memoriu plan urbanistic general corbeanca

PR. NR. 153/2003PUG COMUNA CORBEANCA

JUDEŢUL ILFOV

VOLUMUL 1: MEMORIU GENERAL

CUPRINS:

1. INTRODUCERE1.1.Date de recunoaştere a documentaţiei1.2.Obiectivul lucrării1.3.Surse de documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE2.1.Cadrul natural

2.1.1.Consideraţii geotehnice2.1.2.Încadrarea în reţeaua de localităţi a Judeţului Ilfov

2.2.Potenţialul economic2.3.Populaţia2.4.Zonificarea şi bilanţul teritorial2.5.Echiparea tehnico – edilitară

2.5.1.Căi de comunicaţie şi transport 2.5.2.Alimentare cu apă şi canalizare2.5.3.Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii2.5.4.Televiziune prin cablu si transmisii de date2.5.5.Alimentare cu energie termică şi gaze naturale

2.6.Probleme de mediu

3. STUDII DE FUNDAMENTARE PUG3.1.Planul de amenajarea a teritoriului naţional3.2.Elemente din Planul de amenajare a teritoriului judeţului Ilfov3.3.Elemente din studiile privind zona metropolitană a municipiului Bucureşti3.4.Studiu IPTANA s.a. – autostrada Centura Nord Bucuresti

4. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA4.1.Opţiuni ale populaţiei4.2.Optimizarea relaţiilor în teritoriu4.3.Dezvoltarea activităţilor economice4.4.Zonificarea, intravilanul propus şi bilanţul teritorial4.5.Echiparea tehnico – edilitară

4.5.1.Căi de comunicaţie şi transport4.5.2.Gospodărirea apelor4.5.3.Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii4.5.4.Televiziune prin cablu si transmisii de date4.5.5.Alimentare cu energie termică4.5.6.Alimentare cu gaze naturale4.6.Protecţia mediului4.7.Obiective de utilitate publică

5. CONCLUZII

S.C. MINA-M-COM S.R.L. 1

Actualizare - Plan Urbanistic General comuna Corbeanca - MEMORIU GENERAL


JUDEŢUL ILFOV

COLECTIV DE ELABORARE:

Urbanism Arh. Urb. Valer Crisan

Organizarea circulaţiei Ing. Elena Boghina

Alimentare cu apă şi canalizare Ing. Juncu Adrian

Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii

Ing. Juncu Adrian

Alimentare cu gaze naturale Ing. Gherghiceanu Maria

Probleme economice Econ. Butnaru Cristina

Redactare computerizată Stud. urb. Georgiana Voicu




JUDEŢUL ILFOV

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1.Date de recunoaştere a documentaţieiDenumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA CORBEANCABeneficiar: CONSILIUL LOCAL CORBEANCAProiectant:S.C. MINA-M-COM S.R.L.Data elaborării: 2003-2004

1.2.Obiectivul lucrării:Obiectul lucrării constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna CORBEANCA, judeţul Ilfov.În concordanţă cu politica de dezvoltare urbană a administraţiei locale este necesară rezolvarea în cadrul Planului Urbanistic a următoarelor categorii de probleme:analiza situaţiei existente, evidenţierea disfunctionalitatilor şi determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu şi în cadrul localităţilor componente ale comuneizonificarea funcţională a terenurilor şi indicarea posibilităţilor de intervenţie prin reglementări corespunzătoare;condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.Studiul de faţă precum şi propunerile de soluţionare a acestor categorii de probleme oferă instrumentele de lucru necesare atât elaborării, aprobării cât şi urmăririi aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.

1.3.Surse de documentare:

Surse de documentare: Planuri topografice I.G.F.C.O.T. - BUCURESTI, pentru teritoriul administrativ al comunei Corbeanca - scara 1:25.000 şi 1:5.000.Planul Urbanistic General Comuna Corbeanca, elaborat de S.H.D.S. CONSULTING ENGINEERS S.R.L. in anul 2000.Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind tipul de proprietate asupra terenurilor, necesităţile şi opţiunile populaţiei.Schiţele de puneri în posesie si planuri parcelare puse la dispoziţie de Primăria CorbeancaProiect retea distributie gaze naturale 1464/2000 elaborat S.C. INDUSTRIAL GAZ PROIECT S.R.L.Proiect alimentare cu apa in sistem centralizat nr. D2.03.01elaborat de SC TAHAL ROMANIA SRL Studii Elemente din secţiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului Naţional Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Studiu IPTANA S.A. privitor la traseul autostrăzii Centura NordAlte studii



Elemente legislativeProiectul are la bază:Codul civil; Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 republicată 2002 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;Legea nr. 50/1991 cu modificările şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor;Legea nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, a fondului funciar;Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 7/1996 cadastrului imobiliar şi publicităţii imobiliare cu modificările şi completările ulterioare;;Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanta 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor aprobata prin Legea nr. 82/1998, cu modificarile ulterioare;

Ordinul ministrului transporturilor nr.50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor an localitatile rurale

Legea nr. 107/1996 a apelor;Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunii;Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate;Ordinul M.L.P.A.T de aprobare Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ 13N/1999;Ordinul comun nr. 214/RT/16NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi emiterea acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului;Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

2.1.Cadrul natural Comuna Corbeanca, constituită din satele Corbeanca, Petreşti, Tamaşii, Ostratu este situată în partea de centru a Judeţului Ilfov, de-a lungul DJ 101, care se desprinde din D.N.1 dincolo de oraşul Otopeni şi face legătura cu oraşul Buftea.In limitele actuale, teritoriul comunei, in suprafata de 3002 ha se invecinează cu: comuna Baloteşti la est si nord-est comuna Periş la nord-nord-vest oraşul Crevedia din Judeţul Dâmboviţa la nord-vest oraşul Buftea la vest comuna Mogoşoaia la sud-vest oraşul Otopeni la sudTeritoriul administrativ al comunei se afla in partea de vest a Campiei Vlasiei, in subdiviziunea numita Campia Snagovului, continuata la sud cu Campia Movilitei.



Relieful dominant este de campie plata, inclinata usor pe directia NV-SE, cu o panta generala in jur de 1,1%, cu denivelari mai accentuate in partea de est, datorita prezentei crovurilor.Altitudinea este in jur de 95-100 m. Condiţii hidrograficeValea Cociovaliştea, ce apartine bazinului hidrografic al râului Ialomiţa, traversează comuna de la vest la est si se varsă in lacul Căldăruşani. Cursul Cociovaliştei este reprezentat de stagnări de apă, transformate prin baraje artificiale într-un şir de iazuri. Pentru asigurarea volumului de apă necesar acumulărilor de pe Valea Cociovaliştea a fost creat canalul Ciocani-Darza. Valea Cociovaliştea este largă şi bine pusă în evidenţă de malurile sale care ating câtiva metri.

Condiţii pedologiceTipul de sol predominant şi în cazul teritoriului comunei este solul brun roşcat de pădure, la care se asociază cernoziomurile argilo-aluviale, solurile pseudogleice, precum şi solurile aluvionare în zona de luncă. Suprafeţele mai bine drenate sunt dominate de solurile brun roşcate de pădure. Pe porţiunile cu drenajul mai slab, sunt frecvent întâlnite solurile brun-roşcate freatic umede în asociaţie cu cernoziomurile argiloaluviale.

Vegetaţia şi faunaEste reprezentată prin arealul pădurii de stejar brumăriu (Querqus pedunculiflora), asociat cu gârniţa (Querqus cerris). Speciile de amestec sunt reprezentate de ulm, frasin, tei, carpen, jugastru, arţar, plop tremurător, măr pădureţ, etc. Subarboretul care se dezvoltă în pădurile de foioase este reprezentat de măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), sânger (Cornus sanquinca).Flora ierboasă este slab reprezentată având specii puţine cu predominarea gramineelor (Poacarex), păiuşul (Festuca valesiaca) etc. La baza pădurilor se întâlnesc plante vernale (de primăvară) care ridică rolul recreativ al pădurii: ghioceii, viorelele, brebeneii. Vegetaţia azonală este răspândită în zona de luncă fiind compusă din zăvoaie de salcie şi plop la care se adaugă vegetaţia palustră şi acvatică.În concluzie teritoriul comunei Corbeanca oferă condiţii favorabile de dezvoltare din punct de vedere al elementelor de cadru natural, întrucât beneficiază de mari suprafeţe netede, stabile şi însorite, accese uşoare şi posibilităţi de alimentare cu apă, care pot facilita şi în viitor activităţile economice ale comunei.

Clima Clima comunei Corbeanca este excesiv continentală, caracteristică câmpiilor estice. Verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, cu viscole puternice.Temperatura medie anuală este de 10,9o C, iar a lunii cele mai reci, ianuarie, de - 28o C.Vânturile dominante bat din sectoarele E şi V având frecvenţe de (21,2%) şi respectiv (16,3%). Precipitaţiile medii anuale înregistrează valori de peste 550 mm, cu maximum pluviometric la începutul verii (iunie - 919 mm) şi minimum în iarnă (februarie - 31,5 mm).Caracterizarea pe scurt a anotimpurilor relevă următoarele:- Verile au temperaturi zilnice care pot atrage valori de 30 - 40o C, înregistrându-se 30

zile tropicale (temperatura maximă 30oC).Precipitaţiile prezintă mari intensităţi (torenţialitatea ridicată) şi sunt variabile în timp şi diferite cantităţi.- Iernile sunt caracteristice prin scăderi de temperatură apreciabile cu valori care se

situează în general între - 10 o C şi - 20 o C.



Zăpezile pot fi în unii ani mai abundente şi se produc frecvente viscole (furtuni de zăpadă).- Primăverile au durată şi apariţie diferită, sunt în general scurte şi prezintă contraste

de la o zi la alta: temperaturile medii lunare variază de la 5o C la 17o C, iar precipitaţiile totalizează 150 mm.

- Toamnele - de asemenea, fiind anotimpuri de tranziţie ca şi primăverile, au tendinţă de prelungire spre iarnă, uneori sunt relativ uscate, cu temperaturi medii lunare cuprinse între 5,6o C şi 18o C.

2.1.1Consideraţii geotehnice

Caracteristici geomorfologiceStudiile geotehnice efectuate pentru localităţile Corbeanca, Petreşti, Tamaşi si

Ostratu precum şi documentaţiile existente de specialitate au fost întocmite pe baza unor lucrări de teren (foraje), lucrări de laborator etc., de către institute de cercetare şi proiectare si specialişti autorizati.

