Vocatia istorica a scriitorilor pasoptisti

Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica: cuprinde perioada literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii speciilor.

Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale.Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale.Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritate generaia paoptist, determin nceputul modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Polimorfismul preocuprilor individuale se explic n contextul epocii. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.

Vasile Alecsandri, figura importanta a perioadei pasoptiste din literatura romana, a ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. In evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea romaneasca a acelor timpuri. Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric dar si a unei necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista, are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea Romaniei si, de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. O a doua etapa, asa - zis de limpezire, de obiectivare a viziunii si mijloacelor artistice, se poate observa incepand cu prozele calatoriei in Africa si atinge expresia artistica matura in pasteluri si in unele legende. O a treia il face sa revina spre teatru, cu o viziune in general romantica, viziune filtrata insa printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism.

Articolul program intitulat Introductie incepe cu scurte referiri la publicatiile vremii, care inafara de politica, de stiri administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre literatur.

Tema Fiind un program estetic, Introductie prezinta ideile pe care se intemeiaza o literatura nationala, in viziunea lui Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica. Subiectul Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu o literatura originala. Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii trebuie sa se inspire din folclorul autohton, din istoria patriei si din frumusetile spatiului romanesc. Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este nevoie de o revista in care sa publice scriitorii din toate cele trei provincii. Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o critica literara obiectiva."Introductie" Mihail Kogalniceanu n primul numr al revistei, sub titlul Introducie, M. Koglniceanu, ntemeietorul revistei, public un program care sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paoptiti:Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre;Crearea unei literaturi de specific naional;Folclorul va face obiectul preocuprilor teoretice, dar va deveni i surs important de inspiraie; Natura va face obiectul unor ample relatri de cltorie.Dacia literar Dacia literar este o revist aprut pe 30 ianuarie 1840 la Iai, sub redacia lui Mihail Koglniceanu.Pe parcursul apariiei, ea a avut urmtoarea rubricaie, marcat prin supratitluri: Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene pitoreti din obiceiurile poporului, Alegeri din alte foi romneti (texte reproduse din Foaie pentru minte, inim i literatur, Curierul Romnesc i Albina romneasc), Telegraful Daciei (tiri culturale); Nr. 2: Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cntece populare a Moldaviei), Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n Banat, Valahia i Moldova de D. A. Damidoff, ambelan al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de M. Koglniceanu), Poezie , Alegere din alte foi romneti, Critica, Telegraful Daciei; Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia), Literatur strin, Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti, Telegraful Daciei.Din porunca domnitorului, dup primele trei numere, revista este suspendat i va mai aprea abia dup 1859, n ediia a doua.

Dramaturgia este reprezentata de Vasile Alecsandri, prin "Iorgu de la Sadagura", scriitorul ironizand tendinta de a imita Occidentul, prin ciclul "Chiritelor", in care micul provincial este satirizat intr-o maniera ce-1 precede pe Caragiale, sau prin "Despot-Voda", o drama istorica. a lui Gr. Alexandrescu.

Istorismul romantic se coreleaza in mod natural cu valorificarea folclorului, a bogatei creatii populare romanesti: "obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, rara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.

Un pionier in tot ce a facut ,nu doar in programul Daciei Literare, a fost si Mihail Kogalniceanu.Proza romantica afla in el cateva capete de drum. Chiar mai inainte de 1840 , anul asteptat cu frica de Alexandrescu, dar care s-a dovedit fast, il descoperim pe Kogalniceanu colaborand la publicatiile lui Asachi ,cu traduceri si prelucrari , ca toata lumea. Iorga a avut dreptate sa le numeasca stralucite pagini de proza ironica

La 30 ianuarie ia fiinta la Iasi revistaDacia Literara, din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu(1817-191), fiind intaia revista de literatura organizata(G. Calinescu). In primul an al revolutiei, Mihail Kogalniceanu, publica articlolul-progam sub titlulIntroductie. Acesta ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale.

Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de compuneri originale, de productie romanesti fie din orice parte a Daciei numai sa fie buna;Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginle revistei fiestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau;Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este important ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru totiCombaterea imitatiei altor literaturi, deoarece dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national

Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi traductiile insa nu fac o literatura ba mai mult, sunt ucigatoare a gustului original;pastrarea specificului national in opera literara a a originii creatiei, care constituie insusirea cea mai pretioasa a unei literaturiFolosirea surselor de inspiratie din istora poporului roman-istoria noastra are destule fapte eroice-, din frumusetile patriei-frumoasele noastre tari sunt destul de mari- si din folclor- obiceiurile noasre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natiiAfirmarea criticii literaturii obiectiv,critica noastra va fi neptinitoare,vom cririca cartea, iar nu persoana, precum si a unei critici de directie Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor.

