în caz de accident.

12

FIŞA DOCUMENTARE NR I.3 – MĂSURI DE IGIENĂ ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Întocmiţi planul de informare asupra riscurilor şi îmbolnăvirilor la care sunt expuşi lucrătorii de la SECOM S.A. şi precizaţi măsurile pe care angajatorul le-a luat în vederea asigurării sănătăţii şi securităţii la locul de muncă, ţinând cont de datele din fişa de documentare 3.

Măsuri de igienă

Măsuri de protecţie colectivă:

Măsuri de protecţie

individuală:

Echipamente individuale

de protecţie(EIP

)

Echipamente individuale de lucru(EIL)

Trusa de prim ajutor - Este o trusă sanitară care se compune dintr-o cutie din material plastic, cu colţuri şi muchii rotunjite, în care sunt depozitate instrumente şi materiale sanitare, medicamente şi materiale diverse.

2.Condiţii de omologare

a) să asigure etanşeitatea corespunzătoare pentru protejarea conţinutului faţă de praf şi umezeală printr-un sistem de închidere ferm; b) să fie inscripţionată, vizibil de la o distanţă de minimum 5 m, cu denumirea

produsului şi a furnizorului său, după caz, a producătorului; c) să permită vizualizarea conţinutului sau să aibă inscripţionată lista conţinutului; d) să fie dimensionată şi compartimentată corespunzător, în vederea depozitării şi

asigurării integrităţii componentelor prevăzute.Conţinutul trusei de prim ajutor:- alcool sanitar, alcool iodat, rivanol soluţie, perogen, - feşi tifon, leucoplast, plasture, vată hidrofilă, compresă sterilă, pansamente cu rivanol, - foarfece cu vârf bont, pipe Guedel, deschizător de gură, garou elastic, atele, - bandaj triunghiular, mănuşi de examinare, ace siguranţă, pahar de unică folosinţă.

13

Fişă de lucru I.3 – CLASIFICAREA FACTORILOR DE RISC

FIŞA DOCUMENTARE NR I.4 – TRUSA DE PRIM AJUTOR

Trusa de prim ajutor este omologată de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi este OBLIGATORIE în posturi fixe de acordarea primului ajutor fără cadre medicale în spaţii în care se desfăşoară activităţi :

industriale, agricole şi de prestări de servicii; comerţ; învăţământ, proiectare-cercetare culturale şi recreative

Sarcini de lucru:1. Completează căsuţele din fişa alăturată, cu materialele componente ale trusei de prim ajutor;2. Selectează materialele textile din trusă;3. Autoevaluează-te! Acordă-ţi câte un punct pentru fiecare căsuţă completată corect.Fişa de lucru cu sarcinile îndeplinite va fi dovedi că ţi-ai însuşit temeinic cunoştinţele!

Panourile de incendiuDotează unităţile şi punctele de lucru cu mijloace de primă intervenţie necesare stingerii începuturilor de incendii. Componentele din interior diferă în funcţie de obiectivele ce trebuie protejat.

Componente: Unelte PSI: căngi, răngi, lopeţi, topoare, târnacop, găleţi.

14

Concluzii ale elevului


Fişă de lucru I.4 – Trusa de prim ajutor

FIŞA DOCUMENTARE NR I.5 – MIJLOACE TEHNICE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Calitatea materialelor sanitare, a instrumentelor şi a medicamentelor trebuie să fie verificată şi certificată în conformitate cu prevederile în vigoare ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Stingătoare portative sau carosabile:cu pulbere, cu spumă chimică sau aeromecanică, cu CO2.

Racorduri, ţevi de refulare, Cheie racord ABC/BC, cheie hidrant. Furtun de refulare tip A, B, C. Hidranţi portativi.

Stingătoarele sunt dispozitive de stingerea incendiilor omniprezente, obligatorii în toate mediile de activitate, în diverse modele şi tipuri şi foarte uşor de utilizat, dacă cunoşti instrucţiunile scrise pe ele. În caz de iminenţă citirea instrucţiunilor poate fi tardivă.Lada cu nisip – este destinată depozitării nisipului necesar stingerii incendiilor. Are capacitate de înmagazinare 0,5 până la 1m3

Sprinklere – sunt dispozitive montate la hidranţii fixi, şi au proprietatea de a porni automat un flux uniform de apă dacă temperatura mediului creşte peste o valoare prestabilită. Dispozitivele sunt montate la sedii de firme, hale de producţie, depozite, supermarketuri.Iluminatul de siguranţă - este prevăzut pentru evacuări neaşteptate şi este prezent în zone aglomerate: muzee, expoziţii, şcoli, cinematografe, săli de spectacole, spitale, supermarketuri, hale industriale etc.Centrale antiincendiu – sunt echipate cu micro procesor şi au 6 detectoare de temperatură şi fum. Fiecare zonă este echipată cu o ieşire pentru alarmare. Panoul de comandă poate controla ieşirile de alarmare: sirenele şi comunicatoarele telefonice. Detectoare optice de fum – detectează fumul ce se degajă din procesul de ardere. Sunt recomandate în hoteluri, supermarketuri, biblioteci.

Sarcini de lucru:1. Mergi la panourile de incendiu şi verifică cu ce fel de stingătoare este dotat

agentul economic la care efectuezi stagiul de practică şi completează cerinţele din tabel.

2. Foloseşte pentru stingătoare abrevierile:- SCO2 pentru stingător cu bioxid de carbon;- SP pentru stingător cu pulbere;- SSA pentru stingător cu spumă şi produse pe bază de apă;

Categoria de material care arde

Tipul de stingător utilizat

Punctajobţinut maxi

m MATERIALE SOLIDE: hârtie, lemn, textile, cauciuc, paie, etc

10

MATERIALE LICHIDE: benzină, petrol, ulei, alcool, vopsea etc.

15

GAZE:metan,hidrogen,propan,acetilenă,etc 10METALE:litiu, aluminiu,potasiu,sodiu,magneziu,etc,

5

INSTALAŢII ELECTRICE:

15

Fişă de lucru I.5 –Tipuri de stingătoare

întrerupătoare, prize, motoare, transformatoare, etc.

10

Total: 50 p

Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti gestionează baza de date referitoare la bolile profesionale şi publică anual o broşură tematică.

Inspecţia Muncii gestionează baza de date a accidentaţilor în muncă din România şi periodic analizează datele statistice pentru a stabilii direcţiile în care să-si intensifice activitatea preventivă.Clasificarea accidentelor de muncă

Dacă v-aţi edificat asupra accidentelor de muncă, completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă:

a) Accident uşor

b) Incident periculos

16



28 APRILIE ESTE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COMEMORĂRII VICTIMELOR ACCIDENTELOR ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE

ACCIDENTDEMUNCĂ

a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice (ITM)

b) accidente care produc invaliditate (INV);

d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza (c)c) accidente mortale –

(d);

evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de ….4…., care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă …5……. materiale

eveniment care are drept consecinţă leziuni ……1……… care necesită numai acordarea primelor îngrijiri ………2………. şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai….3….. de 3 zile.

Fişă de lucru I.6 – Accidente de muncă

Concluziile elevului


FIŞA DOCUMENTARE NR I.6 – ACCIDENTE DE MUNCĂ

Accidentul de muncă, conform definiţiei din lege este vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă, invaliditate ori deces.

Îmaginaţi-vă că în în incinta laboratorului de analize fizico-chimice unde vă desfăşuraţi instruirea practică, o colegă de grupă alunecă pe gresia proaspăt spălată, cade şi se loveşte cu capul de o consolă. În urma loviturii sângerează uşor şi se produce o umflătură.

Cum reacţionaţi în această situaţie? Găsiţi răspuns la întrebare rezolvând sarcinile de mai jos

Sarcini de lucru:1. Alcătuiţi echipa şi stabiliţi-vă responsabilităţile2. Stabiliţi paşii pe care trebuie să-i parcurgeţi în rezolvarea situaţiei

Membrii echipei Rezolvarea situaţiei

R ăspunde prin DA sau NU la următoarele

întrebări:Timp de lucru 10 minute1. Transportul baloanelor de sticlă (damigene) se face în coşuri de nuiele?2. Gazele se transportă în butelii nestandardizate şi neinscripţionate cu denumirea

gazului respectiv?3. Soluţiile de hidroxizi se păstează în sticle prevăzute cu dopuri de cauciuc?4. Lichidele inflamabile se depozitează în butoaie metalice sau rezervoare metalice

special construite?5. Ambalarea şi păstrarea produselor higroscopice se face în saci de polietilenă

introduşi în saci de hârtie?6. Manipulările de gaze toxice şi vapori toxici nu se execută sub nişă?

17

TEST DE EVALUARE 1

Studiu de caz I.1 –Accidentul de muncă



7. Depozitarea acidului clorhidric tehnic se face în rezervoare cauciucate protejate anticoroziv, curate şi lipsite total de orice urmă de umiditate?

8. Soluţiile de hidroxid de sodiu se depozitează în rezervoare neprotejate anticoroziv?9. Se ţin alături sticle al căror conţinut, în caz de spargere, duce la apariţia unor

reacţii violente?Evaluarea exerciţiului nr.

Nr. Item Răspuns ales Răspuns

corectRăspuns incorect Punctaj

123456789

Se acordă din oficiu 1pTotal punctaj obţinut din 10p

1. Observaţi cu atenţie indicatoarele de mai sus şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia în tabel.1 4 7 10 13 16

2 5 8 11 14 17

3 6 9 12 15 18

18



1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18

Studiu de caz I.2- Semnalizări securitate si sănătate în muncă

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata stagiului de practică la agentul economic şi specificaţi locul unde sunt montate aceste indicatoare.

1 4 7 10 13 16

2 5 8 11 14 17

3 6 9 12 15 18

3. Întocmiţi un tabel cu indicatoarele prezente la locul de practică, prezentând semnificaţia fiecărui indicator, folosind datele din Anexa2.

4.

5. Clasificaţi indicatoarele identificate la locul de practică conform Anexei 2.

Interdicţie

Avertizare Obligativitate

Paza şi stingerea incendiilor

Salvare şi acordare prim ajutor

19





Observaţi cu atenţie indicatorul din imaginea alăturată şi precizaţi semnificaţia acestuia.…………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………………………………………….Identificaţi acest indicator la agentul economic unde vă efectuaţi stagiul de practică şi evidenţiaţi situaţia de urgenţă care este semnalizată de acest indicator. Specificaţi dacă mai sunt şi alte locuri unde ar mai trebui plasat indicatorul.………………………………………………………………………........................................................………………………………………………………………………........................................................Analizând acest indicator, precizaţi cum trebuie să acţionaţi în caz de incendiu.…………………………………………………………………………………………………………………………….………………………………………………………………………........................................................Încadraţi acest indicator în categoriile specificate în Anexa 2

………………………………………………………………………………………………………………

Studiu de caz I.3 – Situaţii de urgenţă

20



1. Notaţi pe etichete semnificaţia indicatoarelor.

2. Precizaţi ce măsuri trebuie să luaţi atunci când întâlniţi indicatoarele din imagine.

………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………….

3. Descrieţi evenimentele de muncă posibile la locul de practică. Solicitaţi tutorelui informaţii

despre eventuale accidente de muncă petrecute de-a lungul timpului şi realizaţi studii de caz

bazându-vă pe aceste informaţii. Studiul de caz trebuie să conţină: descrierea accidentului,

măsuri, concluzii. Pentru rezolvarea cerinţelor utilizati catalogul cu indicatoare de la Anexa 2.

Studiu de caz I.4 – Semnificaţia indicatoarelor din domeniul Sănătăţii şi

Securităţii Muncii

Subiectul I

I . Pentru cerinţele de mai jos notaţi pe foaia de hârtie litera corespunzătoare răspunsului corect. (24 p)

1) Instruirea asistată de calculator se consideră, din punct de vedere al securităţii muncii:

a. metodă de instruire;b. tehnică de instruire;c. mijloc modern;d. metodă şi tehnică de instruire.

