vol 0 se memoriu general

Sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare comuna Moşna, judeţul Iaşi pag. 1/ 36

Tel: 0232/ 295.566; Fax: 0232/ 236.761; E-mail: [email protected] Web: www.conexgrup.ro

TESS CONEX SA Str. Silvestru, nr. 152 IAŞI, 700012, România

EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050

Certificat nr. 07124

ISO/TS 16949:2002

MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. DATE GENERALE

1.1. Date caracteristice Denumirea investiţiei:

" Sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare

com. Moşna – judeţul Iaşi”.

- Faza: P.Th. + D.E.+PAC

- Beneficiarul investiţiei: Comuna Moşna, judeţul Iaşi.

- Ordonatorul principal de credite: Pr. com. Moşna – Ing. Georgel Popa

- Proiectant general : S.C. "TESS CONEX" S.A. IAŞI

1.2. Date care au stat la baza elaborării proiectului:

- Studiu de Fezabilitate elaborat de S.C. "TEHNOTERM" S.R.L. IAŞI

- Certificate de Urbanism nr. 03/11.03.2008 emis de C.J. Iaşi

- Avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism.

1.3. Legi, standarde şi normative

La întocmirea proiectului s-au respectat prevederile următoarelor legi, standarde de stat şi acte normative în vigoare :

• Legea nr.50 /1991, modificată şi completată cu Legea nr.45/2001 privind autorizarea executiei constructiilor.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

• Legea nr.137 71995 - Legea mediului.

• Legea nr. 107 71996 - Legea apelor Legea nr. 10/1995 - privind calitatea in construcţiilor.

• Legea nr. 100/1998 - privind asistenţa de sănătate publică .

• HG 273 71994 -privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii.

• P66/2001 - Normativul pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localitaţilor din mediu rural

• P28/1984 - Normativ pentru proiectarea tehnologică a staţiilor de epurare a apelor uzate orasanesti.

• HG 1179/24.10.2002 - privind metodologia de elaborare a Devizului General

• NTPA 011/2002 (anexa 1 la HG 188/2002)

• Ordin nr. 1013/873/2001 - privind aprobarea structurii, conţinutul şi modul de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii

• Ordin nr. 331/1998 - Norme de avizare sanitare a proiectelor obiectivelor şi de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice

• Directiva 85/337/EC modificată prin Directiva 97/11/EC

• Directive CEE 86/278/1988 privind concentratiile admise în metale grele pentru nămoluri.

• STAS 1342/91, 1478/97, 4273/83 , 2448/82 .

În proiect au fost prevăzute numai materiale şi echipamente agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia UE; aceste materiale sunt în concordanta cu prevederile HG nr. 766/1997 si a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.

1.4. Amplasamentul Localitatea rurală Moşna este amplasată în zona de sud a judeţului Iaşi şi face parte din

comuna Moşna. Ele sunt situate într-o zonă deluroasă, la o distanta de aproximativ 50 km faţă de municipiul Iaşi.

Accesul spre această localitate, se face pe drumul naţional Iaşi - Vaslui până la 4 km sud-est de Răducăneni şi de aici pe un drum judeţean spre dreapta prin localitatea Bohotin, pe o distanţă de cca. 5 km.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Terenul cercetat pe care se va amplasa staţia de epuare a apei uzate-menajere, se gaseşte la limita de sud-est a localităţii, pe valea pârâului Moşna, mai precis pe partea drumului care face legatura cu localitatea Cozmeşti.

Din punct de vedere geomorfologic, zona face parte din unitatea “Podişul Moldovenesc”, subunitatea de relief a Podişului Central Moldovenesc care se caracterizează prin prezenţa unui relief înalt şi masiv, cu multe suprafeţe structurale şi reprezintă partea cea mai nordică a Podişului Bîrladului.

Conform STAS 10101/21-92 , amplasamentul este situat din punct de vedere al incarcarilor din zapada in zona " C " cu gz = 150 daN / m2 .

Conform STAS 10101/20-90 , amplasamentul este situat din punct de vedere al incarcarilor din vant in zona " B ".

Conform P100 / 92 obiectivul se incadreaza in clasa de importanta " III" - normala , avand coeficientul a = 1 , amplasamentul este situat in zona " C " - ks = 0.20 si perioada de colt Tc= 1,0 sec.

1.5. Geologic Din punct de vedere geologic, formaţiunile existente în zona aparţin sarmatianului şi

cuaternarului.

SARMAŢIANUL este constituit din argilă marnoasă ce formează fundamentul zonei, argile de culori cenuşii, prezente la peste 12-14m funcţie de microrelief.

CUATERNARUL este constituit din deluvii de pantă şi aluviuni în care predomină argilele prăfoase în suprafaţă, urmate de prafuri argiloase-prafuri nisipoase – nisipuri, în genere prezente până la stratul de argilă marnoasă degradată.

2. STUDII DE TEREN EFECTUATE Studii geotehnice.

Studii topografice.

2.1. Studii geotehnice Pentru fundamentarea solutiilor tehnice, în cadrul prezentului proiect, s-au efectuat

studii geotehnice cu foraje pe traseul retelelor de canalizare şi a staţiei de epurare, în baza cărora s-au definit condiţiile de fundare.

2.1.1. Natura terenului Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată se află în regiunea Câmpia

Moldovei, subregiunea Podişul Moldovenesc, unitatea Podişul Vasluiului, subunitatea culoarul Prutului.

In urma interpretarilor indicilor geotehnici din forajele executate, cât şi a materialului de specialitate consultat, rezultă următoarea stratificaţie:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

- sol vegetal umed, umed, moale în grosime de 0,00÷0,50 m ;

- nisip fin cu aspect mâlos, negru , moale în grosimi de 0,50÷1,20 m (foraj F1);

- nisip fin cu aspect mâlos, negru , moale, cu apă în grosimi de 1,20÷5,20 m (foraj F1);

- praf argilos slab nisipos, galben, moale, cu apă în grosime 5,20÷6,00 m.

Amplasamentele studiate au stabilitatea generală şi locală asigurată, dar terenul de fundare a staţiei de epurare este constituit din nisip fin prafos, moale, de culoare neagră, cu aspect mîlos, foarte umed şi face parte din cat. a II a de tărie;

Pentru a se evita situaţia existentă pe amplasamentul cercetat, respectiv fundarea staţiei sub nivelul apei freatice, se recomandă amplasarea acesteia spre latura nord-estică adică spre drum, unde terenul este mai ridicat şi se presupune că nivelul apei freatice este mai coborât, în acest caz existând posibilitatea ca aceasta să poată fi eliminată prin realizarea unei rigole spre cursul inferior al pârâului Moşna.

Amplasamentele nu sunt supuse inundatiilor sau viiturilor de apa din precipitatii. Avand în vedere microrelieful zonei studiate, amplasarea obiectelor se va face în urma unei sistematizari verticale judicioase, pentru a evita băltirile sau erodările din apele meteorice, fapt ce ar duce la diminuarea parametrilor de portanţă teren şi stabilitate.

2.1.2. Nivelul maxim al apei subterane Nivelul apei freatice a fost întîlnit la adâncimea de 1.20 m şi s-a stabilizat la 0.90 m sub

cota terenului natural.

2.1.3. Adâncimea de îngheţ In conformitate cu STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ: din zonă este de - 1.00 m de la

suprafaţa terenului şi condiţionează adâncimea de fundare a construcţiilor şi adâncimea de pozare a conductelor de canalizare, care vor fi mai mari decat aceste valori.

2.1.4. Zona seismică de calcul Toate construcţiile şi instalaţiile prevăzute în proiectul "Sistem centralizat de canalizare şi

staţie de epurare comuna Moşna – judeţul Iaşi", conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, se află în zona seismică "C" caracterizată prin:

- Ks - coeficient de seismicitate = 0,20

- Tc - perioada de colt =1,0 sec,

- Msk - Grad seismic asimilat = VIII.

