volumul 3a cerintele benficiarului - …sitevechi.cnadnr.ro/docs/proceduri_derulare/5...

of 85

VOLUMUL 3A

CERINTELE BENFICIARULUI

of 85

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE .................................................................................................................... 8

2. DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................................ 8

3. NORME SI REGULAMENTE ROMANESTI .................................................................................27

4. SCOPUL SPECIFICATIILOR ............................................................................................................27

5. STANDARDE DE NATURA TEHNICA ..........................................................................................28

6. SPECIFICATII PRIVIND PROIECTAREA .....................................................................................28

7. SPECIFICATII PRIVIND EXECUTIA ...............................................................................................37

8. SPECIFICATII ADMINISTRATIVE ...................................................................................................47

9. CONTROLUL SI ASIGURAREA CALITATII ................................................................................49

10. MANIPULAREA CONTROLATĂ A DEŞEURILOR .................................................................50

11. PROTECTIA MEDIULUI ...................................................................................................................50

12. MANAGEMENTUL TRAFICULUI ..................................................................................................52

13. AUDIT DE SIGURANTA RUTIERA ..............................................................................................53

14. DIVERSE ...............................................................................................................................................55

15. OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ..........................................................................................57

16. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU PROMOVAREA CONTRACTULUI .............................61

17. DATA DE INCEPERE SI PERIOADA DE EXECUTIE ............................................................63

18. ASIGURAREA CALITATII ...............................................................................................................64

19. MODUL DE PREZENTARE A PROPUNERII TEHNICE ........................................................67

20. MODUL DE PREZENTARE A PROPUNERII FINANCIARE ................................................68

of 85

21. MODALITATEA DE PREZENTARE A OFERTEI .....................................................................69

22. MODALITATEA SI CRITERIUL DE ATRIBUIRE .....................................................................69

23. PLATA LUCRARII ..............................................................................................................................69

CERINŢELE BENEFICIARULUI- ANEXE .......................................................................................70

ANEXA 1: CERTIFICAT DE URBANISM: ................................................................................................................... 71

ANEXA 2: ACORDUL DE MEDIU: ............................................................................................................................... 72

ANEXA 3: LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR : ..................................................................................... 74

ANEXA 4: ORDIN privind modificarile Ordinului comun al ministrului transporturilor si al ministrului economiei si

finantelor nr. 28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul operatiunilor finantate prin

Programul Operational Sectorial “Transport” (POS-T) 2007-2013 ............................................................................... 84

ANEXA 5: CAIETE DE SARCINI .................................................................................................................................. 85

of 85

CERINTELE BENEFICIARULUI

Proiectare si executie pentru

Reabilitare”Podul de la Giurgiu, peste Dunare, pe DN5 Km 64+884 – inclusiv drumul de

acces de la iesirea din vama pana la intrarea pe pod”

GENERALITATI:

Prezenta documentaţie privind Cerintele Beneficiarului conţine specificaţii tehnice, parte integrantă

din Documentaţia de Atribuire în vederea participării la procedura de achizitie pentru atribuirea

lucrarilor de proiectare si executie lucrari pentru proiectul “Podul de la Giurgiu, peste Dunare,

pe DN5 Km 64+884 – inclusiv drumul de acces de la iesirea din vama pana la intrarea pe

pod”, şi constituie ansamblul cerinţelor minimale pe baza cărora se elaborează de către fiecare

ofertant propunerea tehnico-financiară, în condiţiile în care criteriul de evaluare a ofertelor este

"preţul cel mai scăzut".

În acest sens, orice ofertă prezentată, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini, nu va fi

luată în considerare, decât în măsura în care caracteristicile tehnice ofertate, sunt superioare celor

prevăzute în documentatia privind Cerintele Beneficiarului. Oferta care conţine servicii cu

caracteristici tehnice inferioare celor prevăzute în caietul de sarcini sau care nu satisfac cerinţele

din caietul de sarcini va fi declarată neconformă şi va fi respinsă.

Cerinţele prevăzute în caietul de sarcini reprezintă cerinţe minime obligatorii, neîndeplinirea lor

atrăgând respingerea ofertei ca fiind neconformă.

Prezenta documentatie privind Cerintele Beneficiarului stabileşte condiţiile de desfăşurare a

activităţilor de executie specifice, stabilind nivelurile de calitate şi condiţiile tehnice necesare

funcţionării acestui serviciu în condiţii de eficienţă şi siguranţă.

Prezenta documentatie privind Cerintele Beneficiarului este elaborata spre a servi drept

documentaţie tehnică şi de referinţă în vederea stabilirii condiţiilor specifice de desfăşurare a

serviciului de proiectare si executie.

Caietul de sarcini face parte integranta din documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor

şi conţine ansamblul cerinţelor minimale pe baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant

propunerea financiară privind obiectul licitaţiei.

Prezenta documentatie privind Cerintele Beneficiarului conţine specificaţiile tehnice care definesc

caracteristicile referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, siguranţa în exploatare,

of 85

precum şi sisteme de asigurare a calităţii, terminologie, simboluri, condiţii pentru certificarea

conformităţii.

Specificaţiile tehnice se referă, de asemenea, la prescripţii de proiectare şi de calcul, la verificarea,

inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor, la tehnici, procedee şi metode de exploatare, reparare

şi intreţinere, precum şi la alte condiţii cu caracter tehnic, în funcţie de actele normative şi

reglementările în legătura cu desfăşurarea lucrarilor.

Caietul de sarcini precizează reglementările obligatorii referitoare la protecţia muncii, la prevenirea

şi stingerea incendiilor şi la protecţia mediului, care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii

serviciului respectiv şi care sunt în vigoare.

Conditiile Contractuale si Studiul de Fezabilitate obtinute de la Beneficiar se vor citi impreuna cu

Caietul de Sarcini, precum si metodele, procesele, tehnicile sau procedurile la care acestea fac

referinta. Aceste metode, procese, tehnici sau proceduri odata descrise intr-unul dintre

documentele amintite mai sus nu sunt repetate in mod necesar si in Caietul de Sarcini.

Indiferent de impartirea pe subcapitole cu diverse titulaturi a acestor specificatii, fiecare parte a

specificatiilor se presupune a fi suplimentara si complementara fiecarei alte parti.

Titulaturile specificatiilor nu sunt presupuse a fi parte din acestea si nu vor fi luate in considerare in

interpretarea sau formularea acestor specificatii.

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Definiţii

Autoritate Contractantă – CNADNR SA

Autoritatea de Management – Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine

Beneficiar - CNADNR SA

Anteprenor / Executant / Constructor - persoană juridica ce a încheiat contractul de proiectare si

executie de lucrari, în urma achizitiei publice.

Consultant – prestatorul serviciilor de consultanta in management care urmeaza sa ofere

Autoritatii Contractante sprijinul managerial necesar pentru implementarea Proiectului

Inginer - persoană fizică/ organism care îndeplineste conditiile de studii si experientă profesională,

fiind angajată de către Beneficiar pentru verificarea calitătii materialelor si produselor puse în

lucrare si/sau pentru verificarea executiei corecte a lucrărilor de constructii si instalatii. El poate

activa ca persoană fizică independentă sau în cadrul unei societăti de consultantă si este

http://www.dpiis.ro/

of 85

răspunzător atât fată de angajator cât si fată de organele abilitate ale statului, pentru executia

conform cu proiectul si cu reglementările tehnice în vigoare.

Cu excepţia cazului în care se defineşte altfel, în mod specific, termenii şi abrevierile au înţelesul

definit prin sub-clauza 1.1 [Definiţii] din Conditiile Contractului.

Studiu de fezabilitate se referă la studiul de fezabilitate pus la dispozitie de CNADNR.

Date informative înseamnă datele relevante referitoare la şantier aşa cum sunt menţionate in

anexele la studiul de fezabilitate.

Listă de cantităţi se referă la cantităţile stabilite în baza Proiectului Tehnic aprobat in CTE-

CNADNR, si acceptate de catre Inginer, ce vor fi folosite ca documente suport pentru Aplicatiile

Interimare de Plata.

Listă finală de cantităţi înseamnă cantităţile stabilite pe baza desenelor finale ca parte a Cartii

Construcţiei, asa cum este definita in legislatia romana.

Standarde Aplicabile se referă la standardele, normele şi codurile române

Proiectul Tehnic înseamnă proiectul elaborat de Antreprenor in conformitate cu prevederile

contractului si verificat în conformitate cu Legea 10/1995 de catre Verificator atestat şi aprobat de

catre Inginer si ulterior de către Beneficiar in CTE-CNADNR.

Documentatia tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire înseamnă

proiectul elaborat pe baza Proiectului Tehnic in condiţiile Legii 50/1991 pentru depunerea la

Ministerul Transporturilor in vederea obţinerii Autorizaţiei de Construcţie.

Detalii de executie se referă la desenele realizate de către Antreprenor şi verificate în

conformitate cu prevederile Legii 10/1995 si aprobate de Inginer.

Consiliul Tehnico Economic se referă la comitetul Beneficiarului in care se aproba Proiectul

Tehnic al lucrării.

Cartea construcţiei se referă la documentele elaborate de Antreprenor în conformitate cu cerinţele

HG 273/1994, inclusiv Manualul de Întreţinere şi Exploatare.

Manual de Întreţinere se referă la Manualul de Întreţinere aşa cum este stabilit in subcapitolul 11.4

de mai jos şi la Manualul de Întreţinere Structuri aşa cum este stabilit in subcapitolul 11.5.

of 85

Abrevieri

POST / Programul Operaţional Sectorial Transporturi

SF / Studiu de fezabilitate

CS / Cerintele Beneficiarului

ISC / Inspectoratul de Stat în Construcţii

DTAC / Documentatia Tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de Construire

DTAD/ Documentatia Tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de Demolare/Desfiintare

PT / Proiect Tehnic

DTOE / Documentaţia tehnică pentru organizarea execuţiei lucrărilor

DDE / Documentaţie pentru Detalii de Execuţie

UE / Uniunea Europeană

of 85

1. Informatii generale

1.1. Localizare:

România, Regiunea de Sud - Est, Judeţul Giurgiu

1.2. Beneficiar:

CNADNR SA este beneficiarul proiectului şi autoritatea responsabila de implementarea proiectului:

organizarea proiectului, organizarea procesului de achizitie publica si a celui de contractare.

1.3. Situatia curenta in cadrul proiectului

Reabilitare “ Podul de la Giurgiu, peste Dunare, pe DN5 Km 64+884- inclusiv drumul de acces

de la iesirea din vama pana la intrarea pe pod”.

2. Descrierea proiectului

2.1. Aria geografica de desfasurare a proiectului

Municipiul Giurgiu este amplasat în România, regiunea Sud-Est în judeţul Giurgiu. Podul fiind

amplasat la 1 km aval de Giurgiu şi la 4 km aval de Ruse, traversand Dunărea la km 488+700 de la

gurile sale, podul a fost construit pentru trafic mixt, având pe podul principal o cale ferată simplă la

partea inferioară şi o sosea cu două benzi de circulație la partea superioară. Podul, cunoscut şi sub

numele de “Podul Prieteniei”, se afla amplasat pe DN5, peste fluviul Dunărea, în județul Giurgiu,

localitatea Giurgiu, este un pod metalic, din oţel, care leagă malul sudic romanesc de malul nordic

bulgăresc, şi respectiv orașele Giurgiu şi Ruse

2.2 Obiective

Investitia cuprinde podul de la Giurgiu peste Dunare, pe D.N. 5 la km 64+884, drumul si rampa de

acces pe pod, parcari, drumuri si platforme ale punctului de trecere al frontierei si drumul de acces

in vama.

Lucrarile constau in:

• Reparare si consolidare pod

of 85

• Reparare si consolidare drum si rampa de acces pod

• Reabilitare parcari existente si drumuri in incinta punctului de vama

• Realizarea unei parcari noi in incinta punctului de vama

• Reabilitare drum de acces in incinta vama

• Realizarea unui sens giratoriu

2.3 Descrierea lucrarilor

Lucrarile propuse constau in:

2.3.1 Amenajarea terenului

Se va devia reteaua de gaze existenta pe o lungime de 50m;

Se va devia reteaua de telecomunicatii existenta pe o lungime de 35m;

2.3.2 Amenajari pentru protectia mediului

Lucrari si actiuni de protectia mediului

o In timpul realizarii lucrarilor de constructie se vor adopta urmatoarele masuri:

o solul vegetal de pe traseul lucrarilor va fi excavat si depozitat separat de solul

nevegetal, pentru a putea fi folosit la finalizarea lucrarilor pentru refacerea

amplasamentului;

o se vor curata pneurile vehiculelor si utilajelor folosite in amplasamentul lucrarilor la

patrunderea acestora pe drumurile publice;

o toate utilajele vor fi verificate periodic in ceea ce priveste emisiile de dioxid de carbon si

a gazelor de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa repararea eventualelor

defectiuni;

o transportul betonului cu autobetonierele va fi strict controlat pentru a evita descarcarile

accidentale pe traseu;

o procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau

sursele generatoare de praf vor fi stropite periodic;

o fronturile de lucru vor fi curatate saptamanal, vor fi eliminate toate deseurile si, daca va

fi cazul se vor adopta masuri de dezinfectare a suprafetelor afectate.

of 85

Refacerea cadrului natural, realizarea de spatii verzi cu pamant vegetal si plantare arbusti

o Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a

terenului pe care a fost organizarea de santier.

o De asemenea zonele in care s-au depozitat materiale provenite din excavatii vor fi

reamenajate la terminarea lucrarilor si vor fi redate circuitului agricol, etc

o Constructorul are obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau

afectate de organizarea de santier si de lucrarile de constructie.

o La finalizarea lucrarilor de constructie se vor lua urmatoarele masuri:

o daca in timpul realizarii lucrarilor de reabilitare vor fi afectate drumurile de exploatare

sau drumurile publice folosite, acestea vor fi refacute la finalizarea proiectului;

o vor fi refacute toate spatiile in care au existat depozite temporare de materiale de

constructie;

o spatiile verzi se vor amenaja prin completarea la nivel cu pamant vegetal;

o terenurile care vor fi refacute vor fi insamantate cu iarba si plantate cu arbusti si arbori

si se va urmari refacerea acestora, gradul de inierbare.

Separatoare de hidrocarburi

o Pentru colectarea si evacuarea controlata a apelor de suprafata s-au prevazut santuri

trapezoidale cu sectiune protejata, rigole carosabile de acostament cu sectiune

deschisa, precum si rigole carosabile de acostament cu sectiune inchisa. Apele de

suprafata colectate de acestea sunt dirijate prin casiuri pe taluz in santul trapezoidal

proiectat la baza taluzului si conduse mai departe spre o statie noua de tratare

(separator de uleiuri si grasimi minerale).

o Statiile de tratare sunt compuse din deznisipator, separator de materii in suspensie si

hidrocarburi, camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.

2.3.3 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului

Se va realiza racordul la reteaua electrica.

2.3.4 Lucrari de drum

Traseul in plan: Avand in vedere ca traseul in plan este in aliniament in cea mai mare parte si

ca regimul de circulatie este restirctionat la 40km/h, lucrarile de interventie asupra drumului in

vederea sporirii confortului si sigurantei circulatiei rutiere se vor desfasura pe traseul existent al

of 85

drumurilor de acces si platformelor existente, nefiind necesare interventii asupra elementelor

geometrice in plan si spatiu.

Traseul in profil longitudinal: Profilul in lung al drumurilor si cotele platformelor adiacente va

urmari pe cat posibil cotele existente. In cazul extinderii platformelor existente acestea se vor

realiza urmarind pantele platformelor deja executate pentru a se asigura scurgerea apelor

pluviale in gurile de scurgere ale retelei de canalizare pluviale existente.

Traseul in profil transversal:

1. Drumul in incinta punctului de trecere vamal va avea urmatoarele elemente in profil

transversal:

2. Platforma: 18,50 m

din care: 4x3,50 m parte carosabila

2x1,00 m acostamente din care 0,50 benzi de incadrare

2,50 m zona mediana incadrata cu borduri pentru separarea fluxurilor de

trafic

3. Drumul in puctul de trecere vamal:

Atat pentru iesirea, cat si pentru intrarea in tara se vor proiecta cate 3 benzi speciale pentru

vehicule articulate (tiruri), cate 4 benzi pentru autoturisme si cate 2 benzi pentru autocare si

autoturisme, cu latime de 3,50m fiecare.

4. Drumul intre iesirea din punctual de trecere vamal si podul peste Dunare:

Tronsonul I Km 62+640 - Km 63+140:

Platforma: 16,50 m

din care: 4x3,50m parte carosabila

2,50 m zona mediana incadrata cu borduri pentru separarea fluxurilor de trafic

Tronsonul II Km 63+140 - Km 63+540:

Platforma: 16,50 m

din care: 4x3,50m parte carosabila

2,50 m zona mediana incadrata cu borduri pentru separarea fluxurilor de trafic

Adiacent platformei drumului pe partea stanga este prevazut un spatiu cu latimea de 2,35m

pentru amplasarea parapetului prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR

EN 1317-1,2 rigid, din beton armat.

of 85

Tronsonul III Km 63+540- Km 63+660

Zona de racordare drum cu 4 benzi si rampa pod cu 2 benzi: partea carosabila are latimi

cuprinse intre 16,50- 7,00 m.

Adiacent platformei drumului pe partea stanga este prevazut un spatiu cu latimea de 2,35m

pentru amplasarea parapetului prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR

EN 1317-1,2 rigid, din beton armat.

Tronsonul IV Km 63+660- Km 63+791 (2 benzi – rampa pod):

Platforma: 9,00 m

din care: 2x3,50 m parte carosabila

2x1,00 m acostamente din care 0,50 benzi de incadrare

Suplimentar pe partea stanga a drumului s-a prevazut un spatiu de 1,10m pentru

amplasarea parapetului prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR EN

1317-1,2 rigid, din beton armat

Scurgerea apelor: Pentru colectarea si evacuarea controlata a apelor de suprafata s-au

prevazut santuri trapezoidale cu sectiune protejata, rigole carosabile de acostament cu

sectiune deschisa, precum si rigole carosabile de acostament cu sectiune inchisa. Apele de

suprafata colectate de acestea sunt dirijate prin casiuri pe taluz in santul trapezoidal proiectat

la baza taluzului conduse mai departe spre o statie noua de tratare (separator de uleiuri si

grasimi minerale).

Statiile de tratare sunt compuse din deznisipator, separator de materii in suspensie si

hidrocarburi, camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.

Siguranta circulatiei si marcajul pe timpul executiei: Pentru asigurare fluentei si sigurantei

de circulatie pe timpul executiei lucrarile vor fi marcate cu marcaj provizoriu si semnalizate cu

indicatoare speciale si piloti de dirijare a circulatiei.

Pentru siguranta rutiera dupa finalizarea lucrarilor va fi realizata semnalizarea verticala

conform SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3. Marcajul rutier va fi realizat conform SR 1848-

7/2004 „Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere”. De asemenea, la elaborarea proiectului de

semnalizare a circulatiei se va tine seama de deciziile CNADNR.

Structuri rutiere:

Pentru benzile de acces (la intrare si iesire din tara, accese la parcari)

of 85

5.0 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16;

6.0 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25;

20.0 cm beton de ciment BcR 3.5;

12.0 cm strat superior de fundatie din piatra sparta mare;

25.0 cm strat inferior de fundatie din balast .

La baza straturilor bituminoase, in dreptul rosturilor longitudinale si transversale se

va asterne geocompozit pe o latime de 1.00 m.

