00 memoriu general

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ ROVINARI, JUDEŢUL GORJ

MEMORIU GENERAL ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

Beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI ROVINARI STR. FLORILOR, NR.2, JUDEŢUL GORJ

Proiectant: BIROU DE ARHITECTURĂ COJOCARU MIHAI C. Bucureşti, bl.A5, sc.4, ap.3, Craiova , Dolj

Şef proiect: arh. Mihai Cojocaru

Faza: P.U.G.

Data: Dec. 2010 Pr. Nr. 1 / 2010

BIROU DR ARHITECTURA COJOCARU MIHAI C.I.F. nr. 20929755/02.02.2007

Calea Bucuresti, bl. A5, sc.4, ap.3, Craiova 1100, Dolj, tel.251/415 478, fax 415 478 /m.0744 571 765


REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞ ROVINARI, JUDEŢUL GORJ

MEMORIU GENERAL ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE



COLECTIV DE ELABORARE BIROU DE ARHITECTURĂ COJOCARU MIHAI Şef proiect: arh. Mihai Cojocaru TOPOGRAFIE: ing. Gavrilă Marian Aut. INGINERIA MEDIULUI P.F.A. SAVU DELIA ADINA Dr. ing. Savu Delia Adina REŢELE EDILITARE S.C. A.S.E.A.N. S.R.L. ing. Andrei Răzvan Aurelian ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI S.C. RADU & NISTOR IMOBIL INVEST S.R.L. ing. Nistor Dorin

Faza: P.U.G.

Data: Dec. 2010 Pr. Nr. 1 / 2010




MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI • Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General al oraşului Rovinari, jud. Gorj • Beneficiar: Consiliul Local al oraşului Rovinari • Proiectantul general: Birou de Arhitectura Mihai Cojocaru – Craiova • Şef proiect: arh. Mihai Cojocaru • Data elaborării: iunie 2010 • Baza proiectării: Legea nr. 50/1991 (completată şi modificată prin legea

nr.453/2001 + O.U.G. nr.214/2008), Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999 ind. GP038/99, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Legea nr. 289/2006 pentru modificarea si completarea L. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, HGR nr. 525/1996

• Baza topografică:- Trapeze sc. 1/2000, sc. 1/5000 executate de O.C.P.I. jud. Gorj; - Limita teritoriului administrativ oraş Rovinari furnizată de O.C.P.I. jud. Gorj; - Ridicare topo intravilan oraş Rovinari S.C. Comora S.R.L.; - Titluri de proprietate intravilan + Biroul de Urbanism Primăria Rovinari; - Anexa 23 faza 2M + Biroul Agricol Primăria Rovinari; - Perimetre administrate / de haldare / rest de excavare / de redare în circuitul agricol şisilvic cariere Gârla / Rovinari Est Serviciul Terenuri Complexul Energetic Rovinari;

1.2. Cerinţe specifice / GeneralităţiActivitatea de urbanism are un rol determinant în desfăşurarea procesului de dezvoltare

al localităţilor, mai ales în contextul aplicării politicilor moderne de urbanizare şi în general de dezvoltare şi amenajare teritorială, unde se pune accentul pe corelarea relaţiilor sociale şi economice cu elemente legate de proprietatea terenurilor, protecţia mediului, organizarea infrastructurală etc. În fapt, rezultatul este o abordare a unor concepţii noi privind proiectarea şi stabilirea direcţiilor principale de dezvoltare urbană a localităţii integrate sistemului democratic actual şi în concordanţă cu aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă.

Legea nr. 50/1991 (completată şi modificată prin Legea nr. 453/2001) privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, HGR nr. 525/1996 şi Ordinul MLPAT nr. 13N/1999 – G.P. 038/99 – G.M.007/2000 precum şiLegea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (completata cu Legea nr. 289/2006 pentru modificarea si completarea L. nr. 350/2001 privind amenajarea

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 4teritoriului şi urbanismul), constituie cadrul legislativ de elaborare a documentaţiilor de urbanism, fundamentând astfel procesul de dezvoltare al localităţilor.

Totodată, informarea şi participarea populaţiei şi a factorilor locali decizionali direct interesaţi şi implicaţi în activitatea de urbanism şi amenajarea teritoriului, au condus la asimilarea în documentaţiile urbanistice a opţiunilor şi necesităţilor acestora, precum şi a priorităţilor de intervenţie.

Planul urbanistic general – PUG reprezintă documentaţia care se elaborează şise aprobă potrivit legii, având o valabilitate de 5 – 10 ani de la data aprobării sale şi se constituie ca instrument de aplicare a politicii de dezvoltare a localităţii.

Prezentul P.U.G. - Rovinari se înscrie în prevederile Legii nr.50/1991 completată şimodificată prin Legea nr.453/2001 şi a anexelor acesteia + O.U.G. nr. 214/2008 şireprezintă rezultatul efortului comun al Consiliului Local Rovinari, Consiliului judeţean Tg. Jiu, colectivităţii locale şi proiectantului Birou de Arhitectura Cojocaru Mihai - Craiova.

O importantă contribuţie aparţine S.C. ICSITPML S.A. Craiova, prin elaborarea: - „Studiu de fundamentare privind exploatarea minieră zona Rovinari (Pr. nr. 600 – 578/2002)” - „Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru oraşul Rovinari şi comunele Fărcaşeşti, Bâlteni, Urdari şi Plopşoru în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rosia”, Pr. 805-780/a / 2006; - „Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu+E.M. Rovinari” Pr. 812-786/C/ 2006.

Propunerile de dezvoltare şi amenajare urbană au fost îmbunătăţite succesiv, în timpul elaborării proiectului, prin consultările cu factorii decizionali din Consiliul Local Rovinari.

Odată aprobată, documentaţia devine act cu caracter normativ de bază în dezvoltarea localităţii şi are valoare juridică, fiind opozabilă în justiţie între organismele administraţiei publice locale, ce urmăresc aplicarea ei şi diverşisolicitanţi. Prevederile PUG sunt obligatorii pentru toţi factorii interesaţi, în special pentru cei cu putere de decizie, putând fi modificate doar prin PUG nou, elaborat şiaprobat, conform Legii.

Notă: În baza PUG se pot emite Certificate de urbanism şi Autorizaţii de construirepentru obiective ce nu ridică probleme de amplasare (Ex: realizarea de locuinţe prin completare în cadrul zonelor rezidenţiale, în care prescripţiile de construibilitate – regim de alinier şi înălţime, POT, CUT, echipare edilitară, accese etc. – rezultă clar din documentaţia PUG), dacă pe zonele care conţin amplasamentele nu exista documentaţii P.U.Z. aprobate.

În caz contrar se va solicita elaborarea PUD, după caz. Pentru zonele în care s-a instituit interdicţie temporară de construire se vor elabora documentaţii PUZ, în special pentru zona centrală.

Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul pentru situaţii ce impun detalierea studiului de amplasare a unor construcţii autoritatea publicălocală poate solicita prin Certificatul de Urbanism elaborarea unei alte documentaţii (PUZ, PUD) în cazul derogărilor de la prevederile documentaţiilor urbanistice anterioare.


1.3. OBIECTUL LUCRĂRII PUG constituie documentaţia necesară ce stabileşte strategia de dezvoltare a

oraşului Rovinari, cu o perioadă de valabilitate de 5 – 10 ani de la data aprobării sale. Având în vedere complexitatea studiului, întocmit în special pe baza analizei

multicriteriale, a fost necesară o activitate în echipă, cu caracter conjugat, pluridisciplinar. În cadrul PUG Rovinari sunt cuprinse priorităţile, servituţile şi reglementările

urbanistice precum şi obiectivele, acţiunile şi măsurile necesar a fi aplicate la ocuparea şi utilizarea terenurilor, la autorizarea construirii, servind ca bază la elaborarea documentaţiilor urbanistice ulterioare PUZ şi PUD, folosind astfel drept instrument cu valoare tehnică şi juridică în activitatea administraţiei publice locale de aplicare a politicii de dezvoltare a localităţii şi amenajării teritoriului.

Stabilirea principalelor direcţii de dezvoltare, zonificare funcţională de perspectivă şi obiective de utilitate publică s-au făcut prin corelarea limitelor actuale ale intravilanului cu teritoriul său administrativ, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi al interesului public, rezultând astfel o nouă limită intravilan, impusă de cerinţele, necesităţile şi opţiunile de ordin naţional şi local.

De asemenea, mai în detaliu, s-au propus: extinderea reţelei de dotări, pentru care s-au sugerat diferite amplasamente, investiţii noi de locuinţe prin extinderea zonelor rezidenţiale, amplasamente pentru activităţi economico – productive. Organizarea circulaţiei, în condiţiile creşterii traficului, cu asigurarea unor trasee şi legături noi, pietonale între zonele funcţionale importante, extinderea şi reabilitarea spaţiilor plantate, pentru turism şi agrement, protecţia mediului, sunt câteva dintre elementele care fac de asemenea obiectul lucrării.

Nu în ultimul rând s-au preconizat căi şi măsuri posibile de completare, reabilitare şi/sau dezvoltare a echipării tehnico-edilitare. Lucrarea cuprinde analiza critică asituaţiei existente, disfuncţionalităţile şi priorităţile precum şi reglementări la nivelul infrastructurii localităţii, în condiţiile dezvoltării acesteia.

Lucrarea va trebui în fine, să răspundă problemelor cu care se confruntă azi localitatea determinând categoriile de intervenţie (permisiuni şi restricţii) dându-se prioritate anumitor necesităţi.

Se poate conchide că, în funcţie de politica actuală de dezvoltare urbană, PUG răspunde următoarelor categorii de probleme:• optimizarea relaţiilor în teritoriu; • analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie; • potenţial economic şi uman; • delimitarea intravilanului existent şi propus cu stabilirea zonelor cu potenţial

construibil; • zonificarea funcţională cu stabilirea / recomandarea zonelor ce necesită PUZ; • condiţii şi posibilităţi de realizare şi conformare a construcţiilor şi a obiectivelor

de utilitate publică;• depistarea şi delimitarea zonelor supuse riscurilor naturale şi antropice; • reabilitarea, protejarea şi conservarea mediului natural şi construit; • organizarea circulaţiei de perspectivă;• reabilitarea şi dezvoltarea echipării tehnico – edilitare; • stabilirea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;


• evidenţierea tipului de proprietate asupra terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a acestora;

• stabilirea zonelor cu valoare istorică, peisagistică, arhitecturală, ambientală etc., necesar a fi protejate;

• clarificarea reglementărilor la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale şiconcretizarea lor în cadrul “Regulamentului local de Urbanism aferent PUG”, în special prin capitolul 5 – UTR.

• stabilirea distanţelor minime de protecţie sanitară, de protecţie şi siguranţă conform normativelor şi actelor legislative în vigoare.

Elementele noi cuprinse în P.U.G.: • reaşezarea localităţii în vatra ei firească;• extinderea intravilanului într-un mod judicios, cu suprafeţe necesare dezvoltării

localităţii sub aspect funcţional (locuire, producţie, servicii, agrement etc); • propunerile colectivităţii locale ca bază pentru materializarea programului de dezvoltare; • scenarii şi prognoze privind potenţialul economic şi uman al localităţii; • armonizarea interesului public cu cel privat; • stabilirea obiectivelor de utilitate publică, de interes naţional şi local cu indicarea

amplasamentelor posibile, în condiţiile respectării dreptului de proprietate; • elemente privind reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului natural şi construit; • identificarea zonelor supuse riscurilor naturale şi tehnologice; • măsuri privind echiparea tehnico-edilitară, gospodărirea comunală, salubrizarea etc; • stabilirea şi indicarea grafică a zonelor şi distanţelor minime de protecţie sanitară, de

exploatare, siguranţă etc. conform normativelor şi prevederilor legale în vigoare. • introducerea măsurilor de protecţie a mediului; • instituirea de măsuri speciale de protecţie şi de reglementări specifice pentru

ansambluri şi monumente cu valoare deosebită;• măsuri de salubrizare;

Baza topografică:- Trapeze sc. 1/5000, sc. 1/5000 executate de O.C.P.I. jud. Gorj; - Limita teritoriului administrativ oraş Rovinari furnizată de O.C.P.I. jud. Gorj; - Sistem informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane în localitatea Rovinari Pr.nr. 47/21. 06. 2004 S.C. COMORA. S.R.L. - Titluri de proprietate intravilan + Biroul de Urbanism Primăria Rovinari; - Anexa 23 faza 2M + Biroul Agricol Primăria Rovinari; - Perimetre administrate / de haldare / rest de excavare / de redare în circuitul agricol şisilvic cariere Gârla / Rovinari Est Serviciul Terenuri Complexul Energetic Rovinari;


1.4. BAZA PROIECTĂRII - SURSE DOCUMENTARE, BAZA TOPO Studii de fundamentare. Cadrul legal de elaborare Documentaţia de faţă, executată în urma comenzii Consiliului Local al Oraşului

Rovinari, a necesitat consultarea următoarelor lucrări şi proiecte anterioare: • P.U.G. etapa I - pr.nr. 148/1990 Elaborator: SPJ Gorj - Tg. Jiu; • P.U.G. oraş Rovinari - pr.nr. 147/1998 -INCD URBANPROIECT - Bucureşti; • P.U.Z. Zona Centrală (U.T.R.1) Oraş Rovinari – jud. Gorj

Pr. nr.. 47/2000 S.C. Arhigroup Procon S.R.L. Craiova; • P.U.Z. Zona Est (U.T.R.5) Oraş Rovinari – jud. Gorj

Pr. nr.. 4/2000 S.C. Eurytus Impex S.R.L. Craiova; • P.U.D. Ştrand Oraăşenesc Rovinari, Oraş Rovinari – jud. Gorj

Pr. nr. 69/2006 S.C. Atrium S.R.L. Tg. Jiu • Studiu de fundamentare a planului de amenajare a oraşului Rovinari - pr.nr.

68/1992, elaborator IP Gorj S.A. - Tg. Jiu; • Strategia de Dezvoltare a Oraşului Rovinari 2009 - 2019 • Planul Strategic de dezvoltare durabilă a oraşului Rovinari 2007-2013

Anexa nr.1 la HCL 28/25.03.2010; • Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului judeţului Gorj 2009

Universitatea din Bucureşti – CICADIT Contract nr. 11b/2009 • Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru oraşul Rovinari şi

comunele Fărcaşeşti, Bâlteni, Urdari şi Plopşoru în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rosia” ICSITPML Craiova Pr. 805-780/a / 2006

• „ Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C / 2006;

• Studiu de fundamentare privind exploatarea minieră în bazinul Rovinari - ICSITPML Craiova Pr. 600-578/2002;

• Judeţul Gorj - N. Baranovshi, G.Neanu – col.“Judeţele Patriei”, Ed. Academiei - 1981; • Studiul reţelelor şi dotărilor social-culturale, comerciale şi edilitare în oraşul

Rovinari, pr.nr. 3414/1983 Urbanproiect - Bucureşti; • Studiu ISPE privind dezvoltarea surselor şi reţelelor de energie electrică şi

termică din SEN, pr.nr. 2278/1987; • Studiu PATN - URBANPROIECT - pr.nr. 101/5.3./1992; • Rezultatele preliminare ale recensământului din ianuarie 2002 privind

populaţia şi locuinţele; • Date privind evoluţia populaţiei în perioada 2000 - 2009 furnizate de Biroul de

Statistică al Consiliului Jud. Gorj; • Anuarul statistic al României 2002; • Raportul privind starea mediului înconjurător în judeţul Gorj - Ministerul

apelor, pădurilor şi protecţiei mediului - mai 1995; • Suport topografic sc. 1:2000 / 1:5000 / ortofotoplan O.C.P.I. jud. Gorj; • Sistem informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date

urbane în localitatea Rovinari Pr.nr. 47/21. 06. 2004 S.C. COMORA. S.R.L.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 8• Date statistice: fişa localităţii, 2001, prin direcţia Centrală de Statistică;• Proiecte vizând unele lucrări tehnico-edilitare în localitate: - „Staţie de epurare ape uzate, oraş Rovinari, jud. Gorj”

pr. ES281/2009 S.C. ESCALIA CRAUS SRL • Ghid cuprinzând precizări, detalieri şi exemplificări pentru elaborarea şi aprobarea

Regulamentului local de urbanism de către Consiliile locale - aprobat cu Ordinul MLPAT Nr. 21/N/2000, ind. GM- 007 -2000.

Legi şi acte normative fundamentale cu caracter determinant la elaborarea PUG

� Legea nr. 50/1991 (completată şi modificată prin Legea nr. 453/2001, republicată 2004 +O.U.G. nr.214/2008) privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor).

� Ordinul MLPAT nr. 13N/1999/GP 038/1999, metodologia şi conţinutul – cadru al PUG. � HGR nr. 525/1996 , aprobarea Regulamentului General de Urbanism., republicată 2002 � Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul / Legea nr. 289/2006

ptr. modificarea si completarea L. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şiurbanismului / O.U.G. nr. 27/2008 ptr. modificarea si completarea L. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Alte legi şi acte normative specifice şi/sau complementare domeniului:

� Constituţia României� Codul Civil� Legea nr. 18/1991 (modificată/completatăprin Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000 ) � Legea nr. 33/1994, (modificată/completată prin Legea nr. 255/14.12.2010) privind

exproprierea pentru cauza de utilitate publică� Legea nr. 41/1995, privind protejarea Patrimoniului Cultural Naţional � Legea nr. 137/1995, privind protecţia mediului � Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii � Legea nr. 26/1996 – Codul Silvic � Legea nr. 106/1996, privind protecţia civilă� Legea apelor nr. 107/1996� Legea locuinţei nr. 114/1996� HGR nr. 101/1997, privind Normele de protecţie sanitară� Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei � Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor � Ordinul comun nr. 214/RT/1999 al MAPPM şi nr.16/NN/1999 – Ghid privind metodologia şi conţinutul – cadru la elaborarea analizelor de mediu ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritorilui şi de urbanism

� Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate � Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice� HGR nr.1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe � OUG nr12/1998, privind transportul pe căi ferate.


2. STADIUL ACTUAL ŞI PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA ŞIORGANIZAREA URBANISTICĂ A LOCALITĂŢII

2.0. DATE DE SINTEZĂ∗ Suprafaţa teritoriului administrativ - 2641,0 ha ∗ Suprafaţa teritoriului intravilan existent - 409,9 ha

Nota: Întrucât P.U.G. 1998 nu s-a editat în suport digital, autoritatea locală nu a putut pune la dispoziţie nici în format electronic, nici în coordonate topografice, nici în alt mod limitele intravilanului existent, acesta fiind stabilit de către proiectant prin consultări cu Biroul de Urbanism şi Biroul Agricol Primăria Oraş Rovinari şi O.C.P.I. jud. Gorj. Suprafaţa teritoriului intravilan existent a rezultat astfel din măsurarători directe pe planşa 2 “Situaţia Existentă – Disfuncţionalităţi”, având caracter aproximativ, informativ şi orientativ.

• Profil predominant: Oraşmonoindustrial industrie extractivă cărbune energetic (lignit) în exploatări de suprafaţă (cariere) si industrie energetică (centrala termo-electricăRogojelu utilizând drept combustibil cărbunele)

∗ Număr locuitori (pop. stabilă 1 iulie 2009) - 13 390, loc. ∗ Număr locuitori (pop. Legală 1 iulie 2009) - 13 320 loc. ∗ Densitatea brut ă a locuitorilor - 509 loc./km2

∗ Densitatea netă a locuitorilor - 3 206 loc./km2

∗ Suprafaţa curţi construcţii (inclusiv incinte locuinţe colective) - 63,62 ha.

∗ Număr gospodării individuale construite - 250 buc. ∗ Număr total locuinţe - 4 727 buc. ∗ Suprafaţă desfăşurată locuinţe - 370 621mp. ∗ Suprafaţa locuibilă - 144 000 mp. ∗ Indice de locuibilitate - 10,75 mp/loc. ∗ Suprafaţa instituţii publice şi dotări - 13,71 ha. ∗ Suprafaţa zone sport, parcuri amenajate - 5,93 ha. ∗ Suprafaţa dotări gospodărie comunală / cimitir - 2,52 ha. ∗ Suprafaţa terena gricol în administrativ - 383,00 ha. din care: - Suprafaţa teren arabil - 240,0 ha. - Livezi, pepiniere pomicole - 37,0 ha. - Vii, pepiniere viticole - 7,0 ha. - Păşuni - 74,0 ha. - Fâneţe - 25,0 ha. ∗ Suprafaţa teren silvic - 301,0 ha. ∗ Suprafaţa cariere / halde C.E.T. - 1 466,6 ha. ∗ Lungime străzi orăşeneşti - 26,0 km ∗ Lungime străzi orăşeneşti modernizate - 16,0 km ∗ Lungime reţele alimentare gaze naturale

presiune înaltă - 0,3 km presiune medie - 6,7 km presiune joasă (distribuţie) - 11,6 km

∗ Lungime conductă aducţiune apă - 2,0 km ∗ Lungime reţea distribuţie apă - 11,5 km ∗ Lungime reţea canalizare - 11,5 km ∗ Lungimi reţele electrice oraş:

- medie tensiune: aeriene = 1 km subterane = 8,6 km - joasă tensiune: 18,4 km. - iluminat public: 3,5 km. (realizat 60%)

Bovine - 25 capete Cabaline - 23 capete Porcine - 260 capete Ovine - 0 capete Caprine - 70 capete Păsări ~ 4500 capete


2.1. DATE PRIVIND EVOLUŢIA ÎN TIMP A LOCALITĂŢII

2.1.1 SCURT ISTORIC Înfiinţat pe locul a 6 comune şi devenit oraş în anul 1981, Rovinari face parte din

categoria oraşelor mici. Relativ nou, oraşul este rezultatul unei aşezări umane forţate prin natura activităţilor impusă de exploatarea minieră a lignitului din bazinul carbonifer cu acelaşi nume.

2.1.2. AMPLASARE ŞI RELAŢII ÎN TERITORIU � Faţă de municipiul Tg. Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, oraşul Rovinari se află la 25

km sud-vest, fiind legat de acesta prin drumul naţional DN 66 Petroşani - Tg. Jiu - Rovinari - Filiaşi - Craiova, drum făcând parte din sistemul drumurilor europene (E79).

� Totodată oraşul este situat de-a lungul căii ferate electrificate Filiaşi - Tg. Jiu. Cele două căi de comunicaţie, feroviară şi rutieră, se desfăşoară adiacent

localităţii, dispuse împreună cu aceasta pe malul drept al râului Jiu, în prezent regularizat şi cu albia majoră îndiguită pe teritoriul administrativ al oraşului.

� Numărând o populaţie de 13 390 locuitori (populaţia stabilă 1.07.2009), Conform date Direcţia de Statistică Gorj, oraşul Rovinari ocupă un loc important în sistemul localităţilor urbane ale jud. Gorj, alături de oraşe ca Ţicleni, Tg. Cărbuneşti Motru, Bumbeşti-Jiu, Novaci. Dintre toate, oraşul Rovinari se află la cea mai micădistanţă de reşedinţa de judeţ, Tg. Jiu, fiind în zona de influenţă a acestuia. Venind dinspre Tg. Jiu, penetrarea în oraş faţă de DN 66 se face în adiacenţa dintre zona industrială şi cea rezidenţială.

După depăşirea acestui punct, drumul naţional DN 66 traversează denivelat magistrala C.F. Craiova - Tg. Jiu şi râul Jiu prin două curbe succesive şi se îndreaptă spre Craiova, prin lunca Jiului, de-a lungul malul stâng al acestuia.

� Pentru viitor, optimizarea relaţiilor în teritoriu depinde de o reconsiderare a infrastructurii, reflectată mai ales în trasee noi sau refacerea celor impracticabile la nivelul căilor de comunicaţie şi transport, de asemenea asigurarea unei fluenţe atât în reţeaua locală cât şi teritorială.

Durabilitatea aşezărilor umane din teritoriu, interrelaţionarea acestora între ele cât şi cu localităţi învecinate, depinde în mare măsură de restabilirea căilor de comunicaţie şi îmbunătăţirea acestora, refacerea unora dezafectate din cauza exploatării miniere, precum şi de dezvoltarea activităţilor în special a serviciilor şimicii industrii locale.

2.1.3. VECINĂTĂŢI� Oraşul Rovinari se învecinează la nord cu comunele Băleşti şi Teleşti, la est cu

comunele Bălţeni şi Drăguţeşti, la vest cu comuna Câlnic, iar la sud cu comuna Fărcăşeşti.

2.1.4. EVOLUŢIE SPAŢIALĂ / CARACTERISTICI SEMNIFICATIVE � Din punct de vedere al organizării teritoriale, oraşul actual cuprinde: cartierul Rovinari

(oraşul propriu-zis) situat în partea de sud a teritoriului administrativ, trupul intravilan (neconstruit exceptând staţia de apă) la nord de D.N.66. şi vecin cu com. Bâlteni, cartierul Vîrţ cuprinzând satul Vîrţul Vechi pe latura vest a teritoriului administrativ, cartierul Vîrţul Nou dezvoltat in colţul de nord-vest si de nord-est şi un trup situat către latura est a teritoriului administrativ, la incidenţacarierelor Gârla şi Rovinari Est neadministrat de C.E. Rovinari, pe care s-au aordat titluri de proprietate şi pe care îl vom numi în continuare Colonia Poiana. � Suprafaţa totală a teritoriului administrativ este de 2.641 ha, conform limitei

furnizate de O.C.P.I. jud. Gorj.


2.1.5. EVOLUŢIA LOCALITĂŢII DUPĂ 1989

a) Profilul dominant al localităţii Oraş cu funcţiune de tip monoindustrial cu activitate economică predominantă

aparţinând sectorului primar, respectiv cu industrie extractive de cărbune energetic (lignit) în exploatări de suprafaţă (cariere) şi industrie energetică (centrala termo-electrică Rogojelu utilizând drept combustibil cărbune).

b) Evoluţia localităţii Nefinalizarea conformă cu proiectul nr. 2075/1979 I.S.L.G.C. atât în ce priveşte

reţeaua circulaţiilor rutiere (în special legăturile cu D.N.66), reţelele şi dotările tehnico-edilitare (ex. staţia de epurare), cât şi nerespectarea / nefinalizarea amplasamentelor / obiectivelor de utilitate publică (hotel, cinematograf), datorate indiferenţei regimului comunist privind condiţiile de viaţă ale forţei de muncă în beneficiul unei industrializări excesive şi utopice au redus dintr-u început potenţialul de dezvoltare socio-urbană al localităţii.

Profilului sectorial al unei localităţi fiind determinat de condiţii obiective dependente de resursele, relaţiile teritoriului şi dimensiunea socio-umană (forţă de muncă, etc.) ale acesteia, după 1989 evoluţia oraşului Rovinari a rămas redusă din punct de vedere al profilului dominant, dependenţa de industria minieră extractivă(cărbune energetic – lignit) şi industria energetică continuând, cu consecinţaextinderii perimetrelor de excavare şi a strămutării gospodăriilor din arealul aferent, în paralel cu redarea treptată în circuitul agricol / silvic a unor perimetre epuizate.

Se remarcă ajustarea drastică a sectorului minier, respectiv reducerea numărului de personal şi intervenţii semnificative în retehnologizarea industriei energetice care au condus la diminuarea nivelului de poluare a factorilor de mediu.

De asemenea, consecinţă a extinderii arealului de excavare, atât în carierele din administrativul oraşului, cât şi în celelalte cariere ale Complexului Energetic Rovinari şi a dislocării gospodăriilor existente, cât şi a progresului restabilirii dreptului de proprietate funciară, remarcăm apariţia şi dezvoltarea unui cartier al oraşului, respectiv cartierul Vârţ Nou, de-a lungul drumului european E79 Craiova – Tg. Jiu, pe latura nord a teritoriului administrativ al oraşului.

Dezideratul dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar în profilul economic al oraşului, actualmente foarte slab reprezentate, trebuie să constituie un obiectiv fundamental şi permanent în strategia şi politicile autorităţilor administraţiei oraşului, cu atât mai mult cu cât, în condiţiile crizei mondiale actuale, problema existenţei şipăstrării locurilor de muncă devine acută.

Din această perspectivă, o importanţă capitală va avea politica de reabilitare şirevitalizare a zonelor afectate de cariere, în prezent descărcate de sarcini tehnologice, de dorit a fi reintroduse în circuitul agro – zootehnic şi silvic, în continuarea tradiţiei antebelice, cu încercarea fructificării şi a potenţialului etno-turistic.

Este de urmărit în continuare reducerea poluării aşezărilor actuale şi a mediului, de către industriile minieră / energetică şi încercarea conversiei activităţilor economice poluante în servicii şi activităţi turistice.


2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. RELIEFUL Oraşul Rovinari este amplasat în zona depresionară a a Jiului, în albia majoră a acestui

râu, la est aflându-se Dealul Bran, la vest Dealurile Mceag şi Lupului, la nord Depresiunea Tg. Jiu - Câmpu Mare iar la sud depresiunea se deschide către Lunca Jiului.

Morfologia reliefului zonei s-a modificat drastic datorită lucrărilor de excavaţii care au atins adâncimi până la – 260 m.

2.2.2. REŢEAUA HIDROGRAFICĂReţeaua hidrografică a teritoriului din jurul oraşului Rovinari se compune în

principal din canalul Jiu şi afluentul de pe partea dreaptă a acestuia, Valea Temişanilor (pârâul Roşia).

După anul 1960 s-a realizat sistemul hidrotehnic Rovinari – Tismana, având ca scop devierea albiei râului Jiu şi protecţia carierelor împotriva apelor maxime. Barajul Rovinari având coronamentul la cota +172,00 m a realizat o acumulare de mare capacitate, prin închiderea albiei majore şi captarea principalilor afluenţi ai râului Jiu (Tismana, Bistriţa, Jaleş, Şuşiţa). Lacul de acumulare (Ceauru) prezintă importanţă atât pentru atenuarea viiturilor şi regularizarea debitelor cât şi pentru asigurarea cu apă de răcire a termocentralelor Rogojelu.

Malul drept al râului Jiu conţine amplasamentul a 10 foraje front 160 m adâncime pentru alimentarea cu apă a oraşului.

Canalul de deviere al râului Jiu a fost săpat dea-lungul versantului drept al albiei majore, fiind executată o treaptă de cădere de circa 2,00 m înălţime la 1,1 km de confluenţă cu Jiul. Lungimea canalului este de 7,8 km fata de cei 11 km ai cursului natural. Canalul este încadrat în clasa a II-a de importanţă. Pentru debite mai mici de 300 m3/s, curgerea în canal nu este afectată de acumulare şi păstrează caracteristicile debitului natural. Canalul are în prezent o albie minoră de 63 m şi o albie majoră de 220 m lăţime.

În afara canalului Jiu, prin localitate trece în prezent pârâul Valea Temişanilor, parţial casetat ( ~ 230m.) pe zona Parc oraş. Canalul deschis al pârâului este pereiat.

Sistemul amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor reprezentate de Sistemul hidrotehnic Rovinari, deţinător SGA Gorj, cuprinde:

- acumularea nepermanentă Rovinari, situată pe cursul mijlociu al râului Jiu, la 15km aval de municipiul Târgu Jiu. cu un volum total (la nivelul maxim cu asigurarea de 0,1%) este de 150mil.m3;

- albia canalizată a Jiului în aval de acumulare, pe cca. 34 km, sector Rovinari-pod CF; - canalul de deviere Tismana cu o lungime de 7.591 m; - acumularea nepermanentă Dâmbova

determină o asigurare eficientă împotriva inundaţiilor, cum rezultă din tabelul următor

Efectele de atenuare în aval pe zonele albiilor majore

Denumire lac de

acumulare

Râul

Supraf. bazin

secţiune baraj (km2)

Qmax.1%

regim natural (m3/s)

Qmax.1%

atenuat

(m3/s)

Variante funcţionare

Componenta aval râu principal

Rovinari

Jiu Lac Ceauru

3.047

2.048

840 Conf. PE

efect aval, pe sectorul Rovinari – am.conf. r.Gilort L=54km

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 132.2.3. CLIMA Fiind situat în partea sudică a ţării, oraşul Rovinari este influenţat climatic de

mase de aer cu aspect foehnal, cald uscat, uneori primăvara. Factorul geografic joacă un rol fundamental în modificarea climei. Astfel temperatura

medie anuală este de 10° C, cu variaţii în funcţie de anotimp, iarna între +2° şi –3° C (ianuarie) şi vara 22° – 23° (iunie). Se constată ca iarna este blândă şi vara mai moderată,în general clima din zonă fiind mai călduroasă ca în alte regiuni ale ţării.

Toamna, temperatura medie a lunii octombrie depăşeşte pe cea a lunii aprilie cu 1 - 2° C. După 20 octombrie începe sezonul ploilor de toamnă, temperatura rămâne însăpozitivă tot cursul lunii noiembrie şi destul de des şi prima jumătate a lunii decembrie.

Precipitaţiile atmosferice sunt dispuse neuniform şi se caracterizează prin douămaxime, una la începutul verii şi cealaltă toamna. Cantitatea de precipitaţii variazăîntre 600 şi 700 mm anual.

Strat de zăpadă care să acopere solul efectiv nu se înregistrează în medie decât din a doua decadă a lunii decembrie şi durează până în prima decadă a lunii martie. Lunile ianuarie şi februarie deci – cu temperaturi medii – negative, sunt luni de iarnă. Vântul dominant este cel pe direcţia NE – SV ceea ce determină şi manifestarea timpului ploios.

2.2.4. CARACTERISTICI GEOTEHNICE – RESURSE SUBSOL Zona depresionară în care este inclus oraşul se caracterizează prin depuneri geologice

din perioada dacianului. La sfârşitul dacianului lacul s-a transformat intr-o uriaşă mlaştinăcu turbării şi păduri de mlaştini, din care s-au format ulterior importante depozite de lignit. Ulterior in aceasta zonă s-au dezvoltat exploatări carbonifere de suprafaţă, la zi, in carieră.

Începută în 1964, exploatarea cărbunelui termogen-lignit, este cea mai intensă în bazinul carbonifer Rovinari. Stratul de cărbune este prins în argile, marme şi nisipuri uşor de înlăturat, exploatarea fiind facilitată de grosimea stratului de steril ce nu depăşeşte 2-3 m, înclinarea stratelor de lignit variind între 5 şi 10°. Mai puţin avantajos este faptul că stratele de cărbune au grosimi relativ mici, implicând volume mari de descopertare şi remanenţa unui procent relativ mare de steril în cărbunele excavat, cu impact în capacitatea calorifică a acestuia.

Se pot menţiona importantele cantităţi de produse de balastieră (balast, nisipuri şipietrişuri) rezultate în procesul de decopertare a cărbunelui, cu potenţial cert de valorificare economică, duppă procesarea acestora în staţii de sortare.

În perimetrul oraşului propriuzis, terenul cerecetat, făcând parte din zona de luncăa râului Jiu, la alcătuirea geologică a zonei iau parte depozite aluvionare cuaternare fine şi grosiere sub un strat de umplutură care ajunge până la grosimea de 3,1 m.

Formaţiunile cuaternate sunt de vârstă pleistocen superior şi sânt alcătuite de la nisipuri argiloase la suprafaţă la argile nisipoase şi argile, cenuşii-vineţii la cafenii – gălbui, plastic moi la consistente. Fracţiunea dominantă fiind fracţiunea argiloasă, imprimă formaţiunilor caracterul general de roci slab coezive la suprafaţă spre coezive în profunzime.

În general, presiunea convenţională de calcul P.c.c. se situează între 1,4KPa./cm2

la adâncimea 0,80 m şi 2,6 KPa./cm2 la adâncimea de 3,00m pentru lăţimi b = 1m. Din punct de vedere seismic, teritoriul administrativ Rovinari se încadrează în

zona de seismicitate E (a.g.=0,12, T.c.=1) cu grad seismic 7.

2.2.5. RISCURI NATURALE • riscurilor de inundabilitate: nord-vestul satului Vârţ, cart. Vârţ Nou Vest /

vecinătatea lacului de acumulare Ceauru, zona nord E79 între com. Bâlteni şi podul peste râul Jiu;


2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU Conf. P.A.T.J. jud. Gorj 2009 cap. 1.5.3. Drumuri, accesibilitatea oraşului,

accesibilitatea oraşului obţine punctajul comparativ urmăror:

Tabel punctaj accesibilitate UAT – judeţul Gorj

Drumuri CF*Nr. crt. UAT

DE DN DJ DEG DEH NG NH Aeroport Punctaj

total 1 Târgu Jiu 3 2 1 3 2 11 2 Motru 2 1 3 6 5 Rovinari 3 1 3 2 9 6 Târgu

Cărbuneşti 2 1 3 2 8

unde: Punctajul este acordat astfel: 3 puncte pentru DE = drum European, 2 puncte pentru DN = drum naţional, 1 punct pentur DJ = drum judeţean, 3 puncte pentru DEG = linie CF dublă electrificată şi gară,2 puncte pentru DEH, linie CF dublă electrificată şi haltă,2 puncte pentru NG = linie CF neelectrificată şi gară,1 punct pentru NH = linie CF neelectrificată şi haltă,2 punte pentru Aeroport = prezenţa unui aeroport civil în raza de 50 de km.

2.3.1. RELAŢII INTERCOMUNALE Aceste relaţii au două dimensiuni strâns interconectate.

a) Relaţii generate de industria minieră şi energeticăAcestea au apărut ca necesitate a funcţionării industriei extractive şi energetice pe bază de

lignit în bazinul Rovinari şi privesc coexistenţa habitatelor urbane cu infrastructura şi dotările tehnologice necesare Complexului Energetic Rovinari (depozite de cărbune, canale de apărare, trasee de benzi şi conducte transport cenuşă, căi de transport industriale), etc. ce creeazădisconfort urban pentru toate localităţile, dar sânt necesare existenţei lor în plan economic.

Amintim în acest sens de depozitul şi punctul de încărcare Roşia, care sânt prevăzute a se reloca la est de administrativul oraşului Rovinari până în anul 2013, dar şi de staţia de încărcare cărbune din intravilanul sudic, care rămâne în oraş, deserventă a carierei Pinoasa.

Mai amintim posibilitatea extinderii cartierului Vârţ Nou, prin protocol între Primăria oraş Rovinari şi Complexul Energetic Rovinari, în cazul necesităţii strămutării unor vetre de sat din localităţile învecinate.

b) Relaţii directe La acest subcapitol se poate considera necesitatea modernizării drumului

european E79 pe teritoriul oraşului, etapă următoare modernizării deja realizate a acestuia până la intrarea dinspre Filiaşi în Rovinari şi care va îmbunătăţii relaţionarea acestuia atât cu localităţile învecinate, cât şi cu arealul extins (Mun. Tg. Jiu).

De asemenea, necesitatea modernizării celorlalte drumuri judeţene sau comunale care pot facilita relaţia dintre oraş şi localităţile învecinate (ex. DJ 674 Turceni – Fărcăşeşti – Rovinari, DJ 674C Rovinari - Motru).


2.3.2. RELAŢII ÎN CADRUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV Acestea se referă atât la relaţiile între trupurile intravilane ale oraşului, cât şi între

acestea şi infrastructura şi dotările tehnologice necesare Complexului Energetic Rovinari (depozite de cărbune, canale de apărare, trasee de benzi şi conducte transport cenuşă), căi de transport industriale, etc. ce creează disconfort urban şi locaţiile de exploatare / utilizare a carierelor Gârla – Rovinari Est / halde de cenuşă C.E.T. Rogojelu.

Cu toate că existenţa localităţii Rovinari ca oraş este legată ombilical de exploatarea lignitului, enormele perimetre excavate au determinat modificarea integrală la nivel tropic, antropic şi socio-economic a relaţiilor în teritoriul administrativ.

Deşi ICSITPML Craiova a elaborat “Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru oraşul Rovinari şi comunele Fărcaşeşti, Bâlteni, Urdari şi Plopşoru în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rosia” Pr. 805-780/a / 2006 şi „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” Pr. 812-786/C / 2006, scopul acestora este conţinut în titlul lor, ceeace nu va permite refacerea relaţiilor din teritoriul afectat într-o perspectivă apropiată.

La nivelul relaţiilor de circulaţie, aspectul critic acut îl constituie rezolvarea defectuoasă a accesului rutier în oraş din drumul european E79.

Cu toate că, la nivelul P.U.G Rovinari 1998 aprobat, atât în pl. 3. „Reglementări / Zonificare funcţională”, în pl. 4 „Reglementări / Organizarea circulaţiei” şi în Regulamentul Local al P.U.G. aprobat a existat propunerea privind rezolvarea printr-o documentaţie de specialitate subsecventă a accesului în oraş, terenul aferent rezolvării a fost retrocedat şi ulterior ocupat prin construcţii, probabil autorizate fără respectarea reglementărilor urbanistice în vigoare. Rămâne să se reglementeze o interdicţie de construire, cu o posibilă ulterioară expropiere în cauză de utilitate publică pe zonă şisă se rezolve ulterior această problemă.

Probleme grave de relaţie pune şi Colonia Poiana, trup intravilan prin P.U.G. 1998 aprobat. Dezvoltarea prin relocare ca vatră de sat a cartierului Vârţ Nou prezintă neajunsul unei

accesibilităţi anevoioase cu zona centrală a instituţiilor şi dotărilor publice ale oraşului. Aceast neajuns va putea fi eliminat, soluţia rămânând cea realizării în cadrul trupurilor intravilane a centrelor civice de cartier, prevăzute cu instituţiille şi dotărille necesare.

În acelaşi sens se discutăm despre accesul dificil / îndepărtat la gara de călători a oraşului, neajuns ce se va înlătura prin propunerea unei noi locaţii în apropiatul nordic al zonei centrale.

De asemenea, amintim de drumul industrial utilizat de E.M.C. Roşia, traversând oraşul pe latura nord, care se propune a fi transformat în ocolitoare a oraşului venind de pe exteriorul intravilanului estic, din comuna Fărcăşeşti, soluţie discutabilăraportat la accesul destul de chinuit în oraş din drumul european E79.

Legat de problema de mai sus este de luat în considerare relaţia cu zona de est a oraşului, cu bun potenţial de dezvoltare ca subzonă de locuinţe pe lot şi subzonă de sport şi agreement, aşa cum de altfel este reglementat şi în P.U.G. 1998 şi P.U.Z. U.T.R.5 aprobate, cu atât mai mult cu cât, prin relocarea până în anul 2013 a depozitului de cărbune şi a punctului de încărcare E.M. Roşia şi prin scurtarea traseelor de linii C.F. industriale latură sud zonă, se poate dezvolta o reţea de circulaţie rutieră care să lege str. Constructorilor (centura propusă) cu Aleea Şcolii, integrând şi traversa deja în curs de finanţare dintre incintele de locuinţe colective P+4 şi incinta Stadionului orăşenesc , cu o legătură suplimentară est-vest între str. 22 Decembrie şi str. Constructorilor.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 162.4. POTENŢIAL ECONOMIC. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ÎN TERITORIU

∗ Profil predominant Oraş monoindustrial industrie extractivă cărbune energetic (lignit) în exploatări

de suprafaţă (cariere) si industrie energetică (centrala termo-electrică Rogojelu utilizând drept combustibil cărbunele).

Oraşul Rovinari dispune de resurse în sectorul primar, prin rezervele de cărbune energetic, respectiv lignitul exploatat în cariere. Zona afectată de cariere este racordată la principalele căi rutiere (prin DN 66) şi feroviare (Filiaşi - Turceni - Tg. Jiu).

Exploatarea lignitului, activitate economică importantă, asigură una din sursele principale de producere a energiei electrice şi termice, element esenţial pentru funcţionarea celelalte domenii ale economiei naţionale.

Consecinţa a reprezentat-o apariţia şi dezvoltarea oraşului Rovinari, practic schimbarea modului de viaţă din rural în urban, caracterizat de creşterea nivelului de trai prin asigurarea de locuri de muncămai bine remunerate în sectorarele minier / energetic / activităţi conexe, echiparea cu reţele de utilităţi (energie electrică, apă, canal, etc.) în zonele de locuinţe.

Oraşul este integral dependent (infrastructura tehnico-edilitară, comercială, sanitară,etc.) de industria extractivă şi viabilitatea acesteia datorată exploatărilor carbonifere, dar suportă şi anumite condiţionări incomode induse pe reţelele edilitare (ex. circulaţii) de către amplasamentele şi traseele dotărilor şi echipamentelor tehnologice miniere şi energetice.

Prin volumul de activitate realizat în ramuri reprezentative în industria naţională,judeţul Gorj ocupând locul 1 pe ţară la extracţia şi prepararea cărbunelui (peste 71% din producţia de lignit şi 84% din producţia de lignit a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia) şi de asemenea locul 1 pe ţară la producţia de energie electrică,dispunând de 77,7%, din rezervele de lignit şi cărbune brun.

Ïn teritoriul administrativ al oraşului Rovinari carierele Cicani, Beterega şi Balta Unchiaşului sunt epuizate iar carierele Gârla şi Rovinari Est în majoritatea perimetrului excavate, terenurile respective fiind disponibilizate de sarcini tehnologice, o parte fiind redată circuitului agricol / silvic (împădurire cu puieţi de salcâm), restul fiind folosită de către centrala CET Rovinari pentru haldarea cenuşei rezultate din procesele tehnologice.

Ponderea economică a oraşului o constituie deci industria extractivă (sectorul primar) cu o producţie relativă reprezentând cca. 1/2 din producţia totală pe judeţ.

Nivelul economic actual nu va putea fi menţinut decât prin ocuparea şi exploatarea, în continuare, a unor terenuri din teritoriul administrativ Rovinari şi care implică în partea de nord-est dezafectarea unor terenuri, parte aflate în proprietate privată.

În acest sens este pe curs de aprobare documentaţia „Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şioraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C / 2006, pentru declararea utilităţii publice a terenului din perimetrul rest de excavat al carierei Rovinari Est şi acordarea licenţei de exploatare a acestuia.

Programul CNLO Tg. Jiu prevede reabilitarea şi redarea terenurilor eliberate de sarcini tehnologice miniere în circuitul agricol / silvic / piscicol, etc.

Ïn sectorul secundar de activitate, este reprezentat preponderent de producerea energiei electrice şi termice, combustibili, utilaj minier.


• Ramuri dominante în economie ∗ Industria extractivă∗ Energie electrică şi termică∗ Combustibili ∗ Construcţii, materiale de construcţii ∗ Utilaj minier ∗ Industrie alimentară

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Ïn plan economic, oraşul Rovinari s-a dezvoltat şi se va dezvolta datorită

industriei extractive, ramură a sectorului primar, şi, ca urmare a acestuia, prin industria producătoare de energie electrică şi termică.

Prin H.G. 193/1999, pe o perioadă de 10 ani, zona Motru-Rovinari a fost declaratădefavorizată şi introdusă în programul special pentru zone defavorizate “ Sprijinirea investiţiilor“ , conform H.G. nr.521/2000. Perioada declarării expiră în 2010.

Conform inventarului zonelor critice sub aspectul stării mediului în România, transmis Delegaţiei Comisiei Europene, zona Rovinari e încadrată la zone critice sub aspectul poluării solurilor, din cauza depozitărilor de deşeuri şi neepurării apelor uzate.

Ïn prezent judeţul Gorj asigură peste 60% din cantitatea de cărbune extras, ocupând locul 1 pe ţară la extracţia şi prepararea cărbunelui (peste 71% din producţia de lignit şi 84% din producţia de lignit a Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia).

Carierele Cicani, Beterega şi Balta Unchiaşului sunt epuizate, iar carierele Gârla şiRovinari Est în majoritatea perimetrului administrtiv sânt excavate, terenurile respective fiind disponibilizate de sarcini tehnologice, parte din ele fiind redate agriculturii sau circuitului silvic, prin împădurire cu puieţi de salcâm, restul fiind folosite de către centrala CET Rovinari pentru haldarea cenuşei rezultate din procesele tehnologice.

La nord de oraş mai mult de 2/3 din fosta carieră Beterega sunt împădurite prin plantaţii de salcâm, rezistent la acţiunile factorilor poluanţi din zonă.

Activităţile din industria extractivă vor fi legate în viitor de continuarea extinderii perimetrelor de exploatare, în prezent reprezentate prin carierele Gârla şi Rovinari Est, ce vor necesita terenuri bogate în cărbune energetic. În acest sens este pe curs de aprobare documentaţia „Plan de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C/2006, pentru declararea utilităţii publice a terenului din perimetrul rest de excavat al carierei Rovinari Est şi acordarea licenţei de exploatare a acestuia.

