REDACŢIUNEA ,

Atoinistraîinnea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nn se pri­

mesc.— Manuscripte nu se retrimit.

I NS E R ATE te primesc la Admlnlstraţlune tn

Braţov şi la următorele BIROURI de ANUNŢTJEÎ:

In Viena: la N. Dukes Nachf., Hux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold- berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold(VTI Erzs6bet-korut). PREŢUL INSERŢ1U NILOR:

o seria garmond pe o coldnă 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani.

„ g a z e t a « iese inMctre di. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:Pe un an 24 oor., pe şâse luni

12 oor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru România şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 fr., pe trei Iun! 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol.Se prenumeră la tote oâ-

oiele poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşs?Admtnistrafiitnea, Piaţa mare.

Târgul Inului Nr. 30, etagiu I . : Pe trn an 20 oor., pe ş^se luni 10 cor., pe trei luni 5 oor. Cu dusul în casă: Pe un an ; 24 cor., pe 8 luni 12c., petrei luni 6 cortine. — Un esemplar 10 bani. — At&t abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 147. Braşov, Miercuri 4 (17) Iulie. 1901.

Visita dela Constanţa.Erí la amiac[í a sosit marele

duce Alexandru Mihail ovi ci pe va­sul séu de résboiu în portul dela Constanta, unde a fost aşteptat de Principele moştenitor al României Ferdinand pe vaporul „Regele Ca- rol I w. Primirea, ce i-s’a făcut véru- lui Ţarului din partea română a fost strălucită. După cum ni-se vestesce, oraşul Constanţa şi portul au fost îm­podobite cu drapele române şi ru­sesc! In port staţiona tóta divizia de mare a flotilei române de résboiü. S’au schimbat obicinuitele salve de tunuri, observându-se tóté formali­tăţile de rigóre la întelnirea pe mare a vaselor amice, şi în fine Principele României a visitat pe marele duce pe „Rotislaw“, ér acesta i-a reîntors visita pe bordul vasului „Regele Ca- rol 1“.

S’a vorbit în din urmă şide eventualitatea unei vi site a ma­relui duce la Sinaia. Se vede, că scopul căietoriei marelui duce fiind de-a visita Bulgaria şi pe Principele ei şi a da astfel espresiune vină şi visibilă simpatiei ce o nutresce Ru­sia şi „Ţarul liberator şi protector“ pentru principatul bulgar, acesta s’a re8trîns numai la visitarea portului Constanţa, ca dovadă, că Rusia con­sideră România ca un stat, cu care întreţine raporturi amicabile, şi că prin aceea, că a, manifestat simpa­tiile sale pentru Bulgari, n’a voit se schimbe nimic în acele raporturi.

Aşa se vede, că a fost inter­pretată şi la curtea română visita marelui duce rusesc la Constanţa. De aceea s’a dus însuşi Principele moştenitor Ferdinand se întâmpine pe pămentul român pe óspele casei imperiale rusesci.

Observarea ce o fac unele c|iare române, că s’ar fi aşteptat, că în urma conflictului României cu Bul­garia, marele duce va visita mai

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“

Resbunarea.De A. Cehov.

F ine .

Ajuns aeasă, Liey SsavicI era nemul­

ţumit şi năcăjit, ca şi oând, îu loc de cos­

tiţe de viţel, ar fi mâno&t la masă tm ga-

)oo vechiQ. Pote că ar fi trecut încă totul

cn vederea şi s’ar fi împăcat, dâcă nevas-

tft-sa n’ar fi flecărit meren şi dâcă nu-i

imiotea cu surîsul ei în fie-care clipă epi­

tetele*. ursul, curcanul, burtosul.