2) Lucrătorul care schimbă locul de muncă în cadrul unităţii va fi instruit cu instructajul:

a. introductiv-general;b. la locul de muncă;c. periodic;d. toate trei.

3) Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are drept scop însuşirea cunoştinţelor sau deprinderilor de:

a. legislaţie a muncii;b. limitare a factorilor de risc;c. deservirea utilajelor;d. comunicare între lucrători.

4) Instruirea periodică se face:a. lucrătorilor desemnaţi:b. lucrătorilor nou angajaţi;c. lucrătorilor cu vechime mai mare de 10 ani în muncă;d. Tuturor angajaţilor.

5) Pliantele, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii in muncă, sunt documente cu rol de informare a:

a. lucrătorilor din producţie;b. angajaţilor unităţii;c. lucrătorilor serviciului intern de producţie;d. lucrătorilor serviciului extern de producţie;

6) Perioada destinată instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este considerată:

a. timp de intruire;b. timp de documentare;c. timp de lucru;d. timp de informare.

7) Intervalul între două instruiri periodice pentru lucrători nu va fi mai mare de :

a. 2 luni;b. 6 luni;c. 8 luni;d. 12 luni.

8) La reluarea activităţii după un accident de muncă se face instruirea:

a. instruirea generală;b. la locul de muncă;c. periodică;d. periodică suplimentară.

II. În coloana A sunt notate echipamentele de lucru specifice, iar în coloana B locurile de muncă specifice. Scrieţi pe foia de hârtie, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B. (20 p)

A. Echipament de protecţie B. locuri de muncă1. centură de siguranţă a. sudură2. antifoane b. construcţii3. degetar cu împletitură metalică c. maşini cu cuţite4. şorţ din piele d. locuri cu zgomot5. cască e. lucru la înălţime

21

TEST DE EVALUARE

Subiectul II (14 p)I Conform legislaţiei muncii în vigoare, în fişa de instruire sunt prevăzute rubricile de control medical periodic,

1. Precizaţi persoana care efectuează controlul medical;2. Indicaţi două situaţii în care lucrătorii sunt supuşi controlului medical;3. Precizaţi scopul controlului medical periodic.

II. Un rol important în apărarea împotriva incendiilor o au mijloacele tehnice (16 p)1. Definiţi mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor;2. Daţi exemple de trei mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor la

instalaţiile tehnologice.III Ca urmare a desfăşurării unei meserii pot apărea boli profesionale. (16 p)

1. Precizaţi rolul măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.2. Daţi trei exemple de boli profesinale specifice domeniului chimie industrială

Subiectul I Subiectul III.1 I.2 II.1 II.2 II.3

1 1 1

2 2 23

Total

CAP II.ANALIZĂ CANTITATIVĂ ŞI INSTRUMENTALĂ

Manipularea substanţelor caustice, corozive, periculoase se face numai de către persoane instruite special pentru a cunoaşte proprietăţile acestora, acţiunea lor asupra organismului precum şi măsurile de prim ajutor în caz de accident. Ei vor fi dotaţi cu echipamente de protecţie (cizme, mănuşi de cauciuc, ochelari, şorţ de cauciuc, etc.)

Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate, pentru a nu-i impurifica. Manipularea gazelor şi vaporilor toxici se face numai sub nişă

Substanţele caustice şi toxice se păstrează numai în depozite speciale, rezistente la foc, cu pardoseli necombustibile. Rezervoarele cu substanţe corosive, inflamabile sau explozive trebuie construite din materiale anticorosive (oţel antiacid, gresie, ebonită). Acizii se pot depozita şi în vase de sticlă care însă au dezavantajul că se pot sparge uşor, de aceea se aşează în coşuri metalice sau de nuiele. Transvazarea acizilor şi a lichidelor corosive se face prin sifonare, pompare, numai în locuri bine ventilate.

1. La ce se referă textul?2. Subliniaţi cuvintele cheie ale textului3. La ce clase de substanţe se referă textul?4. Daţi exemple de substanţe anorganice care se încadrează în clasele

respective

Cerinţele 3 şi 4 sunt pentru elevii care doresc să se evidenţieze !

La ce se referă textul?

Cuvintele cheie Clase de substanţe

Exemple

22

Citiţi enunţul

Fişă de lucru II.1 –Manipularea substanţelor chimice

23

Atenţie! Pentru rezolvarea cerinţelor acestui studiu de caz utilizati catalogul cu

indicatoare de la Anexa 6. Completaţi acest catalog cu alte indicatoare pe care le

identificaţi la agentul economic. Observaţii ale cadrului didactic sau ale tutorelui .............................................



24


Observaţii ale cadrului didactic sau ale tutorelui .............................................

Observând reactivii din dulapul unui laborator de analize chimice, rezolvaţi cerinţele: Alegeţi din lista de mai jos criteriul după care se identifică o substanţă chimică.

……………………………………………………………………………Selectaţi din lista prezentată alăturat caracteristicile înscrise pe eticheta unui recipient de reactiv.……………………………………………………………………………………….

prin cântărire

etichetă

simbol de periculozitate

gustmiros aspect stare de agregare

denumire în latină

formula chimică structurală

procente de impurităţi

formula chimică moleculară

densitate

Inscripţionarea etichetei

Identificarea unui reactiv

firma producătoare

culoare

Studiu de caz II.1 – Identificarea unui reactiv

EXERCIŢIU - teorie analiză cantitativă

Sarcina de lucru: Pe baza definitiilor completati urmatorul aritmogrif:

A12345678910

BDefinitii : Verticala A – B : Metoda de analiza chimica cantitativa bazata pe masurarea exacta a volumelor solutiilor de reactivi de concentratii cunoscute.

Orizontal:

1. Lege a chimiei aplicata în calculele analizei volumetrice.2. Substante chimice utilizate pentru vizualizarea punctului de echivalenta.3. Substante cu ajutorul carora se pot obtine solutii de concentratie exacta.4. Reactie chimica care are loc la titrarea unui acid cu o baza.5. Mod de exprimare a concentratiei unei solutii care reprezinta numarul de moli de substanta dizolvati într-un litru de solutie.6. Numar care arata de câte ori o solutie este mai diluata sau mai concentrata decât solutia de concentratie exacta.7. Operatie de adaugare treptata, sub forma de picaturi, a unui reactiv cu ajutorul biuretei. 8. Mod de exprimare a concentratiei unei solutii care reprezinta numarul de echivalenti – gram de substanta dizovati într-un litru de solutie.9. Schimbarea culorii unui indicator în apropierea punctului de echivalenta.10. Tip de reactie chimica care are loc la determinarea factorului de corectie al solutiei de permanganat de potasiu cu acid oxalic, în mediu puternic acid.Nota: Pentru fiecare raspuns corect se acorda cate un punct.

25



ANALIZE VOLUMETRICE ŞI ELECTROCHIMICE

GeneralităţiO măsurare de pH este o determinare a activităţii ionilor de hidrogen în soluţie apoasă.Multe proprietăţi importante ale unei soluţii pot fi determinate printr-o măsurare exactă a pH-ului, se poate include aici aciditatea unei soluţii şi existenţa unor reacţii în soluţie.

Conductivitatea reprezintă conductanţa apei între doi electrozi de platină cu suprafaţa de 1 cm2 aşezaţi la o distanţă de 1 cm. Conductivitatea electrică a apei este determinată şi depinde de conţinutul de electroliţi şi de tăria acestora.

Conductivitatea apei este măsurată în laborator cu aparate numite conductometre. Valorile conductivităţii electrice se măsoară la temperatura de 20°C sau sunt raportate la această temperatură.

Conductivitatea electrică are ca unitate de măsură Siemens pe metru, S∙m-1 şi submultiplii acestuia.

Scopul lucrăriiDeterminarea pH-ului şi a conductivităţii electrice a unei probe de apă.Principiul metodeiMăsurarea cu exactitate a pH-ului se realizează cu ajutorul electrozilor

potenţiometrici. Cu aceşti electrozi se urmăresc pur şi simplu schimbările de tensiune cauzate de schimbarea activităţii ionilor de hidrogen din soluţie.

Determinarea conductivităţii electrice a unei probe de apă se bazează pe proprietatea unei soluţii apoase de a conduce curentul electric şi constă în măsurarea rezistenţei electrice a unei coloane de soluţie de lungime şi secţiune determinate.

Aparatură şi reactivi necesari Multiparametru WTW Inolab 720 – pH-metru şi conductometru se folosesc pentru etalonarea şi verificarea multiparametrului materiale de

referinta certificate de la Merck flacoane de recoltare de 500 ml - (spălarea flacoanelor se face cu amestec oxidant).

26

Lucrare de laborator 1-2 – Determinarea pH-ului şi conductivităţii electrice a apei

Trusa de prim ajutor

Atenţie!Hidroxidul de sodiu este o substanţă caustică!Acetona şi alcoolul etilic sunt substanţe inflamabile!

Atenţie! Trebuie să instructajul de protecţia muncii în laboratorul de analize fizico-chimice Lucraţi cu cantităţi mici de substanţă! Folosiţi acizi diluaţi! Întotdeauna se adaugă acizii în apă şi niciodată apă în acizi. Sticlele cu reactivi se astupă imediat după folosire.Nu se gustă nici un fel de substanţă din laborator.Mânuiţi cu grijă reactivii şi ustensilele de laborator.Purtaţi echipament de lucru adecvat activităţii de laborator.

Mod de lucru Metoda este aplicabila tuturor tipurilor de probe de apa, cu PH-ul cuprins intre 3

si 10 şi conductivitate cuprinsă intre 0µS/cm si 1000µS/cm. Măsurarea pH-ului şi a conductivităţii probelor de apă se face direct, după

calibrarea aparatului. Se introduce electrodul de pH respectiv de conductivitate in proba de apă. Se apasă tasta AR si apoi tasta RUN INTER Aparatul va indica valoarea pH-ului

probei şi a conductivităţii electrice.Determinările se realizează la o temperatură a probei de apă de20 °C.

Interpretarea rezultatelorDin valoarea conductivităţii se fac aprecieri asupra gradului de mineralizare al apei.

Modificarea bruscă a conductivităţii indică pătrunderea în apa naturală a unor ape reziduale puternic mineralizate.

Cerinţerealizaţi practic lucrarea de laborator;completaţi tabelul cu rezultatele analizelor efectuate;respectaţi normele de tehnica securităţii muncii;

comparaţi rezultatele obţinute cu valorile din standardele de calitate pentru apă.

Nr. probei Provenienţa probei de apă

Conductivitatea electrică,µS/cm

CMA(din standarde)

pH

1.

2.

3.

4.

5.

Tipuri de conductometreConductometre portabile

Conductometre de laborator

27

Fişă de lucru II.2 –Determinarea pH-ului şi conductivităţii electrice a apei

GeneralităţiCalciul este elementul prezent în toate apele sub formă de bicarbonaţi, sulfaţi şi

cloruri. Excesul de calciu imprimă apei un gust sălciu, fiind incriminat în favorizarea calculozei renale; lipsa de calciu pare a juca un rol negativ putând produce tulburări funcţionale ale cordului (aritmii) sau chiar infarctul de miocard.

Scopul lucrăriiDeterminarea cantităţii de Ca2+ dintr-o probă de apă.Principiul metodeiIonii de Ca2+au proprietatea de a forma combinaţii complexe stabile cu soluţia de

complexon III (EDTA) la pH = 12 – 13. Sfârşitul reacţiei este arătat de indicatorul murexid care virează de la roz la violaceu.

Reactivi şi ustensile:- soluţie complexon III 0,01 M - soluţie de NaOH 2 N

-Amestec indicator: se mojarează 0,20 g murexid , 0,05 d verde de naftol B şi 20 gr. clorură de sodiu. Se păstrează in vase de culoare inchisă, bine inchise.