La termocentrala Rovinari, din şase grupuri energetice, vor fi retrase din funcţiune 2 grupuri x 200 Mw, urmând să înceapă construcţia unui grup nou de 500 Mw capacitate, investitor fiind grup chinez China National Electric Eqipament Corporation. La cele patru grupuri existente efectuat lucrări de retehnologizare pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea poluării mediului.

Ïn consecinţă şi activităţile legate de valorificarea cărbunelui vor putea continua, respectiv ocuparea forţei de muncă în industria energetică.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 18Agenţi economici la nivelul oraşului (conf. Planul Strategic de Dezvoltare pe perioada 2007 – 2013 oraş Rovinari, jud. Gorj)

Obiectul de activitate Forma de organizare Producţie Comerţ Servicii Finanţe/Asig. Transport Total Societ. Acţ. 25 - - - - 25Soc. Mixte 2 - - - - 2

S.R.L. - 324 10 2 - 336Org. coop. - - 9 - - 9Org. credit - - - 1 - 1Regii Aut. 1 - - - - 1Asoc. Fam. - 16 - - 18 34Individuale - 20 52 - - 72

Total 28 360 71 3 18 480

Principalii agenţi economici: S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. (1720 Mw putere instalată)s.c. Termoserv S.A. Rovinari S.N.L.O. E.M. Roşia S.C. T.E.P.E.S.U.T. S.A. Rovinari S.C. U.M.R. S.A.Rovinari (reparaţii utilaj greu) S.C. EnergoConstrucţia S.A. Rovinari S.C. EnergoMontaj S.A. Rovinari S.C. EnergoReparaţii S.A. Rovinari S.C. Cazare – Cantine S.A. Rovinari S.C. Min. Prest. S.A. Rovinari

Iniţiativa privată – I.M.M. Conform datelor prelucrate Oficiului Registrului Comerţului jud. Gorj, la nivelul

anului 2007 sânt înregistrate următoarele:

Se remarcă preponderenţa sectorului terţiar (90,7%), aceasta reflectând un potenţial investiţional redus şi nivelul relativ redus al iniţiativei private.

Investiţiile în construcţii (locuinţe, dotări) pot potenţa dezvoltarea industriei materialelor de construcţii şi deci a ofertei de mână lucru în acest sector de activitate.

În sectorul terţiar: activităţi financiar-bancare, / servicii, se vor înregistra creşteri pe măsură ce se va crea un echilibru între activităţile economice din celelalte sectoare.

Va trebui utilizat inteligent potenţialul oferit de cadrul natural reabilitat odată cu epuizarea straturilor de cărbune din cariere. Terenurile disponibile pot primi utilizări pentru agricultură, silvicultură, piscicultură, construcţii, turism şi agrement, etc.

Se va lua în considerare activitatea de reconversie a spaţiilor si activităţilor tradiţionale abandonate sau nefolosite, precum şi crearea de parcuri industriale conf. H.G. nr. 65/2001.

Luând în considerare poziţia faţă de albia Jiului şi faţă de DE79, faptul că fosta carieră Beterega este împădurită cu salcâm, că în gropile remanente după haldare ale carierelor Gârla şi Rovinari Est se vor forma, aşa cum este prevăzut chiar în proiectele

Unităţi administrativ-teritoriale Domenii de activitate Nr total de firme cu bilanţin 2007

sector primar 2sector secundar 18Oraş Rovinari sector terţiar 196

Total I.M.M. 216

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 19de închidere a acestora, lacuri de retenţie remanente care vor putea fi amenajate zonal, că prevederile P.U.Z. U.T.R. 5 Zona Est aprobat reglementează creerea unei zone sportive deosebit de atractive pentru oraş (stadion 8000 locuri, piscină olimpică, salăpolivalentă, parc) şi faptul că în extravilanul estic se remarcă prezenţa lacului remanent Moi aparţinând com. Bâlteni, cu care se poate elabora un studiu de dezvoltare intercomunal, se poate preconiza dezvoltarea unei zone de atracţie turisticăpentru week-end sau tranzit, cu dotări specifice de cazare, alimentaţie publică, sport.

Ideea de a face turism în Rovinari trebuie reconsiderată cu inteligenţă, rezolvarea acesteia acţionând ca liant între sfera industriilor şi cea a investiţiilor.

Oferta de recreere şi destindere potenţează atragerii investitorilor.Agricultura nu ocupă un loc important în economia oraşului, constând în cea de

subzistenţă în gospodăriile cetăţenilor (Vârţ Vechi / Vârţ Nou) şi cea în teritoriu agricol rămas sau pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice şi refertilizate.

Terenurile redate în circuitul agricol sunt cultivate cu viţă de vie, pomi fructiferi, grâu, porumb, păşune etc. Deşi sub raport cantitativ rezultatele sunt bune, calitativ acestea sunt îndoielnice. Astfel strugurii au calităţi gustative inferioare.

Din datele Biroului Agricol Primăria Rovinari rezultă următoarele: ∗ Suprafaţa teren agricol - 383,0 ha

din care: - Suprafaţa teren arabil - 240,0 ha - Livezi, pepiniere pomicole - 35,0 ha - Vii, pepiniere viticole - 7,0 ha - Păşuni - 74,0 ha - Fâneţe - 25,0 ha ∗ Suprafaţa teren împădurit - 302,0 ha

Datele sânt contradictorii faţă de cele din Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C / 2006, probabil depăşite.

Agricultura va putea avea o dezvoltare numai în măsura în care terenuri disponibilizate vor fi introduce masiv în circuitul agricolşi în care populaţia oraşului îşi va ajusta, pe fondul scăderii ofertei în sectorul primar şi prin măsuri de încurajare din partea statului, mentalităţile deformate de decenii şi va revenii la bune tradiţii.

Silvicultura: se fac de asemenea eforturi, dată fiind calitatea aerului, solului, apelor, de a se reda fondului forestier suprafeţe împădurite şi deci de reabilitare a ecosistemelor şi restabilire a echilibrului ecologic de zonă. Exploatarea a acestor zone împădurite este o posibilitate de viitor îndepărtat, dar căreia trebuie să i se acorde toată atenţia de către organele abilitate şi de către factorii decizionali locali.

Din datele studiului amintit mai sus: Suprafaţa teren împădurit - 227,0 ha

Conf. P.A.T.J. jud. Gorj 2009 sec.V cap. 3.1.6. – Utilizarea terenurilor:

Localitate Păduri Ape, Bălţi Drumuri Curţi

construcţii Terenuri

neproductiveha % ha % ha % ha % ha %

Rovinari 205 9,1 70 3,1 100 4,4 1117,8 49,4 772 34,1

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 20Redăm mai jos obiective din Programul de Dezvoltare Economico-Socială a

Judeţului Gorj pe anul 2009 : - creşterea productivităţii fizice a muncii - concentrarea activităţii productive în câmpurile miniere fezabile - corelarea capacităţii de excavare cu capacitatea de haldare - redarea în circuitul agricol a suprafeţelor descărcate de sarcini - reducerea distanţelor de transport şi accelerarea programelor de haldare interioară;- redimensionarea capacităţilor de producţie şi haldare în funcţie de nivelul cererii de cărbune şi a fluctuaţiei acesteia - externalizarea activităţilor auxiliare şi crearea de noi agenţi economici - dezvoltarea distribuţie gaze; - realizarea de lucrări pentru funcţionarea în sistem integrat cu sistemele energetice din Uniunea Europeană;- continuarea lucrărilor de extindere şi unificare a depozitelor de zgură şi cenuşă Cicani - Beterega - Gârla - modernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice; Realizarea unei producţii de 5300 GWh energie electrică şi de 10000 Gcal energie termică de către: Sucursala Electrocentrale Rovinari; producţie vegetală:• creşterea suprafeţei de teren agricol prin redarea în circuit pe haldele miniere; - popularizarea actelor normative care asigură cadrul organizatoric prin care se subvenţioneazăde catre stat producătorii agricoli pentru relansarea şi dezvoltarea sectorului vegetal; producţie animalieră:- creşterea efectivelor de bovine, ovine, porcine, păsări - stimularea producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei şi a efectivelor de animale prin acordarea de subvenţii în conformitate cu prevederile H.G. 1556/2002; - verificarea / controlul modului de aplicare / respectare a prevederilor legislative în domeniul zootehnic şi veterinar; - verificarea realizării acţiunilor din ,,Programul strategic de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor pentru apărarea sănătăţii, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului”; industrie alimentară:- crearea filierelor de produs care să cuprindă întreaga activitate dintr-un domeniu, cultivare / recoltare şi depozitare materii prime / prelucrarea industrială / distribuţie; - Verificarea / controlul săptămânal împreună cu organele abilitate a activităţii agenţilor economici / producătorilor particulari cu scopul de a înlătura neregulile şidisfuncţionalităţile existente în aceste pieţe. - Verificarea aplicării legislaţiei privind acordarea licenţelor agenţilor economici care desfăşoară activităţi de producţie / depozităe, transport / comercializăre alimente; - Verificarea / controlul modului de aplicare a tehnologiilor, respectarea reţetelor de fabricaţie / consumurile specifice / a calitatţii produselor realizate în unităţile de industrie alimentară;♣ organizarea de simpozioane / seminarii pe teme specifice precum: tăieri de formare / fructificare la pomi fructiferi, protecţia fitosanitară a culturilor agricole şi plantaţilor de arbuşti / pomi fructiferi, ziua cireşului, ziua căpşunului, ziua grâului. ♣ organizarea de târguri şi expozitii, vizite de lucru, schimburi de experienţă;silvicultură: redarea în circuitul silvic a terenurilor eliberate de sarcini tehnologice -Realizarea angajamentelor asumate privind aplicarea Legilor Fondului Funciar ♣ Identificarea şi aplicarea în continuare a măsurilor de accelerare a implementării Legii 18/1991 şi a Legii 1/2000, precum şi a modalităţilor de preluare directă aacestor date în cadastru general şi publicitatea imobiliară;

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 21DEZVOLTAREA SECTORULUI TERŢIAR : SERVICII, COMERŢ ETC. ♣ dotarea pieţelor si târgurilor cu utilităţile necesare respectării regulilor sanitar-veterinare şi de igienă şi organizarea acţiunilor autoritaţilor locale pentru verificarea permanentă aactivităţii de desfacere a produselor alimentare in pieţe, târguri şi unităţi alimentare; ♣ continuarea acţiunii de sprijinire a agenţilor economici care au ca obiect principal de activitate aprovizionarea populatiei cu produse de bază, achiziţionate direct de la producătorii agricoli, eliminandu-se reţelele intermediare de comercializare; ♣ sprijinirea agenţilor economici care doresc să-şi desfaşoare activitatea în sfera comerţului, prin simplificarea procedurilor de obţinerea avize / autorizaţii / licenţe de funcţionare, centralizate prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie Gorj; ♣ supravegherea conformităţii produselor destinate populaţiei; ♣ organizarea de întâlniri cu asociaţiile consumatorilor din judeţul Gorj, asigurându-le sprijin şi consultanţă;♣ întărirea sistemului de supraveghere a pieţei prin infiinţarea unui laborator mobil, în scopul asigurării securităţii alimentare;

Obiectivele şi măsurile enunţate mai sus au, în mod inevitabil, fie un caracter general valabil în Rovinari ca şi în Baia Mare, fie, multe dintre ele, sânt în interferenţă cu cele ale Complexului Energetic Rovinari, entitate cu interese nu integral convergente cu cele ale administraţiei locale. De aceea este necesară precizarea acelor obiective şi măsuri de dezvoltare care stau în puterea de realizare directă a Primăriei Rovinari sau prin persuasiune tenace şi care să inducă în mod real dezvoltarea economico-socială a oraşului, cum ar fi:

� industrie locală:- producţia de produse de balastieră, materiale de construcţii din beton cu nivel redus de prefabricare (bolţari, şpalieri, panouri de împrejmuire, pavele, predale liniare, etc,) pe baza resurselor subsecvente excavaţiilor de steril şi arderii cărbunelui, prin protocoale adecvate Primărie - Complexului Energetic Rovinari, în sprijinul iniţiativei private; - produse vegetale, alimentare sau de medicină naturistă ambalate cu nivel accesibil de prelucrare şi cu specific local folosind resursele florei şi gospodăriilor populaţiei din arealul localităţii (fructe de livadă uscate asortate – prune, nuci, fructele de pădure si ciuperci, plante medicinale cu rol deosebit in prepararea ceaiurilor şi tincturilor, produse melifere) apreciate pentru valoarea lor nutritiva şi principiile active şi cu un reviriment deosebit în ţările vest europene; - potenţarea industriei de construcţii prin accelerarea transformării în zonă rezidenţială /

locuinţe individuale a Zona Est conform propunerilor P.U.Z. U.T.R.5; � sectorul terţiar: comerţ / servicii / sport-agreement / turism

- dezvoltarea ofertei de sport / agreement prin finalizarea prin concretizarea propunerilor P.U.Z. U.T.R.5 Zona Est aprobat (stadion 8000 locuri, piscină

olimpică, sală polivalentă, parc, popicărie); - dezvoltarea unei zone de turistice pentru week-end sau tranzit în cadrul trupului de

lângă com. Bâlteni, cu dotări specifice de cazare, alimentaţie publică, şi a alteia în arealul lacului Moi, adiacent drumului european E79, în baza un studiu de dezvoltare intercomunal oraş Rovinari – com. Bâlteni; � agricultură: încurajarea iniţiativri privind culture cu fructificare mai ridicată în contextual actual (ciupercării, floarea soarelui pentru biodisel) şi a introducerii în pomicultură şi viticultură a soiurilor superioare.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 222.5. POPULAŢIA ACTUALĂ ŞI DE PERSPECTIVĂ .STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIALĂEvoluţia populaţiei în perioada 1992 – 2009

Comparând datele de la recensămintele din 1992 şi 2002 se observă că populaţia oraşului Rovinari a avut o evoluţie descendentă, volumul acesteia scăzând cu aproximativ 7%, respectiv 838 locuitori.

Evoluţia populaţiei în perioada 1992 - 2002

13335

12497

10000

11000

12000

13000

14000

15000

1992 2002

Totuşi, această scădere nu este îngrijorătoare luând în considerare că a avut loc pe parcursul a zece ani. Propriu-zis, volumul populaţiei s-a redus anual în medie cu 83,3 persoane reprezentând sub 1% din populaţia anului 1992.

Analizând evoluţia populaţia populaţiei stabile / cu domiciliul în localitate în intervalul 2000 – 2009 avem următorul grafic:

11000

11500

12000

12500

13000

13500

14000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

POPULATIA STABILA

POPULATIA CU DOMICILIULIN LOCALITATE

Acesta evidenţiează o scădere remarcabilă pe perioada 2002 – 2003, urmată de o redresare continuă până la un număr de populaţie de 13 390 / 13 320 locuitori în iulie 2009, corespunzătoare unei tendinţe de imigrare către oraş a unor locuitori care părăsesc oraşul Tg. Jiu datorită vieţii mai scumpe din minicipiul de reşedinţă.

Atât în date cifrice,cât şi procentuale, graficul reflectă atractivitatea generată de potenţialul economic reprezentat de industriile din sectorul primar al zonei.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 23Structura populaţiei pe sexe

Analizând datele statistice din fişa localităţii la nivelul anului 1998, se poate observa că distribuţia populaţiei pe sexe indica o pondere mai ridicată a populaţiei masculine, comparativ cu mediile înregistrate la nivel naţional şi judeţean, unde se înregistrau valori superioare ale ponderii populaţiei feminine.

Structura pe sexe - 1998 Feminin Masculin

România 51.1 48.9 Gorj 50.4 49.6

Rovinari 48.9 51.1 Sursa datelor: INS - Fişa localităţii 1998

Distribuţia inegală a populaţiei pe sexe în favoarea celei masculine, pentru anul 1998 se datora desfăşurării în zonă a unor activităţi economice (cum este cea de exploatare minieră) atractive în special populaţiei masculine.

Dacă analizăm structura populaţiei pe sexe în oraşul Rovinari pe perioada 2000 – 2009 avem următorul grafic:

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

FEMEI BARBATI POPULATIE TOTALA

Graficul reflectă următoarele evoluţii notabile: - după ajustarea sectorului minier, finalizată în 2002, mişcarea migratorie a

populaţiei a încetat, constatându-se o lentă dar continuă creştere a populaţiei oraşului, de la 12 079 locuitori în anul 2002 la 13 390 locuitori în anul 2009, respectiv o creştere de 10,7‰.

- odată cu scăderea activităţilor economice di domeniul exploatarii miniere şiindustriei energetice, în anul 2009 ponderea populaţiei feminine (6 780 per. = 50,6%) depăşind-o pe cea a populaţiei masculine (6 610 per. = 49,4%); aceasta poate semnifica o relaţivă dezvoltare a sectorului terţiar, în principal a comerţului privat.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 24Un fenomen ocultat în aceste date statistice, pe care în mod fatal le deformează, îl

reprezintă şomajul mascat sub diverse forme (şomaj tehnic cvasipermanent, concedii medicale complezente, concedii fără plată), datorat atât perioadei de recesiune traversată, cât şi eternei permisivităţi a amânării plăţii arieratelor din sectorul energetic şi minier care permite acest fenomen.

Structura populaţiei pe vârste

Structura populaţie pe vârste este un element important, ea indicând evoluţia viitoare a unei zone. În acelaşi timp, ea poate fi privită şi ca o consecinţă a unor fenomene demografice cum ar fi creşterea sau scăderea natalităţii, creşterea sau scăderea migraţiei. O pondere ridicată a populaţiei tinere (0 – 14 ani) poate reprezenta un potenţial important pentru dezvoltarea unei zone, iar o pondere ridicată apopulaţiei de vârstă înaintată poate avea consecinţe negative, exercitând presiuni economice asupra populaţiei de vârstă activă.

Convenţional, se consideră că o populaţie este tânără, dacă ponderea populaţiei vârstnice este mai mică de 7%; procesul de îmbătrânire demografică este în desfăşurare dacă ponderea populaţiei vârstnice este cuprinsă între 7% şi 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic.

La nivelul anului 1992, structura populaţiei pe grupe mari de vârstă în oraşul Rovinari se prezenta astfel:

Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă, în 2009

0-14 ani 15-59 ani 60+Gorj 15.4 66.1 18.5

Rovinari 18.9 77.6 3.5Sursa datelor: Date Oficiu de Statistică al jud. Gorj (nu există date Anuar 2009)

Datele prezentate indică faptul că atât la nivelul anului 1992, cât şi la nivelul anului 2009, populaţia oraşului Rovinari poate fi considerată tânără din punct de vedere demografic. Ponderea populaţiei cu vârstă peste 60 ani reprezenta doar 1,4% în 1992, respectiv 3,5% în 2009 din totalul populaţiei, valoare situată mult sub mediile înregistrate la nivel naţional şi judeţean, unde se putea vorbi de manifestarea procesului de îmbătrânire demografică.

Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, exprimată prin indicele de vitalitate, reprezintă o măsură a potenţialului demografic al unei zone. Analiza datelor de la recensământul din 1992 indică o valoare ridicată a indicelui de vitalitate (35,6%),

Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă, în 1992

0-14 ani 15-59 ani 60+Romania 22.7 60.9 16.4

Gorj 24.4 60.5 15.2Rovinari 35.6 63.0 1.4

Sursa datelor: Recensământul populaţiei 1992

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 25superioară mediilor la nivel naţional (22,7%) şi judeţean (24,4%), iar în 2009 o valoare încă superioară a indicelui de vitalitate (18,6%) faţă de media la nivel judeţean (15,3%). Dincolo de faptul că ponderea populaţiei tinere exprimă un important potenţial demografic al unei zone, acesta are şi consecinţe pe termen mediu în ceea ce priveşte cererea de locuri de muncă. Ţinând cont de faptul că din 1992 au trecut şaptesprezece ani şi cea mai mare parte a populaţiei cuprinsă atunci în categoria de vârstă 0-14 ani a intrat în categoria persoanelor de vârstă activă, este necesară impulsionarea dezvoltării economice prin care să se asigure locuri de muncă necesare absorbirii viitoarei forţe de muncă.

Se mai constată că, atât la nivelul oraşului Rovinari, cât şi al judeţului Gorj, ponderea populaţiei de vârstă activă a crescut de la 63% / 60,5% în anul 1998 la 77,9% / 66,4%, cu procente reflectând efectul indicelui de vitalitate superior pentru oraşul Rovinari.

Un alt indicator important, calculat pe baza structurii pe vârste a populaţiei este raportul de dependenţă după vârstă, ce exprimă numărul de persoane de vârstăinactivă care revin, în medie la 1000 persoane de vârstă activă.

Raportul de dependenţă după vârstă nu trebuie confundat cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă. La nivelul anului 1992 în oraşul Rovinari, raportul de dependenţă după vârstă(365,2 ‰) iar la nivelul anului 2009 (288,7 ‰) au o valoare superioară celor înregistrate la nivel naţional şi judeţean, valoarea acestui raport fiind în scădere datorită creşterii ponderii populaţiei de vârstă activă.

Pe grupe de vârstă şi sexe, structura populaţiei oraşului Rovinari la nivelul anului 1992 indica următoarea distribuţie:

Structura populatiei pe sexe si grupe de vărstă, în 20090-14 ani 15-59 ani peste 60 ani

feminin masculin feminin masculin feminin masculin49.6 50.4 50.3 49.70 63.1 36.9

Sursa datelor: Direcţia de Statistica al judetului Gorj Pentru anul 1992 în grupa de vârstă 0-14 ani ponderea populaţiei masculine

înregistrează valori superioare celei feminine, în grupa de vârstă 60+ ani ponderea populaţiei masculine înregistrează valori inferioare celei feminine, pentru grupa de vârstă 15 – 59 ani se înregistrează o pondere superioară a populaţiei masculine, fapt datorat desfăşurării unor activităţi economice atractive în special pentru bărbaţi.

Pentru anul 2009 în grupele de vârstă 0-14 ani şi + 60 ani raportul se păstreazăsimilar cu cel din 1992, dar pentru grupa de vârstă 15 – 59 ani se înregistrează opondere superioară a populaţiei feminine, fapt datorat probabil ajustării activităţii industriale din sectorul primar şi intrării într-o normalitate naţională.

Îngrijorătoare este creşterea mortalităţii masculine pe grupa de vârstă 60 +, datoratăprobabil condiţiilor grele de muncă din perioada activă a acesteia.

Structura populatiei pe sexe si grupe de vărstă, în 19920-14 ani 15-59 ani peste 60 ani

feminin masculin feminin masculin feminin masculin48.9 51.1 43.9 56.1 58.3 41.7

Sursa datelor: Recensământul populaţiei 1992


050100150200250300

FEM ININ

0 50 100 150 200 250

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

100

MASCULIN

Pentru o vizualizare semnificativă prezentăm mai jos graficul piramidei vârstelor / sexe pentru anul 2009

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 27Mişcarea naturală şi migratorie Mişcarea naturalăMişcarea naturală reprezintă una din componentele care determină evoluţia unei

populaţii, creşterea sau scăderea acesteia. Mişcarea naturală surprinde douăfenomene: natalitatea şi mortalitatea unei populaţii.

Ca baza de calcul s-au utilizat date din Fişa localităţii 1998 şi date furnizate de către Direcţia de Statistică al judeţului Gorj perioada 2000 – 2008.

Evolutia 200-2008 nascuti vii / nascuti morti / decedati / decedati sub 1 an

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

nascuti vii 131 151 139 164 133 151 130 143 162

nascuti morti 3 1 2 3 5 1 1 1 1

decedati 40 45 44 41 49 36 43 36 48

decedati sub 1 an 2 2 4 2 2 1 3 2 1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Natalitatea Natalitatea este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii

născuţi într-o perioadă determinată (1 an) la 1000 locuitori.

Mişcarea naturală - 1998

Născuţi-vii Decese

Sporul natural

Decese la o vârsta sub un an

(la 1000 născuţi vii)Romania 10.5 12 -1.5 20.5

Gorj 11.3 11.5 -0.2 19.4 Gorj

(urban) 10.3 6.4 3.9 20.1 Rovinari 10.8 1.8 9 21.8

Sursa datelor: INS - Fişa localităţii 1998

Mişcarea naturală - 2008

Născuţi-

vii DeceseSporul natural

Decese la o vârsta sub un an

(la 1000 născuţi vii)Gorj 8.6 10.5 -1.9 9.4 Gorj

(urban) 9.2 7.4 1.8 7.9 Rovinari 9.9 3.6 6.31 6.2

Sursa datelor: Direcţia de Statistică jud. Gorj

Evoluţia 2000-2008 născuţi vii / nâscuţi morţi / decedaţi / decedaţi sub 1

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 28Datele privind mişcarea naturală în anul 1998 indică faptul că natalitatea în oraşul

Rovinari are o valoare superioară celei caracteristice judeţului Gorj în mediul urban (10,3‰) şi inferioară celei înregistrate în judeţul Gorj în ansamblu (11,3‰). Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional (10,5‰), rata natalităţii în oraşul Rovinari, deşi uşor superioară, are o valoare aproximativ egală. În ansamblu, se poate aprecia că valoarea natalităţii nu înregistrează fluctuaţii foarte mari comparativ cu mediile înregistrate la nivel judeţean sau naţional.

Evoluţia pe perioada 2000-2008, oarecum comparabilă cu cea la nivel judeţean şinaţional şi explicabilă printr-o multitudine de factori socio-economici care transced obiectul lucrării, relevă o uşoară scădere a natalităţii, o creştere semnificativă amortalităţii la mia de locuitori, o scădere semnificativă a sporului natural şi o scădere a mortalităţii infantile.

Mortalitatea Rata mortalităţii atât în cazul oraşului Rovinari cât în cazul judeţului Gorj în mediul

urban înregistrează variaţii foarte mari comparativ cu mediile înregistrate la nivel naţional şi judeţean în ansamblu. Astfel, pentru oraşul Rovinari rata mortalităţii era la nivelul anului 1998 de 1,8‰, mult inferioară valorii naţionale (10,5‰) şi judeţene (11,3‰). Rata mortalităţii în anul 2008 (3.6‰) se menţine relativ coborâtă în raport cu media judeţeană (10,5‰), dar creşte semnificativ în timp ce cea judeţeană în urban scade faţă de 1998.

Evoluţia ratei mortalităţii este dependentă de structura pe vârste a populaţiei. În cazul unei populaţii îmbătrânite demografic este firesc să existe şi o rată a

mortalităţii ridicate iar în cazul unei populaţii tinere o rată mică a mortalităţii. În cazul oraşului Rovinari valoarea scăzută a ratei mortalităţii în 1998 este explicată de ponderea ridicată a populaţiei tinere, creşterea acesteia în 2008 reflectând aproape proporţional creşterea grupei de populaţie 60+ de la 1,4‰ la 3,5‰.

În ce priveşte mortalitatea infantilă aceasta înregistrează până în 1998 valori superioare celor de la nivel judeţean şi naţional, reflectând deficienţe ale serviciilor medicale în acest oraş, pentru ca în 2008 acest indicator să scadă sub media pe judeţîn urban, urmare probabilă a înbunătăţirii serviciilor respective.

Echilibrul dintre cele două componente ale mişcării naturale (natalitatea şimortalitatea) este reflectat de sporul natural, indicator ce permite evaluarea potenţialului demografic al unei populaţii, precum şi compararea acestuia cu alte populaţii. Un spor natural pozitiv nu înseamnă automat şi o creştere a populaţiei, volumul acesteia depinzând şi de fluxurile migratorii.

Rata scăzută a mortalităţii determină un spor natural pozitiv, ale cărui valoari în 1998 (9‰) şi în 2008 (6,3‰)rămâne mult superioară valorilor înregistrate la nivel naţional şi judeţean.

Mişcarea migratorie Mişcarea migratorie reprezintă un fenomen demografic ale cărui consecinţe sunt

extrem de importante, determinând creşterea sau scăderea volumului populaţiei unui teritoriu precum şi mutaţii în structurile de vârstă şi sexe pe cele două medii – rural şiurban – şi la nivel administrativ teritorial. Migraţia este măsurată prin soldul migratoriu, calculat ca diferenţă între stabilirile de domiciliu din localitate şi plecările de domiciliu din localitate.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 29Datele privind migraţia în oraşul Rovinari, în anul 1998, indică un sold migratoriu

negativ (-0,6‰). Pentru perioada 2000 – 2009 soldul migratoriu se prezintă astfel:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sold‰

+27,6 +13,0 +16,4 +14,9 +15,6 +9,3 +11,0 +4,2 -

Deşi acest indicator trebuie atent interpretat deoarece la nivelul aceluiaşi teritoriu se pot înregistra fluctuaţii extrem de mari de la un an la altul, pentru perioada cercetată oraşul Rovinari a beneficiat de un cert aport de populaţie prin soldul migrator pozitiv.

Forţa de muncăÎn 1998 populaţia activă ocupată a oraşului Rovinari reprezenta 70,9% din populaţia

totală a oraşului, rata de ocupare fiind superioară celei de la nivel judeţean (25%). În anul 2008, dacă utilizăm rata de activitate (40,1%) aplicată la numărul total al

populaţiei oraşului (13367 persoane) obţinem un număr de 13367 x 40,1 / 100 = 5360 persoane populaţia activă ocupată a oraşului Rovinari. Dintre aceştia 4951 angajaţilucrau în sectorul industrial extractiv / energetic / comerţ (356 angajaţi), 36 angajaţi în sectorul financiar-bancar, 195 cadre în învăţământ, 96 angajaţi în administraţie / asistenţă socială iar restul de 82 persoane lucra în sănătate, servicii şi alte domenii neprecizate.

Principalele domenii de activitate în care este ocupată forţa de muncă sunt cele din sectoarele economice primar şi secundar. Cea mai mare parte a salariaţilor erau angajaţi în industrie (inclusiv extractivă şi prelucrătoare), energie electrică, termică,gaze, apă, transporturi, depozitare, poştă şi telecomunicaţii. O pondere destul de redusă din populaţia ocupată era angajată în sectorul terţiar, al serviciilor.

Dacă în 1998 la nivel judeţean activităţile din sectorul terţiar (sănătate şiasistenţă socială, învăţământ, administraţie publică, activităţi financiar bancare) erau mai dezvoltate, la nivelul anului 2008 acestea se regăsesc şi la nivelul oraşului

2

52

24

20

8

8

8

10

1

2

7

5

62

18

15

29

12

2

13

1

3

2

Numar mediu salariati in agricultura

Industrie

Industrie ex tractiv a

Industrie prelucratoare

Energie electrica, termica, gaze, apa

Salariti in constructii

Comert

Transporturi, depozitare, poata, telecomunicatii

Activ . financiare, bancare side asigurari

Administratie publica

Înv atamint

Sanatate siasistenta socialaGorj Rov inari

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 30Rovinari, într-un procent de 90,7% din cele 196 microintreprinderi existente, în domeniul financiar – bancar (36 angajaţi), în învăţământ (195 angajaţi, în sănătate şiservicii (82 angajaţi).

Comparativ cu 1995 în 1998 constatăm o reducere a numărului de salariaţi în ansamblu de la 13916, în 1995 la 8990, în 1998, respectiv la 5360 angajaţi în 2008.

Această reducere, consecinţă a ajustării severe din industria extractivă a lignitului şisectorul energetic (54% reducere faţă de 1990), a marcat toate sectoarele de activitate desfăşurate în oraş. Totodată, în perioada 1995 – 2010 nu avut loc o creştere semnificativă a populaţiei ocupate în sectorul terţiar, care să reflecte dezvoltarea activităţilor din acest domeniu.

Concluzii • Analizând evoluţia numărului populaţiei în perioada 1998-2008 constatăm, după

o scădere rapidă şi accentuată a populaţiei în intervalul 2002 – 2003 la 12079 locuitori, o continuă redresare indusă de soldul migratoriu pozitiv începând din anul 2000, populaţia oraşului ajungând în 2009 la un număr de 13390 persoane.

• Sub aspectul structurii demografice pe grupe de vârstă, al sporului natural permanent pozitiv (urmare a structurii demografice pe grupe de vârstă şi sexe, ce indică o populaţie încă tânără) şi al acestui interesant sold migratoriu pozitiv care, deşi mai redus, se menţine, se poate considera că există toate argumentele pentru a considera că oraşul Rovinari este viabil din punct de vedere demografic.

• Considerând media ponderată a sporului populaţional (natural + migratoriu) pe perioada 2002 – 2009, respectiv de 14,55 ‰ şi extrapolâdu-l pentru urmatorii 10 ani, ar rezulta că în 2019 populaţia oraşului ar putea creşte la 15 338 locuitori. Acest gen de prognoză este, de regulă, orientativă, în ecuaţie intervenind de fapt un număr mult mai mare de variabile care nu sânt nici de competenţa şi nici în posesia elaboratorului.

• Problema latentă a acestui tip de oraş monoindustrial, creat special în scopul deservirii industriei energetice, este cea a rezolvării ocupaţionale a populaţiei, respectiv a depăşirii dependenţei ombilicale de această industrie, prin reinventarea structurii economice a oraşului. O problemă dificilă, cu alte soluţii decât numai uzatele poncife „agroturism” sau „turism rural”, pe care vom încerca să le identificămşi potenţăm şi noi, prin intermediul reglementărilor urbanistice propuse. Este probabil ca, numai întorcându-ne în timp, poate în antebelic, şi conjugându-l cu datele prezentului, să căpătăm o perspectivă mai fertilă pentru viitor.


2.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

Oraşul Rovinari, aflat la 30 km sud de reşedinţa jud. Gorj, municipiul Tg. Jiu, se învecinează la limitele nord şi est intravilanului a oraşului propriu-zis şi la limita est a satului Vârţ cu drumul naţional DN 66 (E 79) şi este traversat de acesta de la vest la est în cartierul Vârţ Nou. Teritoriul administrativ este traversat paralel cu D.N. 66 şiexterior intravilanului descris mai sus de calea ferată Filiaşi – Turceni – Tg Jiu.

Drumul naţional şi calea feroviară constituie repere importante în dezvoltarea viitoare a oraşului, prevăzută şi în PATN, deoarece:

- DN 66 face parte din reţeaua propusă de drumuri expres (traseul Oradea – Deva – Petroşani – Tg. Jiu – Craiova – Calafat), fiind totodată şi drum european – DE 79, asigurând legătura rutieră Ungaria – România – Bulgaria (conform Secţiunii I (Căi de comunicaţie) din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 şi Acordului European privind marile drumuri de trafic internaţional);

- calea ferată este un troson de legătură între traseele cu viteză sporită Craiova – Tr. Severin – Timişoara şi Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad, fiind prevăzută a fi dublată şi electrificată (tot în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional).

Oraşul Rovinari este astfel situat pe două căi de comunicaţie deosebit de importante, ceea ce va contribui la dezvoltarea sa ulterioară.

Mai amintim drumul judeţean D.J.674 Turceni – Fărcăşeşti – Rovinari, cu penetraţie pe latura sud a oraşului, prea puţin valorizat în perspectiva de dezvoltare a oraşului şidrumul judeţean D.J.674C Rovinari – Motru, cu inserţie în D.N.66 şi cu ieşire din oraş la limita nord a satului Vârţ.

Organizarea reţelei stradale în oraşul propriuzis este de tip rectangular, dezvoltatăegal pe cele două direcţii, cuprinzând 23 artere cu o lungime totală de 7.96 km, din care 1.9 km de categoria a II-a – străzi de legătură (care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie) şi 6,06 km de categoria a III-a - străzi colectoare (care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură, având 2 benzi), intensitatea medie orară a traficului / bandă fiind cuprinsă între 360 – 600 vehicule-etalon pentru străzile de categoria a II-a şi între 160 – 360 vehicule-etalon pe străzile de categoria a III-a.

Mai există şi reţeaua de alei de distribuţie cat. a – IV –a din incintele de blocuri P+4. Oraşul conţine un pietonal major cu lungime de 400 m (str. Minerilor) şi traverse

de legătură către frumosul parc orăşenesc configurat pe cele două laturi ale traseului casetat al pârâului Temişani şi prevăzut la rândul lui cu pietonale de desen peisagistic adecvat, un pietonal mai redus pe latura nord a zonei pieţei agro-alimrntare şi un segment de pietonal minor ce debuşează din incinta de locuinţe colective P+4 în str. Prieteniei, în zona sediului primăriei locale. Suorafaţa petonalelor este de 0,75 ha.

Traseele pietonale din Parcul orăşenesc V. Temişani reuşesc să introducă adecvat în circuitul turistic al oraşului monumentul de arhitectură al Bisericii Sf. Ioan Botezătorul (1840) inclusă în latura vest a parcului.

Pietonalul major str. Minerilor, prevăzut cu fântâni arteziene, se dezvoltă la intersecţia cu str. Jiului, prin Piaţa Casei de Cultură ce urmează să intre în reabilitare.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 32Starea de viabilitate este apreciată ca fiind de nivel mediu spre bun pe srăzile

interioare oraşului, îmbrăcămintea rutieră din beton şi este în curs de reabilitare. Transportul în comun intravilan este slab reprezentat, nefiind rentabil datorită

dimensiunii reduse a localităţii şi se desfăşoară pe str. Tineretului (pentru deplasarea navetiştilor în comunele învecinate);

Traficul greu tranzitează oraşul pe traseul str. Constructorilor – Aleea Vulcan – D.N.66, traseu gândit ca arteră ocolitoare.

Zona de protecţie prevăzută conform legislaţiei rutiere în vigoare este de 25 m din ax (stânga – dreapta) pentru drumul naţional, iar pentru calea ferată de 100 m; zona de 20 din ax reprezintă zonă de siguranţă pentru calea ferată, în acest spaţiu existând interdicţie de construcţie.

Aproape perimetral intravilanului oraşului propriuzis, în interiorul acestuia şi cu inserţie în C.F. Filiaşi – Turceni – Tg Jiu se desfăşoară un inel de căi ferate industriale deservente industriei miniere şi energetice.

Ca aspecte critice privitoare la circulaţie enumerăm: - rezolvarea defectuoasă a traseului arterei rutiere de relaţie a oraşului cu D.N. 66 şi

a amenajării intersecţiei acestora, problemă marcată şi în P.U.G. Rovinari 1998, inclusiv în pl. 3 Reglementări - Relaţii de Circulaţie cu propunerea unui traseu mai bun, propunere actualmente compromisă sine-die prin punerea în posesie şiexecutarea de construcţii pe acest traseu;

- intersecţia la nivel şi nesemnalizată a acesteia cu traseul C.F.I. traversat; - complicarea rezolvării problemelor de mai sus prin configurarea arterei ocolitoare

care debuşează tot în această zonă de circulaţie critică;- destructurarea circulaţiei de distribuţie cat. a – IV –a din incintele de blocuri P+4 prin

acordarea de titluri de proprietate şi chiar executarea de construcţii pe traseele acesteia - poziţionarea depărtată a gării de călători faţă de zona de locuinţe a oraşului; - dificultatea dezvoltării relaţiiilor de circulaţie cu teritoriul din vecinătatea vestică a

oraşului, respectiv cu D.J.674 Turceni – Fărcăşeşti – Rovinari, datoratăechipamentelor industriei extractive din zonă şi celor ale platformei industriale vest – C.E.T. Rovinati (trasee de linii C.F.I., benzi transportoare, etc.);

- probabila inexistenţă a unui P.U.Z. aprobat pentru Cartierul Vârţ Nou, avand ca urmare nerealizarea unui aliniament şi a unui regim de aliniere ferme la străzile interioare configurate şi necesitatea realizării viizoare a unui P.U.Z. care să reglementeze teritoriul respectiv, secţiunile respectiv categoriile arterelor de circulaţie, sistemul de evacuare a apelor pluviale, regimul de aliniere şi aliniamentul la drumurile publice;

- amplasarea la distanţă mare a gării de călători a oraşului, coroborată cu o circulaţie pietonală necorespunzătoare pe laturile D.N.66 şi cu lipsa marcajelor de traversare;

- imposibilitatea creerii de trasee de circulaţie carosabilă raţionale şi fezabile pentru trupul remanent al Coloniei Poiana, care să o pună în relaţie cu oraşul propriuzis, cu celelalte trupuri intravilane ale acestuia şi cu teritoriul învecinat, datorită perimetrării acestui trup de către gropile de carieră în exploatare Gârla şi Rovinari Est (cu orizont de epuizare anul 2020), handicap care nu recomandă păstrarea acestui trup ca intravilan.

Întocmit: Ing. Nistor Dorin

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 332.7. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL.

2.7.1. BILANŢTERITORIAL SUPRAFEŢE TERITORIU ADMINISTRATIV ∗ Suprafaţa teritoriului administrativ - 2641,1 ha

• ZONE DIN EXTRAVILANUL ADMINISTRATIV ALE UNITĂŢILOR ECONOMICEDeşi aparţin administrativ Complexului Energetic Rovinari, care are sediul şi mare

parte a activităţii desfăşurată în intravilan, trebuiesc enumerate cariera de cărbune Gârla, amplasată în zona de nord, nord-est a teritoriului administrativ, cariera de cărbune Rovinari Est, amplasată în zona de est, nord-est a teritoriului administrativ, precum şi depozitele de zgură şi cenuşă Beterega (S =88,42 ha.), Cicani (S = 154,07 ha.) şi Gârla (S =159,35 ha.) aparţinând S.C. Termoelectrica S.A. Sucursala Electrocentrale Rovinari, amplasată în zona central- vestică şi nord-vestică a teritoriului administrativ, către râul Jiu. Carierele au licenţe de exploatare aprobate până în anul 2020 iar depozitele de zgură şi cenuşă probabil mult mai îndepărtat.

Defalcat pe cariere şi orizont de exploatare, conform „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C / 2006, suprafeţele de exploatare ocupate de acestea în perimetrul oraşului sânt următoarele:

Cariera Total 2005 S (ha.)

Total 2020 S (ha.)

Incinte + Mag. Cărb. S (ha.)

Timişeni – Pinoasa 14,00 14,00 -Tismana I 14,10 14,10 14,10

Rovinari Est 488,00 496,00 30,60Gârla 531,00 537,00 49,50

E.M.C. Roşia 17,63 Evacuat până în 2013 -Total 1064,73 1061,10

Însumat cu suprafaţa depozitelor de zgură şi cenuşă încă în funcţiune rezultă o suprafaţă totală de 1467,20 ha, respectiv un procent de 40,31% aflată în administrarea şi exploatarea industriei miniere şi energetice, reflectând impactul atât pozitiv cât şi negativ în componenta socio-economico-urbană a oraşului Rovinari.

Aceste unităţi economice, echipamentele aferente (trasee benzi şi conducte transport, linii electrice, canale gardă, microunităţi întreţinere-reparaţii) cu aport important în economia naţională şi oraşului, amână redemararea altor sectoare ale economiei (agricultură, terţiar).

• ZONE AGRICOLE / SILVICE DIN TERITORIUL ADMINISTRATIVPe lângă zonele de exploatare industrială, administrativul conţine următoarele suprafeţe

de teren cu folosinţă agricolă şi silvică, conf. datele Biroului Agricol Primăria Rovinari. ∗ Suprafaţa terena gricol - 383,0 ha

din care: - Suprafaţa teren arabil - 240,0 ha - Livezi, pepiniere pomicole - 37,0 ha - Vii, pepiniere viticole - 7,0 ha - Păşuni - 74,0 ha - Fâneţe - 25,0 ha ∗ Suprafaţa terena silvic - 301,0 ha

Conform situaţiei predate de către Biroul Agricol Primăria Oraş Rovinari, defalcarea terenurilor pe categorii de folosinţă în teritoriul administrativ al oraşului este următoarea:


Anexa 1

Bilanţ teritorial al suprafeţelor cuprinse înlimita teritoriului administrativ

CATEGORII DE FOLOSINŢĂAgricol Neagricol TOTAL

Drumuri Căi ferateTERITORIUADMINISTRADIVAL UNITĂŢII DE

BAZĂ Arabil Păşuni-fâneţe Vii Livezi Păduri

Ape,canaleapărare

Admin.Rovinari

Alţiproprietari Normale Industr.

Curţiconstr.cariere,halde,diguri,

etc.

Neprod.

EXTRAVILAN 198,87 61,29 2,90 35,36 299,22 63,77 - 31,17 22,08 2.46 1206,33 1 493,16 2 200,19INTRAVILAN 50,13 37,71 4,10 1,64 1,78 2,23 21.15 3,34 0,81 7,99 234,67 75,45 441,00

TOTAL 240,00 99,00 7,00 37,00 301,00 66,00 21,15 34,51 22,89 10,45 1441,00 352,00 2641,19% din total 14,5% 85.5% 100,0


2.7.2. INTRAVILAN EXISTENT - BILANŢTERITORIAL

∗ Suprafaţa teritoriului administrativ - 2641,2 ha ∗ Suprafaţa teritoriului intravilan existent - 441,0 ha

Nota: Întrucât P.U.G. 1998 nu a fost editat în suport digital, iar autoritatea contractantă nu a aprobat prin H.C.L. şi nu a putut pune la dispoziţie nici în format electronic, nici în coordonate topografice şi nici în alt mod limitele intravilanului existent, acesta a fost stabilit de către proiectant prin consultări repetate cu Biroul de Urbanism şi Biroul Agricol Primăria Oraş Rovinari şi cu O.C.P.I. jud. Gorj. Suprafaţa teritoriului intravilan existent a rezultat astfel din măsurarători directe pe planşa 3 “Reglementări – Zonificare funcţională” P.U.G. 1998, scanată prin bunăvoinţa E.M.C. Roşia, având astfel un caracter aproximativ, datorită deformărilor repetate inerente survenite atât la asamblarea prin scanare a planşelor O.J.C.G.C. jud. Gorj suportului pe care s-a elaborat soluţia, cât şi la scanarea actuală.

∗ Profil predominant Oraş monoindustrial industrie extractivă cărbune energetic (lignit) în exploatări de suprafaţă (cariere) si industrie energetică (centrala termo-electrică Rogojelu utilizând drept combustibil cărbunele)

∗ Număr locuitori (pop. stabilă 1 iulie 2009) - 13 390 loc. ∗ Număr locuitori (pop. Legală 1 iulie 2009) - 13 320 loc. ∗ Densitatea brută a locuitorilor - 509 loc./km2

∗ Densitatea netă a locuitorilor - 3 206 loc./km2

∗ Suprafaţa curţi construcţii în administrativ - 1 441 ha. (inclusiv cariere, hălzi, diguri, trasee benzi)

∗ Suprafaţa curţi construcţii locuinţe intravilan - 63,62 ha. (inclusiv incinte locuinţe colective)

∗ Număr gospodării individuale construite - 267 buc. ∗ Număr total apartamente - 4 470 buc. ∗ Număr apartamente cu carte funciară - 2 068 buc. ∗ Suprafaţa locuibilă - 144 000 mp. ∗ Indice de locuibilitate - 10,75 mp/loc. ∗ Suprafaţa instituţii publice şi dotări intravilan - 14,68 ha ∗ Număr deţinători carte funciară

(pers. fizice / juridice) - 3 512 ∗ Suprafaţa zone sport, parcuri amenajate - 30,69 ha ∗ Suprafaţa dotări gospodărie comunală / cimitir - 5,38 ha

Intravilanul Oraşului Rovinari sânt cuprinde oraşul de reşedinţă şi zona industrială,dezvoltate în partea de sud / sud-vest a teritoriului administrativ, satul Vârţ dezvoltat în partea de vest, cartierul Vârţ Nou dezvoltat pe latura de nord la capetele de vest şi est ale D.N. 66, cartierul Poiana în partea central-estică şi un trup propus în P.U.G. Rovinari 1998, amplasat la nord de D.N.66 înainte de traversarea acestuia a râului Jiu.


Anexa 2

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 372.7.3. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNCŢIONALE

A) ZONA DE LOCUINŢECa zonă de locuinţe şi funcţiuni complementare a fost considerată suprafaţa cu

destinaţie curţi construcţii a gospodăriilor din satulVârţ, cartierul Vârţ Nou şi suprafaţacvartalelor de locuinţe colective P+4 din oraşul propriu-zis, rezultând o suprafaţă de 63,62 ha. reprezentând 14,43% din totalul de 441,00 ha. intravilan existent, aprobat, acesasta semnificând un procent de ocupare global mult sub cel permis de R.L.U.

Întrucât Biroul de Urbanism nu deţine sub formă digitizată suprafeţele curţi construcţii ale intravilanilui, acestea figurând numai în evidenţele pe bază de declaraţii ale proprietarilor la Biroul Taxe şi Impozite Locale şi fiind dificil de centralizat, este posibil ca această suprafaţă precizată să aibă un caracter aproximativ, cu precădere pentru zona locuinţelor individuale pe lot (satul Vârţ şi cartierul VârţNou).