„kr trebui să-l pălmaeec, pe misera-

bilnl* — se gândea el, „şi să-l fac de ruşine

înaintea lumii!“

Şi se gândea, că ar fi bine să-i dea

Ini Degteariov o tărbacă, de s’o ţină minte, 86-1 îajpuace ca pe-o vrabiă, în duel, să-l

facă ciung, ca să nu mai p6tă servi în ofi­ciu.... S6u să bage în urna de marmoră

vre-o porc&riă, bună oră un cloţan mort.... „Soii că n’ar fi rău să scot scris6rea ne-

veste-roi mai de vreme din urnă şi în lo-

oul ei să bag o scrisore plină de înjurături

ţi 88 iscălesc: Aculîca ta?lu

întâiü Constanţa şi apoi va trece în principatul bulgar, ar avé însemnă­tate în acel cas, când visita în portul român a marelui duce ar fi privită din parte-i şi din aceea a curţii rusesc! drept respuns la visita ce a făcut’o Regele Carol la Peters- burg. Acésta înse cu greu se póte admite, deore-ce s’ar abate pré mult dela usanţe în asemeni cestiuni de politeţă, abstragênd dela alte mo­mente şi consideraţiuni, cum e acela al conflictului amintit româno-bul- gar, în care Rusia de fapt s’a dat pe partea justelor reclamaţiuni ale guvernului român în contra unelti­rilor comitetului revoluţionar mace­donean, contribuind prin politica sa la stavilirea acestei mişcări revolu­ţionare.

Conflictul acela diplomatic din­tre România şi Bulgaria s’a aplanat, Procurorul din Sofia şi-a dat ordo­nanţa în afacerea comitetului mace­donean, caro recunósce deplina cul­pabilitate a acusaţilor Sarafoff, Ko- vaceff, Stoianoff şi Troleff. Firesce, că în cele din urmă totul va atêrna dela verdictul, ce-l vor da în August juraţii bulgari.

Ori cum ar eşi acest verdict nu mai încape îndoială, că în urma in- tervenţiunei politicei rusesci, mişca­rea revoluţionară macedonénà, déca şi nu a încetat, a întrat în altă al- viă, şi astăzi preşedintele noului co­mitet macedonean enunciă, că Mace­donenii nu vor se facă politica pan- bulgară, ci vor numai o Macedoniă autonomă în sensul art. 28 al trata­tului din Berlin, ér nu o unire cu Bulgaria. Visita marelui duce vine a sancţiona numai pe lângă mani­festarea simpatiei faţă cu Bulgaria şi acea politică ruséscâ, care pen­tru acuma cel puţin nu favorisâză o acţiune revoluţionară contra su­veranităţii Turciei.

Diplomaţia ruséscâ se apropriă încet şi cu precauţiune de ţinta

Multă vreme se plimba Turmanov

prin odaia de durmit, turmentându-se ou astfel de planuri. De-odatâ se lovi pe frunte

şi stătu locului.„Brava, am găsit!“ esclamă el, ra­

dios de bueuriă. „Asta are să fiă minunat!

Mi-nu-nat!“După*ce nevastă-sa a adormit, Llev

Slavici se aşedâ la masă şi răsgândindu-se

inult, scrise următorea epistolă, prefăcen-

du-şl scrisul şi fâceud cât mai multe greşeli

ortografice:„Domnului Dulin, comerciant

Domnul meu,

Dacă astadi p ă D a la sâse Oiasuri

Sara, în 12 septembriu, nu vei fi pusu în

Urna de marmoră care se află în parcu la stânga lângă foisioru de vitie doo sute de

ruble, se scliti, că voi sparge la nuapte la

prăvălia dumi Tale.“

După ce lipi scrisorea Turmanov era

fericit.

„Asta am făcut’o bine“, murmura el,

frecându-şl manile. „Admirabil! O răzbu­nare mai nostimă n’ar fi putut născoci nici

satana ! Bine înţele g oă băcanul meu are să mance o spaimă straşnică, când va ceti

scrisorea, şi are să dea de scire la poliţiă.

ei. De-ocamdată Rusia a voit se demonstreze prin visita dela Con­stanţa, că nu e condusă de senti­mente de ostilitate faţă cu România şi că voesce se întreţină şi de aci încblo cele mai amicabile relaţiuni cu regatul român.