Pentru parcarile noi, acces cantar, zona de taxare vehicule grele la iesirea din tara



25.0 cm strat inferior de fundatie din balast

In zona de amplasare a cantarelor (sub copertina) se vor prevede goluri necesare pentru

executarea cuvelor in care vor fi montatae instalatiile fixe de cantarire ce au urmatoarele

dimensiuni:lungime 80 cm(latura paralela cu axul drumului), latime intre 290 si 350 cm(latura

perpendiculara pe axul drumului).

Pentru parcarile existente

Se mentine structura rutiera existenta:

20.0 cm beton de ciment;

15.0 cm balast

Se precizeaza ca in situatiile in care este necesara marirea platformei parcarilor existente

sau inlocuirea dalelor deteriorate, se va executa structura rutiera noua prevazuta pentru

parcarile noi.

Sistemul rutier pentru drumul intre iesirea din punctul de trecere vamal si podul peste Dunare este

urmatorul:

Tronsonul I Km

62+640 - Km 63+140

Tronsonul II Km

63+140 - Km 63+540

Tronsonul III Km

63+540- Km 63+660

Tronsonul IV Km

63+660- Km 63+791

Solutie

Ranforsarea structurii

rutiere existente cu 3

straturi bituminoase:

4 cm MASF 16

6 cm BAD25m




4 cm MASF 16

6 cm BAD25m




4 cm MASF 16

6 cm BAD25m

Structura rutiera noua

semirigida:

4 cm MASF 16

6 cm BAD25

8 cm AB2

of 85

8 cm AB2

Geocompozit

antifisura

Frezare mixturi

existente 6-8cm

8 cm AB2

Geocompozit

antifisura

Frezare mixturi

existente 6-8cm

8 cm AB2

Geocompozit

antifisura

Frezare mixturi

existente 6-8cm

23 cm balast

stabilizat

35 cm balast

20 cm strat de forma

geotextil cu rol

anticontaminant

2.3.5 Iluminat drum

Conform NP 062/2002, EN13201 si CIE 115:2010, drumul a fost incadrat in categoria ME3a, iar

solutia luminotehnica a fost urmatoarea:

pe drumul de acces cu doua benzi este prevazut un nou sistem de iluminat unilateral,

utilizand corpuri de iluminat cu leduri tip TECEO 2, amplasate pe stalpi cu inaltimea de

11 m si avand distanta de 35 m intre ei. Stalpii existenti se vor dezafecta;

pe drumul de acces cu patru benzi este prevazut un nou sistem de iluminat central,

utilizand corpuri de iluminat cu leduri tip TECEO 2 amplasate pe console de o parte si

de alta a stalpilor, care cu inaltimea de 11 m si avand distanta de 35 m intre ei. Stalpii

existenti se vor dezafecta;

pe drumul in rampa este prevazut un nou sistem de iluminat bilateral fata in fata,

respectand intocmai pozitiile stalpilor existenti, care se vor dezafecta complet. Se

utilizeaza corpuri de iluminat cu leduri tip TECEO 1 amplasate pe stalpi cu inaltimea de

9 m si avand distanta medie de 34 - 40 m intre ei (distante impuse);

Pentru alimentarea acestor receptoare electrice se prevad trei circuite, realizate in cablu de

cupru CYY cu 5 conducte, protejat in tub de protectie din PEHD PN 10 sau PVC-KG avand

diametrul exterior de 63 mm. Tubul de protectie este pozat pe structura podului.

Circuitul 1 alimenteaza receptoarele de pe partea stanga a rampei in sensul de iesire din

tara, precum si proiectoarele montate pe structura podului.

Circuitul 2 alimenteaza receptoarele de pe partea dreapta a rampei in sensul de iesire din

tara.

Circuitul 3 alimenteaza receptoarele amplasate pe drumul de acces la rampa, atat pe

portiunea de doua benzi, cat si pe cea de 4 benzi.

In vederea asigurarii puterii electrice necesare alimentarii acestor receptoare, precum si pentru

alte receptoare care se vor prevedea in viitor (de exemplu iluminat coloane arhitecturale intrare

of 85

rampa sau iluminat arhitectural al podului), se prevede un PTA aerian echipat cu un

transformator 250 kVA. El se pozitioneaza in zona de intrare pe rampa.

Comanda circuitelor se face dintr-un tablou (centru de control al iluminatului) atat manual, cat

si automat, prin utilizarea unui ceas astronomic si fotocelula.

Lucrarile de proiectare si executie aferente PTA 250 kVA si alimentarii acestuia in MT vor fi

realizate de o firma agreata de ANRE pentru acest tip de lucrari.

Toate circuitele de iluminat se vor realiza trifazat.

Legaturile la corpurile de iluminat se vor face cu cablu de energie din cupru tip CYY 3x2,5

mm2.

Repartitia corpurilor de iluminat pe faze va fi realizata uniform.

Pentru schimbarea tipului si a sectiunii cablului, stalpii de otel vor fi prevazuti cu o cutie de

derivatie cu usa. Fiecare cutie de derivatie va fi in executie capsulata (IP 54) si va fi echipata

cu presetupe pentru fiecare cablu si borna de legare la pamant.

Cablurile de energie care intra si ies in/din cutia de derivatie vor fi pozate in interiorul stalpului

de otel. Toate intrarile/iesirile in/din cutia de derivatie se vor etansa impotriva patrunderii apei.

Pe toata lungimea traseului de iluminat se va asigura protectia impotriva atingerilor indirecte.

Pentru aceasta, toate elementele metalice ale instalatiei, care in mod normal nu sunt sub

tensiune (carcasele corpurilor de iluminat, cutiile de derivatie, stalpul de otel, carcasele

tablourilor electrice, structura metalica de rezistenta), dar care in mod accidental, in urma unui

defect, pot ajunge sub tensiune, se vor lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande

de OL-Zn 40x4 mm.

Prizele de pamant se realizeaza pe contur deschis, fiind alcatuite din electrozi verticali din

teava OL-Zn cu D=2 ½” si L=3 m, ingropati in sol la H = 0,90 m langa fiecare stalp, acestia fiind

legati intre ei cu cate un electrod orizontal din platbanda OL-Zn 40x4 mm.

Valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie de cel mult 1 ohm.

2.3.6 Lucrari de arta

Infrastructurile vor fi reabilitate prin reparatii si realizari de protectii ale betoanelor (in special

in zona banchetelor), reparatii ale zidariilor de piatra, reparatii ale elevatiilor ce prezinta

fisuri si crapaturi, intretinerea si remedierea aparatelor de reazem metalice.

La suprastructura peste placile din beton armat ce vor fi inlocuite se va realiza hidroizolatia,

protectia hidroizolatiei dintr-un strat de BA8 (beton asfaltic cu dimensiunea maxima a

granulei de 8 mm) cu grosime de 2 cm si sistemul rutier format din doua straturi de BAmP16

(beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat, cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm)

of 85

cu grosime de 4cm. Peste platelajul ortotrop se vor realiza hidroizolatia, protectia

hidroizolatiei si doua straturi de 4 cm din ATD (asfalt turnat dur). Trotuarele vor fi delimitate

la marginea partii carosabile de borduri prefabricate de 20x15cm si dipozitiv de separatie a

caii rutiere de trotuar cu nivel de protectie H4b conform Catalog de sisteme de protectie

pentru siguranta circulatiei la drumuri si autostrazi indicativ AND 593 si parapet metalic.

Parapetul de protectie pietonal va fi inlocuit integral, cu un parapet nou care va respecta

insa arhitectura si geometria parapetului vechi.

Solutia tehnica de consolidare propusa, impune respectarea liniei rosii existente, pe toata

lungimea podului inclusiv in dreptul rosturilor de dilatatie, care in mod obligatoriu trebuie sa

aiba nivelul fetei superioare de rulare la nivelul caii pe structura rutiera (inclusiv pantele

transversale pe partea carosabila). Acest lucru este posibil prin prevederea la partea

inferioara a placii de beton, ca interfata intre placa de beton si grinzile metalice, a unui bloc

de beton cu vute ce va avea inaltime variabila in lungul lucrarii in functie de linia rosie .

Rosturile de dilatatie au fost dimensionate la starile limita ultime, inclusiv cea accidentala si

au urmatoarele caracteristici:

Rostul de la culee si cele de la pilele P1 pana la P11 au nevoie de o distanta maxima

dintre fetele suprastructurilor de 82,2 mm. Pentru aceste infrastructuri se va utiliza un

dispozitiv etans care sa permita distanta maxima intre fetele suprastructurilor de

112mm

Rostul de la pila P12 necesita o distanta maxima intre fetele suprastructurilor de 161,2

mm, pentru care se va folosi un dispozitiv neetans cu placi metalice, platbenzi in forma

de pieptene. Distanta maxima admisa intre fetele suprastructurilor de acest dispozitiv

va fi de 300mm. La aceste dispozitive etanseizarea se va realiza prin dispunerea unui

jgheab de colectare.

Rostul de la pila P14 necesita o distanta maxima intre fetele suprastructurilor de 188

mm, pentru care se va folosi un dispozitiv neetans cu placi metalice, platbenzi in forma

de pieptene. Distanta maxima admisa intre fetele suprastructurilor de acest dispozitiv

va fi de 300mm. La aceste dispozitive etanseizarea se va realiza prin dispunerea unui

jgheab de colectare.

Rosturile de la pila P16 si P18 necesita o distanta maxima intre fetele suprastructurilor

de 253 mm, pentru care se va folosi un dispozitiv neetans cu placi metalice, platbenzi in

forma de pieptene. Distanta maxima admisa intre fetele suprastructurilor de acest

dispozitiv va fi de 300mm. La aceste dispozitive etanseizarea se va realiza prin

dispunerea unui jgheab de colectare.

of 85

Se vor inlocui toate echipamentele de pe pod aferente platelajului rutier. Sistemul de

scurgere al apelor va fi inlocuit integral pe viaductele de acces rutiere, dechiderile de la 1 la

12, si va fi condus catre separatoarele de hidrocarburi, iar pe poduri doar sistemul de

scurgere al apelor de la nivelul platelajului rutier, unde apa colectata de acesta va fi preluata

de sistemul de scurgere de la partea inferioara, din zona caii ferate.

Nota: Se va consulta proiectul de reabilitare in baza caruia se deruleaza contractul de

executie pentru podul comun de cale ferata – sosea de la Giurgiu al Companiei Nationale

de Cai Ferate (C.F.R. S.A.) prin sucursala C.R.E.I.R. C.F. Bucuresti

Reabilitarea elementelor metalice ale viaductului de acces (12 deschideri de 33,60 m) va

consta in curatarea pana la luciu metalic a elementelor metalice componente, indepartandu-

se vopseaua puternic degradata, urmand a se aplica protectia anticoroziva.

Reabilitarea elementelor metalice a celor doua secvente de grinzi continue cu zabrele, cu

doua deschideri de cate 80,00 m (cu cale rutiera sus) va consta in curatarea pana la luciu

metalic a elementelor metalice componente ale platelajului rutier (lonjeroni, antretoaze,

contravantuiri si rigidizari), indepartandu-se vopseaua puternic degradata si ulterior se va

aplica protectia anticoroziva.

Reabilitarea elementelor metalice ale grinzii continue cu zabrele, cu doua deschideri de

160,00 m (cu calea rutiera la mijloc) se va realiza pentru elementele platelajului rutier -

lonjeroni, antretoaze, contravantuiri si elementele componente ale grinzii cu zabrele ce se

afla deasupra caii rutiere - montanti, diagonale, grinzi superioare si contravantuiri.

O parte din carucioarele de inspectie montate pe suprastructura podului se vor consolida,

astfel, din numarul carucioarelor existente, doua se vor repara, iar restul de patru se vor

inlocui cu carucioare noi.

Placa de beton a tablierului rutier de tip mixt va fi inlocuita integral cu placi prefabricate din

beton armat in solutia de conlucrare cu elementele metalice. Acestea vor fi realizate din

beton cu clasa de rezistenta la compresiune C40/50 si cu grosime variabila de 20-25cm.

Aceste elemente prefabricate vor fi prevazute cu goluri longitudinale in zonele de dispunere

a conectorilor rigizi, unde ulterior se va completa, dupa montarea conectorilor cu beton

turnat monolit. Conectorii sunt realizati din profile cornier cu grosime de 10 mm ce vor fi

fixate prin suruburi de talpa superioara a grinzilor metalice.

Refacerea protectiei anticorozive dupa curatarea elementelor la luciu metalic cu straturi

policomponente. Cu aceeasi ocazie se va realiza o inspectie amanuntita la toate

componentele din otel ale structurilor. Eventualele degradari constatate se vor repara sau

zonele cu degradari se vor consolida daca este cazul.

of 85

Reabilitarea elementelor metalice ale podului central cu o deschidere mobila 86,02m cu platelaj

ortotrop pentru sustinerea caii rutiere se va realiza doar pentru elementele platelajului rutier -

lonjeroni, antretoaze, contravantuiri si elementele componente ale grinzii cu zabrele ce se afla

deasupra caii rutiere - montanti, diagonale, grinzi superioare si contravantuiri. Aceasta reabilitare

consta in refacerea protectiei anticorozive si daca este cazul chiar inlocuirea unor elemente. In

urma experitizarii vizuale nu s-au putut stabilii exact ce elemente necesita inlocuirea, stabilirea

exacta a acestora se va realiza la desfacerea caii si a placii metalice superioare. Astfel elementele

ce urmeaza a fi inlocuite au fost estimate ca fiind 30% din cantitatea confectiilor metalice ce

alcatuiesc platelajul ortotrop rutier si aceste elemente vor fi fixate de cele existente prin suruburi.

Urmare inspectiei vizuale amanuntite realizate la toate componentele metalice ale structurilor,

Antreprenorul va lua in calcul cantitatea confectiilor metalice degradate care se vor inlocui.

In consecinta, eventualele modificari ulterioare ale cantitatilor estimate initial, nu vor fi acceptate.

La realizarea lucrarilor de reabilitare a podului se vor avea in vedere urmatoarele

conditionari:

In dreptul pilei P18 se gaseste un dulap SCB pe trotuarul de pe partea stanga ce se

impune a fi evitat , fara a fi afectat in vreun fel la reabilitarea drumului rutier si trotuarului

Pe trotuarul de pe partea dreapta intre culeea C1 si pila P18 se gaseste inglobat un

cablu de fibra optica (TTR) si astfel la realizarea Proiectului Tehnic solutia de reabilitare

a trotuarului va fi stabilita de comun acord, intre Proiectant si reprezentantul Sucursalei

Regionale de Telecomunicatii Bucuresti. Dupa stabilirea acestor solutii tehnice de

realizare si neafectare a cablurilor , atat Proiectantul cat si reprezentantii Sucursalei

Regionale de Telecomunicatii Bucuresti vor semna un proces verbal, in care vor

descire aceste conditii

Intre culeea C1 si pila P16 se afla inglobate in trotuar cablurile de electrificare de 20 kV

de medie tensiune si astfel la realizarea Proiectului Tehnic solutia de reabilitarea a

trotuarului va fi stabilita de comun acord, intre Proiectant si reprezentantul S.C.

Electrificare Regionala CF Bucuresti. Dupa stabilirea acestor solutii tehnice de realizare

si neafectare a cablurilor , atat Proiectantul cat si reprezentantii S.C. Electrificare

Regionala CF Bucuresti vor semna un proces verbal, in care vor descire aceste conditii.

2.3.7 Iluminat pod

Conform NP 062/2002, EN13201 si CIE 115:2010, podul a fost incadrat in categoria ME3a, iar

solutia luminotehnica a fost urmatoarea:

pe portiunea de pod sistemul de iluminat va fi format din corpuri de iluminat cu leduri tip

proiector GL 2 amplasate central pe structura metalica a podului, la partea superioara,

si avand distanta medie de 23 m intre ei.

of 85

Pentru alimentarea acestor receptoare electrice se prevad trei circuite, realizate in cablu de

cupru CYY cu 5 conducte, protejat in tub de protectie din PEHD PN 10 sau PVC-KG avand

diametrul exterior de 63 mm. Tubul de protectie este pozat pe structura podului.

Circuitul 1 alimenteaza receptoarele de pe partea stanga a rampei in sensul de iesire

din tara, precum si proiectoarele montate pe structura podului.

Circuitul 2 alimenteaza receptoarele de pe partea dreapta a rampei in sensul de iesire

din tara.

Circuitul 3 alimenteaza receptoarele amplasate pe drumul de acces la rampa, atat pe

portiunea de doua benzi, cat si pe cea de 4 benzi.

In vederea asigurarii puterii electrice necesare alimentarii acestor receptoare, precum si pentru alte

receptoare care se vor prevedea in viitor (de exemplu iluminat coloane arhitecturale intrare rampa

sau iluminat arhitectural al podului), se prevede un PTA aerian echipat cu un transformator 250

kVA. El se pozitioneaza in zona de intrare pe rampa.

Comanda circuitelor se face dintr-un tablou (centru de control al iluminatului) atat manual, cat si

automat, prin utilizarea unui ceas astronomic si fotocelula.

Lucrarile de proiectare si executie aferente PTA 250 kVA si alimentarii acestuia in MT vor fi

realizate de o firma agreata de ANRE pentru acest tip de lucrari.

Toate circuitele de iluminat se vor realiza trifazat.

Legaturile la corpurile de iluminat se vor face cu cablu de energie din cupru tip CYY 3x2,5 mm2.

Repartitia corpurilor de iluminat pe faze va fi realizata uniform.

Pentru schimbarea tipului si a sectiunii cablului, stalpii de otel vor fi prevazuti cu o cutie de derivatie

cu usa. Fiecare cutie de derivatie va fi in executie capsulata (IP 54) si va fi echipata cu presetupe

pentru fiecare cablu si borna de legare la pamant.

Cablurile de energie care intra si ies in/din cutia de derivatie vor fi pozate in interiorul stalpului de

otel. Toate intrarile/iesirile in/din cutia de derivatie se vor etansa impotriva patrunderii apei.

Pe toata lungimea traseului de iluminat se va asigura protectia impotriva atingerilor indirecte.

Pentru aceasta, toate elementele metalice ale instalatiei, care in mod normal nu sunt sub tensiune

(carcasele corpurilor de iluminat, cutiile de derivatie, stalpul de otel, carcasele tablourilor electrice,

structura metalica de rezistenta), dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub

tensiune, se vor lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande de OL-Zn 40x4 mm.

Prizele de pamant se realizeaza pe contur deschis, fiind alcatuite din electrozi verticali din teava

OL-Zn cu D=2 ½” si L=3 m, ingropati in sol la H = 0,90 m langa fiecare stalp, acestia fiind legati

intre ei cu cate un electrod orizontal din platbanda OL-Zn 40x4 mm.

of 85

Valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie de cel mult 1 ohm.

2.3.8 Incercarea in situ a podului

In conformitate cu normele tehnice in vigoare (in special STAS 12504-86 „Poduri de cale ferata, de

sosea si pasarele – Incercarea suprastructurilor cu actiuni de proba”) pentru a obtine informatii

asupra comportarii structurii podului in exploatare, la incarcarile statice si dinamice, se procedeaza

la incercarea podului cu convoaie de proba care permit analizarea urmatoarelor aspecte:

• rezistenta si stabilitatea structurii;

• starea de eforturi, deformatii si deplasarile in punctele caracteristice;

• caractersisticile dinamice si de amortizare a structurii;

• concordanta cu ipotezele de calcul;

• functionalitatea si siguranta in exploatare a lucrarii.