Din studiile geotehnice rezultă anumite caracteristici de geneză, morfologie sau condiţii de construire asemănătoare pentru localităţile comunei.Din interpretarea stratificaţiei întâlnite în forajele executate, se poate preciza constituţia terenului, după cum urmează:Stratul vegetal este divers, de la soluri brun-roscate de padure asociate cu cernoziomuri argilo-aluvionare, la soluri pseudogleice si aluvionare.Sub stratul vegetal se afla depozite loessoide cu grosimi de 4-6 m si nisipuri cu frecvente lentile de argila.Exista zone intinse cu drenaj mai slab, unde solurile brun roscate devin freatic umede si se asociaza cu cernoziomurile argiloaluvionale.Panza de apa se afla in general la 6-8 m in zona luncilor si 8-10 m in zona campiilor

▪ Din punct de vedere al stabilităţii construcţiilor pe teren se pot recomanda următoarele:

în zonele în care solurile sunt rezultate din depuneri aluvionale cu un procent mai ridicat de textură nisipoasă, sunt necesare lucrări de compactare, consolidare (liantizare - legare) a terenului şi/sau lucrări speciale (perne loess sau balast, piloţi de pământ sau din b. a.) la construcţii cu înălţimi mai mari de P+1, pentru a împiedica apariţia unor tasări diferenţiate ce ar putea pune în pericol stabilitatea construcţiei.

▪ Din punct de vedere al seismicităţii teritoriul comunei se înscrie în zona C de risc mare la cutremure (Ks = 0,20).

2.1.2Încadrarea în reţeaua de localităţi a Judeţului Ilfov

Comuna Corbeanca se afla in centrul judetului Ilfov, la departare de cca 20 km de municipiul Bucuresti pe DN1 Bucuresti-Ploiesti.Trei dintre satele comunei – Petresti, Corbeanca si Tamaşi sunt situate de-a lungul DJ 101 iar satul Ostratu este strabatut de DJ 101A.

Comuna Corbeanca are o populaţie totală de 3483 locuitori (date recensamant 2002) şi este formată din 4 sate:- Corbeanca- Petresti



- Tamaşi- OstratuDupa numarul de locuitori, comuna se situează in categoria celor cuprinse intre 3000 si 5000 locuitori, destul de aproape de media pe tara de 3875 locuitori.Doua dintre sate - Corbeanca si Tamaşi au populatia peste media pe tara de 800 locuitori/sat.Tipologia morfologica a satelor este de tip linear-tentacular, satele dezvoltandu-se de-a lungul drumurilor.Din punct de vedere al tipologiei functionale satele au functiuni predominant agricole.

2.2.Potenţialul economic

În ceea ce priveşte potenţialul economic al comunei Corbeanca, acesta ramane predominant agricol.

Funcţia agricolă a comunei se materializează în producţia de origine vegetală, producţia animalieră, precum si prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (măciniş, conserve de legume-fructe, bulion, murături, brânzeturi şi alte derivate lactate).Analiza situaţiei existente agricole are ca punct de plecare modul de folosire a teritoriului comunei.

Localizarea categoriilor de soluri, împreună cu caracterizarea agrochimică şi pedologică este următoarea:Zona cu clasa a II-a de calitate – pe cca 82% din teritoriul agricol, cu pretabilitate de folosinta arabila, oferind conditii foarte bune unei palete largi de plante de cultura: grau, orz, porumb, floarea soarelui, soia, mazare si fasole boabe,sfecla de zahar, cartofi, pepeni, legume, plante de nutret etc.Sunt terenuri de campie si lunca, formate pe depozite loessoide, cu pante slabe de 2 – 5 % prezentând o uşoară neuniformitate. Adâncimea pânzei de apă freatică la 3 - 5 m adâncime, excesul de umiditate fiind absent, cu foarte mici excepţii în anii foarte ploioşi. Solurile sunt de tipuri ca cernoziomuri argiloaluvionare tipice, brune-roşcate tipice şi aluviale propriu-zise.

Textura este luto-argiloasă cu o reacţie slab acidă-neutră (pH = 5,9 - 7,2). Nu prezintă cerinţe ameliorative, necesitând numai respectarea unor reguli agrotehnice curente de lucrare a lor la umiditatea optimă.

Zona cu soluri de clasa a III-a de calitate este situată in nord-vestul comunei, pe doua planuri riverane, de o parte si de alta a raului Cociovalistea, dupa confluirea cu afluentul Mocanu.

Aceste soluri prezintă următoarele caracteristici: sunt formate pe depozite loessoide, pe versanţi cu pante de 15-20% spre apele învecinate, cu elemente moderate de eroziune de suprafata, cu posibilitati de amplificare in anii bogati in precipitatii, la ploi depasind 2-30 l/mp/h. Pânza de apă freatică la o adâncime de 5 m. Excesul de umiditate fiind absent scurgându-se în avalul versantului. Tipurile de sol sunt cernoziomuri argiloiluviale erodate şi brun-roşcate erodate. Textura este lutoasă, reacţia moderat acidă (pH = 5,5 – 5,8). Necesită lucrări antierozionale agricole şi speciale.

Modul de folosire a terenului comunei îl prezentăm în tabelul 1, pe categorii şi comparativ procentual şi în valori absolute cu judeţul Ilfov.



Bilanţul utilizării teritoriului 2003

Specificare U.M.

Comuna Corbeanca

Judeţul Ilfov

Suprafaţa % Suprafaţa %

% faţă de

JudeţTeren agricol total, din care:ArabilPatrimoniul viticolPatrimoniul pomicolPăşuni naturale Fâneţe naturaleTeren neagricol total, din care:PăduriApe, bălţiCurţi, construcţii Drumuri cai ferateNeproductivAlte suprafeţe

Ha

HaHaHaHaHaHa

HaHaHaHaHaHa

2553

2425 58 20 50 -

449

153 147 109 40

- -

85,04100,094,98

2,270,78

1,95 -

14,96100,034,0732,7324,27

8,91

118441

111397 2075 2024 2907 38 45274

25325 5479

- - -

14470

72,35100,094,05

1,751,712,460,03

27,65100,055,9412,10

-

2,15

2,172,790.991,71

-0.99

0,602,68

- - - -

TOTAL TERITORIU Ha 3002 100,00 163715 100,00 Sursa: Directia de Statistica IlfovNota exista diferente de suprafata fata de alte date furnizate tot de Directia de Statistica.

În urma analizei bilanţului utilizării teritoriului se observă că ponderea teritoriului comunal faţă de judeţul Ilfov este de 1,83%.

Terenul agricol deţine o pondere importantă de 85,04% din totalul suprafeţei comunei, în timp ce suprafaţa ocupată de terenul neagricol este de numai 14,96%.

Terenul arabil reprezintă 94,98% din totalul suprafeţei agricole, restul fiind ocupat de vii, livezi si pasuni.Evolutia principalilor indicatori in domeniul agriculturii este urmatoarea:

Denumire indicator 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Suprafata agricola dupa modul de

folosinta - ha2467 2411 2480 2491 2485 2485 2479

Suprafata arabila - ha 2403 2370 2412 2446 2439 2439 2433Suprafata - livezi si pepiniere

pomicole - ha3 3 10 3 4 4 4

Suprafata - vii si pepiniere viticole - ha 38 38 47 38 38 38 38Suprafata - pasuni - ha 23 - 11 4 4 4 4

Suprafata cultivata cu griu si secara - ha

450 847 495 570 580 614 550

Productia totala de griu si secara - tone

383 1947 1235 1397 970 2098 1488

Suprafata cultivata cu porumb boabe - ha

720 452 840 622 595 820 800

Productia totala la porumb boabe - tone

1760 2805 1944 1943 355 3280 2854

Suprafata cultivata cu cartofi - ha 25 25 23 20 15 25 20Productia totala de cartofi - tone 400 130 66 64 140 400 375

Suprafata cultivata cu floarea soarelui 200 150 135 331 222 115 300



Denumire indicator 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002- ha

Productia totala la floarea soarelui - tone

215 150 121 480 153 207 710

Suprafata cultivata cu legume - ha 118 92 106 70 70 50 60Productia totala la legume - tone 1691 438 1147 318 875 531 713

Productia de struguri - total - tone 147 147 126 133 76 152 157Productia de fructe - total - tone 245 128 135 37 89 89 54Bovine - total - la sfirsitul anului -

capete718 673 552 693 670 200 204

Bovine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului

410 578 549 690 670 200 204

Porcine - total - la sfirsitul anului - capete

774 2414 2321 1104 1100 714 652

Porcine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului

735 2370 2314 1100 1100 700 650

Ovine - total - la sfirsitul anului - capete

291 200 235 140 130 188 192

Ovine in gospodariile populatiei - capete - la sfirsitul anului

260 200 215 130 130 188 192

Pasari - total - la sfirsitul anului - capete

8050 137565 11175 25000 16000 6525 6500

Pasari in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului

8050 9480 11160 25000 16000 6500 6500

Productia de carne (sacrificari) - total - tone gr. vie

320 1102 937 469 89 313 169,8

Productia de lapte de vaca si bivolita - total hl. fizic

14748 10771 9800 11066 5875 5104 7480

Productia de lina - kg. fizic 866 700 500 438 400 2700 1000Productia de oua - mii buc. 1079 980 1040 1176 2058 892 977

Evoluţia în dinamică a teritoriului agricol se prezintă astfel:

Se observa ca in perioada analizata nu exista modificari semnificative de suprafete agricole, cu exceptia diminuarii suprafetei ocupate de pasuni. Din analiza evolutiei principalilor indicatori in domeniul agriculturii se constata diminuarea drastica a numarului de animale, precum si a suprafetelor destinate legumiculturii si pomiculturii – insotite, bineinteles, de diminuarea semnificativa a productiei.În ceea ce priveşte activitatea industrială a comunei aceasta este slab dezvoltată, materializându-se în activităţi de mica productie in domeniul prelucrarii lemnului, confectiilor metalice, prelucrarii de mase plastice.



0

500

1000

1500

2000

2500

Supr

afat

a ar

abila

arabil vii livezi pasuni

Evolutia terenului agricol

19962002

Servicii• Comerciale Serviciile comerciale sunt reprezentate de mici magazine de sat (asociaţii familiale) destinate să satisfacă nevoile proprii ale comunei. În afara asociaţiilor familiale sunt prezente în comună un număr de patru societăţi comerciale (două brutării şi două mori).• Servicii financiareSistemul financiar reprezintă un element important în susţinerea unei dezvoltări economico-sociale echilibrate. Serviciile oferite de acest sistem sunt furnizate prin intermediul CEC-urilor sau băncilor comerciale.În raza comunei Corbeanca este prezentă o unitate CEC destinată să deservească nevoile financiare ale populaţiei comunei. • Servicii poştaleÎn comună există un oficiu poştal destinat să satisfacă necesităţile populaţiei din Corbeanca.

• Agrement, sportOdata cu aparitia unei paturi cu standard mai ridicat au inceput sa se apara unele servicii de petrecere a timpului liber (de exemplu club de echitatie).

Disfunţionalităţile apărute în buna funcţionare din punct de vedere economic a comunei sunt legate de:- producţiile mici obţinute la hectar, in stransa legatura cu marimea exploatatiilor

agricole si practicarea agriculturii de subzistenta;- scăderea accentuată a efectivelor de animale în 2002 faţă de 1996;- obţinerea de producţii reduse pe cap de animal sub nivelul normal pentru a asigura

autoconsumul;- slaba dezvoltare a activităţii in domeniile industriei si prestarilor de servicii la nivelul

comunei;Concluzionând, se poate afirma că, deşi nu lipsesc anumite structuri economice specifice altor ramuri decât agricultura (comerţ, servicii financiare, de poştă şi industrie), dezvoltarea lor este totuşi într-o fază incipientă.