Marele duce Mihailovicif în Bulgaria.Guvernul bulgar şî-a arătat gratitu­

dinea faţă cu Ţarul din incidentul visitei

marelui duce Mihailovicî printr’o telegramă adresată în numele consiliului de miniştri

bulgar din Sofia contelui Lamsdorf, minis­

trul de esterne al Rusiei. Depeşa este de următorul cuprins:

„Profund mişcat de visita memora­

bilă a Alteţei Sale imperiale în Bulgaria,

consiliul de miniştri consideră ca o datoriă imperiâsă de-a ruga respectuos pe Escelenţa

vostră de-a bine-voi să depuneţi la pici6rele augustului domnitor a Majestăţii Sale im­

periale protectorul Bulgariei, sentimentele

n6stre de recunoscinţă nemărginită pentru

bunăvoinţa cu totul deosebită, ce ni-o do-

vedesce şi care este un gaj al legăturei

nedisolubile între liberator şi liberaţi“.

Acesta telegramă s’a trimis imediat

după-ce preşedintele comitetului „Ţarul

liberator“ presentase marelui duce o adresă

omagială de următorul cuprins:„Alteţa Vostra imperială! Din inci­

dentul visitei atât de însemnate în Bul­

garia, comitetul statuei Ţarul Liberator Alesandru 11, consideră de-o mare onore a

sa putend să vă salute şi să vă asigureze

despre recunoscinţă şi gratitudinea cea mai

adâncă şi veclnică, oe o p6rtă faţă de me­

moria neuitatului Ţar Alesandru II pentru binefacerile fără păreche arătate naţiunei

n6stre. Ne bucurăm putend să convin­gem pe Alteţa Vostră, că sângele rusesc

vărsat înainte cu 23 de ani şi osele fraţilor-

eroi şi martiri căluţi pe munţii şi câm­

piile nostre au fost şi vor rămâne vecinic

chezăşia neperitore şi sfântă a legăturilor frăţescl, de sânge şi rassă între liberaţi şi

liberatori! Fiă salutat Majestatea Sa Ni- colae II, mărinimosul protector al Bulga-

Sergenţii au să se ascundă prin desiş şi la

şâse au să pună mâna pe flăoăiandru meu, tocmai când va căuta scrisorea în urnă!...

Parcă-1 văd c« mutră speriată are să faoă!

Pănă se va limpecfi situaţia, are să stea la récóre şi să-şi sugă unghiile.... Brava!“

Llev SsavicI puse un timbru pe scri- sóre şi o duse însuşi la poştă.

Aţîpi surîzînd şi dormi atât de bine, precum de mult nu-şl mai aducea aminte

să fi dormit. Diminâţa când să deştepta

şi-şi aminti de năzdrăvănia ce-o făcuse,

începu să susure vesel şi îţi prinse nevasta

de bărbiă. Pe drum spre oficiu şi în biu- rou surîdea tot timpul gândindu-se la

spaima, ce are să-l cuprindă pe Degteariov, când se va vedé în capcană...

Cătră şâse nu se mai putu răbda lo­

cului şi pleca în parc, ca să se desfăteze

privind la faţa locului situaţia desnădăj-

duită a duşmanului său.

„Aha!“ îşi dise când zări un sergent.

Merse pănă la foişor, se ascunse după

un tufiş şi începu să aştepte, fără să-şi ia privirile dela urna cu pricina. Nerăbdarea

sa nu avea hotare.

Punct la şâse apăru Degteariov. Se

vedea câfc de colo, că-i cât se póte de bine

riei! Fii salutat Alteţa v6stră imperială,

6spele cel mai măreţ şi plăcut al Bulgariei! Salutată să fiă marea naţiune rusâscă“.

