4.memoriu general vol 1 04

VOLUMUL 1

MEMORIU GENERALReactualizare

PLAN URBANISTIC GENERAL -

ORAŞUL ALEŞD

JUDEŢUL BIHOR

- 2010 -

Viziunea propusă pentru oraşul Aleşd este :Aleşdul va fi un loc plăcut în care să trăieşti, să înveţi şi să munceşti, un oraş prosper şi curat, cu autorităţi

locale responsabile şi deschise către cetăţeni;(Extras din Strategia de dezvoltare a oraşului Aleşd, August 2009)

w w w . a t r i u m p r o j e c t . r o J05/4692/1994 RO 6577181Banca Transilvania Oradea; RO78 BTRL 0050 1202 7297 29XX

410019 Oradea, jud. B ihorstr . Mihai Eminescu nr .25Telefon: 0359 411 151Fax: 0259 418 600Mobil: 0751 175 974E-mail:[email protected]

CUPRINS

1 Introducere .................................................................................................................... 3 1.1 Date de recunoaştere a investiţiei ..................................................................................... 3 1.2 Obiectul PUG .................................................................................................................... 3 1.3 Surse documentare .......................................................................................................... 4

2 Stadiul actual al dezvoltării ......................................................................................... 5 2.1 Evoluţie ........................................................................................................................... 5 2.2 Elemente ale cadrului natural ............................................................................................ 7 2.3 Relaţii in teritoriu .............................................................................................................. 10 2.4 Activităţi economice ......................................................................................................... 12 2.5 Populaţia. Elemente demografice si sociale. ................................................................... 14 2.6 Circulaţia ......................................................................................................................... 20 2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial ...................................................... 21 2.8 Echipare tehnico - edilitară ............................................................................................. 22 2.9 Probleme de mediu ........................................................................................................ 24 2.10 Necesitaţi si opţiuni ale populaţiei ................................................................................. 28

3 Propuneri de dezvoltare urbanistică ........................................................................ 29 3.1 Studii de fundamentare ................................................................................................... 29 3.2 Evoluţie posibilă. Priorităţi .............................................................................................. 29 3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu ....................................................................................... 30 3.4 Dezvoltarea activităţilor ................................................................................................... 30 3.5 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial. ................................................ 34 3.6 Dezvoltarea echipării edilitare ......................................................................................... 34 3.7 Protecţia mediului .......................................................................................................... 36 3.8 Reglementări urbanistice ............................................................................................... 37 3.9 Obiective de utilitate publică .......................................................................................... 37

4 Concluzii – Măsuri în continuare .............................................................................. 39

P.U.G. – ORASUL ALEŞD, JUDEŢUL BIHOR Pag. 2

1 INTRODUCERE

1.1 Date de recunoaştere a investiţiei

Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General aferent oraşului Aleşd

Beneficiar: Consiliul Local Aleşd

Proiectant: S.C. Atrium Project S.R.L., Oradea

Data elaborării: 2010

1.2 Obiectul PUG

In conformitate cu contractul şi tema de proiectare, obiectul prezentei documentaţii îl

constituie întocmirea Planului Urbanistic General aferent oraşului Aleşd. Scopul

documentaţiei îl constituie actualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului.

P.U.G. oraş Aleşd stabileşte:

- limita intravilanului, respectiv a suprafeţei destinate construcţiilor

- împărţirea teritoriului localităţii în zone funcţionale şi organizarea lor precum

şi a relaţiilor dintre aceste zone

- potenţialul economic ai localităţii, repartizarea activităţilor pe ramuri şi profile,

posibilităţile de dezvoltare

- structura şi evoluţia populaţiei, resurse de muncă, aspecte privind mobilitatea

populaţiei etc.-conform celor mai recente date de ia Recensământul Populaţiei şi

a Locuinţelor din 2002.

- organizarea circulaţiei - traseul de principiu al arterei ocolitoare a DN1 şi

DN1H

- zonele, siturile şi obiectivele protejate din punct de vedere istoric, arhitectural

conform Listei monumentelor istorice 2004

- zonele cu interdicţie temporară sau definitivă de construire.

- lucrările edilitare

- reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea

surselor de poluare prin măsuri de protecţie a mediului

- zonele de risc


Analiza situaţiei existente, precum şi propunerile pentru organizare urbanistică au ca

baze de pornire date din Planul de amenajare a teritoriului judeţului Bihor ediţia 2005,

surse statistice, studii de specialitate, documentare pe teren etc.

- Reactualizare P.U.G. oraşul Aleşd (anul 2000) si aprobat in data de

27.09.2001 prin HCL nr 54.

- Planurile au fost completate cu studii urbanistice (PUZ, PUD elaborate după

ediţia PUG 2000).

1.3 Surse documentare

- P.U.G. oraşul Aleşd (reactualizare – in anul 2000).

- Ghid privind metodologia de elaborare si conţinutul cadru al Planului

Urbanistic General, elaborat de URBANPROIECT Bucureşti si aprobat de

M.L.P.AT. cu Ordinul nr. 12 / 10.03.1999, indicativ GP038/99.

- Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002

- Breviar statistic Judeţul Bihor anul 2002

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Bihor proiect S.C. Proiect Bihor

S.A. anul 2005

- Date statistice obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor - Fişa

localităţii pe anul 2003

- Studiul "Identificarea zonelor expuse la riscuri naturale din perimetrul

administrativ al oraşului Aleşd" contract nr. 14255 / adiţional 3 / 2000 Faza Geo

elaborat de S.C. Proiect Bihor S.A.a fost consultat la ediţia "PUG-Actualizare anul

2000".

- Strategia de dezvoltare a oraşului Aleşd – Aprobata in 19.08.2008

- Evidenta intravilanelor oraşului Aleşd şi a localităţilor aparţinătoare, conform

PUG anterior aprobat.

- Suporturi topografice 1:50.000, 1:25.000 si 1:5.000.

- Ridicări topografice

- Ortofotografii


2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1 Evoluţie

SCURT ISTORIC

Condiţiile geografice favorabile şi resursele naturale ale solului şi subsolului zonei în

care se află aşezat oraşul Aleşd, au favorizat apariţia timpurie în istorie a vieţii omeneşti

pe aceste meleaguri. Stau mărturiile în acest sens descoperirile de urme ale existenţei

omului încă din paleologic , apoi în neolitic , precum şi în epoca metalelor. Nu lipsesc nici

descoperirile Dacice din epoca fierului.

Aleşdul este o aşezare întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii

Piatra Şoimului. Este sigur că la început Aleşdul se afla pe malul Crişului, în lunca

inundabilă a acestuia. În prima jumătate a sec. XVIII populaţia s-a mutat pe terasa de pe

malul drept al Crişului, în locul pe care îl ocupă şi în prezent. Mutarea s-a facut pentru a

scăpa de desele inundaţii.

De la început, Aleşdul a aparţinut de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului. Prima

atestare documentară datează din 1291, sub denumirea Elusd. În 1406 Aleşdul apare în

documente sub denumirea de Willa Eleesd, în 1699 de Illesd şi în secolul următor sub

denumirea de azi Elesd (în româneşte Aleşd), în toată această perioadă localitatea

trecând prin proprietatea mai multor nobili. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în

Aleşd se realizează importante venituri din comerţ, meşteşuguri, cârciumărit, morărit şi

cazane de fiert ţuică.

Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii Plopişului, la

20km de Aleşd. A luat fiinţă o dată cu construirea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea,

a fabricii de sticlă.

Localitatea Tinăud este una dintre aşezările cu atestare documentară scrisă dintre

cele mai vechi de pe Valea Crişului Repede-1214. Până în secolul al XVII-lea, Tinăudul

este în proprietatea unor nobili, pentru ca, după cucerirea otomană, alături de Aleşd şi

Peştiş, să intre în componenţa Sangeacului de Aleşd.

Aleşdul, şi o dată cu el toate localităţile din zonă, au ieşit de sub stăpânirea otomană

în 1692, o dată cu înfrângerea turcilor şi desfiinţarea paşalâcului de la Oradea. Stăpânirea

otomană a fost înlocuită cu cea habsburgică.


În secolul XVIII, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud este

agricultura, adică cultivarea cerealelor, viticulture, pomicultura şi creşterea animalelor. Se

realizează importante venituri din meşteşuguri, (dar şi din cazanele cu ţuică!) fiind vestiţi în

împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii.