Oraşul Rovinari propriu-zis fiind realizat în vederea asigurării cazării muncitorilor şi familiilor lor în apropierea zonelor de exploatare minieră, dispune de un fond locuibil concretizat în locuinţe colective de construcţie relativ nouă, realizate după anii ‘70, cu regim de înălţime P+2 şi P+4 niveluri.

Locuinţele P / P+1 în gospodării individuale sânt rare în oraş, ele fiind prezente însă în procent de 100% în satul Vârţ şi cartierul Vârţ Nou.

Cartierul Vârţ este în prezent în construcţie, pe baza planului de lotizări (construcţii de locuinţe individuale pe lot regim P / P+1).

Oraşul deţine actualmente un număr de cca 4.470 apartamente cu o suprafaţă locuibilă totală de 144.000 mp., din care cu carte funciară un număr de 2068 apartamente.

Indicele de locuibilitate este de 10.75 mp/locuitor. Explicaţia rezidă în faptul căapartamente cu mai multe camere sunt ocupate de nefamilişti.

Din totalul de 4.470 de apartamente în Rovinari 1.540 sunt proprietate de stat, restul de 2.930 fiind proprietate particulară, situaţie rezultată din recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1998.

Dezvoltarea fondului locuibil s-a făcut prin realizarea de locuinţe colective în blocuri P+4 şi locuinţe pe lot pe teren liber neafectat de exploatarea minieră din teritoriu.

Deşi arhitectura acestora este relativ modestă ca proiecte utilizate şi ca execuţie, cu faţade monotone, unele degradate neoferind confortul necesar nici ca locuire nici din punct de vedere al funcţionalităţii interioare şi al utilităţilor, după 1989 se remarcăun efort susţinut atât în ce priveşte atât reabilitarea finisajelor exterioare simultanăreabilitării termice în curs de realizare la locuinţele colective P+4, înlocuitea învelitorilor în terasă bitumată cu învelitori de ţiglă pe şarpante de lemn, cât şi cea a instalaţiilor interioare şi utilităţilor (parcări, garaje tip prefabricate, înlocuirea sistemului de încălzire centralizat cu centrale termice gaze naturale de scară de imobil).

B. ZONA CENTRALĂ ŞI A INSTITUŢIILOR ŞI SERVICIILOR PUBLICETotalizează 14,68 ha (din care 12,44 ha în oraşul propriuzis) = 3,33% din intravilan

• ZONA CENTRALĂ Este perimetrată de căile de circulaţie str. Jiului la nord, str, Prieteniei la est, str. Tineretului la sud şi sud-vest şi str. Termocentralei la nord

vest şi are o suprafaţă de 23,19 ha. Măsurat pe axul străzilor perimetrale. Deşi nu este încă foarte închegată, fiind reprezentată prin unităţi de interes

general, amplasat oarecum sporadic, după 1989 s-au făcut eforturi susţinute, dar nu întotdeauna coerente, pentru definirea acesteia.

Zona era reprezentată iniţial fără o integrare spaţio-urbană coerentă, prin unităţiprecum Casa de cultură şi magazinul universal “Jiu”, cu o piaţă civică între cele două,piaţă agro-alimentară, sediul ROMTELECOM, situat în spatele Casei de Cultură,

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 38Biserica Sf. Ioan Botezătorul şi cvartale de locuinţe colective P+4, cu fronturi slab structurate la str. Minerilor.

Urmărind reglementările din P.U.G. Rovinari 1998 aprobat, dar mai puţin pe cele din P.U.Z. Zona Centrală U.T.R.1, actualmente, realizarea largului pietonal al str. Minerilor cu traversele pietonale de legătură către Parcul orăşenesc şi către PiaţaAgro-alimentară, a incintei Ştrandului orăşenesc amplasat în hiatusul dintre Magazinul Jiul şi frontul de locuinţe colective P+4 latură vest stradă, a blocului de locuinţe colective A.N.L. amplasat vis-a-vis de ştrand, care se va continua cu încădouă tronsoane pentru a coagula latura vest a pietonalului, a Parcului orăşenesc realizat pe traseul casetat al Pârâului Temişani, care determină o integrare mai fericităa monumentului de arhitectură Biserica Sf. Ioan Botezătorul, realizarea în vecinătatea nordică a actuale zone centrale a incintei impunătoarei catedralei ortodoxe reprezintăprogrese de netăgăduit în reconfigurarea spaţio-morfologică a acestei zone.

Un fapt regretabil îl reprezintă sacrificarea amplasamentului prevăzut în P.U.Z. Zona Centrală U.T.R.1 pentru Primăria Oraş Rovinari, a cărei locaţie actuală este nereprezentativă şi cu totul necorespunzătoare funcţional, în favoarea construirii unei săli de sport al cărei amplasament logic ar fi fost în subzona S1 din cadrul P.U.Z. U.T.R.5 Zona Est aprobat.

• DOTĂRI ADMINISTRATIVE- Sediul Primăria + Consiliu Local amenajat într-un bloc de locuinţe, impropriu ca

amplasament şi incompatibil cu funcţiunea sa; - Sediul Romtelecom amplasat în spatele Casei de Cultură;- Sediu Pompieri amplasat în cadrul unui cvartal de locuinţe colective P+4; - Sediile Poliţie, Poştă, Adminstraţiei Finanţe Publice şi Locale sunt amenajate la

parterul unor blocuri de locuinţe, în condiţuu improprii de funcţiune. Cu atât mai mult se impune realizarea unui sediu al Primăriei şi al Consiliului

Local oraş Rovinari, care să centralizeze într-un spaşiu unic, reprezentativ şi adecvat funcţional, care să centralizeze toate aceste entităţi ale administraţiei locale.

• DOTĂRI ÎNVĂŢĂMÄNT- Grup şcolar minier având în compunere liceu industrial, şcoală de maiştri, şcoală

profesională, cu 690 de locuri, 23 săli de clasă, 4 laboratoare (120 locuri), 12 ateliere (240 locuri). Tot aici se află şi un internat cu o capacitate de 312 locuri. Liceul dispune de un personal didactic format din 55 profesori şi 18 maiştri.

- Şcoala generală nr. 1 (Aleea şcolii) - nr.personal didactic - 30 învăţători - 23 profesori - nr. Săli de clasă = 25 - nr. Laboratoare = 3 - sală gimnastică = 1- nr. Elevi = 1.643 din care : I - IV = 992 V - VIII = 651 - nr. Clase = 30 I – IV 21V - VIII

- Şcoala generală nr. 3 (inclusiv localul din satul Fărcăşeşti)- nr. Pesonal didactic - 38 din care: 17 învăţători - 21 profesori

- 13 săli de clasă- 512 elevi clase I - IV - 17 clase

- 372 elevi clasele V - VIII - 12 clase - Şcoala generală nr. 3 oferind condiţii improprii desfăşurării activităţilor de

învăţământ ca de altfel şi locuri insuficiente, obligă la găsirea şi asigurarea altui amplasament pentru construirea unei şcoli de 24 săli de clasă în concordanţă cu cerinţele actuale de locuri şi dotări specifice (laboratoare, ateliere, sală de sport etc.).

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 39- Şcoala Vârţ- personal - 1 învăţător - săli de clasă – 1 - nr. Elevi = 21

- Şcoala Poiana- personal didactic: 5 profesori, 2 învăţători - săli de clasă: 5

- nr. Elevi 127 din care: I - IV – 64 V - VIII - 63 - grădiniţa nr. 1 (Rovinari)

- nr. Cadre = 7 - nr. Săli = 11 - nr.locuri = nr. Copii = 182

- grădiniţa nr. 4- nr. Cadre = 6 - nr. Săli = 6 - nr.locuri = nr. Copii = 152

- grădiniţa Poiana: - nr. Cadre = 1 - nr. Clase = 1 - nr. Copii =30

- Cămin program prelungit - locuri copii = 52 - nr. Cadre = 4 - nr. Asistente = 2 - nr. Încăperi = 4

• DOTĂRI SANITARE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ- Spital orăşenesc (250 paturi)

- Policlinică: - stomatologie: 2 cabinete / pediatrie / chirurgie / interne - Dispensar medical

- Farmacie - 80 mp - Creşă 4 grupe cu 120 locuri - nr. Cadre = 4 - nr. Săli = 4

• DOTĂRI COMERCIALE, ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, PRESTĂRI SERVICIIPe lângă Magazinul universal “Jiul” , în prezent redestinat prin privatizare şi piaţa

agro-alimentară, amplasate în zona centrală, oraşul mai dispune de un număr de 39 unităţi comerciale şi de alimentaţie publică însumând 4.218 mp pentru comerţalimentar, 5.587 mp comerţ nealimentar şi 868 mp pentru alimentaţie publică.

În Piaţa Agro-Alimentară s-au realizat intervenţii benefice semnificative dintre care amintim acoperirea acesteia în structură metalică, extinderea acoperită cu un bazar comercial şi reabilitarea circulaţiei pietonale prin pavare cu pavele tip Behaton.

Un punct important şi discutabil ca organizare spaţială şi respectare a normelor este complexul comercial şi piaţa agro situate între strada Muncii şi strada Păcii.

Ïn ceea ce priveşte unităţile pentru prestări servicii acestea sunt repartizate uniform în teritoriu. Se remarcă astfel ateliere pentru reparaţii auto, reparaţii încălţăminte, reparaţii radio-TV, frizerie, coafură, croitorie, studio foto.

Ca un punct slab remarcăm caracterul dezorganizat, heteroclit şi derizoriu al chioşcurilor / magazinr comerciale şi spaţii de alimentaţie publică care au proliferat.

Cu atât mai mult se impune realizarea unui Plan Urbanistic Zonal la nivelul Zonei Centrale, prin regulamentul căruia să sistematizeze sistematizeze amplasamentul aceste spaţii în respectul normelor R.G.U. privind relaţia cu vecinătăţile construite şial imaginii urbanistice a zonei.

• DOTĂRI PENTRU CULTURĂ ŞI ARTĂÎn principal, Casa de cultură existentă, deşi ajunsă într-un stadiu avansat de

degradare, oferă posibilităţi de manifestări culturale ample (cinema, discotecă, club etc.), prin cele 650 de locuri pe care le deţine.

În oraş se pot regăsi încă un cinematograf cu 330 locuri şi 7 biblioteci, amplasate în diferite puncte printre care şi clădirea Casei de cultură.


• DOTĂRI RELIGIOASE ŞI DE CULT;MONUMENTE DE ARHITECTURĂ, ISTORICE

◊ Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul (1840), amplasată în zona centrală, constituie unul dintre punctele de atracţie, aceasta fiind înscrisă în lista monumentelor istorice şi de arhitectură a Patrimoniului Naţional. Prin P.U.Z. Zona Centrală U.T.R.1 aprobat, în zona monumentului s-a instituit o zonă de protecţie pe o rază de 100 m (vezi pl. 3) în care terenurile libere vor fi utilizate corespunzător (amenajări spaţii verzi, construcţii care să nu afecteze ci să pună în valoare monumentul prin regim de înălţime sau funcţiune,, amenajări exterioare, dalaj, mobilier urban etc.), ulterior realizându-se în zonă, conform unui proiect aprobat, un parc orăşenesc cu fântână arteziană şi pietonale generoase, care a reuşit săintegreze monumentul în circuitul de vizitare.

Intervenţii asupra monumentului şi în zona de protecţie se vor respecta prevederile Legii nr.5/2000 privind zonele protejate precum şi ale Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. ◊ O altăBiserică ortodoxă împreună cu cimitirul său se află în satul Vârţ, aproape de DN 66.

De asemenea, în perioada 1996-2002 în oraşul Rovinari au fost construite, pe amplasamente adiacente zonei centrale, următoarele lăcaşuri de cult: ◊ Biserica ortodoxă (str. Jiului, lângă Grupul şcolar minier) ◊ O a altăBiserică ortodoxă împreună s-a construit în cartierul VârţNou, la nord de DN 66. ◊ Biserica catolică (str. Tineretului); ◊ Biserică baptistă (intersecţia str. Tineretului cu str. Minerilor); ◊ Casa de rugăciuni “Martorii lui Iehova”(aleea Şcolii, lângă stadion);

Deşi la momentul eliberării titlului de proprietate P.U.Z. Zona Est U.T.R.5 şi Studiul de Fezabilitate Stadion Oraş Rovinari” erau deja întocmit şi aprobate, autoritatea locală a pus în posesie terenul care ocupă parţial viitoarea cale de acces rutier – prelungire Aleea Şcolii, împiedicând astfel dezvoltarea coerentă a circulaţiei auto pe zona Est U.T.R.5.

Rămâne obligaţia Primăriei Rovinari să elibereze acest traseu, fie prin prin transfer de teren, fie prin expropriere în cauză de utilitate publică

NOTĂ: În perioada 1998 – 2002 ansamblul Tătărescu situat în colonia Poiana, a fost strămutat pe un amplasament care nu aparţine teritoriului administrativ al oraşului Rovinari, decizie impusă de avansarea carierei minieră “Gârla”, dar care micşorat odată mai mult potenţialul turistic al zonei. Opţiunea optimă, care n-a stat în puterea autorităţii locale, ar fi fost cea a strămutării ansamblului într-o locaţie din administrativul oraşului.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 41B. ZONA SPAŢII VERZI, SPORT ŞI AGREMENT

Suprafaţa de spaţii verzi intravilane totalizează 38,69 ha (6,96%) incluzând şi plantaţiile de aliniament la trotuare, cele din incintele locuinţelor colective, întreţinute de către locuitori, cele aferente instituţiilor publice, zonele verzi interstiţiale şi plantaţiile de protecţie şi pădure intravilană existente.

În stadiul actual oraşul Rovinari dispune de un parc pentru odihnă şi agrement, parc ce include şi Biserica Sf. Ioan Botezătorul, amenajat recent (2002) în zona centrală.

În oraş s-a construit un Ştrand orăşenesc amplasat inadecvat, pe un amplasament valoros al Zonei Centrale (vecin la sud magazinului Jiul) şi nu conform prevederi P.U.Z. Zona Est U.T.R.5 aprobat, respectiv în cadrul subzonei S – sport / agreement.

În Zona Centrală, adiacent sud pieţei civice a Casei de cultură, se află în execuţie, sacrificând amplasamentul prevăzut pentru Primăria Rovinari conf. P.U.Z. Zona CentralăU.T.R.1 şi S.F. Primărie Oraş Rovinari aprobate, o sală polivalentă al cărei amplasament fusese prevăzut în cadrul subzonei S Zona Est conf. P.U.Z. U.T.R.5 aprobat.

Pe Zona Est s-a demarat execuţia stadionului orăşenesc cu capacitate de ~ 8000 locuri, fiind deja executate terenul de joc amenajat cu instalaţie de udare şi dren, pista de atletism, împrejmuirea / cursiva inferioară latură vest şi urmând a se pune în licitaţie publică execuţia pavilionilui şi a tribunelor şi grupurilor sanitare public.

Deşi, raportat la suprafaţa intravilanului oraş Rovinari, procentul de spaţii verzi existente ar corespunde conform prevederilor R.G.U., este necesară întreţinerea lor mai intensă şi realizarea unor structurări mai bune a acestora în oraşul propriuzis în scuaruri în incintele de locuinţe colective P+4, terenuri pentru practicarea sportului în aer liber, plantări mai ferme de-a lungul drumurilor, etc. Avem în vedere plantări de gazon şi amenajări florare, de specii mai deosebite de arbori cu precădere în incintele de blocuri parazitate la ora actuală de tot felul de barăci şi garaje de foarte joasăfactură atât ca materiale de execuţie, cât şi ca aspect urbanistic.

Altfel, senzaţia este cea a unei vegetaţii dezvoltate întâmplător şi în mod natural. În mod imperativ este necesară opoziţia faţă de fenomenul de construire abuzivă

pe terenurile retrocedate în revendicare pe cale judecătorească în incitele de locuinţecolective P+4, fenomen ce duce la dispariţia spaţiilor verzi, a terenurilor de joacă şiloasir diurn şi – implicit – a calităţii locuirii.

De asemenea, este necesară realizarea ecranării cu plantaţii de protecţie pe limita intravilanului către zonelor industriale.

Considerente similare se pot face şi relativ la cartierul Vârţ Nou, cu precădere privind plantări mai ferme de-a lungul drumurilor interioare şi a D.N.66. precum şiprivind plantările perdelelor de protecţie la magistrala C.F. Craiova-Filiaşi-Tg. Jiu.

Îmbunătăţirea situaţiei relative la spaţiile verzi va avea ca beneficiu şi reducerea nivelului de poluare a factorului aer prin reducerea vitezei curenţilor de aer, a nivelului de CO2 şi suspensii generate de industria energetică.

De dată relativ recentă sunt amenajările de pe str. Minerilor - două platforme betonate, una funcţionând ca “Orăşel al copiilor”, cealaltă ca terenuri de sport pentru o şcoală generală.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 42C. ZONA CONSTRUCŢII, TERENURI PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ.

ECHIPARE EDILITARĂ, CIMITIRE. Însumează 8,13 ha (1,84%)

1) GESTIONAREA DEŞEURILORÎn prezent problemele legate de salubritatea oraşului sunt rezolvate de unitatea

specializată, inclusiv curăţirea şi stropitul spaţiilor publice, îndepărtarea zăpezii, etc. S-a finalizat construirea unei platforme pentru depozitare / sortare / expediţia a gunoiului,

în baza unui proiect faza P.T. aprobat şi proiectul de modernizare str. Constructorilor. Amplasamentul acesteia este vecin la vest cu amplasamentul staţiei de epurare

existente, coincident cu fostul amplasament al gropii ecologice la care s-a renunţat, reducându-se mult zona de protecţie sanitară, în beneficiul păstrării terenului intravilan.

2) ECHIPARE EDILITARĂ2a) Alimentare cu apăOraşul propriuzis dispune de sistem centralizat inelar de reţele de alimentare cu

apă având iniţial ca sursă 10 puţuri forate amplasate pe latura sud a D.N.66 pe malul stâng al râului Jiu, gestionate de o gospodărie de apă (staţie de deferizare 200 mc/h capacitate, 2 bazine de aerare, 4 filtre rapide şi un rezervor de clorinare 2500 mc.) cu amplasament în aliniament cu puţurile, în apropiatul estic al podului pe care D.N. 66 traversează râul şi magistrala C.F. Cartierul Vârţ Nou dispune de gospodărie de apă cu foraje proprii dar fără staţie de deferizare / clorinare, amplasată în aproprierea malului stâng al Jiului, la limita intravilan N-V, unde se află şi sediul O.G.A.. Pentru trupul vecin localităţii Drăguţeşti se propune distribuirea apei prin cişmele amplasate pe străzi.

Satul Vârţ este alimentat prin puţuri săpate/forate ale gospodăriilor individuale, urmând a se dota cu cişmele de distribuţie amplasate pe străzi.

Actualmente s-a realizat racordarea reţelei de alimentare cu apă a oraşului propriuzis la conducta Izvarna, cu repompare din staţia de apă, urmând a fi racordate la aceasta şi reţeaua de alimentare cu apă a cartierului VârţNou şi extinderea reţelei pentru satul Vârţ.

2b) Canalizarea pentru zona de locuit este rezolvată în sistem unitar în oraşul propriuzis şi prin microstaţii de epurare în zona industrială şi este în stare înaintată de degradare.

Lucrările la staţie de epurare existentă, amplasată în adiacentul estic, au fost întrerupte în 1984, actualmente neefectuîndu-se o epurare biomecanică a apelor menajere.

Primăria Oraş Rovinari deţine o documentaţie fază P.T. aprobată pentru o nouăstaţie de epurare pe acelaşi amplasament, rămânând să pună în execuţie obiectivul.

În acest sens, canalizarea cu soluţie în sistem unitar existentă în oraşul propriuzis trebuie convertită în soluţie în sistem divizor (menajer separat de pluvial), pentru o funcţionare eficientă a viitoarei staţii de epurare.

În cartierul Vâţ Nou, apele uzate se colectează printr-o reţea de canale secundare preluate de un canal colector cu emisar viitoarea staţie de epurare cu amplasament propus pe malul stâng al Jiului, lângă zona T.P.S.U.T., soluţie inacceptabilă ca sistem unitar de canalizare şi realizată cu lipsă de rigurozitate a sistematizării traseelor.

În cartierul Vâţ Nou zona vest, pentru o eficientă funcţionare a viitoarei staţii de epurare propuse, se propune ralizarea unei canalizări menajere separate de reţeaua de şanţuri de gardă ce va funcţiona ca şi canalizare pluvială.

În cartierul Vâţ Nou zona est se propun microstaţii de epurare individuale, care vor fi ulterior racordate la staţia de epurare amintită printr-o conductă de canalizare ce se va realiza după finalizarea acesteia.

Satul Vârţ dispune numai de rigole stradale conform Legii Apelor. În viitor, trebuie analizată alternativa între înfiinţarea reţelei de canalizare ape

uzate şi cea a rezolvării cu microstaţii de epurare individuale.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 432c) Alimentare cu energie electrică În oraş există sediul I.R.E. care gestionează 2 staţii

de transformare 100/20 KV: staţia Rogojelu 2X40 MVA amplasată pe malul drept al Jiului în partea de nord-vest a oraşului, în zona extravilană, şi staţia Roşia Jiu 2X40 MVA amplasată în zona de sud, staţii care alimentează posturile de tranformare legate în buclă ale sistemului. În trupul Vârţ există 5 staţii de transformare 20/0,6 KV proprii C.E. Rovinari.

În partea de vest a oraşului se află C.E.T. Rovinari 2x200 MW + 4X300 MW (P.i.=1720 MW, Ep=4,360 GWh) cu staţia de transformare aferentă 6 / 400 KV.

Teritoriul administrativ al oraşului este străbătut de LEA 400KV+LEA110KV Rogojelu-Urecheşti, LEA 400KV Rogojelu-Ţânţăreni, LEA 35KV Motru-Urecheşti şi de linii de medie tensiune 20 / 10 / 6 KV care alimentează consumatorii şi iluminatul public al oraşului.

Lungimi reţele oraş: - medie tensiune: aeriene = 1 km subterane = 8,6 km - joasă tensiune: 18,4 km. - iluminat public: 3,5 km. (realizat 60%) 2d) Alimentare cu gaze naturaleOraşul se alimentează dintr-o conductă de înaltă presiune Dn 300 cu traseu din

teritoriul nord-vestic al teritoriului (com. Câlnic), preluată de o staţie de reglare-măsurare / predare şi o staţie de predare/primire amplasate către limita nordică asatului Vârţ, din care se dezvoltă o conductă de medie presiune Dn 500 cu traseu spre sud, pe vecinătatea vestică a magistralei C.F, cu sosiri în S.R.M. C.E.T. Rovinari şi în S.R.M. oraş Rovinari str. Termocentralei. Din aceasta pleacă reţelele de distribuţie.

Oraşul Rovinari, satul Vârţ şi Cartierul Vârţ Nou dispun de reţele de distribuţie gaze naturale joasă presiune în curs de dezvoltare şi modernizare.

2e) Alimentare cu energie termică Datorită dezinteresului C.E.T. Rovinari privind reabilitarea conductele de transport agent termic şi a punctelor termice ale oraşului, cu efect în creşterea nejustificată a preţului gigacaloriei, dar şi din partea administraţiei şi asociaţiilor de locatari privind reabilitarea reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor interioare din subsolul blocurilor, actualmente oraşul se încălzeşte cu agent termic produs de către centrale termice de imobil / scară de bloc folosind combustibil gazul natural, un final ilogic considerând excedentul de abur tehnologic produs de marea centrală termo-electrică amplasată în intravilanul oraşului. Numai punctul termic PT3, transformat în centrală termicăfuncţionând cu combustibil gazul natural, mai este funcţional, deservind cca. 1400 apartamente şi Şcoala Generală nr.1 (24 săli de clasă / 4 laboratoare / sală de sport).

Urmează ca punctele termice dezafectate, cu amplasamente relativ haotice şi stare a clădirilor deosebit de degradată, să fie ori recondiţionate şi redestinate, ori demolate.

3) CIMITIRECimitirul existent din oraşul propriuzis nu mai corespunde ca suprafaţă, urmând să

i se asigure o extindere pe latura de nord, conform propunerii P.U.G. Rovinari 1998, întrucât zona de protecţie ar afecta mai puţin teritoriul intravilan adiacent cu potenţial de zonă de locuinţe individuale P / P+2 pe lot.

Cimitirul existent din satul Vârţ Vechi necesită o extindere complicată, în opinia autorităţii locale, datorită morfologiei terenului vecin la nord (teren în pantă).

Cimitirul înfiinţat pentru cartierul Vârţ Nou în extravilan – deci fără documentaţie de reglementare urbanistică, are dezavantajul amplasării despărţite de cartier prin traseul magistralei C.F. Craiova – Filiaşi – Tg. Jiu, legătura cu cartierul realizându-se pe lângă albia râului Jiu, pe sub podul de cale ferată, soluţie nefericită şi dificil şicostisitor de remediat.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 44D. ZONA CONSTRUCŢII CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

- unitatea de pompieri, amplasată în zona centrală, între str. Minerilor şi str. Prieteniei, la sud de sediul Rom-Telecom. Clădirea remiza autostingătoarelor / birourilor este în stare avansată de degradare iar legătura cu circulaţia rutieră majorăeste chinuită, impietând timpii de intervenţie, dovada unui amplasament nepotrivit al acestei dotări orăşeneşti.

E. ZONA UNITĂŢILOR ECONOMICE PRODUCTIVE (inclusiv depozite, servicii)

Reprezentată prin unităţi industriale, depozite şi servicii, ocupă în prezent, conform bilanţului teritorial 148,13 ha ceea ce reprezintă 33,59% din totalul intravilanului.

Ïn intravilanul oraşului se remarcă două platforme industriale:• Platforma de N-V, fiind şi cea mai extinsă, care cuprinde următoarele unităţi

economice: - S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. (1720 Mw putere instalată)- S.C. Termoserv S.A. Rovinari - S.C. T.E.P.E.S.U.T. S.A. Rovinari - S.C. U.M.R. S.A.Rovinari (reparaţii utilaj greu) - S.C. Energo-Construcţia S.A. Rovinari - S.C. Energo-Montaj S.A. Rovinari - S.C. Energo-Reparaţii S.A. Rovinari - S.C. Cazare – Cantine S.A. Rovinari - S.C. Min. Prest. S.A. Rovinari

• Platforma de N-E reprezentată de: - S.N.L.O. E.M. Roşia şi depozitul / staţia de încărcare ale acestei unităţi- incinta ACMM Rovinari. Până în 2013 E.M. Roşia va evacua depozitul / staţia de încărcare în afara

extravilanului, reducând şi traseele C.F.I. aferente în beneficiul intravilan Zona Est. Ambele zone industriale dispun de acces direct atât la drumul naţional DN 66 (DE 79)

cât şi la transportul feroviar prin calea ferată Filiaşi - Tg. Jiu.

Considerând contextul socio-economic general destul de fluid, este probabil ca, exceptând marile intreprinderi cu capital majoritar de stat, o parte din unităţile menţionate să-şi schimbe sau / şi să-şi diversifice profilul de activitate.

Teritoriul administrativ / intravilan mai cuprinde o zonă industrială în colonia Poiana ocupată de CNLO - construcţii Industriale Tg. Jiu - sucursala Rovinari. Pe această zonă s-au pus în posesie pe cale juridică diverşi moştenitori revendicatori, situaţia funcţională a acestei zone fiind cel puţin contrariantă şi echivocă

În prezent zona Combinatului Rovinari (CET Rovinari) poluează oraşul, depăşind valorile concentraţiilor maxim admisibile, (CMA), în special în ceea ce priveşte aerul atmosferic (vezi cap. 2.9). Nivelul de poluare s-a mai redus odată cu retehnologizarea a două grupuri energetice şi se va reduce în continuare prin continuarea acestui proces.

Pe de altă parte platforma industrială Vest îşi desfăşoară activitatea într-o interdependenţă cu oraşul, oferind posibilităţi de muncă.


2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE Risc seismic Din punct de vedere seismic, teritoriul administrativ Rovinari se încadrează în

zona de seismicitate E (a.g.=0,12, T.c.=1) cu grad seismic 7.

Risc de inundabilitate Deşi realizarea amenajărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor

reprezentate de Sistemul hidrotehnic Rovinari, deţinător SGA Gorj, care cuprinde: - acumularea nepermanentă Rovinari, situată pe cursul mijlociu al râului Jiu, la

15km aval de municipiul Târgu Jiu. cu un volum total (la nivelul maxim cu asigurarea de 0,1%) este de 150 mil.m3;

- albia canalizată a Jiului în aval de acumulare, pe cca. 34 km, sector Rovinari-pod CF; - canalul de deviere Tismana cu o lungime de 7.591 m; - acumularea nepermanentă Dâmbova determină o asigurare eficientă împotriva

inundaţiilor, cum rezultă din tabelul următor:

Tabel conform Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului judeţului Gorj 2009 Universitatea din Bucureşti – CICADIT Contract nr. 11b/2009 secţ. V

Efectele de atenuare în aval pe zonele albiilor majore

Denumire lac de

acumulare

Râul

Supraf. bazin

secţiune baraj (km2)

Qmax.1%

regim natural (m3/s)

Qmax.1%

atenuat

(m3/s)

Variante funcţionare

Componenta aval râu principal

Rovinari

Jiu Lac Ceauru

3.047

2.048

840 Conf. PE

efect aval, pe sectorul Rovinari – am.conf. r.Gilort L=54km

După 1998, datorită precipitaţiilor cu intensitate deosebită şi a condiţiilor de modificări antropice vizând fondul forestier, se manifestă fenomene de inundaţii atât în zona albiei majore a râului Jiu cât şi pe torenţi (ex.: zona de nord-vest a satului Vârţ,trupul la nord de D.J.66 adiacent com. Bâlteni – pe care drenează apele de versant).

Soluţia prevenirii acestora o reprezintă continuarea regularizării canalelor de carieră, decolmatarea permanentă a rigolelor şi şanţurilor de gardă, continuarea mai susţinută a împăduririlor şi autorizarea construcţiilor noi numai în zonele stabilite prin lege (fără riscuri naturale).

Risc de alunecări de teren Deşi în P.A.T.J. jud. Gorj 2009 secţ. V – Zone de risc natural, oraşul figurează într-o

zona de risc mare de alunecări de teren, în intravilanul acestuia, conţinut în albia majoră aJiului, acest risc este mult redus, diminuarea fiind datorată atât amenajărilor hidrografice enunţate, cât şi caracterului de teritoriu construit, respectiv echipat al acestuia. Sânt de continuat măsurile de întreţinere/execuţie a lucrărilor de hidro-amelioraţii (îndiguiri) de regularizare şi captare a torenţilor din arealul intravilanului şi administrativului oraşului, ca şi cele de fixare a solului prin plantări sau împiedicare de defrişări necontrolate pe versanţi.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 462.9 ECHIPARE EDILITARĂ2.9.1. SITUAŢIE EXISTENTĂa) Gospodărirea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului Rovinari Reţeaua hidrografică a teritoriului din jurul oraşului Rovinari se compune în principal din

râul Jiu şi afluentul de pe partea dreaptă a acestuia, Valea Temişanilor (pârâul Roşia). După anul 1960 s-a realizat sistemul hidrografic Rovinari – Tismana, având ca scop

devierea albiei râului Jiu şi protecţia carierelor împotriva apelor maxime. Barajul Rovinari având coronamentul la cota + 172,00 a realizat o acumulare de mare capacitate, prin închiderea albiei majore şi captarea principalilor afluenţi ai râului Jiu (Tismana, Bistriţa, Jalea, Suşiţa). Lacul de acumulare prezintă importanţă atât pentru atenuarea viiturii şiregularizarea debitelor cât şi pentru asigurarea cu apă de răcire a termocentralei Rogojelu. Canalul de deviere al râului Jiu a fost săpat de-a lungul versantului drept al albiei majore, fiind executată o treaptă de cădere de cca. 2,00 m înălţime la 1,1 km de confluenţă cu Jiul.

Lungimea canalului este de 7,8 km faţă de cei 11 km ai cursului natural. Canalul este încadrat, în clasa a II-a de importanţă.

Pentru debite mai mici de 300 m3/s, curgerea în canal nu este afectată de acumulare şipăstrează caracteristica debitului natural.

Canalul are în prezent o albie minoră de 63 m şi o albie majoră de 220 lăţime. Prin localitate trece pârâul Valea Temişanilor în canalul casetat / deschis al pereeat.

Echiparea hidroedilitarăb) Alimentare cu apă potabilăOraşul Rovinari dispune în prezent de instalaţii de apă potabilă în sistem centralizat

pentru 15 000 locuitori. Sursa de apă a fost constituită din acviferul cantonat la nivelul Romanianului şi Dacianului care în zonă sunt compuse din nisipuri şi nisipuri argiloase în alternanţă cu strate de cărbune. Captarea a fost constituită din foraje amplasate într-un front de captare situat pe malul stâng al Jiului şi compus din 14 puţuri forate cu adâncimea de aproximativ 160 m.

Datorită conţinutului mare de Fe şi Mn al apei captate a rezultat tratarea acesteia într-o staţie de deferizare cu o capacitate de 200 mc/h compusă din două bazine de aerare 13x13x3,50 m şi patru filtre rapide de 25 mp fiecare. Dezinfectarea apei se face prin clorinare, iar înmagazinarea se face într-un rezervor subteran cu capacitate de 2 500 mc.

Conductele de aducţiune din lungul frontului de captare au diametrele de 200, 250, 300 şi 400 mm. Oraşul dispune de o reţea de distribuţie inelară, conductele cu diametre 100 - 150 - 200 mm, având o lungime totală de 11,5 km.

Actualmente s-a renunţat la această sursă de apă din cauza costurilor de exploatare mari şi s-a adoptat soluţia cuplării în conducta de aducţiune a apei potabile Isvarna – Craiova, conductă ce transportă debite suplimentare ce permit alimentarea cu apă aoraşului Rovinari în bune condiţii şi la costuri de exploatare mai mici.

c) Canalizare ape uzate şi ape meteorice Canalizarea oraşului Rovinari este rezolvată în sistem unitar, cu colectoare principale

dispuse pe direcţia sud-nord şi un colector de evacuare pe direcţia vest-est. Colectoarele principale au secţiuni ovoidale 50/75 cm – 110/165 cm, iar colectorul de

evacuare 110/165 cm. Canalele de serviciu au secţiuni circulare cu Dn 30-50. Lungimea totală a conductelor

de canalizare din oraş este de 10,5 km. Staţia de epurare a cărei execuţie a fost sistată în anul 1984 a fost dimensionată pentru un

debit total evacuat de 6 820 mc/zi de la populaţie şi 1 820 mc/zi de la industrie. În anul 2010 s-a reluat execuţia staţiei de epurare dimensionată la un debit de 2937,48 m3/zi, care urmeazăa fi executat pe amplasamentul vechii staţii de epurare nefinalizată.


d) Alimentarea cu energie electricăOraşul Rovinari este alimentat din Sistemul Energetic naţional prin intermediul a

două staţii de transformare 110/20 KV: Rogojelu 2 x 40 MVA situată în partea N-V a oraşului şi Roşia Jiu 2 x 40 MVA + 1 x 25 MVA, situată în partea de S a oraşului.

În ultimii ani a fost realizată o staţie de transformare 110/20 KV Pinoasa care va deservi Exploatarea Minieră. De asemenea, în teritoriul trupului Vârţ există 5 staţii de transformare 20/6 KV, proprii Exploatării Miniere.

În teritoriul oraşului – la limita vestică – se află CET ROVINARI 2x200MW+4x330MW (Pi = 1.720 MW Ep - 4.360 Gwh) şi staţia de transformare aferentă 6/400 KV.

Teritoriul administrativ al oraşului este străbătut de liniile de înaltă tensiune LEA 400 KV şi LEA 110 KV ROGOJELU-URECHEŞTI; LEA 400 KV ROGOJELU-tänţăreni, LEA 35 kv MOTRU-URECHEŞTI (urmează a trece la 20 KV LUPOAIA-URECHEŞTI) precum şi liniile de medie tensiune 20; 10; 6 KV care alimenteazăconsumatorii casnici şi social edilitari (20 KV) ai oraşului şi unităţile economice aflate pe teritoriul acestuia - 6; 10; 20 KV.

În interiorul oraşului energia electrică este distribuită la consumatori prin reţeaua de medie tensiune 20 KV, predominant în traseu subteran, prin intermediul posturilor de transformare, legate în bulcă şi prin reţeaua electrică de joasă tensiune. Reţelele electrice se desfăşoară în interiorul oraşului de-a lungul căilor de circulaţie.

Iluminatul public este realizat printr-o reţea electrică de joasă tensiune, în traseu comun cu cea care alimentează consumatorii cu energie electrică şi de multe ori cu reţelele telefonice urbane. Acestea sunt în cea mai mare parte subterane.

Lungimi de linii electrice: • Medie tensiune: aeriene - 1 km; subterane - 8,6 km • Joasă tensiune - subterane - 18,4 km • Iluminat public - 3,5 km (an 2003)

Posturile de transformare sunt legate în buclă la reţeaua electrică de medie tensiune, având permanent două posibilităţi de alimentare. Acestea sunt încărcate în medie 75 - 80%.

În teritoriul oraşului există 22 PCZ posturi de transformare în cabină de zidărie (inclusiv cel al staţiei de apă) şi 5 PTA posturi de transformare aeriene cu unităţi de transformare între 63 şi 630 KVA.

Gradul de electrificare al oraşului este 100%. Consumul de energie la nivelul oraşului Rovinari este de - 12 MW/an - pentru consumatori casnici, social-edilitari (şi mici agenţi economici - care reprezintă mai puţin de 10% din acest consum).

e) Telecomunicaţii Abonaţii telefonici a oraşului Rovinari sunt racordaţi la centrala telefonică automată

digitală tip GOLDSTAR, cu capacitatea de 1.000 linii. Circuitele sunt realizate prin cablu şi traseu aerian şi subteran, parcurgând străzile oraşului pentru a alimenta toţiabonaţii. În general reţelele telefonice sunt subterane. Oraşul Rovinari este racordat la reţeaua de telecomunicaţii din cablu de fibră optică (Craiova - Filiaşi - Târgu Cărbuneşti – Ţicleni - Bălteni - Rovinari - Târgu Jiu).


f) Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a oraşului Rovinari se face din conducta de înaltăpresiune (Dn 300mm) care vine de la Câlnic. În nordul satului Vârţ se află staţia de reglare-măsurare-predare (SRM-P Vârţ). Din SRM-P iese conducta de medie presiune cu Dn 500mm care alimentează centrala electrică prin intermediul SRM CE şi apoi oraşul prin intermediul SRM a oraşului.

Satul Vârţ este alimentat în prezent cu gaze naturale de la o staţie de predare-primire amplasată în incinta SRM-P Vârţ, aparţinând SC Transgaz Mediaş – Sector Tg. Jiu.

Această staţie de predare-primire ce alimentează în prezent satul Vârţ este o staţie de predare cu panouri separate de staţia de predare ce alimentează cu gaz de presiune medie Termocentrala Rovinari şi oraşul Rovinari şi cartierul Vârţ Nou-Vest (conf. fax nr. 472/24.06.2003 şi 8150/14.07.2003).

Reţeaua de distribuţie ce alimentează cu gaze naturale satul Vârţ este de presiune redusă (OL, Dn=88,9 mm), are o lungime de 3190 m şi este pusă în funcţiune.

În prezent, în oraşul Rovinari există reţea de distribuţie care alimentează cu gaze naturale bucătăriile blocurilor, centrala termică a spitalului şi centrale termice de bloc sau de zonă existente.

Câteva instituţii de pe raza oraşului sunt racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale fiind dotate cu centrale termice proprii care le asigură încălzirea şi alimentarea cu apă caldă.Printre acestea sunt: Grupul Şcolar Minier, creşa şi grădiniţa cu program prelungit, blocul C1 al SC. ROVINCOM, blocul A6, în care funcţionează o fabrică de confecţii.

g) Alimentarea cu energie termicăÎn prezent alimentarea cu căldură a oraşului Rovinari se realizează:- prin încălzire locală (producerea căldurii şi consumul ei se fac în aceleaşi spaţii)

utilizându-se combustibil gazos pentru centrale termice de bloc şi solid şi gazos în sobe (în cazul locuinţelor individuale) iar în multe instituţii de pe raza oraşului se asigurăîncălzirea prin centrale termice incintă alimentate cu gaze naturale (sediul Primăriei, Spitalul orăşenesc, Grupul Şcolar Minier, Scoala 8 clase, Grădiniţa + creşa, etc).

S-a renunţat la încălzirea în sistem centralizat (cu preluarea agentului termic primar de către punctele termice şi trimiterea lui către consumatorii civili şi industriali) pentu căS.C. Electrocentrale Rovinari S.A. nu a mai livrat energie termică pentru populaţia oraşului Rovinari din iarna 1997-1998 (datorită neplăţii facturilor de către populaţie şiextreme de proastei gestiuni a reţelelor magistrale / de distribuţie).

La plecarea din centrală către oraş, conductele pentru apa fierbinte au diametrul Ø400 mm. Punctele termice au fost dezafectate, unele dintre ele fiind transformate în prezent în spaţii comerciale, magazii, etc.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 492.9.2 DISFUNCŢIONALITĂŢI

a) Gospodărirea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului Rovinari În zonă intervenţia omului asupra mediului înconjurător manifestată prin deschiderea de

cariere, crearea de halde de steril, decopertări, depozite, devieri de râuri, defrişări etc., coroborată cu slaba mentenanţă a canalelor de gardă a carierelor, au condus la accentuarea torenţilor de versant şi la apariţia prin drenare de versant a fenomenului de inundabilitate pe latura vest a cartierului VârţVechi şi pe latura nord a D.N.66 pe trupul lângăBâlteni.

b) Alimentare cu apăPână în prezent reţeaua de alimentare cu apă a oraşului nu funcţiona corespunzător

datorită uzurii şi a faptului că existămari disfuncţionalităţi în captarea şi distribuţia apei. Astfel, conductele care sunt realizate din ţeavă de oţel sudată, sunt în mare parte

corodate şi sparte, unii dintre hidranţi nu funcţionează, robinetele de închidere nu se strâng etanş, capacele căminelor sunt în mare parte sparte. Conductele de branşament nu sunt dotate cu apometre.

Actualmente, prin racordarea oraşului propriuzis la conducta Izvarna, calitatea şidistribuţia apei potabile s-a îmbunătăţit.

Situaţia se prezintă încă mai prost în cartierul Vârţ Nou-Vest, unde staţia de apă nu dispune de instalaţii de deferizare / aerare / clorinare.

Cartierele Vârţ Vechi şi Vârţ Nou-Est se alimentează cu apă potabilă prin puţuri forate individuale.

c. Canalizare Cauza principală a funcţionării defectuase a canalizării oraşului propriuzis o constitue

realizarea acesteia în sistem unitar şi subdimensionarea raportată la actuala dezvoltare a oraşului (populaţional şi ca volum construit).

Datorită unor pante necorespunzătoare în canalizarea executată în sistem unitar, apele stagnează perioade foarte lungi; de asemenea în acestea existând multe resturi de obiecte, ceea ce duce la colmatarea conductelor de canalizare şi a căminelor de vizitare.

O parte din căminele de vizitare sunt astupate cu pământ sau resturi de obiecte conducând la imposibilitatea vizitării reţelei de canalizare. De asemenea, foarte multe cămine sunt prevăzute cu capace defecte sau sparte.

Una din cauzele care duce la colmatarea căminelor de canalizare şi a circulării foarte greoaie a apelor uzate prin tuburile de scurgere este şi acela că unii locatari transformăaceste cămine în depozite de gunoi.

În cartierele Vârţ Vechi, Vârţ Nou-Vest şi Vârţ Nou-Est nu există reţea de canalizare menajeră, putând vorbi doar de o reţea de canale / şanţuri de gardă pereeate care s-ar putea asimila canalizării pluviale.

O a doua disfuncţionalitate majoră privind canalizarea oraşului Rovinari constă în deversarea fără epurare în emisarul râul Jiu a apelor uzate, deoarece actuala staţie de epurare a oraşului propriuzis este nefuncţională – lucrările de execuţie fiind întrerupte după 1989 iar cartierul Vârţ Nou-Vest, care dispune de reţele de alimentare cu apă, nu are staţie de epurare, la ora aceasta fiind în curs de execuţie o staţie de eăurare pentru 80 familii pe investiţia C.E. Rovinari (insuficientă în perspectivă şi cu amplasament necorespunzător.

În cartierul Vârţ Vechi, de-a lungul malului drept al râului Jiu şi pe latura nord a D.N.66 trup lângă Bâlteni există două zone expuse pericolului de inundaţii, care necesită măsuri specifice de apărare.


d. Alimentare cu energie electrică - Telecomunicaţii

- poluarea produsă de CET ROVINARI - reţeaua electrică de iluminat public parţial realizată şi parţial utilizată- lipsa galeriilor termice - proasta întreţinere a reţelelor edilitare afectează major atât consumatorii,

construcţiile, cât şi funcţionarea lor însele şi unele pe altele (ex. Instalaţiile de canalizare necorespunzătoare inundă canalele termice, căminele telefonice etc.)

- lipsa planurilor cu echipare tehnico-edilitară la întreprinderile de specialitate (care să prezinte situaţia existentă şi să evidenţieze lucrările propuse pentru perioada imediat următoare); lipsa unui material care să sintetizeze principalele date referitoare la nivelul de echipare tehnico-edilitară a oraşului.

e. Alimentare cu gaze naturale

Reţeaua de distribuţie gaze naturale de pe teritoriul oraşului Rovinari este realizatărelativ recent, conductele de gaze aflăndu-se într-o stare acceptabilă.

În sistemul de distribuţie gaze al localităţii există disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte amplasamentul parţial al reţelei de repartiţie de presiune medie pe teren privat şi nu pe domeniul public.

Pentru siguranţa în exploatare a conductelor se impune respectarea distanţelor minime de siguranţă între acestea şi celelalte reţele sau construcţii, controlul existenţei sau, după caz, a etanşării perfecte a scuturilor de beton împotriva infiltraţiilor de gaze de pe canalele termice la intrarea în blocuri. Totodată, se impune şi controlul răsuflătorilor necarosabile, dar mai ales al celor carosabile care pot fi înfundate cu pământ.

f. Alimentare cu energie termicăDatorită faptului că S.C. Electrocentrale Rovinari S.A. nu mai livrează energie termică

pentru populaţia oraşului Rovinari, există apartamente la care încălzirea se realizeazăcu sobe improvizate, folosind combustibil solid, prin arderea gazelor naturale la bucătărie sau prin folosirea aparatelor electrice. Utilizarea sobelor improvizate poate deveni o sursă de incendiu. La aceasta se adăugă şi depozitarea necorespunzătoare a combustibililor solizi, din cauza lipsei spatiilor de depozitare.

Deşi în iarna 1998-1999 s-a încercat livrarea de energie termică pentru spital, liceu şişcoala generală nr. 1, aceasta nu s-a reuşit din cauza deselor spărturi ale reţelei. Acest fapt a cauzat pierderi mari de agent termic. De asemenea reţelele de transport pozate suprateran nu mai au izolaţie termică şi protecţie din tablă, au armături lipsă şi spărturi.

O mare disfuncţionalitate în alimentarea cu energie termică o constituia şi trecerea reţelelor termice de distanţă prin subsolul blocurilor, fapt care conducea la dificultăţi în folosirea subsolurilor şi deteriorarea acestora.

Lipsa întreţinerii reţelelor termice a dus, în timp, la atingerea unui înalt grad de uzurăa ţevilor, deteriorarea termoizolaţiei şi a protecţiei acesteia, canalele termice fiind şi ele deteriorate, pline cu apă şi pământ colmatat.


2.10 PROBLEME DE MEDIU În scopul prezentării exhaustive şi calificate a problemelor de mediu pe care

le-au indus dezvoltarea industriei extractive de lignit în exploatări de suprafaţă şi industriei energetice pe bază de lignit asupra factorilor de mediu în arealul teritoriului administrativ şi intravilan al oraşului Rovinari, a evoluţiei acestora şiacţiunilor necesar de îndeplinit pentru diminuarea acestora până la eliminarea lor, Primăria Rovinari a comandat şi recepţionat documentaţia:

RAPORT DE MEDIU

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI

ROVINARI

Documentaţia a fost întocmită de D.na Dr. Ing. Delia Savu Adina, com. Dobroteasa, Olt, Tel: 0731697799; email:[email protected] şi face parte integrantă din prezentul P.U.G.