-Material de referinţă secundar de la MERCK – Carbonat de calciu pentru determinarea factoorului solutiei de EDTA

- biuretă, balon cotat, cilindru gradat - pahare Erlenmeyer, pahare Berzelius - hârtie indicatoare de pH

Mod de lucru:-se iau 25 ml apă de analizat într-un pahar Erlenmeyer, se diluează cu apă

distilată -se adaugă 1 ml soluţie NaOH (pH = 12) -se adaugă aproximativ 0,1 g murexid (un vârf de spatulă)-se titrează cu soluţie complexon III până la virajul culorii de la roz la violet

Calcul:

mg Ca2+/ dm3 apă = =

unde: Vp - volumul de soluţie complexon III utilizat la titrare, mlCCIII - concentraţia soluţiei de complexon IIIACa - masa atomică a calciului - 40.08

Vp - volumul probei de apă, ml 0.4008 - cantitatea de calciu, in mg care corespunde la 1 ml solutie de Complexon III 0.01m

Cerinţe:-realizaţi lucrarea practică de laborator;-respectaţi normele de protecţie a muncii;-calculaţi cantitatea de ioni de calciu din proba de apă;

28

Lucrare de laborator 3 – Determinarea Ca2+ din apă

Fişe de lucru II.3- Determinarea Ca2+ din apă

- sistematizaţi observaţiile în următorul tabel;- comparaţi rezultatele obţinute cu valorile din standardele de calitate

pentru apă.

Nr. crt. Provenienţa probei de apă

Conţinutul de Ca2+

(mg/dm3 apă)CMA

din standardele de calitate

1.

2.

3.

4.

Titrarea ionului de Ca2- cu soluţie de complexon III are în prezenţa indicatorului murexid, la pH = 12-13. Odată cu efectuarea determinării, realizaţi corespondenţa între culoarea complexului şi momentele titrării - înainte de titrare şi punctul final al titrării

GeneralităţiAlcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini,

alcalino-pământoşi (teroşi) şi a hidroxizilor.Scopul lucrăriiDeterminarea alcalinităţii unei probe de apă.Principiul metodei: neutralizarea unei cantităţi din apa de analizat cu un acid diluat în prezenţa de indicator acido-bazic.

29

Concluzii elev

Observaţii profesor sau tutore

Fişă de observare II.1 – Determinarea Ca2+ din apă

Lucrare de laborator 4 – Determinarea alcalinităţii apei

Alcalinitatea determinată în prezenţa fenolftaleinei ( pH = 8,2) constituie alcalinitatea permanentă şi este dată de bazele libere şi de carbonaţii alcalini:

NaOH + HCI → NaCI + H2OK2CO3 + HCI → KHCO3 + KCI

Alcalinitatea determinată în prezenţa metiloranjului (pH= 4,4) constituie alcalinitatea totală şi este dată de bazele libere, carbonaţii şi bicarbonaţii alcalini.

NaOH + HCI → NaCI + H2OK 2CO3 + HCI → KHCO3 + KCI

Ca(HCO3)2 + 2HCI → CaCl2 + 2H2CO3Reactivi şi instrumente necesare: soluţie de HCI 0,1 N cu factor cunoscut; pahare Berzelius; soluţie alcoolică de fenolftaleină 0,1%; biuretă; soluţie apoasă de metiloranj 0,1%; pâlnie. pahare Erlenmeyer.Modul de lucru:

1) Determinarea alcalinităţii permanente într-un pahar Erlenmeyer se introduc 100 ml apă de analizat; se adaugă 2-3 picături de fenolftaleină şi:

- dacă apa rămâne incoloră, alcalinitatea faţă de fenolftaleină este zero;- dacă se colorează în roşu, se titrează cu HCI 0,1N până la decolorarea

completă a soluţiei (alcalinitatea permanentă P).AlcP = , ml HCI 0,1 N/dm3

unde: Vp - volumul de apă pentru analiză, ml;V - volumul de HCI 0,1N folosit pentru titrare, ml;f - factorul de corecţie al soluţiei de HCI 0,1N

2) Determinarea alcalinităţii totale- se adaugă în aceeaşi soluţie 2-3 picături de metiloranj şi se continuă titrarea cu HCI 0,1N până la virarea culorii indicatorului la galben-portocaliu (alcalinitatea totală T)AlcT = , ml HCl 0,1 N/dm3 , unde: Vp - volumul de apă pentru analiză,

ml;V - volumul de HCI 0,1 N folosit pentru titrare, ml;F - factorul de corecţie al soluţiei de HCI 0,1N

Cerinţe:- realizaţi lucrarea practică de laborator;- respectaţi normele de protecţie a muncii;- calculaţi alcalinitatea totală şi permanentă a probei de apă;- sistematizaţi observaţiile în următorul tabel;- comparaţi rezultatele obţinute cu valorile din standardele de calitate pentru apă.

Nr. probei Provenienţa probei de

apă

Determinarea alcalinităţii,ml sol. HCl 0,1 N

CMAdin standardele de

calitate

totale (T) permanente (P)

30

Fişă de lucru II.4 –DETERMINAREA ALCALINITĂŢII APEI

1 Apă de robinet

2 Apă din fântână

3 Apă de izvor

La determinarea alcalinităţii totale realizaţi corespondenţa între virajul culorii indicatorului şi momentele titrării - înainte de titrare, la echivalenţă şi după echivalenţă.

ANALIZE SPECTROFOTOMETRICE

GeneralităţiTurbiditatea (tulbureala) apei se datorează prezenţei în apă a particulelor foarte

fine (organice şi anorganice) ce se află în suspensie şi care nu sedimentează în timp. O apă tulbure prezintă pericol epidemiologic deoarece particulele în suspensie pot constitui un suport pentru germenii patogeni.

Turbiditatea reprezintă efectul optic de împrăştiere a unui flux luminos la trecerea printr-un mediu fluid care conţine particule în suspensie sau în stare coloidală.Turbiditatea are ca unitate de măsură:

grade de turbiditate sau grade de siliciu ce reprezintă dispersia razei incidente la trecerea ei printr-o suspensie ce conţine un miligram de dioxid de siliciu într-un decimetru cub de apă – 1 grad de turbiditate corespunde la 1 mg SiO2/dm3 apă.

unităţi nefelometrice de turbiditate – UNT sau NTU. 1 NTU = 0,13 grade de siliciu.

31

Fişă de observare II.2- Determinarea alcalinităţii apei



Lucrare de laborator 5 – Determinarea turbidităţii apei

unităţi de turbiditate de formazină – UTF sau FTU care reprezintă dispersia razei incidente la trecerea ei printr-o suspensie ce conţine 0,5 mg formazină într-un decimetru cub de apă.1 FTU = 0,13 grade de siliciu.

Scopul lucrăriiDeterminarea turbidităţii unei probe de apă.Principiul metodeiDeterminarea cantitativă a turbidităţii se realizează în laborator cu turbidimetrul sau

spectrofotometrul.Determinarea turbidităţii cu turbidimetrul are la bază efectul Tyndall conform căruia

apa tulbure devine strălucitoare dacă este traversată de un fascicul luminos, datorită faptului că particulele în suspensie difuzează lateral o parte din razele luminoase.

Determinarea spectrofotometrică se bazează pe măsurarea absorbţiei luminii de către particulele aflate în suspensie.Aparatură şi reactivi necesari

apă de analizat turbidimetru cuve soluţii de etalonare pentru 0 FTU şi 10 FTU

Mod de lucru se calibrează aparatul folosind soluţiile standard FTU=0 şi FTU=10 , folosindu-

se aceeaşi cuvă; se introduce lichidul de analizat într-o cuvă curată până la 0,5 cm de partea

superioară a cuvei; înainte de închidea capacului se agită pentru eliminarea bulelor de aer; se şterge exteriorul cuvei pentru a elimina urmele de grăsime sau mizerie (în

special la baza cuvei); se plasează cuva în turbidimetru cu semnul de pe capacul cuvei îndreptat spre

ecran; se apasă butonul READ şi după aproximativ 25 de secunde se citeşte valoarea

turbidităţii pe scala turbidimetrului.Interpretarea rezultatelor

Dacă turbiditatea probelor depăşeşte 40 FTU, pentru măsurarea exactă este necesară diluarea probei de apă. Diluarea se realizează cu soluţie etalon FTU = 0 sau apă fără turbiditate. Cantitatea de probă necesară pentru diluare se calculează astfel:

Vp= Unde:Vp= volumul probei de apă, în cm3, ce trebuie combinată cu soluţie etalon FTU=0 sau cu apă fără turbiditate pentru a obţine un volum final de 100 cm3;T= valoarea turbidităţii în FTU, citită pentru proba de turbiditate mai mare de 40 FTU.

Analiza se va efectua pe proba astfel diluată iar valoarea corectă a turbidităţii probei originale se va calcula cu următoarea relaţie:

T0 = Unde:Vp= volumul probei de apă, în cm3;T0 = valoarea reală a turbidităţii probei iniţiale, în FTU;Tn = valoarea turbidităţii probei diluate, în FTU.

Cerinţe: respectaţi normele de tehnica securităţii muncii; realizaţi practic lucrarea de laborator;

32

Fişă de lucru II.5- Determinarea turbidităţii apei

completaţi tabelul cu rezultatele analizelor efectuate; sistematizaţi observaţiile în următorul tabel; comparaţi rezultatele obţinute cu valorile din standardele de calitate pentru apă.

Nr.probei Provenienţa probei de apă

Turbiditatea CMA(din standardele de

calitate)FTU grade SiO2

1.2.3.4.5.

Precizează tipul de aparat şi părţile sale componente.

Amoniacul se găseşte în apă datorită degradării incomplete a substanţelor organice care conţin azot, sau poate proveni din sol. Amoniacul reprezintă primul stadiu al descompunerii

33

Concluzii elev


Lucrare de laborator 6 – Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă

Concluzii elev


Fişă de observare II.3 – Determinarea turbidităţii apei

substanţelor organice cu conţinut de azot în molecula lor şi de aceea ne indică o poluare recentă, de ordinul orelor sau zilelor, fiind foarte periculoasă.

a) Spălarea sticlăriei: Toata sticlaria trebuie spalata cu grija utilizand solutia de spalare pregatita in prealabil dupa care se clateste abundent cu apa lipsita de amoniu.La determinare se foloseşte sticlăria clasa A

b) Recoltarea probelor de apă : Probele pentru laborator trebuie prelevate ,conform standardelor de prelevare, in recipiente de polietilena sau material plastic.Ele trebuie analizate cat mai repede posibil ,afara de cazul,cand pana la analiza ,au fost conservatela o la temperatura cuprinsa intre 2°C si 5°C. Se poate efectua deasemenea o acidulare cu acid sulfuric la pH<2 pentru a facilita conservarea ,cu conditia evitarii contaminarii probei acidulate prin absorbtie de amoniac din atmosfera.

c) Echipamente folosite la determinare: Spectrofotometru de absorbţie moleculară in UV-VIZ Specord 205 Analytik Jena Sectrofotometru de absorbţie molecular tip DR 2800 Hach Lange Balanţă analitică KERN ABT 220-NM Baie de apă 6 locuri Raypa Aparat de distilat –bidistilat apa GFL

d) Reactivi chimici:

-Apa distilata lipsita de amoniu: se adauga 0.1ml acid sulfuric concentrat la 1000 ml apa distilata si se redistila aceasta apa acidulata intr-un aprat de sticla. Se arunca primii 50 ml si apoi se colecteaza distilatul intr-un flacon de sticla prevazut cu dop cu inchidere ermetica.

-Reactiv colorat: se dizolva 130g salicilat de sodiu si 130 g citrat trisodic dihidrat intr-un balon de 1000ml.Se adauga o cantitate de apa suficienta pentru a avea un volum total de aproximativ 950 mlsi apoi se adauga 0.97±0.005g nitrozocianoferat(III) de sodiu dihidrat. Se dizolva solidul si se aduce la semn cu apa.Se pastreaza in sticla bruna si este valabil cel putin doua saptamani.

-Dicloroisocianurat de sodiu: se dizolva 32g hidroxid de sodiu in 500 ml apa. Se raceste solutia la temperatura ambianta si se adauga 2g dicloroisocianurat de sodiu dihidrat. Se aduce la semn la 1000 ml cu apa. Se pastreaza in flacon de sticla bruna cel putin doua saptămani.