În secolul XIX, s-au produs schimbări importante în structura populaţiei pe domenii

de activitate. 55% din populaţie îşi câştiga existenţa din ramuri de activitate neagricole, iar

45% din agricultură. 24% trăia din activităţi industriale şi 15% din activităţi economice ale

sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. În Aleşd existau deja mulţi comercianţi şi

mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori, fierari, cizmari), în Peştiş şi Tinăud

oamenii trăiau din agricultură, iar cei din Pădurea Neagră trăiau din veniturile pe care le

realizau la fabrica de sticlă din localitate.

Aleşdul a devenit oraş în 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1106 din 27

mai 1968. De la această dată până în 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o

comună, comuna Aştileu, iar astăzi în componenţa oraşului Aleşd intră patru aşezări:

Aleşd, Peştiş, Tinăud şi Pădurea Neagră.

În trecutul său istoric, Aleşdul a fost reşedinţă de plasă, de sangeac, de cerc

administrativ şi de raion. În conscrierea domeniului cameral Aleşd din 1779 se arată că

Aleşdul a fost ridicat la rangul de târg încă din secolele anterioare.

Oraşul Aleşd este aşezat in vestul României la 50 km de graniţa cu Ungaria, in

partea de est a judeţului Bihor, pe D.N.1 (E.60) la 38 km. est de Oradea şi la 112 km vest

de municipiul Cluj - Napoca.

Oraşul ocupă o suprafaţă de 71,950 km2 (din măsurători: 72,209 km2) şi se

învecinează la nord cu comuna Popeşti, la nord-est cu comuna Şinteu, la est cu comuna

Auşeu, la sud cu comunele Măgeşti şi Aştileu, la vest cu comunele Lugaşu de Jos şi

Brusturi.

Aleşdul propriu-zis este aşezat pe prima terasă de pe malul drept al Crişului

Repede.

În componenţa administrativă a Aleşdului intră şi localităţile Pădurea Neagră, Peştiş

şi Tinăud.

Pădurea Neagră este localizată în zona montană a Plopişului, pe valea Bistrei. În

aceşti munţi, vârful Arsura, situat pe teritoriul oraşului, atinge 705 m înălţime. În zona

deluroasă a Plopişului se află localităţile Peştiş şi Tinăud.

Rangul unităţii administrativ-teritoriale : ALEŞD – ORAŞ de rangul III, conform Legii

nr. 351/2001.


Oraşul Aleşd este înfrăţit cu oraşul Kaba din Ungaria .

- în 1990 intravilanul este 595 ha din care 368 ha oraş Aleşd.

- în 1995 intravilanul este propus a fi 762 ha din care 402 ha oraş Aleşd.

- în 2000 intravilanul este propus a fi 858,30 ha din care 479,20 ha oraşAleşd.

- în 2005 intravilanul propus ai localităţii Aleşd este de 564,60 ha.

Se construiesc o serie de obiective, cum ar fi:

- Fabrica de sticlă Aleşd firma Kandela Prod S.R.L.

- Banca Comercială Română S.A.

- Eurom Banc

- Biserica greco-catolică

- Fabrica de pâine S.C. Fantti Huizen Impex S.R.L

- Fabrica de încălţăminte S.C. Bolaeros prod. Company S.R.L.

- Fabrica de confecţii (în construcţie) S.C. Intertextile România S.R.L

- Fabrica de confecţionat accesorii încălţăminte S.C. Calza Leon Flex S.R.L.

- Fabrica de încălţăminte Melania

- Staţia Peco S.N.P. Petrom S.A.

- Autoservice etc.

2.2 Elemente ale cadrului natural

Oraşul Aleşd este situat în nord vestul ţării , într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a

de pe malul drept al Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între

235-320 metri.

Teritoriul administrativ al oraşului Aleşd este situat în cadru! judeţului Bihor la 38 km

est de municipiul Oradea pe şoseaua naţională Oradea-Cluj, între râul Crişul Repede la

sud şi munţii Plopişului, în depresiunea Vadu Crişului - Borod.

Pădurea Neagră este aşezată în zona montană a Munţilor Plopiş, la o altitudine de

300 metri, pe Valea Bistrei , iar localităţile Peştiş şi Tinăud sunt situate în zona deluroasă a

Munţilor Plopiş.

Această aşezare a Aleşdului este resimţită şi în caracteristicile climatice ale oraşului

, clima fiind temperat continentală.


Cursurile de apă care străbat localităţile componente ale oraşului sunt: Crişul

Repede şi valea Şoimului cu afluenţii săi Valea Peştişului şi Valea Morii, Valea de Tinăud

şi Valea Bistrei.

În localitatea Pădurea Neagră nu există terenuri agricole.

Locuitorii din Peştiş dispun de terenuri agricole aşezate în pantă , pe dealuri , iar cei

din Tinăud dispun de terenuri agricole o treime în pantă iar două treimi pe terasa din

dreapta Crişului Repede şi în lunca acestuia.

Temperatura medie anuală conform atlasului meteorologic este de + 9° C - 10° C.

Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în lunile iunie, iulie, august, iar cele mai

scăzute în decembrie, ianuarie şi februarie. Temperatura maximă atinge + 38° C, iar cea

mai scăzută - 25° C, direcţia vântului dominant este sud - vest şi nord-vest. Media anuală

a precipitaţiilor în localitatea Aleşd se încadrează în zona cu precipitaţii medii anuale

cuprinse între 700-800 mm. Se remarcă în mod deosebit nivelul scăzut al precipitaţiilor în

timpul iernii. Primăvara şi toamna precipitaţiile se repartizează în mod egal, cele mai mari

înregistrându-se vara.

în concluzie, condiţiile climatice caracterizează o climă continentală cu slabe

influenţe mediteraneene.

Resurse ale solului şi subsolului în teritoriul administrativ menţionăm apele

geotermale (nevalorificate) şi minerale (la Pădurea Neagră).

Perimetrul administrativ al oraşului ALEŞD se situează din punct de vedere

geomorfologic în depresiunea Vad-Borod. Aceasta depresiune este încadrată la nord de

Munţii Plopişului, iar la sud de Munţii Pădurea Craiului şi reprezintă un graben tipic. După

aspectele geomorfologice depresiunea este împărţită în două compartimente: Borod,

situat în partea de est la ieşirea din defileul Crişul Repede şi Vad, în partea de vest, care

face legătura cu depresiunea Oradiei.

Compartimentul depresionar Vad continuă spre vest pe cel al Borodului. Şesul

aluvial (luncă şi terase) ajunge spre sud, direct în contact cu Munţii Pădurea Craiului, iar

spre nord, Dealurile Lugaşului formează o treaptă intermediară către Munţii Plopişului.

Astfel conformată depresiunea are un caracter asimetric. În cadrul ei se pot distinge cele

două trepte de relief amintite: şesul aluvial dispus sub forma unui culoar în lungul Crişului

Repede şi Dealurile Lugaşului.

Compartimentul depresionar Vad, are o lăţime de circa 4 km, se caracterizează prin

dezvoltarea mare a aluviunilor Crişului Repede, prin deplasarea acestuia mult către nord


( formând un adevărat semicerc între localităţile Vad şi Aleşd), printr-o luncă relativ

dezvoltată şi prin două terase estinse pe stânga râului.

Terasa de luncă ( 2- 4 m alt. ). în perimetrul administrativ al oraşului Aleşd - are o

lăţime deosebită, atingând, în unele locuri, până ia 3-4km. Până în perimetrul localităţii

Groşi are o scădere de altitudine, după care terasa de luncă se dezvoltă atât pe dreapta

cât şi pe stânga Crişului Repede. Această simetrie apare ca deosebită, dacă se are în

vedere poziţia total asimetrică a tuturor celorlalte terase.

Terasa de luncă se dezvoltă pe toţi afluenţii de pe partea dreaptă a Crişului Repede

şi fragmentează atât zonele deluroase cât şi cele muntoase.

Terasa a doua t 2 (6-10 m alt.) se constituie ca un fragment de terasă care se

situează în intravilanul oraşului Aleşd.

Pârâul din partea vestică, care traversează şi intravilanul şi are o porţiune întubată,

a depus pe podul terasei material aluvionar formând un con de dejecţie. Aceasta explică

altitudinea mai mare a zonei şi grosimea mai mare a orizontului argilos.

Dealurile Lugaşului.