*

Din JEuxinograd se telegrafâză, că Sâm­bătă marele-duce Alesandru Mihailovicî,

principele Ferdinand, agentul diplomatic

rusesc Bachmetiew şi miniştrii bulgari au visitat portul Burgas. După revista trupe­

lor s’a dat un dejun, la care principele

Ferdinand a ridicat un toast în sănătatea

Ţarului Nioolae şi a mulţumit pentru visita

marelui-duce. Alesandru Mihailovicî a râs-

puus mulţumind principelui pentru urările aduse şi dorind portului dela Burgas un mare viitor.

Din Burgas 6spele ruseso a plecat Duminecă la Kiistendil.

Marele dace rusesc la Constanţa.

Duminecă séra a sosit la Constanţa mergând, ca să întâmpine pe marele duce,

primul-ministru Sturdza, ambasadorul rus de Fonton şi consulul rus la Galaţi Ladi-

jenski. Primul-ministru a descins po încru- cişătorul „Elisabeta“, ambasadorul Rusiei şi consulul rus a descins la otelul „Reg- niew“.

*

A. S. R. Principele Ferdinand, însoţit de d-1 colonel Pressan, ajutant princiar, şi

de d-1 locotenent comandor Graçoski, ad­

jutant regal, a plecat Duminecă nôptea, cu un

tren special, din Sinaia la Constanţa, unde a ajuns la ôrele 9 diminâţa.

*

La gara Saligny, A. S. Regală a fost

întîmpinat de d-1 Chintescu, prefeotul ju­

deţului Constanţa, şi de d-1 căpitan Raco-

viţă, comandantul gendarmeriei.La Constanţa, Principele moştenitor

a mers direot în gara port. Aci erau faţă

d-1 D. Sturdza, prim-ministru ; d-1 Luca

lonescu, secretar general al ministerului de interne ; corpul consular, tote autorităţile civile şi militare şi un numéros public.

Musica a intonat imnul regal, âr mul­ţimea a aclamat cu entusiasm pe A. S. Regală.

dispus. Jobinul său era dat ştrengăresca pe

ceafă, pardesiul descheiat şi jiletca era

deschisă ca inima sa. Şuera şi fuma o

ţigară.

„Stai tu, o’ai să-l cunosc! tu îndată

pe curcanul şi pe burtosul ! Aştâptă nu­mai !“ se gândea triumfând Turmanov.

Degteariov se apropia de urnă şi

băga mâna înăuntru. Llev SsavicI seînalţâ în vârful piciorelor şi-l înfulica din ochi...

Vrăjmaşul său scose din urnă un pacheţel, îl privi cu luare aminte şi dădu din umeri.

Apoi, răsgândindu-se puţin, îl deschise,

dădu er din urmerl şi făcu o faţă forte mirată : în pachet se aflau două hărţii de

câte o sută de ruble !

Degteariov să uita mult timp la ele.

In sfîrşit le vîrî, dând din cap, în buzunar

şi (}ise: „Merci!“

Nefericitul Llev SsavicI au4i acest „merci“. Sara se opri înaintea prăvăliei lui

Dulin, şi ameninţând cu pumnul scrîşni desnădăjduit:

„Laşule, băcan fricos, măslinar mise-

rabil, laşule, iepure burtos.. . !“

Din rusesce, de Dr. S. Puşcariu.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 147.—1901

Principele Ferdinand a trecut pe di­

naintea frontului format de garda de onore

ou drapel, şi a primit raportul de situaţia

garnis6nei.A. S. Regală a binevoit apoi a se în­

treţine, mai mult timp, cu pers6nele de distincţiune presente.

In acest timp, marinarii de pe vasele

flotilei române, urcaţi pe oatarguri, acla­mau frenetio pe moştenitorul tronului.

Principele Ferdinand yîmbarcându-se pe-o balenieră, a descins pe vaporul „Re­

gele Carol 1“.

Tot la orele 9 a sosit în faţa portu­

lui şi cuirasatul „Rotislaw“, condus de un

pilot român.Cuirasatul a staţionat în largul mărei,

trăgând salve, la oarl au răspuns tunurile marinei române aşedate pe Bulevard.

