Vocabularul tinerilor din ziua de azi

Andreica Amalia Mihaela

Prof Coordonator: Lect. dr. Oana Boc

Facultatea de Litere

Anul I

Specializarea Română- Engleză

Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca

~2013~1

Cuprins

1 Introducere...........................................................................................................................3

2 Vocabularul.........................................................................................................................4

2.1 Ce este vocabularul? Cum îl putem îmbogății?...........................................................4

2.2 Ce sunt argoul si jargonul?...........................................................................................4

2.3 Cum reinventează tinerii limba română?.....................................................................5

3 Concluzii..............................................................................................................................7

4 Bibliografie..........................................................................................................................8

2

1 Introducere

Am ales această temă deoarece tot mai multi adolescenti „uită” limba română. Avem o

limbă frumoasă cu un lexic bogat și totuși cei mai mulți recurg la cunvintele provenite din

alte limbi străine.

O mare parte a vocabularului este din etapa anterioară, dar totusi nu putem omite

faptul că și varietatea neologismelor este uriasă. Se stie faptul că tinerii au un apetit al

noului, a modernului, de aceea limbajul lor este presărat cu neologisme sau cuvinte

provenite din alte limbi mai mult sau mai putin adaptate la graiul nostru. Argoul

adolescentilor se naște din mai multe resurse: internet, reviste, mass-media, emisiuni de

divertiment, filme.

Totuși, folosirea neologismelor sau a cuvintelor din altă limbă nu ar fi o problemă, dar

limbajul anumitor tineri abundă în termeni atât de vulgari încât nu-ți vine să-i asculți.

Ceea ce este mai grav și tragic este faptul că acest vocabular îl întalnim și în exprimarea

fetelor nu numai în cea a băieților.

Pe lângă faptul că vocabularul lor este unul vulgar mai este și codificat. Datorită

rețelelor de socializare care într-o oarecare măsura încurajează acest limbaj, tinerii din

ziua de azi „uită” adevărata valoare a limbii române. Acest lucru ar trebui să fie un semnal

de alarmă pentru lingvistii români, dar și pentru fiecare dintre noi, deoarece dacă se va

continua așa, fără ca cineva să facă ceva, în următorul secol limba română va fi uitată

definitiv și va fi înlocuită cu o altă limbă.

3

2 Vocabularul

2.1 Ce este vocabularul? Cum îl putem îmbogății?

Vocabularul cuprinde totalitatea cuvintelor existente într-o limbă. Vocabularul este de

mai multe tipuri:

a) Vocabularul activ: totalitatea cuvintelor folosite în mod efectiv de cineva în

exprimare și de la o categorie de vorbitori la alta.

b) Vocabularul pasiv: totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care

vorbitorii le înțeleg, dar nu le utilizează decât accidental.

Vocabularul se poate îmbogății în fiecare zi și la fiecare conversație cu o persoană

nouă. Trebuie sa fii receptiv la cuvintele noi, chiar dacă nu le cunoști ar fi foarte bine să le

cauți în dicționar. Nu ignorați cuvintele necunoscute. Mulți dintre noi au tendința de a sări

peste cuvintele necunoscute și le înțeleg din context. O dată ce terminați școala, intrarea

cuvintelor noi în vocabular va încetini, iar piatra de temelie a cladirii vocabularului o va

reprezenta lectura. Pe lângă reviste bine scrise, eseuri, materiale online citiți cât mai multe

romane. Puzzle-urile de cuvinte, integramene, anagramele sau scrabble-ul sunt și ele o sursă

excelentă pentru a-ți imbogații vocabularul. De asemenea răsfoirea dicționarului te poate

ajuta, deoarece citind cuvintele pe care nu le cunoști, ele rămân impregnate în memoria ta și

vei ajunge să le folosești tot mai des.

2.2 Ce sunt argoul si jargonul?

Limba pe care o vorbesc tinerii din România în prezent nu mai seamănă deloc cu cea

învaţată la şcoală. O discuţie între doi elevi de liceu din autobuz sau metrou te poate pune

serios pe gânduri şi te face să te întrebi dacă mai ştii limba română sau ce limbă vorbesc cei

doi.