Podurile vechi care sunt consolidate sau reparate capital, se incearca obligatoriu inainte si dupa

efectuarea interventiilor pentru a verifica performantele structurilor reabilitate comparativ cu

structura veche.

Podurile noi se incearca static si dinamic in special daca prezinta noutate din punct de vedere al:

• deschiderilor (in special pntru deschideri care depasesc 33.00 m);

• schemei statice (grinzi continui, poduri hobanate, poduri pe arce, poduri mixte, etc.);

• tehnologiilor de executie (executie in consola, executie prin impingere, etc.);

• metodelor si normelor de proiectare folosite.

Incercarea statica se efectueaza cu:

• convoaie de proba cu caracteristici de gabarit, numar de osii si de distributie a

greutatii totale pe osii cunoscute prin cantarire si masurare inainte de constituirea

convoaileor de incercare;

• scheme de convoaie de incarcare de proba statice (numarul de camioane grele pe

fir, distanta intre camioanele de incercare, numarul de fire de incercare, pozitia in lungul

suprastructurii) stabilite astfel incat in sectiunile structurale cele mai defavorizate,

convoaiele de incercare sa genereze efecte cuprinse intre (80-120)% din efectele obtinute

prin aplicarea incarcarilor utile conform normelor de proiectare.

La incercarea statica, pentru structuri curente, se masoara:

• deformatia maxima pe fiecare deschidere a podului pentru diferite ipoteze de

incercare;

• deformatiile instantanee si remanente ale tablierului sub actiunea convoaielor

amplasate excentric pe structura;

• eforturi unitare si deformatii specifice in zonele structurale si sectionale cele mai

solicitate;

of 85

• deplasarile in zonele de rezemare si ale infrastructurilor;

• reactiuni in dispozitivele de rezemare;

La incercarea statica pentru structuri speciale (tabliere continuizate sau grinzi continui de lungime

importanta; poduri pe arce sau bolti; poduri hobanate; structuri metalice sau mixte, flexibile; sectiuni

de tablier de latime mare, cu distanta importanta intre elementele sectionale ale tablierului; tabliere

curbe sau cu oblicitate pronuntata) se masoara suplimentar:

deplasarile longitudinale (si transversale) la capetele tablierului, din variatii de

temperatura;

rotatii ale tablierului pe reazemele de capat (la rosturi);

eforturi in hobane, cable sau tiranti;

gradientul termic al structurii.

Deplasarile (sagetile) sunt masurate cu:

statii moderne de nivelment digitale, de precizie ridicata;

fleximetre mecanice;

fleximetre de masurare cu laser.

Deformatiile specifice si eforturile unitare se masoara cu:

marci tensometrice;

corzi vibrante;

senzori optici.

Incercarea dinamica se realizeaza cu:

surse de excitatie mecanice, electromecanice sau hidrodinamice;

convoaie de autovehicule grele care circula pe pod cu trepte de viteza constante si

progressive 10-70 Km/h, dupa fiecare trecere marindu-se treapta de viteza cu 10-15

Km/h. Pentru amplificarea efectului dinamic generat de convoaiele de incercare,

acestea traverseaza denivelari artificiale standard (de inaltime redusa), amplasate pe

partea carosabila in sectiunile cele mai defavorabile din punct de vedere dinamic.

Incercarea dinamica este utilizata pentru:

• verificarea perioadelor proprii de vibratie ale structurii;

• estimarea capacitatii de amortizare a suprastructurii;

• modul de vibrare a structurii (perioada proprie de vibratie fundamentala, amplitudini

maxime, frecvente si amortizarea fenomenelor vibratorii);

• estimarea coeficientilor de majorare dinamica a efectului incarcarilor utile;

• comporarea dinamica a structurilor flexibile la actiunea vantului;

• performantele structurale ale lucrarii la fenomenul de oboseala.

Componentele lantului de aparate de masurare dinamica sunt:

of 85

• senzori – accelerometre capacitive: pentru masurarea acceleratiilor din structura

tablierului;

• conditionatoare de semnal: pentru sursa de curent a lantului de incercare;

• punti multicanale pentru preluare de date;

• computere si softuri specializate in prelucrarea datelor dinamice.

Incercarea statica si dinamica a podului se face de firme sau laboratoare agrementate sa efectueze

asemenea studii si care dispun de mijloacele, dotarea si experienta tehnico-profesionala necesara

efectuarii incercarii si care intocmesc proiectul de incercare in colaborare cu Proiectantul lucrarii.

Proiectul de incercare a podului va contine:

• releveul lucrarii;

• programul incercarii;

• caracteristicile fizico mecanice ale materialelor structurale existente in lucrare;

• convoaiele de incercare statica si dinamica;

• schemele de incarcare statica si dinamica;

• instrumentele de masurare utilizate si amplasarea acestora pe structura incercata;

• descrierea detaliata a performantelor dispozitivelor de incercare statica si dinamica,

punctele de masurare, precum si a modului de interpretare a rezultatelor;

• deformatiile si alte efecte teoretice calculate in structura sub actiunea convoaielor de

proba in diferite ipoteze de incarcare, cu caracteristicile fizico mecanice ale

materialelor structurale existente in lucrare.

In final, rezultatele incercarii statice si dinamice sunt sintetizate in „Raportul final de incercare”

intocmit de elaboratorul incercarii care va cuprinde:

• prelucrarea si interpretarea rezultatelor masuratorilor comparativ cu rezultatele

teoretice si explicarea unor eventuale divergente intre rezultate;

• aprecieri asupra comportarii statice si dinamice a lucrarii incercate;

• concluzii finale privind performantele structurii analizate prin incercare si nivelul de

siguranta si viabilitate al lucrarii sub convoaiele de proiectare si cele date de traficul

greu.

Alti parametri de comportare in timp a structurii (inclusiv dinamici) se vor obtine din sistemul de

monitorizare permanenta cu care trebuie sa fie dotata lucrarea.

2.3.9 Monitorizarea podului

In conformitate cu normele aplicate in tarile europene, la toate lucrarile de poduri importante se

impune realizarea unui sistem modern de monitorizare a comportarii in timp a structurii. Acest

of 85

aspect este valabil nu numai la podurile reabilitate sau consolidate, dar este recomandat la podurile

noi, care prezinta noutate din punct de vedere al:

• deschiderilor (in special pentru deschideri care depasesc 50.00 m);

• poduri cu tabliere continui, de lungime mare si foarte mare (peste 100,00 m)

• schemei statice performante (grinzi continui, poduri hobanate, poduri pe arce, poduri

mixte, poduri integrale, etc.);

• tehnologiilor de executie (executie in consola, executie prin impingere, sisteme

integral-prefabricate etc.);

• metodelor si normelor de proiectare folosite.

Podurile vechi care sunt consolidate sau reparate capital, se monitorizeaza dupa efectuarea

interventiilor, pentru a verifica performantele structurilor reabilitate comparativ cu structura veche.

De asemenea, anumite aspecte ce tin de fenomenele de lunga durata pot fi acoperite din punct de

vedere al efectelor in structura, numai printr-o monitorizare permanenta care sa urmareasca

evolutia in timp indelungat (ani), evolutia acestor fenomene si ale efectelor structurale complexe ale

acestora:

• fenomenul de contractie si curgere lenta ale betoanelor de inalta rezistenta;

• relaxarea armaturii de precomprimare;

• evolutia traficului greu pe pod;

• fenomenele de oboseala in structurile tablierelor de beton armat sau precomprimat;

• fenomenele de oboseala in structurile tablierelor metalice si in cablele podurilor

hobanate;

• gradientul termic al structurii de rezistenta si deformatiile din dilatare;

• variatia incarcarilor din actiunea vantului pe structura podului;

• variatia in timp a carteristicilor de rezistenta si rigiditate ale structurii de rezistenta.

In acest mod, pot fi urmarite in timp:

• deformatiile maxime pe fiecare deschidere a podului;

• deformatiile instantanee si remanente ale tablierului sub actiunea convoaielor grele,

agabaritice sau amplasate excentric pe structura;

• solicitari, eforturi unitare si deformatii specifice in zonele structurale si sectionale

cele mai solicitate (reazeme intermediare grinzi continui, tabliere curbe sau oblice);

• deplasarile in zonele de rezemare si ale infrastructurilor;

• reactiuni in dispozitivele de rezemare.

La structurile speciale (tabliere continuizate sau grinzi continui de lungime importanta; poduri pe

arce sau bolti; poduri hobanate; structuri metalice sau mixte, flexibile; sectiuni de tablier de latime

mare, cu distanta importanta intre elementele sectionale ale tablierului; tabliere curbe sau cu

oblicitate pronuntata; tabliere executate in consola) pot fi monitorizate suplimentar:

of 85

• deplasarile longitudinale (si transversale) la capetele tablierului, din variatii de

temperatura;

• rotatii ale tablierului pe reazemele de capat (la rosturi);

• variatia in timp a deformatiilor de lunga durata in tablierele din beton

precomprimat

• eforturi in hobane, cable sau tiranti;

• gradientul termic al structurii.

Acest sistem de monitorizare continua presupune:

montarea unor senzori care urmaresc continuu deplasarile sub incarcarile din convoaie

(rutiere si feroviare) precum si din efecte climatice (la nivelul structurii, in sectiunile cu

deplasari maxime in elementele structurale tipice:

placa carosabila;

sectiune tabliere de beton sau metalice pe reazeme si in campuri – grinzi

continui;

piloni si hobane - poduri hobanate;

nasteri, chee arc si tiranti – poduri pe arce;

bare cu tipice – grinzi cu zabrele;

la nivelul reazemelor sau infrastructurilor- pentru verificarea eventualelor

tasari;

senzori care urmaresc continuu nivelele de temperatura si presiunea vantului in

anumite sectiuni ale podului;

senzori care masoara variatia eforturilor din convoaie si alte actiuni, in sectiunile si

barele caracteristice ale elementelor structurale importante;

senzori care masoara permanent evolutia nivelului apei;

transmiterea in timp real (sistem wireless) a ansamblului informatiilor culese de sistemul

de monitorizare la un dispecerat local sau national si prelucrarea masuratorilor pe baza

unor softuri specializate in interpretarea bazelor de date.

Acest sistem de monitorizare, daca este operant la data efectuarii incercarii statice si dinamice

(dupa consolidarea podului) poate fi utilizat pentru culegerea de date suplimentare privind

comportamentul structurii sub convoaiele de incercare.

2.3.10 Parcari si sens giratoriu

Pentru realizarea lucrarilor de interventie necesare a se efectua in vederea atingerii

obiectivului proiectului de investitii se impun urmatoarele lucrari de investitii, constand in

amenajarea unor spatii de refugii sau parcari cu latimea de 3,00 m pe partea stanga a

platformei drumului pe tronsonul I al drumului de acces pe pod dinspre vama. Structura

of 85

rutiera pentru parcarile noi, acces cantar, zona de taxare vehicule grele la iesirea din tara se

alcatuieste astfel:



25.0 cm strat inferior de fundatie din balast .

In zona de amplasare a cantarelor (sub copertina) se vor prevede goluri necesare pentru

executarea cuvelor in care vor fi montate instalatiile fixe de cantarire ce au urmatoarele

dimensiuni: lungime 80 cm (latura paralela cu axul drumului), latime intre 290 si 350 cm

(latura perpendiculara pe axul drumului)

Intersectii: Solutiile intersectiilor cu drumurile clasificate privind geometria si modul de

reglementare a circulatiei, au fost alese astfel incit sa raspunda volumelor de trafic si a unui

timp de traverasare minim al acestora.

Se va realiza inlocuirea intersectiei dintre drumul national DN5 si Strada Progresului,

accesul catre punctul vamal se va face in configuratia actuala, printr-o intersectie giratorie

tip T cu trei ramuri, la nivel cu drumul secundar(Strada Progresului), sensul prioritar fiind pe

drumul national DN 5.

Amenajarea geometrica a intersectiilor proiectate va respecta prevederile Normativului

pentru amenajarea intersectiilor la nivel pe drumurile publice – Indicativ AND600/2010.

Intersectia ce se va amenaja are urmatoarele caracteristici:

raza insulei centrale - 16.50 m

latime inel de siguranta – 1.50 m

latime parte carosabila pe calea inelara – 11.00 m

raza exterioara – 29.00 m

latime parte carosabila la intrarea in giratie – 4.00 m

latime parte carosabila la iesirea in giratie – 4.50 m

raze de racordare intrare in giratie – 12.00 m

raze de racordare iesire din giratie – 16.00 m

Structura rutiera noua cale inelara:

5 cm strat de uzura din beton asfaltic cu bitum modificat BA16m – S.R. 174/1-2009;

6 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25m – S.R. 174/1-2009;

20 cm strat din beton de ciment BcR 4.5;

12 cm strat superior de fundatie din piatra sparta;

25 cm strat de fundatie din balast - S.R. 662 – 2002 si STAS 6400-84;

of 85

geotextil cu rol anticontaminant;

Structura rutiera inel siguranta:

6 cm pavele autoblocante de culoare rosie;

4 cm mortar ciment M100;

20 cm beton de ciment C12/15;

25 cm fundatie de balast – S.R. 662/2002 si STAS 6400-84;

7 cm nisip.

Structura rutiera insula separatoare:

6 cm pavele autoblocante;

4 cm mortar ciment M100;

10 cm balast.

La intersectia de tip giratoriu se proiecteaza un sistem de iluminat format din 33 stalpi

metalici cu inaltimea de 10 m si 33 corpuri de iluminat Philips Idman T150W.

2.3.11 Proceduri statutare si aprobari

Antreprenorul va obtine toate notificarile, autorizatiile, acordurile. licentele si avizele

necesare pentru proiectarea si executia lucrarilor daca este necesar, va oferi asistenta

Beneficiarului cu privire la obligatiile sale in acest sens.

In indeplinirea tuturor responsabilitatilor „Proiectantului" si „Antreprenorului" asa cum sunt

prevazute in Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (cu modificarile si completarile

ulterioare), Antreprenorul va obtine toate notificarile. autorizatiile, licentele si avizele

necesare.

Antreprenorul va analiza si va confirma corectitudinea notificarilor, autorizatiilor. licentelor

avizelor obtinute anterior de catre Beneficiar. Antreprenorul va deveni responsabil pentru

continutul acestor documente si pentru mentinerea valabilitatii lor si pentru indeplinirea

tuturor condiliilor inipusc prin acestea.

Antreprenorul raspunde de actualizarea autorizatiilor, acordurilor, licentelor si avizelor

necesare ca urmare a proiectului final al Antreprenorului.

Antreprenorul va face toate demersurile necesare pentru obtinerea Autorizatiei de

Constructie si a oricarei Autorizatii de Demolare necesare executarii Lucrarilor inclusiv

elaborarea tuturor documentelor necesare pentru obtinerea autorizatiei. Antreprenorul va

furniza Inginerului toate documentele relevante, urmand ca acesta sa le inmaneze

of 85

Beneficiarului in vederea obtinerii de catre acesta a Autorizatiei de Construire si a oricarei

Autorizatii de Demolare necesare pentru executarea Lucrarilor.

3. Norme si regulamente romanesti

Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru Antreprenor (constructorul de specialitate).

Ele nu scutesc Antreprenorul de respectarea altor Standarde si Normative tehnice cu aplicabilitate

la aceste lucrări dacă acestea sunt în vigoare. Antreprenorul nu va face derogări de la prezenta

documentatie privind Cerintele Beneficiarului decât în baza acordului scris al Proiectantului si

Beneficiarului.

Specificatiile tehnice generale fac referire la standardele de proiectare, standardele pentru

materiale precum si la lucrarile ce trebuiesc executate de catre Antreprenor.

Solutiile tehnice care se vor stabili prin Proiect precum si solutiile tehnice de executie ale Lucrarilor

de constructie vor fi definite in conformitate cu Regulamentele, Normele si Standardele romanesti

in vigoare, pentru fiecare categorie de lucrari. O lista a acestor norme este prevazuta in Anexa 3.

4. Scopul specificatiilor

Orice lucrare descrisa intr-un capitol si nu si in alte capitole, va fi interpretata ca fiind stipulata in

toate capitolele, astfel incat lucrarile sa fie finalizate in totalitate, in conformitate cu scopul

Documentatiei de Contractare.

Daca din specificatii sau alte Documente Contractuale lipseste ceva ce este considerat a fi necesar

in intelegerea pe deplin a lucrarilor de executat, sau daca pare ca unele dintre specificatii vor fi in

conflict, Antreprenorul, inante de a continua executia lucrarilor afectate de aceste omisiuni sau

discrepante, va cere si va obtine, din partea Inginerului, instructiuni scrise cuprinzand modalitatile

de rezolvare a celor de mai sus.

Este subinteles si s-a incuviintat ca lucrarile vor fi executate si finalizate in conformitate cu spiritul,

intelesul si in scopul real al Documentelor Contractuale.

Caietul de sarcini acopera totalitatea lucrarilor de executat, in principal a partilor semnificative si

general valabile pentru realizarea acestor lucrari precum si sub-sectiunile care fac referinta la

particularitati care trebuie avute in vedere la proiectarea si executia fiecarui obiectiv de investitie

mentionat, particularitati rezultate in urma si datorate conditiilor impuse proiectarii, sau care fac

referinta la un numar restrans de activitati.

of 85

5. Standarde de natura tehnica

Conditia minima de indeplinit este satisfacerea intotdeauna a standardelor, normelor si

regulamentelor romanesti in vigoare in domeniu. Pot fi folosite oricare standarde si coduri

acceptate international numai daca: sunt la fel de restrictive sau mai restrictive, prin comparatie,

decat standardele si codurile romanesti respective, sau, nu exista coduri sau standarde romanesti

aplicabile pentru cazul/lucrarea respectiva.

Folosirea altor standarde oficiale, care conduc la lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu

cea prevazuta de standardele si codurile specificate prin Contract, poate fi acceptata doar dupa ce

Inginerul a revizuit aceste standarde si si-a dat acordul in scris pentru folosirea lor. In acest caz,

Antreprenorul va inainta Inginerului de santier toate informatiile necesare, in conformitate cu

instructiunile primite de la acesta din urma. Proiectantul va face cunoscuta decizia sa, in termen

rezonabil (minim necesar pentru a nu afecta graficul de executie) de la data primirii pachetului de

informatii solicitat. In cazul in care Inginerul ia decizia ca standardele si codurile astfel propuse de

Antreprenor nu garanteaza realizarea unor lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu

standardele initiale, Antreprenorul este obligat sa se conformeze standardelor si codurilor

specificate in Contract.

Pentru cazurile cand standardele si normele romanesti nu sunt obligatorii sau nu sunt aplicabile,

lucrarile se vor conforma cerintelor ultimelor editii si modificari sau actualizari ale standardelor ISO-

EN-, DIN IEC, sau daca nu sunt aplicabile nici unul dintre cele mentionate, cu standardele de buna

practica si cu Specificatiile prezente.

In cazul in care exista discrepante intre cerintele mentionate anterior, Antreprenorul va solicita

instructiuni de la Inginer.

Daca Antreprenorul va dori sa procure materiale sau sa execute lucrari in conformitate cu un

standard national alternativ sau cu o specificatie internationala, el va inainta, in scris, Inginerului,

propunerea sa detaliata, insotita, dupa caz, de o traducere autorizata.

Pentru conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica, Antreprenorul se va conforma

regulamentelor proprii ale furnizorului respectiv.

Antreprenorul nu va face derogări de la prezentele Cerinte ale Beneficiarului decât în baza

acordului scris al Inginerului si al Beneficiarului.