-Solutie de spalare: se dizolva 100g hidroxid de potasiu in 100 ml apa.Seraceste solutia si se adauga 900ml etanol 95%

-Pentru etalonarea spectrofotometrelor se foloseşte Material de referinţă Certificat de la MERCK de concentraţie 1000mg/l

e) Mod de lucru Atunci cand probele sunt colorate, astfel incat sa fie posibile erori de masurare sau

este posibila interferenta data de concentratiile nari de magneziu sau cloruri, proba de analizat trebuie pregatita prin distilare. Probele care contin materii in suspensie trebuie decantate sau filtrate. Volumul maxim de proba de analizat este de 40 ml, care se poate utiliza pentru concentratii de amoniu de pana la 1mg/l N. Pentru concentratii de amoniu mai ridicate se pot utiliza, daca este necesar, cantitati mai mici de probe de analizat.

Se preleveaza proba de analizat aleasa si se introduc intr-un balob cotat de 50 ml. Se adauga 4 ml reactiv colorat si se omogenizeaza. se adauga apoi 4 ml solutie dicloroizocianurat de sodiu si se omogenizeaza. Dupa aceasta adaugare pH-ul solutiei trebuie sa fie 12.6±0.1.Valori extreme ale

alcalinitatii sau aciditatii pot antrena abateri. Se aduce la semn cu apa. Se agita balonul puternic si se introduce in baia de apa mentinuta la 25°C. Dupa minimum 60 minute se scoate balonul din baia de apa si se masoara absorbanta

solutiei la 655nm, intr-o cuva cu drumul optic adecvat fata de o solutie de referinta care contine apă distilata lipsita de amoniu.

Concentratia de azot amoniacal se citeste pe curba de etalonare in µg N. Concentratia de azot amoniacal in miligrame la litru se calculeaza cu relatia

34

Concentraţia de azot amoniacal (mg/l) = 1,216 mN/V

in care : mN este masa de azot amoniacal, citita pe curba de etalonare in micrograme V este volumul probei de analizat, in mililitri

1.216 este coeficientul de conversie din ioni de azot amoniacal in ioni de amoniu

Cerinţe:-realizaţi lucrarea practică de laborator;-respectaţi normele de protecţie a muncii;-calculaţi cantitatea de nitriţi din proba de apă analizată;

- sistematizaţi observaţiile în următorul tabel;- comparaţi rezultatele obţinute cu valorile din standardele de calitate pentru apă,

din anexa….


Concentraţia ionului amoniu

mg/lCMA

(din standarde)

1.

2.

3.

4.

5.

a) Spălarea sticlăriei Sticlaria se spala cu acid clorhidric de aproximativ 2 mol/l şi se clăteşte din abundenţă cu apă distilata . La determinare se foloseşte sticlăria clasa A

b) Recoltarea probelor de apă: Probele pentru laborator trebuie prelevate, conform standardelor de prelevare. Probele pentru laborator se prelevează in flacoane de sticlă, iar efectuarea incercării trebuie să se facă cât mai repede posibil in interval de 24 h de la prelevarea probei. Probele se conservă la 2ºC...5 ºC pentru a asigura o bună păstrare a probelor

c) Echipamente folosite la determinare Spectrofotometru de absorbţie moleculară in UV-VIZ Specord 205 Analytik Jena Spectrofotometru de absorbţie molecular tip DR 2800 Hach Lange Balanţă analitică KERN ABT 220-NM Baie de apă 6 locuri Raypa Aparat de distilat –bidistilat apa GFL

35

Concluzii elev


Lucrare de laborator 7 – Determinarea nitriţilor din apă

Fişă de lucru II.6- Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă

d) Reactivi chimici utilizaţi la determinare - In cursul analizei se folosesc reactivi de calitate analitică recunoscută şi apă distilată numită in text apă.

- Acid ortofosforic, soluţie de 15 mol/l (d=1.70g/ml)- Acid ortofosforic, soluţie de aproximativ 1.5 mol/l

Cu ajutorul unei pipette se adaugă 25 ml acid ortofosforic 15mol/l in 150±25 ml apă . Se omogenizează şi secrăceşte la temperatura camerei. Se transferă soluţia intr-un balon cotat de 250 ml completindu-se volumul cu apă. Se păstrează soluţia intr-un flacon de culoare brună. Este stabilă min. 6 luni.

- Reactiv de culoare Se dizolvă 40,0 ±0,5 grame 4- amino benzen sulfonamidă intr-un amestec format din 100 ± 1

ml acid ortofosforic de conc.15mol/l şi 500 ± 50 ml apă.Se dizolvă 2,00 ± 0,02 g N(1 -naftil) etilen diamină diclorhidrat in soluţia obţinută. Se

transferă intr-un balon cotat de 1000 ml şi se completeză volumul de apă. Se omogenizează bine. Se conservă soluţia intr-un flacon de culoare brună . Ea este stabilă cel puţin o lună şi dacă se conservă la 2 °C..5ºC.

e) Mod de lucru Dacă alcalinitatea probei este ridicată şi nu se asigură PH-ul de 1,9 ±0,1 după adăugarea

reativului de culoare, după tratarea probei şi diluarea la 40 ml , se adaugă un exces de soluţie de acid ortofosforic conc. 1,5mol/l inainte de diluare astfel incit să se obţină pH-ul specificat. Metoda permite, totuşi, o alcalinitate sub forma HCO3¯ mai mică de 300mg/l la o probă de 40 ml fără să se producă abateri in raport cu pH-ul specificat.

Dacă proba conţine materii in suspensie, se lasă să se decanteze sau se filtrează prin hirtie de filtru cu fibră de sticlă, apoi se ia porţiunea de probă necesară.

Volumul maxim de probă de analizat este de 40 ml pentru concentraţii de nitrit pină la 0,25 mg/l.

Cantităţi mai mici de probă se utilizează pentru a determina cocentraţii de nitrit mult mai ridicate.

Intr-un balon cotat de 50 ml, se măsoară cu un cilindru gradat 40 ±2 ml probă de apă (dacă se ia un volum mai mic de probă se ajustează totdeauna volumul la 40 ±2 ml probă de apă pentru a ne asigura că după adăugarea reactivului pH-ul adecvat pentru reacţie este atins).Cu ajutorul unei pipete se adaugă 1 ml reactiv de culoare. Se omogenizează prin mişcări de rotire şi se completează volumul cu apă. Se omogenizează şi se lasă in repaus. In acest moment pH-ul trebuie să fie 1,9 ±0,1.După 20 minute de la adăugarea reactivului, se măsoară absorbanţa soluţiei la lungimea de undă corespunzătoare absorbanţei maxime (540 nm) in cuve de grosime potrivită, utilizind apa ca lichid de referinţă.Dacă coloraţia probei este susceptibilă de a interfera in măsurare absorbanţei, se tratează o a doua probă de apă, insă inlocuind reactivul de culoare cu 1,0 ml soluţie acid ortofosforic 1,5 mol/l .Se efectează o probă martor, insă inlocuid proba cu 40 ± 2 ml apă distilată.Pornind de la absorbanţa, Ar, se determina automat cu ajutorul curbei de etalonare, concentraţia corespunzătoare de nitrit, exprimată in miligrame nitrit la litru .Rezultatul poate fi exprimat atit sub formă de concentraţie in masă azot, sau de nitrit, in mg/l sau in micromoli pe litru.

Factorii de transformare apropiaţi sunt indicaţi in următorul tabel:

cNmg/l

cNO2mg/l

cNO2µmol/l

cN =1 mg/lcNO2=1mg/lc no2= 1µmol/l

10.3040.014

3.291

0.046

71.421.7

1

36

Fişă de lucru II.7- Determinarea nitriţilor din apă

Cerinţe:-respectaţi normele de protecţie a muncii;-realizaţi lucrarea practică de laborator;-calculaţi cantitatea de nitriţi din proba de apă analizată;

- sistematizaţi observaţiile în următorul tabel;- comparaţi rezultatele obţinute cu valorile din standardele de calitate

pentru apă, din anexa….


Concentraţia de nitriţi

mg/lCMA

(din standarde)

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

EXERCIŢIU - APA

Sarcina de lucru: Pe baza definitiilor completati urmatorul aritmogrif:

A12

37

Concluzii elev


PAC H2SO4

APA BRUTA

MIXERE STATICE

COAGULARE+FLOCULARE

FILTRARE

APA SATURATA

REZERVOARE APA POTABILA

FLOTATIE

CLOR

BAZIN NAMOL

POLIMER CARBUNE ACTIV

RETEA CANALIZARE

CANAL APA SPALARE

345678

BDefinitii : Verticala A – B : Apa utilizată atât pentru consumul casnic, cât şi pentru

industria alimentară este o apă ……………..

Orizontal:

1. Apele curgătoare (râuri fluvii) şi apele stătătoare (lacuri, baraje, mări, oceane) constituie ape de …………………. 2.Proces complex fizico-chimic, biologic şi bacteriologic, în urma căruia impurificarea organică se reduce treptat, în aval de sursa impurificatoare ……………3. Pânză de apă subterană din apa de infiltrație, din care se alimentează

izvoarele și fântânile4. Aprecierea calității apei cu ajutorul văzului, mirosului, gustului se face în

cadrul analizei ……………………….5. După compoziţia chimică se întâlnesc ape bicarbonatate, ape ………, ape sulfatate, ape clorurate6. Potabilitatae apei depinde de factori fizici şi …………, de absenţa substanţelor toxice şi a microorganismelor patogene.7. Din punct de vedere legal calitatea apei potabile este definită de ……….. locală, care diferă însă de la o ţară la alta. Directiva 778/80 pentru ţările din Uniunea Europeană, iar în România există Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, completată cu Legea nr. 311/20048. Apa potabilă nu conţine ………………. patogene

CAP III.PROCESUL TEHNOLOGIC - S.C. SECOM S.A.

38

Concluzii elev


GENERALITĂŢI

Sistemul de alimentare cu apă este alcătuit din totalitatea construcţiilor şi instalaţiile necesare pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale tuturor folosinţelor din centrele populate şi industriale.

Un sistem de alimentare cu apă cuprinde: construcţii de captare dintr-o sursă naturală staţii de pompare, care au rolul de a asigura presiunea şi distribuţia apei conducte magistrale (apeducte) de transport între diferitele obiective ale

sistemului staţii de tratare, destinate asigurării potabilizării apei (aducerea apei la calitatea

impusă de utilizator) rezervoare de înmagazinare reţea de transport şi distribuţia exterioară

CAPTAREA, ADUCŢIUNEA, ZONA DE ADMISIE APĂ BRUTĂ

CAPTAREA cuprinde totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor necesare pentru derivarea apei din sursa naturală şi strîngerea acesteia într-un singur loc. Captarea diferă ca alcătuire de la o sursă la alta dar nu poate lipsi din nici o schemă de alimentare cu apă.

Pentru municipiul Drobeta Turnu Severin sursa de alimentare cu apă, în prezent este fluviul Dunărea, sursă aflată la aproximativ 2 km de staţia de tratare a apei.

Debitul proiectat a se preleva, la capacitatea maximă este de 2600mc/h.Captarea din fluviul Dunarea are loc prin doua statii de pompare:

- prima echipata cu trei electropompe, doua criburi de fund si doua conducte de aspiratie Dn=1000mm avand o lungime de 137m, inaltimea apei variaza intre 4-7m;

- a doua statie de pompare echipata cu trei electropompe, doua criburi de fund si doua conducte de aspiratie Dn 600mm avand o lungime de 136m, inaltimea apei variaza intre 4-7m.