2.2. Studiile topografice

In cadrul proiectului pe traseul colectoarelor de canalizare, a conductelor de transport a apei uzate şi pe amplasamentul staţiei de epurare s-au realizat ridicări topografice în sistem Stereo ‘70, scara 1: 1000, 1: 500, 1: 200.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

2.3. Categoria de importanta a obiectivului, exigente privind verificarea In conformitate cu STAS 4273/83 " Incadrarea în clase de importanţă" punctul 2.9 pentru

platforme de interes local lucrările de canalizare se încadrează în categoria 4.

Conform punct 5.1 tab. 13 lucrarea este definitivă şi principală, iar corespunzăor categoriei 4 de construcţii hidrotehnice lucrarea se încadrează în clasa IV de importanţă.

Probabilităţile teoretice de calcul conform STAS 4068/82 "Determinarea debitelor şi volumelor maxime ale cursurilor de apă" sunt 5% pentru conditii normale de exploatare şi 1% pentru condiţii excepţionale de exploatare, verificarea la aceste condiţii nefiind obligatorie.

In conformitate cu HGR 766/1977 si Metodologia aprobata prin Ord. 31/N 71995, conform Anexei 1 lucrarea "Sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare comuna Moşna – judeţul Iaşi” se încadreaza în categoria de importanta a constructiei C - normală.

Conform HGR 925/1995 art .6. si Ord MLPTL nr. 77/N/1996 proiectul va fi verificat la exigenţele :

- Is - instalatii sanitare, pentru rezistenta şi stabilitatea, siguranţa în

exploatare, siguranta la foe, igiena sanatatea oamenilor, refacerea

şi protectia mediului aferenta instalaţiilor, izolaţia termică,

hidrofugă şi economie de energie, protecţia împotriva zgomotului generate de instalaţii.

2.4. Parametrii de calcul Sistemul de canalizare al satului Moşna, din comuna Moşna s-a dimensionat potrivit

studiului de fezabilitate nr. 286-1/2008 la debitele maxim orare, pornind de la:

Populaţia de calcul, conform studiului de fezabilitate este :

Date Populaţie

(locuitori)

Consum ind. mică, nevoi publice

(mc/zi)

Recensământ an 2008 2033 20

Perspectiva an 2033 2303 25

• Condiţiile calitative de evacuate a apelor uzate în reţelele de canalizare publică şi în staţia de epurare:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Apele uzate ce se descarcă în reţeaua de canalizare şi staţia de epurare trebuie să îndeplineasca condiţiile de calitate prevăzute în Normativul NTPA002/2002, tab.1.

2.4.1. Dimensionarea principalelor componente ale sistemului de canalizare

• SAT MOŞNA : Tab. 2

Cerinţa de apa potabilă Apa uzată menajeră evacuată

Debit caracteristic Qzimed

(mc/zi)

Qzi max

(mc/zi)

Qor. max

(mc/h)

Quz.zi med

(mc/zi)

Quz. zi max

(mc/zi)

Quz.or. max

(mc/h)

2008 180,96 235,20 24,50 180,96 235,20 24,50 Anul

2033 185,50 241,15 25,12 185,50 241,15 25,12

Debit de calcul retea canalizare Quz. or. max = 25,12 mc/h, qc= 2,79 l/s

2.4.2. Dimensionarea reţelei de canalizare: Corespunzător debitului maxim orar de calcul şi conform – STAS nr. 3051/91, pentru reţeaua

de canalizare menajeră în sistem divizor s-a adoptat diametrul interior de D= 250 mm pentru conducte din PVC, SN4.

2.4.3. Dimensionarea tehnologică a staţiei de epurare: Dimensionarea s-a efectuat pe baza următorilor parametri:

- staţie compactă de epurare ape uzate menajere a fost proiectată pentru 2000 locuitori şi agenţii economici şi este formată din două trepte de epurare a apei uzate (mecanică şi biologică) o treaptă de prelucrare a nămolului în exces rezultat în urma epurării apei uzate;

- debitul de dimensionare al staţiei de epurare este: 235 m3/zi şi reprezintă debitul de apă uzată zilnic maxim.

3. DESCRIEREA SOLUŢIEI PROIECTATE

Soluţia adoptată cuprinde următoarele lucrări :

- reţea de canalizare menajeră în localitatea Moşna, De 250 mm, L =6 820 ml ;

- staţie compactă de epurare ape uzate sat Moşna, Qinstalat = 2,79 l/s ;

- racord electric la staţia de epurare Moşna, care face obiectul proiectului de specialitate




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

elaborat de SC E-ON Moldova Distribuţie SA

Amplasamentul staţiei de epurare ape uzate s-a fixat împreună cu autorităţile locale, în intravilan pe un teren aparţinând Consiliului Local Moşna.

Terenul este situat în intravilanul satului Moşna, comuna Moşna, fiind pe domeniul public de interes judeţean conform legii nr. 213 / 1998, menţionat în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Iaşi secţiunea – Bunuri imobile, însuşit de C.J. Iaşi prin Hotărârea nr. 60 / 26.05.2001 şi aprobat prin HG nr. 1354 / 2001 – Anexa 1.

3.1. Canalizarea menajeră:

La proiectarea reţelei de canalizare s-a avut în vedere următoarele criterii:

- relieful localităţii ;

- trama stradală existentă ;

- debitele de calcul maxim orare ;

Faţă de cele de mai sus, a rezultat următoarea schemă de canalizare menajeră:

a) Canalizare localitatea Moşna : Sistemul de canalizare a acestei localităţi în raport cu conditiile de relief, va colecta apele uzate

din intravilan şi le va descarcă la staţia de epurare ape uzate, amplasată în intravilanul localităţili Moşna.

Proiectul tehnic prevede execuţia a : 6.820 m reţea de canalizare din PVC-De 250 mm – SN4 mufată la un capăt cu mufă tip DIN cu inel de etanşare elastomeric, în centrul localităţii şi pe principalele străzi (urmând ca în etapele viitoare să se extindă reţeaua pe întreg intravilanul); 161 cămine de vizitare şi de rupere de pantă, lucrări de terasamente cu un volum de 17.309 mc, ce sunt prezentate în Anexa 3.

Colectoarele proiectate se vor amplasa în axul străzii (conform planurilor de situaţie anexate), cu respectarea distanţelor impuse prin STAS 8591/1- 91 şi prin avizele de utilităţi.

Lucrările de terasamente se vor executa manual, cu sprijiniri verticale din dulapi de fag şi se vor efectua epuismente. Colectoarele se vor poza pe pat de nisip de 15 cm grosime.

Deoarece panta terenului este mare şi există pericol de alunecări, deschiderea tranşeei se ca face succesiv, pe tronsoane scurte de regulă între 2 cămine, astfel încât săpătura să rămână deschisă minim de timp necesar executării canalului.

Pe traseele colectoarelor s-au prevăzut cămine de vizitare în aliniament la distanţa de 60 m şi la schimbari de direcţie.

In punctele obligate ale reţelei de canalizare s-au prevăzut cămine de rupere de pantă, care permit disiparea energiei, astfel încât viteza apei din colector sa nu depăşească valorile admise.

Căminele de vizitare şi de rupere de pantă se vor poza conform STAS 2448/82, fiind realizate din tuburi din beton armat cu capace carosabile` cu înălţimi variabile funcţie de adîncimea colectorului. Pentru fiecare cămin de rupere de pantă, înălţimea de cădere maximă va fi de 1.5 m, cotele radier colector şi înălţimea de cădere fiind precizate în profilele longitudinale din volumul de piese desenate.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Aducerea la la cotă se va face cu atenţie, deoarece panta terenului este mare şi montarea deficitară a capacului cu ramă din fontă poate împiedica traficul rutier. Aceasta se va face cu beton C16/20 (B250) şi se va particulariza pentru fiecare cămin.