6. Specificatii privind proiectarea

6.1 Obligaţii generale

of 85

Antreprenorul va executa şi va fi responsabil şi răspunzător pentru proiectarea Lucrărilor în

conformitate cu prevederile din Contract şi legislaţia aplicabilă (Sistemul Eurocoduri). Antreprenorul

va proiecta Lucrarea, în conformitate cu aceste Cerinţe ale Beneficiarului.

Antreprenorul va întocmi toata documentatia tehnica necesara pentru obtinerea Autorizatiei de

Construire si a avizelor si acordurilor pentru execuţia Lucrărilor. Acestea vor constitui Documentele

Antreprenorului, aşa cum reiese din Sub-Clauza 5.2 [Documentele Antreprenorului] din Conditiile

Contractului şi prezentele Cerinţe ale Beneficiarului.

Antreprenorul va include în activitatea de proiectare toate cerinţele incluse în Certificatul de

Urbanism (Anexa 1) şi Acordul de Mediu (Anexa 2).

Antreprenorul se va asigura ca la finalizarea Lucrărilor, acestea vor respecta toate cerinţele

Auditului de Siguranţă Rutiera descris în Capitolul 13.

6.2 Cerinţe obligatorii

Cerinţele obligatorii vizează elementele esenţiale ale Lucrărilor pe care proiectarea

Antreprenorului trebuie să le respecte. Toate cerintele Beneficiarului sunt obligatorii, cu exceptia

cazului in care se specifica altfel.

Cerinţe obligatorii prezentate in Studiul de Fezabilitate includ, cu excepţia cazurilor menţionate

separat in Cerinţele Beneficiarului:

a) limitele şantierului

b) recomandările făcute pentru măsurile de atenuare incluse in Acordul de Mediu;

c) cerinţele prevăzute în alte Avize la Studiul de Fezabilitate;

d) cerintele legate de solutiile tehnice propuse si aprobate in CTE - CNADNR;

Antreprenorul va confirma exactitatea informaţiilor furnizate şi îşi va asuma responsabilitatea şi

răspunderea pentru toate Cerinţele Obligatorii incluse în cadrul proiectului său.

6.3 Date informative

Antreprenorului îi vor fi furnizate spre ştiinţă date relevante referitoare la Şantier sub denumirea

de Date informative din documentele contractuale. Aceste date includ, dar fără a se limita la

acestea, datele referitoare la Şantier la care se face referire în Sub-Clauza 4.10 [Informaţii despre

şantier] din Conditiile Contractului.

of 85

Antreprenorul va confirma exactitatea datelor informative şi îşi va asuma responsabilitatea şi

răspunderea pentru toate Cerinţele Obligatorii incluse în cadrul proiectului său sau folosite în

execuţia lucrărilor.

Datele informative includ următoarele, dar fără a se limita la acestea:

a) Studiu de trafic

b) Studiu geotehnic

c) SEIM cu excepţia recomandărilor făcute pentru atenuarea impactului asupra mediului:

d) Studii topografice;

e) Studii hidrologice şi hidraulice.

6.4 Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este furnizat Antreprenorului ca şi proiect ce sta la baza intocmirii

Proiectului Tehnic si va fi respectat in totalitate. Orice modificare a solutiilor tehnice

prezentate in Studiul de Fezabilitate vor necesita viza Expertului Tehnic si avizul CTE

CNADNR.

Studiul de Fezabilitate este prezentat în Documentatia de Atribuire.

6.5 Standarde de proiectare

Proiectarea Antreprenorului trebuie să respecte pe deplin toate standardele aplicabile.

În cazul în care standardele, normele sau codurile din România nu oferă îndrumare cu privire la un

element de proiectare, Proiectantul trebuie să facă uz de "cele mai bune practici" din alte

standarde europene pentru a asigura o proiectare modernă, economic şi viabilă, care să satisfacă

cerinţele Inginerului.

O lista a standardelor, normelor si codurilor de proiectare este prezentata in Anexa 3.

6.6 Programul de proiectare

Transmiterea documentelor de proiectare se va face în următoarele etape:

i. "Proiectul tehnic": prima etapă va include planşe, studii şi documentele conexe elaborate

la nivelul de detaliere necesar pentru verificarea din partea Inginerului şi a obţinerii aprobării

acestuia, Proiectul Tehnic va fi verificat de verificatorii atestati. In cazul schimbarii solutiei de

proiectare, proiectul tehnic se va supune avizarii CTE-CNADNR.

of 85

ii. "Proiectul de autorizaţie de construcţie": cea de-a doua etapă va include planşe şi

documente de proiectare conexe elaborate şi care urmează să fie prezentate autorităţilor pentru a

obţine "Autorizaţia de construire" ;

iii. Cea de-a treia etapă reprezintă transmiterea desenelor de lucru detaliate (echivalentul din

practica românească fiind "Detaliile de Execuţie"), precum şi a proiectelor de detaliu privind

mutarea si protejarea utilitatilor.

Antreprenorul va prezenta programul de proiectare astfel incat cele 3 etape sa nu

depaseasca durata totala de 90 de zile alocate proiectarii.

6.7 Predarea Proiectului

Antreprenorul va preda toate documentele de proiectare Inginerului spre aprobare.

Antreprenorii vor ţine cont de faptul că Documentatia Tehnica pentru Autorizatia de

Construire (DTAC) va fi depus pentru aprobare şi pentru eliberarea "Autorizaţiei de

Construire". Lucrările nu pot începe până nu se obţine Autorizaţia de Construire.

Proiectul va include planşe de proiectare detaliate adecvate pentru executarea Lucrărilor,

specificatii tehnice complete şi toate documentele justificative.

Specificatiile tehnice vor prezenta în detaliu cerinţele privind proprietăţile şi utilizarea de materiale,

metodele de construcţie şi utilaje etc. Specificatiile tehnice vor trebui să acopere fiecare aspect al

Lucrării detaliate în proiectarea predată.

Inginerul nu va accepta spre analiză Documentele Antreprenorului care nu sunt însoţite de note

de calcul şi de documente justificative. Fiecare Proiect trebuie să fie verificat în detaliu de către

Inginer. Toate planşele vor fi semnate, datate şi ştampilate de către Inginer, „bun pentru executie”.

Pe lângă verificarea internă a Proiectului efectuată de Antreprenor, legislaţia din România impune

efectuarea unei verificări în conformitate cu subcapitolul 1.6.7 de mai sus. Verificarea va fi

efectuată de către un Verificator atestat si angajat din partea Antreprenorului. Antreprenorul va

transmite Proiectul Verificatorului şi va notifica imediat predarea Inginerului si Beneficiarului.

Verificatorul atestat va analiza documentele depuse în termen de 5 zile de la primire.

Antreprenorul va remedia orice elemente deficiente identificate în timpul verificării şi va

retransmite respectivele părţi spre verificare.

Detaliile de execuţie vor fi verificate de către un verificator angajat şi atestat, din partea

Antreprenorului. Toate documentele depuse de Antreprenor vor fi semnate, datate şi vor purta

ştampila de avizare a verificatorului atestat.

of 85

Orice intarziere in predarea documentelor de proiectare conduce la aplicarea prevederilor Clauzei

8.6 din Conditiile Contractului.

6.8 Analiza şi aprobarea de către Inginer

Analiza şi aprobarea de către Inginer a Documentelor Antreprenorului se vor face în conformitate

cu Sub-clauza 5.2 [Documentele Antreprenorului] din Conditiile Contractului.

Inginerul nu va aproba nicio etapa de proiectare dacă:

i. nu este in concordanţă cu Studiul de Fezabilitate si orice modificare a acestuia aprobata

de CNADNR;

ii. nu este in concordanţă cu cerinţele Beneficiarului;

iii. nu este verificat de catre Verificatorul atestat.

Antreprenorul trebuie să prezinte informaţiile şi documentele suplimentare pe care le solicită

Inginerul într-un termen rezonabil (cel putin 1 saptamana inainte de data aprobarii), pentru o

înţelegere completă a Proiectului predat astfel încât să îl poată analiza şi aproba.

6.9 Modificările Proiectului

Dacă se fac propuneri de modificări la elemente de proiectare care au fost deja aprobate, acestea

vor fi transmise si analizate în conformitate cu prezentele Cerinţe ale Beneficiarului.

Toate costurile si intarzierile survenite ca urmare a schimbarilor asupra Proiectului initial elaborat

de catre Antreprenor, vor fi în responsabilitatea Antreprenorului.

Planurile, specificatiile tehnice, calculele şi rapoartele modificate trebuie să fie ştampilate, semnate

şi datate de către Antreprenor şi Verificatorul atestat al acestuia.

"Managerul calităţii proiectării” din partea Antreprenorului trebuie să certifice în scris că

modificarea adusă proiectului:

a) a fost proiectată în conformitate cu cerinţele Beneficiarului;

b) a fost controlată şi verificata în conformitate cu Planul de calitate aprobat al Antreprenorului;

c) este în concordanţă cu celelalte elemente ale Proiectului original.

Antreprenorul trebuie să solicite şi să programeze revizuirile Inginerului pentru toate modificările

Proiectului.

of 85

Indicatorii tehnico-economici ai investitiei au fost aprobati prin Hotarare de Guvern de catre

Beneficiar.

In cazul in care, in urma elaborarii Proiectului Tehnic, indicatorii tehnico-economici initiali avizati

prin Hotarare de Guvern la nivel de Studiu de Fezabilitate, sunt modificati, Antreprenorul va fi

responsabil de intocmirea proiectului de Hotarare de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-

economici.

6.10 Caietele de sarcini

Antreprenorul va elabora şi transmite Caietele de Sarcini, ca parte a Proiectului Tehnic. Caietele

de sarcini fac parte din Documentele Antreprenorului. Cerinţele privind materialele şi execuţia sunt

definite în aceste Caiete de Sarcini.

Antreprenorul va întocmi Caietele de Sarcini folosind o structură similara cu cea prezentată in

Anexa 5.

Caietele de sarcini trebuie să fie în concordanţă cu documentaţia necesară obţinerii Autorizaţiei

de Construire şi a aprobării ISC.

Caietele de sarcini trebuie să fie în deplină conformitate cu Standardele Relevante. Caietele de

sarcini trebuie să includă referiri explicite la standardele aplicabile.

Caietele de sarcini trebuie să respecte standardele aprobate identificate în "Buletinul Tehnic

Rutier", publicat de CNADNR SA şi în "Buletinul Construcţiilor", publicat de Institutul Naţional

de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor (INCERC).

În cazul în care aceste standarde sunt contradictorii, sau furnizeaza alternative, Caietele de sarcini

trebuie să reflecte soluţia cea mai benefică pentru Beneficiar în ceea ce priveşte calitatea,

costurile pe întreaga durată a vieţii şi execuţia.

În plus faţă de cerinţele de mai sus, Caietele de sarcini trebuie să stabilească un nivel de calitate

pentru lucrări, care în opinia Inginerului, în concordanţă cu cele mai bune practici la nivelul Uniunii

Europene. În cazul în care standardele române sunt insuficiente pentru a asigura acest nivel de

calitate, cu acordul de Inginerului, Caietele de sarcini vor include alte coduri şi standarde

europene.

6.11 Proiectarea Lucrărilor temporare

Inginerul nu trebuie să aprobe Proiectul Tehnic al Lucrărilor temporare. Antreprenorul trebuie să

se asigure că proiectele pentru Lucrările Temporare sunt verificate de verificatori independenţi

of 85

Dovada acestor verificări va fi transmisă Inginerului cu cel puţin 7 zile înainte de efectuarea

Lucrărilor temporare.

În cazul în care Lucrările Temporare sunt modificate în timpul lucrărilor de construcţie noile lucrări

temporare vor fi executate în conformitate cu noul Proiect de Lucrări Temporare, verificate de

ingineri calificaţi care trebuie să fie independenţi de Proiectantul de Lucrări Temporare iar dovada

acestei verificări va fi transmisă Inginerului înainte de începerea modificărilor aduse Lucrărilor

Temporare.

6.12 Proiectarea lucrarilor de mutari si protejari de utilitati

Antreprenorul va fi responsabil cu identificarea si proiectarea de specialitate a lucrarilor de mutari

si protejari de utilitati. Proiectele pentru mutarea si protejarea utilitatilor vor fi inaintare spre

aprobare Inginerului conform prezentelor Cerinte ale Benefciarului.

6.13 Proiectele de incercari si monitorizare

Antreprenorul va fi responsabil cu identificarea si proiectarea de specialitate a lucrarilor de mutari

si protejari de utilitati. Proiectele pentru mutarea si protejarea utilitatilor vor fi inaintare spre

aprobare Inginerului conform prezentelor Cerinte ale Benefciarului.

6.14 Calitatea de „Proiectant” aşa cum este ea definită de Legea în domeniul construcţiilor

din România

Antreprenorul trebuie să adopte rolul de "Proiectant", aşa cum este el definit în legislaţia română

în domeniul construcţii, Legea 10/1995 privind calitate în construcţii (cu modificările şi completările

ulterioare). Această responsabilitate se referă atât la proiectarea inclusă în Documentele

Antreprenorului cât şi la Proiectul ilustrativ elaborat de Beneficiar şi preluat ulterior de

Antreprenor.

În calitate de "Proiectant", aşa cum este definit în legislaţia română în domeniul construcţiilor,

Antreprenorul trebuie să se asigure că următoarele obligaţii sunt îndeplinite. Acestea includ, dar

nu se limitează la:

proiectarea lucrarilor, în conformitate cu legea română;

asistenţă tehnică la faţa locului pentru rezolvarea tuturor neconformităţilor şi neregulilor;

participarea în calitate de Proiectant, la inspecţiile de control al calităţii de pe Şantier, care

se desfăşoară în conformitate cu programul de control al calităţii aprobat de către

reprezentanţi ISC;

of 85

stabilirea modului de tratare şi remediere a tuturor defectelor care apar la Lucrări în timpul

execuţiei, dacă un astfel de defect se datorează unei erori de proiectare şi monitorizarea

implementării soluţiilor adoptate în acest sens, pe şantier;

implicare în elaborarea "Cărţii construcţiei", precum şi în preluarea procedurilor aşa cum

este detaliat in capitolul 11 de mai jos.

Specialiştii Verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu Proiectantul în ceea ce

priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor Proiectului.

Avand in vedere ca Antreprenorul are rol atat de proiectant, de executant cat si sarcina Verificarii

atestate a Proiectului Tehnic , Antreprenorul va prelua responsabilitatile Beneficiarului cu privire

la proiectarea si verificarea atestata a Proiectului Tehnic.

Antreprenorul va asigura coordonarea proiectarii in calitate de Proiectant general pentru

intocmirea proiectelor de relocare/protejare utilitati si tot ceea ce poate sa apara ca necesar de

proiectat in vederea realizarii contractului de executie lucrari pentru finalizarea obiectivului.

6.15 Detalii de Execuţie

Antreprenorul va elabora toate planşele detaliate de proiectare (detalii de execuţie) necesare

pentru execuţia Lucrărilor. Toate desenele vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare in 90 de

zile de la începerea contractului.

6.16 Elaborarea planselor

Planşele relevante pentru executarea Lucrărilor vor fi realizate la următoarele scări, cu excepţia

cazului în care s-au convenit alte dimensiuni cu Inginerul:

a) Planuri de situatie, profile longitudinale 1:500, 1:500 / 1:50

b) profiluri transversale, scara 1:100;

c) detalii de drenaj inclusiv descrieri şi corelarea tuturor drenajelor 1:20, 1:10

d) pentru structuri planurile detaliate de proiectare vor fi elaborate la scările adecvate, acestea

vor fi stabilite cu Inginerul

e) marcaj rutier, semnalizarea rutieră, parapete şi alt mobilier rutier planurile generale la o

scara de 1:500 vor fi integrate cu detaliile de execuţie la scara 1:500 pentru planuri, şi 1:20 pentru

indicatoare. Pentru mai multe detalii sunt folosite alte bareme;

f) planuri ale solurilor şi localizarea materialelor – baremele folosite 1:1000 şi 1:500, în cazul

în care este necesar;

of 85

g) planuri pentru relocarea/protejarea utilitatilor, detalii de executie stampilate de verificatori

atestati in domeniu.

În plus faţă de planşele Proiectului Tehnic Antreprenorul va elabora toate planşele necesare,

planurile Lucrărilor Temporare şi planşele de fabricaţie necesare pentru asigurarea bunei execuţii a

lucrărilor.

Înainte de punerea lor în aplicaţie, planşele aferente Lucrărilor temporare sunt verificate de către

Verificatori atestati, în conformitate cu Planul de Calitate al Antreprenorului şi sunt certificate

ca fiind conforme cu Planul de către Managerul de calitate a proiectării din partea Antreprenorului.

6.17 Desene de execuţie şi desene de lucru

Antreprenorul va elabora pe propriul său cost, toate desenele de execuţie şi desenele de lucru

necesare pentru execuţia Lucrărilor. Dacă este cazul, aceste desene vor fi incluse în predările de

documente ale Antreprenorului.

Desenele de lucru (schite de santier) nu trebuie revizuite de către Inginer, dar transmise

Inginerului spre informare, în termen de 5 zile inainte de aplicarea acestora în execuţie.

6.18 Date electronice

Antreprenorul trebuie să furnizeze copii electronice ale tuturor planşelor şi documentelor, inclusiv

modele folosite pentru elaborarea planşelor într-un format aprobat de către Inginer.

Antreprenorul trebuie să utilizeze software-ul standard profesional pentru modelarea, analiza şi

desenare, sub rezerva aprobării de către Inginer.

6.19 Planul de securitate şi sănătate al şantierului

Planul de securitate şi sănătate trebuie:

a) să precizeze cerintele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier

b) să specifice riscurile care pot apărea

c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor

d) sa conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe

categorii cuprinse în anexa nr. 2 din H.G nr.300/2006

e) la elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie să se ţină seama de toate tipurile de

activităţi care se desfăsoară pe şantier şi să se identifice toate zonele în care se desfăşoară

lucrările cuprinse în anexa nr. 2 din H.G. nr. 300/2006

Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin prevederile art. 19, lit. A-j din H.G. nr.

300/2006.

of 85

7. Specificatii privind executia

7.1 Echipamentele Antreprenorului

Antreprenorul va folosi echipamente eficiente si corespunzatoare executiei lucrarilor la nivelul de

calitate asteptat si intr-un ritm care sa asigure finalizarea acestora la data mentionata in oferta.

Caracteristicile echipamentelor ce vor fi utilizate de către Antreprenor pentru executarea lucrărilor

vor fi prezentate Inginerului înainte de utilizarea acestora.

Dacă după părerea Inginerului apar circumstanţe prin care este rezonabil că utilizarea

echipamentelor Antreprenorului trebuie suspendată fie temporar, fie permanent, Antreprenorul

va schimba metoda de executare a lucrării afectate. In special, acest lucru se va aplica acolo unde

este imposibil sau nesigur să se excaveze exceptând cu metode manuale, datorită apropierii de

structuri sau servicii existente, şi al pericolului pentru drumuri.

Daca, oricand pe durata executiei Lucrarilor, echipamentele sunt insuficiente, ineficiente sau

nepotrivite pentru a asigura, la executia Lucrarilor, nivelul de calitate cerut, sau nu pot asigura

ritmul stabilit de realizare a lucrarilor, Inginerul ii poate cere Antreprenorului sa-si mareasca

eficienta, sa schimbe tipul de sau sa inchirieze echipament suplimentar, si Antreprenorul se va

conforma unui asemenea ordin. Faptul ca Inginerul ar fi omis sa emita un astfel de ordin, nu-l va

exonera in nici un fel pe Antreprenor de obligatiile sale de asigurare a calitatii Lucrarilor ce le

executa si nici de mentinerea ritmului de executie cerut.