NOTĂ: Această documentaţie a fost realizată în scopul obţinerii acordului de mediu privind PUG Rovinari şi regulamentul de urbanism aferent. Analiza de evaluare a impactului de mediu s-a realizat conform “ordinul comun nr. 214/RT/15,03,1999 al MAPPM şi nr. 16/NN/17,03,1999 al MLPAT privind aprobarea procedurilor de promovare a documentelor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului”.

Documentaţia este prezentată în integrelitate în volumul separat cu titlul anterior preciza.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 522.11 DISFUNCŢIONALITĂŢIDisfuncţionalităţile urbane reprezintă stări de dezechilibru în funcţionarea unor

sisteme (demografic, ecologic, urban, de localităţi) ce pot fi identificate şi evaluate prin raportarea valorii indicatorilor care le definesc la un ansamblu de norme şiprescripţii specifice, considerat reper de normalitate.

La nivelul teritoriuluiUn dezechilibru pregnant între sectoarele primar/secundar/terţiar ale economiei, a caracterului

monoindustrial (industrie extractivă/energetică) în care s-a structurat în care s-a structurat aceasta; F. Perspectiva firavă de dezvoltare a agriculturii, industriei locale, sectorului terţiar şi a

turismului, în condiţiile ocupării majorităţii teritoriului administrativ de către carierele, haldele de steril şi cenuşă şi echipamentele industriei miniere şi energetice;

G. Pierderea interesului turistic datorită degradării peisagiste generată de impactului indus de efectele exploatarii lignitului precum şi ca efect al poluării industriei energetice existente în zonă; lipsa unor dotări specifice pentru sport, turism, odihnă şi agrement.

H. Blocarea direcţiilor principale de dezvoltare ale localităţii de către circulaţii rutiere şi feroviare majore precum şi de către platforme industriale;

I. Legătura adiacentă cu principalele căi de circulaţie rutieră (D.N.66) şi C.F. Craiova – Tg. Jiu şi accesarea acestuia „în fund de sac” fac ca oraşul să fie vizitat numai în scopuri profesionale strict precizate, handicap cert pentru turismul de trnzit.

La nivelul localităţiiDin analiza critică multicriterială asupra stadiului actual în care se află oraşul

Rovinari, au rezultat disfuncţionalităţile majore, sub aspect arhitectural-urbanistic, socio – economic, tehnico – edilitar, următoare.

a) funcţiuni urbane / instituţii publice / aspect arhitectural-urbanistic • Neconstituirea nici la această data a Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajare a

Teritoriului în coordonarea Primarului, constituită minim 3 arhitecţi urbanişti atestaţiR.U.R., reclamată conform prevederilor exprese ale Legii nr. 289/2006 pentru. modificarea si completarea L. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Înfiinţarea aceastei comisii, sugerată de elaborator încă din anul 2000, ar constitui un sprijin important în aplicarea legislaţiei urbane şi nu numai;

• Neclarităţi privind avizarea P.U.G. 1998 de către Consiliul Judeţean Gorj şiO.J.C.G.G. Gorj la data aprobării acestuia prin H.C.L. ......./1998 Consiliul Local Rovinari.

• Nerespectarea reglementărilor conţinute în regulamentul P.U.G. 1998 aprobat şi în Regulamentul General de Urbanism, în aplicarea Legii nr. 50/1991 (completată şimodificată prin legea nr.453/2001 + O.U.G. nr.214/2008), Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Legii nr. 289/2006 pentru modificarea si completarea L. nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, HGR nr. 525/1996, în procesul de eliberare a foarte multor Autorizaţii de Construire în Zona Centrală a intravilanului oraşului, în ce priveşte funcţiunile, regimul de aliniere, regimul de înălţime şi indicatorii spaţiali P.O.T. şi C.U.T. permişi / permise. Aceasta, sau/şi construcţiile neautorizate şi nedemolate, au condus la alterarea profundă afuncţiunii de locuire colectivă, a circulaţiilor carosabile / pietonale de incintă sau chiar stradale şi a spaţiului urban în incinte sau la stradă (ex. cvartalul str. Florilor / str. Prieteniei / str. Păcii / str. Tineretului);


• Alterarea zonelor funcţionale prin autorizări de spaţii a căror funcţiune nu respectăprevederea din P.U.G. 1998 aprobat (spaţii de alimentaţie publică / restaurante cu terasă şichiar refuncţionalizări nepermise ale unor secţiuni P+4 în incinte de locuinţe colective P+4);

• Pericolul proliferării alterării funcţionale este prezent în continuare, în condiţiile retrocedării pe cale judecătorească a terenurilor din incinte.

• Parazitarea multor zone cu chioşuri comerciale executate cu materiale îndoielnice şi de aspect volumetric / arhitectural discutabil, inclusiv la stradă;

• Calitatea abnormă ca aspect volumetric / arhitectural şi proasta întreţinere a majorităţii garajelor construite de populaţie, indiferent de zonă;

• Soluţia legală este aceea de realizare a documentaţiilor P.U.Z. comandă publică, atât pentru zona centrală, cât şi pentru celelalte zone ce vor fi marcate în acest sens în planşa„Reglementări / Zonificare funcţională” şi aplicarea regulamentelor acestora în procesul de autorizare, în sensul autorizării numai pentru funcţiuni compatibile cu zona.

• Lipsa unor dotări corespunzătoare care să răspundă cerinţelor oraşului, pentru instituţiile oraşului (administraţie, învăţământ, sociale, sănătate, sport, turism, transport, servicii publice, etc.), adăpostite actualmente în spaţii improprii funcţiunii;

• Amplasamentul incomod şi starea proastă de întreţinere a a remizei P.S.I., aflatăîn responsabilitatea Primăriei;

• Amplasarea incoerentă a unor funcţiuni noi (ştrand orăşenesc, sală polivalentă), care – pe de o parte – sânt prea puţin compatuibile cu zona de amplasament şi – pe de altă parte – nu contribuie la coagularea unei zone închegate cu fincţiune sport / loisir / agreement;

• Cuprinderea în intravilan prin P.U.G. Rovinari 1998 aprobat, fără justificare ca raţiuni de dezvoltare a oraşului, a subzonei cu funcţiune de locuire din adiacentul nord al magistralei C.F. Filiaşi vecin platformei industriale est, în incidenţă reglementările R.G.U. privind construirea în apropierea magistralelor C.F. şi a cursurilor de apă importante.

Elaboratorul propune scoaterea din intavilan a acestei subzone. • Nerespectarea prevederilor P.U.Z. U.T.R.5 Zona Est aprobat pe funcţiunea de

locuinţe P..P+2 pe lot, în sensul înstrăinării unor terenuri către entităţi cu obiect de activitate alta decât cea prevăzută pentru zonă;

• Inexistenţa unui P.U.Z. comandă publică aprobat pentru Cartierul Vârţ Nou, fapt care, coroborat cu decizia C.N.L.O. de a reconstrui proprietăţi strămutate numai în suprafaţa construită / desfăşurată pe care a expropriat-o, a condus la realizarea unui ansamblu de locuinţe fără realizarea unor regimuri de aliniere ferme şi coerente;

• Inexistenţa funcţiunilor şi dotărilor publice pentru sănătate (dispensar, creşe) învăţământ preşcolar (grădiniţe), comerţ alimentar / nealimentar cu frecventare zilnică, în satul Vârţ şi Cartierul Vârţ Nou;

• Decizia inacceptabilă privind includerea în intravilan în P.U.G. 1998 aprobat şialocarea funcţiunii de locuire pe zona remanentă a Coloniei Poiana, datorităimposibilităţii (chiar în sistem local) de realizare a reţelelor de utilităţi şi a legăturilor de circulaţie rutieră cu reţelele majore constituite şi improbabilităţii solicitărilor de construire de către populaţie ţinând cont de această problematică;

• Decizia discutabilă privind includerea în intravilan în P.U.G. 1998 aprobat şi alocarea funcţiunii urbane pe zona trupului situat la nord de D.N.66 din adiacentul vest al comunei Bâlteni întrucât majoritatea suprafeţei acestui trup este supusă interdicţiei de construire datorită coridoarelor de protecţie a liniilor de înaltă tensiune LEA 400KV+LEA110KV Rogojelu-Urecheşti, LEA 400KV Rogojelu-Ţânţăreni, LEA 35KV Motru-Urecheşti.


b) Probleme de mediu / riscuri naturale • Relativa depăşirea valorilor CMA (concentraţii maxim admisibile) ale factorilor

poluanţi proveniţi din zona industrială CET Rovinari şi celor proveniţi din haldele de zgurăşi cenuşă amplasate în teritoriu, în principal pulberi in suspensie sau sedimentabile în perioadele cu umiditate scăzută (evidenţiere imediată pe scaunele teraselor de alimentaţie publică de pe pietonalul major str. Minerilor) şi poluare dispusă liniar la nivelul traficului rutier, deranjantă cu precădere pe zonele de locuinţe colective str. Tineretului.

• Tranzitarea traficului greu prin zona rezidenţială şi zona centrală este o sursă de poluare liniară a localităţii cu SO2, CO2, NO2 şi pulberi cu conţinut de plumb, hidrocarburi etc., la care se adaugă poluare fonică prin depăşiri ale nivelului de zgomot peste limitele admisibile. Trebuie totuşi acceptat că, odată cu reducerea cererii de cărbune energetic şi implicit a activităţii miniere în cariere, nivelul poluării a cauzate de traficul greu a scăzut considerabil.

• Nivelul poluării sonore indus de densitatea traseelor C.F.I. existente în intravilanul oraşului.

• Depăşirea nivelului admisibil de pulberi sedimentabile şi în suspensie indus de activitatea din depozitele de cărbune C.E.T. Rovinari şi E.M.C. Roşia şi staţiile de încărcare aferente (depozitul E.M.C Roşia va fi relocat în extravilanul estic până în anul 2013).

• Existenţa unor zone (în special în nord-vestul satului Vârţ, dar şi la nord de D.N.66 pe zona accesului dinspre est în oraş) supuse riscurilor naturale de inundabilitate;

• Lipsa unor zone verzi şi perdele de protecţie între zonele industriale şi cele rezidenţiale, carenţă prezentă de decenii, cu remediere uşor surmontabilă. Exemple: limita dintre cvartal locuinţe colective P+4 trotuar nord str. Termocentralei şi zona industrială, limita dintre cvartal locuinţe colective P+4 trotuar sud str. Castanilor şizona industrială - staţia de încărcare E.M.C. Rovinari.

• Protecţia necorespunzătoare pe baza normelor sanitare a staţiilor de tratare, respectiv de epurare a apei, canalizarea în sistem unitar a oraşului şi situaţia necorespunzătoare a gospodăriei de apă cartier VârţNou, care necesită instalaţie de clorinare / deferizare.

• Lipsa măsurilor elementare de împrejmuire / protecţie a incintelor cu caracter poluant;

c) Reţeaua de circulaţie • Penetraţia în oraş din DN 66 se face anevoios, punerea în posesie şi acordarea

autorizaţiei de construire prin abuz pentru două construcţii din această zonă, cu ignorarea reglementării P.U.G. Rovinari 1998 aprobat privind traseul optimizat al acestei penetraţii, perpetuând acesată importantă disfuncţonalitate a circulaţiei auto;

• Complicarea rezolvării problemei de mai sus prin configurarea arterei ocolitoare care debuşează tot în această zonă de circulaţie critică;

• destructurarea circulaţiei de distribuţie cat. a – IV –a din incintele de blocuri P+4 prinacordarea de titluri de proprietate şi chiar executarea de construcţii pe traseele acesteia.

• Trama stradală este incompletă, cu intersecţii amenajate necorespunzător, profile transversale necorespunzătoare, parcaje insuficiente,iar traficul greu tranzitează localitatea.

• Străzi cu îmbrăcăminţi provizorii, dimensionate necorespunzător, lipsa parcajelor raportat la gradul de motorizare actual, lipsa transportului în comun pe anumite segmente;

• Legătura între gara CF şi oraş este dificilă, locuitorii sau salariaţii trebuind să se deplaseze pe jos cca. 1,5 km, în condiţiile inexistenţei unui transport local.

• Circulaţii carosabile / pietonale nemodernizate (multe chiar drumuri de pământ) în satul Vârţ;

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 55• Circulaţii carosabile / pietonale nemodernizate (multe chiar drumuri de pământ)

aliniament necoliniar şi neparalel la stradă al proprietăţilor în cartierul Vârţ Nou; • Posibilitate dificilă de rezolvare a unei legături carosabile între cartierul Vârţ

Nou şi cimitirul nou constituit pentru acest cartier, întrucât ultimul este despărţit de cartier prin traseul magistralei C.F. Craiova – Filiaşi – Tg. Jiu;

• Distanţe nereglementare ale aliniamentelor de fund faţă de traseul magistralei C.F. Craiova – Filiaşi – Tg. Jiu, pentru proprietăţile din cartierul Vârţ Nou.

• Lipsa posibilităţilor de relaţie rutieră carosabilă între Colonia Poiana, introdusăîn intravilan prin P.U.G. Rovinari 1998 aprobat fără o analiză de perspectivăcoroborată cu dezvoltarea perimetrelor de excavare / haldare / depozitare cenuşă ale Complexulii Energetic Rovinari, cu traseele de circulaţie rutieră constituite.

d) gospodărie comunală• Necesitatea asigurării de teren în intravilan pentru extinderea în viitor a cimitirului. • Amplasarea relativ necorespunzătoare a unor zone / incinte necesitând distanţe minime de

protecţie sanitară (platforma de gunoi, staţia de epurare, cimitire) în imediata apropiere a zonei de locuit sau lângă elemente de cadru natural – pădure / ape de suprafaţă, fapt care va necesita perimetrarea zonelor de protecţie a acestora şi plantarea de perdele de protecţie ş;

• degradarea spaţiilor verzi de incintă şi lipsa plantaţiilor de aliniament la stradă.• Insuficienţa locurilor de joacă pentru copii, în special în incintele P+4.• Lipsa unor terenuri necesare pentru dezvoltarea unităţilor economice, în special în

sectorul terţiar, fapt repercutat în stabilitatea demografică dominată de mişcări migratorii; • Lipsa în intravilan a unor terenuri ce pot fi destinate construirii de unităţi de mică

industrie nepoluantă, unităţi comerciale sau prestări servicii, prin iniţiativă particulară.• Depozitarea întâmplătoare a gunoiului stradal şi menajer, lipsa unor platforme

gospodăreşti locale / zonale, distribuite în intravilan, lipsa containerelor de colectare; • Nefinalizarea platformei de colectare a deşeurilor a Oraşului Rovinari;

Gestiunea deşeurilor În prezent, pe teritoriul oraşului se produc trei tipuri de deşeuri: - deşeuri menajere; gestiunea comună a deşeurilor menajere este parţială şi se face

printr-un management neadecvat; de asemenea se constată numărul mic al pubelelor care săsprijine activităţile de întreţinere, existând probleme de depozitare necorespunzătoare a deşeurilor pe spaţiile neamenajate în acest scop;

- deşeuri animaliere, care se depozitează în general neadecvat, din cauza lipsei platformelor betonate, folosindu-se în general ca şi îngrăşământ organic;

- deşeuri industriale, rezultate din exploatarea minieră şi din activitatea industrială aagenţilor economici, depozitate de regulă în spaţii amenajate pe platformele producătorului.

Din Planul de Management Integrat al Deşeurilor pentru Jud. Gorj rezultă că la nivel judeţean se produc anual 95.433 to. deşeuri, reprezentând un volum zilnic de 261.458 kg. Oraşul Rovinari se află între primele 3 cele mai poluatoare localităţi ale judeţului, alături de municipiile Tg. Jiu şi Motru. La Rovinari se produc anual 5.557 to. deşeuri, echivalent cu un volum zilnic de 15.225 kg (adică 5,82% din totalul producţiei deşeuri la nivel judeţului).

Managementul acestora se va realiza prin colectarea şi transportul la viitoarea platformă de deşeuri a oraşului, prevăzută cu o staţie de sortare şi reciclare.

Nume Populaţie curentă Deşeuri totale Estimate (t/an)

Deşeuri totale Estimate (kg/zi)

Rovinari 13.813 5.557 15.225 Sursa: Planul de Management Integrat al Deşeurilor pentru Judeţul Gorj


Problemele legate de salubritatea oraşului sunt rezolvate de o unitate specializată şipresupun / colectarea / transportul / neutralizarea / valorificarea / depozitarea reziduurilor menajere, stradale şi industriale, activitate mult îngreunată de lipsa utilajelor, a containerelor, europubelelor şi a platformelor gospodăreşti locale. Managementul deseurilor se realizează in prezent prin colectarea şi transportul acestora la nou înfiinţată platformă de deşeuri a oraşului (2009), prevăzută cu o staţie de sortare şi reciclare.

Nu există suficiente platforme gospodăreşti locale sau zonale, şi containere şirecipiente de colectare; astfel că de multe ori depozitarea gunoiului este întâmplătoare.

e) echipare edilitară• Gradul relativ redus de echipare cu reţele de distribuţie a apei potabile în oraş, în

special pe trupurile sat Vârţ şi cartier Vârţ Nou; • Nerezolvarea alimentării cu apă centralizate în satul Vârţ şi cartierul Vârţ Nou

(gospodărie de apă fără staţie de deferizare / clorinare), neajuns în curs de eliminare prin racordare la conducta Izvarna, printr-o investiţie a C.E. Rovinari;

• Lipsa unui program de trecere a canalizării oraşului propriuzis de la sistemul unitar de canalizare la sistemul divizor, în contextul existenţei unui proiect tehnic pentru noua staţie de epurare a oraşului;

• Starea total necorespunzătoare a actualei staţii de epurarea a oraşului; • Nerezolvarea canalizării în sistem divizor şi a staţiei de epurare în cartierul Vârţ Nou

în contextual existenţei reţelelor de alimentare cu apă a zonei;• Inexistenţa reţelei de canalizare menajeră sat Vârţ, în contextul în care actualmente se

introduce reţeaua de alimentare cu apă pe această zonă; actualmente este în curs de licitaţie de execuţie pe investiţia E.M.C. Rovinari un proiect de canalizare menajeră cu emisar o staţie de epurare cu amplasament care nu respectă distanţa de protecţie sanitară faţă de vecinătăţi locuite, intravilanul cartier Vârţ Nou), dar pe care investitorul a promis că va obţine Aviz de la Agenţia de Mediu Gorj, Regia Apele Romane şi I.S.P. Gorj.

• Imposibilitatea înfiinţării de reţele de alimentare cu apă şi canalizare, chiar şi în soluţie de rezolvare “pe lot) în cadrul trupului remanent Colonia Poiana introdus în intravilan prin P.U.G. Rovinari 1998 aprobat, datorită perimetrării actuale a acestuia de către gropile de carieră Gârla şi Rovinari Est în exploatare până în anul 2020 şi de către depozite de cenuşă, inducând trasee ilogice din punct de vedere al distanţei şi viabilităţii şidatorită adâncimii mari a orizontului freatic actual care nu face viabilă nici alimentarea cu apă prin puţuri forate individuale;

• Soluţionare dificilă de supratraversare a râului Jiu a conductei reţelei de alimentare cu gaze naturale şi a conductei către emisar a reţelelor de canalizare care se vor constitui în cadrul trupului amlasat la nord de D.N. 66 (E.79) spre comuna Bâlteni;

• Starea tehnică a reţelelor de canalizare se află într-un stadiu avansat de degradare;• Suprasolicitări în reţeaua electrică datorită consumurilor crescute din sectorul privat; • Nu există o corelare între planurile de reţele tehnico – edilitare; • Grad de uzură avansat la nivelul echipamentelor de branşament;


2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei. PriorităţiPolitica de desfăşurare a activităţii de urbanism presupune consultarea prealabilă a

populaţiei, prin reprezentanţii acesteia, cu rol determinant în elaborarea documentaţiilor, prin stabilirea necesităţilor şi opţiunilor locuitorilor. Se desprind astfel, următoarele necesităţi majore: ♦ Reconsiderarea limitelor intravilanului şi redefinirea mai coerentă a zonelor

Funcţionale (ex. Redefinirea limitei zonei centrale U.T.R. 1); ♦ Realizare a documentaţiilor P.U.Z. comandă publică, atât pentru zona centrală, cât şi

pentru celelalte zone ce vor fi marcate în acest sens în planşa „Reglementări / Zonificare funcţională” şi aplicarea regulamentelor acestora în procesul de autorizare;♦ Identificarea unui no amplasament posibil, rezervat construirii viitorului sediu al

Primăriei Locale; ♦ Rezervarea suprafeţelor de teren necesare construirii locuinţelor individuale P/P+1÷2

şi a locuinţelor colective (eventual sociale) P+2÷4; ♦ Completarea reţelei de instituţii publice prin construirea de: sedii noi pentru

primărie, poştă, poliţie, pompieri, şcoală generală, grădiniţe, creşe, hotel, camping, bazin de înot, dispensar, cămin de bătrâni, sedii financiar-bancare, puncte şi galerii comerciale.

Legat de acestea se vor avea în vedere amenajarea spaţiilor verzi şi a traseelor pietonale prin elemente de mobilier urban şi dalaje adecvate. ♦ Completarea, reţelei de dotări cu construcţii noi sau reabilitarea celor aflate în stadiu

avansat de degradare. Se vor rezerva terenuri, conform PUG sau funcţie de necesităţile locale pentru obiective din categoria dotărilor, prin compatibilizare cu zona ce le include şi conform norme specifice şi condiţii de construibilitate (POT, CUT, regim de aliniere, înălţime). ♦ Resistematizarea / relocarea amplasamentelor construcţiilor provizorii cu

destinaţie comercială / alimentaţie publică în baza unui studiu comandat de Primărie.♦ Respectarea de către Biroul de Urbanisms a Regulamentlui General de Urbanism şi

– în cazul în care există – a Regulamentelor Locale de Urbanism aferente documentaţiilor P.U.G. / P.U.Z. /P.U.D. aprobate, în procesul de eliberare de Certificate de Urbanism /Autorizaţii de Construire, în ce priveşte respectarea funcţiunii zonei, a indicilor spaţiali P.O.T. şi C.U.T., a regimului de aliniere şi înălţime.♦ Conservarea fermă a circulaţiilor, spaţiilor verzi şi spaţiilor de parcare existente

în incintele de locuinţe colective, în baza prevederilor regulamentelor de urbanism, în perspectiva agresiunii aşteptate din partea proprietarilor care au dobândit titluri de proprietate în aceste incinte. ♦ Reamenajarea platformelor industriale prin reorganizarea, retehnologizarea sau

trecerea în sectorul privat, conform condiţiile impuse de economia de piaţă şi necesităţile de teren (HGR 834/1992) şi asigurarea de amplasamente noi cerinţelor iniţiativei particulare în domeniul industriei mici nepoluante, comerciale, prestărilor de servicii sau turismului.♦ Rezervarea unor terenuri în vederea înfiinţării unităţilor productive nepoluante mici şi

mijlocii ca etapă necesară în politica de relansare economică. De asemenea, se vor face demersuri din partea autorităţii publice pentru dezafectarea şi strămutarea unor unităţiincompatibile funcţional, ce crează disconfort şi disfuncţionalităţi flagrante şi cu repercusiuni asupra mediului şi zonelor protejate. (ex. Zona depozit cărbune / staţie încărcare / linii C.F.I. aferente E.M.C. Roşia, evacuate în extravilanul estic până în 2013)


♦ Asigurarea de zone verzi pentru petrecerea timpului liber de folosinţă imediatăsau week-end, acestea fiind în prezent insuficiente. ♦ Realizarea unei fluenţe în circulaţia carosabilă, începând cu penetraţia în oraşdinspre DN 66 şi terminând cu asigurarea locurilor de parcare necesare;♦ devierea traficului greu printr-o arteră ocolitoare în extravilan ♦ Rezolvarea şi amenajarea intersecţiilor importante existente precum şi a celor

propuse prin PUG.♦ Reabilitarea, completarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare cu

consecinţe în ridicarea confortului urban. ♦ Realizarea staţiei de epurare a oraşului propriuzis şi demararea procedurilor pentru

întocmirea documentaţiilor necesare realizării staţiei de epurare cartier Vârţ Nou;♦ Analizarea necesităţii demararii procedurilor pentru întocmirea documentaţiilor

necesare realizării instalaţiei de deferizare – clorinare gospodărie de apă cartier Vârţ Nou, în contextul branşării oraşului la condzcta de alimentare cu apă Izvarna; ♦ Îmbunătăţiri la nivelul infrastructurii şi a reţelelor tehnico – edilitare, reabilitarea şi

dezvoltarea acestora; completări în funcţie de necesităţi şi/sau în funcţie de extinderea intravilanului. Lucrările de echipare tehnico-edilitară sânt în răspunderea autorităţii publice. ♦ Ridicarea gradului de interes turistic în zonă, care va urmări realizarea de dotări

specifice de cazare, sport, agrement, alimentaţie publică, tir-parking, etc., în cadrul trupului vecin comunei Bâlteni, prin parteneriate public-privat şi / sau prin proiecte de dezvoltare intercomunitară (ex. Amenajarea Lacului Moi printr-un proiect intracomunitar oraş Rovinari – com. Bâlteni); ♦ Asigurarea şi amenajarea echilibrată din punct de vedere teritorial a zonelor

plantate şi echipate, fie pentru petrecerea timpului liber de folosinţă imediată sau week - end, fie pentru turismul de tranzit, avându-se în vedere potenţialul existent caracteristic zonei. Se va avea în vedere finalizarea construirii dotărilor pentru sport prevăzute în P.U.Z. U.T.R.5 Zona Est aprobat şi prevederea altora pentru turism, agrement etc. ♦ Asigurarea unui amplasament pentru construirea gării feroviare în intravilan şi

cu posibilităţi de acces direct din oraş.♦ Prevederea şi asigurarea unor zone verzi şi perdele de protecţie, dimensionate

funcţie de caz (cale ferată - zonă de locuit; zonă industrială, depozite, poluante - zonăde locuit, etc.) Sau amenajarea de zone plantate fie pe terenuri impropii construirii, fie rezultate din necesităţi de îmbunătăţire a confortului urban în zona de locuit. ♦ Prevederea şi asigurarea unor benzi sau perdele plantate de protecţie în zonele de

interferenţă între zonele cu regim protejat (locuire, receere, sănătate etc.) şi incinte cu caracter poluant (ex.: zona industrială vest C.E.T. Rovinari / zona locuinţe colective str. Termocentralei). Aceeaşi necesitate va apărea în mod sigur faţă de artere de trafic rutier şiferoviar intens solicitate unde nivelul de poluare a aerului , inclusiv fonic este crescut. ♦ Se vor prevedea perderele arboricole de protecţie, în zona de est şi sud – est, la

limita intravilanului pentru protecţia oraşului faţă de platforma de gunoi (vezi planşa nr. 3) ♦ Amenajarea / plantarea terenurilor libere improprii construirii, cu asocieri de

parcaje, terenuri de joacă pentru copii, etc. ♦ Demararea susţinută a programului de reabilitare termică a locuinţelor colective,

cu susţinerea proprietarilor prin programul de finanţare al guvernului.


♦ Finalizarea construcţiilor începute, renovarea celor depreciate, ridicarea gradului de confort al locuinţelor existente, intervenţii de refacere a faţadelor şi acceselor la locuinţele colective rezolvarea problemelor legate de incinte care deranjează sau perturbă echilibrul urban; reconsiderarea spaţiilor interioare, reparaţii şi îmbunătăţiri la nivelul echipărilor edilitare. ♦ Rezolvarea depozitarii / colectării / selectării / transportului gunoiului stradal. ♦ Asigurarea de teren în perspectiva extinderii cimitirului din oraşul propriuzis. ♦ Protejarea bisericii ortodoxe din oraş, Sf. Ioan Botezătorul, aceasta fiind

declarată monument istoric şi de arhitectură, incluse în Patrimoniul Cultural Naţional. ♦ În cazul obiectivelor protejate cu valoare de patrimoniu, intervenţiile în raza

acestora de până la 100 m vor necesita avizul obligatoriu al DMI. În principiu se va acţiona în sensul restaurării, renovării, conservării şi reabilitării construcţiilor existente, fără interferenţe şi/sau modificări stilistice. Atât trama stradală cât şi fondul construit constituie elemente de bază în definirea personalităţii municipiului ce nu trebuie sub nici o formă alterate de modernismul prost înţeles, de arhitectura de împrumut de gust îndoielnic etc. Lucrările în apropierea zonelor sau clădirilor valoroase se vor autoriza cu consultarea specialiştilor în domeniu (arhitecţi, istorici, restauratori etc.); ♦ Prevenirea emisiilor de factori poluanţi cu efecte asupra ecosistemelor precum şi

luarea de măsuri pentru reducerea şi combaterea poluării în zonă, prin programe specifice (vezi raport APM - Tg. Jiu). ♦ Rezolvarea problemelor legate de incinte care deranjează sau perturbă echilibrul

urban sau protejarea incintelor care la rândul lor sunt incomodate de funcţiunea urbană (ex: creşă, grădiniţă, spital etc.); ♦ Depistarea surselor poluante, prevenirea şi diminuarea până la eliminare a

factorilor poluanţi, aplicarea măsurilor şi reglementărilor privind reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului natural şi construit;

NOTĂ: Necesităţile şi opţiunile exprimate constituie tot atâtea elemente de temă pentru elaborarea întregii documentaţii urbanistice PUG, în principal, ele regăsindu-se în cadrul Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG şi anume la capitolul ce reglementeazăunităţile teritoriale de referinţă (UTR).


REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORAŞ ROVINARI, JUDEŢUL GORJ

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂREGULAMENT – ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ




Faza: P.U.G.

Data: Dec. 2010 Pr. Nr. 1 / 2010




REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORAŞ ROVINARI, JUDEŢUL GORJ

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂREGULAMENT – ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ



COLECTIV DE ELABORARE BIROU DE ARHITECTURĂ COJOCARU MIHAI Şef proiect: arh. Mihai Cojocaru TOPOGRAFIE: ing. Gavrilă Marian Aut. INGINERIA MEDIULUI P.F.A. SAVU DELIA ADINA Dr. ing. Savu Delia Adina REŢELE EDILITARE S.C. A.S.E.A.N. S.R.L. ing. Andrei Răzvan Aurelian ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI S.C. RADU & NISTOR IMOBIL INVEST S.R.L. ing. Nistor Dorin

Faza: P.U.G.

Data: Dec. 2010 Pr. Nr. 1 / 2010




3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

a) La elaborarea documentaţiei s-au cosultat următoarele studii, baze de date şidocumentaţii preliminare:

• Studiu de fundamentare a planului de amenajare a oraşului Rovinari - pr.nr. 68/1992, elaborator IP Gorj S.A. - Tg. Jiu;

• Strategia de Dezvoltare a Oraşului Rovinari 2009 - 2019 • Planul Strategic de dezvoltare durabilă a oraşului Rovinari 2007-2013

Anexa nr.1 la HCL 28/25.03.2010; • Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului judeţului Gorj 2009

Universitatea din Bucureşti – CICADIT Contract nr. 11b/2009 • Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru oraşul Rovinari şi

comunele Fărcaşeşti, Bâlteni, Urdari şi Plopşoru în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rosia” ICSITPML Craiova Pr. 805-780/a / 2006

• „ Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C / 2006;

• Studiu de fundamentare privind exploatarea minieră în bazinul Rovinari - ICSITPML Craiova Pr. 600-578/2002;

• Date privind evoluţia populaţiei în perioada 2000 - 2009 furnizate de Biroul de Statistică al Consiliului Jud. Gorj;

• Sistem informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane în localitatea Rovinari Pr.nr. 47/21. 06. 2004 S.C. COMORA. S.R.L.

• Date statistice: fişa localităţii, 2001, prin direcţia Centrală de Statistică;Acestea au oferit date privitor la tendinţele şi perspectivele de dezvoltare ale

localităţii în următoarele domenii: - dezvoltarea intravilanului orăşenesc în raport cu evoluţia exploatărilor miniere

de suprafaţă (cariere de lignit), a mişcării amplasamentelor depozitelor de cărbune, a staţiilor de încărcare şi liniilor C.F.I. pentru transport cărbune, precum şi a zonelor de extindere a depozitelor de cenuşă ale C.E.T. Rovinari, conţinute în teritiriul intravilan existent şi în teritoriul administrativ al oraşului;

- evoluţia demografică a localităţii între anii ian. 2000- iun. 2008 şi estimarea tendinţelor privind sporul migratoriu, a necesarului de suprafaţă locuibilă, de dotări şiobiective de interes public în perspectivă;- situaţia actuală a ocupării pe funcţiuni a terenului intravilan şi solicitările de

perspectivă în domeniu.

b) Pentru elaborarea documentaţiei s-a întocmit, la comanda Primăriei Rovinari şiîn urma discuţiilor preliminare beneficiar - proiectant, documentaţia:

„Raport de mediu – Reactualizare P.U.G. Oraşului Rovinari” C.P. 52 / 2010, întocmit P.F.A. Savu Delia Adina


Documentaţia a fost întocmită conform cerinţelor Reglementării Tehnice GP038/1999 Tabel Sintetic 3.0 privind fundamentarea opţională prin raport de mediu a documentaţiilor P.U.G. pentru oraşe sub 30 000 locuitori având problematicăspecifică relativ la impactul asupra factorilor de mediu (profil monoindustrial poluant şi prezenţa râului Jiu în cadrul intravilanului şi în adiacenţa acestuia.

Raportul de mediu identifică şi analizează detaliat, în date actualizate, cauzele şisursele perturbatoare ale echilibrului ecologic şi nivelul acestora în arealul oraşului Rovinari care induc disfuncţionalităţi în cadrul structurii urbane sau / şi afecteazăcalitatea factorilor de mediu apă / aer / sol şi sănătatetea populaţiei, precizeazăcaracteristicile de mediu posibil a fi afectate semnificativ în cazul neintervenţiei, obiectivele de protecţie a mediului relevante care trebuiesc avute în atenţie, efectele potenţiale semnificative asupra mediului şi recomandă soluţii de remediere şi măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse potenţiale ale implementării P.U.G. asupra mediului precum şi măsuri de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării P.U.G. Rovinnari 2010.

În mod sintetic, din raport se pot concluziona următoarele:

a) Principalii factori de poluare din teritoriul administrativ / intravilan ale oraşului sânt reprezentaţi de Complexul Energetic Rovinari, în binomul industrie extractivă de lignit de carieră / industria electro şi termo - energetică utilizatoare de combustibil solid – cărbunele de lignit, care, prin tehnologiile, utilajele, echipamentele şi dotările necesare generează atât intervenţia directă grav perturbatoare asupra ecosistemului natural şi social (relief, reţea hidrografică, orizont freatic, areal silvic şi campestru, floră, faună, peisaj, funcţiunile teritoriului, modul tradiţional de viaţă economică), cât şi – indirect - sursele de poluare ale factorilor de mediu apă / aer / sol / colectivităţi umane (poluanţi reprezentaţi de pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, poluanţi gazoşi SO2, NO2, NH3, PM10, metale grele Pb, Hg, Cd), generează dezechilibre ale ecosistemului natutal şi funcţiunii structurii urbane.

b) Pe măsura scăderii producţiei industriale, implicit a necesarului de exploatare a lignitului / producţiei energetice şi a retehnologizărilor realizate la C.E.T. Rogojelu (înlocuirea filtrelor la grupurile energetice, tehnologii noi de transport în haldele de depozit a şlamului de zgură şi cenuşe rezultat din ardere), valorile medii ale poluanţilor au scăzut constant din 1999 sub sau către valori limită anuale.

c) În anii de după 1989, datorită scăderii producţiei şi implicit al investiţiilor în mentenanţă, se manifestă fenomene de inundabilitate în lunile de primăvară pe terenurile afectate şi anterior anului 1989 (zona N-E sat Vârţ) dar şi pe zone unde înainte nu se manifestau asemenea fenomene (trup lângă Bâlteni), ultimele datorate probabil neîntreţinerii şi nedezvoltării sistemului de canale de gardă pe perimetrele de apărare a versantului haldăBeterega.

d) Se produc încă în anumite perioade ale anului depăşiri semnificative faţă de valorile limită ale poluanţilor următori:

- pulberi în suspensie – pe perioada de vară- sedimentabile şi SO2 – pe perioadele umede, în special intervalul decembrie – martie.

e) Raportul analizează şi impactul factorilor de risc naturali şi antropici în implementarea P.U.G., evaluarea evidenţiind situarea acestuia pe plaja M (moderat) – N.A.

f) Raportul indică măsuri necesare în implementarea P.U.G. pentru prevenirea, reducerea şi compensarea impactului negativ produs de factorii / sursele de poluare ecosistemului natural şi funcţiunii structurii urbane în teritoriul administrativ şiintravilan ale oraşului, dintre care enumerăm:


f1. măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apăf1.1. Canalizarea

- racordarea la emisari omologaţi (reţele de canalizare menajeră existente / propuse, microstaţii de epurare) a tuturor construcţiilor a căror funcţiune generează ape uzate,

- separarea în sistem divizor canalizare pluvială / canalizare menajeră a actualului sistem unitar de canalizare existentă a oraşului, prin înfinţarea unei reţele de canalizare pluviale simultan cu reabilitarea şi dezvoltarea reţelei existente cu funcţiune de canalizare menajeră;

- echiparea zonelor intravilan propus a căror funcţiuni trec din zone cu funcţiunea teren arabil în zone de locuinţe / zone cu funcţiuni mixte (instituţii publice – dotări – zone verzi) cu reţele de canalizare menajeră şi de canalizare pluvială (inclusiv trupul lâgăBâlteni);

- construirea reţelei de canalizare menajeră în cartierul Vârţ Vechi (satul Vârţ) cu colectorpozat în acostamentul D.N.66 cu prilejul intrării în modernizare a tronsonului Rovinari -Tg. Jiu, cu păstrarea reţelei existente de şanţuri de gardă pereeate ca şi canalizare pluvială;

- construirea reţelei de canalizare menajeră în cartierul Vârţ Nou, cu păstrarea reţelei de şanţuri de gardă pereeate existentă ca şi canalizare pluvială;

- pentru trupul lângă Bâlteni sânt necesare o instalaţie de pompare a apelor uzate, trecerea conductei de canalizare peste râul Jiu, către staţia de epurare oraş Rovinari, realizarea unui şanţ de gardă perimetral şi a unui şanţ de gardă apărare DN.N.66 / E79, cu posibila rezolvare a canalizării pluviale print-un sistem de şanţuri de gardă din beton pereat, cu emisar râul Jiu;

- realizarea staţiei de epurare oraşRovinari, pentru care Primăria are finalizat un proiect la fazăP.T. / C.S. / D.E. „Staţie de epurare ape uzate, oraşRovinari, jud. Gorj”, pr. ES281/2009 S.C. ESCALIA CRAUS SRL, pe amplasamentul actualei staţii de epurare nefinalizate;

- realizarea staţiei de epurare cartierul VârţNou, cu amplasament la sud de incinta T.P.S.U.T., pe malul stâng al râului Jiu, la sud de magistrala C.F. Filiaşi – Tg. Jiu, cu emisar râul Jiu;

- obligarea consumatorilor industriali de apă tehnologică şi unităţilor spitaliceşti de a-şi construirii separatoare de grăsimi / uleiuri şi staţii de preepurare proprii conform normelor în vigoare, înainte de deversarea apelor uzate în reţelele oraşului;

- prevederea de cămine cu deznisipatoare, curăţirea periodică a acestora la reţelele de canalizare pluvială / menajeră ale localităţii;

- impermeabilizarea bazinelor de decantare şi platformelor de depozitare a deşeurilor; - prevederea şi respectarea zonelor de protecţie a digurilor de apărare contra apelor

de suprafaţă, cu interdicţie de construire cu caracter permanent;- monitorizarea nivelului calităţii apelor deversate în emisarul natural – râul Jiu.

f1.2. Alimentarea cu apă potabilă:- obligativitatea racordarii tuturor construcţiilor cu funcţiune umană la reţeaua publică

de distribuţie a apei potabile sau cea a asigurării cu apă potabilă din surse proprii omologate prin avizul Inspectoratului Sanitar Gorj şi al Regiei Apele Române;

- asigurarea volumului de apă potabilă necesar alimentării cu apă a oraşului prin racordarea reţelelor oraşului la conducta Izvarna, cu păstrarea pentru cazuri de avarie a actualului sistem de alimentare cu apă;

- completarea reţelelor de distribuţie pe zonele constituite; - înfiinţarea de reţele de distribuţie pe zonele intravilan propus a căror funcţiuni trec din

zone cu funcţiunea teren arabil în zone de locuinţe / zone cu funcţiuni mixte (instituţii publice – dotări – zone verzi) echiparea reţelelor de distribuţie existente şi propuse cu hidranţi exteriori pentru stins incendiu şi cişmele publice;

- rezolvarea furnizării apei calde menajere prin centrale termice de scară de bloc şicentrale termice individuale folosind drept combustibil gazele naturale.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 65f2. măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer:

- monitorizarea indicatorilor de calitate ai factorului aer, conf. Ord. MAPPM 462/1993, Ord. 592/2002 şi STAS 12574/1987, cu precădere pentru C. E. Rovinari, care trebuie săcontinue efortul de retehnologizare / mentenanţă utilaje / echipamente / lucrări de exploatare; - realizarea de perdele de protecţie obligatorii perimetral zonelor industriale;- realizarea de plantaţii de aliniament actualmente cvasiinexistente, în benzile de

bordaj ale traseelor de circulaţie rutieră;- realizarea de perdele de protecţie pe perimetrul zonelor care impun distanţe deprotecţie în baza normelor sanitare în vigoare, perdele care, cumulat cu alte oportunităţi (existenţa unor ecrane existente – ramblee C.F.I. / C.F., etc.), permit micşorarea distanţelor de protecţie impuse (ex. staţia de de epurare ape uzate oraşRovinari, staţia de de epurare ape uzate cartier Vârţ Nou);- stoparea desfiinţării spaţiilor verzi şi a aleilor carosabile / pietonale în cadrul incintelorde locuinţe colective P+4 existente prin fenomenului de construire pe parcelele câştigate în retrocedate în instanţă, fără respectarea indicatorilor de P.O.T. şi C.U.T. şi regimului de înălţime prevăzuţi în regulamentul zonei;- reabilitarea şi extinderea zonelor verzi din incintelor de locuinţe colective P+4 existente;- respectarea suprafeţelor de spaţii verzi alocate în zone nou introduse întravilan sau

cărora li s-au acordat funcţiuni urbane, conform prevederi .R.G.U / Reglementare tehnică cf. Ord. M.L.P.A.T. nr. 21 / N / 10.04.2000, respectiv: - construcţii administratice şi financiar-bancare: min. 15% St. - construcţii comerciale: min. 2% – 5% St. - construcţii de cult: conf. Regulament local de urbanism - construcţii pentru cultură: min.10% – 20% St. - construcţii pentru sănătate: - parc organizat min. 10-15m2 / bolnav

- parc organizat min. 10-15 m2 / copil - construcţii / amenajări sportive min. 30% St. - construcţii turism / agreement min. 25% St. - construcţii de locuinţe colective min. 2 m2 / locuitor - construcţii industriale min. 20% St.

- reabilitarea circulaţiei carosabile pentru reducerea poluării fonice şi a volumului de suspensii generate de circulaţia auto, în principal traficul greu.

f3. măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol: - extindere / îmbunătăţire reţele de colectare / depozitare a deşeurilor a Serviciului de

salubritate al Primăriei Rovinari, - platforme de sortare / transfer a deşeurilor menajere şi deşeurilor reciclabile; - creştere grad de recuperare / valorificare deşeuri refolosibile prin asigurarea colectării

selective (distribuţie de pungi, europubele pe sorturi) de către serviciul de salubritate; - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET, anvelope

uzate, uleiuri uzate, baterii de acumulatori) prin implementarea proiectului „Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor”;

- instituirea unui management durabil al gestionării deşeurilor pe amplasament;- colectarea deşeurilor industriale în halde special amenajate, izolate impermeabil

pentru a nu permite infiltrarea substanţelor periculoase în sol (C.E. Rovinari); - reabilitarea terenurilor degradate şi reintroducerea lor la categoria de folosinţă anterioară;- întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de canalizare centralizate şi a şanţurilor de gardă;- betonarea suprafeţelor active;- obţinerea acordurilor de mediu necesare pentru realizarea investiţiilor reprezentate de

obiectivele P.U.G.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 66f4. măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sănătate umană:

- realizarea de locuinţe noi pentru populaţie, regenerarea urbană a locuinţelor individuale şi colective existente (reabilitare termică, înlocuire terase / şarpante);

- dotarea cu infrastructură corespunzătoare privind managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă, canalizare, energie electrică, transport, îngrijirea sănătăţii;

- aplicarea mai riguroasă a principiului compatibilităţii fincţiunilor urbane; - interzicerea extinderii sau instituirii obiectivelor industriale incompatibile în perimetrul

intravilanului propus; - monitorizarea nivelului poluanţilor generaţi de industria existentă în zonă, a nivelului de

zgomot, conform programului impus de APM Gorj şi DSP Gorj; - asigurarea suprafeţelor de spaţii verzi normate conform funcţiunilor şi a perdelelor de

protecţie pe perimetrul funcţiunilor generatoare de noxe pentru factorul de mediu aer;- creerea de zone verzi organizate (parcuri, grădini de cartier) pentru loisir, preferabil

cuplate cu zone de sport / agreement şi reabilitarea spaţiilor de joacă pentru în incinte;f4. măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii:

- protejarea habitatelor din albia râului Jiu, în procesul implementării P.U.G.; În acest sens, elaboratorul a decis scoaterea din intravilan a zonei cuprinse între albia minoră a râului Jiu - porţiunea de deversare a pârâului Hodinou – magistrala C.F. Fişiaşi / Tg. Jiu şi drumul de exploatare tangent la vest platformei industriale Est, datorită incidenţei acesteia cu zona de protecţie albiei minore a râului Jiu, datorită dificultăţii de echipare edilitară şi de găsire traseu spre emisarul staţia de epurare oraş Rovinari şi datorită amplasării în zona de protecţie C.F. cu accesare prin traversare la nivel a căii ferate

- plantarea suprafeţelor de teren neamenajat şi respectarea procentului de spaţii verzi normat pe funcţiuni;

- măsurile reducere a poluării pentru prezervarea florei şi faunei zonei;

f5. măsuri de diminuare a impactului asupra peisajului: - determinarea C.E. Rovinari în accelerarea procesului de redare în circuit a

importantelor suprafeţe de teren afectate de lucrările de exploatare minieră de suprafaţă în care zăcământul a fost epuizat;

- posibile studii care să integreze în circuitul turistic / piscicol parte din zonele scufundate ale terenurilor foste exploatări miniere în care s-au constituit oglinzi de apă(ex. lacul Moi – prin parteneriat cu com. Bâlteni, anumite zone cariera Gârla, etc.);

- o mai mare exigenţă în avizarea construcţiilor private autorizate în cadrul oraşului, în ce priveşte calitatea proiectării, execuţiei şi materialelor puse în operă;

- desfiinţarea construcţiilor provizorii de slabă factură a manoperei şi materialelor (garaje, buticuri) care au invadat spaţiul urban, interdicţia amplasării lor la stradă.