Căminele de vizitare şi rupere de pantă, vor fi echipate cu capace şi rame din fontă tip IV carosabile, STAS 2308/81.

După terminarea lucrărilor se va reface sistemul rutier, cu respectarea structurii iniţiale a străzii.

Apele uzate vor fi transportate gravitaţional până la staţia compactă de epurare ape uzate Moşna. În interiorul staţiei de epurare, conducta pentru evacuarea apei epurate s-a prevăzut din ţeavă neagră vopsită cu diametrul de: Ø219x4 mm.

Apa epurată va fi evacuată printr-o conductă din PVC SN4 D200 mm în paraul Mosna, deasupra nivelului maxim de asigurare de 5%. Lungimea conductei de evacuare apă epurată, L = 157 m.

Conducta se va poza subteran sub adâncimea maximă de îngheţ (-1,00 m). Conducta va fi prevăzută cu clapetă unisens pentru evitarea inundării staţiei de epurare în perioadele de apă mari.

Evacuarea apelor în emisar se va realiza prin intermediul unei guri de vărsare construită din beton. Gura de vărsare se va executa în albia minoră a paraului Mosna, conform Legii apelor nr. 107/1997.

În amonte şi în aval de gura de vărsare, versantul va fi pereat cu un pereu din dale de beton prefabricate pentru protecţia albiei (5 m în amonte şi 5 m în aval).

Tuburile din PVC pentru canalizare, vor fi pozate pe un strat de nisip de 10 cm. In jurul tubului pe o înălţime de 0,70 Dn se va prevedea umplutură de nisip, apoi umplutura din pământ sortat, pe o înălţime de 1.0 m.

Compactarea umpluturii se va face manual până la 1.0 m deasupra generatoarei superioare a tubului, iar apoi se va realiza o compactare mecanică cu utilaje uşoare.

Săpătura se va face în şanţuri cu pereţi verticali sprijiniţi, 70% mecanic, 30 % manual, având o lăţime de 1,10 m pentru adâncimi pînă la 3,0 m şi 1,30 m pentru adâncimi peste 3,0 m.

Pe traseul canalizării s-au prevăzut cămine de vizitare din PEHD amplasate la maxim 60 m distanţă între ele în aliniament, la schimbări de pantă şi de direcţie, şi sunt prevăzute cu capace carosabile tip III şi IV.

Reţelele de canalizare proiectate vor fi amplasate sub adâncimea de îngheţ, cu pante capabile să asigure viteza de autocurăţire. Traseul reţelei de canalizare menajeră este conform planşelor .

b) Racorduri de canalizare Racordul de canalizare face legatura între reţeaua publică de canalizare şi reţeaua interioară a imobilului care aparţine utilizatorului. Se vor executa, prin acest proiect, numai racordarea unităţilor social – economice : şcoli, grădiniţe, biserici, sediu primărie, dispensare.

Toate racordurile sunt proiectate a se realiza din tub PVC D=200 MM, legatura la colectoarele stradale urmând a se efectua prin intermediul căminelor de vizitare.

Realizarea racordurilor se face în tranşee deschisă fără sprijiniri verticale, pe strat de de




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

nisip cu grosimea de 10 cm, iar părţile laterale şi deasupra conductei stratul de nisip va avea grosimea de 20 cm.

La limita propietăţii, în interior la distanţa maximă de 1.00 m, se vor executa cămine de racord.

3.2. Staţia compactă de epurare ape uzate :

Domeniul de utilizare Staţia de epurare ape uzate este destinată epurării apelor uzate menajere, asigurind un efluent în conformitate cu standardul NTPA 001/2005.

3.2.1 Date de calcul şi dimensionare Debitele de dimensionare ale staţiei de epurare, conform breviarului de calcul ataşat, sunt

următoarele:

Quz zi max 2,1 l/s 150 m3/zi

Caracteristicile apelor uzate brute, respectiv încărcările cu poluanţi, conform breviarului de calcul anexat sunt următoarele:

Indicatori de calitate mg/l kg/zi Materii solide în suspensie (MSS) 350 - 467 70 Consum biochimic de oxigen

(CBO5) 300 - 400 60

Azot total (Nt) 40 – 73 11 Fosfor total (Pt) 5 - 12 1.8 Materii extractibile cu solvenţi

organici 30 - 40 5

pH 6.5 – 8 .5

Indicatorii de calitate ce trebuie atinşi, conform NTPA001/2005, sunt următorii:

Indicatori de calitate mg/l Randament necesar (%)

Materii solide în suspensie (MSS) 35,00 90 Consum biochimic de oxigen

(CBO5) 25,00 91,67

Azot total (Nt) 15,00 62,5 Fosfor total (Pt) 2,00 60

Materii extractibile cu solvenţi 20,00 33,3




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Indicatori de calitate mg/l Randament necesar (%)

organici pH 6,5 – 8

În vederea atingerii eficienţelor de epurare de mai sus, se propune realizarea unei staţii compacte de epurare mecano-biologică.

3.2.2. Descrierea lucrărilor: Schema tehnologică propusă

Fluxul tehnologic propus pentru epurarea apelor uzate menajere se compune din următoarele obiecte:

Treapta de epurare mecanica compusa din:

camin by-pass T400 din beton echipat cu vana cutit V400 gratar mecanic S400 statie pompare T100 din beton echipata cu pompe ridicare influent P200A

si P200B catre modulul suprateran din inox termoizolat decantor primar si separator de grasimi T200, modul suprateran din inox

termoizolat bazin omogenizare, egalizare si statie de pompare a apei uzateT300, modul

suprateran din inox termoizolat, echipat cu pompe submersibile P300A si P300B.

Treapta de epurare biologica compusa din:

Modul biologic tip MBBR, suprateran, din inox, termoizolat compus din: Bazin oxidare T500 Bazin de nitrificare T501 Decantor secundar lamelar T502 Statie de suflante pentru furnizare aer BL500A si BL500B

Dezinfectie apa epurata cu solutie de hipoclorit de sodiu in bazinul de clorinare T600 din beton .

Treapta de tratare a namolului inclusa in modulul biologic din inox compusa din (bazin -7):

unitate de deshidratare namol SD800 sistem dozare polimer echipat cu rezervor solutie T801, pompa

dozatoare P801 si agitator A801.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

pompa de namol P800 sistem dozare clor echipat cu rezervor solutie T601, pompa

dozatoare P601 si agitator A601 Clorinarea se face intr-un bazin din beton T600.

Camin vizitare/prelevare probe T700 este o constructie din beton . Modul de comanda si deservire statie de epurare

Statie de masura parametrii apa epurata

Descrierea functionarii:

Procesul de tratare biologica are la baza tehnologia MBBR cu pat in miscare care este cea mai moderna tehnologie de epurare. Tratamentul implica 3 compartimente (bazin oxidare+bazin nitrificare+decantor lamelar secundar), toate situate in constructia generala a modulului biologic din inox suprateran. Acesta este confectionat din otel inox, are forma rectangulara, cu asamblare prin sudura si este protejat termic cu panouri termoizolante. Procesul a fost proiectat sa permita nitrificarea si denitrificarea chiar in conditii de temperatura extreme ambientale (-20°C ÷ +40°C). Odata cu procesele ce au loc in bazine, mai are loc si un proces hibrid. Se produce simultan atat namol in suspensie la fel ca in procesul normal cu namol activat (MLSS), cat si namol fixat pe biomedia care se afla in suspensie in lichid si de care se ataseaza microorganismele. Biodegradarea poluantilor organici are loc datorita ambelor forme de existenta a namolului. Combinatia dintre aceste doua procese reprezinta avantajul tehnologiei MBBR fata de alte procese traditionale, intrucat se poate permite o concentratie mai mare de namol activ in reactoare, fara a afecta performanta procesului de separare care are loc in decantorul final. Volume mai mici sunt astfel posibile cu o rata mult mai mica de producere a namolului, performanta mai mare a epurarii si caracteristici superioare ale efluentului, cat si o operare foarte usoara.