Antreprenorul va dispune ca toate testările de materiale să fie efectuate într-un laborator autorizat,

min. gradul II – autorizatie domeniile GTF (geotehnica si teren de fundare ), D (drumuri), MD

(materiale pentru drumuri), ANCFD(agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri), MBM

(materiale pentru beton si mortare), AR (armaturi de rezistenta din otel beton, sarme sau plase

sudate) conform Buletinul Constructiilor nr 2.3 din 1996.

Sarcinile principale ale laboratorului de santier sunt:

a. verificarea calitătii materialelor si certificarea conditiilor tehnice impuse;

b. urmărirea conditiilor de punere în operă a materialelor;

c. semnalarea imediată a beneficiarului si proiectantului în cazul oricăror neconcordante.

Antreprenorul trebuie să prezinte un program de testare, ca parte a Documentelor

Antreprenorului, conform legislatiei in vigoare.

Antreprenorul trebuie să efectueze toate inspecţiile şi testele în conformitate cu programul

prevăzut în scopul pentru a se asigura că lucrările sunt executate în conformitate cu contractul şi:

of 85

a) pentru a se asigura calitatea materială şi cerinţele de execuţie asumate în

proiectarea lucrărilor sunt respectate în timpul execuţiei;

b) pentru a răspunde, cel puţin, cerinţelor minime de testare impuse de legislaţia

românească din domeniul construcţiilor;

c) pentru a asigura conformitatea cu Planul de Calitate al Antreprenorului.

Antreprenorul trebuie să furnizeze Inginerului rezultatele tuturor testelor cât mai curând posibil,

şi, în orice caz, în termen de 48 de ore de la efectuarea testului sau în termen de 24 de ore de la

primirea rezultatelor de către Antreprenor, in funcţie de care este mai scurt.

Inginerul poate alege să efectueze periodic propriile teste de referinţă Antreprenorul având

obligaţia să-i furnizeze toate materiale şi probele pe care acesta le-ar putea solicita. Aceste teste

sunt utilizate pentru verificarea procedurilor de testare şi rezultatele Antreprenorului.

Rezultatele testelor trebuie să fie în conformitate cu Specificatiile tehnice.

Antreprenorul trebuie să ofere asistenţa solicitată de către Inginer pentru asigurarea accesului la

lucrări, pentru a preleva materiale şi probe şi pentru a asista la transportul unor astfel de materiale

şi mostre.

În cazul în care, în opinia Inginerului, rezultatele testelor de referinţă nu concordă cu rezultatele

testelor Antreprenorului, Antreprenorul trebuie să urmeze procedurile stabilite în propriul său

plan de calitate, în acelaşi mod ca în cazul în care a fost identificat un rezultat nesatisfăcător, prin

intermediul propriului său regim de experimentare şi de inspecţie.

Antreprenorul trebuie să utilizeze numai personal competent în activităţile de inspecţie şi testare.

Dovada de competenţă trebuie să fie prezentată spre aprobare Inginerului, înainte de începerea

unei anumite activităţi. Antreprenorul trebuie să demonstreze că personalul implicat în testare va fi

independent de cel direct implicat în procesul de proiectare sau de instalare a aceluiaşi

echipament. Antreprenorul va oferi, de asemenea, detalii privind modul în care va fi asigurată

independenţa de mai sus şi informaţii despre personalul de testare în vederea obţinerii aprobării

Inginerului.

Antreprenorul va păstra toate înregistrările primare de testare şi certificare iar Inginerului îi va

trimite copii ale înregistrărilor de certificare, atunci când este necesar.

Antreprenorul va transmite Inginerului, spre aprobare, detalii cu privire la toate materialele care

urmează să fie utilizate în execuţia lucrărilor.

Materialul excavat de pe şantier va fi folosit numai cu aprobarea Inginerului.

of 85

Antreprenorul, înainte de lansarea comenzilor de materiale pentru a fi încorporate în lucrări, va

transmite informaţii complete Inginerului, cu cel puţin 28 de zile înainte ca materialul să fie

necesar pentru Lucrări. Aceste informaţii ar trebui să includă numele furnizorului, originea

materialului, specificaţiile producătorului, calitatea, greutatea, rezistenţa, descrierea şi detalii ale

materialelor pe care Antreprenorul propune ca fiecare societate să le furnizeze. Antreprenorul va

transmite Inginerului, la cererea acestuia, mostre de astfel de materiale, şi, dacă este cazul,

certificatele producătorilor aferente unor teste recente pe materiale similare.

Antreprenorul trebuie să efectueze încercări pe toate combinaţiile de beton şi amestecurile de alte

materiale, ceea ce demonstrează prin teste pe de o parte că elementele constitutive sunt în

conformitate cu cerinţele de proiectare şi cu standardele aplicabile iar pe de altă parte că

amestecul rezultat oferă rezultate finale consecvente, care îndeplinesc cerinţele Inginerului.

Antreprenorul trebuie să identifice sursele, carierele şi gropile de împrumut şi să efectueze analize

la faţa locului şi teste de laborator a materialelor pentru a determina aplicabilitatea lor la diferitele

componente ale Lucrării şi pentru a stabili calitatea şi cantitatea diverselor materiale de construcţii

disponibile.

Gropile de împrumut sau săpăturile surse de materiale pentru terasamente, pavaj şi materiale

agregate vor fi supuse aprobării de către Inginer. Înainte de stocare sau de folosire a materialelor în

execuţia lucrărilor contractuale, antreprenorul va prezenta Inginerului detalii privind utilizarea

propusă a materialului, împreună cu sursa materialului. În cazul unor noi locaţii sursă,

Antreprenorul şi Inginerul vor conveni asupra locaţiei şi asupra adâncimii unui număr suficient de

gropi de probă pentru a determina amploarea şi adancimea gropii de împrumut, săpăturii, etc. şi

pentru a se asigura că sunt disponibile cantităţi suficiente de materiale pentru scopul stabilit.

La sursa stabilită, se prelevează material din stoc, printr-o metodă stabilită şi convenită anterior.

Prelevări comune vor fi desfăşurate de personalul Antreprenorului şi Beneficiarului.

În cazul surselor noi, Antreprenorul şi Inginerul vor conveni asupra locaţiei şi asupra adâncimii

pentru un număr suficient de gropi de probă pentru a determina amploarea şi adancimea gropii de

împrumut, săpăturii, etc. şi pentru a se asigura că sunt disponibile cantităţi suficiente de materiale

pentru scopul impus. Probele vor fi luate de la cel puţin trei distanţe egale din zona sursă.

Antreprenorul va propune în program testele care urmează a fi întreprinse, dar testele ar trebui să

includă în mod normal testarea fiecăruia dintre cele trei probe obţinute pentru următoarele:

a) granulometria agregatului (Analiza Sită);

b) valoarea echivalentă a nisipului;

c) Testul Los Angeles;

of 85

d) Testul de soliditatea;

e) material care trece prin sita de 75 microni;

f) Limita de lichid (LL);

g) Limita de plasticitate (LP);

h) Indexul de plasticitate (IP);

i) Relaţia umiditate-densitate;

j) Ciclul inghet /dezghet

k) CBR, si

l) Echivalent NaO pentru agregatele betonului

7.2 Protejarea structurilor si utilitatilor existente

Antreprenorul isi va asuma deplina responsabilitate in ceea ce priveste protectia cladirilor,

structurilor si drumurilor existente in zona amplasamentului, fie ele publice sau private, indiferent ca

ele sunt sau nu prezentate in desenele de ansamblu. Orice paguba provocata sau rezultata din

operatiunile executate de Antreprenor se va repara pe cheltuielile acestuia din urma.

Antreprenorul va stabili de comun acord cu autoritatile locale pe planurile de situatie a cladirilor,

structurilor si a drumurilor existente in zona amplasamentului, care nu sunt trecute initial, precum si

starea acestora, astfel incat sa se evite orice situatie incerta/conflictuala. Antreprenorul va elabora

un plan de urmarire si control in timp a cladirilor care se afla pe raza lucrarilor. Planul de control

trebuie prezentat dupa semnarea contractului, inaintea inceperii lucrarilor intr-un termen de 10 zile

lucratoare de la ordinul de incepere al lucrarilor.

Antreprenorul va apela la specialisti autorizati pentru proiectarea Lucrarilor Utilitatilor, Daca acest

lucru este impus prin lege sau pentru respectarea cerintelor detinatorului de Utilitati, Antreprenorul

va executa Proiectul, va obtine aprobarile necesare, se va ocupa de executarea Lucrarilor aferente

utilitatilor si va oferi asistenta oricaror contractanti specializati. Antreprenorul va:

- obtine aprobarea Consiliului tehnico-economic al detinatorului de Utilitati pentru toate

Lucrarile aferente Utilitatilor si va obtine toate avizele si acordurile;

- fi responsabil pentru Proiectarea Lucrarilor aferente Utilitatilor;

of 85

- fi responsabil cu intocmirea documentatulor cadastrale si evaluarea terenului daca

suprafete de teren suplimentare sunt necesare fata de coridorul deja expropriat si pus in

posesie si acest lucru se impune, in vederea efectuarii Lucrarilor aferente utilitatilor;

- va stabili programul Lucrarilor aferente Utilitatilor si plati toate costurile si taxele necesare,

In cazul in care este necesara relocarea utilitatilor in afara santierului, Antreprenorul va fi

responsabil cu:

- toate operatiunile de identificare a proprietarilor

- fi responsabil cu obtinerea avizelor, autorizatiilor pentru executarea acestor Lucrari

- suporta toate costurile aferente cu exceptia achizitiei terenului (suporta toate costurile

procedurii de expropriere, mai putin costurile despagubirilor cuvenite proprietarilor

expropriati);

- va intocmi documentatiile necesare procedurii de expropriere in conformitate cu prevederile

Legii 255/2010 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 53/2011 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare si va obtine orice avize, autorizatii, aprobari, permise,

etc necesare in vederea utilizarii terenului in scopul constructiei.

- Antreprenorul va suporta toate cheltuielile si va fi responsabil de derularea tuturor

procedurilor de expropriere pana la publicarea Hotararii de Guvern cat si cele dupa

publicarea acesteia in Monitorul Oficial (intocmirea documentatiilor tehnico cadastrale,

rapoarte de evaluare, activitatile Comisiei, reprezentarea in Instanta, etc.)

Antreprenorul va coordona si va programa Lucrarile pentru Utilitati.

In urma consultarii tuturor detinatorilor de Utilitati implicati, Antreprenorul va pregati un program

pentru toate Lucrarile de Utilitati necesare si le va transmite Inginerului spre aprobare.

Daca acest lucru este impus prin lege sau in vederea indeplinirii cerintelor detinatorului de Utilitati,

Anlreprenorul va utiliza personal califlcat sau subcontractanti in vederea efectuarii Lucrarilor de

Utilitati.

Daca o Utilitate nu necesita deviere, Antreprenorul va fi responsabil pentru sustinerea si

protejarea Utilitatilor in limp ce lucreaza in jurul acestora, cu aprobarea detinatorului Utilitatii.

Antreprenorul va lua masurile de protejare a unor astfel de Utilitati si va fi responsabil pentru

consecintele oricaror daune, indiferent daca Utilitatile sunt sau nu incluse in planse.

../../Badescu/sintact%203.0/cache/Legislatie/temp197998/00137827.htm

of 85

Serviciile sau furnizarile nu vor fi intrerupte fara aprobarea scrisa a autoritatii competente sau a

proprietarului, iar Antreprenorul va fumiza o alternativa satisfacatoare inainte de a intrerupe orice

servicii sau furnizarile existente.

Daca in orice moment, pe parcursul executarii Lucrarilor, Antreprenorul descopera Utilitati

necunoscule anterior care trebuie indepartate sau protejate, acesta va informa imediat Inginerul si

va proteja astfel de Utilitati pana in momentul in care Lucrarile de Utilitati pot fi stabilite de comun

acord cu detinatorul de Utilitati.

Antreprenorul va respecta cerintele speciale ale detinatorilor de Utilitati sau instructiunile

transmise de detinatorii de Utilitati pe perioada Contractului. Daca este necesara aprobarea sau

acordul oricarui detinator de Utilitati cu privire la Lucrari sau orice metode de lucru, Antreprenorul

va fi responsabil pentru obtinerea aprobarii sau acorduiui respectiv. Antreprenorul se va asigura ca

echipamentul de specialitate este in permanenta disponibil pe santier in perioada de constructie.

Antreprenorul este informat ca retelele de Utilitati existente nu sunt in general figurate pe planurile

de situatie anexate la avizele emise..

In cazul in care Antreprenorul provoaca orice daune echipamentelor de furnizare a Utilitatilor in

timpul Lucrarilor. acesta va informa imediat posesorul Utilitatilor si orice alte autoritati responsabile.

Antreprenorul va solicita aprobarea efectuarii lucrarilor de reparatii imediat ce acest lucru este cu

putinta. sub rezerva acordului detinatorului de Utilitati. Costurile acestor Lucrari vor fi suportate de

Antreprenor.

In cazul in care Antreprenorul descopera, in limitele santierului. echipamente de furnizare a

Utilitatilor necunoscute anterior ca rezultat al sondajelor, acesta va informa imediat Inginerul.

Antreprenorul va contacta imediat proprietarul Utilitatii si alte autoritati responsabile.

Antreprenorul se va ocupa de Proiect, obtinerea acordurilor, estimarilor de cost necesare pentru

Lucrarile de Utilitati care vor fi efectuate fie de Antreprenor, sub supravegherea proprietarului

Utilitatii, fie de catre un subcontractor autorizat de detinatorul Utilitatii. In orice situatie cheltuielile

vor fi suportate de catre Antreprenor.

Antreprenorul este responsabil pentru informarea oricaror contractanti specializati angajati pentru

efectuarea Lucrarilor de Utilitati cu privire la responsabilitatile lor legate de sanatate si protectia

muncii in limp ce isi desfasoara activitatea pe santier.

Antreprenorul va tl responsabil pentru toate lucrarile de diminuare a impactului asupra mediului

inconjurator necesare ca urmare a finalizarii Lucrarilor de utilitati.

7.3 Securitate şi sănătate în muncă

Acestui proiect îi sunt aplicabile toate regulamentele, instrucţiunile şi oricare alte prescripţii legale

din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, care fac referire la lucrările specifice ce se vor

of 85

executa prin contract. Prevederile acestei secţiuni vin în completarea cerinţelor cuprinse în

Condiţiile de Contract.

Ofertanţii vor preciza în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile

referitoare la condiţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă.

Antreprenorul poartă întreaga raspundere în cazul producerii accidentelor de munca,

evenimentelor şi incidentelor periculoase, îmbolnăvirilor profesionale generate sau produse de

echipamentele tehnice (utilaje, instalaţii etc.) şi de muncă, procedeelor tehnologice utilizate, sau de

catre lucrătorii săi şi cei aparţinând societăţilor care desfăsoară activităţi pentru Antreprenor

(subcontractanţi), în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

şi a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 aprobate prin H.G. nr. 1425/2006,

modificate şi completate prin H.G. nr. 955/2010, precum şi orice modificare legislativă apărută pe

timpul desfăşurării contractului.

In cazul producerii unor accidente de muncă, evenimente sau incidente periculoase în activitatea

desfăşurată de Antreprenor, acesta va comunica şi cerceta accidentul de muncă, evenimentul,

conform prevederilor legale şi se va înregistra cu acesta la Inspectoratul Teritorial de Munca de

pe raza căruia s-a produs evenimentul.

În timpul executării lucrărilor, Antreprenorul va respecta întotdeauna toate cerinţele legale privind

securitatea şi sănătatea în muncă. Acesta va acorda o atenţie specială sănătăţii şi securităţii

angajaţilor săi şi va asigura condiţii igienico-sanitare şi de lucru corespunzătoare.

Antreprenorul trebuie să furnizeze toate echipamentele individuale de protecţie a muncii,

alimentaţia de protecţie şi materialele igienico-sanitare, necesare pentru securitatea angajaţilor săi.

Costul respectării cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă este considerat a fi inclus în Preţul

Contractual.

Principalele acte normative din legislaţia naţională aplicabile pentru activităţile care se desfăşoară

pe şantier sunt următoarele:

Nr.

Crt. Legislaţie RO Denumire listă

Legislaţie UE

(Directiva

transpusă)

1. L 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 89/391/CEE

2. HG 1425/2006

HG 955/2010

HG 1242/2011

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

-

3. HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de

muncă

1989/654/CEE

of 85

Nr.


Legislaţie UE

(Directiva

transpusă)

4. HG 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau

de sănătate la locul de muncă

92/58/CEE

5. HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utlizarea

în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

89/655/CEE

95/93/CE

2001/45/CE

6. HG 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utiIizarea

de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la

locul de muncă

89/656/CEE

7. HG 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru

lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

1990/269/CEE

8. HG 493/2006

modificată prin

HG 601/2007

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

2003/10/CE

9. HG 1876/2005

modificată prin

HG 601/2007


expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

2002/44/CE

10. HG 1218/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru

asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

prezenţa agenţilor chimici.

98/24/CE

91/322/CEE

2000/39/CE

2006/15/CE

11. HG 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

expunerea la agenţi biologici în muncă

2000/54/CE

12. HG 1093/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru protecţia

lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi

cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

2004/37/CE

13. HG 1875/2005

modificată prin

HG 601/2007

privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile

datorate expunerii la azbest

83/477/CEE

91/382/CEE

98/24/CE

2003/18/CE

of 85

Nr.


Legislaţie UE

(Directiva

transpusă)

14. HG 1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi

protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc

datorat atmosferelor explozive

99/92/CEE

15. HG 1136/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri

electromagnetice.

2004/40/CE

16. HG 300/2006

modificată prin

HG 601/2007

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

şantierele temporare sau mobile

92/57/CEE

17. HG 600/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă 94/33/CE

18. HG 601/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

-

19. HG 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor -

20. HG 557/2007 privind completarea măsurilor destinate să promoveze

îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pentru

salariaţii încadraţi în baza unui contract individual de muncă pe

durată determinată şi pentru salariaţii temporari încadraţi la agenţi

de muncă temporară

-

21. Ordonanţă de

urgenţă

99/2000

privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi

extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

-

22. Normă

metodologică

din 06/07/2000

de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.99/2000 -

23. Ordin 706/2006

al MMSSF


expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice

artificiale

-

24. OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice -

25. Orice act normativ apărut pe durata derulării contractului

7.4 Manipularea si depozitarea materialelor si utilajelor

Toate materialele si utilajele ce vor fi inglobate in lucrari se vor manipula si depozita astfel incat sa

se evite orice fel de accidentare.

Îndepărtarea materialelor reziduale de la şantier trebuie să respecte reglementările locale şi

naţionale cu privire la transport şi dispunere.

of 85

Orice materiale sau utilaje care, in opinia Inginerului, nu corespund calitativ scopului pentru care

au fost procurate sau au depasit gradul de uzura acceptabil, vor fi inlaturate imediat de pe

amplasament si Antreprenorul nu va fi platit nici pentru materialul/utilajul considerat

necorespunzator si nici pentru indepartarea acestuia.

Antreprenorul va face toate aranjamentele şi va suporta toate costurile pentru depozitarea

surplusului de materiale excavate. Depozitarea neautorizată nu va fi permisă.