- respectarea Regulamentui Local P.U.G. în cadrul U.T.R.

f6. măsuri de diminuare a impactului asupra factorului social-economic (populaţia) - redefinirea limitelor zonei centrale U.T.R.1 pe perimetrul arterelor majore de circulaţie

(cat. a II – a), astfel încât aceasta să beneficieze în continuare de atenţie susţinută din partea autorităţii locale;

- reconstruirea structurii publice la standarde moderne, atât prin asigurarea de sedii corespunzătoare funcţional pentru instituţiile publice centrale ale localităţii cât şi prin completarea instituţiilor de cultură, învăţământ, sănătate şi a dotărilor (comerţ alimentar, alimentaţie publică, servicii) de cartier;

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 67- politici de angajare prioritară a forţei de muncă locale; - dezvoltarea capacităţii de planificare şi utilizare funcţională adecvată a terenurilor zonei; - receptivitatea administraţiei locale în elaborarea cofinanţare de proiecte public / privat; - măsuri pe termen lung pentru favorizare a dezvoltării IMM-urilor care investesc în zonă,

pentru atenuarea descreşterii activităţii economice şi modificarea – pe cât posibil - a profilului mono-industrial al economiei zonei;

- creşterea atractivităţii zonei pe baza principiilor dezvoltării durabile prin dezvoltarea sectoarelor secundar (industrii produse de larg consum) şi terţiar (comerţ, servicii, turism) ale economiei;

- instituirea de zone de protecţie conform legislaţiei de mediu în vigoare faţă de obiective ale P.U.G. care reclamă aceasta (staţii de epurare, gospodării de apă, staţii de colectare / sortare / expediţie deşeuri menajere / reciclabile, linii C.F., cimitire, etc.) şi realizarea de perdele de protecţie pe perimetrul acestor obiective şi pe cel al zonelor industriale;

- respectarea procentului de spaţii verzi plantate normate corespunzător funcţiunilor alocate; - continuarea dezvoltării zonelor verzi parc organizat cuplate cu zone de activităţi sportive

– agreement atât în oraşul propriuzis,cât şi în zonele nou introduse în intravilan; - înfiinţarea gării de călători propuse în oraşul propriuzis; - transferarea traseului arterei ocolitoare trafic greu din cadrul oraşului (str.

Constructorilor) strict pe latura est intravilan, cu continuare spre nord prin supratraversarea magistralei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu şi a râului Jiu, până la incidenţa cu D.N. 66 zona lângă trup Bâlteni, rezolvând astfel şi accesul unic (în „fund de sac”) în oraş şi sporind accesibilitatea şi atractivitatea acestuia.

- monitorizarea periodică şi / sau imediată cu receptori sensibili a nivelului poluării şioprirea activităţii în cazul depăşirii limitelor admise conform legislaţiei.

f7. măsuri de diminuare a impactului asupra mediului produs de „zgomot şi vibraţii”

- continuarea reabilitării şi dezvoltării reţelei de circulaţie rutierămodernizată;- eliminarea traficului auto de tranzit şi traficului greu din perimetrul zonelor de locuinţe; - realizarea perdelelor de protecţie pe limita zonelor industriale şi a plantaţiilor de

aliniament pe laturile circulaţiei carosabile şi sporirea procentului de zone verzi plantate în incintele de locuinţe şi prin parcuri organizate;

- realizarea de berme de pământ ca bariere sonice permanente pe ariile sensibile ale zonei studiate;

- limitarea vitezei de circulaţie auto prin mijloace specifice, conform legislaţiei, în cadrul zonrlor de locuinţe / zonelor edilitare;

- impunerea de măsuri de diminuare a zgomotului tehnologic unităţilor industriale care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot;

- monitorizarea nivelului de zgomot şi acţionarea „la sursă” prin mijloace specifice (berme locale de pămânr, carcasări, etc.).

- transferarea traseului arterei ocolitoare trafic greu din cadrul oraşului (str. Constructorilor) strict pe latura est intravilan, cu continuare spre nord prin supratraversarea magistralei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu şi a râului Jiu, până la incidenţa cu D.N. 66 zona lângă trup Bâlteni, eliminând astfel integral traficul greu din cadrul oraşului.


3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢIa) Evoluţie posibilăPrezenţa zăcămintelor de lignit din zonă a determinat dezvoltarea mineritului în

cariere, deci a sectorului primar al industriei extractive şi a industriei energiei electrice şi termice, aceasta reprezentând cauza evoluţiei la stadiul de localitate urbană / oraş dar şi cea a profilului monoindustrial, cu dezagrementele aferente, a localităţii.

Dezvoltarea armonioasă posibilă în viitor a oraşului ţine de următorii următorii factori: Factori economici- efortul autorităţilor locale în a determina Complexul Energetic Rovinari privind

redarea în circuit a imenselor suprafeţe de teren afectate de exploatarea în carieră alignitului, pentru fructificarea potenţialului acestor terenuri în sectorul investiţiilor în industrii altele decât cele care definesc actualul profil monoindustrial, în turism / servicii,;

- dezvoltarea sectoarelor secundar / terţiar în economie – industrii prelucrătoare de bunuri de larg consum cu materiale locale, servicii, turism, etc., în scopul creerii de locuri de muncă;

- deschiderea autorităţilor locale / judeţene privind facilităţi acordate iniţiativei private, în special IM.M.-urilor pe o plajă largă conţinând oferta de terenuri pentru investiţii, regimul fiscal, asistenţa în accesarea de fonduri, parteneriate public-privat, etc.

Factori de mediu- efortul autorităţilor locale în a determina Complexul Energetic Rovinari privind

continuarea susţinută a retehnologizărilor, mentenanţa, monitorizarea / sancţionarea nerespectării măsurilor privind protecţia mediului în procesul de exploatare;

- concretizarea / finalizarea proiectelor / investiţiilor publice privind aducerea la parametrii funcţionali a reţelelor tehnico-edilitare (canalizare / staţii de epurare, alimentare cu apă, reţele de circulaţii auto) prevăzute în Strategia de dezvoltare a Oraşului Rovinari; - realizarea propunerilor propuse în prezentul P.U.G., urmare a conclziilor Raportului de mediu aferent, relative la conservarea şi mărirea suprafeţelor de spaţii verzi, a perdelelor de protecţie pe perimetrul zonelor industriale, reabilitarea termică a clădirilor de locuinţe P+4.

Factori de politică urbană- asigurarea de terenuri pentru dezvoltarea fondului de locuinţe al oraşului; - dezvoltarea reţelei de instituţii şi dotări publice a oraşului, grav deficitară din punct de

vedere al conformării funcţionale a spaţiilor ce le deservesc la ora actuală;În prezent teritoriul intravilan cuprinde oraşul Rovinari, satul Vârţ (Cartierul Vârţ),

cartierul VârţNou (inclusiv zona remanentăColonia Poiana) şi trupul adiacent com. Bâlteni. Zonificarea oraşului Rovinari se concretizează, în principal, în zona industrială şi

zona rezidenţială. Dacă la început zona de locuit a fost concepută ca centru de cazare pentru muncitori, astăzi ea tinde să se dezvolte prin investiţii în locuinţe individuale ceea ce presupune introducerea în intravilan a noi suprafeţe de teren (vezi planşa nr. 3).

Delimitarea clară, funcţional / arhitectural-urbanistică a zonei centrale, funcţie de dotările existente polarizatoare ale interesului public, precum şi funcţie de obiectivele propuse a fi construite pe diferite amplasamente rezervate prin prezentul PUG, constituie o componentă esenţială în procesul de dezvoltare urbanistică a oraşului.

Referitor la satul Vârţ, se propune ocuparea terenurilor libere în vederea construirii de locuinţe individuale P / P +1 pe lot de până al 1.000 mp, rezultând astfel o extindere a intravilanului. La fel se propune şi pentru cartierul Vârţ Nou.

Colonia Poiana, parte a cartierul Vârţ Nou zona vest, se află într-o situaţie critică.Prin aprobarea documentaţiei „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru

comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 69declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML Craiova Pr. 812-786/C/2006, majoritatea terenului acestui trup a fost declarat de utilitate publică, ca extindere de perimetre de exploatare a carierelor Gârla şi Rovinari Est ale E.M. Rovinari, iar fronturile de exploatare deja au dezafectat perimetrul marcat în consecinţă în pl. nr. 3 „Analiza situaţiei existente” din prezenta documentaţie.

Deşi, între timp, zona neafectată, reprezentată în principal de arealul canalului de evacuare a apelor de carieră şi de incintele unor grupuri sociale de sector şi ateliere de întreţinere / reparaţii dezafectate, a fost identificată ca nefiind expropriată în cauză de utilitate publică şi în consecinţă revendicată şi câştigată în instanţă de către diverşimoştenitori ai terenului acesteia, în opinia elaboratorului aceasta nu este proprie, cel puţin la data actuală şi într-o perspectivă rezonabilă, alocării de funcţiuni urbane, întrucât nu dispune şi nu are posibilitate de construire de reţele de circulaţie rutieră pentru legătura cu oraşul şi zonele constituite ale acestuia (vezi planşa), nu dispune de reţele edilitare pentru care ar fi dificil să se asigure emisari şi / sau racorduri de furnizare utilităţi.

Zona a fost cuprinsă în intravilanul aprobat la P.U.G. 1998, deşi chiar rezolvarea utilităţilor în soluţie „pe lot” (puţ forat / microstaţie epurare / incălzire lemne) este nefezabilă datorită adâncimii mari a orizontului freatic (h > 180 m / dificultate acces la vidanjare, relaţii rutiere). În consecinţă, propunem necuprinderea zonei Poiana în intravilan.

Trupului la nord de râul Jiu, către limita comunei Bâlteni, cuprins în intravilan prin P.U.G. Rovinari 1998, nu este integral viabil datorită faptului că majoritatea suprafeţei acestuia este grevată de coridoarele de protecţie ale traseelor liniilor L.E.A.2x400 / L.E.A.220 / L.E.A.2x20 care îl traversează. Elaboratorul nu considerăposibilă păstrarea integrală în intravilan a acestui trup.

Reţeaua instituţiilor trebuie extinsă prin construcţii noi cu amplasamente rezervate (vezi pl. Nr. 3) sau prin redestinarea unor construcţii existente de bună facturăarhitecturală şi de volum reprezentativ, care, actualmente, sânt subutilizate sau nu mai au o destinaţie utilă (pentru anumite redestinări se pot envizaja transferuri de proprietate). Este necesară asigurarea cu sedii corespunzătoare funcţional a majorităţii instituţiilor oraşului (Primărie, Poliţie, Poştă, etc.).

Este necesară dezvoltarea instituţiilor şi dotărilor publice la nivel de centre cartiere existente (Vârţ Vechi. Vârţ Nou) sau propuse: oficii poştale, dispensar, creşă,grădiniţă, comerţ, alimentaţie publică.

Zona de parc şi spaţiu verde destinat petrecerii timpului liber va trebui să constituie o preocupare a factorilor interesaţi în creşterea confortului urban.

În acest sens este necesară concretizarea propunerii prezentei documentaţii privind alocarea de spaţii verzi – parc organizat / agreement / sport pe zona de est a oraşului, reabilitarea zonelor verzi şi stoparea fenomenului de construire neconformăregulamentului local de urbanism pe parcelele retrocedate în instanţă din incintele de locuinţe colective P+4 existente, respectarea funcţiunii de spaţii verzi – parc organizat în zona de dezvoltare a funcţiunii de locuinţe la nord de râul Jiu (trup lângă com. Bâlteni).

Dezvoltarea oraşului depinde în mare măsură de îndeplinirea măsurilor precizate în raportul de mediu în scopul prevenirii şi combaterii efectelor poluării. Deşi ultimii ani au înregistrat progrese în ceea ce priveşte reducerea substanţelor poluante, limitele admisibile (valorile CMA) sunt în continuare depăşite, ecosistemele existente în zonăfiind puternic afectate.

În acest sens este esenţială finalizarea staţiilor de epurare pentru oraşul propriuzis şi cartierul Vârţ Nou, realizarea perdelelor de protecţie pe perimetrele zonelor industriale, respectarea procentelor normate de spaţii verzi.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 70a) Priorităţi♦ Introducerea în intravilan a noi suprafeţe de teren destinate construcţiilor de

locuinţe individuale, completarea fondului locuibil existent de locuinţe colective. ♦ Întocmirea documentaţiilor de urbanism la nivel de P.U.Z. comandă publică

pentru toate zonele intravilanului, pentru detalierea regulamentelor locale ca instrument eficient împotriva presiunilor ilicite în procesul de autorizare a construcţiilor.

♦ redefinirea limitelor zonei centrale U.T.R.1 pe perimetrul arterelor majore de circulaţie (cat. a II – a) str. Jiului – Muncii – Tineretului - Termocentralei, astfel încât aceasta să beneficieze în continuare de atenţie susţinută din partea autorităţii locale;

♦ Completarea, remodelarea şi revitalizarea zonei centrale, polarizatoare a interesului public, reabilitarea construcţiilor locuinţe existente P+4 şi deparazitarea zonei centrale de construcţiile provizorii existente la stradă.

♦ Rezervarea amplasamentelor pentru Primărie şi Gară călători în intravilanul oraşului. ♦ Completarea fondului locuibil şi a instituţiilor în zonele construite existente. ♦ Prevederea la nord de râul Jiu, în adiacentul zonei împădurite, în cadrul trupului

rezidenţial alocat lângă com. Bâlteni, în subzona cu funcţiuni mixte, a amplasamentului necesar dezvoltării unui nucleu cu caracter turistic de tranzit, sport şi agrement.

♦ Satisfacerea cerinţelor şi sprijinirii iniţiativei particulare a investitorilor străini şiautohtoni, prin rezervarea de terenuri sau / şi prin reconversia în cadrul incintelor actuale.

♦ Reconsiderarea platformei industriale în vederea rentabilizării unităţilor productive, analiza incintelor agenţilor economici existenţi şi modernizarea acestora.

♦ Îmbunătăţirea circulaţiei prin modernizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie rutieră, rezolvarea print întocmirea unui studiu de circulaţie, elaborarea unui P.U.Z., respectiv a unui proiect S.F.+P.T.+A.C. şi execuţia în teren, a intersecţiei dintre D.N.66 şiartera de acces în oraşul propriuzis, precum şi a segmentului cuprins între această intersecţie şi str. Jiului, refacerea îmbrăcăminţilor carosabile degradate, reamenajarea intersecţiilor etc.

♦ Transferarea traseului arterei ocolitoare trafic greu din cadrul oraşului (str.Constructorilor) strict pe latura est intravilan, cu continuare spre nord prin supratraversarea magistralei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu şi a râului Jiu, până la incidenţa cu D.N. 66 zona lângă trup Bâlteni, eliminând astfel integral traficul greu din cadrul oraşului şi rezolvând astfel şi accesul unic (în „fund de sac”) în oraş, cu consecinţebenefice în accesibilitatea şi atractivitatea acestuia.

♦ Completarea, dezvoltarea şi reabilitarea echipării tehnico-edilitare, având ca prioritaţi imediate finalizarea staţiilor de epurare pentru oraşul propriuzis şi cartierul VârţNou simultan cu trecerea în sistem divizor a canalizării oraşului, creşterea volumului de apă potabilă / rezervei de stins incendiu prin racordarea la conducta Izvarna.

♦ Amenajarea spaţiilor plantate de parc, agrement, a perdelelor de protecţie propuse pe perimetrul zonelor industriale şi a plantaţiilor de aliniament la carosabil.

♦ Măsuri de oprire a degradării mediului, de prevenire şi combatere a poluării. ♦ Extinderea cimitirului oraşului propriuzis, introducerea în intravilan a

cimitirului cartier Vârţ Nou, realizarea perdelelor de protecţie pe perimetrul acestuia.♦ Instituirea zonelor de protecţie legale pentru toate obiectivele pentru care

legislaţia sanitară şi de mediu le impune. ♦ Protejarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură şi

declararea utilităţii publice (biserica Sf. Ioan Botezătorul – monument 1840 - DMI)

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 713.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

3.3.1. POZIŢIA LOCALITĂŢII ÎN REŢEAUA JUDEŢULUI Cu o populaţie de 13 390 locuitori (populaţia stabilă 1.07.2009), conf date Direcţia

de StatisticăGorj, oraşul Rovinari ocupă un loc important în sistemul localităţilor urbane ale jud. Gorj, alături de oraşe ca Ţicleni, Tg. Cărbuneşti Motru, Bumbeşti-Jiu, Novaci.

Oraşul Rovinari este situat la 25 km sud-vest faţă de reşedinţa de judeţmunicipiul Tg. Jiu, în aria directă de influenţă a acestuia, faţă de care dezvoltă principala relaţie intrateritorială.

Oraşul dezvoltă relaţii intrateritoriale importante cu comunele învecinate, în special cu cele în perimetrul cărora se desfăşoară activitatea de exploatare a lignitului în cariere, ex. Com. Fărcăşeşti, com. Câlnic, com. Bâlteni, cu care, prin intermediul C.E. Rovinari, se integrează în sectorul economic primar al industriei electro-energetice cu combustibil cărbune le de lignit.

3.3.2. CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT

a) Circulaţia rutierăOraşul Rovinari este racordat la reţeaua naţională a căilor rutiere prin drumul naţional DN

66 Petroşani - Tg. Jiu - Rovinari - Filiaşi - Craiova, făcând parte din sistemul drumurilor europene (E79), care îl pune în legătură directă cu municipiul Tg. Jiu şi oraşul Filiaşi.

Prin DJ 673 C, care părăseşte intravilanul prin nordul satului Vârţ, către com. Câlnic, oraşul poate accesa DN 67 Rm. Vâlcea - Tg. Jiu – Motru – Tr. Severin.

Prin legătura str. Tineretului – com. Fărcăşeşti, oraşul poate accesa DN 674 spre Turceni. Ultima relaţie rutieră s-ar putea optimiza prin legarea cu drumul comunal com. Fărcăşeşti aarterei ocolitoare trafic greu de pe latura est intravilan, cu continuare spre nord prin supratraversarea magistralei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu şi a râului Jiu, până la incidenţa cu D.N. 66 zona lângă trup Bâlteni, eliminând astfel integral traficul greu din cadrul oraşului şi rezolvând astfel şi accesul unic (în „fund de sac”) în oraş, cu consecinţebenefice în accesibilitatea şi atractivitatea acestuia. (vezi pl. 3 „Căi de comunicaţie

reţelei rutiere dezvoltate în sudul intravilanului oraşului, conform propunere P.U.G. Ca probleme în continuare rămân: - rezolvarea accesului din D.N. 66 în oraşiul propriuzis;- soluţia propusă, încă nesatisfăcătoare, a traseului de trafic greu prin oraş;b) Circulaţia feroviarăc) Oraşul este situat de-a lungul căii ferate electrificate Filiaşi - Tg. Jiu, care se desfăşoară

adiacent localităţii, dispusă împreună cu aceasta pe malul drept al râului Jiu. Ca măsură de optimizare la acest capitol amintim propunerea construirii unei noi gări de călători în intravilanul de nord – est al oraşului propriuzis.

Ca o concluzie, oraşul dispune de bune legături de circulaţie şi transport, pentru dezvoltarea favorabilă relaţiilor interteritoriale.

3.3.3. MUTAŢII INTERVENITE ÎN FOLOSINŢA TERENURILOR

a) Tipurile de proprietate asupra terenurilor (cf. Legii nr.18/1991, republicatăîn 1998, privind fondul funciar): în cadrul P.U.G. se întâlnesc toate categoriile

• Terenuri aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice • Terenuri aflate în proprietatea statului sau a unităţii teritorial- administrative şicare aparţin domeniului public. • Terenuri aflate în proprietatea statului sau a unităţii teritorial- administrative şi care aparţin domeniului privat al acestora. • Zone cu terenuri aflate în proprietate mixtă.• Terenuri cu situaţia juridică în curs de clarificare. Exemplu: redefinirea limitelor zonei centrale U.T.R.1 pe perimetrul arterelor majore de circulaţie (cat. a II – a) str. Jiului – Muncii – Tineretului – Termocentralei.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 72b) Circulaţia terenurilor. Determinarea circulaţiei terenurilor între deţinători reprezintă procesul de

schimbare juridică a proprietarului terenurilor şi are loc în funcţie de necesităţile de amplasare a noilor obiective de utilitate publică. Au fost evidenţiate următoarele moduri de circulaţie a terenurilor între deţinători:

• Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public (cf. L. 33/1994 - 255/2010). • Terenuri aflate în domeniul privat, destinate concesionării (cf. Lg. nr. 219/1998). • Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat al unităţii teritorial-

administrative de bază.• Terenuri destinate schimbului. De regulă, se consideră a fi trecute în domeniul public terenuri proprietate particulară

expropriate pentru cauză de utilitate publică (pe care este necesar a se realiza obiective de interes public: trasee pentru arterele de circulaţie rutieră, cele pentru amenajarea intersecţiilor şi amenajarea zonelor de protecţie faţă de traseul de cale ferată şi zonele cu riscuri sanitare, etc.). Este şi cazul tuturor terenurilor afectate actualmente de lucrările de exploatare a lignitului în cariere şi care nu au fost redate în circuitul privat. Exproprierea se face conform L. nr. 33/1994 + L. nr. 255/2010, prin declararea utilităţii publice, condiţionat de înscrierea lucrării în cadrul unei documentaţii urbanistice aprobate conform legii cu dreaptă despăgubire

Terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbuluiAcest aspect interesează de regulă schimbul de terenuri din domeniul privat al Primăriei

sau al statului în sensul despăgubirii unor anumiţi proprietari (de exemplu, în cazul dezafectării proprietăţilor private prin înaintarea exploatării miniere, proprietarii afectaţivor putea primi terenuri/construcţii pe terenurile libere introduse în intravilan prin PUG).

Retrocedările în revendicare câştigate prin decizii judecătoreşti reprezintă un caz frecvent şispecios apărut după 1989, întrucât a fost mereu reglementat pentru a servi interese îndoielnice, conducând la împroprietăriri în incinte de locuinţe colective P+4, cu forţarea autorizării de construire dereglementată, implicit la dispariţia spaţiilor verzi, a locurilor de joacă, parcărilor şicirculaţiilor auto de intervenţie în aceste incinte sau a oportunităţii optimizărilor circulaţiei auto, necesare şi precizate prin P.U.G. în vigoare (ex. – accesul din D.N. 66 / E.79).

Autoritatea locală trebuie, fără a încălca legea, să opună ferm presiunilor şi tendinţelor negative în acest sens regulamentul local de urbanism în vigoare pe zonele respective.

Aceeaşi menţiune se poate face pentru perimetrul rămas din Colonia Poiana, unde probabile interese de despăgubire la preţ ridicat au determinat prinderea acestuia în intravilan.

Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor a fost făcută conform registrelor agricole şi a planurilor cadastrale şi se regăseşte în planşa nr.8 - "Obiective de utilitate publică / Regimul juridic şi circulaţia terenurilor".

3.3.4. LUCRĂRI MAJORE PREVĂZUTE PROPUSE ÎN TERITORIU Aceste lucrări, identificate prin Planul Strategic de dezvoltare durabilă a oraşului

Rovinari 2007-2013 Anexa nr.1 la HCL 28/25.03.2010, prin Analiza multicriterială şiRaportul de mediu ca prioritare de intervenţie şi sânt următoarele:

a) instituţii şi dotări de interes public: - asigurarea de sedii funcţionale, independente şi reprezentative pentru instituţiile oraşului: Primărie, Poliţie, Poştă, etc., - finalizarea investiţiilor care vor contribui la coagularea de spaţii urbane coerente în zonele oraşului: - sala polivalentă (36), sediu primărie (71) / zona centrală UTR 1

- stadionul / zona de sport – agreement (35) / zona est UTR 5 - gara orăşenească (84) / UTR 2

b) reabilitare urbană:- reabilitarea termică şi a faţadelor la locuinţlor colective regim P+4; - completare fronturi la stradă incinte P+4 prin finanţare A.N.L.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 73c) echipare edilitară- finalizarea investiţiei staţiei de epurare oraş Rovinari simultan cu trecerea în sistem divizor a canalizării oraşului;- realizarea documentaţiilor subsecvente necesare promovării investiţiei staţiei de epurare cartier Vărţ Nou, pe amplasamentul şi la capacitatea propuse prin P.U.G.simultan cu cele privitor la înfiinţarea canalizării menajere pe această zonă;- creşterea volumului de apă potabilă / rezervei de stins incendiu prin racordarea la conducta Izvarna a oraşului propriuzis – incluzând trupul adiacent comunei Bâlteni, a cartierelor Vârţ şi Vârţ Nou, cu păstrarea actualului sistem de alimentare cu apă(din foraje de front, etc.) pentru cazuri de avarie. - echiparea zonelor cărora li s-au alocat funcţiuni în noul P.U.G. d) gospodărie comunală:- extinderea cimitirului oraş Rovinari, creerea perdelelor de protecţie aferente cimitir oraş şi cimitir cartier Vârţ Nou şi instituirea perimetrului de protecţie sanitară.- continuarea îmbunătăţirii sistemului de colectare a deşeurilor menajere.

3.3.5. OPTIMIZAREA DEPLASĂRII PENTRU MUNCĂ- rezolvarea prin întocmirea unui studiu de circulaţie, elaborarea unui P.U.Z., respectiv a

unui proiect S.F.+P.T.+A.C. şi execuţia în teren, a intersecţiei dintre D.N.66 şi artera de acces în oraşul propriuzis, precum şi a segmentului cuprins între această intersecţie şi str. Jiului;

- continuarea refacerii îmbrăcăminţilor carosabile degradate, reamenajarea intersecţiilor; - construirea pe amplasamentul rezervat a noii gări orăşeneşti;

3.3.6. ACCESIBILITATEA LA TRUPURILE INTRAVILANULUI Actualmente, exceptând trupul Coloniei Poiana, toate zonele oraşului au o accesibilitate

satisfăcătoare atât din căile majore de circulaţie, cât şi din teritoriul învecinat. Pentru optimizarea acesteia, prin P.U.G. se propun următoarele: - rezolvarea tronsonului rutier de acces în oraş, respectiv între D.N.66 şi str. Jiului,

inclusiv a intersecţiilor;- continuarea modernizării căilor rutiere de circulaţie secundară existente în cartierele

Vârţ şi VârţNou, cu reamenajarea intersecţiilor; - echiparea cu reţele de circulaţie rutieră corespunzătoare a zonelor intravilane cărora prin

prezentul P.U.G. li s-au alocat funcţiuni urbane şi sânt neconstruite; - multiplicarea legăturilor rutiere cu zona vecină la sud (comuna Fărcăşeşti), respectiv cu

DN 674 care realizează relaţia cu teritoriul îndepărtat (Turceni – Craiova); - o posibilă dezvoltare a relaţiei cu D.N.66 prin continuarea str. Constructorilor spre est, cu

supratraversarea râului Jiu şi a magistralei C.F. *** O problemă care în prezent şi în viitorul apropiat nu are nici o soluţionare

fezabilă o reprezintă accesibilitatea la trupul remanent al Coloniei Poiana, pe care Primăria Rovinari l-a dorit păstrat în intravilanul localităţii. Perimerarea acestui trup de către zone de exploatare miniere de suprafaţă, care vor fi în activitate pe o perioadăde minim 10 ani de acum încolo, nu permit nici ca trasee viabile şi nici din punct de vedere al realizării de investiţii definitive înfinţarea de reţele de circulaţie şi reţele publice de alimentare cu apă şi canalizare menajeră.

Elaboratorul nu recomandă păstrarea în intravilan a acestei zone în această etapă.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 743.3.6. DEZVOLTAREA ÎN TERITORIU A ECHIPĂRII EDILITARE

Între obiectivele propuse care vor aduce optimizări importante în echiparea edilitară a oraşului amintim:

- finalizarea investiţiei staţiei de epurare oraş Rovinari simultan cu trecerea în sistem divizor a canalizării oraşului;

- realizarea documentaţiilor subsecvente necesare promovării investiţiei staţiei de epurare cartier Vărţ Nou, la capacitatea şi pe amplasamentul propuse prin P.U.G., simultan cu cele privitor la înfiinţarea de reţele de canalizare menajeră pe teritoriul cartierelor Vârţ şiVârţ nou, având ca oportunitate intrarea în modernizare a D.N.66 / E74 în ceeace priveşte trasele colectoarelor şi subtraversarea acestuia pentru ajungerea la emisarul staţia de epurare; în acest sens va fi importantă poziţia Direcţiei Judeţene de Drumuri Gorj exprimată prin aviz;

- creşterea volumului de apă potabilă / rezervei de stins incendiu prin racordarea la conducta Izvarna a oraşului propriuzis, a cartierelor Vârţ şi Vârţ Nou, cu păstrarea actualului sistem de alimentare cu apă (din foraje de front, etc.) pentru cazuri de avarie; în acest sens va fi importantă poziţia administratorului conductei Izverna exprimată prin aviz;.

- echiparea zonelor cărora li s-au alocat funcţiuni în noul P.U.G.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR

În structura economică a localităţii se evidenţiază preponderenţa sectorului primar cu industria exploatării cărbunelui de lignit în cariere şi industria energetică pe bază de cărbune, sector primar a cărui dezvoltare be baza celei mai importante resurse minerale a zonei - respectiv lignitul - a adus prosperitatea localităţii şi trecerea aceateia la statutul de oraş.

Acest sector va rămâne preponderent până la sfârşitul actualul deceniu, respectiv până la epiuizarea zăcământului în carierele Rovinari Est Şi Gârla.

Întrucât, în deceniul 1990-2000, s-au făcut ajustări importante ale forţei de muncă în acest sector în paralel cu creşterea productivităţii prin retehnologizare şi au apărut noi actori pe piaţaproducţiei de energie – centrala nucleară Cernavodă, câmpuri de centrale eoliene, toate acestea ducând la diminuarea locurilor de muncă în sector, viabilitatea ca localitate urbană aoraşului depinde de dezvoltarea economică a oraşului şi pe direcţiile următoare:

a) dezvoltarea industriei locale a1) dezvoltarea de industrii prelucrătoare de materiale de construcţii prin reconversia

funcţională a unităţilor existente, folosind resursele localea existente în zonă (construcţii maşini, utilaje, produse de uz casnic, materiale de construcţii, agregate de balastierăutilizând componenta de pietriş şi nisip din excavaţiile miniere, inclusiv prin incheierea de protocoale între Primăria Rovinari şi Complexul Energetic Rovinari în sprijinul accesului I.M.M.-urilor la fracţiunile de pietriş / balast / nisip, etc. rezultate din activitatea de descopertare a zăcământului.

a2) dezvoltarea de industrii locale pentru produse de confecţii-trcotaje, alimentare de patiserie / panificaţie şi de procesare avansată a producţiei agro-zootehnice, melifere, a ofertei de fructe de pădure, fructe de livadă uscate asortate – prune, nuci, ciuperci, etc.

b) dezvoltarea sectorului terţiar în direcţiile: b1) servicii pentru populaţie: staţii de service auto (spălare / reparaţii / întreţinere),

servicii medicale private (cabinete de medicină generală, stomatologie), cabinete avocaţiale, servicii de catering, etc;

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 75b2) turism de tranzit / turism sportiv / agroturism:

- înfinţarea unui tir-parking asociat cu motel în cadrul trupului intravilan de lângăcomuna Bâlteni şi potenţate de o zonă de agreement apropiată (ex. dezvoltărea unui nucleu cu caracter turistic de tranzit, sport / agreement în zona Lacului Moi, în baza unui proiect de dezvoltare intercomunitară Primăria Rovinari / Primăria Bâlteni); - finalizarea investiţiei Stadion Rovinari, dezvoltarea zonei ca bază sportivă (terenuri baschet/volei/handbal, piscină, împreună cu dezvoltarea zonei de parc / agreement. - amenajarea / popularea cu peşte a lacurilor remanente din perimetrul haldelor şi environant apropiat (taluzare adecvată, plantaţii peisagere de versant, construirea de adăposturi provizorii tip cabană, pontoane, etc.) pentru atragerea pasionaţilor de pescuit sportiv; - stimularea locuitorilor privind dezvoltarea agroturismului (cazare / hrană cu specific tradiţional local) pentru persoane în tranzit. - potenţarea activităţii de turism prin iniţiative individuale privind meşteşugurile tradiţionale şi producţia de artizanat cu specific local.

c) modul de folosire a rezervelor de teren

- tereuri nou introduse în intravilan -

c1. oraşul propriuzis - pe Zona Est, prin relocarea amplasamentului gropii ecologice prevăzut în P.U.Z. Rovinari

1998 aprobat şi înlocuirea acesteia cu o platformă de colectare / sortare / expediţie a gunoiului finalizată în teren precum şi prin semnarea protocolului Primăria Rovinari – C.E. Rovinari privind relocarea depozitului de cărbune şi punctului de încărcare E.M.C. Roşia până la finele anului 2012, s-a putut reduce zona de protecţie sanitară aferentă dotărilor de gospodărie comunală platformă de colectare / sortare / expediţie a gunoiului şi a staţiei de epurare (considerând şi ecranul format de taluzul traseului C.F.I. şi de către perdelele de protecţie sanitară reglementate), astfel încât s-a extinns considerabil suprafaţa de funcţiuni urbane.

- în consecinţă, s-au alocat, conform prevederi P.U.Z. U.T.R.5 aprobat, următoarele funcţiuni: - zonă de locuinţe P / P+1 pe lot şi funcţiuni complementare; - zonă sport / agreement / dotări complementare (comerţ / alimentaţie publică); - subzonă cimitir orăşenesc – extindere;

- pe zona sud şi pe vecinătatea cu zona industrială vest, adiacent zonei de locuinţe colective P+4, s-au acordat funcţiuni de locuinţe P/P+1 pe lot, subzonă locuinţe colective P+4 / dotări de cartier pe terenuri retrocedate care formau interstiţii nereglementare importante ca suprafaţă;

- o problemă deosebită ridică terenurile retrocedate în zona dintre platforma industrială vest –artera de acces din D.N. 66 – traseul C.F.I. – pârâul Prundurelu şi zona de incinta de locuinţecolective P+4 (str. Tineretului), a căror funcţiune nu va putea fi decât aceea de locuinţe pe lot sub interdicţie de construire până la elaborarea P.U.Z. comandă publică şi S.F. rectificare arterăacces în oraş / reproiectare intersecţii, zona neputând fi reglementa suficient la nivel P.U.G.;

- pe limita nord, în vecinătatea platformei industriale est (A.C.M.M. Rovinari / E.M.C. Roşia) s-a păstrat rezervarea amplasamentului pentru relocarea gării de călători a oraşului şi s-a instituit interdicţie definitiva de construire pe terenul intravilan dintre magistrala C.F. şi râul Jiu;

- pe limita nord, între D.N.66 – pârâul Hodinou – artera ocolitoare, respectiv între intrarea în oraş şi amplasamentul pentru relocarea gării de călători, subzona de teren s-a reglementat ca zonăverde / dotări de interes public compatibile (comerţ cu amănuntul, alimentaţie publică);

- pe limita nord a zonei industriale vest s-au reglementat două trupuri cu funcţiune industrială,ca urmare a solicitării de teren din partea investitorilor.

În trupurile intravilane s-au respectat lăţimile coridoarelor de protecţie L.E.A. conf. Ord.49/2007 A.N.R.D.E., respectiv: L = 75m - L.E.A 400 kv. L = 55m - L.E.A 220 kv.

L = 37m - L.E.A 110 kv. L = 24m - L.E.A 1 - 110 kv. Aceste coridoare au determinat fie reducerea unor trupuri, fie redestinarea de funcţiuni pe zone.


c2. cartierul VârţVechi - s-a mărit limita intravilanului până la limita administrativului pe zona de nord / nord –

vest, la nord de incinta E.M.C. Pinoasa şi între aceasta şi limita sudică a trupului în scopul măririi suprafeţei cu destinaţie de locuinţe P / P+1 pe lot şi funcţiuni complementare şicuprinderii incintei grupului social de sector al E.M.C. Pinoasa în intravilan;

- s-a alocat o mică subzonăzonă pentru dotări de cartier în vecinătatea biserici sat Vârţ şi s-au redefinit incintele cu funcţiuni industriale / publice anexe industriei;

- s-a alocat funcţiune de locuinţe P / P+1 pe lot şi funcţiuni complementare pe tot restul suprafaţei trupului intravialan;

c3. cartierul VârţNou - s-a introdus în intravilan suprafaţa de S = 15,68 ha în scopul măririi suprafeţei cu

destinaţie de locuinţe P / P+1 pe lot şi funcţiuni complementare pe zona vest a cartierului; - s-au precizat subzonele de instituţii şi dotări la nivelul U.T.R.; - s-a alocat funcţiune de locuinţe P / P+1 pe lot şi funcţiuni complementare pe tot restul

suprafaţei trupului intravialan; - s-a introdus în intravilan trupul cimitirului cart. VârţNou în suprafaţă de S = 1,02 ha; - s-a introdus în intravilan trupul staţiei de epurare cart. VârţNou în suprafaţă de S = 0,97 ha.,

precum şi terenul staţiei de epurare ce se execută pe investiţia C.E. Rovinari, nepropus în P.U.G. - s-a rectificat limita pe vecinătatea cu magistrala C.F. Filiaşi – Tg. Jiu, conform norme R.G.U. - s-a restricţionat prin funcţiunea de spaţiu verde zona coridoarelor de protecţie L.E.A. 110/220.

c4. trup lângă com. Bâlteni - zona gospodărie de apă oraşRovinari - urmare a ocupării unei mari suprafeţei de teren prin coridoarele de protecţie LEA

400Kv+LEA110Kv Rogojelu-Urecheşti / LEA 400Kv Rogojelu-Ţânţăreni / LEA 35Kv Motru-Urecheşti, trupul amplasat în adiacentul comunei Bâlteni, propus în P.U.G. Rovinari 1998 aprobat, s-a reconsiderat ca suprafaţă, păstrându-se ca trup intravilan zona neafectată de coridoare protecţie L.E.A. de la nord de D.N.66 împreună cu cea cuprinsă între D.N.66 - limita est gospodărie de apă – digul de apărare râu Jiu, zona cuprinsă între gospodăria de apă /pod peste Jiu fiind reglementată ca subzonă de dotări de agreement / alimentaţie publică.

Prin păstrarea acestui trup Primăria Rovinari are în vedere două dezvoltări: - asigurare de suprafeţe pentru construirea de locuinţe pe lot în sprijinul solicitării

populaţiei, sporind astfel atractivitatea oraşului, aflat la numai 25 Km. de Tg. Jiu; - dezvoltare sector terţiar, respectiv servicii / turism de tranzit generator de noi locuri de

muncă, prin amenajare tir-parking + motel, potenţate de o zonă de agreement apropiată (ex. dezvoltarea altui nucleu cu caracter turistic de tranzit, sport / agreement în zona Lacului Moi, în baza unui proiect de dezvoltare intercomunitară Primăria Rovinari / Primăria Bâlteni);

Primăria Rovinari nu solicită alte rezervări precizate prin P.U.G. pentru amplasarea viitoarelor investiţii în direcţia dezvoltării sectorului terţiar întrucât, pe de o parte, se doreşte dezvoltarea locaţiilor pentru investiţii în industrie locală (construcţii maşini, utilaje, produse de uz casnic, materiale de construcţii, agregate de balastieră) prin reconversia în cadrul incintelor industriale actuale nord şi est a spaţiilor de producţie existente – proces în evoluţie şi definire, pe de altă parte fiind dificil să reglementezi astfel de rezervări funcţionale pe terenuri proprietate privată, amplasamentele respective putând fi rezolvate la nivel de P.U.Z. pe parcelă în cazul industriilor nepoluante compatibile cu vecinătatea funcţiunii de locuire (mici unităţi de procesare produse alimentare şi de cofetărie, ateliere de confecţii / tricotaje, etc.).

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 77d) asigurarea cu utilităţiPrezentăm defalcat pe trupuri de intravilan propus soluţiile de asigurare cu utilităţipropuse în cadrul prezentului P.U.G. d1. oraşul propriuzis - alimentare cu apă potabilă / stins incendiu:- staţia de apă oraş s-a racordat la conducta de apă Izvarna şi livrează prin pompare în reţeaua de alimentare a oraşului, din alimentând inclusiv hidranţii de incendiu stradali, - rezerva de apă obţinută din forajele de captare de front de pe malul stâng al râilui Jiu va fi utilizată ca rezervă de avarie. - reţeaua se va extinde pentru echiparea noilor zone cărora li s-au atribuit funcţiuni urbane. - canalizare:- Primăria Rovinari dispune de pr. ES281/2009 S.C. ESCALIA CRAUS SRL „Staţie de epurare ape uzate, oraş Rovinari, jud. Gorj” aprobat, dimensionată la un debit de 2937,48 m3/zi, care urmează a fi executat pe amplasamentul vechii staţii de epurare nefinalizată (1984 – debit 6820 m3/zi populaţie + 1820 m3/zi industrie); - elaboratorul propune trecerea canalizării din sistem unitar în sistem divizor prin păstrarea / reabilitarea / extinderea actualelor reţele de canale principale cu diametrul de 50 - 75 cm şi canal principal de formă ovoidală 120/180 cm. ca şi canalizare menajeră şiînfiinţarea separată a reţelei de canalizare pluvială prevăzută cu cămine cu deznisipator şibazin de decantare înainte de deversare în emisarul râul Jiu; - reţelele de canalizare menajeră şi pluvială se vor extinde pentru echiparea noilor zone cărora li s-au atribuit funcţiuni urbane. - alimentare cu gaze naturale- oraşul dispune de reţele de distribuţie gaze naturale alimentate din staţia de reglare şimăsură aleea Cireşului, alimentată prin conducta de medie presiune Dn.500 care soseşte, pe un traseu urmărind traseul magistralei C.F Filiaşi – Tg. Jiu, din staţia de predare-primire din nord-estul satului Vârţ, alimentată din magistrala de înaltă presiune Dn300 presiune cu intrare în teritoriu din comuna Câlnic; - reţeaua de distribuţie alimentează, în majoritate, bucătăriile locuinţelor şi centralele termice de apartament / de bloc / de scară de bloc / de incintă, întrucât oraşul a renunţat la sistemul de încălzire centralizat, prost gestionat de către C.E. Rovinari. - reţeaua se va extinde pentru echiparea noilor zone cărora li s-au atribuit funcţiuni urbane. - alimentare cu energie electrică- oraşul Rovinari este alimentat din Sistemul Energetic naţional prin intermediul a două staţii de transformare 110/20 KV: Rogojelu 2 x 40 MVA situată în partea N-V a oraşului şi Roşia Jiu 2 x 40 MVA + 1 x 25 MVA, situată în partea de S a oraşului. - în ultimii ani a fost realizată o staţie de transformare 110/20 KV Pinoasa care va deservi Exploatarea Minieră. De asemenea, în teritoriul trupului Vârţ există 5 staţii de transformare 20/6 KV, proprii Exploatării Miniere. - oraşul dispune de reţele de distribuţie energie electrică LEA / LES 0,4 kV pentru iluminat public şi pentru consumatorii casnici sau persoane juridice, alimentate din reţele LES/LEA 20/10/6 Kv prin intermediul a 22 posturi PTZ şi a 5 posturi PTA legate în buclă, atât la nivelul oraşului propriuzis, cât şi la nivelul trupurilor intravilane locuite; - traseele LES/LEA 0,4Kv urmează , de regulă, traseele circulaţiilor carosabile; - posturile de transformare sunt încărcate în medie 75 - 80% şi au puteri între 63 - 630 KVA. - prin prezentul P.U.G. se propune extinderea reţelelor L.E.A 0,4 Kv şi a posturilor de transformare 20/04 pe zonele şi trupurile intravilane cărora li s-au acordat funcţiuni urbane (zona Est U.T.R.5, trup lângă Bâlteni, etc.); - consumatorii industriali au, de regulă, posturi de transformare de incintă;

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 78- întrucât oraşul conţine centrala termoelectrică Rogojelu, implicit staţia de transformare aferentă, din această zonă pleacă traseele liniilor de înaltă tensiune LEA 400 KV şi LEA 110 KV Rogojelu-Urecheşti; LEA 400 KV Rogojelu-Ţânţăreni, LEA 35 kv Motru-Urecheşti (urmează a trece la LEA 20 KV Lupoaia-Urecheşti), precum şi liniile Rogojelu-Tg. Jiu, LEA 110 Kv Rogojelu – Drăguţeşti, care, prin lăţimile coridoarelor de protecţie, grevează fructificarea integrală a terenurilor din intravilanul şi administrativul oraşului (ex. Cartierele VârţVechi, VârţNou Vest, trup lângă bâlteni).

- telecomunicaţii- abonaţii telefonici a oraşului Rovinari sunt racordaţi la centrala telefonicăautomată digitală tip GOLDSTAR, cu capacitatea de 1.000 linii. Circuitele sunt realizate prin cablu şi traseu aerian şi subteran, parcurgând străzile oraşului pentru a alimenta toţi abonaţii. În general reţelele telefonice sunt subterane. Oraşul Rovinari este racordat la reţeaua de telecomunicaţii din cablu de fibră optică(Craiova - Filiaşi - Târgu Cărbuneşti – Ţicleni - Bălteni - Rovinari - Târgu Jiu).

- alimentare cu energie termică- încălzirea locuinţelor / edificiilor publice se realizează în sistem local, prin centrale termice de apartament / bloc / scară de bloc / incintă având ca şi combustibil gazele naturale sau alimentate cu energie electrică în cazul consumatorilor industriali, întrucât oraşul a renunţat la sistemul de încălzire centralizat, prost gestionat de către C.E. Rovinari; - reţelele termice existente, care parcurgeau şi subsolurile blocurilor, s-au întrerupt şisânt abandonate de cel puţin cinci ani, aflându-se în stare avansată de degradare.

d2. cartierul VârţVechi - alimentare cu apă potabilă / stins incendiu:- prin racordarea staţiei de apă oraş la conducta de apă Izvarna s-a creat oportunitatea extinderii reţelei de alimentare cu apă - inclusiv hidranţii de incendiu stradali - şi în cadrul acestui trup intravilan, vechiul sistem de alimentare cu apă al oraşului rămânând sa funcţioneze în caz de avarie şipentru înmagazinare rezerva stins incendiu, etc; - canalizare:- elaboratorul propune înfiinţarea canalizării menajere cu colectorul pozat în acostamentul D.N.66, având ca oportunitate intrarea în modernizare a tronsonului de drum Rovinari Tg. Jiu dar şi ca potenţială dificultate obţinerea avizului D.J.D.P. Gorj în acest sens; - colectorul Dn 200 al reţelei va avea ca traseu D.N.66 până la interceptarea canalizării menajere a oraşului şi va funcţiona prin pompare dintr-un bazin de colectare amplasat în intravilanul cartierului; - reţelele de şanţuri de gardă pereeate existente va prelua rolul de canalizare pluvială.- alimentare cu gaze naturale- cartierul dispune de reţea de distribuţie gaze naturale 0,4 bar în conductă metalicăîngropată / aeriană cu traseu pe ambele laturi ale D.N.66, care alimentează bucătăriile şicentralele termice / sobele locuinţelor; urmând a se dezvolta în viitor.

- alimentare cu energie electrică- cartierul dispune de reţele de distribuţie energie electrică LEA / LES 0,4 kV pentru iluminat public şi pentru consumatorii casnici / persoane juridice, alimentate din PTA; - telecomunicaţii- abonaţii telefonici din cartier sunt racordaţi la centrala telefonică automată a oraşului.

- alimentare cu energie termică - încălzirea se realizează în sistem local, prin centrale termice de apartament / incintă cu combustibil gazele naturale, sau energie electrică pentru consumatorii industriali.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 79d2.1. cartierul VârţNou - vest - alimentare cu apă potabilă / stins incendiu:- la această dată se află în curs de elaborare, pe investiţia C.E. Rovinari, documentaţia fază P.T. pentru racordarea gospodăriei de apă cartier Vârţ Nou la conducta Izvarna, debitul acesteia eliminând necesitatea execuţiei instalaţiei de deferizare şi celei de clorinare, precum şi pe cea a constituirii de noi rezerve de apă în incinta gospodăriei de apă, aceasta ramanand sa funcţioneze pentru cazuri de avarie sau ca rezerva de apăpentru stins incendiu;

- canalizare:- elaboratorul propune înfiinţarea canalizării menajere, având ca oportunitate investiţia C.E. Rovinari privind realizarea staţiei de epurare cu amplasament la sud de C.F. Filiaşi – Tg. Jiu, în vecinătatea T.P.S.U.T. şi emisar râul Jiu; - la aceasta dată este în curs de licitaţie pe investiţia C.E. Rovinari execuţia unei reţele de canalizare cu o staţie de epurare dimensionată pentru 80 de familii, cu amplasament în imediatul sudic al podului peste râul Jiu, lângă taluzul digului de apărare şi la limita intravilană vest, staţie care va trebui să obţină avizele legale (Agenţia de Mediu, Regia Apele Romane) pe care elaboratorul P.U.Z. le va anexa în copie la prezenta documentaţie; - elaboratorul consideră această staţie de epurare ca o soluţie de parcurs şi îşipăstrează propunerea pe amplasamentul din P.U.G. - reţelele de şanţuri de gardă pereeate existente va prelua rolul de canalizare pluvială.- alimentare cu gaze naturale- cartierul dispune de reţea de distribuţie gaze naturale 0,4 bar în conductă metalicăîngropată / aeriană cu traseu pe ambele laturi ale D.N.66, care alimentează bucătăriile şicentralele termice / sobele locuinţelor; urmând a se dezvolta în viitor.