Etapele tratarii Apa uzata parcurge urmtoarele etape de tratare: 1. Treapta de epurare mecanica este etapa in care are loc separarea materiilor solide cu ajutorul gratarului mecanic, indepartarea grasimilor, nisipului si suspensiilor prin decantare, precum si omogenizarea si egalizarea debitului . 2. Treapta de epurare biologica este etapa in care au loc procese de oxidare a compusilor organici, de nitrificare si denitrificare a compusilor cu azot si de decantare finala. 3. Treapta de tratare namol este etapa in care namolul primar din decantorul primar impreuna cu namolul in exces din decantorul secundar este trimis intr-un bazin de stocare namol din inox, suprateran, de unde cu




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

ajutorul unei pompe cu surub este transmis catre o unitate de filtrare cu saci in vederea deshidratarii. 4. Treapta de dezinfectie a efluentului cu solutie de clor

Descrierea echipamentelor statiei Treapta de epurare mecanica

Caminul by-pass T400 este folosit pentru a preaintimpina situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare mecano-biologice; este o constructie din beton echipata cu o vana cutit V400 cu DN 250. Gratarul mecanic S400 este confectionat din otel inox fiind un separator plan vertical prevazut cu lamele cu interspatii de 3-5 mm. Toate materialele straine cu diametru mai mare de 3-5 mm vor fi retinute si descarcate intr-un container dispus langa gratar. Debit gratar = 10 m3/h. Statie de pompare T100 este o constructie din beton. Alimentarea treptei de epurare se realizeaza prin intermediul unei statii de pompare dotata cu 2 pompe submersibile cu tocator P200A si P200B (1A+1R). Functionarea pompelor va fi reglata cu ajutorul senzorilor de nivel: minim, maxim1, maxim2, stop. Pompa de rezerva intra in functiune in cazul depasirii ocazionale a debitului de calcul si depasire a nivelului maxim1. Pompa de rezerva este folosita si ca pompa by-pass in cazul in care nivelul apei ajunge la senzorul de nivel maxim 2. Caracteristicile statiei de pompare sunt urmatoarele:

tip pompe: submersibile cu tocator; debit pompa: Q = 7.56 m³/h; inaltime de refulare: H = 8 mCA durata de functionare: 20 h putere instalata: 1.3 kW; volum statie pompare T100 : 12 m³; nr. buc.: 1A+1R

Decantor primar si separator grasimi T200 este o constructie din inox, supraterana cu rolul de :

• separare grasimi; • separare nisip; • separare suspensii;

Este echipat cu o pompa de namol submersibila SP200 cu urmatoarele caracteristici:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

debit pompa: Q = 5 m³/h; inaltime de refulare: H = 8 mCA putere instalata: 0.9 kW; volum decantor primar si separator grasimi : 7 m3 nr. buc.: 1

Decantorul primar/separator de grasimi permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea namolului. Evacuarea namolului mineral se face cu ajutorul unei pompe submersibile care-l transmite catre unitatea de deshidratare cu saci. Grasimile separate se vor depozita intr-un container de reziduuri fluide (butoi 120 l, dispus in camera de tratare namol). Caracteristicile decantorului primar sunt: • debit de dimensionare: 7.56 m³/h • timp de decantare: 0.6 h; • volum total decantare: 4.1m³; • retineri pe decantorul primar: 26.25kg/zi; • volum namol primar cu 5% SU: 0.52 m³/zi; • cantitatea de grasimi separate zilnic: 2.0 kg/zi; Bazinul de omogenizare, egalizare si pompare T300 este un modul suprateran din inox termoizolat care are rolul de a omogeniza compozitia apelor uzate prin intermediul unui mixer submersibil M300, de a prelua varfurile de debit si de a asigura pomparea debitului maxim orar de 7.56 m3/h in modulul biologic compact, cu ajutorul a doua pompe submersibile P300A si P300B. Inainte de intrarea in treapta de epurare biologica , se monteaza un debitmetru FLM500 care asigura evidenta si semnalizarea precisa a debitelor de apa uzata, ajutand astfel la reglarea liniara a debitului in modulul biologic suprateran. Caracteristicile pompelor sunt urmatoarele:

tip pompe: submersibile debit pompa: Q = 7.56 m³/h; inaltime de refulare: H = 8 mCA durata de functionare: 20 h putere instalata: 1.3 kW; nr. buc.: 1A+1R

Caracteristicile mixerului sunt urmatoarele:

tip : submersibil




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

putere instalata: 1.2 kW; nr. buc.: 1A

Treapta de epurare biologica

Modul biologic asigura: • Descompunerea compusilor de carbon • Nitrificare • Decantare secundara • Evacuare apa tratata • Volumul modului biologic V = 68.8 m³ • Inaltime bazin: 3 m; • Inaltime apa bazin: 2.7 m; • Montaj: suprateran; • Numar bazine: 1 buc.

Aerul necesar oxidarii si nitrificarii este furnizat de o statie de suflante BL500A si BL500B. Caracteristicile statiei de suflante sunt urmatoarele:

• suflante cu lobi; • debit: Q = 330 m³/h; • Diferenta de presiune: ∆p = 300 mbari; • Puterea consumata: 7.5 kW; • Nr. Buc.: 1A+1R;

Apa uzata intra in primul compartiment de oxidare unde este mixata cu continutul tancului care este umplut cu biomedia. Dupa oxidare, apa uzata intra in compartimentul de nitrificare . O sita speciala, care este instalata la iesirea din primul compartiment de oxidare, asigura ca biomedia sa fie pastrata in bazin si sa nu fie transferata catre urmatoarea etapa de tratare. In cel de-al doilea compartiment de nitrificare, conditiile sunt similare celor din primul compartiment.

Sistemul de aerare este special proiectat sa asigure completa mixare a continutului tancului care, este de asemenea umplut cu biomedia, si sa asigure o eficienta de transfer ridicata a oxigenului pentru procesul de oxidare. Apa trece ulterior in decantorul lamelar. Efluentul epurat biologic este separat gravitational de namolul activ. Namolul activ sedimentat este evacuat cu ajutorul unei electro vane V500 catre bazinul de stocare de namol si apoi catre sistemul de deshidratare a namolului cu saci. Efluentul




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

final este colectat la partea superioara a decantorului lamelar si descarcat in bazinul de clorinare inainte de a fi deversat in receptorul final.