ADUCTIUNEA - Conductele de aductiune apa bruta (refulare) de la cele doua statii de pompare la statia de tratare sunt compuse din trei fire paralele: Dn400 mm, Dn600 mm, Dn1000 mm. Aductiunea are o lungime totala de 1962 ml. ZONA DE ADMISIE APA BRUTA - În ecranul de admisie apă brută găsim următoarele elemente:

a)vană admisie apă brută 12 FV001b)vană admisie apă brută 12 FV 002c)debitmetru apă brută 12 FICQ 001 – la unităţile FFF 1,2 şi 3d)debitmetru apă brută 12 FICQ 002 – la unităţile FFF 4,5,6,7 şi 8e)măsură PH apă brută – 11 QICA 001f) măsură temperatură apă brută – 11 TI 002g)vană de admisie apă brută pe linia veche – 10 HS 001h)In afara statiei de tratare, langa decantoarele suspensional acceleratoare

existente, se afla un punct de legatura intre conducta Dn1000 mm care vine de la Dunare si conducta noua Dn700 mm care pleaca spre statie. Aceasta conducta noua este prevazuta cu doua mixere statice, legate in serie, cu rolul de agitare rapida a reactivilor chimici care se

39

injecteaza in conducta conform figurii si anume: polihidroxiclorura de aluminiu (PAC), acid sulfuric, polimer si carbune activ. In aval de mixere fluxul de apa se imparte in doua si anume: o conducta de apa bruta Dn500 mm ce alimenteaza unitatile de Floculare –Flotatie- Filtrare 4-8, si o conducta de apa bruta Dn350 mm, ce alimenteaza unitatile de Floculare-Flotatie-Filtrare 1-3. Ambele conducte de apa bruta sunt prevazute cu instrumente de masurare a debitului precum si cu vane de control debit. Debitul apei brute se stabileste functie de consumul necesar al apei la oras.

i) La statia de captare o parte din parametrii apei brute pot fi monitorizati cu ajutorul unor echipamente electronice numite analizoare de proces (vezi figura), ale caror valori sunt afisate de acestea. Parametrii determinati sunt: pH, turbiditate, oxigen dizolvat, conductivitate specifica, azot amoniacal, fier trivalent. De asemenea pe conducta de apa bruta dupa mixere se afla un analizor ce masoara pH-ul apei brute dupa introducerea acidului sulfuric acesta fiind necesar pentru a creea mediul reactiei cu policlorura de aluminiu valoarea lui fiind de 7.2-7.4. Dozarea acidului in apa se realizeaza automat cu ajutorul a doua pompe cu turatie variabila prevazute cu convertizor de frecventa in numar de doua , una in functiune cealalta in stand-by. Variatiile de debit si calitate ale apei brute necesita un control continuu al dozei de acid sulfuric. Acidul sulfuric se dozeaza in functie de semnalul de control de la regulatorul de pH si debitul apei brute. Pentru ca pompa de acid sa functioneze este necesar de un debit minim al apei brute de 400mc/h, sub acest debit pompa de dozare acid se opreste.

Figura III.1 – Schema modulului de admisie apă brutăUNITĂŢILE DE FLOCULARE-FLOTAŢIE-FILTRARE (FFF)

Apa bruta din conducta de apa ajunge in canalul de distributie de unde se repartizeaza uniform in cele opt unitati de floculare aflate in cladirea existenta.

40

Figura III.2 - Schema unui modul de floculare-flotatie-filtrareExista opt astfel de module.

FLOCULAREAApa bruta curge din canalul de distributie in fiecare floculator trecand prin cele doua porti

HS21-001 si HS-002, actionate pneumatic in canalul central de distributie din floculator. Din acest canal apa este distribuita pe intreaga lungime a floculatorului prin gaurile localizate in peretele canalului, in partea de jos a acestuia.spectrul curgerii este apoi orizontal, dupa care se intoarce in sus, mai departe in partea de sus se misca orizontal si in final se duce in jos, unde, apa floculata paraseste floculatorul prin curgere de la baza acestuia prin palniile de legatura ale apei saturate in bazinele adiacente de flotatie-filtrare.

Caracteristicile floculatorului sunt urmatoarele:- numarul liniilor de floculare ---------- 8- tipul floculatoarelor ------------------ doua faze amestecate hydraulic- capacitatea nominala pentru fiecare ------- 250-370 mc/h- timp de retentie -------------------- 38-26 min- volumul floculatorului ----------- 160 mc

Flocularea reprezinta etapa in care particulele destabilizate (sau particulele formate in timpul etapei de coagulare) se unesc in aglomerari numite flocoane – agregate mari si grele. Etapa de floculare poate fi aplicata in procedeele de tratare a apelor numai in situatiile in care particulele sunt deja destabilizate. Ca urmare este o etapa ulterioara celei de coagulare.

Coagularea-floculare Apele de suprafaţǎ conţin o mare cantitate de substante coloidale. Aceste substanţe au

greutatea specificǎ foarte apropiatǎ de aceea a apei şi, în mod practic, ele rǎmîn în suspensie timp îndelungat. Aceastǎ stabilitate a particulelor coloidale este datǎ de faptul cǎ într-o soluţie apoasǎ, în jurul acestora se formeazǎ pelicule cu sarcini electrice de acelaşi semn, care fac ca particulele sǎ se respingǎ reciproc. Iata de ce, în practica tratǎrii apei, în vederea accelerǎrii procesului de decantare se folosesc anumiţi reactivi, care prin dizolvarea lor in apǎ produc ioni de semn contrar particulelor coloidale. Neutralizarea parţialǎ a acestor sarcini conduce la aglomerarea coloizilor în flocoane – agregate mari si grele. În acest mod se reduce considerabil timpul de depunere a lor.

41

Prin acest proces de coagulare –floculare are loc o reducere considerabila a turbiditatii, precum si a culorii apei. De asemenea, în fazele de aglomerare şi depunere a flocoanelor are loc şi o antrenare parţialǎ a substantelor organice si a bacteriilor conţinute de apa brutǎ.

Reactivii de coagulare cel mai des folositi in practica sunt: sulfatul de aluminiu, sulfatul feros, sulfatul feric, in cazul nostru reactivul folosit este polihidroxiclorura de aluminiu (PAC), sub denumirea de sachtoklar P. Acesta este un lichid limpede pana la usor tulbure, este un agent de floculare primar foarte eficient obtinut dupa un procedeu special, cu formula generala Aln(OH)mCl3n-m, densitate, 20˚C 1.23kg/dmc, continut de Al(% greutate) de 5.2, la peste 200˚C este posibil sa apara acid clorhidric, iritant. Coagulantul se foloseste nediluat, folosirea apei pentru diluare poate duce la aparitia fenomenelor de precipitare.

Prin adaugarea coagulantului in apa are loc in primul rand hidroliza coagulantului, formarea ionilor pozitivi de aluminiu care compenseaza sarcina negativa a impuritatilor din apa si apoi coagularea particulelor coloidale destabilizate cu formarea de microflocoane. Faza este foarte scurta aproximativ un minut de amestec rapid numita faza de coagulare pericinetica. A doua faza cunoscuta sub numele de coagulare ortocinetica cuprinde aglomerarea microflocoanelor formate anterior pana cand se ajunge la formarea de flocoane cu proprietati bune de sedimentare. Este nevoie de o agitare lenta aproximativ 30 minute pentru a se asigura formarea de flocoane mari, dense, usor sedimentabile. Aceasta faza se desfasoara in floculator.

Pentru realizarea unei coagulari optime, pe lîngǎ variabilele fizice ca: duratǎ si intensitatea amestecului, doza de coagulant, volumul flocoanelor formate, concentratia substantei solide în flocoane, distributia dimensionalǎ a flocoanelor, un rol important îl au şi caracteristicile chimice ale apeiAlcanilitatea – pentru ca o reacţie de coagulare sǎ aibǎ loc în condiţii bune, apa trebuie sa fie alcalinǎ. Alcalinitatea sau duritatea temporarǎ este determinatǎ de bicarbonatii de calciu si de magneziu. In cazul cînd apa nu este alcalinǎ, este necesar sǎ se intervinǎ cu substanţe alcaline ca de exemplu, hidroxidul de calciu.pH-ul apei. Pentru ca procesul de coagulare sǎ decurgǎ în conditii bune pH-ul apei trebuie sǎ fie cuprins între 7,2-7.4. Temperatura apei. Viteza de hidrolizǎ a sǎrurilor peste temperatura 10 ºC variazǎ direct proportional cu creşterea temperaturii. Sub temperatura de 10 ºC viteza de hidrolizǎ scade cu 70% pina la 80%. Pentru ca procesul de coagulare sǎ decurgǎ în bune condiţii, sub temperatura de 10 ºC, este necesar sǎ se intervinǎ cu ajutorul altor substante numite adjuvanţi de coagulare. Adjuvantul de coagulare are rolul de a mǎri viteza de hidrolizǎ a sǎrurilor de aluminiu deci coagularea, de a mǎri dimensiunea floconilor, precum si densitatea acestora. In cazul apei de suprafaţǎ – sursa fluviul Dunarea – adjuvantul de coagulare folosit este un polimer anionic cu masa moleculara ridicata, sub denumirea de Syntofloc 8012 TW . Agitarea apei cuprinde doua faze si anume:

- floculatie care are loc in faza de agitare rapida, a apei cu coagulantul, pentru a crea un contact din timp între ionii de aluminiu şi particulele aflate în suspensie;

- coprecipitarea, care are loc în faza de agitare lentǎ a apei cînd începe atracţia particulelor negative din apǎ de cǎtre aluminiu, deci reprezintǎ etapa de creştere a floconilor cu proprietati bune de sedimentare.

Prin procesul de coagulare-floculare are loc în principal o reducere semnificativǎ a turbiditǎţii apei, în acelaşi timp si o îmbunǎtǎţire a celorlalţi parametrii: substanţe organice, culoare, fito si zooplancton, bacterii.

Doza optimǎ de coagulant reprezintǎ cantitatea minimǎ de coagulant la care are loc prin adǎugare în apǎ, cel mai bun proces de limpezire al acesteia, cea mai micǎ turbiditate, cel mai mic conţinut de substante organice, cel mai mic conţinut de aluminiu rezidual în cel mai scurt timp.

Determinarea dozei de coagulant se realizeazǎ prin metoda jar-test, prin încercǎri practice de laborator, care se efectueazǎ ori de cite ori se modificǎ încarcarea în suspensii a apei brute.

FLOTATIAContrar proceselor din bazinele de sedimentare unde depunerea suspensiilor are loc sub

actiunea fortei gravitationale, in instalatiile de flotare, separarea solid/ lichid se realizeaza prin flotarea spre suprafata a solidelor.

Scopul flotatiei este acela de a separa materialele precipitate rezultate din floculare si solidele suspendate aici din apa bruta. In flotatia cu aer dizolvat, aerul este introdus in apa prin degazarea aerului dizolvat ca urmare a unei detente cand se produce o scadere brusca a presiunii gazului aflat in echilibru in apa. In procesul de flotatie cu aer dizolvat sunt patru etape:

42

- formarea de bule de aer dizolvat;- aderenta particulelor la bulele de aer pentru formarea conglomeratelor solid-aer;- flotarea conglomeratelor solid-aer formate;- separarea namolului rezultat;

Decantarea este realizata in acelasi bazin prin metoda de limpezire prin flotatie combinata cu filtrarea pe nisip. Exista astfel opt linii de decantare cu filtrare cite una in aval de fiecare bazin de floculare. Astfel, apa floculata curge prin partea de jos a bazinelor de floculare in bazinele de flotatie, prin palniile de contact, unde este amestecata cu apa saturata si ajunge pana la bazinul de flotatie.