Sunt situate sub Munţii Plopişului la altitudini de 400-500 m şi constitue treapta cea

mai înaltă a depresiunii. Sunt constituite din conglomerate, gresii, marne nisipoase şi

calcare cretacice fisurate. Aceste dealuri au fost generate de acţiunea erozională a văilor

creind culmi cu diferite poziţii în spaţiu.

Spre vest scad treptat în altitudine şi se continuă cu Dealurile Oradiei

Limita dintre zona dealurilor şi zona muntoasă nu este tranşantă şi este greu de

decelat.

Denumirile acestor, date de localnici sînt: Chicera, Viţalari, Tacob, Huşia, Bogdan,

Coşeri, Ivan, Uliu şi Picleu.

Munţii Plopişului.

În ansamblu apar ca un horst alungit la nord de Crişul Repede. Sînt constituiţi din

şisturi cristaline, la care se adaugă subordonat, roci eruptive şi sedimente cretacice.

Aspectul lor general este acela de culmi netede situate cam la aceiaşi altitudine,

fapt ce le dă un uşor caracter de podiş. Culmea principală se menţine, cu mici oscilaţii, în

jur de 700m. Din ea se prelungesc principalele vîrfuri: Poiana Florilor, Arsura, Secătura

etc.

HIDROGRAFIA


În timpul formării teraselor, sub aspect hidrografic, se semnalează deplasarea

Crişului Repede spre dreapta, concomitent cu generarea reţelei hidrografice secundare.

Pâraiele dinspre partea deluroasă au fost generale ca urmare a sculptogenezei

acestora, probabil concomitent cu formarea teraselor.

Albia minoră a Crişului Repede este destul de sinuoasă şi instabilă. Malurile sunt

joase, iar la viiturile mari au loc schimbări de poziţie, care variază între 100 şi 400 m.

Albia majoră, la viituri, se extinde pe o lăţime de 200 - 300 m.

Efectele inundaţiilor au fost înlăturate, parţial, ca urmare a indiguirilor Crişului

Repede, a lucrărilor hidrotehnice executate în amunte şi aval.

Principalul afluent pe partea dreaptă este pârâul Şoimul. În intravilanul localităţii

Peştiş îşi adună apele văile: Şodrom, Marghitei şi Morii, care continuă în aval sub

denumirea de pârâul Şoimul.

Valea Morii are mai mulţi afluenţi, dintre care cei mai importanţi pe dreapta:

vîlceaua Şipot, valea Lion.

În partea vestică a oraşului Aleşd este prezentă valea Otraş care traversează şi

intravilanul, iar din zona clădirii dispensarului este întubată până la vărsarea în pârâul

Şoimul.

Riscurile naturale sunt legate şi de aceste cursuri de ape.

2.3 Relaţii in teritoriu

Aleşdul este situat de-o parte şi de alta a drumului european E60, pe o lungime de

6,6 km. Teritoriul administrativ al oraşului este străbătut şi de Drumul Naţional D.N. 1H

care face legătura între Aleşd şi Nuşfalău (Şinteu), iar de la KM 10+800 se desprinde DJ

108H care trece prin localitatea componentă Pădurea Neagră şi se îndreaptă spre

Voivozi. Drumul Judeţean D.J. 764 face legătura in sud, între Aleşd şi Aştileu.

Reţeaua de cale ferată nu străbate teritoriul administrativ al oraşului Aleşd, ruta ce

face legătura între Oradea şi Bucureşti fiind amplasată la o distanţă de 3 km de oraş.

Staţia CFR cea mai apropriată se găseşte la 2,4 km faţă de centrul oraşului Aleşd, spre

sud (Aştileu).

Accesul pe calea aerului poate fi realizat prin Aeroportul Oradea, situat la 45 km

depărtare, şi Aeroportul Cluj, la 125 km.


În ceea ce priveşte relaţionarea Aleşdului cu celelalte oraşe din judeţul Bihor,

accesul se realizează în felul următor : - cu Beiuş şi Ştei - prin DJ 764 , cu Marghita prin

DJ 108H – Aleşd - Pădurea Neagră - Marghita, Săcuieni şi Valea lui Mihai,

Rangul unităţii administrativ-teritoriale a Alesdului estede ORAS de rangul III,

conform Legii nr. 351/2001.

Oraşul Aleşd este înfrăţit cu oraşul Kaba din Ungaria .

Elemente caracteristice de studiu din P.A.T.J. Bihor Analiza situaţiei existente şi elemente criticeÎn Planul de Amenajare Teritorială a judeţului Bihor, oraşul Aleşd este definit după

tipologia funcţională ca oraş de rang III cu activităţi agro-industriale şi dotări cu servire de

importanţă locală. Zona sa de influenţă cuprinde comunele înconjurătoare - Lugaşu de

Jos, Măgeşti, Aştileu, Auşeu şi Şinteu.

Caracteristicile semnificative ale teritoriului şi a localităţii: !

- Categoria de mărime 5.000 -10.000 locuitori

- Tendinţă de stagnare a numărului populaţiei, evoluţie nesemnificativă a în ultimii

20 de ani.

- Populaţia ocupată majoritar în sectoarele II si III.

- Zonă agricolă cu potenţial productiv care necesită o gestionare eficientă a fondului

funciar (lucrări pentru ameliorarea solului)

- Zonă ce ridică probleme geotehnice în amplasarea construcţiilor

- Probleme în circulaţia rutieră - necesitatea unui drum expres ocolitor

Strategii şi politici de amenajare a teritoriului oraşului Aleşd- Promovarea unor structuri funcţionale-spaţiale care să contribuie la potenţarea

resurselor existente pentru relansarea şi dezvoltarea economico-socială (agricultură,

industrie, turism)

- Redresarea demografică

- Îmbunătăţirea calităţii vieţii

- Mărirea numărului de locuri de muncă

- Promovarea unor politici funciare care să facă posibilă realizarea unor obiective de

interes general

- Realizarea unei infrastructuri integrate în sistemul regional, naţional şi la nivel

European de căi de comunicaţie rutieră, feroviară, telecomunicaţii

- Utilizarea raţională a teritoriului

- Protecţia şi ameliorarea calităţii mediului înconjurător.


Principalele elemente potenţiale de dezvoltare- Zonă aflată pe coridor principal de dezvoltare judeţeană

- Axe majore de circulaţie rutieră naţională şi internaţională

- Turism de tranzit

- Funcţie de servire teritorială - centru de influenţă

- Localitatea Aleşd este străbătută de drumul naţional DN1 (drum european E60)

care constituie un ax E-V de-a lungul căruia s-a dezvoltat strada principală, cu

dotările mai importante.

- Transportul feroviar nu are traseu în apropierea oraşului, linia principală Bucureşti

- Cluj-Napoca - Oradea are traseu la sud de oraş, halta Aleşd fiind la distanţă de 2

km (pe teritoriul comunei Aştileu), iar halta Chistag la 7 km de oraşul Aleşd.

2.4 Activităţi economice

Profilul economic al oraşului Aleşd a fost şi este unul industrial .

Până în anul 1989 majoritatea populaţiei apte de muncă îşi desfăşura activitate în

industria cimentului, în cea a materialelor de construcţii şi a sticlei. Odată cu restructurarea

şi retehnologizarea acestor ramuri ale activităţii economice, după anul 1990 populaţia

oraşului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate .

În zonă s-a dezvoltat mult industria încălţămintei, datorită lohn-ului. În zonă exista o

mare societate comercială care produce încălţăminte şi are în jur de 1500 de angajaţi şi

vreo trei societăţii cu acelaşi profil de activitate dar cu un număr de salariaţi mai mic.

Actualmente în oraşul Aleşd sunt înregistrate un număr de 620 de societăţi

comerciale, persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale, care îşi desfăşoară activitatea

în domeniul comerţului, prestărilor de servicii, construcţiilor, transporturi, turism, alimentar,

etc.

Sistemul bancar este foarte bine dezvoltat – actualmente în oraşul Aleşd exista un

număr de 6 unităţii bancar: Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Banca

Română de Dezvoltare, Banc Post, Banca Leumi, Banca Cooperatistă Şoimul.

În industria sticlei, care are o îndelungă tradiţie în zonă şi forţă de muncă calificată ,

funcţionează o singură societate comercială.

Industria alimentară este bine reprezentată, existând două societăţii producătoare

de semipreparate din carne şi mai multe societăţii comerciale prelucrătoare de fructe şi

ciuperci comestibile.