La sosirea A. S. R. Principelui Fer­

dinand, cuirasatul „Rotislaw“ a salutat cu salve repetate, âr la oatargul cel mare din

port s’a ridicat tricolorul românesc.

La salvele cuirasatului, a răspuns de-

asemenea bateria de pe Bulevard.

In aceiaşi timp, încrucişătorul „Elisa-

betatt a tras mai multe salve în on6rea

marelui-duce.Căpitanul comandor Coslinski şi loco­

tenentul comandor Graţoski au mers pe bordul cuirasatului rus şi au salutat pe

marele-duce, cel dintâiii în numele marinei

regale române, cel d’al doilea în numele Principelui-moştenitor, a cărui«, visită a

anunţat’o.D-1 de Fonton, ministrul Rusiei la

Bucuresci, şi d-1 Ladijenski, consul general

al Rusiei la Galaţi au venit pe bordul va­porului „Regele Carol Iu şi au salutat pe

A. S. R. Principele Ferdinand.Comandantul staţionarului engles de

răsboiă „Cockatrice“ a venit de-asemenea

să salute pe Prinoipele moştenitor.Comandorul Eustaţiu a întors visita

comandantului staţionarului engles.

*

La 6rele 11-30, A. S. R. Principele

Ferdinand, purtând uniforma de general,

însoţit de d-1 D. Sturdza, preşedinte al con­

siliului de miniştri şi ministru ad-interim

la răsboiti, precum şi de d-nii adjutanţi

Pressan şi Gragoshi, a făcut visita anunţată

marelui-duce Alesandru Mihailovici.

Cuirasatul rus arborase tricolorul

român.La plecare, A. S. Regală a fost pe-

treout pănă la scara de imbarcare de că­tră marele-duce, în sunetul imnului regal

român şi în salvele repetate ale tunurilor

de pe cuirasatul rus.Imediat, marele-duce Mihailovici, însoţit

de d-1 de Fonton, de d-1 LadijensJci şi de

adjutantul său, a întors visita A. S. Regale,

pe bordul vaporului „Regele Carol 1“.Marele-duce a fost primit în sunetul

imnului rusesc. Garda a dat onorurile. Vi­

sita a durat un sfert de oră.După visită a urmat un dejun pe va­

porul „Regele Carol 1“ de 14 pers6ne.*

Cuirasatul rămâne pănă Mercuri.

Aclî, are loc un dejun pe cuirasat în onorea A. S. R. Principelui Ferdinand;

astă-sâră prând de 60 persone pe vaporul „Regele Carol 1“, în on6rea marelui-duce.

Flota română.

Flota română, care a salutat pe ma­

rele duce Mihailovici, este într£ga diviziă română de mare. Ea se compune din:

Incrucişătorul vElisabetaa, comandat de locotenentul comandor Bălescu Cons­

tantin, comandant secund fiind d. Cătuneanu Alexandru locotenent comandor;

Bricul nMirceau, comandat de loco­tenentul comandor PonicI Petre, secund d.

căpitan Focşa Constantin;

Torpilorul „Sborul“, comandat de că­pitanul Negru Constantin;

Canoniera de mare „Oltul“ comandat de căpitanul Moisoiu Dimitrie.

La Sulina.

„Rotislav“ va visita şi portul Sulina.

Aici cuirasatul rus va fi salutat de divizia fluviala română, compusă din:

Canoniera „Griviţa“, comandată de

căpitanul Dimitriade Petre, care este şi că­

pitanul portului Sulina;

Canoniera „Fulgerul“, oomandată de căpitanul Săvescu Petre şi

Remorcherul „România“ comandat de

căpitanul Lupaşcu Dimitrie.Dela Constanţa pănă la Sulina, vRo-

tislaw“ va fi escortat de încrucişetorul EH-

sabeta.

Părerea unni <Jiar vienes

asupra visitei dela Varna.