Treapta de tratare a namolului

Instalatia de deshidratare namol realizeaza reducerea umiditatii namolului micsorand astfel volumele ce urmeaza a fi evacuate din statia de epurare. Namolul mineral sedimentat in decantorul primar impreuna cu namolul biologic rezultat din decantorul secundar va fi pompat cu ajutorul unor pompe cu surub catre instalatia de deshidratare cu saci. Namolul se amesteca cu polimer in vederea ingrosarii, trece printr-un mixer static si apoi prin intermediul unui distribuitor ajunge in sacii filtranti. Namolul deshidratat este retinut in saci iar apa se scurge in colectorul lada de la partea inferioara intorcandu-se in fluxul tehnologic. Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare cu membrana. Dupa umplerea sacilor filtranti cu namol si dupa deshidratare, acestia se vor depozita pe o platforma prevazuta cu gratar de scurgere. Componenta sistemului de deshidratare namol : Pompa de namol cu surub P800 cu urmatoarele caracteristici:

• debit pompa: Q = 5 m³/h • inaltime de refulare: H = 8 mCA • putere instalata: 0.9 kW • nr. buc.: 1

Sistem de dozare polimer : • pompa dozatoare cu diafragma P801; Q = 8l/h la 2 bari, P = 40W • tanc de solutie din PE T801; V = 100l • agitator cu viteza rapida A801; P = 0.27kW

Unitate deshidratare namol SD800 • tip : filtru cu saci manual • continut SU dupa deshidratare min. 15%

Sistemul de dezinfectie cu solutie de hipoclorit de Na realizeaza dezinfectia apelor uzate cu clor intr-un bazin subteran (constructie din beton) in conditiile de calitate impuse, dupa care efluentul este evacuat in emisar. Instalatia de dezinfectie este compusa dintr-o pompa dozatoare cu membrana P601, un tanc de stocare a solutiei de hipoclorit de Na T601 si un agitator cu viteza lenta A601. Eficienta dezinfectiei este de 95-99%. Componenta sistemului de dozare clor :




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

• pompa dozatoare cu diafragma P601; Q = 8l/h la 2 bari, P = 40W • tanc de solutie din PE T601; V = 100l • agitator cu viteza lenta A601; P = 0.18kW

Modulul de comanda si automatizarea statiei de epurare

Modul de comanda si deservire are in componenta dulapul de comanda si automatizare cu urmatoarele functiuni:

alimentarea cu energie electrica a echipamentelor statiei; selectarea regimului de functionare al statiei:stop, manual si automat; generarea comenzilor in regim manual; comanda si controlul functionarii diferitelor componente ale statiei in

regim automat, in conformitate cu schema tehnologica a statiei; semnalizarea optica, acustica a situatiilor de alarma sau avarie

aparute in timpul functionarii. protectii termice

Structura dulapului de comanda si automatizare se compune din:

automatul programabil; interfata de forta dintre automatul programabil si componentele

comandate (pompe, motoare, vane, etc) Automatul programabil este de tip HMI avand:

a) Componente pentru comunicarea cu operatorul uman: display graphic 320x240 de tip touch-screen ; tastatura de comenzi; tastatura alfa numerica pentru introducerea de date sau modificarea unor

parametric b) Componente pentru comunicarea cu procesul controlat:

module de intrare/iesire digitale:poate controla pana la 108 intrari+108 iesiri; module de intrari/iesiri analogice in standard: 0-10 Vcc,0-20 mA, 4-20 mA cu

rezolutii de 10-14 biti Functiile dulapului de comanda si automatizare sunt:

pornire-oprire pompe din statia de pompare ape uzate functie de nivelul apei din bazinul pompelor; pornire-oprire suflante pentru bazinul de nitrificare functie de concentratia de

oxigen din bazin; pornire-oprire mixere ; pornire-oprire pompe namol primar si in exces;

Modul de comanda si deservire are in componenta dulapul de comanda si automatizare cu urmatoarele functiuni:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

• Alimentarea cu energie electrica a echipamentelor statiei; • Pronirea/oprirea pompelor de apa uzate si namol automat, functie de senzorii de nivel maxim si minim. • Pornirea/oprirea in ciclu automat-programabil a suflantelor. • Pornire/oprire mixere.

Staţie de măsură automată

Staţia de măsură automată pentru parametrii apei epurate are în componenţă: debitmetru electromagnetic pentru apa epurată – montaj pe conducta

de evacuare apă epurată

Instalaţii hidrotehnice

Conducte apă uzată Conductele de apă uzată sunt realizate aproape integral din ţevi de oţel vopsite, de diferite lungimi şi diametre, cu fitingurile aferente, iar tronsoanele scufundate în bazin sunt realizate din oţel inoxidabil tip W4301 sau echivalent. Pe fiecare tip de ţeavă s-au folosit vane şi fitinguri corespunzătoare.

Conducte aer, fitinguri şi vane Conductele de aer se realizează din ţevi de oţel inoxidabil tip W4301 sau echivalent, cu diametre DN 65, fitinguri şi organe de asamblare aferente.

Conducte nămol şi grăsimi Conductele pentru transportul nămolului în exces rezultat din modulul biologic spre reactorul de stocare şi îngroşare nămol în exces sunt prevăzute din PVC cu mufă, la presiune nominală Pn 2 bari. Elementele de legătură dintre ţevi sunt prevăzute din PVC şi oţel zincat.

Conductă apă epurată În interiorul staţiei de epurare, conducta pentru evacuarea apei epurate s-a prevăzut din ţeavă neagră vopsită cu diametrul de: Φ 219x4. La exterior se prevede conductă din PVC, îngropată, cu pantă pentru curgere gravitaţională de 0,001. .

Nu face obiectul prezentei documentaţii urmând să se rezolve prin grija beneficiarului, branşamentul obiectivului la reţelele de distribuţie a energiei electrice din zona precum şi instalaţia de paratrăsnet.

Categorii şi clase de influenţe externe:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Condiţii de mediu (Romania) AA4

Prezenţa apei AD2

Prezenţă corpuri solide AE2

Prezenţă substanţe corozive AF3

Şocuri mecanice AG2

Viraţii AH2

Natura materialelor depozitate BE1a

Pentru incintă, gradul de protecţie minim recomandat este IP31.

La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile normelor şi normativelor în vigoare:

NG-PSI - Norme generale privind protecţia împotriva focului din anul 1977 şi 1994;

P118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

I20-2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor

împotriva trăsnetului;

I7-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a şi 1500 V.c.c;

I18 - - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii din clădirile civile şi industriale;

PE 107/95 – Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice;

C 56 – Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente;

SR CEI 364 – Instalaţii electrice ale clădirilor;

STAS 6646 – Iluminatul artificial;

STAS 6865 – Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe;

STAS 8114 – Corpuri de iluminat;

STAS 10955 – Cabluri electrice;

STAS 12604 – Protecţie împotriva electrocutării;

Se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind verificarea cerinţelor de calitate stabilindu-se ca fază determinantă a execuţiei verificarea funcţionării instalaţiilor electrice în vederea recepţionării lucrării.

4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Execuţia lucrărilor se va face în conformitate cu detaliile din planşele de execuţie şi cu caietul de sarcini care fac parte integrantă din prezenta documentaţie.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

5. PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII 5.1. In toate operaţiile de execuţie a reţelei de canalizare vor fi respectate cerinţele

esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii.

5.2. Conducătorii unităţilor de execuţie, precum şi reprezentanţii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor au obligaţia sa aplice în activitatea de realizare a reţelelor de distribuţie toate prevederile legale privind protecţia muncii (Legea 90/1996 a protecţiei Muncii şi Normele metodologice de aplicare; Normele legate de protecţie a muncii elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii -1996, Normele specifice de securitate a muncii precizate în anexa 6, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT - Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii).

In acest sens se va asigura :

- luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii;

- realizarea instructajelor de protecţie a muncii ale întregului personal de exploatare şi întretinere şi consemnarea acestora în fişele individuate sau alte formulare specifice ce vor fi semnate individual;

- controlul aplicării şi respectarii specifice de către întreg personalul;

- verificarea periodică a personalului privind cunoasterea normelor şi a măsurilor de protecţie a muncii;

- pe toata durata execuţiei lucrărilor, în lungul conductelor trebuie asigurată o zonă de lucru şi de protecţie. Lăţimea acestei zone se stabileşte în funcţie de tipul şi diametrul conductei şi de condiţiile locale;

- în interiorul zonei de lucru şi de protecţie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protecţie se stabileşte prin proiectul de organizare de şantier şi se măsoară din axul conductei.