Îndepărtarea materialelor reziduale de la şantier trebuie să respecte reglementările locale şi

naţionale cu privire la transport şi dispunere.

Prin natura Proiectului, Achizitorul va lua toate măsurile pentru a asigura suprafetele necesare în

vederea depozitării tuturor materialelor rezultate din dezafectările necesare executării Proiectului,

fără a fi necesară o plată suplimentară din partea Executantului.

7.5 Aprobarea surselor, materialelor si utilajelor

Materialele si utilajele incorporate in lucrarile permanente vor fi aprovizionate iar Furnizorii de

materiale vor fi selectionati si Inginerului i se vor inainta mostre semnificative ale acestor

materiale, pentru ca acestea sa poata fi testate inante de a fi inglobate in lucrari. In executia

lucrarilor nu pot fi folosite materiale provenite din surse neaprobate de Inginer.

Toate materialele si echipamentele livrate pentru a executa sau a fi inglobate in lucrarile

permanente ce se vor executa sub acest contract vor fi produse noi sa fie insotite obligatoriu de

Certificat CE. Nu vor fi acceptate nici materialele si nici echipamentele second-hand.

Orice schimbari, modificari aduse proiectului initial si recomandate de catre proiectant

Antreprenorului vor fi aprobate de catre Inginer inainte ca aceste modificari sa fie implementate.

Nu toate materialele provenind din aceeasi sursa vor fi aprobate doar prin faptul ca sursa

respectiva a fost aprobata. Antreprenorul trebuie sa faca dovada, prin incercari continue, ca in

lucrari vor fi folosite numai materialele ce sunt conforme cu specificatiile tehnice respective

7.6 Curatenia

Antreprenorul va fi responsabil pentru întreţinerea corespunzătoare a şantierului şi lucrărilor şi va

elimina gunoiul şi reziduurile în mod prompt de pe şantier. Toate materialele, unităţile şi

echipamentele vor fi depozitate sau amplasate în mod aranjat.

of 85

7.7 Responsabilitatea antreprenorului

Aprobarile primite din partea Inginerului nu-l exonereaza pe Antreprenor de responsabilitatile si

obligatiile ce-i revin prin prevederile Contractuale.

8. Specificatii administrative

8.1 Jurnalul de santier

Antreprenorul va tine un jurnal de santier. Acest jurnal va fi intotdeauna disponibil, la biroul

Antreprenorului, pentru a fi pus la dispozitia Inginerului sau a reprezentantilor Beneficiarului.

Peste tot, in cuprinsul acestui jurnal, unde notele sunt scrise in limba romana, in cazul in care

Antreprenorul nu este roman isi va asigura singur traducerea lor. In fiecare saptamana

Antreprenorul si Inginerul vor verifica si aviza notele zilnice consemnate pe parcursul saptamanii

anterioare, Antreprenorul urmand a pune la dispozitia Inginerului o copie a tuturor notelor

avizate. Antreprenorul se va asigura ca originalele acestor jurnale sunt pastrate in siguranta.

8.2 Programul (graficul de executie)

In cazul in care Inginerul nu emite o alta instructiune, programul/graficul de executie ce va fi trimis

spre aprobare acestuia se va intocmi, detaliat si in conformitate cu Conditiile de Contract, de

Antreprenor. Programul va fi prezentat in format de grafic cu coloane, cuprinzand toate activitatile

importante (majore) pornind de la etapele majore ale activitatii de proiectare.

In acest context, sunt considerate activitati importante, majore, toate acele activitati, care, chiar

daca nu sunt activitati de proiectare si/sau constructie, pot avea un impact asupra acestora din

urma in cazul in care nu sunt executate in timp util – cum ar fi activitatile de proiectare a detaliilor

de executie, lansarea comenzilor si fabricarea utilajelor, etc.

Antreprenorul va inainta Inginerului, in termen de cinci zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni,

un grafic de executie actualizat, care va contine si explicitarea intarzierilor de orice natura, precum

si mentionarea masurilor preconizate a fi luate in vederea recuperarii acestor intarzieri.

Acest grafic va contine date referitoare la cel putin:

- Progresul realizat pe parcursul lunii anterioare, in comparatie cu programarea initiala a lucrarilor;

- Activitatile planificate a fi executate in urmatoarele trei luni.

Prezentarea acestui grafic in fiecare luna va fi suplimentara oricarei alte actualizari a graficului de

executie ce poate fi ceruta de catre Inginer.

8.3 Progresul lucrarilor

of 85

8.3.1 Rapoarte de progres

Antreprenorul va conveni cu Inginerul datele la care trebuiesc inaintate Rapoartele lunare de

progres care vor descrie ritmul de executie.

Rapoartele lunare de progres prevăzute la Sub-Clauza 4.21 [Rapoarte privind Evoluţia Execuţiei

Lucrărilor] din Conditiile Contractului vor include, de asemenea, şi următoarele informaţii dar fără a

se limita la acestea:

i. Progresul lucrărilor din luna respectivă şi progresul general;

ii. Programul pentru luna următoare;

iii. Program diagrama progresului;

iv. Planul Lucrărilor;

v. Informaţii metrologice pentru luna respectivă.

8.3.2 Fotografii privind progresul lucrarilor

Fotografiile privind progresul lucrărilor, prevăzute la Sub-Clauza 4.21 [Rapoarte privind evoluţia

execuţiei lucrărilor] din Conditiile Contractului trebuie să fie efectuate de un fotograf profesionist

aprobat de Inginer. Aceste fotografii trebuie să acopere lucrările conform indicaţiilor Inginerului şi

vor cuprinde 2 seturi de minim 30 de fotografii.

Toate fotografiile vor fi marcate pe verso cu data, numele şi adresa fotografului, numărul de

identificare de referinţă, precum şi o scurtă descriere a Lucrării, inclusiv kilometraj şi direcţia de

privire. Împreună cu seturile de fotografii va fi transmisă o copie electronică a acestora.

Drepturile de autor asupra tuturor fotografiilor aparţin Beneficiarului iar fotografiile sau imaginile

electronice vor fi transmise Inginerului în termen de 2 săptămâni de la expunere. Fotografiile nu

vor fi folosite de către Antreprenor pentru nici un alt scop, fără acordul prealabil al Inginerului

8.4 Sedinte ,,operative”

Antreprenorul va conveni cu Inginerul asupra datelor la care se vor desfasura in mod sistematic

sedintele operative. Aceste sedinte vor avea loc, in mod normal, la intervale lunare, in termen de

maximum 10 zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni, si, in orice caz, in termen de cel putin 2 zile

de la data la care Antreprenorul si-a depus Raportul lunar de executie. Atat Autoritatea

Contractanta cat si Beneficiarul au dreptul de a asista la aceste sedinte operative.

In cazul in care Antreprenorul nu este roman, aceste sedinte operative vor fi conduse in limba

romana iar Antreprenorul va asigura traducere simultana in limba romana. Inginerului ii revine

of 85

obligatia de a intocmi procesele-verbale de sedinta, schitele acestor procese verbale vor fi apoi

inantate Antreprenorului, in termen de 3 zile de la data fiecarei sedinte, pentru comentarii. Dupa

ce Inginerul a revizuit schitele in conformitate cu comentariile primite, acesta va trimite copiile

proceselor-verbale, in forma lor finala, tuturor acelora care au fost prezenti la respectivele sedinte.

Antreprenorul se va prezenta la sedintele operative saptamanale, daca activitatile din santier

impun acest lucru, cu o agenda ‘prescurata’ pentru ca activitatile respective sa fie convenite

impreuna cu Inginerul.

9. Controlul si asigurarea calitatii

Antreprenorul este obligat sa intocmeasca, sa implementeze si sa urmareasca un sistem de

asigurare si control al calitatii care sa acopere toate aspectele Contractului (managementulul

documentelor, managementul achizitiilor, managementul subcontractorilor si furnizorilor, controlul

materialelor si manoperei, defecte aparute si procedurile de urmat in cazul activitatilor de indreptare

sau corectare a defectelor, etc.), pe toata durata Contractului si, de asemenea sa acopere toate

lucrarile care trebuie executate. Sistemul se va conforma cu un standard international de asigurare

a calitatii, recunoscut, precum si cu cerintele legislatiei romanesti.

Antreprenorul va prezenta intreaga organigrama a departamentului de asigurarea calitatii precum

si alocarea responsabilitatilor, monitorizarea si liniile de actiune. Mai mult, se vor preciza

procedurile de implementare a planurilor de asigurarea calitatii, organigrama departamentului, etc.

pentru fiecare parte de lucrari specifice si pentru contracte specifice, pentru furnizori si

subcontractori.

Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor care au un sistem

eficient de asigurare a calitatii.

Documentatia de asigurare a calitatii intocmita de Antreprenor va acoperi urmatoarele elemente:

- Sistemul de management al calitatii (conform standardului ISO 9001 sau echivalent);

- Sistemul de management al mediului (conform standardului ISO 14001 sau echivalent);

- Manualul calitatii pentru acest proiect, incluzand proceduri si procese care detaliaza conditiile

referitoare la sistemul calitatii, procedurile administrative, planul de control al calitatii, etc.

Totodata ca obligatie este utilizarea materialelor cu certificate de origine CE.

Pe perioada de derulare a Contractului, Antreprenorul va face dovada in fata Inginerului, a

Beneficiarului si a reprezentantilor Inspectoratului de Stat in Constructii ca lucrarile executate

sunt conforme cu cerintele de calitate stipulate in Contract sau cu acelea aprobate pentru perioada

de derulare a Contractului.

of 85

Ca urmare, pe baza documentelor din Sistemul de asigurare al calitatii si pe baza Planului

Calitatii aprobat, Antreprenorul va produce si va inregistra, pe durata executiei lucrarilor,

documentele referitoare la controlul calitatii executiei precum si conformitatea acestora cu nivelul

de calitate cerut.

Antreprenorul va preda Inginerului inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe

parcursul executiei lucrarilor, precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor

tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul incercarilor efectuate, certificatele de

calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de lucrari ascunse, notele de constatare

ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele verbale de

probe specifice si special, etc.)

Lucrarile de remediere realizate de Antreprenor dupa finalizarea lucrarilor fac obiectul acelorasi

conditii de control ca si restul lucrarilor executate in cadrul contractului.

Sistemul de arhivare, inclusiv documentatia de asigurare a calitatii, va fi pastrata de catre

Antreprenor pentru o perioada de inca minimum 5 ani de la terminarea lucrarilor.

10. Manipularea controlată a deşeurilor

Inainte de inceperea oricarui tip de lucrari, operatorii de echipament si utilaje vor fi instruiti si vor fi

supravegheati corespunzator pe durata executiei acestor operatiuni.

Toate echipamentele si utilajele vor fi cele corespunzatoare tipului de operatiune ce urmeaza a fi

executata, si toate aceste echipamente si utilaje vor fi verificate corespunzator inainte ca ele sa fie

lansate in executie.

11. Protectia mediului

11.1 Cerinţe Generale

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru protecţia mediului şi reducerea impactului, în

perioada de construcţie şi în cea de Notificare a defecţiunilor, în deplină conformitate cu legislaţia

locală şi Standardele aplicabile.

Antreprenorul va obţine de la agenţiile de mediu implicate în efectuarea Lucrărilor toate

informaţiile necesare actualizate şi toate autorizaţiile necesare şi va efectua orice studii de mediu

suplimentare considerate a fi necesare. Antreprenorul va obţine toate aprobările de mediu

aferente Lucrărilor.

Antreprenorul va respecta în totalitate proiectul şi structura Lucrărilor conform tuturor

recomandărilor şi obligaţiilor incluse în Acordul de Mediu şi SEIM.

of 85

Antreprenorul va analiza, modifica şi actualiza toate aspectele relevante ale Acordului de Mediu

şi ale Studiului de impact asupra mediului pentru a reflecta proiectul final al Lucrărilor.

Antreprenorul se va asigura de existenţa unui acces sigur la Şantier şi de faptul că efectele

prafului, poluării fonice, vibraţiilor şi gazelor de eşapament sunt limitate în zonele învecinate.

11.2 Planul de management de mediu

Antreprenorul va realiza un Plan de Management de Mediu (PMM) aferent Contractului. PMM va

furniza informaţiile de mediu şi sistemele necesare pentru a se asigura că toate problemele legate

de poluare sunt reduse şi că există măsuri de diminuare menite să prevină orice efecte adverse

asupra construcţiei Lucrărilor. PMM nu trebuie văzut ca având un caracter static şi se recomandă

realizarea de revizuiri la anumite intervale, pe măsură ce lucrările progresează şi natura şi

extinderea problemelor de mediu specifice devine clară. Din acest motiv, PMM va fi supus revizuirii

periodice şi auditului pentru revizuirea planului în lumina experienţei şi problemelor întâmpinate.

PMM va respecta următoarele obiective specifice:

definirea aranjamentelor de organizare şi administrare pentru monitorizarea aspectelor

legate de mediul înconjurător, inclusiv definirea responsabilităţilor personalului şi procedura

de coordonare, stabilire de legături şi raportare;

revizuirea raportului referitor la impactul de mediu şi social ca părţi ale SEIM, a cerinţelor

contractuale şi a altor documente, în strânsă legătură cu proiectantul Antreprenorului şi cu

Inginerul şi stabilirea de comun acord a unor practici de lucru cu Inginerul, în vederea

identificării problemelor care ar putea necesita o monitorizare atentă în timpul construcţiei;

cerinţe şi proceduri subtile pentru monitorizarea mediului, inclusiv necesarul de echipament,

frecvenţa monitorizării, parametri ce trebuie monitorizaţi, cerinţele analitice de servicii,

gestionarea şi prezentarea datelor, etc.;

discutarea procedurilor pentru gestionarea pro-activă a mediului, astfel încât să poată fi

identificate potenţialele probleme şi să se poată adopta măsuri de reducere înainte ca

lucrările să fie efectuate; şi

definirea procedurilor de control de mediu, în cazul poluării, incendiilor sau incidentelor

similare.

Antreprenorul va transmite PMM Inginerului spre aprobare, în termen de 30 de zile de la Data

Ordinului de Incepere. Antreprenorul nu va ocupa Şantierul şi nu va începe niciun fel de lucrări

fără aprobarea PMM de către Inginer.

of 85

12. Managementul traficului

Antreprenorul va realiza si prezenta Inginerului Planul de Management al Traficului avizat de

catre Inspectoratul de Politie Giurgiu.

Planul de Management al Traficului trebuie să includă toate detaliile şi informaţiile necesare

Lucrărilor sau solicitate de Inginer.

Antreprenorul va menţine legătura cu toate autorităţile competente pentru a se asigura că sunt

acordate perioade de preaviz necesare şi de faptul că metodele sale şi programul de lucru sunt în

conformitate cu cerinţele statutare.

Cu excepţia cazurilor în care prin Planul de management al traficului se stabileşte altceva,

Antreprenorul va menţine continuu capacitatea existentă a traficului de-a lungul drumurilor care

traversează şantierul.

Rapoartele zilnice semnate privind managementul traficului şi listele de verificări semnate privind

managementul traficului vor fi scanate şi transmise Inginerului săptămânal în format pdf, în termen

de trei zile de la sfârşitul săptămânii respective.

Planul de management al traficului trebuie să includă următoarele, dar fără a se limita la

acestea:

a) Introducere – descrierea santierului;

b) Marcarea temporară a lucrărilor, care urmează a fi instalate pe drumurile publice, inclusiv

detalii cu privire la principiile marcajelor rutiere temporare;

c) detalii cu privire la toate marcajele rutiere temporare;

d) metoda de instalare şi plasare a marcajelor rutiere temporare;

e) metoda de demontare şi îndepărtarea a marcajelor rutiere temporare;

f) marcaje rutiere temporare de noapte;

g) marcaje de urgenţă;

h) orice propuneri de circulaţie cu deplasare alternativa;

i) marcajele rutiere temporare;

j) semnalizarea utilajelor care iau parte la execuţia lucrărilor;

k) protecţia muncitorilor;

of 85

l) semafoare, inclusiv foi de calcul;

m) detalii privind persoanele responsabile de managementul traficului şi atribuţiile acestora;

n) foi de calcul şi proiectele detaliate de semnalizare.

Planul de management al traficului va include şi planşe care vor prezenta măsurile temporare de

management al traficului propuse de Antreprenor care trebuie să includă, dacă este cazul:

a) locaţia şi detalii privind semnele rutiere şi marcajele;

b) numărul şi lăţimea benzilor şi detalii privind marcajele rutiere temporare;

c) localizarea şi mărimea zonelor de lucru;

d) spaţii libere propuse înspre şi dinspre zonele de lucru pentru menţinerea benzilor de drum;

e) semafoare;

f) facilităţi pentru pietoni, rutele şi lăţimile, dacă este cazul;

g) amenajări privind accesul la lucrări;

h) amplasarea intersecţiilor temporare;

i) detalii cu privire la orice devieri propuse

Planul de Management al Traficului va fi supus spre aprobare inaintea inceperii executiei

Lucrarilor intr-un termen de 30 zile lucratoare de la ordinul de incepere a lucrarilor.

13. Audit de siguranta rutiera

13.1 Generalităţi

Verificarea siguranţei infrastructurii rutiere reprezintă verificarea sistematică a aspectelor legate de

siguranţa circulatiei şi a schemelor de gestionare a traficului, inclusiv modificarea planurilor

existente. Scopul principal este acela de a identifica problemele de siguranţă rutiera in etapa de

proiectare şi de a reduce problemele viitoare. Antreprenorul se va ocupa de realizarea ASR (audit

de siguranta circulatiei) în etapele de proiectare şi construcţie ale Contractului.

Antreprenorul va transmite Inginerului spre aprobare Auditul de Siguranta Rutiera în următoarele

etape:

i. anterior depunerii DTAC (documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de construire);

ii. anterior finalizării lucrarilor si darii in exploatare.

of 85

Documentele depuse de Antreprenor vor include informaţii referitoare la numele persoanelor care

vor efectua verificarea, independent de proiectantul Antreprenorului şi de Antreprenor.

Persoanele propuse ca auditori trebuie să deţină calificarea şi experienţa adecvată. Auditul de

siguranta rutiera va corespunde Standardelor aplicabile şi a legislatiei romanesti in vigoare. Se va

respecta Ordonanta 6 din 29 ianuarie 2010, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008

privind auditul de siguranta rutiera publicata in Monitorul Oficial 70 din 30 ianuarie 2010 (M. Of.

70/2010).

13.2 Auditul de siguranta rutiera la faza de proiectare

Scopul ASR care trebuie efectuat anterior depunerii pachetului Proiect Tehnic va fi acela de a:

identifica şi soluţiona orice probleme de proiectare anterior etapei de construcţie care pot

afecta siguranta circulatiei;

evalua dacă deviaţiile de la standarde vor avea un impact relevant asupra siguranţei rutiere;

evalua documentatia tehnica (plan de situatie, profil longitudinal, sectiuni transversale) in

punctele critice ale infrastructurii rutiere reabilitate;

evalua caracteristicile tehnice de siguranţă ale infrastructurii rutiere (cum ar fi semnalizarea

rutiera verticala, marcajele rutiere şi amplasarea dispozitivelor de siguranta (parapete de

siguranta);

stabilirea măsurii în care au fost abordate şi rezolvate în mod adecvat şi sigur toate

problemele utilizatorilor;

analizarea interacţiunii dintre diferitele elemente de proiectare între ele şi cu reţeaua de

drumuri din vecinatate. Aceast ASR va reprezenta o ultimă oportunitate de modificare a

Proiectului Tehnic şi Detaliilor de Executie înainte de iniţierea construcţiei efective a

infrastructurii rutiere.