„Neues Wiener Tagblatu spune bărba­ţilor conducători ai Bulgariei ső nu-şi facă

ilusii în ce privesce visita marelui duce Ale­xandru Mihailovici la Varna. Cine face po­

litică reală, trebue sö ţină sâmă în astfel

de visite nu numai de sentimentele celor

cari salută, ci şi de ale celui salutat. Ma­rele duce s’a dus numai ̂ la Varna, şi nu şi la

Sofia ; apoi el va visita şi teritoriul român

şi otoman.Politioa rusă îşi urmézà calea ei firmă

de mai înainte trasă, pe care nu găsesce

decât timp de un moment de a atinge te­

ritoriul bulgar şi ea soie fórte bine cât e

de avantagios pentru dénsa, décá procedézá în înţelegere cu altă putere, cea mai de-

aprópe interesată în Balcani. De aceea nu sunt numai nisce simple vorbe cele spuse de tînărul mare duce cu ocasia primirei

sale, când a asigurat, că n’a venit së facă

politică. Décá Bulgaria voesce sö se lipâscă

mai strîns de Rusia, cu atât mai bine, căci

atunci va afla de acolo —de unde s’a luat o

atitudine atât de energică contra mişcărei

macedonene — că cei din Petersburg sunt

cu desăvârşire ostili ori cărei aventuri în

Baloani.

SCIRILE DILEI.— 3 (16) Iulie.

„Asociaţiunea“ la Huedin. In ‘24 Iunie n. s’a ţinut în Huedin a doua adu­

nare generală a despărţământului „Hida-

Huedin“ al „Asociaţiunei“. Conducătorii

acestui despărţământ în frunte cu d-1 pro­

topop gr. cat. loan Pop din Morlaca, au

desfăşurat mult zel şisîrguinţă. Au înfiinţat

deja 14 agenturi şi au pus basă unei biblio­

teci centrale. Adunarea a fost cercetată de

număroşi preoţi, advocaţi, învăţători, dómne şi domnişore pănă şi de pe la Bistriţa şi

Cluş, între cari d-nii Dr. Frâncu, Podobă,

protop. Roşesou din Cluşiii, Dr. Tripon din Bistriţa ş. a. Adunarea a succes cât se póte

de b’ne. Séra s’a dat un concert ou con­

cursul d-şorelor Virginia GalJ şi Adelina

Piso. După ooncert a urmat bal.

In Cuceu. (Selagiu) s’a ţinut la 1

Iulie n. adunarea despărţământului XVI

sălăgian al „ Asociaţiunei“ şi adunarea

„Reuniunei femeilor române sălăgene“. Mai

íntáiü s’a ţinut adunarea despărţământului,

precedând un serviciu divin săvîrşit prin

Rev. D-n Olimpiu Barboloviciu, vicarul Sălagiului. Adunarea a fost cercetată de-un

public fórte număros. — După terminarea

acestei adunări a urmat şedinţa „Reuniunei femeilor române sălăgene“ sub conducerea

d-nei vice-presidente Veronica Vioaş, par­ticipând un număr însemnat de dómne.

Reuniunea acésta susţine o şcolă cu 6 clase, având menirea de a deveni cu tim­

pul o şcolă oentrală de fete a inteligenţei

române din Sélagiü. Şc01a stă sub condu­

cerea d-şorei învăţăt0re Rea Silvia Lunga

şi a directorului Gavriil Trif, profesor pre-

parandial pensionat. Reuniunea a pus basă unui museu de industriă de casă şi port

femeiesc din ţinutul ei. Averea ei este ac}î de 11,765 corone 24 bani, şi primesce

anual dela institutul „Silvania“ 600 corone

ajutor pentru susţinerea şcolei. Reuniunea,

după-cum am mai arătat, va aranja o es-

posiţiă de industriă de casă cu ocasiunea adunării pentru fond de teatru român în

Şimleu. După adunare s’a dat un banchet,

ér séra bal.