DEX-ul ne oferă pentru cele două cuvinte mai multe explicaţii. Astfel, argoul poate fi

un limbaj convenţional, folosit în mod conştient de către vorbitorii unui grup social sau

profesional, pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi, cum ar fi argoul elevilor sau cel al vânătorilor.

De asemenea, poate fi un limbaj convenţional al anumitor categorii sociale, care folosesc

4

cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite, pentru a nu fi înţelese de restul societăţii.  O altă

definiţie spune că acest limbaj este folosit mai ales de vagabonzi sau răufăcători, pentru a nu

fi înţeleşi de restul membrilor societăţii. În ceea ce priveşte jargonul, DEX-ul ne spune că este

un limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale, care reflectă fie dorinţa celor

ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie în tendința de a folosi termeni

specifici profesiunilor respective.

Jargonul se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de

obicei împrumutate din alte limbi sau a celor de specialitate. De asemenea, jargonul poate fi

un limbaj particular al unui grup social sau profesional, caracterizat printr-o gramatica proprie

și prin cuvinte codificate, convenționale, cum ar fi de exemplu jargonul hoților.

2.3 Cum reinventează tinerii limba română?

Ei bine, pentru puștii din ziua de azi, nu este nici o problemă. Unii ar putea spune că

tinerii stâlcesc limba romană. Este celebru cazul unui elev care, anul trecut, la examenul de

Bacalaureat, a scris enunţul unui exerciţiu astfel: "Gasitzi în txt. d mai jos cuvs. kre indplnsc

fct. sint. d sub".Va aduceţi aminte cum luaţi notiţe la cursuri? Nu era nicidecum în totalitate

corect. Erau prescurtări, coduri particulare, cuvinte parţiale, semne etc. Un astfel de limbaj

poate fi o modalitate de a aparţine unui grup, de a se recunoaşte în modalitatea de exprimare a

acelui grup şi mai ales de a recunoaşte ceea ce transmite acel grup.

În viziunea specialistului Cristina Călărășeanu, tinerii care comunică astfel între ei nu

sunt neapărat analfabeţi. „Din experienţa mea, mulţi dintre aceşti tineri, într-un alt context

decât cel de care vorbeam mai sus, se pot exprimă cât se poate de corect şi pot scrie într-un

mod gramatical fără nici o problemă. Nu este o lacună de învăţare, ci este o deformare voită

pentru a creea o anumită identitate”. Cu toate acestea, există cazuri, că cele de mai sus, în care

tinerii scriu în "mesagereza" şi în situaţii oficiale.

Exemplu: „Sal! Cff? Da'i lu Alex id'u meu ji zi k ne vdm mâine k aj vrea să vb cu el j cne jtie,

poate iese cv. Ms. Xoxo!”Să vă traduc: „Salut! Ce faci? Da-i lui Alex id-ul meu de messenger

şi spune-i că ne vedem mâine, pentru că aş vrea să vorbesc cu el ceva, cine ştie, poate iese

ceva. Mulţumesc, pupici”.

Acest limbaj poate fi întâlnit în rândul adolescenţilor, al generatatiei "messenger". Pe lângă

abundenţă consoanelor şi a prescurtărilor folosite de tineri, uneori există simboluri care

înlocuiesc lidere. Astfel, "a" devine "@", "e" devine "3", "o" devine "0", iar "i" devine "!". "!

5

Nt3Rn3t" înseamnă "Internet", dar sigur aveţi probleme atunci când trebuie să citiţi acest

cuvânt. Fiecare generaţie schimbă modul de comunicare. Fiecare generaţie are propriul sau

limbaj de comunicare.

"Acest mod de comunicare pare în conformitate cu evoluţia tehnologiei şi cu

aptitudinile tot mai bune ale adolescenţilor de a folosi această tehnologie. Fiecare generaţie îşi

are propriul ei limbaj şi sistem de comunicare. Va mai aduceţi aminte de bileţelele din timpul

orelor, jurnale, oracole etc Toate acestea păr acum demodate şi uitate în timp, dar ele au fost

tot atât de la modă precum sunt şi actualele forme de comunicare. Un limbaj presupune

adecvare în cadrul unui grup anume, un anume grad de intimitate şi mai ales un fond de

interese comune", susține Cristina Călărășanu.