2.3.Populaţia

Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi socialePrin proiectare demografică se determină volumul unei populaţii plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie.Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei categorii principale: elemente demografice - posibilităţile de creştere naturală a populaţiei în funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de



atractivitate al comunei ca o consecinţă directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a satelor componente.Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat

evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţari mai

puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate

Evolutia populatiei comunei Corbeanca in perioada 1996-2002 a fost urmatoarea:POPULATIA 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Populatia totala - la 1.VII.(stabila) 3287 3271 3247 3249 3214 3207 3483Populatia la 1.VII. - femei 1684 1660 1654 1657 1635 1624 1764Populatia cu domiciliul in localitate la 1.VII.

3287 3262 3268 3268 3239 3219 3493

Nascuti vii 46 54 46 34 39 30 32Decedati - total 66 53 42 49 47 46 52Decedati sub un an - - 2 3 1 - -Stabiliri de domiciliu in localitate 45 39 31 19 21 73 50Plecari cu domiciliul din localitate 54 33 30 37 28 40 35Stabiliri de resedinta in localitate la 1.VII - persoane

45 38 15 14 4 11 3

Plecari cu resedinta din localitate la 1.VII - persoane

45 29 36 33 29 23 13

Se constata ca, desi rata natalitatii e intr-o scadere mai accentuata decat reducerea ratei mortalitatii, populatia creste pe seama migratieiRaportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pentru comuna Corbeanca a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa mortalităţii si fertilităţii şi cresterea migraţiei spre comuna, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 1992-2002, adică rate ale natalităţii variind în jurul valorii de 100/00, rate mari ale mortalităţii faţă de cele înregistrate la nivelul judeţului, îmbătrânire demografică, insuficienţa locurilor de muncă raportat la resursele umane ale comunei dar crestere a numarului de persoane care isi stabilesc domiciliul in comuna, persoane cu nivel de pregatire si venituri peste medie si cu loc de munca, de regula in Bucuresti sau alte localitati. Prognoza demografică realizată în această variantă pentru comuna Corbeanca este redată în tabelul de mai jos:

Anul 2002 2006 2010 2014

Populaţia 3483 locuitori

4005 locuitori

6100locuitori

9295 locuitori

In ciuda cresterii prognozate pe seama migratiei, nu trebuie ignorat fenomenul puternic de îmbătrânire demografică ceea ce conduce la necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creşterea natalităţii precum: crearea de oportunităţi de dezvoltare profesională pentru femeile tinere fără a neglija procesele de întemeiere a unei familii, de naştere şi creştere a copiilor, crearea de facilităţi de planificare familială, suport economic pentru familiile cu copii, atragerea/ reducerea emigraţiei tinerilor.



Resursele umaneÎn ceea ce priveşte dezvoltarea capitalului uman al comunei Corbeanca trebuie luate în considerare domenii precum educaţia, starea de sănătate şi forţa de muncă.Urmărindu-se creşterea capacităţii de adaptare a locuitorilor comunei la cerinţele pieţei forţei de muncă tinerii ar trebui orientaţi prin consiliere profesională spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ şi în acelaşi timp ar trebui luate măsuri privind reducerea fenomenelor de absenteism şi abandon şcolar. În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei comunei luând în considerare fenomenul de îmbătrânire demografică trebuie luate măsuri privind creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii populaţiei la servicii de îngrijire a sănătăţii concomitent cu derularea unor programe de educaţie sanitară. De o deosebită importanţă sunt problemele legate de ocuparea forţei de muncă de care dispune comuna Corbeanca. În domeniul forţei de muncă principalul obiectiv îl constituie îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa muncii. Realizarea acestui obiectiv presupune creşterea ratei de ocupare şi reducerea şomajului prin: programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională (calificare, recalificare), medierea muncii; programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor, subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu; programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor.

Densitatea populaţieiComparativ cu densitatea populaţiei judeţului Ilfov, cea a populaţiei comunei Corbeanca este mult mai mică. Dacă în judeţul Ilfov se înregistrează o densitate a populaţiei de 189,6 loc./km2 densitatea la nivelul comunei Corbeanca atinge cca doua treimi din valoarea înregistrată la nivelul judeţului, fiind de 126,74 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 29,33 km2.

Structura populatiei

Grupe de vârstă Total Masculin Feminin

Total 3718 1820 18980-4 ani 235 121 1145-9 ani 226 122 104

10-14 ani 255 136 11915-19 ani 226 104 12220-24 ani 258 118 14025-29 ani 319 162 15730-34 ani 415 228 18735-39 ani 195 102 9340-44 ani 190 99 9145-49 ani 204 108 9650-54 ani 199 88 11155-59 ani 228 120 108



60-64 ani 207 85 12265-69 ani 225 90 13570-74 ani 144 69 7575-79 ani 120 42 7880-84 ani 35 12 23

85 ani şi peste 37 14 23Sursa Directia de Statistica

Structura pe sexeDistribuţia pe sexe a populaţiei comunei Corbeanca reflectă un relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine 51,0 % - 1898 femei şi a celei masculine 49,0% - 1820 bărbaţi, situaţia fiind similară cu cea observată la nivelul judeţului - populaţie feminină (50,7%) şi populaţie masculină (49,3%), neputându-se vorbi de diferenţe semnificative.

Structura pe vârsteDatele de recensământ evidenţiază pentru anul 2002 pe ansamblul comunei Corbeanca următoarea distribuţie pe principalele grupe de vârstă: populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani reprezenta 19,26% (716 de persoane) din total, proporţia celor cu vârstă de muncă era de 60,0% (2234 de persoane), iar cei cu vârste de peste 60 de ani reprezentau 20,66% (768 de persoane).

Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă Grupe principalede vârstă 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 şi peste

Femei 17,76% 58,22% 24,03%



Piramida varstelor

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani si peste

Nr.

pers

.

MasculinFeminin

Bărbaţi 20,82% 62,03% 17,14%Total 19,26% 60,09% 20,66%Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

Ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0-14 ani depăşeste valoarea înregistrată în 2002 la nivelul judeţului: 17,5%. În acelaşi timp, ponderea populaţiei vârstnice este relativ mare comparativ cu cea înregistrată în judeţul Ilfov: 18,8%. Piramida vârstelor subliniază procesul de îmbătrânire a populaţiei evidenţiat de îngustarea bazei piramidei şi de amplificarea segmentelor corespunzătoare vârstnicilor. Segmentele cu cea mai mare amplitudine sunt cele corespunzătoare intervalului de vârstă 30-34 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, adică generaţiile anilor 1968-1972, situaţie regăsită şi la nivelul judeţului Ilfov.

Raportul de dependenţă după vârstă calculat ca raport între populaţia cu vârste sub 14 ani şi peste 60 ani şi populaţia activă cu vârste cuprinse între 15-59 ani, pe baza datelor din 2002, stabilea la nivelul comunei un număr de 664 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă aptă de muncă, faţă de 751 la nivelul judeţului Ilfov - rural, ceea ce face ca sarcina socială a populaţiei active a comunei să fie relativ mai mica decât cea a populaţiei active din mediul rural al judeţului Ilfov.

Structura pe etnii şi religiiDupă etnie, populaţia comunei Corbeanca este omogenă: datele furnizate de Recensământul din 2002 arată că 98 % din locuitorii comunei s-au declarat ca fiind români şi numai 2% de altă etnie. Distribuţia populaţiei comunei după etnie nu diferă semnificativ de cea a populaţiei judeţului Ilfov, unde 95,6% s-au declarat români şi numai 4,4% ca fiind de altă etnie. O situaţie asemănătoare se găseşte şi în cazul apartenenţei religioase: 97,5% sunt de religie ortodoxă şi doar 2,5% se declară de altă religie (baptistă, penticostală, romano-catolică).

Mişcarea naturală şi migratorieDintre componentele importante care determină evoluţia populaţiei se remarcă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde - natalitatea şi mortalitatea - şi mişcarea migratorie .Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În anul 2002, conform datelor furnizate de INSSE (Fişa localităţii), în comuna Corbeanca rata natalităţii avea valoarea apropiata mediei înregistrate la nivelul judeţului Ilfov: 9,80/00 sau în mediul rural al judeţului: 9,90/00 .

Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Rata mortalităţii în comuna Corbeanca are o valoare valoare inferioara celei înregistrate la nivelul judeţului Ilfov (11,90/00) sau în mediul rural al judeţului (12,20/00).

Mişcarea naturală a populaţiei comunei CorbeancaUnitate administrativ -teritorială

Rata natalităţii

Rata mortalităţii

Spor natural

comuna Corbeanca 10,19 0/00 10,93 0/00 -0,74 0/00

judeţul Ilfov 9,8 0/00 11,9 0/00 -2,1 0/00



Judeţul Ilfov-rural 9,9 0/00 12,2 0/00 -2,3 0/00

Sursa: INSSE

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. Dupa cum se vede din tabelul de mai sus, in comuna Corbeanca se ajunge la un spor natural negativ cu valoarea de – 0,74 0/00 faţă de valoarea de - 2,30/00

în Ilfov - rural.Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale. Înainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oraş, situaţie care s-a inversat după 1990 – numărul celor care se stabilesc în sat fiind mai mare decât al celor care se stabilesc la oraş. Fiind un judeţ preponderent rural şi judeţul Ilfov, în ansamblul său, se încadrează în acest trend având un spor migratoriu pozitiv în perioada 1996-2002. Mişcarea migratorie a populaţiei comunei Corbeanca (2002)

Anul Persoanestabilit

eplecate

Sold migratoriu

La 1000 de locuitoristabilite plecate sold

2002 50 35 15 14,360/00 10,050/00 4,310/00

Sursa: INSSE

Din tabelul de mai sus se observa ca in comuna Corbeanca se înregistrează sold migrator pozitiv.

Sporul anual al populaţiei comunei Corbeanca este pozitiv şi are valoarea de 1,4 0/00

, el luând în considerare atât mişcarea naturală a populaţiei, cât şi migraţia netă. Totusi între 2001 si 2002 se înregistrează un spor de 275 de persoane, nejustificat de sporul anual, posibil a fi explicat numai prin neînregistrarea unor mişcări ale populaţiei. De altfel rata reală inaltă a stabilirii în localitate, este confirmata de numarul locuintelor noi.

Evolutia populatiei comunei Corbeanca - date comparative 1996-2002Denumire indicator 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Populatia totala - la 1.VII.(stabila) 3287 3271 3247 3249 3214 3207 3483Populatia la 1.VII. - femei 1684 1660 1654 1657 1635 1624 1764Populatia cu domiciliul in localitate la 1.VII.