Societăţile comerciale din domeniul transporturilor de mărfuri sunt bine reprezentate

în zonă iar în domeniul transporturilor de persoane funcţionează două societăţi comerciale

Agricultura este mai slab dezvoltată în zonă deşi pe teritoriul oraşului Aleşd sunt

2541 hectare teren agricol din care 1016 teren arabil, 1128 hectare păşuni, 345 hectare

fâneţe, 1 hectar de vii şi 52 hectare livezi, nu exista nici o firmă cu acest obiect de

activitate, agricultura se realizează în mod independent de fiecare proprietar de teren

agricol, fiind o agricultură de subzistenţă. Şi nici în domeniul creşterii animalelor nu există

ferme autorizate.

Sectoarele cu impactul cel mai mare (producţie, contribuţie la bugetul local, locuri de

munca create, investiţii realizate, impact social si de mediu creat – poate fi pozitiv sau

negativ), la nivelul:

- Oraşului Aleşd – industria de tip lohn, construcţiile, comerţul cu materiale de

construcţii

- Tinăud – industria de tip lohn ( încălţăminte)

- Peştiş – mici meseriaşi ( sunt in construcţie 2 pensiuni), exploatarea lemnului,

prelucrarea si conservarea fructelor de pădure

- Pădurea Neagra – turismul – in special cel de week-end

Principalele funcţiuni economice, capacitaţi de producţie diversificate din sectorul

secundar si terţiar :

• S.C.MANFRED EURO SRL -prelucrare/productie incaltaminte

• S.C.TOP TREND SRL -prelucrare/productie incaltaminte

• S.C.METAL COSTI SRL -productie confectii metalice

• S.C.ORAPLUMA SRL -achizitie si prelucrare pene

• S.C.FLORELIA PROD COM SRL -magazine alimentare

• S.C.REWE PROJEKTENTWICLUNG ROMANIA-comert cu amanuntul produse

alimentare

• S.C.DACRISMA SRL -comert cu materiale de constructii

• S.C.PROCASA SRL -comert cu materiale de constructii

• S.C.TRANSMATECOM SRL -comert cu materiale de constructii

• PETROM SA -comert cu produse petroliere

• S.C.OLIMPTOM SRL -alimentatie publica si cazare

• S.C.RONEDANIA BARON PARK SRL-alimentatie publica si cazare

• S.C. PLASTEX SRL -confectionari de prelate

• S.C.DRUMURI BIHOR SA -reparatii si constructii de drumuri


• CNADNR BIHOR -intretinere drumuri nationale

• S.C. CAPITACIST PROD SRL -constructii

• S.C. BETON CONSTRUCT SRL -statie de betoane si agregate

• S.C. COMAGRO SRL -constructii

• S.C. SALCPREST SRL -curatatorie chimica

• S.C. NEW FACTORY SRL -prelucrare fructe de padure si ciuperci comestibile

• S.C. LOIAL IMPEX SRL -prelucrare fructe de padure si ciuperci comestibile

2.5 Populaţia. Elemente demografice si sociale.

In oraşul Aleşd si localităţile aparţinătoare locuiesc un număr de 10.376 locuitori,

raportat la ultimul recensământ din anul 2002. Populaţia se compune în majoritate din

români ( 6774 pers.), – maghiari ( 1962 pers.) si alte etnii ( rromi, slovaci, germani,

ucraineni, turci, bulgari, greci si şvabi – 1640 pers).

Nr. Persoane UAT - Alesd

677466%

196219%

9519%

30%

6496%

10%

10%

10%

270% 2

0%

20%

30%

RomanaMaghiaraRrom (Tigan)SlovacaGermanaUcraineanaEvreiascaGreacaAlte etniiTurcaBulgaraSvaba

Dintre aceştia în Aleşd : Etnia Nr. loc.Romana 4488Maghiara 1542Rrom (Tigan) 945Slovaca 361Germana 9Ucraineana 3


Evreiasca 3Greaca 2Alte etnii 2Turca 1Bulgara 1

Nr. Persoane pe etnii - Alesd

154221%

448861%

94513%

30%

3615%

10%

10%

90%

20%

20%

30%

RomanaMaghiaraRrom (Tigan)SlovacaGermanaUcraineanaEvreiascaGreacaAlte etniiTurcaBulgara

În Tinăud :

• 792 români

• 2 maghiari

• 5 romi

• 4 alte etnii

În Peştiş:

• 1281 români

• 16 maghiari

• 161 slovaci

• 1 alta etnie

În Pădurea Neagra :

• 213 români

• 402 maghiari


• 123 slovaci

• 18 germani

• 1 alta etnie

Forţa de munca din zona este calificata mai ales pentru industria materialelor de construcţii si industria uşoara .

2.5.1 Învăţământ

Educaţie: Grădiniţe:

- Grădiniţa de copii din Aleşd cu program normal

- Grădiniţa de copii din Tinăud cu program normal

- Grădiniţa de copii din Peştiş cu program normal

- Grădiniţa de copii din Pădurea Neagra cu program normal

- Grădiniţa de copii cu program prelungit Holcim

- Grădiniţa de copii Spurgeon din Tinăud – privata

- Grădiniţa de copii Samariteanul din Alesd – privata

- Grădiniţa cu program prelungit a SO8 Aleşd

- Creşa de cartier din Aleşd

- Scoli generale :

- Şcoala generala cu cls. I-VIII C-tin Şerban Aleşd

- Şcoala cu cls. I-VIII Peştiş

- Şcoala cu cls. I-IV Tinăud

- Colegiul Tehnic Alexandru Roman Aleşd

Clubul copiilor Aleşd Cultura si arta:

Biblioteci: Biblioteca orăşeneasca Octavian Goga

2.5.2 Religia

Biserica Ortodoxa din Alesd, Tinaud, Pestis si Padurea Neagra

Biserica Romano – Catolica din Alesd si Padurea Neagra


Biserica Greco – Catolica din Alesd

Biserica Reformata din Alesd si Padurea Neagra

Biserica Penticostala din Alesd, Pestis, Tinaud si Padurea Neagra

Biserica Baptista din Alesd, Tinaud, Pestis si Padurea Neagra

2.5.3 Sănătate

Sănătate: A .Spitalul orăşenesc Aleşd următoarele secţii:

1 - secţia de interne

2 - secţia de pediatrie

3 - secţia de chirurgie

4 - secţia de ginecologie

5 - secţia sanatoriu TBC

B .Policlinica Ambulatoriu Aleşd C . Policlinica - Pelican D .Cabinete medicale:

7 cabinete medicale individuale (medici de familie) in Aleşd

1 cabinet medical( medic de familie) in Peştiş

1 cabinet medical( medic de familie) in Tinăud

1 cabinet medical( medic de familie) in Pădurea Neagra.

E .Autoritatea de sănătate Publica - Aleşd F .Dispensar veterinar

Farmacii: SC VITALOGI SRL

SC RODIA SRL

SC BUTUC IMPEX SRL

Puncte farmaceutice: Aleşd -SC CRISTEL SRL

Peştiş

Tinăud

Pădurea Neagra

Farmacii veterinare : SC ANIFARM SRL


SC AGRIFARM SRL

2.5.4 Comunicaţii

- Serviciul de apa-canal

- Serviciul de colectare, transport, depozitare si salubrizare stradala si a locurilor publice.