5.3. Instructajele de protecţie a muncii la realizarea reţelelor de canalizare se vor referi cu prioritate la :

- semnalizarea şi supravegherea lucrărilor;

- execuţia săpăturilor şi sprijinirea pereţilor tranşeei;

- execuţia sudurilor;

- semnalizarea devierii circulaţiei, iluminatul pe timpul nopţii;

- manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;

- protecţia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor;

- obligativitatea folosirii echipamentului de protecţie şi de lucru ;

- lucrări în spaţiile închise : cămine, galerii de conducte

- folosirea utilajelor de executie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparatele de tăiat conducte).




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

5.4. Măsuri de protecţia muncii - instalaţii electrice

La executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice se va respecta I 7/96 – Normativ pentru proiectarea instrucţiunilor electrice cu tensiuni pâna la 1 KV. Pentru protecţia prin atingere mecanică se va respecta :

- izolarea electrică (conductoare şi cabluri izolate, etc) ;

- carcasarea de protecţie (a tablourilor, corpurilor de iluminat, etc) ;

- amplasarea la înălţimi inaccesibile persoanelor ;

- blocajele electrice sau mecanice ;

Pentru protecţia contra electrocutării prin atingere indirectă se prevăd :

- legarea la pământ a părţilor metalice ale instalaţiilor care în mod normal nu se află sub tensiune periculoasă (tablouri electrice, carcasa metalică a corpurilor de iluminat, motoare electrice, etc.). Aceste elemente se leagă la centura de legare la pământ;

- legarea la nulul de protectie, ca mijloc principal de protectie în instalatiile electrice de joasă tensiune legate la pământ. Se utilizează în acest caz conductorul de nul de protecţie din compunerea coloanelor şi circuitelor electrice .

6. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIULUI 6.1 . Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea

cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuţia reţelelor de canalizare, inclusiv în timpul operaţiilor de revizie preventive, reparaţii şi remedieri ale avariilor, în conformitate cu SC 001/1999.

6.2. Răspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine constructorului,

respectiv conducerii şantierului care asigură execuţia conductelor.

6.3. Inainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacară, topire de materiale izolante, topire plumb, se va face instructajul personalului care realizează aceste operaţii, având în vedere prevederile normativului C 300 (Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execuţie a lucrărilor şi instalaţiilor aferente acestora).

6.4. In timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii şi izolaţii, se vor lua măsuri de evitare a contactului substanţelor inflamabile cu sursele de foc.

6.5. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii sau operaţii cu substanţe inflamabile. Lucrările de sudură nu vor fi executate în zonele în care se realizează vopsitorii sau izolaţii.

6.6. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului carburanţilor necesari funcţionării utilajelor. Utilajele se vor prezenta în şantier alimentate cu combustibilii necesari.

6.7. Pentru lucrările de execuţie în spaţii închise (cămine, galerii edilitare, tuneluri) se vor prevedea măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în funcţie de natura




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

lucrărilor şi a condiţiilor locale. Conducătorul formaţiei de lucru va asigură instruirea personalului şi va urmări permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

6.8. Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înaltă densitate vor fi

aprovizionate pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă.

6.9. Se vor executa şi monta indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii pentru

marcarea poziţiei hidranţilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii de incendiu, respectând prevederile din STAS 9570 - 1.

Şef Proiect,

Ing. Narcis BUTNARU




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

ANEXA 1.

LISTA cu normele specifice de securitate a muncii conexe şi/sau complementare

Emitent Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru nevoi tehnologice - captare, transport, distribuţie (387/1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire (119/1996).

Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice (339/1996).

Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor (71/1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi execuţia lucrărilor de beton armat şi precomprimat (136/1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de zidărie, montaje prefabricate şi finisaje în construcţii (116/1996).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucru la înălţime (235/1995).




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

ANEXA 2.

L I S T A

reglementărilor specifice activităţii de prevenire

şi stingere a incendiilor

P 118/95 - Norme de siguranţă la foc a construcţiilor (IPCT)

Norme generate de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997

Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al Ministerului de Interne şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 381/1279/MC/1994

Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente acestora C 300/1995.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

BREVIAR DE CALCUL

Pentru stabilirea debitelor de apă uzată menajeră evacuate la canalizare s-a calculat necesarul de apă pentru satul Moşna.

Necesarul de apă fost stabilit conform prevederilor Normativ P66-2001- normativul pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apa şi canalizare a localităţilor din mediul rural, STAS 1479/90 şi STAS 1846/90.

1.1 Consumatorii de apă care beneficiază şi de racord la reţeaua publică de canalizare, sunt:

- societăţile comerciale de pe raza localităţii Moşna ;

- unităţile social-culturale: şcoli, grădiniţe, etc;

- 30% din populaţia care beneficiază de apă curentă cu cişmele montate în curţi;

- alţi consumatori branşaţi la reţeaua publică de apă;

Datele de bază au fost furnizate de consiliul local al comunei Moşna şi sunt valabile la nivelul anului 2008.

Perioada de perspectivă a fost stabilită pentru 25 ani, adică pentru anul 2033.

Sporul de creştere a populaţiei s-a considerat 0,2% pe an, iar numărul de locuitori la sfârşitul anului 2033 s-a calculat cu formula:

N20 = N( 1+0,01p)n, unde:

- p= spor natural de creştere a populaţiei 0,2%.

- n=25 ani, perioada de calcul (previzionare).

Consumatorii care beneficiază de apă şi canalizare vor fi:

Tab.1

Date Populaţie

(locuitori)

Consum ind. mica, nevoi publice

(mc/zi)

Recensământ an 2008 2033 20

Perspectivă an 2033 2137 25

1.2 Necesar şi cerinţa de apă:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Necesarul de apă reprezintă suma cantităţilor de apă livrate loco branşament tuturor beneficiarilor/utilizatorilor.

Cerinţa de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) raţional de apă ale unui beneficiar/utilizator.

C = kp·ks· Σ(Ng+Np+Nag. ec+NRi), în care: - C reprezintă cerinţa de apă. - Ng reprezintă necesarul de apă pentru consum gospodăresc; - Np reprezintă necesarul de apă pentru consum public; - N ag.ec reprezintă necesarul de apă pentru agenţii economici; - NRi reprezintă necesarul de apă pentru refacerea rezervei de incendiu; - kp este coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la branşamentele utilizatorilor, kp =1,07; - ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului de alimentare cu apă: spălare rezervoare şi reţele ks = 1,03. 1.2.1. Elementele componente ale necesarului de apă

Cantităţile de apă necesare s-au determinat analitic, diferenţiat pentru fiecare folosinţă şi

cuprind următoarele categorii de apă: - apă pentru nevoi gospodăreşti: băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul rufelor şi

vaselor, curăţenia locuinţelor, utilizarea WC-ului. - apă pentru nevoi publice: unităţi de învăţământ de toate gradele, creşe, spitale, policlinici,

băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unităţi pentru prepararea locală a băuturilor răcoritoare;

- apă pentru nevoi proprii sistemului de alimentare cu apă: spălarea aducţiunilor, a reţelelor de distribuţie, a rezervoarelor;

- necesar de apă pentru acoperirea pierderilor inevitabile în sistemul de distribuţie datorate avariilor şi imperfecţiunilor de execuţie;

- necesar de apă pentru combaterea incendiului;

1.2.2. Elementele de calcul al necesarului de apă

Debit specific de apă pentru nevoi gospodăreşti (qg) - Necesarul de apă pentru nevoile gospodăresti s-a stabilit pentru debitul specific zonelor cu

gospodării având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare individuală a apei calde; kzi = 1,3 (conform Tabelului nr. 1 din STAS 1343-1/2006).

Debit specific de apă pentru nevoi publice (qp)

- Necesarul de apă pentru consumatorii publici se calculează analitic prin însumarea cantităţilor de apă necesare fiecărui utilizator. - Valorile orientative ale debitelor medii specifice se adoptă conform Tabelului nr. 2 din STAS 1343-1/2006.