Afacerea judelui de Curia Kormos. Foile unguresci aduc amănunte în afacerea

judelui de Curiă Kormos Adolf grav com­

promis. „Atadi Közlöny* publică fragmente

din scrisorile, ce acest jude le-a adresat

nevestei advocatului Szelie din Arad. Intr’o

scrisóre iscălită „Francisc M* se află ur­

mătorele rânduri : „La cas când lucrul s’ar

resolva favorabil, aştept cei 500 fl. promişî,

pentru-ca la altă ocasiă să nu fiă stricată

voia“... Apoi Kormos Adolf scrie urmütórele în limba germană: ...„Ihre freundliche Sen­dung punkt 2 Uhr entgetroffen“... (Cele trimise au sosit punct la 2 óre). In altă

scrisóre Kormos scrie: „Natürlich, dass ich meinen Kollegen auch Freundsohaftlichten-

keiten erweisen muss, und da ich ein ar­

mer Lateiner bin, senden Sie mir“... (Na­

tural, că şi eu trebue sè fac colegilor mei ha- tîrurî, şi fiind-cd eu sunt un biet Lateiner,

trimite“... ürmézà apoi o sumă scandalos de neînsemnată. In altă scrisóre Kormos

scrie: „Acum a sosit timpul pentru acţiu­nea energică personală. Mî-am pregătit p»,

toţî colegii şi e generală părerea, că asupra d-tale s’a esercitat forţa“. Mai este o scri-

sore în care Kormos scrie, oă judele de

Curiă Carol Grecsak aştâptă pe Szelle şi soţia sa la Budapesta, oa să-l informeze;

apoi o cartă da visită a lui Kormos, pe

care stă scris: „Am vorbit cu C. G.* —

După tote acestea Kormos Adolf publică

în „Magyar Nemzet“ o declaraţiă, în care

cjice, că sunt calomnii nebasate celea ce

s’au ventilat diu incidentul desooperirei

corespondenţei lui discrete cu soţia lui Szelle şi că va face paşi contra iniţiatoru­

lui notiţelor suspiţionătore.

Trenul Bucurescî — Constanţa, în care se afla primul-ministru Sturdza, am­basadorul Rusiei d l de Fonton şi în care

se urcase şi consulul general la Galaţi d-1 de Ladijenski, ca să mérgá la Constanţa

— după-cum i-se telegrafézá cjiarului

„Roum.“ — a fost atacat cu pietrii aprópe

de cantonul Nr. 75 la distanţă fórte mică

dela halta „Elena“. Ferestrile vagonuiui

ministerial, ca şi acelea ale unui vagon de

a II cl., au fost sparte. Nici o personă n’a

fost atinsă. Autorităţile administrative au

făcut imediat o anchetă.

Ruptură de nori la Élőpatak. Ni se scrie, că Duminecă o ruptură de nori a causat mari stricăciuni la Vălcele (Élőpa­

tak). Valea de acolo a esundat şi valurile

ei furiose au dus cu sine nu numai întreg podul de peste promenadă, dér în câte-va

minute apa a întrat prin curţi şi în case

şi mai ales în locurile mai jósé, a întrat

prin casele din parter pănă la o îuălţime

de 45 cm., aşa că mobilele începură să înote prin apă. Esundarea a venit atât de

iute şi vehement, îucât în urma ei s’au sur­

pat şi două oase ţărănesc!. Tóté podurile

mari şi mici au fost duse de curent. Ţă­

ranii din Élőpatak au suferit fórte multă

pagubă; unui birtaş evreu, care vindea şi apă minerală i-a dus curentul 400 lăcji ou

borviz, sticle gólé cam cât întră în 3 va­

goné şi 40 saci de făină ş. a. Pe suprafaţa apei înotau multe mobile. Pe un vêncjétor

de póme era să-l ducă apa, dér a fost scă­

pat ; alt-fel n’au fost periclitate vieţi de om. Se spune, că un băiat de 12 ani nu

se scie unde e, dér póte să se ivésoà un- de-va. Apa pe cât a venit de iute şi fu­

rios, tot aşa de iute a şi scăcjut, dér ne

putem închipui, că nu puţiuă spaimă au cuprins pe 0speţii dela amintita baiă. Tot­

odată ni-se comunică, că Oltul a venit

mare de tot şi a causat multe pagube.