- Serviciul de iluminat public (perspectiva)

- Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanei

- Serviciul de Consultanta Agricola

- Servicii de voce si internet tv cablu:SC Romtelecom SA

- Servicii de voce si internet tv cablu: SC RCS&RDS SA

- Servicii de voce si internet tv cablu: SC Astral Telecom SRL

- Serviciul de desfacere publica prin piaţa agro-alimentara si de animale

- AJOFM - punct de lucru Aleşd

- ITM - punct de lucru Aleşd

2.5.5 Cultura si sport

Instituţii culturale: • Casa de Cultura din Aleşd

• Cămin Cultural Tinăud

• Cămin Cultural Peştiş

• Club Pădurea Neagra

• Asociaţii (fundaţii) culturale:

• Asociaţia culturala CASTRUM

• Asociaţia culturala SAMARITEANUL

• A.F. Suflet de Stea

• SC Kalinka Exim SRL – Casa de cultura

• Fundaţia Samariteanul Peştiş

Monumente: A .Monumente istorice declarate prin Ordinul nr. 2314 / 2004 clasate in grupa A sau B:


Nr. Crt

Cod LMI 2004

Denumire Adresa Datare

1. BH-I-s-B-00946

Situl arheologic de la Aleşd "Pusta Bisericii”

2. BH-I-m-B-00946.01

Aşezare "Pusta Bisericii” sec. XI - XVI Epoca medievală

3. BH-I-m-B-00946.02

Ruine biserica romanica "Pusta Bisericii” sec. XIII - XIV Epoca medievală

4. BH-II-a-B-01095

Castel de vânătoare, azi mănăstirea Sf. Ilie

Poiana Florilor 1894

5. BH-II-m-B-01095.01

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Sf. Ilie

Poiana Florilor Sec. XVIII

6. BH-II-m-B-01097

Castelul Bathyanyi, azi spitalul Aleşd

Str. Bobâlna 3-5 1830

7. BH-II-m-A-01185

Biserica de lemn „Buna Vestire”

Localitate componentă Peştiş 194

1797

8. BH-II-m-B-01218

Biserica „Sf. Dumitru” Localitate componenta Tinăud 189

1659

9. BH-I-s-B-00988

Ruinele cetăţii Şinteu Localitate componentă Peştiş, „Cetatea Şoimilor”

Sec. XIII Epoca medievală

B .Clădiri declarate prin HCL nr. 13/2001, monumente arhitecturale: Spitalul - str. 1 Decembrie

Spital de interne

Clădirea Primăriei

Clădirea Poştei

Biblioteca orăşeneasca

Judecătoria Aleşd

Moara Aleşd

Restaurantul Aleşd

Politia oraşului Aleşd

Sanatoriul TBC Aleşd

C . Monumentul Eroilor căzuţi în răscoala din 1904 Statui: Statuia PIETA


SportCluburi Sportive:

• AS CRISUL Aleşd

• AS PRIETENIA Tinăud

• Săli de sport: - sala de sport Aleşd

• Teren de tenis în spatele Policlinicii

• Teren de tenis Clubul copiilor

• Teren de fotbal artificial

• Teren de tenis

• Stadioane:Arena Sportiva Aleşd

• Filiala de vânătoare si pescuit sportiv Aleşd

2.6 Circulaţia

Aleşdul este străbătut de culoarul major de circulaţie, axa de interes european –

coridorul rutier-feroviar: Borş - Episcopia Bihor – Cluj (DN1) – rutier si feroviar.

În ceea ce priveşte infrastructura locala, oraşul Aleşd dispune de 46 km de străzi si

trotuare, din care asfaltate 41 km si 5 km pietruite.

Din acestea, în Aleşd sunt 24 km (22 asfaltate si 2 pietruite), în Peştiş :14 km (13

asfaltate si 1 pietruite), în Tinăud : 4 km asfaltate iar în Pădurea Neagra sunt 4 km (2

asfaltate si 2 pietruite).

La acestea se adăugă :

Drum comunal nr.145 Poiana Florilor : 8,4 km pietruit ;

Drum comunal nr. 171 Ortiteag : 1,10 km asfalt.

Oraşul Aleşd este străbătut de şoseaua E60 pe o lungime de 4980 m, din care în

Tinăud are o lungime de 2000 m. Totodată şoseaua care traverseaza Peştişul este

străbătut de DN1H pe o lungime de 6 km.

Infrastructura pentru turism si agrement: un hotel şi două moteluri, 4 restaurante; un

ştrand cu apă termală;


Încadrare oraş Aleşd în judeţul Bihor

2.7 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Intravilanul existent este materializat în P.U.G. prin corelarea limitelor şi suprafeţelor aflate în evidenţa oraşului Aleşd, cu limitele prevăzute in PUG ul existent.

În componenţa intravilanului existent intră :- localitatea de reşedinţă – oraşul Aleşd- localităţi aparţinătoare – Tinăud, Peştiş, Pădurea Neagră- unităţi economice izolate- unităţi de gospodărire comunală şi echipare edilitară - unităţi turistice şi de agrement

Pe teritoriul oraşului Aleşd se regăsesc următoarele zone funcţionale:- locuire şi funcţiuni complementare - unităţi industriale şi depozitare - unităţi agro-zootehnice - instituţii şi servicii de interes public- spaţii verzi, sport, agrement - construcţii tehnico-edilitare- gospodărire comunală

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR INTRAVILANE CUPRINSE ÎN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV.


ORAŞUL ALEŞD

Suprafeţele intravilanelor aprobate prin HCL Aleşd nr. 54 din data de 27.09.2001:

Crt. Localitate Suprafaţa

1. Aleşd 479,20 ha

2. Tinăud 81,00 ha

3. Peştiş 255,80 ha

4. Pădurea Neagră 44,30 ha

Total 860,30 ha

2.8 Echipare tehnico - edilitară

Alimentarea cu apăOraşul Aleşd.

Zona de captare a apei potabile este situată în partea dreaptă a râului Crişul

Repede, in amonte de oraşul Aleşd. Apa este captată prin dren de un unde este dusa la

un bazin colector, apoi la rezervoarele de înmagazinare (situate intre localităţile Aleşd si

Peştiş). De aici apa ajunge gravitaţional la reţeaua de distribuţie din oraş.

Tinăud

Este in curs un proiect care vizează alimentarea cu apă a localităţii Tinăud.

Peştiş


Pana la şcoala din Peştiş exista reţea de alimentare cu apă, din reţeaua care

alimentează si oraşul Aleşd. Este in curs un proiect care vizează si alimentarea cu apă a

restului localităţii

Pădurea Neagră

Zona de captare a apei potabile este situată în partea dreaptă a pârâului Bistra , in

amonte de localitatea Pădurea Neagră. Apa este captată prin dren de un unde este dusa

la un bazin colector.

Canalizarea menajerăOraşul Aleşd.

Staţia de epurare se găseşte in partea dreapta a Crişului Repede, in amonte de

localitatea Aleşd.

In zona blocurilor, exista o staţie de pompare ape uzate direct la staţia de epurate,

aceasta zona fiind mai joasa, necesitând pompare.

Staţia de epurare are treapta mecanica si biologica, făcând fata actualei canalizări.

Tinăud

Nu are sistem de canalizare propriu. Prin acelaşi proiect prin care se aduce apa

potabilă, se va extinde si reţeaua de canalizare a Aleşdului.

Peştiş

In prezent nu are sistem de canalizare propriu. Prin cadrul aceluiaşi proiect, prin care

se extinde reţeaua de apa, se va extinde si reţeaua de canalizare a Aleşdului pentru a

deservi si localitatea Peştiş.

Pădurea Neagră

Staţia de epurare a localităţii Pădurea Neagra se găseşte in partea dreapta a

pârâului Bistra, in aval de localitatea Pădurea Neagra.

Alimentarea cu energie electricaOraşul Aleşd este alimentat din SEN prin staţia de transformare Chistag. De aici

pleacă spre oraşul Aleşd doua reţele LEA de 20 kV.

Alimentarea cu energie termicăOraşul Aleşd.


Oraşul Aleşd utilizează pentru încălzire următoarele tipuri de combustibil:

- Solid: la încălzirea locala a locuinţelor, la unele instituţii.

- Lichid (blocul ANL, unele instituţii)

Tinăud

Se utilizează preponderent combustibili solizi.

Peştiş


Pădurea Neagră


Gospodărie comunalăHaldele de gunoi au fost închise, colectarea deşeurilor se face centralizat, prin

intermediul unei firme specializate.

In mai 2010 s-a înfiinţat staţia de transfer Aleşd, localizata lângă staţia de epurare.

Fiecare localitate dispune de cate un cimitir propriu.

2.9 Probleme de mediu

Oraşul Aleşd este situat într-o zonă deluroasă, pe terasa a II-a de pe malul drept al

Crişului Repede. Este înconjurat de dealuri care au o înălţime între 235-320 metri.

Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, dotare care este reflectată în

dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante

resurse naturale neutilizate încă.

Flora protejată pe care o găsim în zona Poiana Florilor este: GLADIOLUS IMBRICATUS

(SABIUTA), TROLLIUS EUROPAEUS (BULBUCII DE MUNTE), LILIUM MARTAGON

(CRINUL DE PĂDURE)

Locul fosilifer din Valea Lion din Peştiş este o zonă protejată, aici descoperindu-se fosile

de trilobiţi din Cuaternar.