- alimentare cu energie electrică- cartierul dispune de reţele de distribuţie energie electrică LEA / LES 0,4 kV pentru iluminat public şi pentru consumatorii casnici / persoane juridice, alimentate din PTA; - telecomunicaţii- abonaţii telefonici din cartier sunt racordaţi la centrala telefonică automată a oraşului.

- alimentare cu energie termică- încălzirea locuinţelor şi a edificiilor publice se realizează în sistem local, prin centrale termice de apartament având ca şi combustibil gazele naturale.

d2.2. cartierul VârţNou – est Datorita dimensiunii reduse a acestui trup şi distanţei mari faţă de cartierul Vârţ Nou – vest, elaboratorul propune ca, pentru această etapă, alimentarea cu apă să se rezolve prin puţuri forate, canalizarea prin microstaţii de epurare individuale şi încălzirea prin sobe / centrale termice cu combustibil lemnul de foc, urmând ca ulterior, dupăfinalizarea racordării la conducta Izvarna şi a staţiei de epurare cartier Vârţ Nou – vest, beneficiarul să realizeze racordarea, prin extinderea reţelelor de alimentare cu apă,canalizare menajeră şi alimentare cu gaze naturale cartier Vârţ Nou – vest şi a acestui trup, în paralel cu creşterea numărului de gospodării construite.

- alimentare cu energie electrică- cartierul dispune de reţele de distribuţie energie electrică LEA / LES 0,4 kV pentru iluminat public şi pentru consumatorii casnici / persoane juridice, alimentate din PTA;


e) locuri de muncă necesar de creeat În anul 2008, dacă utilizăm rata de activitate (40,1%) aplicată la numărul total al

populaţiei oraşului (13367 persoane) obţinem un număr de 13367 x 40,1 / 100 = 5360 persoane populaţia activă ocupată a oraşului Rovinari. Dintre aceştia 4951 angajaţi lucrau în sectorul industrial extractiv / energetic / comerţ (356 angajaţi), 36 angajaţi în sectorul financiar-bancar, 195 cadre în învăţământ, 96 angajaţi în administraţie / asistenţă socială iar restul de 82 persoane lucra în sănătate, servicii şi alte domenii neprecizate.

Dacă luăm în considerare prognoza 2009 – 2019, respectiv a unei populaţii care va ajunge la 15 338 locuitori în 2019, aplicând algoritmul de mai sus, ajungem la un număr de 15 338 x 40,1% = 6 289 persoane populaţie activă.

Din acest punct de vedere, numărul de noi locuri de muncă necesar de acoperit ar fi de 6 289 - 5360 = 929, la care se va adăuga un număr de aproximativ 1500 locuri de muncăindisponibilizate prin programul guvernamental de reconversie în industria de cărbune impus de acordurile comunitare şi cele cu Banca Mondială / F.M.I.

Ar rezulta un număr de aproximativ 2 429 locuri de muncă ce vor trebui creeate la nivelul oraşului, fapt ce accentuează odată mai mult necesitatea creerii de debuşee alternative (industrie locală / servicii / comerţ / turism) care să reducă dependenţa faţă de actualul profil monoindustrial, aceasta cu atât mai mult cu cât, la orizontul anilor 2020 rezervele de cărbune în perimetrul Rovinari vor fi deja epuizate.

3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI • Estimmarea s-a făcut utilizând modelul de creştere tendenţială, considerând

media ponderată a sporului populaţional (natural + migratoriu) pe perioada 2002 – 2009, respectiv de 14,55 ‰ şi extrapolâdu-l pentru urmatorii 10 ani, ar rezulta că în 2019 populaţia oraşului ar putea creşte la 15 338 locuitori. Acest gen de prognozăeste, de regulă, orientativă, în ecuaţie intervenind de fapt un număr mult mai mare de variabile care nu sânt nici de competenţa şi nici în posesia elaboratorului.

• Dacă sporul populaţional se va confirma şi oraşul nu va reuşi să creeze noi locuri de muncă exterioare industriei miniere / energetice, acesta se va confrunta cu fenomenul unui şomaj ridicat care va putea ranversa acest spor şi implicit cu un fenomen emigraţional, aşa cum arată experienţa din nenumărate zone ale ţării.

• Acest fenomen se va petrece chiar şi în ipoteza scăderii sporului populaţional, în condiţiile de mai sus, cu agravanta creşterii accelerate a populaţiei cu vârstă peste 59 ani.

• Ţinând cont de cele de mai sus, devine imperios ca prevederile P.U.G. să fie puse în aplicare, acestea constituindu-se în premize / condiţii obligatorii pentru rezolvarea problemelor oraşului şi creşterea atractivităţii acestuia (dezvoltarea zonrlor cu destinaţie de locuire, înbunătăţirea factorilor de mediu, reinventarea mediului economic, etc.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 813.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI Oraşul Rovinari se învecinează la limita intravilanului, cu drumul naţional DN 66

(E 79) şi cu calea ferată Filiaşi – Turceni - Tg. Jiu. Drumul naţional şi calea feroviară constituie repere importante în dezvoltarea

viitoare a oraşului, prevăzută şi în PATN, deoarece: - DN 66 face parte din reţeaua propusă de drumuri expres (traseul Oradea – Deva –

Petroşani – Tg. Jiu – Craiova – Calafat), fiind totodată şi drum european – DE 79, asigurând legătura rutieră Ungaria – România – Bulgaria (conform Secţiunii I (Căi de comunicaţie) din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 şi Acordului European privind marile drumuri de trafic internaţional);

- calea ferată este un troson de legătură între traseele cu viteză sporită Craiova – Tr. Severin – Timişoara şi Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad, fiind prevăzută a fi dublată / electrificată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional.

Oraşul Rovinari este astfel situat pe două căi de comunicaţie deosebit de importante, ceea ce va contribui la dezvoltarea sa ulterioară.

a) organizarea circulaţiei rutiere Zona de protecţie prevăzută conform legislaţiei rutiere în vigoare este de 20 m din

ax (stânga – dreapta) pentru drumul naţional D.N.66 / E.79. Organizarea reţelei stradale este de tip rectangular, dezvoltată egal pe cele două direcţii,

cuprinzând 22 artere cu o lungime totală de 7.6 km, din care 1.9 km de categoria a II-a – străzi de legătură (care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie) şi 5,7 km de categoria a III-a - străzi colectoare (care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură, având 2 benzi), intensitatea medie orară a traficului / bandă fiind cuprinsă între 360 – 600 vehicule-etalon pentru străzile de categoria a II-a şi între 160 – 360 vehicule-etalon pe străzile de categoria a III-a.

Starea de viabilitate este apreciată ca fiind de nivel mediu, iar îmbrăcămintea rutieră este din beton.

Transportul în comun, slab reprezentat (datorită dimensiunii reduse a localităţii) se desfăşoară pe str. Tineretului (pentru deplasarea navetiştilor în comunele învecinate); traficul greu tranzitează oraşul.

Pentru devierea traficului greu generat de transportul reperelor de utilaje miniere la / de la bazele de reparaţii – întreţinere, s-a păstrat opţiunea Primăriei Rovinari, respectiv transformarea str. Constructorilor în ocolitoare trafic greu, cu continuarea acesteia pe latura de est şi sud a extravilanului oraşului propriuzis, cu trecerea ei în categoria drum modernizat (pl.nr. 4 – Reglementări / Organizarea Circulaţiei).

O soluţie alternativă propusă prin P.U.G. este transferarea traseului arterei ocolitoare trafic greu din cadrul oraşului (str. Constructorilor) strict pe latura est intravilan, cu continuare spre nord prin supratraversarea magistralei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu şi a râului Jiu, până la incidenţa cu D.N. 66 zona lângă trup Bâlteni, eliminând astfel integral traficul greu din cadrul oraşului şi rezolvând astfel şi accesul unic (în „fund de sac”) în oraş, cu consecinţe benefice în accesibilitatea şi atractivitatea acestuia.

Ca urmare a concluziilor Analizei Situaţiei existente, bazate pe cercetarea terenului, pe studierea documentaţiilor aprobate deţinute de beneficiar şi pe discuţiile purtate cu autoritatea locală, s-au făcut următoarele propuneri:

1. Instituirea interdicţiei de construire a zonei care cuprinde arealul arterei de penetraţie în oraş incluzând intersecţiile cu D.N.66 / E.74 şi cu Aleea Vulcan şi supratraversarea pârâului Prundurelu, până la elaborarea / aprobarea unei documentaţii P.U.Z. comandăpublică, a unui Studiu de Circulaţie, a unei documentaţii S.F. + P.T. care să reglementeze şisă rezolve actuala legatură sinuoasă şi defectuoasă a oraşului cu D.N.66 / E.74;

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 822. Instituirea interdicţiei definitive de construire cu propunerea de dezafectare /

stramutare a imobilului – depozit materiale de construcţii edificat în această zonă imediat după aprobarea P.T. specificat la pct.1.

3. - corectarea elementelor geometrice ale intersecţiilor în cadrul oraşului; 4. modernizarea reţelelor de circulaţie rutieră / pietonală existente din cartierele

Vârţ şi Vârţ Nou, simultan cu corectarea regimului de aliniere la stradă al proprietăţilor şi a traseelor şanţirilor de gardă pereeate conform profilelor tip pe zone;

5. – completarea tramei stradale actuale pe zonele construite, 6. - construirea reţelelor de circulaţie rutieră / pietonală pe zonele de extindere a

intravilanului conform traseelor şi prfilelor tip propuse în prezentul P.U.G., pentru asigurarea legăturilor rutiere la noile lotizări;

7. - transformarea str. Constructorilor în ocolitoare trafic greu, cu continuarea acesteia pe latura de est şi sud a extravilanului oraşului propriuzis, cu trecerea ei în categoria drum modernizat (pl.nr. 4 – Reglementări / Organizarea Circulaţiei).

8. - transferarea traseului arterei ocolitoare trafic greu din cadrul oraşului (str. Constructorilor) pe latura est intravilan, cu continuare spre nord prin supratraversare magistrală C.F. Filiaşi – Tg. Jiu / râul Jiu, până la incidenţa cu D.N. 66 zona lângă trup Bâlteni, eliminând integral traficul greu din cadrul oraşului şi accesul unic (în „fund de sac”) în oraş, cu consecinţe benefice în accesibilitatea şi atractivitatea acestuia.

9. - îmbunătăţirea şi multiplicarea penetraţiilor în oraş din direcţia sud (sat Fărcăşeşti) pentru optimizarea relaţiiloe immediate cu localitâţile vecine şi a celor cu teritoril îndepărtat (Motru – Filiaşi – Craiova – Tr. Severin).

b) organizarea circulaţiei feroviare Zona de protecţie prevăzută conform legislaţiei în vigoare pentru calea ferată

normală este de 100 m. iar zonă de siguranţă este de 20 din ax, în acest spaţiu existând interdicţie de construcţie. Pentru C.F.I. zonă de siguranţă este de 7,5 din axul căii.

Ca urmare a concluziilor Analizei Situaţiei existente, bazate pe cercetarea terenului, pe studierea documentaţiilor aprobate deţinute de beneficiar şi de C.E. Rovinari, pe discuţiile purtate cu autoritatea locală şi pe propunerile viabile ale P.U.G. Rovinari 1998 aprobat, s-au făcut următoarele propuneri:

1. – construirea unei noi gări orăşeneşti pe amplasamentul rezervat în vecinătatea vesticăa platformei industriale est (A.C.M.M. Rovinari / E.M.C. Roşia);

2. – dezafectarea traseelor C.F.I. care devin nefuncţionale prin relocarea depozitului de cărbune şipunctului de încărcare E.M. Roşia în afara administrativului oraşului până la finele anului 2012, pentru recuperarea terenului de către Primăria Rovinari şi alocarea de funcţiuni conform propunere P.U.G.

c) organizarea circulaţiei pietonale - Traseul pietonal major din localitate, str. Minerilor, are o lungime de 400 m. şi ramificaţii

laterale pentru relaţia filtrată cu zonele adiacente. Pietonalul este mobilat cu fântâni arteziene şipiaţete delimitate de largi jardinière. Este necesară , probabil, perforarea fundului jardinierelor, deoarece până la această dată, arborii plantaţi au avut o creştere extreme de lentă;

- Alt pietonal remarcabil este cel din parcul edificat pe traseul casetat al pârâului Valea Temişanilor, de trasee de proiect, agrementat cu fântână arteziană şi punând într-un circuit mai bun de vizitare monumental de arhitecturăBiserica Sf. Ioan.

- ca propunere a actualului P.U.G. reţinem respectarea profilelor tip propuse, reintroducerea plantaţiilor de aliniament şi evacuarea construcţiilor provizorii de la prospectul străzilor principale.

Întocmit; Ing. Nistor Dorin

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 833.7. INTRAVILAN PROPUS / ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂPrin definiţie, intravilanul reprezintă teritoriul unei localităţi ocupat cu

construcţii şi amenajări, caracteristic din punct de vedere spaţial şi funcţional şidelimitat prin planurile urbanistice generale.

În afara localităţilor propriu-zise, în intravilan sunt cuprinse şi alte trupuri – unităţiteritoriale răspândite în cadrul teritoriului administrativ (localităţi aparţinătoare, unităţi industriale, staţii electrice, staţii de tratare şi epurare, platforme de gunoi etc.).

La intravilanul existent (vezi pl.nr. 2) se suplimentează suprafeţe de teren necesare dezvoltării multiplelor funcţiuni existente sau înfiinţării altora, în cazul în care necesarul de terenuri nu este suficient în stadiul actual sau se restrâng anumite suprafeţe, necesar a fi scoase din intravilan din diverse motive. Prezentul PUG propune o restrângere a intravilanului de la 438,00 la 414,50 ha.

3.7.1. ZONA DE LOCUIT a oraşului urmează a fi completată cu construcţii prin finalizarea celor cu suprastructura existentă, sau altele noi, în regim P+2÷4 în zonele rezervate sau recomandate. În majoritate, fondul locuibil se intenţionează a se întregi cu locuinţe individuale P / P+1÷2 cu lot de 300-500 mp (vezi pl. Nr. 3) conform cap. II, art. 15 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi cu locuinţe colective P+3÷4.

Având în vedere complexitatea zonelor cât şi faptul că parte din terenurile introduse în intravilan sunt în proprietate particulară, va fi necesară întocmirea unor documentaţii de urbanism specifice – P.U.Z. comandă publică sau a unor planuri de lotizare în care se va avea în vedere respectarea tramei stradale cu profilele transversale caracteristice şirezervarea amplasamentelor destinate construcţiilor corespunzătoare diferitelor funcţiuni stabilite prin PUG şi necesare dezvoltării oraşului (v. Regulamentul aferent PUG).

Extinderea zonei de locuit este prevăzută în modul următor: a) Oraşul propriuzis 1. S-au acordat completări de front locuinţe P+4 (str. Minerilor, str. Constructorilor); 1. În partea de est şi sud a intravilanului, pe terenuri retrocedate, actualmente în

categoria teren arabil, s-au alocat funcţiuni de locuinţe pe lot regim P / P+1÷2 şilocuinţe colective P+4 (la sud de frontul Aleea Şcolii,);

2. În zona sud front Aleea Şcolii, în subunităţile teritoriale nou creeate s-au acordat funcţiuni / dotări de interes public (creşă, dispensar, cabinet stomatologic, prestări servicii, comerţ alimentar / nealimentar) pentru creşterea echopării zonei în acest sens.

3. În zona dintre platforma industrială nord - breteaua de legătură D.N.66 – str. Jiului, - cvartal P+4 str. Termocentralei, s-a alocat funcţiune de locuinţe pe lot regim P / P+1÷2 pe terenuri retrocedate, actualmente în categoria teren viran;

4. S-a instituit interdicţie temporară de construire până la elaborarea P.U.Z. comandă publică pe majoritatea terenurilor acestor zone;

5. S-a instituit interdicţie definitivă de construire pentru parcela care adăposteşte magazinul de materiale de construcţii amplasat între breteaua de legătură D.N.66 – str. Jiului şi linia C.F.I. care iese din platforma industrială nord, datorită imposibilităţii coexistenţei acestei parcele cu vre-o soluţie de optimizare a traseului de acces în oraş din D.N. 66;

6. S-a instituit interdicţie definitivă de construire pentru parcelele intravilane amplasate între magistrala C.F. Filiaşi – Tg. Jiu şi râul Jiu, în adiacentul nordic al platformei industriale est, datorită amplasării acestora în albia Râului Jiu şiimposibilităţii accesului reglementar la ele peste magistrala C.F.

7. S-au propus perdele de protecţie către zonea industrilală, cimitir, staţie epurare. Linii C.F.


b) Cartierul Vârţ Vechi (satul Vârţ)1. Pe latura vest a D.N.66. limita intravilanului s-a considerat la 75 m distanţă faţă

de limita rutierului, exceptând zona adiacentă sud incintei bisericii şi zonele cu drumiri interioare, unde s-a venit pe, de regulă, limitele de fund ale proprietăţilor şi zona de la sud de incinta T.P.S.U.T. SEIU Tismana, inde s-a urmat limita administrativilui, respectiv culoarul de bandă transportoare care pleacă din limita nord C.E.T. Rogojelu.

2. Pe latura est a D.N.66 intravilanul s-a propus pe limita de fund a proprietăţilor, cu respectarea distanţei de protecţie faţă de digul de apărare ape râu Jiu.

4. În cartier s-a păstrat funcţiunea de locuinţe P / P+1÷2 pe lot şi funcţiuni complementare.

5. Pe latura vest a D.N.66 s-au instituit perdele de protecţie, fixarea terenului la agresiunea apelor meteorice care se scurg de pe versant.

c) Cartierul Vârţ Nou Vest 1. Pe latura vest limita intravilană s-a propus la baza piciorului digului de apărare

existent, pe latura de nord limita urmează relativ, printr-o dreaptă, limita incintei fostului campament Vârţ – acţiunea 7000, pe latura est ea se suprapune limitei admunistrativului până în D.N. 66 şi se continuă spre sud, unde intravilanul urmează o paralelă la distanţade 20 m faţă de axul magistralei C.F. Filiaşi-Craiova.

2. Intravilanul cartierului propriuzis a fost extins cu 14,07 ha., tocmai pentru a creşte oferta de investiţii în locuinţe.

3. În cartier s-a păstrat funcţiunea de locuinţe P / P+1÷2 pe lot şi funcţiuni complementare, cu o rezervare în partea central nordică pentru funcţiuni publice / dotări de utilitate publică.

4. S-a instituit interdicţie temporară de construire până la elaborarea P.U.Z. comanda publică pentru zonele neconstruite, întrucât actualul regim de aliniere şialiniament al construcţiilor existente lasă de dorit.

5. S-au introdus în funcţiunea de spaţii verzi, deci în interdicţie de construire, coridoarele de protecţie aferente L.E.A. 110 Kv. şi L.E.A.220 Kv. care traversează sudul intravilanului

6. La D.N.66 s-au instituit perdele de protecţie pe ambele laturi ale drumului, pentru protecţia sonică a locuitorilor.

7. S-au propus perdele de protecţie catre zonele poluatoare (industrie, cimitir, staţie epurare).

d) Cartierul Vârţ Nou Est 1. Pe latura nord limita intravilană s-a propus coincidentă cu limita administrativului,

pe laturile adiacente magistralei C.F. limitele reprezintă paralele la distanţa de 20 m. faţă de axul magistralei C.F., pe latura sud păstrânduse în mod relativ limita intravilan P.U.G.’98.

2. În cartier s-a păstrat funcţiunea de locuinţe P / P+1÷2 pe lot şi funcţiuni complementare, cu o rezervare în partea vestică pentru dotări de utilitate publică.

3. S-a instituit interdicţie temporară de construire până la elaborarea P.U.Z. comanda publică pentru zonele neconstruite, întrucât actualul regim de aliniere şialiniament al construcţiilor existente lasă mult de dorit.

4. S-au instituit perdele de protecţie pe latura de sud a D.N.66 precum şi pe limitele la magistrala C.F., pentru protecţia sonică a locuitorilor.

e) Cartierul Trup lângă Bâlteni 1. Trupul se constituie în partea de nord, pe malul stâng al Jiului, adiacent pe ambele

laturi drumului naţional DN 66, cuprinzând la nord de această arteră zona alocatăfuncţiunii de locuinţe, iar la sud staţia de apă, puţurile frontului decaptare şi o zonă de parc-agreement şi funcţiuni complementare situată adiacent vest incintei staţiei de apă.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 85Faţă de propunerea P.U.G. Rovinari”98 aprobat, zona destinată investiţiilor în

locuinţe s-a redus foarte mult datorită restricţionării impuse de coridoarele de protecţie L.E.A. 20 – 400 Kv. Neanalizate suficient în vechea propunere.

2. A rezultat o formă lenticulară perimetrată de limita coridoarele de protecţie L.E.A. 20 – 400 Kv la nord, limita administrativului la est şi o paralelă la distanţa de 21,50 m faţă de latura nord a D.N. 66. accesată printr-o legătură rutieră cu D.N.66 la limita administrativului continuată pe latura nord şi închisă cu altă legătură cu D.N.66 spre capătul vestic al lentilei.

3. În zonă s-a prevăzut ca funcţiune generală funcţiunea de locuinţe (73), dispensar uman / cabinet stomatologic (74)pe lot şi funcţiuni complementare, cu o rezervare insulară în partea central-nordică pentru funcţiunea de locuinţe colective regim P+3÷4 şi dotări de utilitate publică.

4. S-a instituit interdicţie temporară de construire până la elaborarea P.U.Z. comanda publică pentru toată zona neconstruită.

5. S-au instituit perdele de protecţie pe ambele laturi ale D.N.66, pentru protecţia sonică a locuitorilor şi pentru prezervarea coridorului de protecţie al L.E.A. 20 Kv.

6. Zona de locuinţe s-a bordat pe limita intravilanului nordic cu un şanţ de gardăpereeat l = 3,00 m pentru a prelua apele dpluviale de pe versantul Beterega, care, în contextul proastei mentenanţe a canalelor de gardă ale cariei Rovinari Est, produc, în ultimii ani, inundarea terenului adiacent nord D.N.66.

Suprafaţa ocupată cu locuinţe şi funcţiuni complementare va totaliza, în perspectiva materializării prevederilor PUG, 133,94 ha (32,7%).

3.7.2. ZONA DE PRODUCŢIE reprezentată în principal prin platforma industrialăenergetică din nord-vestul oraşului cuprinde în principal Complexul Energetic Rovinari (CET Rovinari, CNLO Tg. Jiu - sucursala Rovinari ITUC Rovinari), precum şi alte unităţica IUM Rovinari, staţie de balastieră sortare produse de, etc, ultimele deja privatizate

Pe lângă aceasta regăsim platforna industrială est amplasată la limita de nord-est a oraşului propriuzis, care cuprinde incinta ACMM Rovinari şi incinta E.M.C. Roşia, incinta E.M.C. Rovinari, Sediu sector benzi E.M.C. Rovinari, o incintă de utilaj terasier şi două trupuri separate între cartierul Vârţ Vechi şi incinta C.E.T. Rovinari, cuprinse în intravilanul cartierului Vârţ Vechi şi alte terenuri C.E. Rovinari – construcţii industriale,TPSUT, SC MARSAT SA, ateliere şi sedii de sector,etc.

Actualmente, zona industrială nord reprezintă, împreună cu industria extractivă de cărbune energetic din administrativ, principalii fafactori de poluare ai oraşului.

Accentul în viitor se va pune pe reconversie funcţională, reorganizare şiretehnologizare la nivelul incintelor actuale. Sunt prevăzute două noi amplasamente la nord de platforma industrială vest, respectiv între staţia de epurare oraş şi magistrala C.F., destinate satisfacerii cerinţelor întreprinzătorilor particulari în domeniul industriei mici, nepoluante (ex. fermă de panouri solare), înfiinţării de societăţicomerciale prin concesionare, prestări servicii, depozite etc. (v.pl.nr. 3). Zona de producţie va beneficia astfel de cca 4 ha de teren pentru preîntâmpinarea iniţiativei particulare în domeniul investiţiilor de mică producţie.

Preocuparea majoră trebuie să fie reducerea dependenţei faţă de sectorul economic primar, care va suferi o permanentă diminuare, simultană cu pierderea locurilor de muncă.

Totodată vor fi reconsiderate măsurile de prevenire şi combatere a poluării precum şireducerea efectelor acesteia prin menţinerea valorilor CMA în limite normale.

Se vor identifica şi monitoriza permanent toate sursele majore de poluare (fixe, mobile, liniare, etc.) şi se va evita înfiinţarea unităţilor ce pot aduce prejudicii ireversibile, mediului natural şi construit, mai ales a celor cu efecte asupra sănătăţii oamenilor.

Zona de producţie creşte de la 148,13 ha la 157,54 ha. (38,46)

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 863.7.3.ZONA INSTITUŢIILOR PUBLICE / SERVICIIa) oraşul propriuzis 1. La nivelul zonei centrale U.T.R.1,- s-au redefinit limitelor zonei centrale U.T.R.1 pe perimetrul arterelor majore de

circulaţie (cat. a II – a) str. Jiului – Muncii – Tineretului – Termocentralei;- întrucât s-a preferat construirea unei săli de sport (36) şi a unui ştrand orăşenesc (39) pe

rezervările de teren prevăzute îm P.U.G. Rovinari ′98 şi P.U.Z. UTR 1 Zona Centrală,pentru Sediu Primărie şi Biserică, nu mai există amplasamente adecvate pentru funcţiuni publice reprezentative şi – în acelaşi timp – necesare, urmând a se refuncţionaliza / dezvolta cele existente şi fără o utilitate eficientă la ora actuală, cum ar fi cădirea Casei de Cultură(21) care ar putea fi redestinată ca Sediu Primărie, Cantina Primăriei Rovinari (32) care ar putea fi redestinată ca Sediu Poliţie / Poştă / Taxe şi impozite locale sau clădirea RomTelecom care ar putea fi redestinată drept Centru de afaceri, etc.

2. Ca instituţii publice reprezentative în intravilan s-au prevăzut: - amplasamentul rezervat posibil Sediu Primărie Locală (71) / zona centralăU.T.R. 1 - amplasamentul rezervat pe zona dintre magistrala C.F. – str. Constructorilor –

Platforma industrială est (incinta A.C.M.M. Rovinari) pentru noua gară de călători (84); - amplasamentele rezervate pe zona U.T.R.5 – Est, adiacent zonei stadionului în execuţie,

pentru cinema / disco-club (77) şi bazin de înot (81); - în rest, s-au prevăzut, în limita terenului disponibil, dotări de cartier, precum grădiniţă

2-8 grupe (73) creşă (74), dispensar uman / cabinet stomatologic (75), farmacie (76) comerţalimentar, prestări servicii şi alimentaţie publică, pe zonele sud, est şi nord-est.

b) cartier Vârţ Vechi În zona vecină la est bisericii de cartier s-au prevăzut dotări minimale de cartier

precum oficiu poştal (72) şi grădiniţă cu două grupe (73);

c) cartier Vârţ Nou Vest S-a instituit o zonă de dotări cuprinzând biserica de cartier şi dezvoltată către sud,

până în limita străzii existente, cuprinzând grădiniţă cu două grupe (73), creşă (74), dispensar uman / cabinet stomatologic (75), farmacie (76), prestări servicii, comerţalimentar şi alimentaţie publică;

d) cartier Vârţ Nou Vest S-a instituit o mică zonă de dotări la limita de est a trupului, cuprinzând comerţ

alimentar şi alimentaţie publică;e) trup lângă Bâlteni 1. În cadrul zonei nordice drumului D.N.66, în subunitatea de locuinţe colective P+4

propusă la limita nord, s-a instituit şi funcţiunea de dotări de interes public precum mini-hotel 100 locuri (83), dispensar uman / cabinet stomatologic (75), oficiu poştal (72), prestări servicii (bancare, avocaţiale) (78), alimentaţie publică (79). comerţ alimentar – nealimentar (80);

2. La limita vest a zonei, funcţiunii de locuinţe P / P+1÷2 pe lot i s-a adăugat funcţiunea complementara de prestări servicii (service auto, staţie PECO) (78);

3. În zona adiacentă vest gospodăriei de apă, funcţiunea de spaţiu verde organizat s-a prevătut împreună cu cea de dotări minimale cinema / club / discotecă (77).

Reţeaua dotărilor va fi dezvoltată prin refuncţionalizări şi construcţii noi ce vor răspunde cerinţelor funcţionale ale oraşului precum : educaţie şi învăţământ, sănătate, administraţie şi servicii publice, sport, turism, comerţ, financiar bancare, prestări servicii, transporturi etc.

Suprafaţa propusă este de 15,30 ha (3,67%).

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 873.7.4.ZONA DE PARC, spaţii verzi amenajate pentru odihnă, agrement, sport este

în prezent relativ slab reprezentată, fiind constituită practic din parcul orăşrnrsc realizat pe traseul casetat al pârâului Valea Temişanilor.

a) oraşul propriuzis 1. Se impune o mai intensă preocupare pentru aducerea la parametri prevăzuţi a

plantaţiilor peisagere de pe traseul Pietonalului str. Minerilor; 2. Pe lângă amenajarea stadionului în execuţie (35), se va asigura completarea

zonei adiacente acestuia cu noi spaţii plantate parc organizat în aproprierea stadionului, ce poate suporta şi dotari sportive compatibile cu restul zonei, ex. terenuri handbal / baschet / volei, bazin de înot (81), mai ales în condiţiile în care asemenea obiective lipsesc şi gradul de poluare este ridicat;

3. O altă zonă verde parc organizat în s-a prevăzut în vecinătatea estică a cvartalului de locuinţe colective P+4 A.N.L. str. 30 Decembrie;

4. În partea nordică, în apropierea Bisericii Ortodoxe, la intrarea în oraş, cu acces dinspre Aleea Vulcan s-a prevăzut o zonă verde – parc organizat, haşurată cu linii verticale verde-roşu, întrucât în zonă s-au alocat şi mici dotari (farmacie, cinema / disco – club, comerţ alimentar; alimentaţie publică);

5. În intavilanuloraşului este imperios necesară revitalizarea spaţiilor verzi de incintă,plantarea terenurilor virane şi reintroducerea plantaţiilor de liniament pe traseele străzilor.

6. De asemenea, este necesară realizarea perdelelor de protecţie prevăzute prin prezentul P.U.G. pe limita vecinătăţilor ce produc factori de poluare (zonele industriale, traseele magistralei C.F. şi ale liniilor C.F.I., cimitir, staţia de epurare, etc);

b) cartier Vârţ Vechi 1. Este necesară realizarea perdelelor de protecţie prevăzute prin prezentul P.U.G. pe

laturile D.N.66 şi prelungirii acestuia spre Câlnic, pentru apărarea rutierului faţă de apele pluviale de versant şi pentru protecţia împotriva poluării fonice;

c) cartier Vârţ Nou Vest 1. Este necesară realizarea perdelelor de protecţie prevăzute prin prezentul P.U.G. pe

laturile D.N.66 pentru protecţia împotriva poluării fonice; 2. Pe limita sud a cartierului s-a instituit funcţiunea de spaţiu verde, semnificând

interdicţie de construire, pe zona coridoarelor de protecţie L.E.A. 110 / 120 Kv; 3. De asemenea, pe exteriorul limitei intravilane sud, s-au instituit perdele de protecţie la

magistrala C.F. Filiaşi – Tg. Jiu;

c) cartier Vârţ Nou Vest 1. S-a instituit o perdela de protecţie pe latura sud a D.N.66 pentru diminuarea

poluării fonice generate de traficul auto; 2. De asemenea, pe exteriorul limitelor intravilane magistrala C.F. Filiaşi – Tg. Jiu s

au instituit perdele de protecţie pentru diminuarea poluării fonice;

e. trup lângă Bâlteni 1. Pe zona adiacentă vest staţiei de apă s-a prevăzut o zonă verde – parc organizat, haşurată

cu linii verticale verde-roşu, întrucât în zonă s-a alocat şi o mică dotare cinema / disco – club; 2. Pe această zonă s-a instituit perdea de protecţie care semnifică interdicţie de

construire, la D.N.66, pentru diminuarea poluării fonice generate de traficul auto; 3. Pe zona latură nord D.N.66, exterior intravilanului, s-a instituit perdea de protecţie

care semnifică interdicţie de construire, pe lăţimea coridorului de protecţie al L.E.A. 20 Kv;

Prin prezentul PUG se propune o suprafaţă de zonei verzi de parc - agrement, sport, protecţie de 31,85 ha (7,78%).

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 883.7.5.ZONA CĂILOR DE COMUNICAŢIE a) Circulaţia feroviară se va îmbunătăţi în viitorul apropiat şi prin propunerea de

construire a noii gări, căreia, prin prezentul PUG, i s-a rezervat un amplasament (83) în nordul oraşului (v.pl.nr. 3 Reglementări şi nr. 8 – obiective de utilitate publică).

Întrucât suprafaţa aferentă magistralei C.F. Filiaşi – Tg. Jiu care tranzitează intravilanul, cumulată cu a celor două gări de călători existente (Rovinari şi Rogojelu) este de S=1,19ha., diferenţa până la 8,58 ha este reprezentată de traseele C.F.I. rămase.

Suprafaţa de căi de comunicaţie feroviare propuse este de S = 8,58 ha. (2,09%);b) Circulaţia rutieră1. existentă :Trama reţelei stradale este de tip rectangular, dezvoltată egal pe cele două direcţii,

cuprinzând 22 artere cu o lungime totală de 7.6 km, din care 1.9 km de categoria a II-a – străzi de legătură (care asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie) şi 5,7 km de categoria a III-a - străzi colectoare (care preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură, având 2 benzi), intensitatea medie orară a traficului / bandă fiind cuprinsă între 360 – 600 vehicule-etalon pentru străzile de categoria a II-a şi între 160 – 360 vehicule-etalon pe străzile de categoria a III-a.

Starea de viabilitate este apreciată ca fiind de nivel mediu, iar îmbrăcămintea rutieră este din beton. Suprafaţa circulaţiei rutiere existente este de S ~ 11,57 ha.

Pentru circulaţia existentă s-au propus următoarele: - rectificarea traseului străzii de legătură între D.N.66 şi str. Jiului, inclusiv a intersecţiilor cu aceste artere, pe zonă instituindu-se interdicţie temporară de construire până la elaborarea P.U.Z. comandă publică şi a studiu de fezabilitate aprobate, cu expropriere în cauză de utilitate publică;- modernizare str. Constructorilor, ocolitoare trafic greu (profil C5 pl. 4 Organizarea Circulaţiei.) - rectificarea traseului şi modernizarea circulaţiilor rutiere existente, cu precădere în cartierele Vârţ Vechi, Vârţ nou Vest şi Vârţ Nou Est (profile pl. 4 Organizarea Circulaţiei);

reamenajarea intersecţiilor pentru toate zonele, cu studierea înfiinţării de sensuri giratorii unde este cazul;

2. propusă :1. S-au propus trasee de circulaţie rutieră categoriile a III–a şi a IV-a în toate

zonele în care s-au alocat funcţiuni noi de locuire sau zonă verde – parc organizat. (vezi profile pl. 4 Organizarea Circulaţiei.)

Sistemul rutier propus este în soluţie de beton asfaltic pe fundaţie din macadam şibalast, având următoarea stratificaţie:

1. strat de fundaţie - balast 10 cm. grosime 2. strat de bază - macadam 10 cm. grosime 3. strat de legătură - BADPS 25 5 cm. grosime 4. strat de uzură - B.A. 15 5 cm. grosime

Lungimea acestor trasee este de L ~ 10,48 km. iar suprafaţa de S ~ 5,118 ha.

Totalul suprafeţei de circulaţii rutiere, incluzând pietonale, trotuare, rigole şicanale de gardă şi rezultat este de S ~ 42,45 ha. (10,36%);

Atenţia unităţii teritorial-administrative se va focaliza în direcţia rezervării terenurilor necesare dezvoltătii reţelei de străzi, concomitent cu prevederea echipării tehnico-edilitare, condiţii necesare eliberării autorizaţiilor de construire. De asemenea, se vor asigura amplasamente pentru dezvoltarea, remodelarea şi revitalizarea zonei centrale şi a celorlalte centre de interes public.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 89Defalcat, pentru zonele semnificative ale oraşului au rezultat:

• Zonae cu funcţiuni complexe de interes public – 15,30 ha (3,67%) • Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare - 133,94 ha (32,7%) • Zona de producţie - 157,54 ha (38,46%) • Zona de parc sport, agrement, protecţie, spaţii plantate – 31,85 ha ( 7,78%) • Zona de căi rutiere – 42,45 ha (10,36%) • Zona de căi ferate – 8,58 ha ( 2,09%) • Total intravilan existent - 441,00 ha • Total intravilan propus – 409,64 ha

NOTĂ:Reducerea intravilanului a rezultat în principal din propunerea de dezafectare a coloniei

Poiana din zona central-estică a teritoriului, prin lucrările de excavare care nu mai permit o echipare tehnico – edilitară coerentă, precum şi din restrângerea suprafeţei trupului lângăBâlteni, de-a lungul DN 66, datorată marilor suprafeţe neconstruibile generate de coridoarele de protecţie ale liniilor electrice L.E.A. 20 /110 / 400 Kv.

Din comparaţia bilanţului teritorial existent cu cel propus se constată modificări ale intravilanului conform tabelelor de mai jos:

Se pot asigura astfel terenuri suficiente pentru construirea a cca. 509 apartamente de locuinţe colective şi cca 907 de locuinţe individuale cu lot în teritoriu pe terenurile introduse în intravilan sau libere şi cu funcţiuni de locuinţe nou allocate prin P.U.G..

Defalcat, situaţia de perspectivă privind asigurarea cu locuinţe pe terenuri libere în oraşul Rovinari se preconizează a fi astfel:

• Rovinari – localitatea propriu-zisă, pe zona est U.T.R.5 şi şi sud cu funcţiuni de locuire nou alocate + completări de front în oraş- 23,42 ha – 469 gospodării P/ P+1÷2 (1645 loc.) - 1,19 ha + completări front – 372 apartamente P+3÷4 (1116 loc.)

• Cartier trup lângă Bâlteni– 7,59 ha – 151 gospodării P-P+1÷2 ( 531 loc.)

- 1,53 ha – 280 apartamente în blocuri P+4 (840 loc.) • Cartier Vârţ Nou Vest + Est (evaluat la 1 000 mp / gospodărie

- 28,73 ha –287 gospodării P/P+1÷2 (1005 loc.) NOTA: În funcţie de hotărârile Consiliului Local şi prin întocmirea planurilor

zonale, aceste valori pot varia. Ceea ce se recomandă este prevederea locuinţelor colective, cu parter liber destinat funcţiunilor complementare (comerţ, servicii, sedii firme etc.).

Se asigură astfel fondul locuibil suplimentar pentru un număr de locuitori estimat la 5137, din care 2 761 în oraş, 1 371 în trup lâgă Bâlteni şi 1 005 în cartierul Vârţ Nou Vest + Est. În această ipoteză maximală, oraşul Rovinari ar putea asigura în 2020 locuinţe pentru o populaţie de ~ 19 500 locuitori.

Situaţia prezentată mai sus reprezintă folosinţa maximă a terenurilor, respective cu loturi considerate de 500 / 1000 mp şi cu propuneri în ipoteza didpunerii integrale a deciziei de către administraţia locală.

În situaţia concretă, în care aceste terenuri au, la această oră, regim privat, depinde de capacitatea Primăriei în a promova propunerile funcţionale ale P.U.G..


3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

În perimetrul intravilanului oraşului Rovinari s-au identificat următoarele zone potenţiale de manifestare a riscurilor naturale: a) – zone cu risc de inundabilitate a terenurilor

• cartierul Vârţ Vechi zona U.T.R. 14 la est de D.N. 66 • cartierul Trup lângă Bâltenu zona U.T.R. 21 la nord de D.N. 66

Pentru aceste zone se propun următoarele măsuri de diminuare până la eliminare a riscului de inundabilitate:

• cartierul Vârţ Vechi zona U.T.R. 14, subzonele Lm la est de D.N. 66 - întreţinerea şanţurilor de gardă pereeate din tot perimetrul U.T.R. 14 şimărirea secţiunii acestora la D.N. 66 (sau înlocuirea cu rigole betonate simultan cu modernizarea acestui drum, conform profil D3, pl. Nr. 4 (Organizarea circulaţiei); - realizarea perdelelor de protecţie propuse ca factor de stabilizare a terenului şi de reducere a vitezei de drenare a apelor meteorice pe versanţii adiacenţi zonei. - realizarea de socluri cu înălţime minimă h = 87,5 cm şi evitarea soluţiilor cu subsol la construcţiile nou propuse pe acesstă zonă;

• cartierul Trup lângă Bâltenu zona U.T.R. 21 la nord de D.N. 66 - realizarea şi întreţinerea ulterioară a şanţurilor de gardă pereeate propuse pe laturile de est, nord şi vest ale perimetrului U.T.R. 14 21;

- realizarea şi întreţinerea rigolelor betonate propuse în profil D1, pl. Nr. 4 Organizarea circulaţiei la D.N. 66, simultan cu modernizarea acestui drum; - realizarea perdelelor de protecţie propuse ca factor de stabilizare a terenului şi de reducere a vitezei de drenare a apelor meteorice pe versanţii adiacenţi zonei; - realizarea de socluri cu înălţime minimă h = 87,5 cm şi evitarea soluţiilor cu subsol la construcţiile nou propuse pe acesstă zonă;

- persuasiunea permanentă pe lângă C.E. Rovinari privind întreţinerea la parametrii necesari a sistemului de canale de gardă în perimetrele de exploatare cariera Rovinari Est şi privind haldarea şi împădurirea / redarea în circuitul agricol a perimetrelor epuizate.

b) – zone cu risc de lunecare a terenurilor

• cartierul Vârţ Nou - Est zona U.T.R. 19 la subzona Lm sud - urmărirea respectării bermei de siguranţă normate (respectarea tehnologiilor de

excavare) în perimetrul carierelor Gârla şi Rovinari Est, pe zona adiacentă U.T.R.

a) – terenuri destinate construirii din toate trupurile intravilane: - respectarea recomandărilor studiului geotehnic privind dimensionarea

Fundaţiilor, proiectarea conform normativelor în vigoare şi măsurile de protecţie contra apelor meteorice.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 923.9. ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ3.9.1. SITUAŢIE EXISTENTĂa) Gospodărirea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului Rovinari Reţeaua hidrografică a teritoriului din jurul oraşului Rovinari se compune în principal din

râul Jiu şi afluentul de pe partea dreaptă a acestuia, Valea Temişanilor (pârâul Roşia). După anul 1960 s-a realizat sistemul hidrografic Rovinari – Tismana, având ca scop

devierea albiei râului Jiu şi protecţia carierelor împotriva apelor maxime. Barajul Rovinari având coronamentul la cota + 172,00 a realizat o acumulare de mare capacitate, prin închiderea albiei majore şi captarea principalilor afluenţi ai râului Jiu (Tismana, Bistriţa, Jalea, Suşiţa). Lacul de acumulare prezintă importanţă atât pentru atenuarea viiturii şiregularizarea debitelor cât şi pentru asigurarea cu apă de răcire a termocentralei Rogojelu. Canalul de deviere al râului Jiu a fost săpat de-a lungul versantului drept al albiei majore, fiind executată o treaptă de cădere de cca. 2,00 m înălţime la 1,1 km de confluenţă cu Jiul.

Lungimea canalului este de 7,8 km faţă de cei 11 km ai cursului natural. Canalul este încadrat, în clasa a II-a de importanţă.

Pentru debite mai mici de 300 m3/s, curgerea în canal nu este afectată de acumulare şi păstrează caracteristica debitului natural.

Canalul are în prezent o albie minoră de 63 m şi o albie majoră de 220 lăţime. În afara canalului Jiu prin localitate trece în prezent pârâul Valea Temişanilor.

Canalul deschis al pârâului este pereiat.

Echiparea hidroedilitarăc) Alimentare cu apă potabilăOraşul Rovinari dispune în prezent de instalaţii de apă potabilă în sistem centralizat

pentru 15 000 locuitori. Sursa de apă a fost constituită din acviferul cantonat la nivelul Romanianului şi Dacianului care în zonă sunt compuse din nisipuri şi nisipuri argiloase în alternanţă cu strate de cărbune. Captarea a fost constituită din foraje amplasate într-un front de captare situat pe malul stâng al Jiului şi compus din 14 puţuri forate cu adâncimea de aproximativ 160 m.

Datorită conţinutului mare de Fe şi Mn al apei captate a rezultat tratarea acesteia într-o staţie de deferizare cu o capacitate de 200 mc/h compusă din două bazine de aerare 13x13x3,50 m şi patru filtre rapide de 25 mp fiecare. Dezinfectarea apei se face prin clorinare, iar înmagazinarea se face într-un rezervor subteran cu capacitate de 2 500 mc.

Conductele de aducţiune din lungul frontului de captare au diametrele de 200, 250, 300 şi 400 mm. Oraşul dispune de o reţea de distribuţie inelară, conductele cu diametre 100 - 150 - 200 mm, având o lungime totală de 11,5 km.

Actualmente s-a renunţat la această sursă de apă din cauza costurilor de exploatare mari şi s-a adoptat soluţia cuplării în conducta de aducţiune a apei potabile Isvarna – Craiova, conductă ce transportă debite suplimentare ce permit alimentarea cu apă aoraşului Rovinari în bune condiţii şi la costuri de exploatare mai mici.

d) Canalizare ape uzate şi ape meteorice Canalizarea oraşului Rovinari este rezolvată în sistem unitar, cu colectoare principale

dispuse pe direcţia sud-nord şi un colector de evacuare pe direcţia vest-est. Colectoarele principale au secţiuni ovoidale 50/75 cm – 110/165 cm, iar colectorul

de evacuare 110/165 cm. Canalele de serviciu au secţiuni circulare cu Dn 30-50. Lungimea totală a

conductelor de canalizare din oraş este de 10,5 km. Staţia de epurare a cărei execuţie a fost sistată în anul 1984 a fost dimensionată pentru un

debit total evacuat de 6 820 mc/zi de la populaţie şi 1 820 mc/zi de la industrie. În anul 2010 s-a reluat execuţia staţiei de epurare dimensionată la un debit de 2937,48 m3/zi, care urmeazăa fi executat pe amplasamentul vechii staţii de epurare nefinalizată.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 933.9.2 DISFUNCŢIONALITĂŢI

e) Gospodărirea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului Rovinari În zonă intervenţia omului asupra mediului înconjurător manifestată prin deschiderea de

cariere, crearea de halde de steril, decopertări, depozite, devieri de râuri, defrişări etc., coroborată cu slaba mentenanţă a canalelor de gardă a carierelor, au condus la accentuarea torenţilor de versant şi la apariţia prin drenare de versant a fenomenului de inundabilitate pe latura vest a cartierului VârţVechi şi pe latura nord a D.N.66 pe trupul lângăBâlteni.

f) Alimentare cu apăPână în prezent reţeaua de alimentare cu apă a oraşului nu funcţiona corespunzător

datorită uzurii şi a faptului că existămari disfuncţionalităţi în captarea şi distribuţia apei. Astfel, conductele care sunt realizate din ţeavă de oţel sudată, sunt în mare parte

corodate şi sparte, unii dintre hidranţi nu funcţionează, robinetele de închidere nu se strâng etanş, capacele căminelor sunt în mare parte sparte. Conductele de branşament nu sunt dotate cu apometre.

Actualmente, prin racordarea oraşului propriuzis la conducta Izvarna, calitatea şidistribuţia apei potabile s-a îmbunătăţit.

Situaţia se prezintă încă mai prost în cartierul Vârţ Nou-Vest, unde staţia de apă nu dispune de instalaţii de deferizare / aerare / clorinare.

Cartierele Vârţ Vechi şi Vârţ Nou-Est se alimentează cu apă potabilă prin puţuri forate individuale.

g. Canalizare Cauza principală a funcţionării defectuase a canalizării oraşului propriuzis o

constitue realizarea acesteia în sistem unitar şi subdimensionarea raportată la actuala dezvoltare a oraşului (populaţional şi ca volum construit).

Datorită unor pante necorespunzătoare în canalizarea executată în sistem unitar, apele stagnează perioade foarte lungi; de asemenea în acestea existând multe resturi de obiecte, ceea ce duce la colmatarea conductelor de canalizare şi a căminelor de vizitare.

O parte din căminele de vizitare sunt astupate cu pământ sau resturi de obiecte conducând la imposibilitatea vizitării reţelei de canalizare. De asemenea, foarte multe cămine sunt prevăzute cu capace defecte sau sparte.