3287 3262 3268 3268 3239 3219 3493

Nascuti vii 46 54 46 34 39 30 32Decedati - total 66 53 42 49 47 46 52Decedati sub un an - - 2 3 1 - -Stabiliri de domiciliu in localitate 45 39 31 19 21 73 50Plecari cu domiciliul din localitate 54 33 30 37 28 40 35Stabiliri de resedinta in localitate la 1.VII - persoane

45 38 15 14 4 11 3

Plecari cu resedinta din localitate la 1.VII - persoane

45 29 36 33 29 23 13

Sursa: INSSE



Resursele umane şi forţa de muncăDatele puse la dispoziţie de Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 privind

distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă din anul 2002 arătau că în comuna Corbeanca proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-59 ani) era de aproximativ 60%. Şi totuşi populaţia activă reprezintă doar 36,4% din populaţia totală a comunei din care 33,16% populaţie ocupată. Rata şomajului în cazul comunei Corbeanca, care ne arată câţi şomeri revin la 100 de persoane active, atinge valoarea de 8,84% care se află totuşi sub cea înregistrată în Ilfov: 12,8%.Situaţia socio-economică a populaţiei comunei Corbeanca

Denumire Indicator Total Masculin FemininPopulaţia activă 1267 799 468din care: Persoane ocupate 1155 728 427 Şomeri în căutarea altui loc de muncă 85 54 31 Şomeri în căutarea primului loc de muncă 27 17 10Populaţia inactivă 2451 1021 1430din care: Elevi/studenţi 540 266 274 Pensionari 1057 432 625 Casnice 332 16 316 Întreţinute de alte persoane 472 277 195 Întreţinute de stat sau de organizaţii private 39 19 20

Persoane cu altă situaţie economică (chirii …) 11 11 -

Sursa: INSSE, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002

Rata de dependenţă economică pentru comuna Corbeanca este de 1,93 şi reprezintă numărul de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă economic; în Ilfov aceasta are valoarea de 1,81. Îngrijorătoare pentru amplitudinea fenomenelor sociale pe care le descriu (sărăcie, inegalitatea şanselor, marginalizare socială etc.) sunt proporţia femeilor inactive din totalul persoanelor inactive, proporţia de persoane casnice, întreţinute de alte persoane, întreţinute de stat sau de organizaţii private, precum şi proporţia pensionarilor. Pentru realizarea unui profil economic al populaţiei comunei Corbeanca, precum şi pentru evidenţierea potenţialului uman, vor fi analizate date care furnizează informaţii privind statutul educaţional şi profesional al populaţiei, privind sectoarele şi activităţile economiei naţionale în care sunt încadrate persoanele ocupate şi privind localităţile în care salariaţii îşi desfăşoară activitatea (fenomenul de navetism).

Distribuţia populaţiei cu vârste de 10 ani şi peste după nivelul de şcolarizareNivelul şcolii absolvite Număr persoane

Total 3257 - superior de lungă durată 143 - superior de scurtă durată 4 - postliceal şi de maiştri 21 - liceal 403 - profesional şi de ucenici 454 - secundar inferior (gimnazial) 1125

- primar 889



- fără şcoală absolvită 213 - şcoala absolvită nedeclarată 5


Trebuie semnalat numărul redus al celor care au absolvit cel puţin nivelul învăţământului liceal - 571 persoane - şi care reprezintă doar 17,5% din totalul populaţiei în vârstă de 10 ani şi peste, ceea ce înseamnă un capital educaţional destul de slab dezvoltat.

În ceea ce priveşte statutul profesional al populaţiei comunei Corbeanca (populaţie ocupată şi şomeri în căutarea altui loc de muncă) situaţia este redată mai jos:

Distribuţia populaţiei comunei Corbeanca după statutul profesional (2002)Statutul profesional Total Masculin Feminin

Salariaţi 942 582 360Patroni (întreprinzători privaţi) 55 42 13Lucrători pe cont propriu 54 48 6Membrii ai unor societăţi agricole/cooperatiste 1 1 -

Lucrători familiali în gospodărie proprie 105 55 50Altă situaţie - - -Nedeclarat 83 54 29


După cum se poate observa aproximativ 76% dintre subiecţi sunt salariaţi, 8,5% se declară lucrători familiali în gospodăria proprie, aproximativ 4,3% sunt lucrători pe cont propriu, doar 4,4% s-au declarat ca fiind patroni şi numai 0,4% sunt membrii ai unor societăţi agricole/cooperatiste. După cum ne arată datele de Recensământ (2002) populaţia ocupată şi şomerii aflaţi în căutarea altui loc de muncă al căror statut profesional l-am prezentat mai sus sunt distribuiţi astfel pe sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea:

Sector Total Masculin FemininPersoane din sectorul de stat 360 224 136Persoane din sectorul privat 715 473 242Persoane din sectorul mixt 17 11 6Persoane din gospodăria proprie 65 20 45

Persoane cu sector nedeclarat 83 54 29

Persoanele ocupate ale comunei se repartizează pe sectoarele economiei naţionale potrivit tabelului ce urmează.

Un aspect negativ al acestei distribuţii a populaţiei este redat de faptul că doar 37,7% din populaţia ocupată în sectorul primar este salariată, situaţia fiind mult mai bună în cazul sectorului terţiar unde procentul celor salariaţi din populaţia ocupată este de 98%.

Cele 1155 de persoane ocupate ale comunei Corbeanca îşi desfăşoară activitatea în principal în agricultură, silvicultură şi vânat - 187 persoane (15%), în comerţ, repararea



şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor casnice - 184 persoane (18,7%), în construcţii - 130 persoane (10,5%), în industria prelucrătoare - 232 persoane (18,7%), în transport, depozitare, şi comunicaţii - 160 persoane (12,9%), distribuţie redată în tabelul urmator.



Structura populaţiei ocupate după statutul profesionalpe activităţi ale economiei naţionale

Activităţi ale economiei naţionale Salariaţi

Patroni

Lucrători pe cont propriu

Membri ai unor societăţi agricole/

cooperative

Lucrători familiali în

gospodăr

ia proprie

Altă situaţie

Nedeclara

t

Agricultură, silvicultură, vânat 65 1 15 1 105 - -Pescuit şi piscicultură 1 - - - - - -Industria extractivă - - - - - - -Industria prelucrătoare 227 3 2 - - - -Energie electrică şi termică, gaze şi apă 8 - - - - - -Construcţii 94 13 23 - - - -Comerţ cu ridicata/amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor casnice

147 31 6 - - - -

Hoteluri şi restaurante 20 - - - - - -Transport, depozitare, comunicaţii 152 4 4 - - - -Activităţi financiare 4 - - - - - -Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor 65 1 - - - - -Administraţie publică 72 - - - - - -Învăţământ 22 - - - - - -Sănătate şi asistenţă socială 37 2 - - - - -Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 24 - 3 - - - -Activităţi ale persoanelor angajate în gospodării personale 2 - 1 - - - -Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale - - - - - - -Activitate nedeclarată - - - - - - -


Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 ne furnizează date privind localitatea în care îşi desfăşoară activitatea persoanele salariate ale comunei Corbeanca, date care ne redau o imagine a fenomenului de navetism: dintr-un total de 942 de salariaţi 314 îşi desfăşoară activitatea în comună, 517 de salariaţi sunt navetişti în altă localitate din judeţul Ilfov, 110 salariaţi îşi desfăşoară activitatea în alt judeţ şi 1 persoană este salariat în altă ţară.

Repartizarea salariaţilor după locul de muncă Locul de muncă Salariaţi

Nr. %În aceeaşi localitate 314 33,3În altă localitate din judeţ 517 54,8

În alt judeţ 110 11,7În altă ţară 1 0,1Total 942 100


Numărul total al navetiştilor este de 627 de persoane ceea ce înseamnă aproximativ 66,5% din totalul de salariaţi. Acest fenomen de navetism este influenţat atât de



numărul redus al locurilor de muncă de pe teritoriul comunei şi de slaba valorificare a resurselor umane a comunei, cât şi de situarea comunei în apropierea capitalei de care este legată direct prin intermediul drumurilor nationale si judeţene.

În concluzie, din punct de vedere al evoluţiei populaţiei şi al potenţialului demografic comuna Corbeanca se caracterizează prin: creştere cu 6% a volumului populaţiei de la 3287 locuitori în 1992 la 3483 locuitori în

2002, densitate relativ mică a populaţiei - 126,74 loc./km2

fenomen de îmbătrânire a populaţiei - 20,66% ponderea populaţiei vârstnice, spor natural negativ (-5,74 0/00) cu o valoare în modul mai mult decât dubla fată de

cea înregistrată în Ilfov, spor migratoriu pozitiv cu valoarea de 4,310/00, superior celui înregistrat la nivelul

judeţului, raport de dependenţă economică de 0,93 valoare superioară celei de la nivelul judeţului

1,81, rată totală a şomajului de 8,8%,indicatori care reflectă atât slaba dezvoltare a potenţialului uman, cât şi alterări ale structurilor demografice la nivelul comunei Corbeanca.

2.4. Zonificarea şi bilanţul teritorialPrezentare comparativa 1990-2000

BILANŢ TERITORIALal teritoriului intravilan existent 01.01.1990 (reactualizat 1998)

Nr. crt.

FuncţiuneaSuprafaţa (ha)

TOTAL Corbeanca Tamaşi Ostratu Petreşti

% din total

intravilan

1Locuinţe şi funcţiuni complementare 158,69 67,40 47,10 30,20 17,70 49,50

2Instituţii şi servicii de interes public 3,40 1,50 1,00 0,60 0,30 1,00

3 Unităţi industriale 16,93 10,30 0,70 0,50 0,70 3,70

4 Unităţi agrozootehnice 2,60 1,60 - - - 0,50

5Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 2,60 1,10 0,70 0,70 0,20 0,80

6 Căi de comunicaţie 33,04 11,50 15,20 3,50 2,80 10,00

7Gospodărie comunală, cimitire 3,48 0,80 0,60 0,70 1,40 1,00

8 Lucrări edilitare 0,30 0,30 - - - 0,10

9 Alte destinaţii 109,26 38,50 21,10 32,00 16,60 33,30

Total intravilan 330,30 133,00 87,40 68,20 39,70 100

Nota: Corbeanca include Mecheaua (exclusă din lista localităţilor prin Legea 2/1968)Sunt incluse zonele de intravilan din Petreşti Pădure.



ObservatiiFuncţiunea de activităţi agricole şi industriale reprezintă cca. 4,2% din teritoriu intravilan; cele mai importante unităţi de producţie agricolă şi industrială şi-au redus simţitor activitatea, dar au rămas şi au perspective de dezvoltare unităţi private.Zona spaţii verzi, sport, agrement, 0,8%, este reprezentată de un teren de sport, izlazul comunei, plantaţiile de-a lungul drumurilor şi de spaţiile verzi din grădinile locuitorilor.Căile de comunicaţie reprezintă 10% şi au în compunere numai căi de comunicaţie rutieră. Zona de gospodărie comunală reprezintă 1,1% şi cuprinde cele 5 cimitire ale comunei, şi groapa de gunoi (zona este in curs de extindere datorită dotărilor edilitare in curs de execuţie).