Pădurile din jurul Aleşdului sunt pline de vânat: mistreţi, căprioare, iepuri, fazani, partidele

de vânătoare fiind organizate de Ocolul silvic.

Creşterea numerică a populaţiei a impus o presiune prin sporirea cerinţelor de viaţă, de

natura hranei, locuinţă, mişcare, etc.

Poluarea mediului constă din introducerea în acesta a unor substanţe care pot să producă

ruperea echilibrului ecologic, să dăuneze sănătăţii şi stării de confort a oamenilor sau să

producă daune economiei prin modificarea factorilor naturali sau creaţi prin activităţi

umane. Poluarea începe din momentul în care substanţele introduse în mediul natural

depăşesc, prin cantităţi sau prin intensitatea acţiunilor lor, anumite praguri de toleranţă,

devenind astfel nocive.

Spaţiile verziOraşul Aleşd este deficitar la spaţii verzi amenajate; revin câte 0,6 mp/cap de

locuitor, faţă de norma de 7,00 mp/cap de locuitor specifică oraşelor de câmpie cu

populaţie sub 20.000 locuitori. În intravilan există suprafeţe ce pot fi amenajate ca spaţii

verzi de agrement sau de protecţie. Nu există însă în intravilan sau în teritoriul

administrativ, amenajări pentru recreere, odihnă şi tratament, cu toate că există condiţii.

Spaţiile verzi din oraşul Aleşd sunt:

- parcul din faţa Primăriei

- părculeţul copiilor

- părculeţul din faţa Casei de cultură

- zona de spaţii verzi situată

Faptul că circa 3739 din locuinţe sunt amplasate în curţi face ca şi spaţiile plantate din

curţi să participe la ansamblul spaţiilor verzi, ca sursă de oxigen, de microclimat.

Calitatea aeruluiSurse de poluare a atmosferei

Calitatea atmosferei în Aleşd este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial şi de

tip urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi

mediul construit.

Sursele industriale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de SC Holcim SA.,

SC Helios SA, etc.

Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate

de traficul rutier intens (oraşul fiind străbătut de drumul E60) si de arderea gazelor naturale

(sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii rezidenţiale, instituţionale şi

industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.

Calitatea apei


Alimentarea cu apă potabilă

În zona oraşului Aleşd, alimentarea cu apă se realizează din subteran prin dren din Crişul

Repede în localitatea Aleşd. În Pădurea Neagră, sursa de apă este de suprafaţă – pârâul

Bistra.

Capacitate de debitare de circa x l/s.

Apa prelevată este în general de bună calitate şi este clorinată cu clor gazos înainte de

distribuirea în reţea.

Alimentarea cu apă se realizează şi prin intermediul a 5 cişmele stradale în Aleşd şi 2 în

Pădurea Neagră. Au fost realizate şi forări de adâncime: 12 în Aleşd şi 5 în Pădurea

Neagră. Conductele de apă potabilă sunt din fontă , oţel şi polietilenă: 21, 45 km în Aleşd

şi 3, 8 km în Pădurea Neagră, executate în anii 1977 , 1982 , 2000 şi 2004, în mare parte

necesitând înlocuire. Sunt deservite aproape 90% din locuinţele din Aleşd şi Pădurea

Neagră.

CanalizareaReţeaua de canalizare acoperă 19,6 7 km în Aleşd şi 3 km în Pădurea Neagră, fiind

executată în anii 1977, 1982 şi 2000. Aceasta se află în prezent într-o stare accentuată de

degradare şi se înregistrează pierderi mari pe reţea. 70,44% din gospodăriile din Aleşd şi

64% din Pădurea Neagră sunt deservite.

In localitatea Peştiş lipseşte reţeaua de canalizare, iar la reţeaua de apa curenta au acces

doar o treime dintre gospodarii. In localitatea Tinăud reţelele de apa şi canalizare

centralizate lipsesc, aceste utilităţi fiind asigurate de către fiecare gospodărie in parte prin

fântâni respectiv bazine vidanjabile.

Surse de poluare a apeiPrincipalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate:

• deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şi datorită

şanţurilor arterelor stradale;

• transformarea fântânilor în latrine;

• astuparea fostelor fântâni cu deşeuri.

Cauze secundare:

• depozitări de gunoi de grajd;

• depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol;

Aleşdul are o staţie de epurare care necesită modernizare. Apele uzate orăşeneşti

(fecaloid – menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în Crişul Repede prin x guri

de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care de aici

ajunge direct în Crişul Repede. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de


pretratare a apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt

întreţinute corect iar alţii nici măcar nu deţin astfel de instalaţii.

Calitatea soluluiManagementul deşeurilor

Serviciul de salubritate în oraşul Aleşd este realizat de societatea Salubri S.A., acre

asigură colectarea centralizată şi transportul la groapa de gunoi amenajată.

Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face pe o platformă de gunoi

menajer, împrejmuită, în care se face sortarea ambalajelor de plastic (pet-uri), ce se

depozitează într-o incintă din plasă de sârmă.

Evoluţia compoziţiei deşeurilor depozitate nu diferă foarte mult, înregistrându-se scăderi la

materialele reciclabile cum ar fi hârtia şi metalul şi creşterea procentului de materie

organică.

De aceea se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a

deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de

colectare, cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile.

ZgomotulPrincipala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă

faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu

depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică.

Traseul de traversare al E60 prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi

de pericolele generate de traficul rutier.

Aleşdul beneficiază de importante resurse naturale, care este reflectată în

dezvoltarea industriei materialelor de construcţii din zonă. Există însă şi importante

resurse naturale neutilizate încă cum ar fi:

apa termală,

apa minerală cu conţinut ridicat de fier care izvorăşte în Pădurea Neagră

NATURA 2000

Pe teritoriul oraşului Aleşd exista o parte a sitului Natura 2000 generat de râul Crişul

Repede – cu codul ROSCI 0050 – Crişul Repede amonte de Oradea. Acesta este

desfăşurat in partea de sud a oraşului, de-a lungul râului Crişul Repede. Suprafaţa sitului

Natura 2000 pe oraşul Aleşd este de 1.965.658 mp (196,56 ha).


2.10 Necesitaţi si opţiuni ale populaţiei

Populaţia îşi exprimă nemulţumirea faţă de necesităţile imediate:- modul de funcţionare a serviciilor- diversitatea şi specializarea magazinelor de mărfuri alimentare şi nealimentare

- lipsa dotărilor care să suplinească nevoi cultural-educative şi sportive, agrement, cluburi,baze sportive, parcuri, ştrand, etc.- carenţe în dotările edilitar gospodăreşti

Conform procesului verbal, încheiat in data de …………, cu ocazia INFORMARII

POPULATIEI, privind Planul Urbanistic General aferent oraşului Aleşd, care a fost afişat la

sediul primăriei Aleşd pentru luare la cunoştinţă, un număr de aproximativ …. de persoane

si-au exprimat următoarele opţiuni si sugestii:

- introducere de terenuri in intravilanul oraşului Aleşd, in vederea construirii de

locuinţe si zone industriale.


3 Propuneri de dezvoltare urbanistică

3.1 Studii de fundamentare

Pentru elaborarea propunerilor de organizare urbanistică au fost făcute studii defundamentare a studiilor de organizare urbanistică şi de amenajare a teritoriului în domeniile:- amenajarea teritoriului administrativ- geotehnic- cartarea fondului construit existent şi a terenurilor, starea clădirilor, materiale deconstrucţii, forme de proprietate.- demografie- potenţialul economic al localităţii- circulaţie şi transport- echipare tehnico - edilitară- protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea surselor de poluare.

3.2 Evoluţie posibilă. Priorităţi

Pe baza analizei situaţiei existente, a opţiunilor populaţiei şi consultând factorii

interesaţi s-au stabilit următoarele priorităţi în domeniul de amenajare a teritoriului:

- Terminarea lucrărilor tehnico-edilitare (reţeaua de alimentare cu apă)

- Dotarea reţelei stradale cu obiecte de mobilier stradal, iluminat public şi cu punerea

în valoare a punctelor de referinţă,

- Punerea în funcţiune a sistemului de desecare - drenaj existent pentru

eliminarea excesului de umiditate

- Delimitarea zonelor de protecţie a drumurilor naţionale şi judeţene şi a culoarelor

tehnice


- Stabilirea zonelor de protecţie a văilor, îndiguiri.