Mic dicţionar de mesagereza:

Cf = ce faci?

Cff = ce faci fată?

bn = bine

np = no problem

Cmf = ce mai faci?

Cmz = ce mai zici?

Dnd = do not disturb (n.r. - nu deranja)

afk = away from keyboard (n.r. - plecat de la computer)

10x = thanks (n.r. - mulţumesc)

ms, msi = mersi

Bbl = Be Back Later (n.r. - revin mai târziu)

brb = be right back (n.r. - revin imediat)

poop = pup

Omg = Oh, my God (n.r. - Dumnezeule!)

lma = la mulţi ani

LOL = laughing out loud (n.r. - râd cu gura până la urechi)

xoxo = pupici

6

3 Concluzii

Limbajul la nivelul străzii a suferit mari schimbări pe parcursul ultimului deceniu,

îndepărtându-se din ce în ce mai mult de limba literară. Tinerii sunt primii care au început să

preia tot mai frecvent cuvinte din alte limbi şi să le folosească în limbajul de zi cu zi. Cel mai

bun exemplu este cum “hello” ia locul formei româneşti de salut “bună”, aşa cum acum

câteva decenii era la modă italienescul „ciao”. Adolescenţii vorbesc în română, dar le scapă

periodic nu numai cuvinte, ci întregi fraze în altă limbă, în special în engleză.

Tinerii nu sunt singurii care fac acest lucru: adulţii folosesc şi ei “ciao”, “hello”, “ok”,

“danke”. Prescurtările cuvintelor sunt la modă mai mult decât oricând: articolul de la sfarşitul

unui cuvânt nu se aude mai niciodată: “tramvaiu’, caietu’”, iar unele cuvinte sunt comprimate

cu mult mai mult: “telu, calcu’” „dirigu’”.

Regulile gramaticale devin facultative, prepoziţiile sunt înghiţite, acordul se face „la

plesneală”, iar topica frazelor e răsturnată la libera inspiraţie.

Departe de limbajul literar, cel “de stradă” nu ţine cont de foarte multe reguli, folosind

cuvinte cu un sens total eronat, expresii inventate pe moment, care, încet-încet, devin uzuale

şi multe importuri lingvistice adaptate care intră atât de mult în limbaj încât mulţi cred că sunt

chiar ale limbii române. 

Pericolul este însă să nu se transforme el însuşi într-un limbaj de lemn, care nu ne va

ajuta să fim originali, ci din contra ne face să devenim penibili.Mult mai grav este însă faptul

că limbajul unor tineri abundă în termini atît de vulgari,încât nici nu-ţi vine să-i asculţi.

Expresiile nu pot fii reproduse şi tragic este că le găseşti şi în exprimarea fetelor, nu numai a

băieţilor. Atunci argoul devine o dovadă de incultură şi lipsa de educaţie.

În încheiere trebuie să evidenţiem realitatea că existenţa unui argou al tinerilor nu

poate fi pusă la îndoială şi trebuie acceptată căci oricât ar încercă şcoală, lingviştii, părinţii

acest fenomen nu poate fi anulat sau desfiinţat. Este posibil însă că printr-o educaţie de

calitate să se creeze în rândul tinerilor capacitatea de a realiza limitele până la care se poate

merge cu inovaţia limbajului.

7

4 Bibliografie

1. http://www.dex.ro/jargon (29.04.2013)

2. http://www.dex.ro/argou (29.04.2013)

3. http://www.dex.ro/vocabular (29.04.2013)

4. Rad, Ilie „Cum se scrie un text științific: discipline umaniste”, Ediția a doua revizuită,

Editura Polirom, Iași, 2008

5. http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/ce-limba-mai-vorbesc-tineriii-combinatie-

limbaj-urban-romgleza-1_50ac9d3a7c42d5a66386ded0/index.html (29.04.2013)

6. Eco, Umberto, Cum se face o teză de licenţă, Iaşi, Polirom, 1977/2006;

7. Şerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Ediţia a III-a, Iaşi, Polirom, 2007;

8