In PUG-ul aprobat in anul 2000 s-au luat în considerare aceste disfuncţionalităţi şi s-a propus o zonificare care să corecteze aceste disfuncţii, ţinând seama şi de opţiunile locuitorilor de dezvoltare a zonei de locuit. Bilanţul teritorial pentru zonificarea aprobată este redat mai jos.

BILANŢ TERITORIALConform PUG aprobat 2000

Nr. crt.

ZONE FUNCTIONALE

1990 2000

Suprafata (ha) % Suprafata

(ha) %

1Locuinţe şi funcţiuni complementare 158,69 49,50 682,50 74,00

2Instituţii şi servicii de interes public 3,40 1,00 5,70 0,60

3 Unităţi industriale 16,93 3,70 17,50 1,90

4 Unităţi agrozootehnice 2,60 0,50 2,80 0,30

5Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 2,60 0,80 20,50 2,20

6 Căi de comunicaţie 33,04 10,00 73,00 7,9

7 Gospodărie comunală, cimitire 3,48 1,00 3,50 0,40

8 Lucrări edilitare 0,30 0,10 7,30 0,80

9 Alte destinaţii 109,26 33,30 109,20 11,80

Total intravilan 330,30 100 922,00 100



BILANŢ TERITORIALConform PUG aprobat 1990

Nr. crt.

ZONE FUNCTIONALE

2000

Suprafata (ha) %

1 Sat Corbeanca 88,9215 27,1

2 Sat Corbeanca - Mecheaua 44,1169 13,4

3 Sat Tamasi 87,4369 26,6

4 Sat Petresti 39,6377 12,1

5 Sat Ostratu 40,7649 12,4

6 Sat Ostratu- Oracu 27,3853 8,4

Total intravilan 328,2632 100

Din analiza comparativa a bilanţului rezulta următoarele aspecte:Locuirea isi intareste pozitia de funcţiune dominată (74%) în teritoriu intravilan şi cuprinde locuinţe individuale pe lot, construite în mare parte din cărămidă, cu regim de înălţime P, P+1. O bună parte din construcţii sunt noi Tot in aceasta zona sunt cuprise si micile magazine, spatii de prestari servicii si alte constructii adapostind functiuni complementare locuirii.Locuinţele sunt, în general în stare bună, cele mai multe de dată recentă.Funcţiunea instituţiilor publice şi serviciilor publice reprezintă 0,6 % din teritoriul intravilan al comunei.In satul Corbeanca sunt:Primăria - construcţie în stare bună;Poliţia - construcţie în stare bună;Poşta - într-un imobil de locuinţe;Dispensar uman construcţie în stare medie;Scoala generala cu 6 sali de clasa construcţie în stare bună;Grădiniţă construcţie improprie;unităţi comerciale şi de alimentaţie publică construcţii în stare bună;In satul Tamaşi sunt:scoala generală cu 12 sali de clasa construcţie în stare bună;grădiniţa o grupa în cadrul şcolii;cămin cultural 250 locuri construcţie în stare medie;magazin alimentar - construcţie în stare bună;In satul Ostratu sunt:şcoala generală – 1 clasă - construcţie în stare mediemagazin construcţie în stare medieIn satul Petreşti sunt:şcoala generală 1 clasă - construcţie improprie;magazin construcţie în stare medie;



Este de mentionat ca este in stadiu de finalizare o sala de sport scolara.

Disfuncţii Utilizarea insuficientă a terenurilor din intravilanul existentFondul instituţiilor publice insuficient dezvoltat, inclusiv:

o clădiri improprii în învăţământ;o dotări sanitare insuficiente;o sectorul servicii publice practic inexistent;

Ca terenuri libere figurează terenurile care aveau categoria de folosinţă agricolă în cadastrul intravilan. Majoritatea acestor terenuri sunt curţi în care procentul de ocupare depăşeşte 20% şi nu sunt divizabile.Lipsa unor spaţii publice de petrecere a timpului liber;Zone industriale şi de prestari servicii generatoare de locuri de muncă total insuficiente;• Problema tramei stradale nu a fost aprofundata, probabil si datorita nefinalizarii la

acea data a reconstituirii drepturilor de proprietate, suprafete intinse introduse in intravilan fiind grevate de interdictii temporare de construire pana la intocmirea de PUZ/PUD.

2.5.Echiparea tehnico - edilitară2.5.1Căi de comunicaţie şi transport

În cadrul proiectului “PUG - Comuna Corbeanca, judeţul Ilfov” s-au analizat problemele privind dezvoltarea şi organizarea circulaţiei, în conformitate cu reglementările şi metodologia de aplicare a Legii 50/91 şi a Regulamentului General de Urbanism. Studiul cuprinde atât analiza critică a situaţiei existente şi evidenţierea disfuncţionalităţilor, cât şi propunerile şi reglementările pentru infrastructurile şi dotările de circulaţie necesare întocmirii documentaţiei PUG.

Autostrada Centura Nord Bucuresti care va străbate teritoriul comunei este inclusa in Sectiunea I a planului de amenajare a teritoriului national aprobata prin Legea nr.71/1996 si are rolul de a uni autostrazile existente si proiectate (autostrada Bucuresti-Pitesti, autostrada Bucuresti-Brasov si autostrada Bucuresti-Constanta).

Viteza de proiectare a autostrăzii în zona teritoriului administrativ al comunei este de 120 km/h, iar profilul transversal tip are lăţimea platformei de 26,00 m, cu zona mediană de 3,00m. Pentru siguranţa participanţilor la trafic s-au prevăzut la marginile platformei parapeţi metalici de tip semigreu, pe câte două fâşii de câte 0,75 m de fiecare parte a platformei.

Pe teritoriul comunei este amplasat partial nodul rutier cu Drumul National 1, aflat la granita de est a comunei. Prin intermediul acestuia comuna va fi racordata direct la reteaua de circulatie majora a tarii.

Legături în teritoriuComuna se află în centrul jud. Ilfov, la cca 18 km de Bucureşti pe DN1 şi este

compusă din satele: Corbeanca (reşedinţa de comună), Petresti, Tamasi si Ostratu.Satul Petresti are iesire directa la DN1 (E60) intre km.18+000 si 20+000, drum cu

patru benzi, inclus actualmente in programe- de modernizare pentru cresterea capacitatii si a sigurantei traficului. Prin creerea pasajului subteran de acces la Prisma s-au redus disfunctionalitatile in zona intersectiei DN1-DJ101.

Satele Corbeanca, Tamasi si Petresti sunt strabatute de DJ 101 (intre Km.5+450 si 12+970), drum modernizat cu doua benzi de circulatie. DJ 101 constituie principala artera de legatura intre satele sus-mentionate si cu reteaua de localitati a judetului, debusand in DN1 si DN1A (pe teritoriul orasului Buftea.



Celălalt drum judeţean care străbate teritoriul comunei, DJ 101A (din Corbeanca, prin Ostratu, spre comuna Peris) este o artera de circulatie de importanta mai redusa si este doar partial modernizat.

Drumurile din intravilanul comunei Corbeanca (drumuri judetene si ulite) însumează cca. 20 km, reprezentând (în total) cca 9% din suprafaţa comunei.

DisfuncţionalităţiAnaliza critică privind structura existentă şi problemele reţelei de circulaţie

evidenţiază:- lipsa partiala a sistemelor rutiere moderne pe DJ101A- lipsa partiala a sistemelor rutiere moderne la strazile comunei situate in

intravilanul existent 1990, existând însă posibilitatea unor amenajări de profil datorită amprizei suficient de mari

- intersecţiile străzilor principale sunt neamenajate;- lipsa marcajelor rutiere şi a indicatoarelor de circulaţie, inclusiv pentru

traversarea pietonilor în dreptul punctelor de interes comercial sau social;- lipsa trotuarelor;- ampriza insuficienta a drumurilor de exploatare de-a lungul carora s-au facut

reconstituirile proprietatilor, nepermitand amenajarea lor ca strazi, potrivit Normelor aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr.50/1998

În special străzile care alcătuiesc reţeaua principală de circulaţie a comunei necesită modernizare (amenajări de profil, aplicarea de îmbrăcăminţi uşoare).

Parcarea autovehiculelor se realizează la domiciliu, în curţi, nefiind necesare spaţii amenajate special în acest scop.

Trama stradala este rara, cu proprietati lungi si inguste. Indesirea tramei (si a constructiilor), in conditiile unor instrumente reduse aflate la indemana primariei, se preconizeaza a se realiza in special prin initiativa privata (parcelari/reparcelari de terenuri cu creare de drumuri private sau cedarea terenurilor necesare drumurilor la domeniul public al comunei).

2.5.2Alimentare cu apă şi canalizareReţeaua hidrografică a teritoriului comunei Corbeanca este formată din paraul

Cociovalistea, Valea Mocanului si Valea Vârtop.Acesta au, de la izvoare la vărsarea în lacul Căldaruşani o lungime totală de 49

km, o altitudine medie de 66 m (aproape 100 m în dreptul comunei Corbeanca), o panta medie i=1 0/00 si o suprafată S=192 kmp.

Apele pârâului Cociovalişteas sunt de categoria a II-a de calitate.Pe Valea Cociovalistea exista o serie de acumulări pentru piscicultură, atenuarea

undei de viituri si irigatii, dupa cum urmeaza:- Corbeanca I - Nmax.(1%)=97,29; NNR=95,70- Corbeanca II - Nmax.(1%)=94,50; NNR=93,00- Petresti I - Nmax.(1%)=92,75; NNR=91,25- Petresti II - Nmax.(1%)=90,85; NNR=89,35

Pe teritoriul comunei nu s-au semnalat inundaţii şi nici alunecări de teren.Pana acum alimentarea cu apa se făcea cu puturi si fantâni individuale,

alimentate din stratul freatic, fara respectarea stricta a normelor de protectie sanitara fata de surse de infestare (latrine, grajduri).



În prezent, în baza programului guvernamental de alimentare cu apa in sistem centralizat la sate cu credit extern, comuna are în executie un sistem centralizat de alimentare cu apă cu urmatoarele caracteristici, conform proiectului intocmit de SC TAHAL ROMANIA SRL:

- patru foraje de explorare-exploatare la adâncimea de 75 m, echipate cu cate o electropompa submersibila cu Q=9,40mc/h, H=30,0m, P=2,20kW.

- Aductiune ]ntre foraje de 1285 m din conducte PEID PN6 cu De160 ;I 90 mm- Staţie de clorare cu capacitate de 10-15l/s- Rezervor de înmagazinare de 550 mc- Statie de pompare cu grup de pompe booster, echipate cu 2+1 pompe avand

fiecare Q=26,90 mc/h, H=30,0m, P=5,5 kW- Retea de distributie din PEID PN6, cu lungime de 24.832 m şi diametre De 200,

160, 125, 110, 90, 75 şi 63.Sistemul presupune alimentarea cu apa prin intermediul cişmelelor.