3.3 Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Pentru optimizarea circulaţiei rutiere intre localităţile componente ale oraşului, cat si

descongestionarea centrului oraşului Aleşd, se propun doua rute ocolitoare:

- Una care ocoleşte oraşul Aleşd prin partea de sud. (DN1)

- Si un drum care face legătura intre Tinăud si localitatea Peştiş, ocolind centrul

oraşului Aleşd. Acesta face legătura intre DN 1 si DN1H.

3.4 Dezvoltarea activităţilor

Se propune dezvoltarea utilizării resurselor solului, prin eficientizarea lucrărilor

agricole.

Se propune dezvoltarea zonei de agrement existente.

TURISMULConform programului” Strategia de Dezvoltare Turistica a Judeţului Bihor si Planul

Operativ de Acţiune” editat de Camera de comerţ si Industrie – Bihor (Oct. 2003), Aleşdul

face parte din acest program. Oraşul Aleşd are potenţial turistic care poate fi valorificat.

Obiectivele naturale ale Oraşului sunt:

- Munţii Şes aflaţi - la Nord de oraşul Aleşd

- Râul Crişul Repede - La sud de Aleşd

Potenţialul turistic al Aleşdului il constituie si monumentele arhitecturale si istorice.

Vânătoarea si pescuitul sunt posibile datorita suprafeţei mari de păduri cat si a

reţelelor hidrografice de suprafaţa (pârâurile de pe muntele Şes si râul Crişul Repede).

Agroturismul – o directie a turismului modern este cunoasterea mediului natural, a vietii si culturii de la sat. Agroturismul se preteaza a fi dezvoltat in localitatile mici, precum


Pestis, Padurea Neagra. Pentru a dezvolta agroturismul trebuie sa se indeplineasca urmatoarele obiective:

- Dezvoltarea infrastructurii- Crearea de unități de cazare si alimentaţie, creşterea calităţii serviciilor- Lărgirea infrastructurii comunitare- Crearea de locaţii pentru petrecerea timpului liber

- Organizarea de programe- organizarea de programe interactive ce ajuta la prezentarea vieţii de la tara- creşterea duratei manifestărilor locale- prezentarea ciclului natural al modului de viata la tara

Totodata poate fi promovat si turismul cu bicicleta, pe apa, calare si cu atelaje.

3.4.1 Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun

Aleşdul este străbătut de culoarul major de circulaţie, axa de interes european –

coridorul rutier-feroviar: Borş - Episcopia Bihor – Cluj (DN1)

În ceea ce priveşte infrastructura locala, oraşul Aleşd dispune de 46 km de străzi si

trotuare, din care asfaltate 41 km si 5 km pietruite.

Din acestea, în Aleşd sunt 24 km (22 asfaltate si 2 pietruite), în Peştiş :14 km (13

asfaltate si 1 pietruite), în Tinăud : 4 km asfaltate iar în Pădurea Neagra sunt 4 km (2

asfaltate si 2 pietruite).

La acestea se adăugă :

Drum comunal nr.145 Poiana Florilor : 8,4 km pietruit ;

Drum comunal nr. 171 Ortiteag : 1,10 km asfalt.

Oraşul Aleşd este străbătut de şoseaua E60 pe o lungime de 4980 m, din care în

Tinăud are o lungime de 2000 m. Totodată şoseaua Peştişul este străbătut de DN1H pe o

lungime de 6 km.

Zona de siguranţă a drumului DN1 este cuprinsa de la limita exterioara a amprizei

drumului pana la 1,50 m de la marginea exterioara a şanţurilor, pentru drumurile situate la

nivelul terenului si pana la 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;

Pentru zonele existente din intravilan, unde nu se găseşte trotuar pietonal de o parte

si de alta a drumului, se propune crearea acestuia (latime min. 1.20 m).

Zonele de protecţie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de siguranţa

si marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului următor:


Categoria drumului Autostrăzi Drumuri Drumuri Drumuri naţionale judeţene comunale---------------------------------------------------------------------------------------------- Distanta de la axul drumului pana la marginea exterioara a zonei drumului (m) 50 22 20 18

Pe sectoarele de drum propuse de a fi trecute in intravilan, se propun drumuri colectoare, pe de o parte si de alta a drumului naţional, cu un profil transversal de 35m, care vor debuşa in drumul principal prin intersecţii amenajate din punct de vedere al siguranţei circulaţiei.

In proiectarea drumurilor colectoare se va tine seama de necesitatea amplasării

alveolelor pentru staţiile mijloacelor de transport si de asigurarea continuităţii șanțurilor sau

rigolelor in vederea scurgerii apelor pluviale.

Concomitent cu studiul P.U.G., sunt in studiu (faza proiect - avize) variantele de

ocolire a oraşului Aleşd, respectiv:

- Aleşd SUD: Se desprinde din DN1 la km 585+275 si se desfăşoară pe partea

stânga a DN1 la aprox 750 m sud de râul Crişul Repede, urmând ca la km 593+011 sa

revină in DN1.

- Aleşd Nord: Se desprinde din DN1 la km 585+275 si se desfăşoară pe partea

dreapta a DN1 urmând să se finalizeze la km 4+350 pe DN1H.

Desfasurator pe kilometri a drumurilor naţionale de pe teritoriul administrativ Aleşd:

Drumul DN1 (E60) - Cluj-Napoca Oradea

Crt Kilometrul Explicatii

1. KM 586+247Intrare in teritoriul Administrativ AlesdIntrare propusa in intravilan. Tinaud – dreaptaSe propune modificarea limitei intravilanului cu 170 m

2. KM 586+365 Intrare propusa in intravilanul loc. Tinaud – stangaSe propune modificare limitei intravilanului cu 50 m

3. KM 586+413 Intrare existenta in intravilanul loc. Tinadud care se modifica4. KM 589+682 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Tinaud5. KM 588+000 Intersectie cu DC171 – stanga

6. KM 588+670 Se modifica iesirea din intravilan din loc. Tinaud – stanga cu 300 m (de la KM588+970 la KM588+670)

7. KM 588+970 Iesire existenta din Tinaud – stanga-dreaptaIntrare propusa in intravilanul loc.Alesd

8. KM 589+000 Se modifica intrarea existenta in intravilanul Alesd (dreapta) cu 30 m (de la KM589+000 la KM588+970)


9. KM 589+453 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Alesd10. KM 589+480 Se modifica intrarea existenta in intravilanul Alesd (dreapta) cu

520 m (de la KM589+480 la KM588+970)11. KM 590+570 Intersectie existenta cu DN1H – stanga

12. KM 591+325 Intersectie existenta cu DJ764 - dreapta

13. KM 592+024 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Alesd

14. KM 592+142 Se modifica iesirea din intravilanul loc. Alesd –stanga, dreapta cu

700m (de la KM592+140 la KM592+840)15. KM 592+838 Iesire propusa din intravilan Alesd - stanga-dreapta

Iesire din teritoriul adm. Alesd – stanga, dreapta

Drumul DN1H - Alesd-Sinteu

Crt Kilometrul Explicatii

1. KM 0+000 KM 0Intersectie cu DN1 la km 590+570 a acestuia

2. KM 0+663Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. AlesdIesire existenta din intravilan loc. Alesd - stangaIntrare existenta in intravilan loc. Pestis – stanga

3. KM 0+705Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. PestisIesire existenta din intravilan loc. Alesd - dreaptaIntrare existenta in intravilan loc. Pestis - dreapta

4. KM 4 +350 Intersectie cu drumul ocolitor varianta nord Alesd5. KM 5+475 Indicator de orientare (tabla) intrare/iesire loc. Pestis6. KM 5+570 Iesire existenta din intravilan Pestis7. KM 5+757 Intrare existenta din intravilan Pestis8. KM 6+400 Iesire existenta din intravilan Pestis9. KM 11+000 Intersectie cu drumul DJ108H – dreapta10. KM 15+240 Iesire din teritoriul administrativ Alesd.

Studiu de trafic

Prin dezvoltarea intravilanului propus prin P.U.G., suprafeţele propuse pentru

cuprindere in intravilan sunt in total de aproximativ 98,99 hectare, distribuite astfel:

localitatea Aleşd 68,21 ha, localitatea Tinăud 16,48 ha, localitatea Peştiş: 10,95 ha si

localitatea Pădurea Neagra: 3,35 ha. Totodată, din intravilanul localităţii Aleşd vor fi

restrânse 51,04 ha, Rezulta ca mărirea intravilanului in localitatea Aleşd va fi de 17,17 ha,

iar pe întreg oraşul de 47,95 ha. Conform regulamentului local de urbanism, aceste

suprafeţe vor fi parcelate preponderent pentru locuinţe. Traficul generat de noile

intravilane nu vor afecta arterele existente.