Una din cauzele care duce la colmatarea căminelor de canalizare şi a circulării foarte greoaie a apelor uzate prin tuburile de scurgere este şi acela că unii locatari transformăaceste cămine în depozite de gunoi.

În cartierele Vârţ Vechi, Vârţ Nou-Vest şi Vârţ Nou-Est nu există reţea de canalizare menajeră, putând vorbi doar de o reţea de canale / şanţuri de gardă pereeate care s-ar putea asimila canalizării pluviale.

O a doua disfuncţionalitate majoră privind canalizarea oraşului Rovinari constă în deversarea fără epurare în emisarul râul Jiu a apelor uzate, deoarece actuala staţie de epurare a oraşului propriuzis este nefuncţională – lucrările de execuţie fiind întrerupte după 1989 iar cartierul VârţNou-Vest, care dispune de reţele de alimentare cu apă, nu are staţie de epurare, la ora aceasta fiind în curs de execuţie o staţie de eăurare pentru 80 familii pe investiţia C.E. Rovinari (insuficientă în perspectivă şi cu amplasament necorespunzător.

În cartierul Vârţ Vechi, de-a lungul malului drept al râului Jiu şi pe latura nord a D.N.66 trup lângă Bâlteni există două zone expuse pericolului de inundaţii, care necesită măsuri specifice de apărare.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 943.9.3. PROPUNERI

a) Gospodărirea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului Rovinari Pentru perioada următoare se propune executarea îndiguirilor pentru apărarea împotriva

inundaţiilor a localităţilor din zona acumulării şi respectiv a cartierului Vârţ, zona de est. Organele locale de specialitate vor urmări orice modificare a terenurilor în zonele din

apropierea oraşului Rovinari, anunţând primăria în cazul formării pe văile adiacente, a unor degradări incipiente sau a unor alunecări ale straturilor superficiale ale terenului.

Pentru menţinerea echilibrului ecologic şi îmbunătăţirea mediului înconjurător vor fi necesare măsuri de reintroducere în circuitul agricol şi silvic a terenurilor degradate, fixarea haldelor prin plantaţii, crearea de zone verzi şi perdele de protecţie etc.

Echiparea hidroedilitarăb) Alimentare cu apăSe propune alimentarea cu apă din conducta Isvarna - Craiova a celor 4400 de

locuitori, care se preconizează a fi creşterea populaţiei până în 2020. Necesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti şi publice este de 29,7 l/s, iar debitul la

sursă este estimat la 35,2 l/s. Acest debit va fi prelevat din cele 2 racorduri, unul în gospodăria de apă din cartierului Vârţ, iar celălalt în zona staţiei de apă oraş Rovinari.

Apa provenită din captarea de la Isvarna necesită o tratare minimală, respectiv filtrare şi dezinfectare. Se propune o staţie de clorinare nouă pentru cartierul Vârţ Nou, pentru oraşul Rovinari existând o staţie de tratare cu capacitatea de 200 m3/h.

Se renunţă la înmagazinarea apei pentru consum, stins incendii şi compensări deoarece debitul şi volumul conductei de aducţiune Isvarna – Craiova preia rolul rezervoarelor de înmagazinare.

Distribuţia apei potabile se va face pentru oraş printr-o reţea extinsă în zonele nou propuse prin prezentul plan urbanistic

Pentru satul Vârţ şi cartierul Vârţ Nou distribuţia apei potabile se propune prin instalaţii interioare de apă rece şi cu prepararea locală a apei calde, iar în prelungirea Vârţ Nou, învecinată cu comuna Drăguţeşti, distribuţia apei se va face prin cişmele amplasate pe străzi.

Reţelele nou propuse vor avea diametre cuprinse între 20 – 150 mm şi vor fi echipate cu hidranţi exteriori pentru stins incendiu şi cu cişmele, după caz.

g) Canalizarea apelor uzate Sistemul de canalizare al apelor uzate este unitar (ape menajere şi ape meteorice). Conform documentaţiei elaborate de I.S.L.G.C., nr. 2075/1979 apa uzată provenită din

extinderile propuse pentru oraş, este colectată printr-o reţea de canale secundare cu diametrul de 50 cm şi deversată într-un canal principal, de formă ovoidală cu dimensiunile de 120/180 cm.

Pentru epurarea apelor uzate provenite de la noii consumatori ai oraşului se propune extinderea staţiei de epurare a oraşului.

Prezenta documentaţie propune un sistem de colectare a apelor uzate în sistem divizor, pe trasee paralele. Apele meteorice vor fi deversate direct în emisar cu o treaptă minimă de epurare, respectiv deznisipare şi separate de obiecte mari şi grăsimi.

Aest lucru ar duce la scăderea sarcinii pe staţia de epurare a apelor uzate menajere care nu poate trata cu succes debitele mari provenite de la precipitaţii.

Apa uzată provenită de la consumatorii din cartierul VârţNou-Vest, va fi colectată printr-o reţea de canalizare menajeră propusă, care o va evacua într-o staţie de epurare nouă.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 95La această reţea se va racorda ulterior, după dezvoltarea urbană mai semnificativă,

canalizarea cartierul Vârţ Nou-Est, care, în etapa actuală se propune a fi rezolvată cu microstaţii de epurare individuale de incintă.

Staţia nouă de epurare este propusă, la solicitarea factorilor de decizie din Primăria oraşului Rovinari, pe malul stâng al râului Jiu, în zona TPSUT. Amplasamentul va fi validat în baza unor documentaţii tehnice de specialitate.

Pe investiţia C.E. Rovinari, se execută o staţie de epurare pentru 80 de familii, amplasată în satul Vârţ pe o parcelă sutuată în apropierea DN 66, lângă digul Jiului, ale cărei avize sunt anexate. Apa tratată de această staţie va fi în primă fază deversatăîn Jiu, iar după realizarea staţiei de epurare pentru tot cartierul Vârţ nou, această apăuzată va fi transmisă în staţia nouă, undeva fi tratată centralizat.

Pentru cartierul Vârţ Vechi se prevede o canalizare cu traseu paralel la D.N.66, ce va fi pompată în canalizarea oraşului Rovinari.

Trupul lângă Bâlteni va avea reţea de canalizare menajeră proprie, care este evacuatăprin intermediul unei staţii de pompare şi a unui colector Dn200 peste râul Jiu, în colectorul oraşului (Aleea Vulcan – str. Constructorilor) la staţia de epurare a oraşului.

h) Canalizarea pluvialăLa nivelul oraşului propriuzis se propane înfiinţarea unei reţele de canalizare

pluvială noi, cu treaptă de decantare / separare uleiuri - grăsimi / resturi de obiecte şideversare în emisar râul Jiu, canalizarea existentă urmând a fi reabilitată (materiale – diameter) ca şi canalizare menajeră.

La nivelul celor lalte cartiere – trupuri intravilane existente / propuse, canalizarea pluvială va fi preluată de reţelele de canale / şanţuri de gardă pereeate existente / rehabilitate, care vor fi preluate de colectoare, trecute prin treaptă de decantare / separare uleiuri - grăsimi / resturi de obiecte şi deversate în emisar râul Jiu.

OBSERVAŢII FINALE Pentru extinderea propusă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare sunt necesare

studii de fezabilitate pentru definitivarea soluţie de alimentare cu apă şi a celei de canalizare a apelor uzate în viitoarele cartiere Vârţ Nou şi prelungirea acestuia.

Este obligatorie păstrarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever, conform Hotărârii nr. 101/1997 - „Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară”.

Realizarea alimentarii cu apă precum şi colectarea apelor uzate, menajere şimeteorice, se va face respectând prevederile Legii 107/1996, „Legea Apelor”.

Documentaţiile de execuţie a lucrărilor propuse vor fi întocmite pe baza avizelor de principiu şi a celor definitive obţinute de la:

- Administraţia Naţională „Apele Române”, Direcţia Apelor Jiu; - Agenţia de Protecţia Mediului;

Principalele normative şi standarde utilizate în proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate sunt date în tabele.

NOTA Breviarele de calcul s-au întocmit în ipoteza creşterii populaţiei în următorii 25 ani la un spor natural de 10,9‰, rezultând o populaţie de 17212 locuitori.

Şef Proiect Proiectant Specialitate Birou de Arhitectură S.C. ASEAN S.R.L. Arh. Cojocaru Mihai ing. Andrei Răzvan Aurelian


NOTE DE CALCULCALCULUL NECESARULUI DE APA PENTRU ORASUL ROVINARI, JUDETUL GORJ

(în ipoteza maximală de creştere a populaţiei pănă în 2020)

Necesarul de apa pentru centre populate se determina conform STAS 1343/2006.Numar Locuitori = 19527

Sporul populatiei = 0 [‰]Perioada

perspectiva = 25 [ani]Numar consumatori

= 19527Pentru calculul debitelor caracteristice s-au folosit norme de necesar de apa standardizate pentru aplicare uniforma, continute in STAS 1343/2006.NECESAR DE APA SI CERINTA DE APA:

Necesarul de apa reprezinta suma cantitatilor de apa livrate loco bransament tuturor beneficiarilor, utilizatorilor.N = Ng + Np + Nag.ec + Nri

Cerinta de apa reprezinta cantitatea de apa care trebuie prelevata de la sursa pentru satisfacerea necesarului rational de apa albeneficiarului / utilizatorului.

C = Kp * Ks * Σ (Ng + Np + Nag.ec + Nri) unde:

Ng = Necesar de apa pentru consum gospodaresc

Np = Necesar de apa pentru consum publicNag.Ec.

= Necesar de apa pentru agenti economici

NRi = Necesar de apa pentru refacerea rezervei de incendiuKP = coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in obiectele sistemului de alimentare cu apa

KS = coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa: in statia de tratare, spalarearezervoarelor, spalarea retelei de distributie, etc.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 98ELEMENTELE COMPONENTE ALE NECESARULUI DE APAConform SR 1343/1 - 2006, prin proiectul de fata se vor asigura total urmatoarele categorii de apa:a) apa pentru nevoi gospodaresti: baut, preparat hrana, spalatul corpului, spalatul rufelor si vaselor, curatenia locuintei, utilizarea WC-ului,precum si pentru animale de pe langa gospodariile proprii ale locuitorilor;b) apa pentru nevoi publice: unitati de invatamant de toate gradele, crese spitale, policlinici, bai publice, cantine, camine, hoteluri,restaurante, magazine, cofetarii, unitati pentru prepararea locala a bauturilor racoritoare, fantani de baut apa;e) apa pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apa: prepararea solutiilor de reactivi, spalarea filtrelor, spalarea aductiunilor,spalarea conductelor retelelor de distributie si spalarea rezervoarelor;f) necesar de apa pentru acoperirea pierderilor: pierderi inevitabile in sistemul de distributie datorita avariilor si imperfectiunilor de executie;g) necesar de apa pentru combaterea incendiilor - in acest caz sistemul de distributie asigura si cantitatiile de apa necesare combaterii incendiilor;Prin proiectul de fata nu se vor asigura urmatoarele categorii de apa:c) apa pentru nevoile gospodaresti in unitati industriale:d) apa potabila pentru alte folosinte care vor fi asigurate din surse independente - in acesata categorie intra stropitul strazilor, spalatulpietelor si al strazilor, stropitul spatiilor verzi, spalarea retelei de canalizare. Pentru aceste folosinte este recomandat a se utiliza sursealternative de apa netratata (apa decantata din rau, apa din lacuri, apa subterana din stratul freatic de suprafata);

DEBITELE CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE APA:Q zi med - debitul mediu zilnic; acesta reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in decursul unui an [m3/zi]

Q zi med = 1/1000 * (Σ N(i) * qs(i)) [m3/zi]Q zi max - debitul maxim zilnic; acesta reprezinta volumul de apa utilizat in ziua cu consum maxim in decursul unui an [m3/zi]

Q zi max = 1/1000 * (Σ N(i) * qs(i) * Kzi(i)) [m3/zi]Q orar max - debitul orar maxim reprezinta valoarea maxima a consumului orar in ziua (zilele) cu consum maxim, in decursul unui an [m3/h]

Q or max = (1/1000) * (1/24) * (Σ N(i) * qs(i) * Kzi(i) * Kor(i)) [m3/zi]

N(i) = numar de utilizatori

qs(i) = debit specific; cantitatea medie zilnica necesara unui consumator, in l/consumator si ziKzi(i) = coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie, adimensional

Kor(i) = coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de medie, in zilelel cu consummaxim, adimensional


PENTRU CAZUL DE FATA:Debite de apa pentru nevoi gospodaresti. qg

[dm3/om,zi]Kzi Nr.

cons./zona

%

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi, fara canalizare. 50.00 2 0 0Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curtile caselor, fara canalizare. 50.00 1.80 0 0Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde. 100.00 1.40 17212 100Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea centralizata a apei calde. 150.00 1.35 0 0

Debite de apa pentru nevoi publice qp[dm3/UM,zi] Kzi

Nr. cons./cat.

consumScoala Elev 50.00 1.40 2029

Consumator 5.00 1.40 2214MagazinAngajat 30.00 1.40 186

Birouri Angajat 30.00 1.40 1344Consumator 15.00 1.40 1820Alimentatie publica

Angajat 30.00 1.40 58Kor(i)

=2.50

KP=

1.15

KS=

1.07

N = 1908.660 m3/zi = 22.091 l/sC = 2348.606 m3/zi = 27.183 l/s

Q zi med = 1908.660 [m3/zi]

Q zi max = 2672.124 [m3/zi]

Q orar max = 278.346 [m3/h] 77.318 l/s

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 100NECESARUL DE APA PENTRU COMBATEREA EFECTIVA A INCENDIILOR:

VI = 0,6 * Σ nj*Qii*Ti + 3,6 * Σ Qie*Te + 3,6 * Σ Qie*Ts [m3] unde:

VI = volumul de apa inmagazinat in m3

nj = numarul de jeturi in functionare simultanaQii = debitul asigurat de un jet la hidrantii interiori [l/s]Ti = timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori [min]Qie = debitul asigurat de hidrantii exteriori [l/s]Te = timpul teoretic de functionare al hidrantilor exteriori [min]Qis = debitul pentru stingerea incendiilor cu instalatii speciale [l/s]Ts = timpul de functionare al instalatiilor speciale de stins incendii [ore]

PENTRU: Qie = 10.00 [l/s]nj = 0 Te = 3 [h]

Qii = 2.50 [l/s] Qis = 0.00 [l/s]Ti = 10 [min] Ts = 0 [h]VI = 108.00 [m3]

NECESARUL DE APA PENTRU CONSUM LA UTILIZATOR IN TIMPUL STINGERII INCENDIILOR:Vcons = a * Qor maxim *Te [m3] unde:

a = 0.7 - coeficient pentru retelele de joasa presiune unde combaterea incendiilor se face cu ajutorul motopompelor formatiilor depompieri

Vcons = 584.53 [m3]

CALCULUL VOLUMULUI REZERVORULUI DE INMAGAZINARE1. REZERVA PROTEJATA - REZERVA INTANGIBILA DE INCENDIU

VRI = VI + Vcons [m3]VRI = 692.53 [m3]

Dupa consumarea apei in urma combaterii incendiilor normate, refacerea rezervei de apa trebuie sa se realizeze cu debitul Qri in timpul Tri .

QRI = (VRI / TRI ) * 24 [m3/zi]TRI = 24 ore

QRI = 692.53 [m3/zi]

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1012. REZERVA DE COMPENSARESe stabileste conform STAS 4165

VRC = [(a+b)/100] * Qzi max [m3](a+b) = 40 [%]

VRC = 1068.85 [m3]

3. VOLUMUL DE AVARIESe stabileste conform STAS 4165

VAV = Qmin * (TAV - TiAV) - Q' * TAV [m3]Qmin

=debitul minim necesar pentru functionarea sistemului de alimentare cu apa pe durata avariei. Pentru localitati se considera 60-80%din debitul zilnic maxim.

TAV= durata maxima de remediere a unei avarii pe circuitul amonte de rezervor sau cel de scoatere din functiune a pompelorTiAV= durata maxima pentru are se admite scoaterea completa a alimentarii cu apa a localitatilor

Q' = debitul care poate fi obtinut din alte surse considerate ca functioneaza la capacitate maximaQmin = 77.94 [m3/h] TiAV = 0 [ore]

TAV = 6 [ore] Q' = 0.00 [m3/zi]

VAV = 467.62 [m3]

VOLUMUL TOTAL AL REZERVORULUIVREZERVOR = VRI + VC + VAV [m3]VREZERVOR

= 2229.00 [m3]

DEBITELE PENTRU DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA SCHEMEI DE ALIMENTARE CU APA:1. Toate obiectele si elementele schemei sistemului de alimentare cu apa de la captare la statia de tratare inclusiv acestea, se

dimensioneaza astfel:QIC = KP*KS*Qzi max + KP*KS*QRI

QRI = debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu2. Toate obiectele si elementele schemei sistemului de alimentare cu apa de la statia de tratare la rezervoarele de inmagazinare, se

dimensioneaza astfel:

Q'IC = QIC / KS

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1023. Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu apa in aval de rezervoarele de inmagazinare, se dimensioneaza astfel:

QIIC = KP*Qorar max + KP*Σ nj*Oii

nj * Qii= Numarul de jeturi si debitele hidrantilor interiori (Qii) pentru incendii simultane care se combat din interiorPENTRU CAZUL DE FATA:

[m3/ora] [l/s]

QIC = 172.50847.91

9

Q'IC = 161.22344.78

4

QIIC = 320.09888.91

6DEBIT UNIFORM DISTRIBUIT FUNCTIONARE

= 0.00773 l/s,mLUNGIME TOTALA RETEA DISTRIBUTIE

= 11,500.00 mPentru dimensionare hidraulica a retelei de distributie si aductiune se foloseste relatia Chezy :

v = C * (R * J)1/2 sau Q = A * C * (R * J)1/2 in care :v = viteza fluidului

Q = Debitul fluiduluiA = este aria sectiunii transversale a conducteiR = raza hidraulica, R=A/P = Dn/4; A - sectiunea vie a curentului de fluid, P - perimetrul udatC = coeficientul Chezy calculat dupa relatia ManinngJ = panta hidraulica disponibila J = ∆H/lC = (1/n) * R1/6

n = coeficient de rugozitate, notat (1/n) = KPentru determinarea pierderii de sarcina pe tronsoane, se aplica relatia Poiseuille:

h = (λ * l / D) * (v2 / 2 * g) [m] unde:l = lungimea tronsonului respectiv, în km;λ = coeficientul de rezistenta hidraulica liniara, ce se determina cu relatia Colebrook-White:

1 / λ1/2 = -2 * log[(K/3,7 * D) + (2,51 / Re * λ1/2)]D = diametml interior al conductei, în cm;K = rugozitatea absoluta a conductei;

Re = numarul Reynolds care se calculeaza cu relatia:Re = v * D / νν = 1,3 * 10-6 m2/s la t = 10ºC

Intocmit : ing. Razvan Andrei


NOTE DE CALCUL CANALIZARE

1. Premize de calcul : Orasul Rovinari, aflat în plină dezvoltare, beneficiază parţial de sistem de canalizare.

2. Calculul conductelor de canalizare

2.1. Determinarea cantităţilor de apă evacuate

2.1.1. Determinarea debitelor apelor de canalizare

În vederea asigurării parametrilor funcţionali (pante, diametru, viteze, etc.) cu rol important pentru funcţionarea în bune condiţiuni în timp de exploatare, îl are cunoaşterea debitelor de apa necesar a fi evacuate.

Determinarea debitelor de apă de canalizare conform prevederilor STAS 1846-90 funcţie de tipul apelor evacuate se determină astfel:

Debite de ape meteorice Conform prevederilor STAS 1846-90 debitul de ape meteorice se determină în ipoteza unei ploi de

calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentraţie superficială şi de curgere prin canal.

La determinarea debitelor de ape meteorice se va ţine seama de : - clasa de importanţă a folosinţei pentru care se realizează canalizarea determinată conform

STAS 4273-83 ; - regimul precipitaţiilor, relieful, condiţiile de scurgere, permeabilitatea suprafeţelor canalizate ; - necesitatea de apărare a zonei canalizate (parţial sau total) împotriva inundabilităţii în cazul

unei ploi mai mari decât cea de calcul. Debitul ploii de calcul se determină cu relaţia : Qp = mS∅i (l/s) în care : m - coeficientul adimensional de reducere a debitului de calcul care ţine seamă de capacitatea de

înmagazinare în timp a canalelor şi de durata ploii de calcul. m - 0,8 pentru t ≤ 40 minute m - 0,9 pentru t ≥ 40 minute S - aria bazinului ∅ - coeficient scurgere tabel 1 STAS 1846-90 i - intensitatea ploii de calcul, în funcţie de frecvenţa f şi de durata ploii de calcul t STAS 9470-73 (l/s).

d. Debite ape subterane Debitele de ape subterane care se evacuează la reţeaua de canalizare se determină- ape provenite din drenaje ; - ape infiltrate din pânza freatică (Q=0,5 - 1 l/s pe kilometru de canal). Pentru preluarea apelor subterane în canalele de ape se va avea în vedere următoarele ipoteze : - conform STAS 3051-91 se consideră înălţimea maximă (0,6 - 0,8) H (H înălţimea secţiunii) restul de

(0,2 - 0,4) H rămânând pentru preluarea acestui tip de ape. - calculul canalelor cu Dn ≤ 500 mm sau alte secţiuni echivalente în situaţia

când nivelul ape freatice este cu cel puţin 0,80 m peste creasta tubului, la determinarea debitului maxim se consideră debitul de infiltraţii de 1 dm3/s, cu acest debit urmând a verifica umplerea canalelor cu asigurarea gradului de umplere conform STAS 3051/91.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 105e. Debite ape suprafaţă Pentru evacuarea apelor de suprafaţă din vecinătatea incintei de canalizare se folosesc canale

deschise care conduc apele în emisarul cel mai apropiat. Cantităţile de apă de suprafaţă care se colectează prin canalizare se determină printr-un

studiu pe baza datelor hidrologice şi prin măsurători directe, debitele maxime stabilindu-se conform prevederilor STAS 1628-1/1995 ; STAS 4068/1-82 ; STAS 4068/2-87 şi STAS 4273-83.

2.2. Dimensionarea reţelei de canalizare Dimensionarea reţelei de canalizare în cele două sisteme divizor şi unitar se efectuează

conform STAS 1846-90 şi 3051-91.

a. Pentru dimensionarea reţelelor de canalizare a apelor colectate în sistem divizor se vor avea în vedere următoarele operaţiuni :

- trasarea pe planul de situaţie a schemei şi reţelei de canalizare ; - delimitarea bazinului fiecărui colector sau canal şi stabilirea suprafeţei acestuia ; - executarea profilului longitudinal ; - stabilirea adâncimii minime de pozare ; - stabilirea debitelor specifice de calcul funcţie de suprafaţa sau lungime

b. De asemeni, pentru dimensionarea canalelor în sistem divizor ce colectează apele meteorice în afara precizărilor de la punctul a se vor avea în vedere următoarele elemente precizate în STAS 1846-90 :

- stabilirea coeficientului de înmagazinare (m) ; - stabilirea coeficientului de scurgere ( ∅) ;- stabilirea frecvenţei plan de calcul (f) - STAS 4273-83 şi STAS 1846-90 ; - stabilirea duratei ploii de calcul tp - STAS 9470-73 ; - cu ajutorul diagramei din STAS 9470-73 se determină intensitatea ploii de calcul i = f(tp şi f).

Formula pentru determinarea cantităţilor de ape pluviale în vederea dimensionării reţelei de canalizare este precizată în cap. 1.3.3.1.

Căminele de vizitare sunt construcţii accesorii ale reţelei de canalizare care permit accesul la canale. Pentru întreţinerea, precum şi buna funcţionare a reţelelor de canalizare, se execută o serie de

construcţii anexă, ca de exemplu : cămin de vizitare, de rupere de pantă, de intersecţie, cu închidere hidraulică, guri de scurgere, deversoare, bazine retenţie, etc.

Diametrele conductelor orizontale de canalizare a apelor se dimensionează din condiţii constructive şi hidraulice.

Condiţiile constructive permit alegerea preliminară a diametrelor conductelor, astfel încît diametrul ales să fie cel puţin egal cu cel al conductei din amonte.

Condiţia hidraulică constă în verificarea vitezei reale

(Vmin ≤ Vr ≤ Vmax, Vmin = 0,7 m/s, Vmax = 4,0 m/s)

de curgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontală cu diametrul preliminar ales. De asemenea se verifică şi gradul de umplere, care trebuie să fie mai mic decît gradul de umplere maxim admis (umax = 0,70). Pantele de montaj au fost alese pentru asigurarea regimului de curgere cu nivel liber şi pentru realizarea vitezei minime de autocurăţire.

Pentru debitele rezultate, pentru diametre alese preliminar şi pante de montaj alese funcţie de diametru s-au calculat viteza şi gradul de umplere, astfel:

- Se calculează debitul şi viteza pentru curgere cu secţiunea plină cu relaţiile:


vsp = C • (R • i)1/2 qsp = A • vvsp = viteza la curgere cu secţiunea plinăC = Coeficient de rezistenţă hidraulică (Chezy) C = 70 • R1/2/(k • R1/2)k = Coeficient de rugozitate (pentru tuburi din polietilenă k = 0,06) R = Raza hidraulică; pentru curgere cu secţiunea plină, R = D / 4, D = diametrul interior al conductei i = Panta de montaj a conductei qsp = debitul la curgere cu secţiunea plină- Se calculează raportul adimensional: x = q / qsp - Cu această valoare , din "Diagrama pentru determinarea gradului de umplere şi a vitezei

reale de curgere la conducte circulare orizontale de canalizare", se determina gradul de umplere şi viteza reală de curgere.

- Se verificăVmin ≤ Vr ≤ Vmax, Vmin = 0,7 m/s, Vmax = 4,0 m/s umax = 0,70 NOTA Breviarele de calcul s-au întocmit în ipoteza creşterii populaţiei în următorii 25 ani la un spor natural de 10,9‰, rezultând o populaţie de 17212 locuitori



NOTE DE CALCUL CANALIZARE MENAJERA, PENTRU ORASUL ROVINARI, JUDETUL GORJ

Populatie : ROVINARI

= 17212 locuitori

Numar Locuitori = 17212Sporul populatiei = 0 [‰]

Perioada perspectiva = 25 [ani]

Numar consumatori = 17212

Pentru calculul debitelor caracteristice s-au folosit norme de necesar de apa standardizate pentru aplicare uniforma, continute in STAS 1343/ 2006.

DEBITELE CARACTERISTICE DE APE UZATE:

Q u zi med - debitul mediu zilnic [m3/zi] Q u zi med

= ( Qu * NLE ) / 1000 [m3/zi]

Q u zi max - debitul maxim zilnic [m3/zi] Q u zi max

= Qu zi med * kzi [m3/zi]

Q u orar max - debitul maxim orar [m3/ora] Q u orar

max = Qu zi max * ( korar / 24 ) [m3/ora]

Q u orar min - debitul minim orar [m3/ora] Q u orar min

= Qu zi max * ( p / 24 ) [m3/ora]

NLE = numar de locuitori echivalenti Qu = debit specific al restitutiei de apa - debit care cuprinde ape uzate menajere provenite din utilizarea

pentru consum gospodaresc, ape uzate provenite din consumul de apa public, ape uzate provenite de la agenti economici,

Kzi = coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie, adimensional

Kor = coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de medie, in zilelel cu consum maxim, adimensional

p = coeficient adimensional Q u

= Q s [m3/zi , m3/ora] - debitul de apa de alimentare caracteristic al cerintei de apa

Cantitatea de apa uzata este identica cu cea preluata din sistemul centralizat de alimentare cu apa. Nu exista ape uzate preluate din alte surse decat sistemul centralizat de alimentare cu apa.

Sistemul de canalizare va fi executat etans , fara infiltratii sau exfiltratii deci nu se va tine cont de debitul de apa parazit.


PENTRU CAZUL DE FATA: Debite de apa pentru nevoi gospodaresti. Qs

[dm3/om,zi] Kzi Nr.

cons./zona

%

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi, fara canalizare. 50.00 2 0 0

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curtile caselor, fara canalizare. 50.00 1.80 0 0

Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde. 100.00 1.40 17212 100

Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea centralizata a apei calde. 180.00 1.35 0 0

Debite de apa pentru nevoi publice Qs[dm3/UM,zi] Kzi

Nr. cons. /cat.

consum

Birouri Functionar 60.00 1.40 1588Scoala Elev 30.00 1.40 2029

Kor = 3.00

p = 0.10 Q u zi med

= 1877.35 [m3/zi] Q u zi max

= 2628.29 [m3/zi] Q u orar

max = 328.54 [m3/h] Q u orar min

= 10.95 [m3/h]



NOTE DE CALCUL CANALIZARE MENAJERA, PENTRU CARTIER VART NOU, ROVINARI, JUDETUL GORJ

Populatie : VART NOU

= 1309 locuitori

Numar Locuitori = 1309Sporul populatiei = 0 [‰]

Perioada perspectiva = 25 [ani]

Numar consumatori = 1309

Pentru calculul debitelor caracteristice s-au folosit norme de necesar de apa standardizate pentru aplicare uniforma, continute in STAS 1343/ 2006.

DEBITELE CARACTERISTICE DE APE UZATE:

Q u zi med - debitul mediu zilnic [m3/zi] Q u zi med

= ( Qu * NLE ) / 1000 [m3/zi]

Q u zi max - debitul maxim zilnic [m3/zi] Q u zi max

= Qu zi med * kzi [m3/zi]

Q u orar max - debitul maxim orar [m3/ora] Q u orar

max = Qu zi max * ( korar / 24 ) [m3/ora]

Q u orar min - debitul minim orar [m3/ora] Q u orar min

= Qu zi max * ( p / 24 ) [m3/ora]

NLE = numar de locuitori echivalenti Qu = debit specific al restitutiei de apa - debit care cuprinde ape uzate menajere provenite din utilizarea

pentru consum gospodaresc, ape uzate provenite din consumul de apa public, ape uzate provenite de la agenti economici,

Kzi = coeficient de variatie zilnica; se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie, adimensional

Kor = coeficient de variatie orara; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fata de medie, in zilelel cu consum maxim, adimensional

p = coeficient adimensional Q u

= Q s [m3/zi , m3/ora] - debitul de apa de alimentare caracteristic al cerintei de apa

Cantitatea de apa uzata este identica cu cea preluata din sistemul centralizat de alimentare cu apa. Nu exista ape uzate preluate din alte surse decat sistemul centralizat de alimentare cu apa.

Sistemul de canalizare va fi executat etans , fara infiltratii sau exfiltratii deci nu se va tine cont de debitul de apa parazit.


PENTRU CAZUL DE FATA: Debite de apa pentru nevoi gospodaresti. Qs

[dm3/om,zi] Kzi Nr.

cons./zona

%

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi, fara canalizare. 50.00 2 0 0

Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curtile caselor, fara canalizare. 50.00 1.80 0 0

Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala a apei calde. 100.00 1.40 1309 100

Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea centralizata a apei calde. 180.00 1.35 0 0

Debite de apa pentru nevoi publice Qs[dm3/UM,zi] Kzi

Nr. cons. /cat.

consum

Birouri Functionar 60.00 1.40 1588Scoala Elev 30.00 1.40 2029

Kor = 3.00

p = 0.10 Q u zi med

= 287.05 [m3/zi] Q u zi max

= 401.87 [m3/zi] Q u orar

max = 50.23 [m3/h] Q u orar min

= 1.67 [m3/h]



3.9. ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂ3.9.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

i) Alimentarea cu energie electricăOraşul Rovinari este alimentat din Sistemul Energetic naţional prin intermediul a

două staţii de transformare 110/20 KV: Rogojelu 2 x 40 MVA situată în partea N-V a oraşului şi Roşia Jiu 2 x 40 MVA + 1 x 25 MVA, situată în partea de S a oraşului.

În ultimii ani a fost realizată o staţie de transformare 110/20 KV Pinoasa care va deservi Exploatarea Minieră. De asemenea, în teritoriul trupului Vârţ există 5 staţii de transformare 20/6 KV, proprii Exploatării Miniere.

În teritoriul oraşului – la limita vestică – se află CET ROVINARI 2x200MW+4x330MW (Pi = 1.720 MW Ep - 4.360 Gwh) şi staţia de transformare aferentă 6/400 KV.

Teritoriul administrativ al oraşului este străbătut de liniile de înaltă tensiune LEA 400 KV şi LEA 110 KV ROGOJELU-URECHEŞTI; LEA 400 KV ROGOJELU-tänţăreni, LEA 35 kv MOTRU-URECHEŞTI (urmează a trece la 20 KV LUPOAIA-URECHEŞTI) precum şi liniile de medie tensiune 20; 10; 6 KV care alimenteazăconsumatorii casnici şi social edilitari (20 KV) ai oraşului şi unităţile economice aflate pe teritoriul acestuia - 6; 10; 20 KV.

În interiorul oraşului energia electrică este distribuită la consumatori prin reţeaua de medie tensiune 20 KV, predominant în traseu subteran, prin intermediul posturilor de transformare, legate în bulcă şi prin reţeaua electrică de joasă tensiune. Reţelele electrice se desfăşoară în interiorul oraşului de-a lungul căilor de circulaţie.

Iluminatul public este realizat printr-o reţea electrică de joasă tensiune, în traseu comun cu cea care alimentează consumatorii cu energie electrică şi de multe ori cu reţelele telefonice urbane. Acestea sunt în cea mai mare parte subterane.

Lungimi de linii electrice: • Medie tensiune: aeriene - 1 km; subterane - 8,6 km • Joasă tensiune - subterane - 18,4 km • Iluminat public - 3,5 km (an 2003)

Posturile de transformare sunt legate în buclă la reţeaua electrică de medie tensiune, având permanent două posibilităţi de alimentare. Acestea sunt încărcate în medie 75 - 80%.

În teritoriul oraşului există 22 PCZ posturi de transformare în cabină de zidărie (inclusiv cel al staţiei de apă) şi 5 PTA posturi de transformare aeriene cu unităţi de transformare între 63 şi 630 KVA.

Gradul de electrificare al oraşului este 100%. Consumul de energie la nivelul oraşului Rovinari este de - 12 MW/an - pentru consumatori casnici, social-edilitari (şimici agenţi economici - care reprezintă mai puţin de 10% din acest consum).

f) Telecomunicaţii Abonaţii telefonici a oraşului Rovinari sunt racordaţi la centrala telefonică automată

digitală tip GOLDSTAR, cu capacitatea de 1.000 linii. Circuitele sunt realizate prin cablu şi traseu aerian şi subteran, parcurgând străzile oraşului pentru a alimenta toţiabonaţii. În general reţelele telefonice sunt subterane. Oraşul Rovinari este racordat la reţeaua de telecomunicaţii din cablu de fibră optică (Craiova - Filiaşi - Târgu Cărbuneşti – Ţicleni - Bălteni - Rovinari - Târgu Jiu).

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1123.9.2. DISFUNCŢIONALITĂŢI

- poluarea produsă de CET ROVINARI - reţeaua electrică de iluminat public parţial realizată şi parţial utilizată- lipsa galeriilor termice - proasta întreţinere a reţelelor edilitare afectează major atât consumatorii,

construcţiile, cât şi funcţionarea lor însele şi unele pe altele (ex. Instalaţiile de canalizare necorespunzătoare inundă canalele termice, căminele telefonice etc.)

- lipsa planurilor cu echipare tehnico-edilitară la întreprinderile de specialitate (care să prezinte situaţia existentă şi să evidenţieze lucrările propuse pentru perioada imediat următoare); lipsa unui material care să sintetizeze principalele date referitoare la nivelul de echipare tehnico-edilitară a oraşului.

3.9.3. PROPUNERI – REGLEMENTĂRI

a) Alimentarea cu energie electricăAlimentarea cu energie electrică a noilor consumatori se va realiza din reţeaua de medie

tensiune existentă în localitate prin intermediul unor noi posturi de transformare 20/0,4 kv sau prin suplimentarea puterii celor apropiate de zonele respective acolo unde este posibil.

Alimentarea noilor consumatori va necesita extinderea reţelei de joasă tensiune existentă.1. În oraşul Rovinari se vor realiza 372 apartamente (1120 locuitori) în blocuri de

locuinţe colective (P+3÷4) pe suprafaţă de 1,19ha şi prin completări de front, rezultă:Pmsa = 0,71 x 1120 =795 kw

Su= KVA9729,07951,1 =×

Acest necesar va fi asigurat de 1 post de transformare PCZ 400 KVA. + 1 post de transformare PCZ 630 KvA sau prin suplimentarea puterii în posturile existente.

2. Pe zonele est şi sud oraş, unde s-a alocat funcţiunea de locuinţe pe lor (P / P+1÷2) pe suprafaţa de 23,42 ha – 469 gospodării P/ P+1÷2 (1645 loc.), rezultă:

Pmsa = 0,71 x 1645 =1168 kw Su= KVA1427

9,011681,1 =×

Acest necesar va fi asigurat de 4 posturi de transformare PCZ 400 KVA. Pentru asigurarea necesarului zonă industrială est (staţia de epurare, platforma de

depozitare a gunoiului, incinta ACMM Roşia + E.M.C. Roşia) şi dotări zonă sportiva stadion s-a mai prevăzut un post de transformare PCZ 250 KVA.

În cartierul trup lângă Bâlteni, pe 7,59 ha – 151 gospodării P-P+1÷2 (531 loc.), iar pe 1,53 ha – 280 apartamente în blocuri P+4 (840 loc.), rezultând un total de 1371 locuitori.

Pmsa = 0,71 x 1371 =1931 kw Su= KVA2360

9,019311,1 =×

Acest necesar va fi asigurat de 2 posturi de transformare PCZ 630 KVA. Nou construite şi prin rezerva şi suplimentarea de putere în postul de transformare din incinta staţiri de apă a oraşului.

Amplasarea noilor posturi de transformare, precum şi racordarea la reţelele existente vor fi stabilite la fazele de detalii. Ele vor fi legate în buclă prin cablu de 20KV.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 113Se propune ca reţelele electrice în zonele ce vor avea o dezvoltare urbanistică să fie

subterane şi, în măsura posibilităţilor, coordonate cu celelalte reţele, să fie montate în galerii tehnice.

Cartierul Vârţ Nou Est+Vest va dezvolta funcţiunea de locuire pe o suprafaţă de 28,73 ha, în partea nordică a localităţii,:

- 28,73 ha = 287 gospodării P/P+1÷2 (1005 loc.) Nivelul de putere estimat pentru o gospodărie la nivelul postului de transformare (pentru

consumatorii din mediul urban este de 0,71kw/gosp), (conf. PE –132 –95). Acest necesar de putere se referă la un apartament (gospodărie) de 2÷5 camere cu o dotare cu receptoare electro-casnice cu exceptia celor de încălzit sau de preparare a hranei.

- Puterea maxim simultan absorbită de noile locuinţe va fi Pmsa=0,71x1005=714 kw

- Puterea aparentă (Su) necesar a fi livrată de posturile de transformare KVAxxPmsaSu 860

9,07141,1

cos1,1 ===

ϕunde 1,1 – coeficient ce ţine cont de căderile de tensiune pe linie şi cosφ – factor de putere admisibil (cosφ=0,9) Pentru a asigura acest necesar de putere se va instala 1 posturi de transformare PTA 650 KVA şi se va suplimenta puterea în cele 4 posturi de transformare existente.

b) Telecomunicaţii O dată cu noile dezvoltări urbanistice din oraş va fi necesar a se dezvolta reţeaua de

telefonie existentă pentru a asigura satisfacerea noile cereri. Dezvoltarea noilor reţele se va face coordonat cu celelalte reţele edilitare pe trasee

prevăzute cu galerii subterane vizitabile.


REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1143.9. ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂg) Alimentarea cu gaze naturale

3.9.1. SITUAŢIA EXISTENTĂAlimentarea cu gaze naturale a oraşului Rovinari se face din conducta de înaltă

presiune (Dn 300mm) care vine de la Câlnic. În nordul satului Vârţ se află staţia de reglare-măsurare-predare (SRM-P Vârţ). Din SRM-P iese conducta de medie presiune cu Dn 500mm care alimentează centrala electrică prin intermediul SRM CE şi apoi oraşul prin intermediul SRM a oraşului.

Satul Vârţ este alimentat în prezent cu gaze naturale de la o staţie de predare-primire amplasată în incinta SRM-P Vârţ, aparţinând SC Transgaz Mediaş – Sector Tg. Jiu.

Această staţie de predare-primire ce alimentează în prezent satul Vârţ este o staţie de predare cu panouri separate de staţia de predare ce alimentează cu gaz de presiune medie Termocentrala Rovinari şi oraşul Rovinari şi cartierul Vârţ Nou-Vest (conf. fax nr. 472/24.06.2003 şi 8150/14.07.2003).

Reţeaua de distribuţie ce alimentează cu gaze naturale satul Vârţ este de presiune redusă (OL, Dn=88,9 mm), are o lungime de 3190 m şi este pusă în funcţiune.

În prezent, în oraşul Rovinari există reţea de distribuţie care alimentează cu gaze naturale bucătăriile blocurilor, centrala termică a spitalului şi centrale termice de bloc sau de zonă existente.

Câteva instituţii de pe raza oraşului sunt racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale fiind dotate cu centrale termice proprii care le asigură încălzirea şi alimentarea cu apă caldă.Printre acestea sunt: Grupul Şcolar Minier, creşa şi grădiniţa cu program prelungit, blocul C1 al SC. ROVINCOM, blocul A6, în care funcţionează o fabrică de confecţii.

3.9.2. DISFUNCŢIONALITĂŢIReţeaua de distribuţie gaze naturale de pe teritoriul oraşului Rovinari este realizată

relativ recent, conductele de gaze aflăndu-se într-o stare acceptabilă.În sistemul de distribuţie gaze al localităţii există disfuncţionalităţi în ceea ce

priveşte amplasamentul parţial al reţelei de repartiţie de presiune medie pe teren privat şi nu pe domeniul public.

Pentru siguranţa în exploatare a conductelor se impune respectarea distanţelor minime de siguranţă între acestea şi celelalte reţele sau construcţii, controlul existenţei sau, după caz, a etanşării perfecte a scuturilor de beton împotriva infiltraţiilor de gaze de pe canalele termice la intrarea în blocuri. Totodată, se impune şi controlul răsuflătorilor necarosabile, dar mai ales al celor carosabile care pot fi înfundate cu pământ.

3.9.3. PROPUNERI Pentru protecţia conductei magistrale de gaze naturale de înaltă presiune, (care vine

de la Câlnic cu Dn 300 mm), a SPP şi a conductei de gaze naturale de medie presiune, (cu Dn 500 mm), se propune realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor. În situaţia extinderii reţelei de distribuţie gaze naturale, pentru siguranţaîn exploatare a acestor reţele, trebuie respectate distanţele minime de protecţie prevăzute de normativele în vigoare:

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 115Distanţe minime între conductele de gaze din polietilenă

şi alte instalaţii, construcţii sau obstacoleConform Normativ I 6- PE/1999

Instalaţia, construcţia sau obstacolul

Distanţa minimă-cond. presiune

redusă (m)

Distanţa minimă-cond. presiune

medie (m) Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice

0,5

1,0

Conducte de canalizare 1,0 1,5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă,cabluri telefonice montate direct în sol şicăminele acestor instalaţii

0,5

1,0 Cămine pentru reţele termice, telefonice şicanalizare, cămine subterane în construcţii independente

0,5

1,0 Copaci 0,5 0,5 Stâlpi 0,5 0,5 Conductele, fitingurile şi armăturile din PE se montează îngropat direct pământ, adâncimea minimă de montaj

fiind de 0,9 m. Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor clădirilor, pe trasee paralele cu acestea, până la distanţa de 2 m de la clădire.

Distanţe minime între conductele metalice de gaze din oţelşi alte instalaţii, construcţii sau obstacole

Conform Normativ I 6-98 şi SR 8591-97

Instalaţia, construcţia sau obstacolul

Distanţa minimă-cond.presiune

redusă (m)

Distanţa minimă-cond.presiune

medie (m) Clădiri cu subsoluri sau terenuri propuse pentru construcţii

2,0

3,0

Clădiri fără subsoluri 1,5 2,0 Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice

1,5

2,0

Conducte de canalizare 1,0 1,5 Conducte de apă, cabluri electrice de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol şi căminele acestor instalaţii

0,6

0,6 Cămine pentru reţele termice, telefonice şicanalizare, cămine subterane în construcţii independente

1,0

1,0 Copaci 1,5 1,5 Stâlpi 0,5 0,5 Linii de cale ferată- rambleu - debleu şi la nivelul terenului

2,0 5,5

2,0 5,5

Conductele de distribuţie a gazelor vor fi coordonate cu celelalte reţele tehnico-edilitare (existente sau propuse), pe aceleaşi trasee, direct în sol sau în galerii tehnice.

În cazul în care traseul conductelor de gaze se încrucişează cu conducte sau canale care permit acumulări de gaze, conductele de distribuţie a gazelor se amplasează deasupra celorlalte conducte sau canale. În cazul în care condiţiile de amplasare nu pot fi respectate, conductele de distribuţie gaze naturale se introduc în tuburi de protecţie cu răsuflători.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 116Tuburile de protecţie trebuie să depăşească cu câte 2,50 m de o parte şi de alta a

conductei sau canalului intersectat (conducte sau canale care permit acumulări de gaze). Conform prevederilor Normativului I 6 – 98 de proiectare şi executare a sistemelor

de alimentare cu gaze naturale, conductele instalaţiilor de orice utilitate (apă,canalizare, cabluri electrice etc.) pozate direct în pământ sau în canale de protecţie, care intră sau ies din clădiri, se vor realiza cu măsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale prin locurile de pătrundere a instalaţiilor respective în subsolul clădirilor.

Toate trecerile conductelor prin planşeul peste subsol se vor etanşa, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol.

Detalierea reţelelor de gaze în noile zone (şi în cele existente), dimensionarea şiamplasarea exactă a conductelor, se vor realiza conform normativelor în vigoare şi vor face obiectul proiectelor de specialitate, elaborate de specialiştii agreaţi de ROMGAZ.S.A.

Pentru asigurarea condiţiilor de confort pentru populaţie se propune racordarea noilor gospodării la reţeaua de distribuţie gaze naturale pentru prepararea hranei şi pentru încălzire.

Se propune de asemenea, utilizarea gazelor naturale pentru încălzirea şi prepararea apei calde pentru unităţile de învăţământ, sănătate, comerţ, prestări servicii precum şi adiferiţilor agenţi economici.

În oraşul Rovinari, pentru cele 469 gospodării propuse (P/P+1÷2) consumul maxim orar de gaze naturale instalat pentru încălzirea şi prepararea hranei este estimat la 1251 Nm3/h.

Pentru locuinţele colective P+3÷4, considerând 10.000 kcal/h - sarcina maximă de încălzire pentru o locuinţă - consumul maxim orar de gaze pentru încălzirea locuinţelor colective (aproximativ 372 apartamente) va fi:

Pentru prepararea apei calde de consum se consideră 30% din consumul maxim orar necesar pentru încălzire, adică cca. 152 Nm3/h.

Consumul maxim orar pentru prepararea hranei va fi: Q2 = 372 x 0,67 Nm3/h loc x 0,55 = 137 Nm3/h

Astfel, consumul maxim orar de gaze instalat pentru locuinţele colective este estimat la 868 Nm3/h. Consumul maxim orar de gaze instalat pentru noile locuinţe din oraşul Rovinari este estimat la 2119 Nm3/h.

Pentru trupul lângă Bâlteni este necesară înfinţarea unei staţii de reglare-măsurare care să primească conducta de medie presiune pentru coborâre treaptă presiune redusă.

Date orientative în vederea stabilirii distanţelor de siguranţă de la staţii de reglare-măsurareConform I 6 – 98

Distanţele în metri, pentru spaţii de capacitate: < 6.000 m3/h 6.000..30.000 m3/h > 30.000 m3/h

Presiunea la intrare, în bar:

Destinaţia construcţiilor

învecinate < 2 2…6 > 6 < 2 2…6 > 6 < 6 > 6

Clădiri industriale 7 10 15 12 15 20 25 30 Clădiri civile 7 10 12 10 12 15 20 25

Linii CF (garaj) 10 12 15 10 12 15 20 25 Marginea drumurilor

carosabile

4 5 8 4 6 10

6 10

hNmNmkcalhkcalQ /59790

/81509,0/000.10372 3

00

31 =××

×=

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 117Pentru cele 151 gospodării P/P+1÷2 consumul maxim orar de gaze pentru încălzire şi

prepararea hranei este estimată la 402 Nm3/h.Pentru locuinţele colective P+3÷4 (280 ap. + 50 ap. echivalent mini-hotel = 334 ap.)

consumul maxim orar de gaze pentru încălzire este:

Pentru prepararea apei calde de consum se consideră un consum de 30% din consumul maxim orar pentru încălzire, adică cca. 137 Nm3/h.