13.3 Auditul de siguranta rutiera anterior darii in exploatare

Se va efectua un ASR anterior deschiderii circulatiei rutiere. Aceasta reprezintă o ultimă ocazie

pentru echipa de ASR să identifice problemele de siguranţă circulatiei potenţiale înainte ca

facilitatea să fie deschisă pentru utilizatorii drumului.

Scopul ASR anterior deschiderii va fi acela de a:

identifica şi soluţiona orice problema de siguranţă anterior deschiderii drumului;

of 85

evalua potentialul de risc al dispozitivelor şi echipamentelor indicate în planurile Proiectului

Tehnic;

stabilirea măsurii în care au fost abordate şi rezolvate în mod adecvat şi sigur toate

problemele utilizatorilor;

confirma că orice semnalizare rutiera temporara, marcaje temporare ale infrastructurii

rutiere, echipamente de construcţie, parapete, garduri, materiale şi deşeuri au fost

îndepărtate;

analizarea inainte de deshiderea traficului a interacţiunii dintre diferitele elemente ale

Proiectului nou construit cu reţeaua rutieră adiacenta existenta;

identificarea oricăror aspecte omise în timpul verificării anterioare şi verificarea modului in

care au fost implementate masurile solicitate in faza de ASR pentru Proiectul Tehnic;

urmărirea oricăror aspecte identificate cu ocazia unei verificări anterioare;

Echipa ASR va efectua o verificare detaliată a drumului si a intersectiilor cu reţeaua rutieră

existentă. Se va efectua şi o verificare pe timp de noapte a elementelor de sigurata rutiera

(semnalizare rutiera verticala şi orizontala, dispozitive de protectie) pentru a stabili eficienta şi

perceperea acestora de catre utilizatorii in conditiile specifice de lumina. Problemele legate de

iluminare neadecvată, marcajele rutire cu deficiente şi pericolele ascunse din zona laterală a

infrastructurii rutiere pot fi identificate în timpul inspecţiei pe timp de noapte. Echipa ASR va

identifica problemele de siguranţă circulatiei potenţiale înainte ca drumul să fie deschis pentru

utilizatori.

14. Diverse

14.1. Masuri de protectia contra incendiilor

Antreprenorul va desfăşura întreaga activitate conform normelor in vigoare de prevenire a

incendiilor. Acesta va furniza şi menţine pe Şantier echipamente corespunzătoare de stingere a

incendiilor. Antreprenorul va respecta toate reglementările curente aplicabile de prevenire a

incendiilor.

Materialele inflamabile vor fi depozitate în conformitate cu reglementările de prevenire a incendiilor

şi departe de persoane terţe.

Antreprenorul va fi responsabil pentru orice pierderi ca rezultat al unui incendiu început în timpul

executării Lucrărilor sau de oricare dintre angajaţii săi.

14.2. Investigarea şi îndepărtarea muniţiilor

of 85

Daca in timpul executiei Antreprenorul identifica orice material suspectat a fi de natura

pirotehnica, conform prevederilor Legii 481/2006 - privind protectia civila, Antreprenorul va anunta

autoritatile competente, in termen de maxim 30 minute de la descoperire.

14.3 Investigaţii arheologice

Antreprenorul va realiza o investigatie în conformitate cu Sub Clauza 4.24 [Vestigii] din Conditiile

Contractului si prevederile Ordinului nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea procedurii de

acordare a autorizatiilor pentru cercetarea arheologica folosind un specialist in Arheologie agreat

de către Inginer.

Antreprenorul va fi responsabil pentru gestionarea, facilitarea şi programarea investigaţiilor

arheologice anterioare construcţiei, obţinând toate aprobările şi acordurile necesare.

Responsabilităţile conducerii vor include măsuri de micşorare a oricăror întârzieri cauzate de

siturile arheologice, daca este cazul va reprograma Lucrările astfel încât să evite întârzierile.

Costurile de realizare a cercetarii arheologice cat şi alte costuri, riscuri şi responsabilităţi aferente

investigaţiilor şi aprobărilor vor fi incluse în Suma acceptata în contract.

Antreprenorul va efectua descarcarile de sarcina arheologica (prin institutii organizatoare conform

prevederile Ordinului nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea procedurii de acordare a

autorizatiilor pentru cercetarea arheologica agreate de Ministerul Culturii) şi va obtine certificatele

de descarcare arheologica.

Antreprenorul trebuie să fie conştient de posibilitatea efectuării unor descoperiri arheologice în

timpul decapării stratului de pamant vegetal sau a altor materiale de pe Şantier. În cazul unor

descoperiri arheologice, Antreprenorul va acţiona în conformitate cu Sub Clauza 4.24 [Vestigii] din

Conditiile Contractului si prevederile Ordinului nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea

procedurii de acordare a autorizatiilor pentru cercetarea arheologica. Dacă se impun investigaţii pe

şantier, Inginerul va da instrucţiuni. Antreprenorul va face demersurile necesare pentru a obtine

autorizatia de cercetare arheologica si va desemna specialisti aprobaţi şi autorizaţi care să se

ocupe de Lucrare. Antreprenorul va fi responsabil pentru organizarea şi acordarea de asistenţă

specialiştilor.

Antreprenorul va fi responsabil pentru furnizarea către reprezentanţii săi şi vizitatorii autorizaţi ai

şantierului a întregului echipament de protecţie necesar (încălţăminte, îmbrăcăminte reflectorizantă

de mare intensitate, căşti de siguranţă etc). Tot echipamentul de acest tip va fi purtat în

permanenţă în perioadele în care reprezentanţii sunt prezenţi pe şantier

of 85

15. Obligatiile Antreprenorului

15.1 Cu privire la executarea lucrărilor Antreprenorul are urmatoarele obligatii:

a) va executa obligatoriu lucrările conform documentatiilor de executie, a caietului de sarcini si a

dispozitiilor de santier;

b) nu va solicita Proiectantului efectuarea de modificări ale documentatiei tehnice decât cu

acordul scris al Inginerului si viza Beneficiarului;

c) va organiza desfăsurarea normală a lucrărilor în scopul respectării termenelor de executie;

d) se va ocupa de achizitionarea utilajelor, echipamentelor si dotarilor specifice fiecarui obiectiv,

tinand cont strict de cerintele proiectului si prescriptiilor tehnice impuse prin caietul de sarcini

elaborat de proiectant;

e) va colabora cu Inginerul în cautarea de solutii care duc la realizarea proiectului in graficul de

executie;

f) va opri lucrarile la cererea scrisă a Inginerului sau a Beneficiarului si va lua măsurile de

remediere solicitate; după luarea acestor măsuri, va putea relua lucrările cu acordul scris al

Beneficiarului;

g) va dota cu echipament personalul aferent laboratorului de santier care va preleva probele, va

efectua verificările în conditiile prezentelor Cerinte ale Beneficiarului;

h) va transmite lista tuturor rezultatelor obtinute Inginerului, in maxim 30 ore de la obtinere;

i) va organiza serviciul propriu de control al calitătii lucrărilor, care va urmări executia în

conformitate cu normele în vigoare, proiectul si caietul de sarcini;

j) va convoca toti factorii implicati in realizarea investitiei in vederea receptionarii lucrărilor ajunse în

fazele de executie determinante, înainte cu 5 zile calendaristice.

k) pentru respectarea prevederilor din Cerintele Beneficiarului si a tuturor prevederilor din

normativele si standardele în vigoare, Antreprenorul îsi va asigura un control intern permanent

prin personalul de conducere din antrepriză, brigăzi, laboratorul de santier si corpul de control

tehnic;

l) va duce la indeplinire, la termenele stabilite, masurile dispuse prin actele de control sau prin

documentele de receptie ale lucrarilor de constructii;

m) va remedia pe propria cheltuiala defectele calitative aparute din vina sa, atat in perioada de

executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;

of 85

n) va readuce terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;

15.2 Cu privire la achizitia de terenuri, Antreprenorul are urmatoarele obligatii:

a) Servicii ulterioare publicării hotărârii de guvern prevăzută în art. 5(1) din Legea nr.

255/2010 cu modificarile si completarile ulterioare:

1) aducerea la cunostinta publica, prin afisare la sediul consiliului local respectiv a amplasamentului

lucrarii si listele cu imobilele expropriate.

2) notificarea intentiei de expropriere a imobilelor, precum si lista imobilelor ce urmeaza a fi

expropriate, catre proprietari, prin posta.

3) afisare la sediul consiliilor locale a deciziei de expropriere si a anexei acesteia.

4) contactarea autoritatilor (Primarie, OCPI/ANCPI, Institutia Prefectului) in vederea desemnarii

membrilor care sa faca parte din comisie si transmiterea acestora catre beneficiar in vederea

emiterii Deciziei de numire a comisiei de despagubire;

5) nominalizarea a câte doi avocaţi care sa facă parte din comisiile de verificare a dreptului de

proprietate sau a altui drept real în conformitate cu dispoziţiile art. 15 (8) din Hotararea Guvernului

nr. 53/2011;

6) intabularea dreptului de proprietate asupra coridorului de expropriere, in baza Deciziei de

expropriere si a documentaţiei intocmite in vederea inscrierii dreptului de proprietate si administrare

in Cartea Funciara pentru fiecare unitate administrativ teritoriala in parte, in coformitate cu

dispoziţiile legale aplicabile.

b) Servicii în vederea realizării documentaţiilor cadastrale

1) intocmirea si avizarea planului cu amplasamentul lucrării de către O.C.P.I./A.N.CP.I;

2) contactarea autorităţilor locale şi obţinerea de informaţii cu privire la identitatea titularilor de

drepturi reale asupra imobilelor ce fac obiectul exproprierii;

3) obţinerea de informaţii de la birourile de carte funciară şi birourile notariale;

4) identificarea proprietarilor şi a titularilor de drepturi reale asupra imobilelor necesar a fi

expropriate / transferate în raport cu dispoziţiile legale incidente;

5) instiintarea, printr-un anunţ afişat la sediul consiliului local respectiv al unităţii administrativ

teritoriale, a deţinătorilor cu orice titlu a imobilelor afectate de amplasamentul Proiectului în vederea

efectuării măsurătorilor topografice si a obţinerii actelor necesare întocmirii dosarului cadastral

(acte de proprietate, acte de identitate, cereri către O.C.P.I./A.N.C.P.I.);

6) identificarea, după caz, a construcţiilor situate pe terenurile menţionate mai sus, a

proprietarilor acestora şi a altor titulari de drepturi reale cu privire la aceste construcţii;

7) realizarea tuturor demersurilor pentru dezmembrarea parcelelor propuse pentru expropriere /

transfer;

8) identificarea pe teren a proprietăţilor ce urmează a fi expropriate / transferate;

9) întocmirea reţelelor de sprijin şi a descrierilor punctelor topografice;

10) efectuarea de ridicări topografice;

11) redactarea documentaţiei cadastrale în 3 exemplare conform legislaţiei in vigoare si

Protocolului incheiat intre C.N.A.D.N.R. - S.A. si A.N.C.P.I.;

12) avizarea documentaţiei de către un verificator autorizat;

of 85

13) depunerea documentaţiilor la A.N.C.P.I (O.C.P.I.), avizarea, recepţionarea lor şi atribuirea

numerelor cadastrale;

14) orice alte activităţi necesare exproprierii urmare a publicării Hotărârii Guvernului de

expropriere/transfer.

c) Servicii în vederea despăgubirii prin plata/ consemnare a persoanelor care şi-au

dovedit in fata comisiei calitatea de titulari ai dreptului de proprietate sau ai celorlalte

drepturi reale asupra imobilelor expropriate:

1) Inainte de inceperea lucrarilor comisiei, dupa realizarea documentatiilor cadastrale de

dezmembrare a suprafetelor expropriate, un expert evaluator specializat in evaluarea proprietatilor

imobiliare, membru al UNEAR, va intocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru

fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosinta, pentru fiecare suprafata

rezultata ca urmare a realizarii documentatiilor cadastrale de dezmembrare.

Raportul de evaluare se intocmeste avandu-se in vedere expertizele intocmite si actualizate de

camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Raportul de evaluare se intocmeste sub coordonarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din

Romania” cu respectarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru

cauza de utilitate publica.

2) afisarea la sediul consiliului local, până la finalizarea procedurii de expropriere, a planului cu

amplasamentul tuturor imobilelor expropriate, pe fiecare unitate administrativ teritorială, care să

contină delimitarea imobilelor – teren cu sau fara constructii – expropriate, insotit de anexa cu

indicarea numelor detinătorilor, precum si a ofertelor de despăgubire, pe categorii de imobile,

stabilite de evaluatori autorizati;

3) publicarea într-un ziar local a anunţului privind începerea activitătii comisiei si data la care vor fi

afisate tabelele cu imobilele proprietate privata expropriate, cuprinzand judetul, localitatea, numarul

cadastral, suprafata in metrii patrati, numele/denumirea proprietarului/detinatorului, conform

documentatiei cadastrale si a ofertelor de despăgubire, pe categorii de imobile, stabilite de

evaluatori autorizati;

4) aducerea la cunostintă publică a tabelelor de mai sus prin afisare la sediul consiliului local al

fiecarei unităti administrativ – teritoriale cu 10 zile înainte de data începerii activitătii comisiei;

5) convocarea fiecărui titular de drepturi reale asupra datei, orei si locul sedintei in cadrul careia va

fi incheiat procesul verbal ce cuprinde elementele de identificare a imobilului propus spre

expropriere, respectiv tarlaua, parcela, numarul topografic sau numarul cadastral, dupa caz, si

numarul de carte funciara, dupa caz, valoarea despagubirii, determinata pe baza raportului de

evaluare, si, dupa caz, vor fi analizate documentele doveditoare solicitate in completarea celor

anexate cererii;

6) verificarea din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond a cererilor depuse

de titularii de drepturi reale asupra imobilelor supuse procedurii de expropriere şi examinarea din

punct de vedere juridic a dovezilor depuse de aceştia cu privire la drepturile de proprietate şi

respectiv drepturile reale invocate de aceştia;

http://www.legestart.ro/Legea-571-2003-Legea-Codul-fiscal-(MTU5NTA-).htm

http://www.legestart.ro/Codul-Fiscal-2003-Romaniei-(MTQzMTQ-).htm#art1000000

of 85

7) asigurarea necesarului de membri cu calificare juridică în comisii conform Legii 255/2010 si a

H.G. 53/2011; îndrumarea Comisiei cu privire la solicitările suplimentare de acte juridice, formulând

în acest sens adrese corespunzătoare către titularii de drepturi de proprietate sau drepturi reale;

8) solicitarea de informatii asupra deschiderii succesiunilor în ipotezele prevăzute de art. 19 alin. 7

si alin 8 din Legea nr. 255/2010;

9) întocmirea proceselor verbale cu titularii drepturilor reale şi redactarea hotărârii prevazută de art.

20 din Legea 255/2010 şi asigurarea îndeplinirii condiţiilor de comunicare, respectiv afişarea in

extras a hotărârilor, la sediul consiliului local pe raza caruia se afla situat imobilul expropriat;

10) comunicarea hotararii comisiei, in original, titularului cererii, prin scrisoare recomandata cu

confirmare de primire sau transmiterea personal titularului cererii ori mandatarului acestuia, cu

semnatura de primire;

11) întocmirea borderourilor de plată / reconsemnare, şi comunicarea lor către Beneficiar în

vederea plăţii despăgubirilor sau a reconsemnării acestora;

12) asigurarea oricăror alte servicii de asistentă si reprezentare juridică specifice acestei etape, la

solicitarea expresă a Beneficiarului.

d) Servicii în vederea eliberării despăgubirilor consemnate şi plata acestor sume

persoanelor care şi-au dovedit ulterior exproprierii calitatea de titulari de drepturi reale

asupra terenurilor expropriate:

1) acordarea de consultaţii juridice titularilor aparenti de drepturi reale, ale căror despăgubiri au fost

consemnate în condiţiile art. 19 din Legea nr. 255/2010 cu modificarile si completarile ulterioare;

2) corespondenta cu persoanele, mentionate la punctul 1 de mai sus;

3) primirea actelor juridice doveditoare a drepturilor reale, obţinute după data consemnarii;

4) examinarea din punct de vedere al legalitatii a dovezilor depuse cu privire la drepturile reale

invocate;

5) transmiterea in copii certificate „conform cu originalul” a actelor doveditoare a drepturilor reale

la sediul Beneficiarului ;

6) întocmirea borderourilor de eliberare a despăgubirilor reconsemnate;

7) asigurarea oricăror alte servicii de asistentă si reprezentare juridică specifice acestei etape, la

solicitarea expresă a Beneficiarului;

Serviciile aferente etapei d) vor fi realizate integral de către Antreprenor si documentele vor fi

predate Beneficiarului pana la deblocarea tuturor conturilor de consemnari.

e) Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public/privat al

statului roman in administrarea DPIIS - CNADNR

1) întocmirea de situaţii centralizatoare conform solicitărilor Beneficiarului pe baza documentaţiilor

cadastral - juridice;

of 85

2) să obţină acordurile de transfer şi/sau de folosinţă de la titularii dreptului de

administrare/proprietate, dovezi ca imobilele ce vor fi transferate nu fac obiectul unor cereri de

revendicare in baza Legii nr. 10/2001 cu modificările si completările ulterioare, sau al unor

contracte de concesiune, numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanţelor Publice, cat si

extrasele de carte funciara de informare, în baza unui mandat dat de către Beneficiar;

3) predarea documentelor menţionate mai sus Beneficiarului in vederea promovării Hotărârii de

Guvern de transfer;

4) asigurarea oricăror alte servicii specifice acestei etape, la solicitarea expresă a Beneficiarului;

f) Servicii în vederea realizării documentaţiei de avizare si aprobare a scoaterii definitive

sau temporare din circuitul agricol/silvic a terenurilor necesare pentru realizarea lucrărilor

de utilitate publica, precum si servicii in vederea realizării documentaţiei de avizare si

aprobare a scoaterii din circuitul agricol/silvic a terenurilor care au fost transferate, conform

prevederilor Legii nr. 255/2010 si ale Hotărârii Guvernului nr. 53/2011

1)Se va obtine documentul care atesta scoaterea din circuitul agricol / silvic;

2) asigurarea oricăror alte servicii specifice acestei etape, la solicitarea expresă a Beneficiarului

g) In cazul in care sunt necesare suprafete de teren suplimentare fata de coridorul deja expropriat

si pus in posesie de catre Beneficiar, Antreprenorul va suporta toate cheltuielile (mai putin

costurile despagubirilor cuvenite proprietarilor expropriati) si va fi responsabil de derularea tuturor

procedurilor de expropriere pana la publicarea Hotararii de Guvern cat si cele dupa publicarea

acesteia in Monitorul Oficial (intocmirea documentatiilor tehnico cadastrale, rapoarte de evaluare,

activitatile Comisiei, reprezentarea in Instanta, etc), in conformitate cu prevederile Legii 255/2010

cu modificarile si completarile ulterioare.

16. Planul de Acţiune pentru Promovarea Contractului

Planul de Actiune pentru Promovarea Contractului, elaborat de Consultant, descrie totalitatea

masurilor de informare si publicitate ce urmează a fi realizate de partile implicate in implementarea

contractului: Beneficiar, Inginer si Antreprenor.