O reţea de canalizare nu există. Gospodariile mai noi au retele individuale alimentare cu apa şi canalizare, apa uzată fiind condusă la fose septice vidanjabile, Gospodariile vechi mai au latrine.

Apele pluviale sunt dirijate prin şanţuri către văile din zonă.

2.5.3Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţii

Alimentarea cu energie electricăComuna Corbeanca este alimentat din reţelele electrice ale S.C. “ELECRICA” SA

– SD.F.E.E Ilfov, în principal din staţia de transformare Buftea (110/20 kV).Satul Petreşti este strabatut de o retea de medie tensiune ce alimentează comuna Baloteşti, alimentata din staţia Tâncăbeşti.

Liniile electrice aeriene de 20Kv sunt pozate pe stâlpi de beton şi urmăresc trasee care traversează parţial zone construite. Liniile electrice de medie tensiune au fost supuse unor lucrări de reparaţii capitale în anii 90.

Posturile de transformare sunt de tip aerian, montate pe stâlpi de beton şi au puteri cuprinse în plaja 100-250 KVA. Ele sunt de tip abonat pentru unităţile economice, şi de reţea pentru consumatorii casnici, sectorul terţiar, iluminat public.

Instalaţiile de dragare din Valea Mocanului (satul Corbeanca) sunt alimentate din doua posturi de transformare aeriene de 20-6 kV.

Distribuţia pe joasă tensiune (0,4Kv) se face prin reţelele alimentate din posturile de transformare.

Stâlpii acestor reţele sunt din beton şi folosesc de regulă şi pentru reţeaua de iluminat public.

Iluminatul public, cu lampi cu vapori de mercur, urmăreşte trama stradală a comunei.

Disfuncţionalităţi Unele branşamente nu au fost modernizate, ceea ce conduce la un număr însemnat de avarii.În zonele periferice ale comunei lipsesc reţelele de iluminat public.



Telecomunicaţii Comuna Corbeanca a cunoscut, odata cu modernizarea centralei telefonice şi a reţelelor locale de telefonie, o creştere spectaculoasă a numarului de posturi telefonice, dupa cum rezulta din tabelul de mai jos:

Denumire indicator 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Unitati PTTR - total - numar 2 2 2 2 2 2 2Abonamente telefonice (telefonie fixa) - numar 63 61 66 67 56 126 454

Sursa Direcţia de Statistică Ilfov – monografia comunei Corbeanca 2002.

Reţeaua telefonică aeriana si subterana este deservită de o centrală telefonică digitală amplasată în localitatea Corbeanca.

In afara de reteaua de telefonie fixă, comuna nu beneficiază din partea reţelelor de telefonie mobilă de o acoperire pe intreaga suprafata administrativa, satul Tamasi neavand acoperire totala. Astfel exista posibilitatea amplasarii unei statii de emisie-receptie pentru telefonie mobila, sistem GSM- in satul Tamasi, str. Eternitatii, nr. 1, prin elaborarea unor documentatii specifice care sa permita ridicarea unei astfel de constructii.

DisfuncţionalităţiReţeaua de telefonie deşi se dezvolta puternic, nu ţine inca pasul cu dezvoltarea

localitaţilor.

2.5.4Televiziune prin cablu şi transmisii de dateReţeaua de televiziune prin cablu deserveşte toata comuna, cu unele mici

excepţii (zona Petreşti Padure, zone de extindere a intravilanului).Transmisiile de date se realizează prin intermediun operatorilor de telefonie fixă

sau mobila.

2.5.5Alimentare cu energie termică şi gaze naturaleComuna Corbeanca este racordată la sistemul naţional de distribuţie a gazelor

naturale. In aceste condiţii, încălzirea locuinţelor şi dotărilor de utilitate publică din comuna

Corbeanca, cu satele sale componente se realizează în prezent, fie în sistem local, folosind sobele cu gaze fie cu centrale termice alimentate cu gaze iar la prepararea hranei se utilizează maşini tip aragaz cu racordare la reţeaua de gaze.

Mai sunt inca gospodarii neracordate la reteaua de gaze, ce folosesc pentru încălzire sistemul tradiţional cu sobe cu combustibil solid iar pentru prepararea hranei maşini tip aragaz cu butelii cu gaze combustibile lichefiate sau plite cu combustibil solid.

Concesionarul reţelei de distribuţie a gazelor este S.C. VITAL GAZ S.A.DisfuncţionalităţiReţeaua de distribuţie gaze nu acopera incă tot teritoriul.Utilizarea combustibililor solizi are un impact negativ asupra mediului prin tăierea

pădurilor, poluarea mediului etc.

2.6.Probleme de mediuCalitatea globală a factorilor de mediu din comuna Corbeanca, este apreciată ca fiind bună, pe teritoriul comunei nu există surse de poluare a apei sau solului.Alimentarea cu apă în sistem centralizat este în curs de execuţie.



Comuna nu are sistem de canalizare, iar apele pluviale sunt evacuate liber la teren. Debitele râurilor care străbat comuna sunt fluctuante. In consecinţă au fost amenjate acumulări ce echilibrează problemele locale privind irigaţiile, desecările, piscicultura, şi care îmbunătăţesc climatul de câmpie. Aceste diguri au fost amenajate pe valea Cociovaliştea.Disfunctionalităţi:Deversarea apelor uzate menajere se face, in majoritatea cazurilor, direct în sol.Nu exista platforme de depozitare a deşeurilor menajere care sa respecte reglementarile de protecţia mediului în vigoare.

Localitatea se află în zona seismică C, cu grad ridicat de risc.

Patrimoniu cultural :

Lista obiectivelor de pe teritoriul comunei Corbeanca inscrise in lista monumetelor istorice/2004

3. STUDII DE FUNDAMENTARE PUGDezvoltarea Comunei Corbeanca nu se poate face decât în relaţie contextul suprateritorial. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din planurile de amenajarea teritoriului naţional (PATN) şi cele privind zona metropolitană Bucureşti.

3.1 Planurile de amenajarea a teritoriului naţional prevăd pentru comuna Corbeanca, următoarele elemente:

Secţiunea apă – resurse de apă dulce:- teritoriul comunei Corbeanca se află pe un bazin hidrografic cu resurse specifice sub

50% din resursa medie care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor, în vederea creşterii resurselor specifice acestor bazine.

- teritoriul comunei se află într-o zonă cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată, care necesită măsuri prioritare de protecţie la poluareSecţiunea apă – apa pentru populaţie:

- teritoriul comunei Corbeanca se află într-o zonă fără alimentare cu apă potabilă şi canalizare, dar având consumuri medii de apă potabilă pe judeţ pentru uz casnic – peste 200 dm3/locuitori şi zi (media pe ţară fiind 136 dm3/locuitor şi zi).Secţiunea apă – apa pentru industrie:

- teritoriul comunei Corbeanca se află într-o zonă mai amplă, cu resurse de apă, poluate de industrie care necesită măsuri de reabilitare pe termen scurt.Secţiunea 3A – zone naturale protejate:



- Comuna Corbeanca se află într-o zonă cu agresivitate ambientală medie (neprezentând poluări importante ale aerului, apei, solului etc.), deci nu necesită măsuri speciale de protejare a lor.Secţiunea 3B – zone construite protejate:

- teritoriul comunei Corbeanca se află într-o zonă construită protejată de interes naţional cu o concentrare mică ( sub 5%) a valorilor de patrimoniu cultural.

2.7.Elemente din studiile privind Planul de amenajare a teritoriului judetului IlfovDin Planul de Amenajare a teritoriului judeţean, comuna corbeanca este caracterizată ca fiind:

- Unitate administrativ-teritorială cu potenţial de dezvoltare mixtă turism-recreere - Unitate administrativ-teritorială strabatută de doua autostrăzi: una cu perspectivă

certă, apropiată, (autostrada de centura nord) şi una cu perspectivă indepărtată (autostrada Bucureşti-Braşov – traseul la vest de DN1).

2.8.Zona metropolitană a municipiului BucureştiDin studiile de fundamentare ale zonei metropolitane Bucureşti, comuna Corbeanca este caracterizată ca fiind parte din:- principalul areal al fluxurilor de aprovizionare cu produse agricole pentru consum şi

prelucrări industriale;- principalul areal al fluxurilor de navetism;- arealul asigurat cu transport auto în comun (pe DN1);- liniile zonei metropolitane a municipiului Bucureşti;Din punct de vedere al problemelor ce se ridică pentru reţeaua de drumuri, se constată previzionarea depaşirii capacităţilor pe DN1 şi DJ101, prevăzându-se triplarea traficului intre oraşul Buftea şi localitatea Corbeanca până in 2010.

2.9.Studiu IPTANA s.a. privind autostrada de centura Bucureşti Nord Studiul detaliază traseul prevăzut in secţiunea I din P.A.T.N., traseu ce include şi comuna Corbeanca. Traseul a fost stabilit prin colaborare cu autorităţile locale, urmărindu-se reducerea la minimum a teritoriului intravilan afectat si reducerea impactului asupra mediului.

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA3.1.Opţiuni ale populaţiei

Populaţia comunei Corbeanca şi-a exprimat opţiunile în favoarea dezvoltării extensive, prin mărirea semnificativă a teritoriului cuprins în intravilan, modernizarea drumurilor existente, realizarea de noi drumur), echiparea cu un sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu gaze naturale.

3.2.Optimizarea relaţiilor în teritoriuIntravilanul propus al comunei Corbeanca unifica practic satele. Separarea trupurilor

este determinată de obstacole naturale sau construite: văile Mocanu şi Cociovaliştea, trupurile de padure, traseul autostrazii.

În partea de sud-vest a comunei este prevăzută autostrada de centura, are relaţie la sol cu teritoriul comunei Corbeanca prin intermediul nodului cu DN1.

In scopul dezvoltării relaţiilor între localităţile componente, cu localităţile învecinate, şi cu Municipiul Bucureşti, se impune modernizarea drumurilor judeţene ce fac aceste legături, potrivit profilurilor prevăzute în planşa de circulaţie.De asemenea, drumuririle interne necesita modernizarea, pentru a fi aduse la profilurile prevăzute în planşa de circulaţie.



3.3.Dezvoltarea activităţilor economiceÎn scopul eliminării disfuncţionalităţilor şi dezvoltării activităţilor economice trebuie avute în vedere aspecte precum:1. Valorificarea superioară a potenţialului agricol: În ceea ce privesc producţiile mici la hectar de grâu şi secară şi porumb situaţia se

poate ameliora prin alegerea unor soiuri mai productive, adaptate zonei de sud a ţării, aplicarea verigilor tehnologice recomandate de cercetarea agricolă;

Stimularea producţiei de legume care în prezent este nesatisfăcătoare la nivelul comunei Corbeanca. Creşterea aceastei producţii ar aduce beneficii suplimentare comunei şi având în vedere apropierea de Municipiul Bucureşti, acesta ar putea reprezenta o piaţă de desfacere importantă pentru aceste produse.