Scurgerea apelor pluviale se realizează in rigolele deschise prezente pe o parte si

de alta a drumului.


3.4.2 Organizarea circulaţiei feroviareOraşul Aleşd nu este traversat de reţele feroviare. Halta Aleşd este situata pe

teritoriul comunei Aştileu, la aproximativ 1,3 km de intravilan, pe drumul DJ764.

3.5 Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial.

În urma analizării situaţiei existente, necesităţilor şi opţiunilor populaţiei, s-au

conturat suprafeţe de teren pentru cuprinderea lor în intravilanul oraşului Aleşd.

Suprafeţe propuse pentru cuprinderea în intravilanul localităţilor.

1. Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare

2. Zonă pentru servicii, comerţ şi mică industrie neproducătoare de noxe.

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV- PROPUNERE

Crt Localitate Existent (ha) Extinderi (ha)* Restrângeri (ha) Propus (ha)

1. Aleşd 479,20 67,30 49,26 497,24

2. Tinăud 81,00 16,48 0 97,49

3. Peştiş 255,80 10,95 0 266,75

4. Pădurea Neagră 42,56 3,35 0 45,91

TOTAL 858,57 98,09 49,26 907,39

*) Extinderea efectiva a localităţii Aleşd (Extinderi – Restrângeri) este de 18.04 ha

3.6 Dezvoltarea echipării edilitare


Alimentarea cu apăOraşul Aleşd.

Se propune extinderea reţelei de apa a oraşului Aleşd in zonele in care aceasta nu

exista.

Tinăud

Se propune extinderea reţelei de apa a localităţii din reţeaua oraşului Aleşd.

Este in curs un proiect care vizează alimentarea cu apă a localităţii Tinăud.

Peştiş

Se propune extinderea reţelei de apa a localităţii din reţeaua oraşului Aleşd.

Este in curs un proiect care vizează si alimentarea cu apă a restului localităţii.

Pădurea Neagră

Se propune extinderea reţelei existente pentru a acoperi toata localitatea.

Canalizarea menajerăOraşul Aleşd.

Se propune extinderea reţelei de canalizare a oraşului Aleşd.

Tinăud

Se propune extinderea reţelei de canalizare a oraşului Aleşd, pentru a acoperi si

nevoile localităţii Tinăud.

Prin acelaşi proiect prin care se aduce apa potabilă, se va extinde si reţeaua de

canalizare a Aleşdului.

Peştiş

Se propune extinderea reţelei de canalizare a oraşului Aleşd pentru a acoperi si

nevoile localităţii Peştiş.

Prin cadrul aceluiaşi proiect, prin care se extinde reţeaua de apa, se va extinde si

reţeaua de canalizare a Aleşdului pentru a deservi si localitatea Peştiş.

Pădurea Neagră

Se propune extinderea reţelei existente pentru a acoperi toata localitatea.


Documentaţiile întocmite pentru proiectarea instalaţiilor de alimentare cu apă vor

respecta prevederile STAS 4163 şi Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor

sanitare Indicativ I 9/94.

Orice amplasament în zona de construcţii tehnico-edilitare se face pe baza avizelor

de la forurile competente şi a normelor de proiectare conform L.P.M. nr. 137-1995 a

M.A.P.P.M.

3.7 Protecţia mediului

În Regulamentul Local de Urbanism sunt prezentate restricţiile generale pentru

conservarea patrimoniului natural şi construit

Se impune în cadrul Primăriei a Serviciului de gospodărire comunală care să aibă

în atribuţie întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a reţelelor de alimentare cu apă,

colectarea şi transportul deşeurilor menajere, întreţinerea haldelor de gunoi, în vederea

îndeplinirii obligaţiilor şi atribuţiilor ce revin autorităţii administraţiei publice, conform L.P.M.

nr. 137-1995 şi Ordonanţei Guvernului nr. 78-2000.

Se propun zone de siguranţă şi protecţie sanitară în jurul forajelor a construcţiilor

tehnico-edilitare, a gropilor de gunoi, a cimitirelor, a drumurilor de mare importanţă şi a căii

ferate Oradea - Arad şi a culoarelor tehnice.

Referitor la cimitire se impune distanţa minimă de 50 m între cimitir şi locuinţe,

(conform Ordinului MS nr. 536 -1997).

Zona protejata – NATURA 2000Ariile protejate sunt în special importante în menţinerea biodiversitatii –

ecosistemelor, speciilor si variaţiilor genetice, care formează diversitatea vieţii. Ele

conserva modelele complexe si mereu schimbătoare ale ecosistemelor. Ele sunt o prima

apărare în protejarea speciilor mari si mici de la dispariţie. Ele salvează diversitatea

genetica, sălbatica si culturala, a multor din cele mai importante recolte din lume. Si

asigura, de asemenea, un rezervor vital pentru plantele si animalele folosite în medicina.

Ca si aceste beneficii practice, ariile protejate îmbogăţesc, de asemenea, calitatea

vieţii umane, în special ca locuri pentru recreare. Aceasta este deosebit de importanta in

zone unde mulţi oameni locuiesc în oraşe si au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile

protejate oferă ocazii pentru inspiraţii, un antidot pentru stres posibilități de distracții în


linişte si un loc pentru înţelegere si educaţie. Deasupra tuturor, ele sunt o sursa de

reînnoire mentala, fizica si spirituala.

Dezvoltarea durabila a oraşului Aleşd, trebuie sa tina cont de zona protejata – situl

Natura 2000 – existenta pe teritoriul administrativ al Oraşului Aleşd. Toate activităţile

desfăşurate in zona nu trebuie sa afecteze negativ zona protejata. Managerul sitului va

redacta un plan de management care va fi integrat in regulamentul local de urbanism al

zonei protejate

3.8 Reglementări urbanistice

În planurile de REGLEMENTĂRI sunt prezentate pe baza zonificării funcţionale

următoarele reglementări:

Zonele nou introduse în intravilan cu regim de interdicţie temporară de construcţie

până la elaborarea unor planuri urbanistice de detaliu (PUD sau PUZ).

In zonele cu riscuri naturale se impune interdicţie temporară de construire sau

definitivă (până la îndepărtarea cauzei)

In zonele de protecţie a siturilor şi monumentelor istorice delimitate se impune

interdicţie definitivă de construire.

• Protecţie sanitară la cimitire

• Zonă de protecţie la captări de apă.

• Zonă de protecţie a văilor.

• Zonă de protecţie a circulaţiilor rutiere şi feroviare.

• Zonă de protecţie a culoarelor tehnice.

• Zonă de protecţie pentru obiective de patrimoniu naţional (arheologice).

3.9 Obiective de utilitate publică

Tipuri de proprietate asupra terenurilor din intravilan


Proprietate publică terenuri proprietate publică de interes naţional: drumul naţional DN1 si drumul

naţional DN1H

terenuri proprietate publică de interes judeţean: Drumul Judeţean DJ108H dintre

DN1H si Pădurea Neagră

terenuri proprietate publică de interes local: drumuri comunale, păşuni

Proprietate privată terenuri proprietate privată (ale unităţilor administrativ teritoriale) de interes local:

drumurile, străzile, primăria, şcolile, căminele culturale din, reţelele edilitare.

terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice


4 CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

P.U.G.-ul redactat în stabileşte:

direcţionarea dezvoltării localităţilor

determinarea intravilanului propus

zonificarea funcţională

stabilirea zonelor ce se pot autoriza pentru construcţii

disfuncţionalităţi

enunţarea priorităţilor

Pentru continuarea şi aprofundarea propunerilor reglementate în P.U.G.-ul

preliminar va fi necesară elaborarea etapei următoare care va cuprinde:

Obiective de utilitate publică

Reţeaua de echipare edilitară

Reţeaua de drumuri

Limita intravilanului va fi stabilită prin borne pe teren după aprobarea P.U.G.

conform Legii 18/1990 a Fondului Funciar.

Întocmit,

Arh. Lungu Mircea Calin


4.memoriu general vol 1 04

Documents