Implementarea Planului de Actiune pentru Promovarea Contractului se va face în conformitate cu

prevederile Manualului de Identitate Vizuală aplicabil proiectelor finantate prin instrumente

structurale, in vigoare la data semnarii contractului de finantare aferent proiectului. Orice modificări

sau completări ulterioare ale MIV-ului se vor lua în considerare la momentul implementării acțiunilor

de informare și publicitate. Din data de 06.01.2012 Manualul de Identitate Vizuala aplicabil este:

Manualul de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Transport 2007 – 2013 Editia a II-a

(disponibil în format electronic la adresa www.ampost.ro).

În vederea implementării Planului de Acțiune pentru Promovarea Contractului, Antreprenorul are

obligația asigurării următoarelor activitati:

16.1 Panouri publicitare pentru afisare temporară

of 85

Proiectul panourilor temporare este elaborat de către Antreprenor in conformitate cu cerintele MIV

si tinând cont de următoarele aspecte: panourile vor fi inscriptionate pe o singură parte,

dimensiunea literelor fiind suficient de mare astfel încât informațiile afișate sa fie lizibile si distribuite

uniform pe suprafata panourilor.

Proiectul realizat de Antreprenor este avizat de Inginer si aprobat de către CNADNR pentru

respectarea regulilor de identitate vizuala stabilite prin MIV.

Numărul de panouri pentru afisare temporară este de 20 bucăti amplasate in locatii alese de

Inginer, cu aprobarea prealabila a Beneficiarului, astfel încât să se asigure vizibilitatea

informatiilor afisate, cu respectarea măsurilor de sigurantă rutieră si a limitelor de proprietate.

Antreprenorul va furniza panourile în baza Proiectului aprobat si va asigura montarea, întretinerea

si demontarea lor.

Antreprenor va asigura instalarea panourilor pe pozitiile indicate de Inginer, în termen de 28 de

zile de la data începerii Lucrărilor.

Pe parcursul executiei Lucrărilor, întretinerea panourilor precum si înlocuirea acestora (ca urmare a

deteriorării, sustragerii, etc) revine în exclusivitate Antreprenorului.

La finalizarea lucrărilor, după Receptia la Terminarea Lucrărilor, Antreprenorul va asigura

demontarea panourilor si înlocuirea acestora cu plăci comemorative pentru afisare permanentă, dar

nu mai târziu de 6 luni de la data Receptiei la Terminarea Lucrărilor. Odata cu demontarea

panourilor de afisare temporara se vor preda Beneficiarului prin Proces Verbal de Predare –

Primire si se vor transporta de catre Antreprenor in locatia indicata de Beneficiar in vederea

depozitarii.

Demontarea panourilor pentru afisare temporara se va realiza simultan cu instalarea panourilor

pentru afisare permanenta (placilor comemorative), astfel incat publicitatea in teren a proiectului sa

fie asigurata pe intreaga durata de implementare.

16.2. Plăci pentru afisare permanentă

In termen de maxim 6 luni de la data Recepției la Terminarea Lucrărilor, panourile pentru afisare

temporara vor fi înlocuite de plăci pentru afisare permanentă.

Proiectul plăcilor pentru afisare permanentă va fi elaborat de către Antreprenor, in conformitate cu

cerintele MIV si tinând cont de următoarele aspecte: vor fi inscriptionate pe o singură parte,

dimensiunea literelor fiind suficient de mare astfel încât informatiile afisate sa fie lizibile si distribuite

uniform pe suprafata panourilor.

of 85

Proiectul realizat de Antreprenor este avizat de Inginer si aprobat de către CNADNR SA pentru

respectarea regulilor de identitate vizuala stabilite prin MIV.

Antreprenorul va furniza plăcile comemorative în baza proiectului aprobat si va asigura montarea

lor.

Numărul de plăci pentru afisare permanentă este de 20 bucăti amplasate in locatii alese de

Inginer, cu aprobarea prealabila a Beneficiarului, astfel încât să se asigure vizibilitatea

informatiilor afisate, cu respectarea măsurilor de siguranță rutieră si a limitelor de proprietate.

Antreprenorul este responsabil de întretinerea corespunzătoare a plăcilor comemorative si de

înlocuirea acestora (ca urmare a deteriorării, sustragerii, etc) până la predarea acestora către

Beneficiar. Predarea placilor se va realiza prin proces verbal de predare primire.

Demontarea panourilor pentru afisare temporara se va realiza simultan cu instalarea placilor pentru

afisare permanenta (placilor commemorative) astfel incat publicitatea pe teren a proiectului sa fie

asigurata pe intreaga durata de implementare.

16.3. Documente elaborate în cadrul Contractului

Documentele elaborate de către Antreprenor (exclusiv corespondenta contractuală) vor avea

inscriptionate elementele vizuale de ale Uniunii Europene, cu respectarea culorilor si dimensiunilor

specificate în MIV, precum si mentiunea “Proiect co-finantat de Uniunea Europeană prin Fondul

European de Dezvoltare Regionala”.

17. Data de incepere si perioada de executie

17.1 Data de incepere

Data de incepere a contractului de executie va fi data transmiterii de catre Beneficiar a ordinului de

incepere, dar nu mai tarziu de 15 zile de la semnarea contractului de catre ultima parte. In perioada

de 15 zile aferenta emiterii ordinului de incepere, Antreprenorul va face dovada:

- constituirii garantiei de buna executie, in forma si suma specificata in contract

- incheierii politelor de asigurare prevazute in contract.

In situatia neprezentarii documentelor mentionate in interiorul termenului respectiv, Beneficiarul va

putea decide rezilierea contractului.

17.2 Perioada de executie

Faza Durata in luni

Perioada de proiectare 2

Perioada de constructie 14

of 85

Perioada de garantie 23

Perioada de Finalizare a lucrărilor inclusiv emiterea Certificatului de Receptie Finala

1

TOTAL 40

Se va prezenta Graficul de executie, astfel încât să fie evidenţiate toate etapele de realizare a

contractului în ansamblu, inclusiv esalonarea lucrarilor pe timp friguros, în ordinea firească

de execuţie, ţinând seama de precizările din Cerinţele Autoritatii Contractante, privind

termenul final de realizare a lucrărilor.

În cazul în care termenele din graficul de execuţie al ofertantului sunt mai mici decât perioada de

execuţie din Documentaţia de Atribuire, va prevala termenul din Documentaţia de Atribuire.

În cazul in care termenele din graficul de execuţie al ofertantului sunt mai mari decât perioada de

execuţie din Documentaţia de Atribuire, oferta este declarată neconformă.

Alocarea resurselor va tine seama de perioada de execuţie din documentaţia de atribuire si de

cantitatile din listele de cantitati din documentaţia de atribuire. Ofertantul poate consolida

propunerea tehnica cu informatii suplimentare care sa permita evaluarea ofertei in raport cu

specificatiile tehnice minime din Cerintele angajatorului.

Necorelarea graficului de executie cu planul de lucru, procedurile de executie si/sau alocarea

resurselor va duce la descalificarea ofertantului.

18. Asigurarea calitatii

18.1 Cerinţe

Antreprenorul va utiliza un Sistem de Management al Calităţii conform cu ISO 9001:2008 pe

întreaga durată a Contractului.

Sistemul de Management al Calităţii va descrie managementul, organizarea, responsabilităţile,

procedurile, procesele, resursele şi programul lucrărilor şi va acoperi toate etapele Contractului,

inclusiv proiectarea, achiziţia, execuţia, construcţia, finalizarea, testarea, darea în exploatare şi

operaţiunile aferente Perioadei de garantie a lucrarilor. Sistemul de Management al Calităţii va fi

inclus în:

i. planul de calitate al proiectării;

ii. planul de calitate al construcţiei.

Dacă un plan de calitate se referă la sau se bazează pe manualul sau procedurile de calitate ale

Antreprenorului, subcapitolul aplicabil din respectivul manual sau respectiva procedură va fi

of 85

reprodusă în Planul de calitate aplicabil. Nu este necesară furnizarea versiunii integrale a

manualului de calitate.

18.2 Planuri de calitate

Planurile de calitate specifice se vor baza pe cerinţele de mai jos, cu excepţia cazului în care se

convine altfel cu Inginerul şi vor fi depuse în două etape.

Planurile de calitate din etapa 1 trebuie depuse alături de oferte şi vor include informaţiile stipulate

mai jos.

Planurile de calitate din etapa 2 vor îndeplini în totalitate necesităţile Contractului, cerinţele ISO

9001:2008 şi manualele şi procedurile de calitate ale părţilor implicate. Planurile de calitate din

etapa 2 vor fi aprobate de Directorul de calitate al Antreprenorului şi vor fi apoi transmise

Inginerului spre verificare şi aprobare anterior începerii oricăror operaţiuni aferente. Nu se vor

iniţia niciun fel de Lucrări înainte de aprobarea certificatului de calitate relevant de către Inginer.

Fiecare plan de calitate va indica „punctele de întrerupere”, punctele în care nu se vor continua

niciun fel de Lucrări sau activităţi fără aprobarea scrisă a persoanei/entitatii desemnate identificată

în procedura de calitate aferentă sau Instrucţiunea de lucru. Toate planurile de calitate vor fi

depuse cu un certificat de calitate complet.

18.3 Planul de calitate al proiectului (Etapa 1)

Planul de calitate al proiectului (etapa 1) va include (cel puţin):

i. copie a certificatului în vigoare emis de o autoritate de certificare acreditată prin care se

indică faptul că proiectantul Antreprenorului, orice părţi asociate sau subcontractanţi, au

implementat şi utilizează un sistem de management al calităţii conform cu ISO 9001:2008;

ii. Identificarea personalului cheie care va fi implicat în proiect, cu CV-uri;

iii. Identificarea personalului cheie care va fi implicat în verificarea certificării proiectelor, cu

CV-uri (dacă este cazul);

iv. Lista procedurilor de calitate ce trebuie efectuate;

v. Identificarea activităţilor şi personalului specializat;

vi. Identificarea punctelor de stationare.

18.4 Planul de calitate al executiei (Etapa 2)

of 85

Planul de calitate al executiei (etapa 2) va include (cel puţin):

i. copie a certificatului în vigoare emis de o autoritate de certificare acreditată prin care se

indică utilizarea de către Antreprenor, orice asociaţi sau subcontractanţi, a unor sisteme de

calitate conforme cu ISO 9001:2008;

ii. identificarea personalului cheie, cu CV-uri;

iii. listă a subantreprenorilor care urmează să fie angajaţi;

iv. listă a procedurilor şi descrieri ale metodelor ce urmează a fi aplicate (o atenţie specială

acordându-se Lucrărilor SubAntreprenorului);

v. descrierea activităţilor şi personalului specializat;

vi. descrierea aranjamentelor pentru controlul de calitate al bunurilor şi materialelor

achiziţionate;

vii. descrierea controlului forţei de muncă;

viii. identificarea punctelor de stationare;

ix. personalul cheie al proiectantului Antreprenorului responsabil pentru verificarea Lucrărilor,

cu CV-uri.

Antreprenorul va furniza o organigramă în care se va indica legătura dintre aceşti membri ai

personalului, personalul de proiectare şi personalul Antreprenorului responsabil cu construcţia.

18.5 Audituri de calitate

Antreprenorul va permite Inginerului să verifice şi să auditeze Sistemul său de Management al

Calităţii şi planurile de calitate şi pe cele ale subantreprenorilor şi furnizorilor săi pentru a se

asigura de îndeplinirea cerinţelor stipulate prin Contract. Aceste audituri de calitate vor fi efectuate

în mod regulat dar Antreprenorului i se va transmite o notificare în timp rezonabil de către Inginer

cu privire la data unui astfel de audit.

Antreprenorul va remedia orice neconformităţi care îi sunt aduse la cunoştinţă de către Inginer în

urma auditului, în intervalul de timp stabilit pentru o astfel de notificare.

Se preconizează că frecvenţa auditurilor va fi următoarea:

i. Antreprenorul şi proiectantul Antreprenorului – maximum 2 audituri pe an;

ii. Furnizorul -1 audit pe an pentru un procent eşantion.

În cazul unor probleme specifice, se pot efectua audituri speciale în afara celor de rutină.

of 85

19. Modul de prezentare a propunerii tehnice

Ofertele tehnice vor corespunde tuturor cerintelor Caietului de sarcini. Ofertantul va prezenta in

mod detaliat, dar fara a se limita, urmatoarele aspecte tehnice care vor fi necesare in vederea

evaluarii ofertelor:

1. Metodologia de executie propusa:

1.1. O scurta descriere a modului in care ofertantul intelege scopul contractului si modul in

care isi proune sa abordeze executia lucrarilor.

1.2. Metodologia de lucru propusa pentru proiectarea si executia lucrarilor. Vor fi prezentate

in principal urmatoarele:

Metodologia privind proiectarea (insusirea solutiilor prezentate in Studiul de

Fezabilitate, studii de teren suplimentare, pregatirea proiectelor pentru devierea /

protejarea utilitatilor, elaborarea DTAC, obtinerea avizelor si acordurilor inclusiv

Autorizatia de Construire, elaborarea Proiectului Tehnic si a Detaliilor de Executie,

Elaborarea Proiectelor pentru mutari si protejari de utilitati, elaborarea proiectelor

privind incercarile in situ si monitorizarea postconstructie, asigurarea asistentei

tehnice din partea Proiectantului, elaborarea desenelor conforme cu executia si

elaborarea cartii tehnice a constructiei.

Metodologia de executie pentru principalele categorii de lucrari: terasamente,

sisteme rutiere, lucrari de betoane, suprastructura pod, etc.

1.3. Ofertantul va furniza informaţii privind sistemul de management al asigurarii calitatii

conform cerintelor din Cerintele Beneficiarului si va prezenta Sistemul de Controlul al

Calitatii utilizat prin care sa se demonstreze modul de indeplinire al contractului, precum

si prezentarea unor masuri concrete de interventie.

2. Graficul de executie propus - sa nu depaseasca 40 de luni din care 2 luni proiectare, 14

luni executie, 24 de luni perioada de notificare a defectelor (garantie).

Graficul de executie va fi prezentat sub forma GANTT, cu explicitarea activitatilor si subactivitatilor,

in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de constructie, categorie de lucrari cu

resursele alocate (manopera si utilaje). Se va prezenta:

corelarea activitatilor si subactivitatilor cu elementele de constructie;

corelarea activitatilor si subactivitatilor cu categoriile de lucrari;

corelarea activitatilor si subactivitatilor cu resursele alocate (manopera si utilaje);

of 85

Prezentarea Cash-flow-lui corelat cu Programul general de executie

3. Lista de utilaje si echipamente ce vor fi utilizate, in conformitate cu graficul de executie

4. Lista principalelor materiale si echipamente ce vor fi instalate cu indicarea furnizorilor.

Pentru personalul propus in conformitate cu cerintele Fisei de date a Achizitiei se solicita

prezentarea de documente care sa ateste experienta specifica in proiectarea si/sau executia

lucrarilor de poduri complexe cu structura mixta metal – beton.

Pentru toate materialele descrise in Cerintele Beneficiarului se solicita prezentarea de certificate de

conformitate, agremente tehnice, incercari de laborator, toate eliberate de institutii autorizate. Toate

documentele trebuie sa fie prezentate in limba romana in copie certificata conform cu originalul.

20. Modul de prezentare a propunerii financiare

Calculele aritmetice se vor face cu doua zecimale, fara aproximari. Autoritatea Contractanta isi

rezerva dreptul, conform legii, de a solicita alte clarificari cu privire la oferta depusa astfel incat

adjudecarea ofertei castigatoare sa se faca pe baza tuturor justificarilor prezentate de ofertant;

Graficele de preturi din care sa rezulte pretul ofertei asa cum a fost prezentat in Formularul

de oferta;

Nu se poate oferi un discount de catre Ofertant;

Pretul ofertei din Formularul de oferta trebuie sa acopere lucrarile descrise din Documentele

ofertei. Nu este acceptata ofertarea pentru o parte din lucrari;

Ofertantul va completa preturile pentru toate lucrarile descrise in Graficele de Preturi;

In cazul in care exista componente in Graficele de Preturi pentru care Antreprenorul nu a

introdus valoare, se va considera ca acel pret are valoarea zero.

Corectarea erorilor:

o Comisia de evaluare va corecta erorile aritmetice numai cu acceptul ofertantului. In

cazul in care ofertantul nu accepta corectia acestei erori, atunci oferta va fi

considerata neconforma;

o Erorile aritmetice se corecteaza dupa cum urmeaza:

o daca exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total, se ia in considerare pretul

unitar, iar pretul total va fi corectat corespunzator.

of 85

o Daca exista o discrepanta intre litere si cifre, se ia in considerare valoarea exprimata

in litere, iar valoarea exprimata in cifre va fi corectata corespunzator.

o La analizarea ofertei, Comisia de Evaluare va statua pretul final al ofertei dupa

ajustare.

21. Modalitatea de prezentare a ofertei

a) Oferta se depune la Registratura Generala a CNADNR. Ofertele depuse dupa termenul limita

stabilit nu vor fi acceptate sa participe la procedura de achizitie si vor fi returnate nedeschise.

b) Oferta cuprinde un exemplar original si un exemplar copie

Nota: Un CD – R/ DVD ce va contine oferta trebuie atasat versiunii tiparite si introdus

impreuna cu acesta intr-un plic separat. In cazul in care se constata discrepante intre

varianta electronica si cea tiparita, aceasta din urma va prevala.

c) Data limita de depunere a ofertelor: conform anuntului de participare

22. Modalitatea si criteriul de atribuire

22.1. Modalitatea de atribuire

Modalitatea aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publică este: Licitatie Deschisa.

22.2. Criteriul de atribuire

Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie publică este: Pretul cel mai scazut.

In cazul in care ofertele au durata de executie care depaseste durata de executie propusa de

Autoritatea Contractanta, respectiv 24 luni, acestea se vor considera neconforme, iar oferta

va fi respinsa.

23. Plata lucrarii

Plata lucrarii se va face in baza prevederilor contractuale, situatiilor lunare de lucrari intocmite in

baza caietelor de atasament avand la baza masuratorile ce se vor face pentru cantitati nete reale

ale fiecarui articol de lucrari vizate de Inginer si Beneficiar.

Nerespectarea graficului de executie depus va aduce penalizari Antreprenorului, proportional cu

oferta depusa.

of 85

CERINŢELE BENEFICIARULUI- ANEXE

of 85

ANEXA 1: CERTIFICAT DE URBANISM:

ACEST DOCUMENT SE REGASESTE IN DOCUMENTATIA TEHNICA

of 85

ANEXA 2: ACORDUL DE MEDIU:

ACEST DOCUMENT SE REGASESTE IN DOCUMENTATIA TEHNICA

of 85

ANEXA 4: ORDIN privind modificarile Ordinului comun al ministrului transporturilor si al ministrului

economiei si finantelor nr. 28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul

operatiunilor finantate prin Programul Operational Sectorial “Transport” (POS-T) 2007-2013

SE VOR RESPECTA PREVEDERILE ACESTUI ORDIN.

of 85

ANEXA 5: CAIETE DE SARCINI

Caietele de sarcini se vor intocmi pentru fiecare categorie de lucrari in parte si vor contine

urmatoarele capitole:

1 PREVEDERI GENERALE

2 STANDARDE ŞI NORME

3 ECHIPAMENT

4 MATERIALE

5 TRANSPORT

6 CONDIŢII DE EXECUŢIE

7 CONTROLUL CALITĂŢII

8 RECEPŢIA LUCRĂRII

volumul 3a cerintele benficiarului - …sitevechi.cnadnr.ro/docs/proceduri_derulare/5...

Documents