Referitor la scăderea efectivelor de ovine şi porcine se impun măsuri de ameliorare a situaţiei până la nivelul la care s-ar putea obţine minim nivelul de autoconsum (2 capete în medie pe fiecare gospodărie). Măsurile care trebuie luate se referă la: selecţia riguroasă a efectivelor de matcă, asigurarea unor condiţii corespunzătoare de adăpostire, asigurarea alimentaţiei corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, asigurarea unei minime asistenţe veterinare;

2. Stimularea dezvoltării viitoare a activităţilor de mică industrie şi prestări servicii pentru populaţie şi pentru agenţi economici.

3. Atragerea în circuitul economic a resurselor naturale identificate pe teritoriul comunal.

4. Îmbunătăţirea accesului populaţiei comunei la servicii diversificate.

3.4.Zonificarea, intravilanul propus şi bilanţul teritorial in cadrul planului urbanisic general al comunei Corbeanca

Prezentul Plan Urbanistic General corectează intravilanul propus în sensul promovării şi dezvoltării zonelor cu cerere reală de construire. Noile limite ale intravilanului au fost stabilite de comun acord cu autorităţile locale, în funcţie de cererea şi oferta de terenuri construibile, iar zonele în funcţie de tendinţele de dezvoltare economică.

Extinderea intravilanului este semnificativă, adică 1300,80 ha pe întreaga comună(diferenta intre intravilanul propus – 2492 ha si total intravilan aprobat prin PUG 2000 - 922 ha + intravilan aprobat prin PUZ-uri – 269,2 ha)

Zonele de locuinţe si functiuni complementare s-au extins masiv, acestea ocupând 56,84% din teritoriul intravilan, datorita cererii masive de terenuri pentru locuinţe în zonele periurbane cu un cadru natural favorabil şi nivel redus de poluare.

Pentru cladirile incluse in UTR Ma se propune acoperirea de tip terasa, iar pentru cladirile cuprinse in celelalte UTR-uri se propune acoperirea de tip sarpanta sau mansarda.

Zona instituţii publice şi servicii:In cadrul organizării propuse a comunei, sunt menţinute toate dotările existente.La numărul de populaţie stabila prognozat, 5295 locuitori, pentru anul 2014, sunt necesare următoarele instituţii publice şi servicii, în completarea celor existente:

- învăţământ:trei grădiniţe în Corbeanca;modernizarea celor doua şcoli vechi: Petreşti şi Ostratu;

- sănătate:o creşă - 40 locuri în Corbeanca;



trei dispensare cu farmacie: Petreşti, Ostratu şi Tamaşi;un dispensar in sat Corbeanca

- administraţie publică, financiar - bancară:un notariatun sediu de bancă şi asigurări

- cultură:un cinematograf în Corbeanca;o biserica in sat Ostratucluburi pentru tineret: în fiecare sat;

- prestări servicii:o baie comunală în Corbeanca;brutării pentru fiecare sat component;

- spaţii comerciale, alimentaţie publică:complex comercial: Corbeanca;piaţa agroalimentară, magazine mixte, restaurante etc.;Pentru zona instituţiilor publice şi serviciilor esre prevăzută o creşte de la 5,7 ha la 24,54 ha.Zona unităţilor agricole şi industriale:S-a renunţat la activitaţile agrozootehnice, al caror amplasament era impropriu iar activitatea incetase de câtiva ani.S-au propus în schimb activităţi de mica producţie, depozitare şi comerţ, pe suprafeţe mai reduse decât in PUG-ul anterior, deoarece se prezumă dispersarea activitătii de comerţ şi servicii in zona de locuinte şi functiuni complementare.Zona pentru spaţii verzi, sport şi agrement cuprinde atât plantaţiile de protecţie (ale zonelor unităţilor productive) cât şi înfiinţarea unor terenuri de sport pentru tineret.Zona căilor de comunicaţii , în comuna Corbeanca, în exclusivitate rutiere, prevede în primul rând, modernizarea drumurilor existente şi realizarea de străzi noi pentru lotizările destinate locuinţelor.Zona de gospodărire comunală Cimitire: întrucât în fiecare localitate a comunei există câte un cimitir, nu se prevede extinderea suprafeţelor ocupate de acestea sau infiinţarea de noi cimitire Salubritate: pentru depozitarea deşeurilor menajere ce nu pot fi distruse în gospodăria proprie, s-a prevăzut cooperarea cu oraşul Buftea, care dispune de o rampa de depozitare a deşeurilor.Bilanţ teritorial propus:

Nr. crt. Funcţiunea SuprafaţaHa

% din totalintravilan

1. Locuinţe si funcţiuni complementare 2072,91 56,842. Instituţii publice şi servicii 24,54 0,843. Unităţi agrozootehnice - -4, Industrie şi depozitare 10,15 0,355. Spaţii verzi, sport 53,00 1,816. Căi de comunicaţie 208,82 7,127. Gospodărie comunală 3,50 0,128. Lucrări edilitare 4,11 0,149. Lacuri 134,5 4,59

10. Padure (extravilan) 247,74 8,3011. Teren arabil (extravilan) 510 19,89

Total intravilan 2492 100Total extravilan 510



TOTAL GENERAL 3002

BILANŢ TERITORIALNr. crt.

2000 2000-2009 2009

Suprafata (ha) % Suprafata

(ha) % Suprafata (ha) %

1 Total intravilan 992,00 100 1261,2 100 2492,00 100

In zona de sud a comunei, o parte a intravilanului este grevată de servituţi aeronautice, potrivit Ordinul Ministrului lucrarilor publice transporturilor şi locuinţei nr.1834/2001 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind condiţii de avizare a documentaţiilor tehnice pentru obiectivele aflate in zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă RACR-CADT datorită pistei aeroportului H. Coandă.

3.5.Echiparea tehnico – edilitară3.5.1Căi de comunicaţie şi transport

Propuneri de reglementări privind dezvoltarea şi organizarea circulaţiei.Propunerile de reglementări privind structura şi organizarea traficului în etapa de

perspectivă 2010 pe reţeaua principală de circulaţie a comunei au urmărit eliminarea disfuncţionalităţilor existente semnalate, în raport cu premisele urbanistice de dezvoltare socio-economică.

S-au propus măsuri de îmbunătăţire a parametrilor tehnici pentru străzile principale, conform standardelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare pentru localităţile rurale, urmărindu-se adaptarea soluţiilor la condiţiile existente şi utilizarea suprastructurilor.

În vederea dezvoltării relaţiilor în teritoriu şi cu municipiul Bucureşti se impune cu prioritate modernizarea drumurilor judeţene şi comunale.

• Reglementări impuse de construcţia autostrăzii de centura care traversează intravilanul comunei:

Excluderea din intravilan a autostrăzii cu zona sa de protectie, şi stabilirea unei interdicţii de construire pentru construcţii definitive în aceasta zonă.

Protecţia mediului cuprinde măsurile necesare pentru monitorizarea factorilor de mediu atât în timpul execuţiei lucrărilor, cât şi în perioada de exploatare (panouri antifonice, înierbări de-a lungul autostrăzii, lucrări pentru protecţia calităţii apelor, împrejmuiri).

Principalele propuneri şi reglementări de dezvoltare a reţelei de circulaţie se referă la:

• amenajări pentru drumurile publice judetene DJ 101 şi DJ 101 A:- realizarea unor sisteme rutiere moderne- amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor acestora cu celelalte străzi ale comunei- realizarea marcajelor rutiere şi amplasarea indicatoarelor de circulaţie- amenajarea de trotuare cu lăţime de minim 1,00 m, conform STAS 10144/1-90

• amenajări şi modernizări ale reţelei stradale din comună:



- reabilitarea reţelei existente prin îmbunătăţirea şi amenajarea infrastructurii: asigurarea profilurilor caracteristice categoriei străzii, introducerea unor sisteme rutiere superioare celor existente (îmbrăcăminţi uşoare), echiparea intersecţiilor etc.

- amenajarea intersecţiilor;- realizarea unor drumuri noi de legătură (de la loturi spre reţeaua stradală) cu profile

conform reglementarilor privind proiectarea şi executarea străzilor în mediul rural;

Propunerile de dezvoltare a reţelei de circulaţie din localitate promovează soluţii tehnice uzuale corespunzătoare perspectivei de dezvoltare socio-economică şi urbanistică din cadrul PUG şi se bazează pe aplicarea procedeelor metodologice specifice întocmirii studiilor de circulaţie şi proiectării infrastructurilor rutiere.

3.5.2Gospodărirea apelorPe Valea Cociovalistea există o serie de acumulări pentru piscicultură, atenuarea

undei de viituri şi irigatii:- Corbeanca I - Nmax.(1%)=97,29; NNR=95,70- Corbeanca II - Nmax.(1%)=94,50; NNR=93,00- Petresti I - Nmax.(1%)=92,75; NNR=91,25- Petresti II - Nmax.(1%)=90,85; NNR=89,35

Pe teritoriul comunei nu s-au semnalat inundaţii şi nici alunecări de teren.Pentru protectia apelor de suprafaţă s-a prevăzut o zona de protectie a acestora de 10,00 m.

Alimentarea cu apă potabilăSe va finaliza execuţia reţelei de alimentare cu apa potabila a comunei.In funcţie de ritmul dezvoltarii comunei, s-a prevăzut extinderea frontului de captare şi a reţelei de distribuţie a apei potabile, in momentul de afta se afla in faza de proiect, forarea a inca trei puturi pe teritoriul de apa pentru asigurarea necesarului de apa.

Canalizarea apelor uzateCanalizarea apelor uzate se va face în sistem divizor, adică apele uzate menajere şi cele industriale vor fi colectate şi transportate în staţiile de epurare, iar cele meteorice vor fi colectate prin şanţuri şi rigole şi vor fi transportate în emisar. Se propune ca evacuarea apelor meteorice să se facă prin intermediul unor bazine de retenţie.Apele canalizate din satele comunei Corbeanca vor fi epurate într-o staţie proprie.Realizarea investiţiei propuse se poate face etapizat, în concordanţă cu etapele investiţiei pentru alimentare cu apă.Staţia de epurare s-a dimensionat luând în considerare debitul de ape uzate rezultat din calcul pentru reţelele de canalizare, luând în considerare dezvoltarea populaţiei comunei pentru următorii 25 ani.Sunt in faza de proiect realizarea a doua statii de epurare si extinderea retelei de canalizare pe tot teritoriul comunei.A rezultat un debit max. de 800m3/zi.Staţia de epurare se va realiza integral în etapa I, şi este astfel dimensionată, încât să poată prelua creşterea debitelor în următoarele etape. Apa epurată va fi evacuată în valea Cociovaliştea.Amintim, conform informatiilor primite de la Primaria Corbeanca, faptul ca nu au fost alocate si nu exista in derulare proiecte si fonduri de la Uniunea Europeana ( fonduri Phare, SAPARD ).



Observaţii finaleDocumentaţiile elaborate pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate din comuna Corbeanca respectă legile, normativele şi standardele în vigoare, respectiv:SR 1343/1 – 1995 – Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi.SR 1343/2 – 1995 – Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi industriale.SR 8591/1997 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.STAS 1478 / 1990 - Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale.H.G. 101 / 1997 - Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitarăO.M.S. 536 / 1997 - Norme de igienă şi recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei.