Consumul maxim orar pentru prepararea hranei va fi: Q2 = 280 x 0,67 Nm3/h loc x 0,55 = 103 Nm3/h

Consumul maxim orar de gaze instalat pentru locuinţele colective P+3÷4 este estimat la Q = 696 Nm3/h. Consumul maxim orar de gaze instalat pentru cartierul trup lângăBâlteni este de Q = 1098 Nm3/h.

În cartierul Vârţ Nou-Vest + Est, pentru asigurarea condiţiilor de confort pentru noii consumatori (locuinţe şi dotări) din cartierul Vârţ, în prezent, se află în derulare proiectul de realizare a reţelei de distribuţie gaze naturale. Alimentarea cu gaze naturale a cartierului Vârţ Nou – Vest se va face din Staţia de predare-primire amplasată în incinta SRM-P Vârţ,urmând ca reţeaua de distribuţie să se extindă spre cartierul Vârţ nou Est.

Pentru cele 287 gospodării P/P+1-2 şi centrala de incintă biserică (ecchivalent 3 gospodării) consumul maxim orar de gaze pentru încălzire şi prepararea hranei este estimată la 759 Nm3/h.

Consumul maxim orar de gaze instalat pentru locuinţele din cartierul Vârţ Nou Vest + Est este estimat la 760 Nm3/h.

În cazul folosirii gazului petrolier lichefiat (GPL) înmagazinat în recipienţi pentru alimentarea instalaţiilor de încălzire centrală şi pentru prepararea hranei, se vor respecta prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I 31 – 1999. În conformitate cu aceste prescripţii tehnice, distanţele minime obligatorii în metri sunt:

Distanţe minime de siguranţă dintre depozitele de G.P.L. cu recipiente fixe supraterane şi obiectivele învecinate(Distanţe în metri, capacităţi în litri)

Nr Obiective ≤3000 3001… 5000

5001… 15000

15001… 30000

1. Autocisternă 3 3 5 7,5

2. Clădiri de locuit şi anexe, spaţii de producţie, ateliere, depozite (altele decât cele cu regim special)

5 7,5

10

15

3. Clădiri publice: săli de spectacole, hoteluri, şcoli, spitale, biserici, birouri, clădiri administrative, inclusiv prizele de aer ale acestora, canalizări, alte obiective cu destinaţie similară 15

15

20

30

4. Linii electrice de joasă şi medie tensiune (măsurarea se face de la proiecţia în plan a acestora), cale ferată.

15

20

30

35

5. Linii electrice de înaltă tensiune (măsurarea se face de la proiecţia în plan a acestora)

20

20

25

30

6. Limita de proprietate 3 5 10 15

Distanţele menţionate la punctele 2, 3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul construirii unui zid antifoc, rezistent şi la explozie, la limita împrejmuirii depozitului, pe direcţia obiectivului considerat.


hNmNmkcalhkcalQ /456

/81509,0/000.10334 3

31 =×

×=

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1183.9. ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂh) Alimentarea cu energie termică3.9.1. SITUAŢIA EXISTENTĂÎn prezent alimentarea cu căldură a oraşului Rovinari se realizează prin încălzire locală

(producerea căldurii şi consumul ei se fac în aceleaşi spaţii) utilizându-se combustibil gazos pentru centrale termice de bloc şi solid / gazos în sobe (cazul locuinţelor individuale) sau prin centrale termice incintă alimentate cu gaze naturale (sediul Primăriei, Spitalul orăşenesc, Grupul Şcolar Minier, Scoala 8 clase, Grădiniţa + creşa, etc).

S-a renunţat la sistemul încălzirea centralizat (agent termic primar preluat de puncte termice şi trimiterea lui către consumatorii civili şi industriali) deoarece S.C. Electrocentrale Rovinari S.A. n-a mai livrat energie termică pentru oraşul Rovinari din iarna 1997-1998 (neplata facturilor de către populaţie / proasta gestiune a reţelelor magistrale / de distribuţie).

La plecarea din centrală către oraş, conductele pentru apa fierbinte au diametrul Ø400 mm. Punctele termice au fost dezafectate, unele dintre ele fiind transformate în prezent în spaţii comerciale, magazii, etc.

3.9.2. DISFUNCŢIONALITAŢIDatorită faptului că S.C. Electrocentrale Rovinari S.A. nu mai livrează energie

termică pentru populaţia oraşului Rovinari, există apartamente la care încălzirea se realizează cu sobe improvizate, folosind combustibil solid, prin arderea gazelor naturale la bucătărie sau prin folosirea aparatelor electrice. Utilizarea sobelor improvizate poate deveni o sursă de incendiu. La aceasta se adăugă şi depozitarea necorespunzătoare a combustibililor solizi, din cauza lipsei spatiilor de depozitare.

Deşi în iarna 1998-1999 s-a încercat livrarea de energie termică pentru spital, liceu şişcoala generală nr. 1, aceasta nu s-a reuşit din cauza deselor spărturi ale reţelei. Acest fapt a cauzat pierderi mari de agent termic. De asemenea reţelele de transport pozate suprateran nu mai au izolaţie termică şi protecţie din tablă, au armături lipsă şi spărturi.

O mare disfuncţionalitate în alimentarea cu energie termică o constituia şi trecerea reţelelor termice de distanţă prin subsolul blocurilor, fapt care conducea la dificultăţiîn folosirea subsolurilor şi deteriorarea acestora.

Lipsa întreţinerii reţelelor termice a dus, în timp, la atingerea unui înalt grad de uzurăa ţevilor, deteriorarea termoizolaţiei şi a protecţiei acesteia, canalele termice fiind şiele deteriorate, pline cu apă şi pământ colmatat.

3.9.3. PROPUNERI Pentru că divergenţele dintre S.C. Electrocentrale Rovinari S.A. şi Primăria Rovinari

par ireconciliabile iar reţeaua de distribuţie a fost între timp dezafectată (s-au secţionat racordurile în subsolurile de bloc şi s-au betonat folurile de trecere), soluţia de viitor rămmâne cea a centralelor individuale de scară de bloc / de imobil / de incintă,funcţionând cu combustibili gaze naturale, aceasta cu atât mai mult cu cât ar fi fost şiiraţională încălzirea centralizată a tuturor trupurilor intravilane ale oraşului.

S-au făcut propuneri pentru montarea de astfel de centrale în edificiile publice mai importante (sala polivalentă, şcoala cartier Vârţ Vechi, bisericile oraş Rovinari, cartier Vârţ Vechi, cartier Vârţ Nou-Vest). Acestea se vor alimenta din reţeaua de distribuţie gaze naturale Presiune redusă.



3.9. ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARĂi) Gospodărie comunală3.9.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

Oraşul Rovinari dispune de o platformă pentru colectarea / sortarea / expediţia gunoiului menajer dată de curând în exploatare, amplasată în extremitatea sud-estică aintravilanului, adiacent staţiei de epurare.

Transportul în comun este asigirat prin firme private de maxi-taxi care acoperă şilegătura cu localităţile judeţului.

De asemenea, oraşul, cartierele Vârţ Vechi ţi Vârţ Nou dispun de cimitire umane.

3.9.2. DISFUNCŢIONALITĂŢIPrintre disfuncţionalităţile gopodăriei comunale a oraşului enumera ăm: - starea precară a împrejmuirilor platformelor de gunoi din incintele de locuinţe

colective, lipsa racordurilor apă – canal a acestora; - suprafaţa devenită nesatisfăcătoare a cimitirului oraş propriuzis; - accesul dificil la cimitirul cartier Vârţ Nou (necesitând traversarea magistralei C.F.)

3.9.3. PROPUNERI Privitor la gestiunea gunoiului menajer produs de oraş, este necesară reabilitarea

platformelor de gunoi în incintele de locuinţe collective (betonare, record apă / canal), precum şi trecerea la distribuirea de saci din polietilenă către populaţie, pentru sortarea încă de la domiciliu a acestuia.

De asemenea, este necesară suplimentarea numărului de europubele pentru trupurile oraşului (cartier Vârţ Nou Vest + Est).

S-a propus extinderea spre nord, până la str, Constructorilor, a cimitirului oraşpropriuzis, astfel încât să greveze cât mai puţin prin perimetrul de protecţie sanitarăintravilanul orăşenesc.

S-a propus realizarea unei parcări pentru maşinile tip T.I.R. şi eventual autobuze, în collţul de nord-vest al zonei U.T.R.5 – Est.


3.10 PROBLEME DE MEDIU În scopul prezentării exhaustive şi calificate a problemelor de mediu pe care

le-au indus dezvoltarea industriei extractive de lignit în exploatări de suprafaţă şi industriei energetice pe bază de lignit asupra factorilor de mediu în arealul teritoriului administrativ şi intravilan al oraşului Rovinari, a evoluţiei acestora şi acţiunilor necesar de îndeplinit pentru diminuarea acestora până la eliminarea lor, Primăria Rovinari a comandat şi recepţionat documentaţia:

RAPORT DE MEDIU

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI

ROVINARI Documentaţia a fost întocmită de D.na Dr. Ing. Delia Savu Adina, com.

Dobroteasa, Olt, Tel: 0731697799; email:[email protected] şi face parte integrantă din prezentul P.U.G.

NOTĂ: Această documentaţie a fost realizată în scopul obţinerii acordului de mediu privind PUG Rovinari şi regulamentul de urbanism aferent. Analiza de evaluare a impactului de mediu s-a realizat conform “ordinul comun nr. 214/RT/15,03,1999 al MAPPM şi nr. 16/NN/17,03,1999 al MLPAT privind aprobarea procedurilor de promovare a documentelor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului”.

Documentaţia este prezentată în integrelitate în volumul separat cu titlul anterior preciza.


3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face în conformitate cu Regulamentul local de urbanism al oraşului Rovinari, regulament elaborat pe baza prevederilor Regulamentului General de Urbanism aprobat prin H.G.R. nr. 525/1996. Regulamentul local al oraşului Ravinari prevede:

- Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor - Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public.

P.U.G. cuprinde reglementările, intervenţiile şi restricţiile propuse, acestea fiind în principal următoarele :

- reglementarea destinaţiei tuturor terenurilor din localitate sub forma zonificării funcţionale;

- interdicţii temporare de construire pentru zonele care necesită studii şicercetări suplimentare, planuri urbanistice zonale sau de detaliu privind parcelări, renovări, restructurări urbane etc.;

- interdicţii definitive de construire pentru zonele cu riscuri naturale sau tehnologice grave;

- delimitarea zonelor protejate cu valoare istorică, peisagistică, a zonelor protejate sanitar etc.

- stabilirea valorii maxime a indicilor urbanistici ce caracterizează modul de utilizare al terenului.

Aceste propuneri sunt evidenţiate şi la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale cu specificarea pentru fiecare unitate teritorială de referinţă (UTR) a următoarelor elemente:

- funcţiunea dominantă a zonei - funcţiunile complementare admise în zonă- destinaţia funcţională a terenurilor - utilizări permise cu condiţii - interdicţii temporare şi definitive - condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor Reglementările urbanistice detaliate pentru zonele şi subzonele funcţionale

corespunzătoare unităţilor teritoriale de referinţă sunt detaliate în capitolul 5 din cadrul “Regulamentului Local deUrbanism aferent PUG”.

Analiza stadiului actual de dezvoltare, necesităţile funcţionale ale localităţii precum şi solicitările populaţiei au determinat următoarele categorii de intervenţie:

♦ Extinderea (Parc panouri solare U.T.R. 10, cartier Vârţ Vechi U.T.R. 13, Staţie epurare cartier Vârţ Nou U.T.R. 16, cartier Vârţ Nou – Vest UTR 16) şireconsiderarea judicioasă / restrângere (cartier Vârţ Nou – Vest UTR 16, cartier VârţNou – Est / Colonia Poiana U.T.R. 18,, cartier Trup lângă Bâlteni U.T.R. 21), a limitelor intravilanului în vederea zonificării funcţionale şi asigurării cerinţelor de terenuri pentru locuire, instituţii publice, producţie, zone plantate etc.;

♦ Completarea şi finalizarea fondului de locuinţe colective cu regim de înălţime P+2, îmbunătăţirea celui existent în ceea ce priveşte confortul interior şiamenajarea exterioară de ansamblu, de la finisaj până la spaţiile plantate.


♦ Revitalizarea zonei centrale prin completarea terenurilor libere numai cu construcţii specifice de interes public, reamenajarea exterioară în vederea obţinerii unei imagini ambientale de excepţie, modernizarea şi renovarea construcţiilor existente (Casa de Cultură, magazinul universal “Jiul” etc.).

♦ Completarea şi organizarea tramei stradale şi a circulaţiei în general, amenajarea intersecţiilor şi nodurilor importante, devierea traficului greu de tranzit;

♦ Îmbunătăţirea confortului transport-turism prin construirea unei noi gări feroviare, cu amenajări specifice de integrare în cadrul urban al oraşului.

♦ Identificarea unor terenuri posibile pentru obiective de utilitate publică,rezervarea unor terenuri cel puţin pentru dotări de învăţământ, sănătate, comerţ, în zone de dezvoltare rezidenţială, asociate cu zone verzi de parc, plantaţii de agrement.

♦ Completarea fondului locuibil cu construcţii noi de locuinţe individuale cu lot de 300 mp în oraş şi cartierul Vârţ-Nou şi până la 1.000 mp în mediul rural (satul Vârţ) cu regim de înălţime P–P+1÷2, cele orientate spre DN 66 putând avea P+2÷4 sau min P+1 mansardat. Prin regulamentul aferent PUG sunt stabilite regimul de înălţime de aliniere precum şi indicii urbanistici maxim admisibili (POT şi CUT) de ocupare şi utilizare a terenului.

♦ Reconsiderarea intravilanului existent necesar a răspunde cerinţelor de investiţii în domeniul locuirii şi amenajării amplasamentelor destinate construirii de dotări corespunzătoare unor funcţiuni existente sau propus a fi integrate în zonificarea funcţională a oraşului.

♦ Reabilitarea, completarea, îmbunătăţirea calităţii infrastructurii tehnico-edilitare în vederea creşterii gradului de confort urban şi al locuirii, asigurarea protecţiilor de siguranţă şi exploatare.

♦ Modernizarea locuinţelor existente, îmbunătăţirea confortului, renovarea celor degradate, căutarea de soluţii şi materiale care să conducă la o imagine urbanămodernă şi agreabilă, amenajarea arterelor în vederea deservirii unor funcţiuni de interes public (comerţ, sănătate, servicii etc.).

♦ În cazul construcţiilor din prefabricate se vor adopta soluţii viabile de recompartimentare şi modernizare funcţională, eventual reconversia funcţiunilor după caz.

♦ Reabilitarea şi reintegrarea în cadrul ţesutului urban a unor zone de locuinţemarginale, corelarea funcţională globală între acestea şi zona centrală.

♦ Stabilirea zonelor ce necesită interdicţie temporară de construire şi pentru care se recomandă elaborare PUZ sau PUD după caz;

♦ Parcelări în vederea executării de locuinţe (vezi Regulament aferent PUG). Funcţie de complexitatea zonei mai ales la nivel de oraş se vor întocmi documentaţii urbanistice PUZ sau PUD, până la data elaborării instituindu-se interdicţia temporarăde construire, nici o altă construcţie corespunzătoare altei funcţiuni nefiind permisă.

♦ Interdicţia temporară de construire în unele zone până la adâncirea documentaţiilor urbanistice prin PUZ şi PUD. Acestea cuprind zone de locuinţeindividuale cu lot, completări de ansambluri de locuit în locuinţe colective, zone de rezolvare a circulaţiei (artere noi, lărgiri profiluri transversale, amenajări de intervenţii etc.), Terenuri necesare amplasării de obiective de utilitate publică, zone de parc şi agrement, terenuri destinate construcţiilor prin iniţiativă particulară etc.


♦ Reorganizarea incintelor unităţilor industriale şi de depozitare în ideea rentabilităţii construcţiilor şi terenurilor ce le deţin în cadrul platformelor industriale. Se vor avea în vedere programe şi măsuri de modernizare şi retehnologizare în sensul creşterii productivităţii şi promovării de tehnologii nepoluante.

♦ Identificarea unor zone cu posibilităţi în dezvoltarea funcţiunii de producţie, în sensul încurajării iniţiativei particulare pentru înfiinţarea unităţilor mici şi mijlocii cu caracter nepoluant, în prezent cererea de locuri de muncă fiind mai mare decât oferta; se preconizează construcţii şi amenajări specifdice pentru “zonăliberă” şi/sau “parc industrial” destinate activităţilor terţiare, cercetării etc.;

♦ Se vor adopta programe şi soluţii pe plan local de prevenire şi combatere a factorilor poluanţi, a efectelor acestora.

♦ Se va urmări protejarea mediului natural şi construit, mai ales în cazul monumentelor şiu ansamblurilor istorice şi de arhitectură.

♦ Stabilirea zonelor cu interdicţie definitivă de construire, în special pentru zone cu regim sever de protecţie, culoare LEA, magistrale termice etc.;

♦ Se vor studia de către specialişti şi se vor aplica soluţiile în vederea refacerii ecosistemelor degradate în urma exploatării cărbunelui şi valorificări acestuia. Se va căuta în consecinţă redarea în circuitul agricol şi silvic a terenurilor disponibilizate şi eliberate de sarcini tehnologice.

♦ Identificarea surselor majore de poluare, stabilirea măsurilor imediate în scopul protejării, reabilitării şi conservării mediului natural şi construit valoros;

♦ De asemenea se va stabili situaţia juridică privind proprietatea actualăasupra terenurilor indicându-se categoria obiectivelor de utilitate publică şi modul de circulaţie a terenurilor;

♦ Deschiderea unor noi fronturi de puţuri pentru captarea apei potabile din pânza freatică;

♦ Reabilitarea, completarea, îmbunătăţirea calităţii infrastructurii tehnico-edilitare în vederea creşterii gradului de confort urban şi al locuirii.

Unităţi teritoriale de referinţă - UTR În scopul unei mai bune şi eficiente aplicabilităţi a prevederilor PUG s-a

stabilit împărţirea teritoriului intravilan în unităţi teritoriale de referinţă UTR, delimitate după următoarele criterii:

• Funcţiune predominantă• Limite cadastrale şi naturale • Axele străzile principale

Sub aspectul reglementărilor se disting următoarele categorii: UTR în care zona dotărilor este dominantă (zona centrală)UTR în care zona este rezidenţială prin excelenţă UTR în care zona de locuit este majoritarăUTR cu caracter turistic şi de agrement UTR care cuprind zone de producţie UTR trupuri izolate în teritoriu cu diferite funcţiuni.

S-au evidenţiat astfel 20 UTR-uri în cadrul teritoriului.NOTĂ: În baza structurii oferite de PUG se va căuta evitarea ocupării întâmplătoare a terenurilor, impunându-se, după caz întocmirea PUZ sau PUD.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 124Se interzice totodată efectuarea construcţiilor şi amenajărilor de orice fel fărăautorizaţii de construire, încălcarea obligativităţilor trebuind a fi sancţionată. De asemenea, se interzice orice lucrare ce ar produce prejudicierea mediului, natural şiconstruit valoros sau/şi relaţiile de bună vecinătate.

Pentru o şi mai amănunţită înţelegere s-a dispus întocmirea volumului “Regulament local de urbanism aferent PUG”, în cadrul căruia s-a tratat fiecare UTR în parte, printr-o analiză riguroasă, stabilindu-se în conţinutul a două capitole distincte, prescripţiile de construibilitate, reglementării cuprinzând prescripţii specifice pe UTR şi obiectivele de utilitate publică, acolo unde a fost cazul.

Zonarea funcţională

Zona funcţională Total zonă funcţionalăîn intravilan

Procente%

Locuinţe şi funcţiuni complementare (comerţ, prestări servicii, etc.)

143,70 34,87

Instituţii şi servicii de interes public, 15,03 3,65

Unităţi economice (industriale, inclusiv depozite şi servicii)

150,04 36,41

Echipare tehnico-edilitară 3,06 0,74Gospodărie comunală şi cimitire 9,37 2,27

Parc, sport agrement, plantaţii naturale şi/sau amenajare cu rol de protecţie

31,85 7,73

Căi rutiere şi construcţii aferente 43,85 10,64Căi ferate şi construcţii aferente 8,58 2,08Terenuri cu destinaţie specială 0,11 0,03

Ape – teren liber 4,76 1,16Zone dezafectate

- interdicţie definitivă de construire 1,75 0,42

Total 412,10 100,00

Protecţia mediului natural şi construit presupune păstrarea şi restabilirea unui anumit echilibru între activităţile umane poluante şi stabilitatea mediul natural astfel încât să nu se pună în pericol sănătatea şi viaţa oamenilor.

În acest scop se propun următoarele reglementări (a se vedea şi Regulament Local de Urbanism aferent PUG):

� Conştientizarea populaţiei asupra importanţei protecţiei mediului, păstrarea curăţeniei la nivelul zonei de locuit, căi de comunicaţie, zona de parcuri şi spaţii plantate, sortarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor refolosibile, interzicerea creşterii animalelor în zona rezidenţială a oraşului.

� Elaborarea programelor de reconstrucţie ecologică şi reabilitare a terenurilor degradate în urma exploatărilor miniere, redarea în circuitul agricol, silvic, sau turistic.

� Colectarea deşeurilor depuse necorespunzător şi transportarea acestora la depozitele de deşeuri amenajate şi refacerea zonelor afectate.

� Realizarea programelor de modernizare şi retehnologizare pentru unităţile poluante în vederea promovării tehnologiilor nepoluante.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 125� Reducerea poluării cu pulberi de cenuşă provenite din eroziunea eoliană a

suprafeţelor ocupate cu halde de zgură şi cenuşă prin folosirea instalaţiilor de stropire şi peliculizare sau redarea lor în circuitul agricol, cu refertilizarea corespunzătoare.

� Respectarea strictă a normelor admisibile în procesele generatoare de noxe şimodernizarea sistemului de supraveghere a gradului de poluare atmosferică, asolului, subsolului şi apelor.

� Înzestrarea unităţilor productive poluante cu instalaţii de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici.

� Interdicţie pentru deversarea apelor reziduale provenite din procesele tehnologice cu conţinut ridicat, peste cel stabilit, de substanţe nocive şi poluante.

� Îmbunătăţirea sistemelor de filtrare şi exploatare a apei în staţiile special amenajate. � Prevenirea degradării fondului funciar. � Protejarea ecosistemelor neafectate. � Amenajarea treptată a haldelor sau folosirea unora în lucrările de construcţii, civile

sau turistice (cazare: motel, camping etc. � Studierea de amenajare piscicolă pe foste cariere (pescuitul sportiv), prin populare cu

puiet şi amenajări specifice. � Zonele plantate de protecţie sau destinate destinderii, sportului, turismului vor

include arbori rezistenţi la acţiunile factorilor poluanţi, precum salcâm, plop, salcie . � Înlocuirea fondului silvic degradat. � Dotarea corespunzătoare a unităţilor de gospodărie comunală cu utilaje, mijloace de

transport, containere, forţă de muncă corespunzătoare pentru o bună salubrizare a oraşului, în condiţiile în care depozitarea gunoiului stradal ia amploare.

� Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi ambalajelor în vederea valorificării (sticlă, hârtie, metal, plastic, lemn, vegetale, textile etc.).

� Introducerea şi folosirea mijloacelor de transport nepoluant, crearea de filtre naturale plantate în calea poluării olfactive, sonore, vizuale.

� Respectarea depozitării gunoaielor în locurile şi pe platformele destinate acestui scop. � Sancţionarea prin amenzi drastice pentru cei ce încalcă normele de protecţie a mediului. � Protejarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi de arhitectură incluse în

patrimoniul naţional, prin asigurarea unei zone acoperitoare limitată la cel puţin 100 m faţă de obiectivul sau incinta ce urmează a fi protejată împotriva factorilor perturbatori. Ïn plus, se propun lucrări de consolidare, renovare, conservare şirestaurare. Ïn zona centrală a oraşului Rovinari se află biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul (1840), inclusă pe lista monumentelor a DMI.

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 1263.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

TIPUL DE PROPRIETATE ŞI CIRCULAŢIA TERENURILOR

3.12.1. Obiective de utilitate publicăLucrări majore prevăzute propuse în teritoriu

Aceste lucrări, identificate prin Planul Strategic de dezvoltare durabilă a oraşului Rovinari 2007-2013 Anexa nr.1 la HCL 28/25.03.2010, prin Analiza multicriterialăşi Raportul de mediu ca prioritare de intervenţie şi sânt următoarele:

NOTĂ: Eventualele modificări sau abateri majore de la propunerile şi reglementările stabilite prin PUG, ce se intenţionează a fi făcute ulterior de către administraţia locală,se vor aduce la cunoştinţă proiectantului şi cu acordul acestuia se vor elabora acte adiţionale la documentaţia iniţială sau documentaţii urbanistice noi care să justifice categoriile de intervenţii sugerate. De asemenea, după aprobarea intravilanului, intenţia de modificare a acestuia poate face obiectul elaborării unui PUG nou, ce va urma aceeaşi procedură a avizelor şi aprobării legale.

Nr. Crt. AMPLASAMENT REZERVAT PENTRU Categoria de

interes 1 2 3

A. EXTRACŢIE / PRELUCRAREA SUBSTANŢE MINERALE Naţional 1. Extindere necesar de terenuri pentru exploatarea lignitului în cariere Naţional

B. CĂI DE COMUNICAŢIE 2. Construcţie staţie CF + amenajare piaţetă gară Local 3. Drumuri noi, completarea tramei stradale existente / propuse Local 4. Reamenajare traseu legătură rutieră + intersecţii D.N.66 – oraş Local 5. Modernizări drumuri existente, eventual cu lărgiri de profil Local 6. Amenajare intersecţii Local

C. INSTITUŢII PUBLICE 7. Rezervare teren posibil Sediu Primărie Local 8. Rezervare teren posibil Remiză P.S.I. – S.M.U.R.D Local 9. Redestinări clădiri pentru sediii Consiliul Local, Primărie, Poliţie Local 10. Redestinări clădiri pentru sediii, Adm. Financiară, Poştă Local 11. Grădiniţă 2 – 8 grupe oraş Rovinari Local 12. Grădiniţă 2 – 8 grupe cartier Vâţ Vechi Local 13. Grădiniţă 2 – 8 grupe cartier Vârţ Nou - Vest Local 14. Grădiniţă 2 – 8 grupe cartier trup lângă Bâlteni Local 15. Creşă oraş Rovinari Local 16. Creşă cartier Vârţ Nou - Vest Local 17. Creşă cartier trup lângă Bâlteni Local 18. Farmacii oraş, cartiere Local 19. Dispensar uman / cabinet stomatologic oraş Rovinari Local 20. Dispensar uman / cabinet stomatologic cartier Vârţ Nou - Vest Local 21. Dispensar uman / cabinet stomatologic cartier trup lângă Bâlteni Local 22. Mini-hotel 100 locuri cartier trup lângă Bâlteni Local 23. Camping, căsuţe vacanţă cartier trup lângă Bâlteni Local 24. Bazin acoperit înot oraş Rovinari Zona Est / Stadion Local 25. Cinema / disco-club Zona Est / stadion şi parc trup lângă Bâlteni Local 26. Oficii poştale de cartier Local 27. Comerţ alimentar / nealimentar complementar funcţiuniii de locuire Local 28. Dotări alimentaţie publică Local 29. Prestări servicii (staţii service, tir-parking, catering, avocatură, etc Local 30. Prestări servicii (staţii service, Local

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 127D. ZONE PROTEJATE CU VALOARE ISTORICĂ,AHITECTURALĂ, ETC.

31. Biserica ortodoxă - Sf. Ioan Botezătorul, mon.t (1840) - Rovinari Naţional E. LUCRĂRI EDILITARE

32. Reţele alimentare cu apă pe zonele intravilane nou introduse Local 33. Reţele alimentare cu apă cartier Zona Est / stadion şi Vârţ Vechi Local 34. Racordare reţele alimentare cu apă la conducta Izvarna Local 35. Staţie de clorinare în cartier Vârţ Nou-Vest Local 36. Transformare în sistem divizor a canalizării oraş Rovinari Local 37. Extindere reţea canalizare oraş pe zone cu funcţiuni nou alocate Local 38. Înfiinţare canalizare menajeră cartiere Vârţ Vechi, Vârţ Nou - Vest Local 39. Înfiinţare canalizare menajeră cartiere trup lângă Bâlteni Local 40. Realizare staţii de pompare canalizare menajeră trupuri intravilan Local 41. Amenajare şanţuri gardă pereeate trup lângă Bâlteni Local 42. Execuţie staţie de epurare oraş Rovinari Local 43. Execuţie staţie de epurare cartier Vârţ Nou Vest Local 44. Posturi de transformare în cabină de zidărie 7 posturi PCZ Local 45. Linii electrice aeriană 400 KV Naţional 46. Linii electrice aeriană 110 KV Naţional 47. Linie electrică subterană 20 KV Local 48. Cablu telefonic (traseu urban subteran) Local 49. Staţie reglare gaze SRM extravilan cartier trup lângă Bâlteni Local 50. Conductă gaze medie presiune Local 51. Reţele gaze presiune redusă Local

F. ALTE OBIECTIVE 52. Amenajare spaţii plantate şi pietonale în zona centrală - parc Local 53. Amenajare parc în Zona Est / stadion Local 54. Amenajare parc în Zona Est / locuinţe A.N.L. Local 55. Amenajare parc în cartierul trup lângă Bâlteni Local 56. Amenajare tir-parking în Zona Est / locuinţe A.N.L. Local 57. Parc panouri solare la vest de staţia de epurare oraş Local 58. Extindere cimitir Local 59. Extindere / reconversie zonă producţie şi servicii Local 60. Zona amenajată odihnă, agrement, sport, turism în apropiere de DN 66 Local

În urma analizei situaţiei existente privind amplasarea pe teritoriul oraşului Rovinari a principalelor instituţii publice, planul urbanistic a făcut o serie de propuneri menite să completeze lista obiectivelor de utilitate publică, atât din punct de vedere al capacităţii cât şi din punct de vedere al diversificării lor. Planul urbanistic general a mai urmărit organizarea obiectivelor în reţea pe suprafaţa oraşului pentru instituţii din categoria: administraţie, învăţământ, sănătate, sport, turism, transporturi, comerţ, financiar-bancare etc., dar şi distribuirea lor în cadrul unor centre de interes local pentru instituţiile de tip administrativ, cultural, învăţământ, sport – turism. O situaţie specială o va avea zona centrală a oraşului, ale cărei limite s-au redefinit şi care va trebui să cuprindă o gamă mai largă de instituţii cu rol de reprezentare, coordonare, instituţii care în prezent funcţionează în spaţii improprii. Planul urbanistic propune în principal dezvoltarea unor viitoare zone de locuinţe şi dotări în partea de nord şi est a localităţii.


Zona centrală C (U.T.R. 1)

Redefinire limite: Limitele zonei centrale U.T.R.1 s-au stabilit pe perimetrul arterelor majore

de circulaţie (cat. a II – a) str. Jiului – Muncii – Tineretului – Termocentralei.Raţiunea propunerii de modificare în sensul extinderii a zonei centrale pe

perimetrul arterelor majore de circulaţie (cat. a II – a) str. Jiului – Muncii – Tineretului – Termocentralei constă în faptul că fostele limite nu cuprindeau instituţia administrativăcea mai reprezentativă a oraşului, respectiv Sediul Primăriei Rovinari, fronturile stradale de locuinţe colective P+4 sânt dotate cu spaţii comerciale parter reprezentative iar arterele cat. a II –a amintite au potenţial de reprezentare urbană.

Funcţiunea dominantă a zonei centrale este dată de instituţiile şi serviciile existente, ea având un caracter predominant administrativ şi comercial. Sunt admise următoarele tipuri de activităţi reprezentative şi cu atractivitate, considerate caracteristice pentru zona centrală, cu condiţia cuprinderii lor în documentaţii de urbanism : administraţia publică şi servicii, unităţi financiar – bancare; comerţ şi alimentaţie publică; învăţământ, cultură, culte, turism şi agrement, sănătate, inclusiv pietonale şi spaţii publice plantate; locuinţe colective şi funcţiuni complementare; parcarea autovehiculelor se va face pe terenuri special amenajate. Sunt interzise următoarele tipuri de activitate : - activităţile industriale sau alte tipuri de activităţi care generează noxe şi care nu

sunt direct legate de activităţile permise în zonă- activităţi de depozitare en gros - activitate de comerţ sau prestare servicii desfăşurate în construcţii provizorii

amplasate pe domeniul public .

NOTĂ: Intervenţiile la imobilele înregistrate ca monumente (Biserica Sf Ioan Botezătorul – monument 1840), precum şi la clădirile existente în perimetrul zonei protejate a monumentului, vor avea în vedere prevederile legale de protejare şiconservare şi se vor face cu avizul DMI. De asemenea, vor fi restaurate fără alte transformări elementele de mobilier urban şi amenajările spaţiilor publice aferente imobilelor menţionate. Intervenţiile de construire, reparaţii capitale, teabilitare termică a construcţiilor din aria protejată (R = 100 m.) a monumentului se autorizează numai cu Avizul Comisiei de Cultură, Monumente şi Situri Istorice din cadrul C.J. Gorj.

3.12.2. Tipul de proprietate şi circulaţia terenurilor

a) Tipul de proprietate şi circulaţia terenurilor (cf. Legii nr. 213/1998 + Legii nr. 18/1991, republicată în 1998, privind fondul funciar): în cadrul P.U.G. se întâlnesc toate categoriile

• Terenuri aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice • Terenuri aflate în proprietatea statului sau a unităţii teritorial- administrative şicare aparţin domeniului public. • Terenuri aflate în proprietatea statului sau a unităţii teritorial- administrative şi care aparţin domeniului privat al acestora. • Zone cu terenuri aflate în proprietate mixtă.• Terenuri cu situaţia juridică în curs de clarificare.


b) Circulaţia terenurilor.

Determinarea circulaţiei terenurilor între deţinători reprezintă procesul de schimbare juridică a proprietarului terenurilor şi are loc în funcţie de necesităţile de amplasare a noilor obiective de utilitate publică. Au fost evidenţiate următoarele moduri de circulaţie a terenurilor între deţinători:

• Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public (cf. Legii nr. 33/1994 + Legii nr. 255/2010).

De regulă, se consideră a fi trecute în domeniul public terenuri proprietate particularăexpropriate pentru cauză de utilitate publică (pe care este necesar a se realiza obiective de interes public: trasee pentru arterele de circulaţie rutieră, cele pentru amenajarea intersecţiilor şi amenajarea zonelor de protecţie faţă de traseul de cale ferată şi zonele cu riscuri sanitare, etc.). Exproprierea se face conform L. nr. 33/1994 + L. nr. 255/2010, prin declararea utilităţii publice, condiţionat de înscrierea lucrării în cadrul unei documentaţii urbanistice aprobate conform legii cu dreaptă despăgubire.

a) Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public de interes naţionalReprezintă o suprafaţă de ST = 0,85 ha, necesare amprizei legale D.N.66 în zona

cartierelor Vârţ Nou-Vest şi Vârţ Nou-Est. Este şi cazul tuturor terenurilor afectate actualmente de lucrările de exploatare a lignitului

în cariere şi care nu au fost redate în circuitul privat şi care au fost expropriate de curând prin aprobarea documentaţiilor: - „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru oraşul Rovinari şi comunele Fărcaşeşti, Bâlteni, Urdari şi Plopşoru în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rosia” ICSITPML C.va Pr. 805-780/a / 2006

- „Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal pentru comunele Negomir, Fărcaşeşti, Cîlnic, Drăguţeşti, Bâlteni şi oraşul Rovinari în vederea declarării utilităţii publice a obiectivelor miniere din cadrul S.N.L.O. Tg. Jiu + E.M. Rovinari” ICSITPML C.va Pr. 812-786/C / 2006;

Întrucât prezentul P.U.G. propune scoaterea din perimetrul intravilan a trupului Colonia Poiana din motivele argumentate în conţinut, aceste terenuri nu au mai fost marcate în planşa nr. 5 „Obiective de utilitate publică” şi nici calculate în tabelel”Circulaţia terenurilor”, fiind identificabilă în tabelul Schimburi de teren intravilan / extravilan numai suprafaţa Coloniei Poiana propusă scoaterii din intravilanul oraşului.

b) Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public de interes localAcestea s-au marcat în pl. nr. 5 “Obiective de utilitate publică / Tipuri de

proprietate şi circulaţia terenurilor” prin haşură oblică la 45% de culoare neagră şireprezintă terenuri necesare pentru realizarea / completarea circulaţiilor carosabile sau rezervări pentru obiective de utilitate publică (Sediu Primărie Rovinari, Relocare Remiză P.S.I. – S.M.U.R.D., Gara de călători, Extindere cimitir oraş, Parcare T.I.R. / Autobuze, Grădiniţă cartier Vârţ Vechi, zonă de dotări cartier Vârţ Nou Vest, staţie de epurare în execuţie cartier Vârţ Nou Vest, staţie de epurare propusă prin P.U.G. cartier Vârţ Nou Vest., Parc public U.T.R. 20 Trup lângă Bâlteni). ST = 17,07 ha.


• Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul privat al unităţii teritorial-administrative de bază.

Acestea s-au marcat în pl. nr. 5 “Obiective de utilitate publică / Tipuri de proprietate şicirculaţia terenurilor” prin haşură raster la 45% de culoare neagră şi reprezintă terenuri ce vor fi preluate de către primărie de la C.E. Rovinari (Depozitul de cărbune E.M.C. Roşia ce va fi relocat în extravilan până în anul 2013), putând să fie ulterior retrocedate în domeniul privat revendicatorilor sau terenuri necesare pentru completarea frontului la str. Constructorilor cu un tronson de locuinţe colective A.N.L P+4. ST = 8,91 ha.

În acest sens, considerăm că administraţia locală trebuie să facă demersuri pentru cumpărarea terenurilor celor puşi în posesie prin hotărâri judecătoreşti în incintele de locuinţe colective P+4 zona U.T.R. 2 care ar putea greva prin construire caracterul funcţional al zonei, în special a celor amplasate la căile de circulaţie rutieră, cumpărare necesară în scopul completării prin construire a fronturilor de locuinţe colective P+4.

În măsura în care deţinătorii nu vor accepta, se poate recurge la expropriere în cauzăde utilitate publică (cf. Legii nr. 33/1994 + Legii nr. 255/2010).

• Terenuri aflate în domeniul privat al primăriei, destinate concesionării (cf. Lg. nr. 219/1998).

Se propun trupurile intravilane conţinute în limita de sud a cartierului Vârţ Vechi, în suprafaţă de ST = 2,08 ha. haşurate cu haşură linii verticale de culoare neagră.• Terenuri destinate schimbului. Terenuri aflate în domeniul privat al primăriei destinate schimbuluiAcest aspect interesează de regulă schimbul de terenuri din domeniul privat al Primăriei

sau al statului în sensul despăgubirii unor anumiţi proprietari expropriaţi în cauză de utilitate publică sau revendicatori legali (de regulă pe amplasamentele iniţiale sau pe alte amplasamente în cazul în care amplasamentul iniţial a fost construit / amenajat cu investiţii ale administraţiei publice locale / judeţene / naţionale).

Retrocedările în revendicare câştigate prin decizii judecătoreşti reprezintă un caz frecvent şi specios apărut după 1989, întrucât a fost mereu reglementat pentru a servi interese îndoielnice, conducând la împroprietăriri în incinte de locuinţe colective P+4, cu forţarea autorizării de construire dereglementată, implicit la dispariţia spaţiilor verzi, a locurilor de joacă, parcărilor şi circulaţiilor auto de intervenţie în aceste incinte sau a oportunităţii optimizărilor circulaţiei auto, necesare şi precizate prin P.U.G. în vigoare (ex. – accesul din D.N. 66 / E.79). Acestea reprezintă o suprafaţă de ST= 1,93 ha.

Autoritatea locală trebuie, fără a încălca legea, să opună ferm presiunilor şi tendinţelor negative în acest sens regulamentul local de urbanism în vigoare pe zonele respective.

Aceeaşi menţiune se poate face pentru perimetrul rămas din Colonia Poiana, unde probabile interese de despăgubire la preţ ridicat au determinat prinderea acestuia în intravilan, nesusţinută în soluţia Reactualizare P.U.G. oraş Rovinari 2010.

Identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor şi circulaţia acestora s-au făcut conform registrelor agricole şi a planurilor cadastrale şi se regăseşte în planşanr.5 "Obiective de utilitate publică / Regimul juridic şi circulaţia terenurilor".



4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE Ca în cazul majorităţii localităţii urbane, oraşul Rovinari trăieşte în cadrul unui

sistem, la nivelul judeţului, aflându-se în zona de influenţă a municipiului Târgu Jiu. Relaţiile de intercooperare există şi ele se vor menţine în continuare mai ales în

plan macroeconomic, dinamica imprimată sub aspect economic, social, cultural manifestându-se în aceeaşi măsură în întregul judeţ Gorj.

Pornind de la relaţiile de interdependenţă, se dovedesc a fi valabile propuneri legate de dezvoltarea bazei economice, asigurarea locurilor de muncă corelată cu extinderea resurselor, extinderea valorificării resurselor, cooperări pe linie tehnologică, îmbunătăţirea calităţii echipării tehnico-edilitare, revitalizarea zonelor centrală şi de locuinţe, ridicarea nivelului de confort urban, îmbunătăţirea căilor de comunicaţie, reconsiderarea reţelei de instituţii şi servicii publice, programe şimăsuri ce se impun pentru oprirea degradării mediului natural şi construit etc.

În privinţa oraşului propriu-zis se preconizează extinderea zonei cu funcţiune de locuire Est U.T.R.5 şi zona U.T.R. 6 prin suprafeţe de teren necesare construirii de locuinţe în gospodării individuale cu regim P, P+1, P+1 mansardat (P + 2), şicolective P+2-4 sau care să răspundă solicitării iniţiativei particulare în domeniul productiv, precum şi completarea U.T.R. 2 cu noi tronsoane P + 4 care să închidăfronturile stradale ale incintelor de locuinţe colective P + 4..

O atenţie deosebită trebuie acordată de către administraţia locală privind cumpărarea terenurilor celor puşi în posesie prin hotărâri judecătoreşti în incintele de locuinţe colective P+4 zona U.T.R. 2 care ar putea greva prin construire caracterul funcţional al zonei, în special a celor amplasate la căile de circulaţie rutieră, cumpărare necesară în scopul completării prin construire a fronturilor de locuinţe colective P+4.

Zona industrială necesită reorganizare în sensul modernizării, retehnologizării şial măsurilor de prevenire şi combatere a poluării.

De asemenea, se propun terenuri pentru dezvoltarea industriilor alternative nepoluante (poz. 89 subzona U.T.R. 10 – Parc panouri solare şi poz. 86 subzona Ip U.T.R. 13 – Concesiune persoane juridice) în scopul creşterii ofertei pentru forţa de muncă şi scăderii dependenţei cvasitotale a economiei oraşului faţă de industriile extractivă de cărbune / energetică.

Se pune accent pe revitalizarea zonei de locuinţe dar şi a reţelei de instituţii şiservicii publice. Astfel trebuie reconsiderată latura culturală, Casa de Cultură aflându-se într-o continuă degradare. Zona instituţiilor publice va fi completată în raport de terenurile libere (poz. 71 subzona Isas U.T.R. 3 – Propunere Sediu Primărie, poz. 5* subzona Isas U.T.R. 3 – Relocare Remiză P.S.I. – S.M.U.R.D. sau prin reconversia funcţiunilor (poz. 21 subzona ISc U.T.R. 1 – Casa de Cultură / posibilă redestinare în Sediu Primărie, poz. 32 subzona Isco U.T.R. 1 – Cantină Primărie / posibilă redestinare în Sediu Poliţie / Poştă / Taxe şi impozite locale sau poz. 4 subzona TE U.T.R. 1 - Clădirea RomTelecom care ar putea fi redestinată drept Centru de afaceri).

Se vor dezvolta, de asemenea dotările centru de cartier în celelalte trupuri intravilane, conform pl. Nr. 3 „Reglementări – Propuneri de organizare urbanistică” şi aplanşelor de detaliere U.T.R..

REACTUALIZARE P.U.G. ROVINARI - Pr.Nr.1/2010 132Zona spaţiilor plantate de agrement, sport şi odihnă în prezent deficitară va creşte

în suprafaţă prin extinderea intravilanului, ambientată prin dotări specifice şiamenajări adecvate (subzonele Ppg U.T.R. 3, pot. 86 – Parc organizat U.T.R. 2, subzonele Ppg + Psa U.T.R. 5, subzona Ppg U.T.R. 20), plantaţii de protecţie pe limita zonelor industriale, a celor care instituie perimetre de protecţie şi a zonelor cu pericol de inundabilitate, prin plantaţii de aliniament în lungul căilor de circulaţie, şiprin revitalizarea zonelor verzi din incintele de locuinţe colective P + 4..

Zona căilor de comunicaţie va înregistra creşteri în suprafaţă, lucrările viitoare urmând a se realiza în special la lărgiri şi modernizări de profiluri stradale transversale, trasee noi care să completeze trama stradală existentă, amenajări de intersecţii, rezervarea şi devierea traficului greu, rezolvări de parcaje etc.

Faţă de situaţia existentă şi necesităţile localităţii elaborarea documentaţiilor urbanistice va trebui aprofundată pentru următoarele probleme:

• Elaborarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) pentru zonele complexe, cu scopul esenţial de delimitare a amplasamentelor pentru instituţii şi servicii publice (ex. Oraş Rovinari zonele U.T.R. 3, est U.T.R. 5, sud U.T.R. 6, U.T.R.7, U.T.R. 8 Cartier Vârţ-Nou, cartier Trup lângă Bâlteni subzona Lî)

• Elaborarea de planuri urbanistice zonele (PUZ) pentru zonele adăugate la actualul intravilan necesare parcelării în scopul amplasării locuinţelor individuale, (ex. Oraş Rovinari zonele U.T.R. 11 est U.T.R. 5, sud U.T.R. 6, U.T.R.7, U.T.R. 8 Cartier Vârţ-Nou, cartier Trup lângă Bâlteni U.T.R. 21). Documentaţia va cuprinde şizonele adiacente, după caz, corespunzătoare altor funcţiuni, altele decât locuirea;

• Elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) pentru zona CCr mărginită de zonele U.T.R. 3 şi U.T.R 11 pentru reformularea traseului arterei de legătură dintre oraş / str. Jiului şi D.N. 66, inclusiv modernizarea intersecţiilor.

• Proiecte de specialitate privind completarea şi modernizarea reţelei de circulaţie, cuprinzând şi amenajările aferente.

• Elaborarea de planuri urbanistice de detaliu (PUD) pentru obiective pe terenuri deja rezervate şi cu statut juridic stabilit.

• Proiecte de specialitate privind echiparea tehnico-edilitară.Având în vedere prevederile Legii organizării administrativ teritoriale în vigoare,

PUG - Rovinari s-a elaborat prin respectarea limitelor existente prevăzute de lege şiconform datelor furnizate de serviciul cadastral al Consiliului Local Rovinari.

Se poate conchide că oraşul Rovinari deţine în continuare, din punct de vedere al suprafeţei, terenuri destinate în special construirii de locuinţe individuale cu lot, dar şi rezervate instituţiilor şi serviciilor publice, activităţilor productive, zonei verzi de odihnă, sport, agrement, transporturi, religie etc.

Propunerile din prezentul PUG au fost dezbătute pe parcursul mai multor consultări în cadrul Consiliului Local Rovinari

Pe baza avizelor ce vor fi obţinute de la organismele interesate, PUG - Rovinari şiRegulamentul său aferent urmează a fi aprobate de Consiliul Local al oraşului Rovinari.

Odată aprobat PUG - Rovinari şi Regulamentul aferent capătă valoare juridicăfiind opozabilă în justiţie, între administraţia publică locală - care urmăreşte aplicarea lui - şi diverşi solicitanţi.

Şef Proiect: arh. Mihai Cojocaru

00 memoriu general

Documents