Caracteristicile bazinului de flotatie:- numarul liniilor de flotatie - 8- tipul -flotatie cu aer dizolvat - capacitatea nominala pentru fiecare - 250-370 mc/h- suprafata - 74 mp- aer comprimat dizolvat/ unitate: 2.2-2.7 kg/h- presiunea apei saturate: 4.8-5.2 bar

Substantele solide floculate in procesul de flotatie se ridica la suprafata apei prin actiunea bulelor de aer din apa saturata formand un strat de namol solid. Stratul de namol curge in canalul de namol in timpul indepartarii namolului. Indepartarea namolului (denamolirea) are loc la intervale de timp controlate, prin inchiderea vanei de control a apei filtrate pe perioada deversarii. Din canalul de namol al unitatii FFF (floculare-flotatie-filtrare) namolul curge gravitational in rezervorul de stocare al namolului. Namolul este indepartat automat de la flotatie din urmatoarele motive:

- perioada de timp scursa de la denamolizarea anterioara a depasit timpul prestabilit;- unitatea floculare-flotatie-filtrare este pregatita pentru spalare conform secventei de spalare- unitate FFF este pregatita sa fie oprita in conformitate cu secventa de inchidereApa saturata necesara pentru flotatie este produsa in bazinele de saturare. Astfel, apa

pompata in bazinul de saturatie este apa potabila si luata cu ajutorul a trei pompe centrifuge din bazinul de apa de spalare necesar spalarii filtrelor. Apa este distribuita printr-o conducta comuna in toate cele opt rezervoare de apa saturata(21-28 TV002). In partea de sus a rezervorului se afla un strat de aer ce este introdus in apa cu ajutorul unui ejector fixat pe conducta de admisie a fiecarui bazin. Aerul comprimat impreuna cu apa pompata creeaza niste bule in interiorul rezervorului. Aerul este dizolvat in apa la nivelul interfatei apa-aer al fiecarei bule. Apa saturata preparata, curge in afara bazinului de saturare prin deschiderile prin partea de jos, spre deschiderile de apa saturata (duze) pentru a fi amestecata cu apa floculata. Debitul apei saturate este de 25-33 mc/h, iar presiunea apei saturate este de 4.8-5.3 bar. In duze, presiunea apei scade la presiunea mediului inconjurator permitând aerului dizolvat sa se separe in bule mici. Aceste bule captureaza particulele solide ridicandu-le la suprafata apei. Aerul presurizat ce ajunge in apa saturata prin intermediul vanei HS21-007 provine de la reteaua obisnuita a statiei de tratare. Presiunea sistemului de saturare (4.8-5.3 bar) este controlata de pompe de recirculare cu turatie variabila. Numarul de pompe aflat in operare va fi selectat in mod automat in functie de numarul de unitati FFF aflate in operare. Maxim doua pompe sunt in operare, a treia se afla in stand-by. Nivelele de apa aflate in rezervoarele de saturare sunt controlate prin intermediul unui dispozitiv de masurare a nivelului si a unei vane de admisie a aerului HS21-007. Vana de admisie a aerului se deschide automat atunci cand nivelul apei creste pana la nivelul superior de operare (80%) si se inchide din nou atunci cand nivelul apei a scazut pana la cel mai scazut nivel de operare (60%) in timpul functionarii in mod automat a secventei de filtrare.

FILTRAREAFiltrarea este un procedeu de separare a solidelor de lichide, prin care materiile in

suspensie sunt separate de lichid prin trecerea amestecului printr-un material poros- filtrant, care retine materiile solide si lasa sa treaca lichidul, denumit si filtrat. Filtrele sunt bazine din beton armat de forma dreptunghiulara care au la baza un sistem de elemente drenante ce constituie suportul pentru stratul poros, filtrant, precum si conductele necesare alimentarii si exploatarii filtrului.

Reţinerea particulelor din apa decantatǎ prin filtrare se exprima prin:- o parte din suspensiile coagulate sînt adsorbite pe suprafaţa particulelor de nisip;

43

- altǎ parte e reţinutǎ (prin sedimentare) in porii masei filtrante. Cantitatea de particule reţinute este mai mare la suprafaţa stratului filtrant si scade în adîncimea acestuia. Statia de filtre prevazuta se compune din opt cuve de filtrare situate in aval de bazinele de flotatie cu urmatoarele caracteristici:

-numarul filtrelor - 8- tipul filtrelor - filtre de nisip gravitationale, debit constant- capacitate nominala a fiecarui filtru incluzand apa saturata: 275-403 mc/h- viteza nominala de incarcare: 4.3-6.3 m/h- viteza de incarcare, maxim admis: 7.5m/h- viteza de spalare: 20-25 m/h

Principalele elemente componente ale unui astfel de filtru sunt:- Sistemul de admisie a apei decantate: apa decantata care intra in filtru provine de la bazinele de flotatie unde are loc decantarea- Cuva filtrului construita din beton armat cu o suprafata de 64 mp- Conducta centrala de evacuare a apei de spalare aflata in mijlocul cuvei de filtrare la capatul acesteia fiind prevazuta o vana HS21-006 pentru evacuarea apei de spalare- Stratul de apa situat deasupra nisipului – are rolul de a asigura o anumita presiune de lucru, nivelul fiind constant, acest lucru fiind controlat de un dispozitiv de masurare a nivelului apei (21-28 LICA 003), controleaza pozitia vanei de control de iesire (vana de apa filtrata) si permite un debit mai mare sau mai mic atunci cand nivelul creste; fiecare filtru este controlat in mod individual; ex: 1.28m vezi figura- Stratul de nisip este elementul activ al filtrului, are o inaltime de 1.0 m, si este constituit din nisip cuartos cu granulatia cuprinsa intre 0.5-1.0mm- Drenajul, care este un element important al filtrului care asigura colectarea apei filtrate si distributia apei de spalare. Aceasta contine placi de inox numite tritoane prevazute cu fante ale caror deschideri sunt de 0.2mm distribuite uniform pe placa de beton a cuvei filtrului, pentru o distributie cat mai uniforma a apei si aerului in timpul spalarii.- Dispozitiv de masurare a presiunii (21-28PIA) pe linia de iesire inainte de vana de control pentru a indica pierderile de presiune ale filtrului; ex:0.98mwg cf figurii-Sistemul de colectare al apei filtrate se numeste galeria de apa-Sistemul de evacuare este alcatuit din conducte de otel prevazute cu vanele aferente si se impart in: sistem de colectare si transport al apei filtrate si sistemul de golire completa al filtrului- Conducta pentru introducerea apei de spalare direct de la pompele de spalare, respectiv introducerea aerului de spalare de la turbosuflante- instalatiile si armaturile necesare pentru buna functionare a filtrului; vane pe toate conductele, panou centralizat de comanda a vanelor

Functionarea filtruluiApa decantata provenita de la bazinul de flotatie, parcurge stratul de nisip de sus in jos

(mentinandu-se la suprafata spuma cu suspensiile din apa), trece prin tritoane si ajunge in camera de apa filtrata, dupa care apoi prin conducta ajunge in punctul de dozare a clorului. Particulele fine aflate in apa care intra in filtru sunt retinute in parte la suprafata stratului de nisip si, prin adsorbtie in toata masa nisipului. Proportia de particule retinute scade odata cu adancimea stratului de nisip. Filtrul functioneaza un timp, in care porii nisipului acumuleaza suspensiile din apa. In tot acest timp pierderea de sarcina prin filtru creste continuu, de la o valoare initiala hi la o valoare finala hf determinata prin exploatare pentru fiecare filtru in parte. Pierderea de presiune maxim admisa la un filtru rapid este de 2 metri coloana apa (mwg). Cand se depaseste pierderea de sarcina viteza reala de trecere a apei prin porii nisipului este prea mare si antreneaza particulele retinute anterior in filtru, iar apa iese tulbure din filtru.

Inainte de a ajunge in aceasta situatie filtrul trebuie scos din functiune si curatat. SPALAREA FILTRELORSpalarea de impuritati a filtrului rapid se face cu un curent ascendent de aer si apa. Aerul

de spalare se introduce cu ajutorul suflantelor prin conducta si deschiderea vanei HS21-004, cu scopul desprinderii particulelor adsorbite pe suprafata granulelor de nisip. Prin infoiere nisipul isi mareste volumul cu aproximativ 30%, granulele se freaca intre ele de aceea e necesar ca stratul filtrant sa aiba o compozitie de 96%nisip cuartos. Apa de spalare se introduce in filtru prin conducta de spalare prevazuta cu vana HS21-005 si strabate acest strat distribuindu-se uniform pe toata suprafata filtrului. Ea este pompata din rezervorul de apa de spalare existent, umplerea acestuia cu apa facandu-se de la statia de repompare cu

44

ajutorul carora se trimite apa in oras. Apa trece prin stratul de nisip pe care il expandeaza, granulele de nisip mai fine, fiind tinute in suspensie iar cele mai mari capatand o miscare de vibratie; prin lovirea reciproca a granulelor si prin vibratie, impuritatile retinute la suprafata lor sunt desprinse si antrenate de curentul de apa in parte prin intermediul vanei de evacuare HS21-006 in rezervorul de stocare namol si alta parte direct in reteaua de canalizare.Viteza de spalare este de 20-25m/h iar debitul apei de spalare este de la 800 la 1600 mc/h. Pentru ca un filtru sa functioneze in bune conditii e necesar ca apa decantata sa aiba o turbiditate de 4-10 NTU. Cu cat turbiditatea e mai mare cu atat gradul de colmatare este mai mare, iar ciclul de functionare este scurt.

Spalarea filtrului se realizeaza automat in urmatoarele cazuri:- pierderea de presiune la stratul de nisip a depasit valoarea maxima predeterminata – timpul de filtrare a depasit valoarea predeterminata- probele de apă filtrată indică o schimbare a calităţii apei fizico-chimice faţă de Legea

458/2002.Doar cate o singura unitate de floculare- flotatie- filtrare poate fi spalata pe rand.Spalarea filtrelor se poate face fie automat fie manual. Operarea manuala este posibila

utilizand butoanele instalate pe usa tabloului electric localizat in apropierea modulelor din sala filtrelor, si a pupitrelor de comanda aflate in fata fiecarui modul pe proces.

CLORINAREA Decantarea şi filtrarea apei, deşi reduc mult cantitatea de microorganisme conţinute în ea,

nu dau totuşi o deplină garanţie a îndepărtării lor definitive. Pentru îndepărtarea totală a microorganismelor se aplică dezinfecţia apei. Pentru dezinfecţia apei se întrebuinţează clorul gazos pur Cl2.

Clorul este o substanţă gazoasă la temperatura 0ºC şi presiunea atmosferică, cu miros înţepător, culoare galben-verzui, densitatea mai mare decît a aerului. Ca substanţă pură gazoasă e toxică pentru organism atacand căile respiratorii şi în special alveolele pulmonare.

Se cunosc trei stări de agregare a clorului: la temperatura -100ºC clorul este cristal rezistent de culoare galbenă, la temperatura -31ºC el este lichid de culoare galben-verzui, iar la o temperatură mai ridicată în faza în care are loc procesul de evaporare devine gaz cu miros neplăcut. Se obţine prin procesul de electroliză a clorurii de sodiu (sare) dizolvata în apă.

Introdus în apă, clorul acţionează asupra substanţelor organice care se găsesc în ea, precum şi asupra bacteriilor distrugandu-le..

În combinaţie cu apa , clorul formează acidul hipocloros şi acidul clorhidric: Cl2+H2O → HOCl+HClAcidul hipocloros(HOCl) este compus nestabil şi se descompune mai departe în acid

clorhidric şi oxigen atomic, conform reacţiei: HOClHCl+OÎn momentul formării lui, oxigenul liber acţionează ca un puternic oxidant asupra

substanţelor organice şi a bacteriilor conţinute în apă. Cantitatea de oxigen şi prin urmare şi cantitatea de clor necesară pentru dezinfecţia apei, nu trebuie determinate după cantitatea de bacterii patogene, ci după cantitatea totală de substanţe organice şi de microorganisme precum şi de substanţe anorganice oxidabile care se găsesc în apa totală cu clor.

Schema instalatiei de clorinare este reprezentata in figura III.3

Asa cum am precizat mai sus apa filtrata din statia de filtre este colectata intr-o conducta Dn800 mm, care merge la bazinele de acumulare. Pe aceasta conducta se afla punctul de injectie cu clor din statia de clorinare.

Neutralizarea clorului în caz de avarie se realizează cu ajutorul unei instalatie de sprinklere cu solutie de neutralizare, sau groapa cu lapte de var aflată în apropierea depozitelor de clor.