Cantităţile de apă se determină conform relaţiei:




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

a) Debitul mediu zilnic

Q zi med. = Vol.an/365 = 1/1000Σ (∑Nni·qpi ) [m3/zi] în care:

- Nni este numărul de unităţi de o anumită categorie publică - q pi este debitul specific [l/unitate·zi]

b) Debitul maxim zilnic

Qzi max = 1/1000 Σ[Σ N(i)·qs(i)·kzi(i)] [m3/zi] - kzi(i) este coeficientul de variaţie zilnica kzi (i) = Qor.max. (i)/Q zi med (i)

Coeficienţii de variaţie zilnică se determină pentru fiecare utilizator în funcţie de abaterile de desfăşurare a activităţii faţă de medie: se adoptă ca având valori similare zonelor de locuit unde se află amplasat utilizatorul public, Tabelul nr. 1.

c) Debitul maxim orar Qor max = 1/1000·1/24 Σ[Σ N(i)·qs(i)·kzi(i)·ko(i)] [m3/h]

- ko(i) este coeficientul de variaţie orara k or.(i) = Q or.max.(i)/Qor.med.(i) o Qor.med.(i)= Qzi med/24

- Coeficienţii de variaţie orară se determină pentru fiecare utilizator de apă pe baza

programelor de funcţionare în zilele în care se realizează consumul zilnic maxim. - Pentru ansamblul zonei sau localităţii se stabileşte pentru necesarul de apă public, un

coeficient de variaţie orară ca medie ponderată a coeficientului de variaţie orară al fiecărei categorii de utilizatori.

1.2.3. Nevoi proprii ale obiectelor sistemului de alimentare cu apă

Se calculează analitic pe baza următoarelor elemente: a) necesarul de apă pentru curăţarea periodică a reţelei de distribuţie, cantităţile de apă

utilizate nu depăşesc (0,1÷0,2) % din volumul de apă distribuit. b) necesarul de apă pentru curăţirea şi spălarea rezervoarelor sistemului, cantităţile de apă

utilizate nu depăşesc (0,4÷0,5) % din volumele de apă consumate anual. 1.3.1 Pierderile tehnic admisibile

La reţelele de distribuţie noi, pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apă distribuită: Kp = 1,07 1.3 Coeficienţi de variaţie zilnica şi orara ai necesarului de apă

Coeficient de variaţie zilnica (Kzi)




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Coeficientul de variaţie zilnică se stabileşte pentru fiecare tip de consum, conform Tabel nr. 1

Coeficient de variaţie orara (Ko)

Coeficientul de variaţie orară se stabileşte pentru fiecare tip de necesar de apă, se adoptă valorile din Tabelul nr. 3 iar pentru valori intermediare ale numărului de locuitori, coeficientul s-a calculat prin interpolare.

Ko se adoptă în intervalul (2,00÷3,00).

ETAPA ACTUALĂ: AN 2008

1. Necesarul de apă 1.1. Necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti:

a) Debitul mediu zilnic: Q zi med. = 1/1000·N(i)·qs(i) Q zi med. = 1/1000·2033·80 Q zi med. = 162,64 [m3/zi] b) Debitul maxim zilnic: Q zi max. = 1/1000·N(i)·qs(i)·kzi(i) kzi = 1,25 Q zi max. = 1/1000·2033·80·1,25 Q zi max. = 203,30 [m3/zi] c) Debitul orar maxim: Qor max = 1/1000·1/24 Σ[Σ N(i)·qs(i)·kzi(i)·ko(i)] ko = 2,17 Q or max. = 1/1000·1/24·2033·80·1,25·2,17 Q or max. = 18,38 [m3/h]

ETAPA DE PERSPECTIVĂ: AN 2033

1. Necesarul de apă 1.1. Necesarul de apă pentru nevoile gospodăreşti:

a) Debitul mediu zilnic: Q zi med. = 1/1000·N(i)·qs(i) Q zi med. = 1/1000·2137·80 Q zi med. = 170,97 [m3/zi] b) Debitul maxim zilnic: Q zi max. = 1/1000·N(i)·qs(i)·kzi(i) kzi = 1,25 Q zi max. = 1/1000·2137·80·1,25




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Q zi max. = 213,71 [m3/zi] c) Debitul orar maxim: Qor max = 1/1000·1/24 Σ[Σ N(i)·qs(i)·kzi(i)·ko(i)] ko = 2,17 Q or max. = 1/1000·1/24·2137·80·1,25·2,17 Q or max. = 19,32 [m3/h]

1.2. Necesarul de apă pentru nevoile publice: a) Debitul mediu zilnic: Q zi med. = 25,00 pentru anul 2033 [m3/zi] b) Debitul maxim zilnic: Q zi max. = 31,25 pentru anul 2033 [m3/zi] c) Debitul orar maxim: ko = 4,10 Q or max. = 5,34 pentru anul 2033 [m3/h]

2. Cerinţa de apă C = kp·ks·∑(Ng+Np+Nag ec+NRi)

3. Cantitatea de apă uzată menajeră evacuată Conform STAS 1846-1/2006: Quzat = Qs Qs este pentru anul 2033

4. Dimensionarea reţelei de canalizare

Conform STAS 1848/1990, dimensionarea reţelei de canalizare se face la debitul:

Qs uzat orar max, pentru anul 2033;

Dimensionarea reţelei de canalizare, în partea finală se face cu relaţia:

Q=A x k x R2/3I1/2, unde

- Q= debitul de ape uzate tranzitat, ( mc/s)

- A= secţiunea tubului de canalizare , (mp)

- R= raza hidraulică a tubului de canalizare, pentru tub circular R=0,25 D

- I= panta canalizării în zona de calcul

Pentru tub PVC-M cu o panta medie 0.008, k=90.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Relaţia de calcul pentru tuburi circulare devine:

Q=1/4πD2 x k x 0,25 D2/3 x I1/2 sau

Q= 1/16π D 8/3 x k x I ½

Înlocuind în relaţia de calcul pentru colectoare principale rezultă D = 131 mm.

În conformitate cu prevederile STAS 3051/1991 pentru canalizare în sistem separativ ( numai ape uzate menajere), pentru canalele circulare diametrul minim este D= 250 mm.

Pentru colectoarele principale se alege diametrul: D=250 mm

5. Apele pluviale şi meteorice nu sunt canalizate prin reţeaua publică de canalizare, acestea sunt colectate prin şanţuri şi rigole stradale, evacuarea fiind asigurată în râurile şi pârâurile existente.

6. Stabilirea debitelor de calcul

Date caracteristice:

COMUNA MOŞNA:

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU ETAPA DE PERSEPECTIVĂ: AN 2033.

Tabelul 1 Debite

caracteristice U.M. Nevoi gospodăresti

Nevoi publice

TOTAL GENERAL

m3/zi 170,97 25,00 195,97Qzi,med l/s 1,98 0,29 2,27

m3/zi 213,71 31,25 244,96Qzi,max l/s 2,47 0,36 2,84

m3/h 19,32 5,34 24,66Qor,max l/s 5,37 1,48 6,85

kp · ks - 1,102 1,102 -m3/zi 188,43 27,55 215,98Qs,zi,med

l/s 2,18 0,32 2,50m3/zi 235,53 34,44 269,97Qs,zi,max

l/s 2,73 0,40 3,12m3/h 21,30 5,88 27,18Qs,or,max l/s 5,92 1,63 7,55




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

TABEL CENTRALIZATOR DEBITE SATE COMPONENTE COMUNA MOŞNA

Tabelul 2

Debit total Qzi,med Qzi,max Qor,max Qs,zi,med Qs,zi,max Qs,or,max Sat An

m3/zi l/s m3/zi l/s m3/h l/s m3/zi l/s m3/zi l/s m3/h l/s 2008 187,64 2,17 234,55 2,71 23,72 6,59 206,80 2,39 258,50 2,99 26,14 7,26 Moşna 2033 195,97 2,27 244,96 2,84 24,66 6,85 215,98 2,50 269,97 3,12 27,18 7,55

NOTĂ : Calculul a fost efectuat în conformitate cu Normativ P66/2001, care

prevede ca numai 30% din populaţie are apă în curte, deci beneficiază de sistemul de canalizare.