3.5.3Alimentare cu energie electrică şi telecomunicaţiiAlimentare cu energie electrică

Reţelele subdimensionate în raport cu consumul real de energie se propun a fi revizuite. Se va avea şi posibilitatea unor consumuri sporite o dată cu viitoarea dezvoltare urbană a comunei. Dezvoltarea reţelelor şi tehnologizarea celor existente va trebui să asigure un grad de fiabilitate ridicat, un cost al lucrărilor competitiv şi o exploatare de bună calitate.

Se va acorda o atenţie deosebită reţelelor de joasă tensiune aeriene, sursă a mai multe incidente, prin generalizarea conductelor izolate torsadate (tip funie).

Branşamentele existente rămase în afara lucrărilor de modernizare vor trebui verificate.

Realizarea bazei energetice a comunei se va face treptat, corelat cu construcţiile aferente noilor consumatori. Se propune de asemenea o coordonare a lucrărilor la reţelele energetice cu lucrările la celelalte categorii de reţele comunale (telecomunicaţii, apă-canal etc.).

Este de asemenea necesar să se întreprindă acţiuni pentru îmbunătăţirea iluminatului public şi punerea acestuia în concordanţă cu prevederile în vigoare.

Se propune de asemenea ca dotările care cuprind aglomerări de persoane să fie înzestrate cu post de transformare propriu, alimentat din două surse independente sau să fie prevăzute cu grup de intervenţie propriu pentru cazurile de avarie.

TelecomunicaţiiSe vor extinde reţelele de telefonie pe masura conturării noilor cartiere ale

comunei Corbeanca.

3.5.4. Televiziune prin cablu si transmisii de dateReţeaua de televiziune prin cablu se va extinde pe toate străzile.Operatorii de telefonie ofera servicii de transmisii de date. Operatorii reţelei de

televiziune prin cablu vor trebui să modernizeze reţeaua pentru a oferi şi ei astfel de servicii.

3.5.5Alimentare cu energie termică Pentru ridicarea gradului de confort al locuinţelor şi dotărilor din comuna

Corbeanca se propune pentru etapa următoare:- Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale;

- utilizarea resurselor naturale existente în teritoriu (energia solară, energia eoliană).

Montarea unor echipamente noi cu randamente de peste 90% va asigura o utilizare eficientă a combustibililor şi în acelaşi timp o poluare redusă a aerului.



De asemenea, încălzirea centrală cu echipamente moderne, automatizate, cu randament ridicat va asigura pe lângă confort şi o exploatare mai uşoară, micşorarea numărului de focuri, prepararea apei calde în sistem centralizat, consumul combustibilului reglat în funcţie de temperatura exterioară, dar şi de cea interioară şi micşorarea pericolului de incendii.

Se recomandă ca obiectivele de interes public, cu aglomerări de persoane (primărie, dispensar, grădiniţe, şcoli etc.) să fie echipate cu centrale termice proprii. Aceste centrale vor fi echipate cu cazane cu randament peste 90%, dotate cu arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare.

3.5.6Alimentare cu gaze naturaleComuna Corbeanca dispune de reţea de distribuţie gaze naturale. Reţeaua insa

va trebui extinsă pe masura extinderii tramei stradale.Conductele se vor poza la o adâncime de cca 0,9 m măsurată de la

generatoarea superioară a conductei la suprafaţa solului şi vor fi amplasate în lungul străzilor numai pe domeniul public în următoarea ordine de preferinţă: în zone verzi, sub trotuare, sub alei pietonale, sub zona carosabilă.

În conformitate cu Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I 6 – 98 diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:

• Conducte de distribuţie, minim Ø 3”,• Branşamente şi instalaţii de utilizare, minim Ø 1”

Pe porţiunile de drum care traversează canale de desecare, viroage, conductele de gaze naturale se vor monta suprateran şi vor fi realizate din oţel.

La amplasarea conductelor de gaze se va respecta Normativul I6 / PE / 2000, cu privire la distanţele minime între conductele de gaze şi alte instalaţii, construcţii, obstacole.

Conductele de distribuţie a gazelor vor fi coordonate cu celelalte reţele tehnico-edilitare existente sau propuse, pe aceleaşi trasee, direct în sol sau în galerii tehnice.

Atât în faza de proiectare cât şi la realizarea şi exploatarea reţelelor de gaze naturale se vor respecta distanţele minime de protecţie dintre acestea şi alte instalaţii sau construcţii, zone în care se interzic orice fel de lucrări.

Distanţe minime între conductele de gaze din oţel şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole

INSTALAŢIA, CONSTRUCŢIA SAU OBSTACOLUL

DISTANŢA MINIMĂ (m)PRESIUNE REDUSĂ

PRESIUNE MEDIE

Clădiri cu subsoluri sau terenuri propuse pentru construcţii 2,0 3,0Clădiri fără subsoluri 1,5 2,0Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice 1,5 2,0Conducte de canalizare 1,0 1,5Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol şi căminele acestor instalaţii 0,6 0,6

Cămine pentru reţele termice, canalizare, telefonie 1,0 1,0Copaci 1,5 1,5Stâlpi 0,5 0,5Linii de cale ferată - rambleu - debleu

2,05,5

2,05,5

Normativ I 6 /1998 şi SR 8591/1997



Conform prevederilor Normativului I 6 – 98, încăperea centralei termice va avea un volum minim de 18 m³ şi o suprafaţă vitrată de minim 0,9 m² (5% din volumul încăperii).

În instalaţiile de utilizare, din localităţile comunei Corbeanca vor fi admise numai aparate de utilizare şi arzătoare standardizate, omologate sau cu agrement tehnic, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Pereţii noilor clădiri trebuie să fie executaţi din zidărie de BCA de 35 cm grosime, sau similar, pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a căldurii corespunzător, obţinându-se un consum scăzut de combustibil, precum şi reducerea poluării datorită arderii combustibililor.

Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală (pentru o clădire sau un grup de clădiri) trebuie să fie peste 90%, urmând a se acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător – cazan - coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

Traseele conductelor trebuie cunoscute şi pe terenurile agricole, evitându-se plantaţiile perene (vii, pomi fructiferi) în zona conductelor de fluid combustibil.

Reţelele de transport a fluidelor combustibile se încadrează în prevederile art. 82 din Legea nr. 18/1991 a Fondului Funciar ce stipulează:

Art. 82 - Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor lucrări de întreţinere la obiectivele prevăzute de art. 81 (conductele de transport pentru produsele petroliere şi gaze naturale), care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judeţului sau a municipiului Bucureşti.

În toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubiri pentru daunele produse.

Legea Petrolului nr. 134/1995, care se referă şi la gazele naturale, stipulează următoarele:

Art. 8 - Sistemul naţional de transport al petrolului/gazelor face parte din domeniul public de interes naţional şi este de importanţă strategică.

Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului/gazelor şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zonele de protecţie şi siguranţă în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de Autoritatea Competentă.

Unităţile care se ocupă cu transportul prin conducte au dreptul să realizeze lucrări de intervenţie la conducte numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervenţiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului.

Executarea cadrului juridic, precum şi cunoaşterea traseelor conductelor, ca şi a servituţilor pe care acestea le ridică crează posibilitatea ca proprietarii terenurilor pe care trec astfel de conducte să coopereze la refacerea conductelor şi la înlocuirea lor.

• Se vor respecta în principal următoarele reglementări: Legea fondului funciar nr. 18 / 1991 cu completările ulterioare; Legea petrolului nr. 134 / 1995, ale cărei prevederi se aplică şi gazelor naturale; Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia nr. 213 / 1998; Normativul departamental nr. ND 3915 – 94 pentru proiectarea şi construirea

conductelor colectoare şi de transport gaze naturale; Normativ departamental PSI în industria extractivă de petrol şi gaze 1986 (în curs de

revizuire);



STAS 8591 – 97 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură;

STAS 9312 - 87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte - Prescripţii de proiectare;

Ordinul 462 – 93 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului – anexa 2 – Norme de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile de ardere;

Normativul I 6 – 98 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale;

Normativul experimental I 6 PE/2000 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilenă;

Normativul I 31 – 99 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL);

HG 538 / 1999 privind condiţiile de emitere a acordului de utilizare şi consum al gazelor naturale;

Normativul P 118 – 99 de siguranţă la foc a construcţiilor HG 678 / 1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire

şi stingere a incendiilor.• În cazul utilizării pentru încălzire şi prepararea hranei a gazelor petroliere lichefiate

(GPL) în sistem mic-vrac se vor respecta prevederile Normativului I 31-99 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate. In tabelul de mai jos sunt indicate distanţele minime de siguranţă dintre depozitele de GPL cu recipiente fixe şi obiectivele învecinate.

Pentru eliberarea autorizaţiilor de construire în zona conductelor de transport gaze naturale sau alte fluide combustibile se va solicita în mod obligatoriu avizul tehnic din partea deţinătorului.

În avizul emis, societăţile respective vor specifica condiţiile de amplasare a construcţiilor şi condiţiile de lucru în zona conductelor.

3.6.Protecţia mediuluiPe teritoriul comunei Corbeanca, neexistând surse locale majore de poluare şi

degradare a mediului, nu se prevăd măsuri speciale pentru protecţia mediului. Se propun măsuri cu caracter general:- amplasarea unei staţii de epurare pentru tratarea apelor uzate înaintea

deversării lor în râuri, în scopul evitării poluării apelor şi localităţilor din aval;- respectarea zonei de protecţie a apelor de suprafaţă.

Privin depozitarea gunoaielor, se precizeaza existenta unui program in curs de desfasurare: program de realizare a unei platforme de gunoi ecologica cu o suprafata de 6 ha, in sat Corbeanca.

3.7.Obiective de utilitate publică

Pentru comuna Corbeanca, obiectivele de utilitate publică sunt reprezentate de:• dotarea şi echiparea edilitară prezentată în planşele şi memoriile de specialitate:

circulaţie, alimentarea cu apă, canalizarea, termice, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrică, telecomunicaţii;

• autostrada Centura Nord ce trece prin vestul teritoriului administrativ al comunei.

Pentru asigurarea punerii în operă a acestor obiective de utilitate publică, sunt necesare:• identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;• crearea unei rezerve de teren de către administraţia publică.



5. CONCLUZII

Prezenta documentaţie urmează a fi aprobată conform reglementărilor în vigoare.O dată aprobat, Planul Urbanistic General al Comunei Corbeanca şi Regulamentul aferent acestuia capătă valoare juridică şi devine un instrument de lucru al organelor administraţiei locale şi judeţene.O importanţă deosebită pentru dezvoltarea ulterioară a comunei Corbeanca, o are situarea acesteia în zona de influenţă metropolitană a municipiului Bucureşti, şi puterea de absobţie a acestuia a resurselor de muncă din comună.



INTOCMIT,

arh. Valer Crisan

memoriu plan urbanistic general corbeanca

Documents