45

Figura III.3 - Schema instalatiei de clorinare

Folosirea clorului în procesul de sterilizare are următoarele avantaje: distrugerea aproape completă a bacteriilor şi microorganismelor este o substanţă relativ ieftină se poate doza cu uşurinţă

Dezavantaje: scăpările de clor sînt toxice în anumite concentraţii din aer peste limita admisă pot produce moartea clorul rezidual din apă peste limita admisă implică apei un gust şi miros neplăcut este o substanţă corozivă, astfel că aparatele să se construiască din sticlă, porţelan

sau mase plasticeREZERVOARE DE ACUMULARE (figura III.4)

Din conducta Dn800 mm de apa filtrata si clorinata care alimenteaza bazinele de acumulare de 10000mc (LICAS-50-002siLICAS50-003) se ramifica o conducta Dn600 mm de apa filtrata si clorinata care alimenteaza bazinul de acumulare 5000mc(LICAS-50-008).

Bazinele de acumulare sunt deservite de o camera de vane dotate fiecare cu actionari electrice necesare care pot fi actionate manual sau automat. Centralizarea si inregistrarea nivelului maxim si minim din rezervoare exprimat in procente, este semnalizat pe calculator din camera de dispecer. Se vor spala si dezinfecta anual acestea, operatiunile fiind consemnate. Se va urmari cu strictete mentinerea rezervei de incendiu si buna functionare a vanelor in conformitate cu normele P.S.I. De asemenea in figura de mai sus se afla bazinul de stocare namol(60 TP-001) prevazut cu un mixer mecanic cu rolul de a agita namolul pentru a nu se depune, namol provenit asa cum s-a precizat de la spalarea filtrelor. Scopul acestui sistem este acela de a regla debitele de varf din statie la sistemul de canalizare al orasului si acela de a colecta namolul cu concentratia cea mai mare de solide suspendate in bazinul de namol 60TP001 pentru o viitoare posibila deshidratare. De la rezervoarele de acumulare apa potabila ajunge in statia de pompare prin intermediul a doua conducte Dn800mm.

STATIA DE POMPARE (fig III. Statia de pompare este alcatuita din pompe cu ajutorul carora apa potabila este distribuita

in retea. Exista patru zone fiecare zona este alimentata de un grup de doua pompe una in functiune si cealalta in repaus. Din statia de pompare pleaca patru conducte fiecare conducta pe zona ei, prevazute cu vane fiecare. Se vor urmari debitele de apa pompata spre oras prin intermediul contoarelor de apa amplasate in statie, presiunile din conductele de refulare, numarul de ore de functionare, consumul de energie, stadiul armaturilor din canivoul statiei si din caminele exterioare.

In interioriul statiei de pompe se afla o incapere unde sunt montate analizoare care afiseaza valoarea anumitor parametrii pentru apa filtrata si apa potabila si anume: pH, turbiditate, clorul rezidual liber, azotul amoniacal si fierul trivalent.

Figura III.4 – Locatia de depozitare

46

Fişa de observare III.1 - DEPOZITUL DE REACTIVI

Acidul sulfuric este utilizat pentru controlul pH-ului din apa bruta in etapa de floculare. pH-ul apei este redus pina la valoarea 7,2-7,4 pentru a atinge mediul de reactie necesar pentru policlorura de aluminiu.

Unitatea de dozare acid, integrează urmatoarele componente:a)Pompa de umplere a acidului 42 CP 001;b)Pompele de dozare a acidului 42 CC 001 si 42 CC 002;c)Rezervoarele de depozitate acid 42 TP 001 si 42 TP 002;d)Senzori de nivel rezervoarelor de acid 42 LIA 001 si 42 LIA 002

Ţinând cont datele tehnice prezentate şi de observarea depozitului de reactivi la faţa locului, completaţi informaţia corectă în tabel astfel încât enunţurile să fie veridice:

In vederea stocarii acidului sulfuric sunt prevazute ……1…… rezervoare metalice, cilindrice, fiecare avand ……2……… de 15mc fiecare, nepresurizate. Suprafata interioara este acoperita cu produse epoxidice si epoxiacrilice pentru protectie anticoroziva, avand mantaua ……3….. din tabla cutata. Rezervoarele sunt ……4….. in exteriorul cladirii, in interiorul unui camin de beton imprejmuit cu gard metalic de ……5... La baza caminului de beton exista spatiu special destinat ……6….. eventualelor scurgeri accidentale, prevazut cu pompa submersibila.

Scurgerile accidentale de acid ……7… sunt neutralizate cu solutie 2-5% de bicarbonat de sodiu, sau se mai poate folosi pentru absorbtia acestuia nisip sau pamant. Instalatia de dozare mai cuprinde doua pompe cu convertor de frecventa care dozeaza automat acidul in sistem în functie de debitul apei brute si de controlerul de pH(11QICA001- desenul cu admisia apa bruta). Una din cele doua pompe de dozare controlate de la distanta face ……8…….. cu agent chimic de la unul sau ambele ……9…….. de stocare (42TP001 si 42TP002). Cantitatea de ……10…… consumata este indicata de senzorii de nivel si este exprimata in procente. Operatorul seteaza una din cele doua pompe in modul automat. Pompa din modul automat porneste automat atunci cand debitul apei brute depaseste limita minima a debitului de 400 mc/h si se opreste atunci cand debitul de apa bruta este sub limita. In cazul in care pompa se opreste se genereaza o …11…… afisata pe ecran si operatorul trebuie sa indeparteze motivul cedarii pompei si sa reporneasca pompa sau sa seteze o alta pompa in modul automat. In cazul in care pH-ul apei filtrate atinge o valoare …12…… programata( 6,8) se opresc automat pompele de dozare si se genereaza o alarma. De asemenea instalatia mai este prevazuta cu o pompa de descarcare acid in rezervoare atunci cand se face aprovizionarea cu acid.

Polihidroxiclorura de aluminiu este utilizata ca agent chimic de ……13….. in procesul de tratare a …14…... Ea are rolul de a …15……. suspensiile din apa si de a forma floconi grei cu proprietati de sedimentare.

Aceasta se afla pe aceeasi platforma cu acidul sulfuric depozitata in doua rezervoare metalice cu un volum de 18mc fiecare. Dozarea acesteia se face cu doua pompe cu convertor de frecventa una in operare si una in stand-by, automat in functie de debitul apei ….16.. De asemenea instalatia este prevazuta cu o pompa de …17…….. reactiv in rezervor si un spatiu pentru eventualele scurgeri accidentale. Operatorul selecteaza doza de PAC(g/mc) pe baza calitatii apei brute si procesul automatizat mentine …18…. aleasa. Una din cele doua pompe de dozare controlate de la distanta furnizeaza …19…. chimica din unul sau din ambele rezervoare de stocare a agentului chimic. Operatorul seteaza una din cele doua pompe in modul …20…. Cantitatea consumata de PAC se citeste in procente cu ajutorul senzorilor de nivel 41 LIA001 si 41 LIA002. In cazul opririi pompei de dozare se genereaza o alarma afisata pe …21…. si operatorul trebuie sa indeparteze motivul pentru care pompa a cedat si sa reporneasca pompa sau sa seteze alta pompa in modul automat.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

47

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Figura III.5 – Depozitul de reactivi

În figura de mai jos sunt afişati parametrii apei filtrate şi a apei potabile. În această fereastră operatorul are posibilitatea de a monitoriza parametrii de calitate şi să aleaga parametrii de setare a alarmelor şi a avertizărilor.

Figura III.6 – Parametrii apei filtrate şi a apei potabileAstfel sunt doi

parametrii importanţi, (operatorul are de setat) care determină dozarea de clor: nivelul maxim al clorului rezidual din apa filtrată (20 QIA 003) şi al clorului rezidual din apa potabilă (20 QIA 008).

Ţinând cont de aceste informaţii, monitorizaţi parametrii apei filtrate şi ai apei potabile, din 30 în 30 de minute şi constataţi eventualele fluctuaţii ale valorilor obţinute.

48

Fişa de observare III.2 – PARAMETRII APEI FILTRATE ŞI APEI POTABILE

Concluzii elev:


Interval orar

Parametrii apeiApa filtrată Apă potabilă

pHTurbidi-

tate(NTU)

Clor rezidual (mg/l)

Amoniu(mg/l) pH

Turbiditate

(NTU)

Clor rezidual (mg/l)

Amoniu(mg/l)

Completaţi următorul tabel la rubrica consecinţe şi precauţii în cazul situaţiile riscante ce pot apărea în incinta Uzinei de Apă. Colaboraţi cu tutorele desemnat pentru rezolvarea sarcinii de lucru.

Situaţii riscante Consecinţe Precauţii1. Policlorura de aluminiu sau acidul sulfuric curge pe parcursul umplerii rezervoarelor de stocare din conducte sparte, cuplari sau racorduri de furtun.

2. Policlorura de aluminiu sau acidul sulfuric se scurge in interiorul statiei de tratare pe parcursul dozarii din conducte deteriorate sau imbinari.3. Rezervorul de stocare a policlorurii de aluminiu sau a acidului sulfuric curge4. Putul de siguranta e plin cu substante chimice.

5. Scurgeri de clor gazos

6. Riscurile substantelor chimice in general.

7. Scurgeri solutie Polimer

49

Fişe de lucru III.2- Glosar de termeni, proces tehnologic

Fişa de lucru III.1 – ANALIZE RISCURI AGENT ECONOMIC

Căutaţi definiţia termenilor din tabel şi selectaţi alte noţiuni noi cărora să le aflaţi semnificaţia ştiinţifică prin documentare la biblioteca instituţiei sau a şcolii.

Process tehnologic

Flux tehnologic

Coagulare

Floculare

Flotaţie

Filtrare

Filtre

Criburi

Tritoane

Controler

ANEXE

ANEXA 1 -INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU ACTIVITATEA DE LABORATOR (redare parţială)

Art.4.Dotarea cu echipamentul individual de protectie a lucratorilor care desfasoara activitati in cadrul laboratorului se va face in conformitate cu prevederile Normativului-cadru intern de acordare si utilizare a echipamentului de protectie, aprobat de Consiliul de administratie al societatii .

4.2 Sarcina de muncăArt.5 (1). Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protectie a muncii inainte de realizarea

unei analize sau incercari noi.(2 )Instructajul special se va face de conducatorul direct al locului de munca si va cuprinde masurile de

protectie a muncii care trebuie respectate la realizarea analizei/incercarii, luandu-se in considerare conditiile concrete ale locului de munca la momentul dat.

50

4.3 Mijloace de muncă utilizate (utilaje şi materiale folosite)Art.6 Seful de laborator raspunde de aplicarea si respectarea tuturor normelor de securitate a muncii

in timpul efectuarii incercărilor fizico-chimice şi biologice - bacteriologice.Art.7. Accesul in laboratoare sau in incinta acestora este permis numai cu consimtamantul conducerii

laboratorului (acces controlat).Art.8 Se interzice blocarea cailor de acces, a culoarelor, prin amplasarea peale a utilajelor, aparatelor, meselor sau prin depozitarea de materiale sau obiecte.Art.9 Se vor evita deplasarile inutile la locurile de munca.Art.10 Caile de acces ale laboratoarelor vor fi mentinute libere si curate, indepartandu-se imediat

materialele si scurgerile cazute pe pardoseala.Art.11 Este interzis sa se lucreze in instalatii improvizate sau insuficient calculate in ceea ce priveste

rezistenta si securitatea pe care trebuie sa le ofere in fazele de lucru pentru care sunt indicate.Art.12 Este interzisa utilizarea recipientelor sub presiune fara avizele necesare sau dupa termenul

scadent de verificare .Art.13. Toate analizele fizico-chimice de laborator trebuie să fie executate cu cantităţi şi concentraţii

de substanţe strict necesare, precis cântărite sau măsurate, şi cu respectarea integrală a instrucţunilor de manipulare .

Art.14 Instalaţiile utilizate la efectuarea analizelor se vor monta inainte de a introduce in diversele lor părţi componente , substanţele cu care se va lucra.

Art.15.Nu se va lucra cu gaze sau vapori toxici până nu se asigură şi se verifică etanşeitatea instalaţiei, chiar dacă se lucrează sub nişă.