Vasile Alecsandri (1818-1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm educatia moravurilor si aspecte sociale in general. Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita: 1-Chirita in provintie 2-Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca 3-Cucoana Chirita in balon 4-Cucoana Chirita in voiajChirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca, insceneaza conflictul intre combatere si bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou inedit care subliniaza aceasi idee:o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor pasoptiste. Chirita in voiaj este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei. In Chirita in balon , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de noutati,doreste sa experimenteze tot Eu sunt o persoan ca vestitul Baiardi, sans peur et sans reprocher. Am umblat pe ap i pe uscat, -acum vreau s umblu i prin vzduh ca o ciocrlie ginga, ciripitoare... Ideea este aceeasi:fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate.Alecsandri este , asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic.

Alexandru Lapusneanul - prima nuvela istorica

Prima nuvela istorica din literatura romana, Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi, apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei Dacia literara iar in 1857 in Fragmente istorice, ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica. Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin si anume din Letopisetul Tarii Moldovei, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei pastrandu-se in limitele verosimilului.Este vorba asadar de o contaminare a surselor cat si de introducerea unor personaje fictive,toate aceste licente istorice au insa scopul de-a crea o imagine semnificativa a Evului Mediu romanesc. Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564-1569 ). Dupa cum arata si titlul nuvelei , autorul isi propune sa scoata in relief cu toata vigoarea , figura impresionanta a acestui domnitor, personalitatea lui complexa si controversata. Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de "reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt ale verosimilului artistic si mai putin ale adevarului istoric. Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in slujba mentinerii si cresterii autoritatii domnitorului, in interesul tarii, impotriva marii boierimi feudale framantate de intrigi si de lupte pentru domnie.

Imaginea lui Ureche, Costin si Neculce in cronicile istorice

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi.

Cronicile au o deosebit valoare literar, fiind primele realizri ale prozei culte romneti, artistic i filologic (ele constituiesc o adevrat arheologie lingvistic reflectnd stadiul de dezvoltare a limbii romne din epoca respectiv).

Persoana istorica reprezentata de Alexandru Lapusneanul se poate reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche (,,Letopisetul Tarii Moldovei) sau din alte documente istorice ale epocii din care se desprinde portretul unui domnitor autoritar, strateg, al unui politician abil.

Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii si la Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste Veveli pentru pedepsirea lui Motoc.

Poezia pasoptistista pune bazele liricii moderne romanesti . Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna .Dupa anul 1830 ,melancolia adanca ,organica, va invalui versurile tuturor poetilor. Se cultiva ,meditatia pe teme romantice ( ruine ,morminte ,nestatornicia soartei) , evocarea trecutului glorios ,descrierile de natura, se face apel la folclor.

In domeniul prozei , isi scriu acum operele fundamentale autori precum: Vasile Alecsandri , Costache Negruzzi ,Alecu Russo si Nicolae Balcescu. Unii ,in spiritul impus de Dacia literara , vor cultiva filonul istoric: nuvela Alexandru Lapusneanul de C. Negruzzi ,Romanii supt Mihai-voievod Viteazul de Nicolae Balcescu ,Cantarea Romaniei de Alecu Russo , etc. Altii vor merge pe linia memorialisticii, a faptului trait ( C.Negruzzi ,Negru pe alb) , ori pe cea a insemnarilor de calatorie ,precum V.Alecsandri in O plimbare la munti ,Calatorie in Africa , sau Grigore Alexandrescu in Memorial de calatorie.Exista insa si o alta zona a prozei ,critica ,ironica , acida ,plina de luciditate , intalnita la V.Alecsandri , scriitorul cel mai complex al epocii. ..

Texte comentate, editura albatros, Alexandru Lapusneanul, Cartea cronicarilor, editura Junimea Iasi Istoria critica a literaturii romane ,Nicolae Manolescu ,nr1Istoria Literaturii Romane de la origini pana in prezent , G.Calinescu Manual de limba si literatura romana clasa a XI-a,Adrian Costache , Florin Ionita ,M.N.Lascar

Studiu de caz realizat de :

*