Populaţia în etapa de perspectivă este de 2137 locuitori, dar numai 55% beneficiază de apă în curte şi implicit de canalizare, de unde rezultă :

Debit de calcul retea canalizare Quz. or. max = 14,95 mc/h, qc= 4,15 l/s Debitul de calcul pentru staţia de epurare compactă este Quz.zimax.= 148,48 ≈

150 mc/zi.

Întocmit, ing. Narcis BUTNARU

Sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare comuna Moşna, judeţul Iaşi pag. 32/36



EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

MEMORIU ORGANIZARE DE ŞANTIER

CAP 1. GENERALITĂŢI Beneficiarul lucrărilor este Comuna Moşna, judeţul Iaşi. Executantul lucrărilor se va

stabili prin procedura de licitaţie. Proiectul se referă la execuţia :

- reţea de canalizare menajeră în localitatea Moşna, De250 mm, L =6 820 ml ;

- staţie compactă de epurare ape uzate sat Moşna, Qinstalat = 2,79 l/s ;

- racord electric la staţia de epurare Moşna, care face obiectul proiectului de specialitate elaborat de SC E-ON Moldova SA în calitate de subproiectant.

Amplasamentul staţiei de epurare ape uzate s-a fixat împreună cu autorităţile locale, în intravilan pe un teren aparţinând Comunei Moşna. Terenul este situat în intravilanul comunei Moşna, fiind pe domeniul public de interes judeţean conform legii nr. 213 / 1998, menţionat în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al judeţului Iaşi secţiunea – Bunuri imobile, însuşit de C.J. Iaşi prin Hotărârea nr. 60 / 26.05.2001 şi aprobat prin HG nr. 1354 / 2001 – Anexa 1.

Amplasamentul staţiei compacte de epurare nu este construit, pentru eliberarea amplasamentului nu sunt necesare lucrări de demolare. Pe amplasament nu sunt dispuse şi alte reţele edilitare.

Spaţiul necesar pentru organizarea de şantier nu este restrâns pentru o activitate normală a şantierului. Terenul pentru organizarea de şantier este proprietatea Primăriei.

CAP 2. EŞALONAREA INVESTIŢIEI

Termenul de punere în funcţiune al obiectivului se va stabili de catre beneficiar în funcţie de asigurarea fondurilor de căatre acesta.

Durata de execuţie 2 luni, s-a stabilit de comun acord cu beneficiarul.

CAP 3. ORGANIZAREA EXECUŢIEI

Obiectele provizorii prevăzute sunt refolosibile, valoarea reprezentând numai cheltuielile nerecuperabile din montarea şi demontarea lor.

In cadrul organizării de şantier, constructorul va prevedea spaţii pentru depozitare, îngrădite şi asigurate corespunzător, baraci pentru vestiare, depozite acoperite, drum de acces provizoriu (pentru captări şi rezervoare).

Tehnologia de execuţie a lucrărilor de bază, nu ridică probleme speciale




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

constructorului, acestea fiind în specificul lucrărilor sale curente .

Execuţia investiţiei proiectate prezintă totuşi pentru organizarea şantierului următoarele probleme specifice:

- cu privire la amplasamente se prevede identificarea tuturor reţelelor existente în zona în vederea evitării oricărui accident tehnic sau de muncă.

- cu privire la necesarul de utilaje, se prevede utilizarea unei automacarale de mica capacitate, necesară pentru ridicarea ţevilor.

Necesarul de energie electrică, pe întreaga perioadă de lucru, va fi asigurat de reţelele existente în zonă prin racorduri provizorii, consultându-se pentru aceasta, planurile cu reţelele din zonă.

Apă potabilă şi tehnologică pe întreaga perioadă de lucru a şantierului, va fi asigurată prin transport cu cisterna .

O atenţie deosebită se va acorda semnălizării lucrărilor de săpătură pentru evitarea producerii de accidente .

Pământul rezultat din săpătură, va fi depozitat în aşa fel încât să nu afecteze traficul rutier.

Betoanele şi mortarele se prepară centralizat în baza de producţie.

CAP 4. MĂSURI TSM ŞI PSI

În timpul execuţiei se vor respecta cu stricteţe prevederile prescripţiilor cuprinse în anexa "A" . La întocmirea fazei a -2- a a proiectului de organizare, constructorul va detalia măsurile specifice pentru realizarea obiectivelor conform legislaţiei în vigoare la data execuţiei.

Întocmit,

Ing. Narcis BUTNARU




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.I.

La deschiderea şantierului se va numi un responsabil cu tehnica securităţii muncii şi P.S.I.

1. Prescripţii TSM

Se vor respecta întocmai :

- "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii", aprobat cu Ordinul nr. 9/N/1993 de MLPAT şi în special se vor respecta prevederile următoarelor capitole VII, IX, XI, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XX, XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXVII, XXVIII, XXIX, XXX, XXXI, XXXII, XXXIII, XXXIV, XXXVI.

- Normativul privind protecţia prin legare la pământ a utilajelor electrice de construcţii.

- Normativ privind proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice PE-107/78.

- Pe şantier se va face instructaj special privind NTSM cu tot personalul insistându-se asupra:

- interzicerii circulaţiei pe spraiţuri

- montarea parapeţilor la podeţe peste tranşee

- instalarea luminilor roţii avertizoare

- turnarea betoanelor în infrastructura de pe podinele de turnare montate pe capre şi nu rezemate pe cofraje

- interzicerii stationarii si circulatiei oamenilor si autovehiculelor in zona de acţiune a mijloacelor de ridicat.

Se vor lua de asemeni următoarele măsuri de TSM:

- operaţiunile de ridicare şi montaj vor fi conduse de o singură persoană

- tot personalul pe şantier va purta căşti

- se vor monta panouri cu inscripţii vizuale cuprinzând măsurile ce trebuie respectate şi în special operaţiile interzise

- se vor îngrădi locurile unde circulaţia este interzisă

- se vor monta viziere de protecţie, atât pe şanţul construcţiei cât şi în special la intrări.

Se vor aplica dispoziţiile cuprinse în:

- Norme TSM referitoare la reţelele de apă şi canalizare

- Norme TSM în construcţii referitor la executarea lucrărilor pe timp friguros şi la lumina artificială.




EN ISO 9001

Reg.-Nr. 73 100 2050


ISO/TS 16949:2002

Se vor lua următoarele măsuri:

- operaţiunile de ridicare şi montaj vor fi ghidate cu frânghii

- toate mecanismele şi dispozitivele de ridicare şi fixare provizorie a cofrajelor şi prefabricatelor vor fi verificate conform normativ ISCIR.

- se va interzice ridicarea prefabricatelor cu degradări în zona de ancorare a urechilor

- montajul să se facă numai în prezenţa şefului formaţiei de lucru sau înlocuitorului. Se va verifica în permanenţă:

- existenţa marcajelor şi indicatoarelor pe drumurile de acces

- respectarea prevederilor la manipularea şi stivuirea materialelor

- situaţia săpăturilor, reţelelor electrice, îngrădirea golurilor, schelele.etc.

2. Prescriptii PSI

Se va respecta întocmai prevederile PSI în vigoare la data execuţiei lucrărilor.

Întocmit,

Ing. Narcis BUTNARU

vol 0 se memoriu general

Documents