Art.16.Lucrările cu substante nocive şi acizi concentraţi sau de incălzire a substanţelor toxice, in vas deschis trebuie executate numai sub nişă , al carui tiraj se va verifica in prealabil.

4.4 Mediul de muncă Manipularea reactivilor.4.1.Reactivi toxici.

Toti recipientii care conţin reactivi toxici trebuie să poarte , obligatoriu , semnul convenţional de avertizare.

Manipulările de gaze şi vapori toxici , de reactivi care fumegă in aer , precum şi mojararea reactivilor care formează praf toxic, se vor efectua obligatoriu numai sub nişă. Resturile de reactivi toxici , rămase după utilizarea acestora , se vor deversa numai in chiuvete prevăzute cu tiraj.

Pipetarea reactivilor toxici lichizi se va face numai cu ajutorul perelor de cauciuc sau cu pipete speciale , fiind interzisă pipetarea direct cu gura.

4.2.Reactivi caustici şi corozivi.Acizii se vor păstra numai in flacoane de sticlă cu dop rodat , iar hidroxizii in flacoane cu dop de

cauciuc.Pipetarea reactivilor caustici sau corozivi se va face prin folosirea pipetelor cu bulă de siguranţă , cu

tub sau pară de cauciucLa diluarea acidului sulfuric concentrat se toarnă acidul in apă şi nu invers , iar operaţia se execută cât

mai lent.Turnarea bromului se va scoate foarte atent picătura din gâtul flaconului se scurge pe marginea

vasului.Acidul fluorhidric trebuie păstrat intr-un loc răcoros manipulându-se numai sub nişă.

-

ANEXA 2 – Panouri semnalizare Sănătatea şi Securitatea Muncii

Interdicţie Avertizare

51

Obligativitate Paza şi stingerea incendiilor

Salvare şi acordare prim ajutor

ANEXA 3– Parametrii fizico-chimici şi microbiologici monitorizaţi in cadrul laboratorului SECOM S.A.

Laboratorul de analiză apă al SC SECOM SA este acreditat RENAR din 2007 – Certificat de acreditare Nr. LI 512 şi Autorizat de Ministerul Sănătăţii pentru prelevare de probe şi Monitorizare de control apă potabilă – Cerrificat de inregistrare nr.185 din 25.10.2010.

Parametrii fizico-chimici şi microbiologici monitorizaţi in cadrul laboratorului nostru sunt conformi cu Legea 458 -2002- Lege privind calitatea apei potabile, completată de Legea 311-2004.Analize fizico –chimice

52

Nr. crt.

Parametrul determinat U.M Proba de apa

Frecventa determinari

lorMetoda de determinare

1 Gust grd. AB,AP zilnic STAS 6324/612 Miros grd. AB,AP zilnic STAS 6324/613 Culoare grd. AB,AP zilnic STAS 6322/614 Temperatura grd.C AB,AP zilnic STAS 6324/615 Turbiditate FTU AB,AF,AP zilnic SR EN ISO 7027:20016 PH unitati PH AB,AF,AP zilnic SR ISO10523/20097 Clor rezidual liber mg/l AP zilnic STAS 6364/788 Suspensii mg/l AB,AP 2/luna STAS 6953/819 Alcalinitate mvali/l AB,AF,AP zilnic SR EN ISO 9963-1:2002

10 Duritate totala grd.Ge A.B;A.P. zilnic STAS 3026/7611 Duritate temporara grd.Ge A.B;A.P. zilnic STAS 3026/7612 Calciu mg/l A.B;A.P. zilnic STAS 3662/9013 Magneziu mg/l A.B;A.P. zilnic din calcul15 Cloruri mg/l A.B;A.P. zilnic STAS 3049/8816 Sulfati mg/l A.B;A.P. 1 saptamana STAS 3069/8717 Aluminiu rez.* mg/l AB,AF,AP zilnic SR ISO 10566-200118 Fier total mg/l A.B.;A.P. zilnic SR ISO 6332:199619 Mangan mg/l A.B;A.P. 1/saptamana STAS 3264/8120 Zinc mg/l A.B;A.P. 1/luna STAS 8314/8721 Cupru mg/l A.B;A.P. 2/luna SR ISO 8288-200122 Oxidabilitate mgO2/l AB,AF,AP zilnic STAS 3002/8523 Amoniu mg/l A.B;A.P. zilnic STAS 6328/8524 Azotiti mg/l A.B;A.P. zilnic SR ISO 6777:199625 Azotati mg/l A.B;A.P. zilnic SR ISO 7890-1:199826 Fosfati mg/l A.B;A.P. 1/saptamana SR EN 1189/200027 Fosfor total mg/l A.B;A.P. 1/saptamana SR EN 1189/200028 Oxigen dizolvat mg/l A.B.;A,F. 3/saptamana STAS 6536/8729 Saturatie in oxigen % A.B.;A,F. 3/saptamana STAS 6536/8730 CBO5 mg/l A.B,AF 1/saptamana System Oxitop BOD 31 Fenoli mg/l A.B:A.P. 1/luna STAS 7167/9232 Detergenti anionici mg/l A.B:A.P. 1/saptamana SR ISO 7875-1/9733 Arsen mg/l A.B;A.P. 1/luna SR EN 26595-200234 Cadmiu mg/l A.B;A.P. 2/luna SR EN ISO 15586-200835 Plumb mg/l A.B;A.P. 2/luna SR EN ISO 15586-2008

Nr. crt.

Parametrul determinat U.M Proba de apa

Frecventa determinari

lorMetoda de determinare

38 Carbon organic total TOC mg/l AB,AF,AP 1/saptamana SR ISO 8245/199539 si azot total Analitik Jena Multi N/C 310040 Pesticide/total µg/l A.B;A.P. 1/luna SR EN ISO 10695/200241 Pesticide /clasa µg/l A.B;A.P. 1/luna SR EN ISO 6468/2000

42Hidrocarburi aromatice policiclice µg/l A.B;A.P. 1/luna SR ISO 11423/2000

43 Trihalometani total µg/l AP 1/luna STAS 12997-199144 Fluor mg/l A.B;A.P. 2/luna SR ISO 10359-1-2001

53

45 Cianuri totale mg/l A.B. 1/luna STAS 7685/6646 Cianuri libere mg/l A.B. 1/luna STAS 10847/7747 Mercur mg/l A.B;A.P. 1/luna STAS 10267/7548 Conductivitate µs/cm AB,AF,AP zilnic SR EN 27888-199749 Sulfuri totale si mg/l A.B 2/saptamana SR 7510-199750 Hidrogen sulfurat mg/l A.B Analize microbiologiceNr. Parametrul U.M Proba de Frecventa Metoda de crt. determinat apa determinarilor determinare1 Bacterii mezofile UFC/cm3 A.B;A.P. 3 ori/ sapt EN ISO 6222- ;A.F. 1 / saptamana 19992 Coliformi totali nr./100cm3 A.B;A.P. 3 ori /sapt ISO 9308-1 :2000 A.F. 1 / saptamana3 Escherichia Coli AP 4 ori /sapt ISO 9308-1 :20044 Enterococi nr./100cm3 A.P. 4 ori /sapt SR EN ISO 7899-2 intestinali 2000

5 Clostridium nr./100cm3 A.P. 3 ori saptaminaConform Legii 311-

2004 perfringens

Analize biologice

Nr.Tipul

probei Parametrul U.M. Frecventacrt. de apa determinat

determinarilor

Apa bruta ~ Volumul sestonului cm3/m3 2ori/luna

~ Organisme animale,vegetale

si particule vizibile cu ochiul

1. liber. nr./dm3 2ori/luna ~ Organisme animale microscopice.

~ Organisme indicatoare de

impurificare

Apa potabila ~ Volumul sestonului cm3/m3 2ori/luna

~ Organisme animale,vegetale

si particule vizibile cu ochiul

liber. ~ Organisme animale

2 microscopice. nr./dm3 2ori/luna ~ Organisme indicatoare

54

de impurificare ~ Organisme daunatoare sanatatii. ~Oua de geohelminti ~Chisturi de giardia

Unde : AB-apa bruta , AF – apă filtrată , AP – apă potabilă.

ANEXA 3 Eşantionare si analizare apaFrecventa de testare si limitele acceptabile pt parametrii de calitate ai apei potabile

(1) Trihalometan compusii specifici sunt: cloroform, bromoform, dibromoclorometan, bromodiclorometan

(2) Acceptabil pt consum fara modificari anormale

Mostrele sunt prelevate cu aceeasi frecventa din apa bruta, apa filtrata si apa potabila. Gustul si mirosul sunt testate doar in apa potabila.Daca un parametru de calitate deviaza de la valoarea normala, atunci mostrele de apa sunt prelevate mai frecvent pentru a monitoriza acea valoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Brenner ,C., Dan A.I., Bumbu S.

Instruire practică în laboratorul tehnologic şi instalaţii pilot

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983

2. Pincovschi, E. Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975

3. Kekedy, L., Mzsnay, C:, S.

Lucrări practice de chimie analitică calitativă

Cluj-Napoca,1976

4. Gh.Vlănţoiu,S.Partenie

Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti,19695. Ch.Vlănţoiu,

C.Petrescu,V.Marian

Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică Bucureşti

1978,19806. L.Vlădescu,

M.TeodorescuChimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi

pedagogică Bucureşti,1994

55

Parametru Unitate Limita acceptata

Culoare mgPt-Co/l 15Turbiditate NTU 1pH 6.5…8.5Conductivitate la 20 °C

µS/cm 2 500

Substante organice (oxidisability)

mgO2/l 5

Amoniu mg/l 0.5Clor rezidual mg/lAluminiu µg/l 200Fier µg/l 200Mangan µg/l 50Arsenic µg/l 10Bromat µg/l 10Plumb µg/l 10THMs (1) µg/l 100Escherichia coli (E. coli)

numar/100 ml

0

Enterococi numar/100 ml

0

Gust (2)Miros (2)

7. V.Croitoru,R.Cismaş

Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică

Bucureşti,1982

8. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă anorganică Ed.Academiei ,Bucureşti,1979

9. Apetroaiei Neculai, Apetroaiei Maria

Chimie analitică aplicativă- Indrumător

Ed. tehnică, Bucureşti, 1996

10. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica

Chimie analitica- manual pentru licee de chimie industrială, metalurgice, materiale de construcţii, industrie alimentară, clasa IX-X

Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,

1994

11. Croitoru Vasilica, Cismaş Rodica, Teodorescu Mioara, Vlădescu Luminiţa

Chimie analitică şi analize tehnice- manual pentru clasele IX-XI


1999

12. Pincovschi, E Indrumătorul laborantului chimist Ed. Tehnică, 1975

13. Tomiţă I., Oniţiu V Îndrumător pentru lucrări în laboratorul de chimie, chimie analitică şi analize tehnice


1977

14. Buchman A., Marincescu M.

Auxiliar curricular ANALIZA APEI Bucureşti 2008

15. Vereş F., Prelipceanu M.

Auxiliar curricular SĂNĂTATEA şi SECURITATEA MUNCII

Bucureşti 2008

16. S.C. SECOM S.A. Documentaţie SECOM S.A.

Concluzii la finalizarea stagiului de practică

Perioada:Locaţia: S.C. SECOM S.A.

Drag elev, te rog să răspunzi la acest formular de feed-back.

1. Consideri ca fiind benefică desfăşurarea stagiului de pregătire practică la agentul economic? Argumentează răspunsul.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. Enumeră activităţile pe care le-ai făcut foarte bine şi te-au stârnit spre studiu:

56

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3. După acest stagiu de pregătire practică, eşti mai determinat pentru a obţine un loc de muncă în domeniul specializării obţinute la terminarea liceului? Argumentează răspunsul.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. Acordă două complimente tutorilor:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5. Propuneţi sugestii, etalaţi idei, faceţi comentarii:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

57

teză cu subiect unic la disciplina · web viewcum reacţionaţi în această situaţie? găsiţi...

Documents