Ni-se mai spune, că şi podul cel mare de peste Olt dela Arpatao ar fi suferit în urma

acésta óre-cari stricăciuni, aşa că comuni­

caţia pe acolo este întreruptă.

14 Iulie în Bucurescî. Duminecă D. Sturdza, prim-ministru şi ministru de esterne, a présentât Escelenţei Sale d-lui

Arsène Henry, ministru al Franciéi, feli oi-

ţările guvernului român cu oca-dunea săr-

bării naţionale dela 14 Iulie. Un mare nu­

măr de persóne amice Franciéi au depus cartele lor de visită la le^aţiunea francesă.

La 2 óra d. a. ministrul Franciéi a primit pe membrii coloniei francese ; séra Francesii

au avut un banchet présidât de ambasado­rul Henry. La acest banchet d-1 Iloria Ro-

s*etti a vorbit oălduro3 pentru Francia, produoând o viuă emoţiune între asistenţi.

Din Ploescî ni se scriu următ0rele:

Marţi, în 26 Iunie v. s’a făcut în Ploescî

înmormântarea generosului şi de toţi iubi­

tului comerciant George Dobrescu. A asistat

la înmormântarea acestui vrednic cetăţen

un public imens, persóne din tot ce are

Ploescii mai distins. Osămintele răposatului Dobrescu au fost conduse la biserică, unde

s’a săvîrşit prohodul. Aici s’a ţinut o cu­vântare funebră din partea unui preot.

Cortegiul imposant a plecat dela biserioă

la cimitir. Tóté prăvăliile erau închise. De­

cedatul Dobrescu fiind Român transilvă­

nean din frumósa comună Râşnov de lângă

Braşov, el nu şi-a uitat nici-odată de fraţii t săi de acasă. După oât sunt informat, el a

contribuit la zidirea bisericei române gr. or. din Râşnov cu 10,000 Lei. La actul înmor­

mântării a asistat din Râşnov d-1 George

Proca, înv. pensionat şi proprietar. D sa i > ţinut la mormânt un discurs mişcător, în

care a arătat sentimentele generóse ce au > cálőuzit pururea pe răposatul faţă de fraţii |

săi de acasă. Drept aceea, în numele bise- f

ricei şi şo01ei din Râşnov a dat espresiune

regretelor şi durerii adânci pentru pierde­

rea prea timpuriă a consătânului şi bioe-

făcătorului nobil şi generos. Cu acesta ac- ,

tul funebru s’a sfîrşit şi cosciugul cu ősé- | mintele răposatului a fost aşedat în regiu- >

nile suterane ale pământului. — X. |

„Banca Balcanilor“. „Times“ din

Londra dice, oă a aflat din Viena, că uu ; grup de capitalişti franoesl se ocupă în |

acest moment cu planul de a crea o mare |

casă de bancă, oare ar ave sediul ei îb Bucuresci şi sucursale la Belgrad, Sofia şi ‘

Celinje. Acésta casă de bancă ar avé sé I

figureze ca „Banca Balcanilor“. Scopul ei |

principal va fi de a face împrumuturi sta- \

telor balcanice.

Expresul Orient, ale cărui curse fu- j seseră suspendate din causa ciumei la Coc- I

stantinopol, a început să circule 0ră$i de \

Vineri íncóce. \

0 nouă liniă ferată. Ministrul de oomerciü a dat concesiunea pentru a-se construi o nouă liniă ferată între Cisnâdiă I

şi Cisnádióra de lângă Sibiiu, care va forma ■

prelungirea liniei ferate Sibiiu-Cisnădiă. v

Poporaţiunea Craiovei este după i ultimul recensământ de 45,438 locuitori, j

In decursul anului 1900 au fost în aceşti

oraş 1298 nasceri şi 1163 decese; aşa-dârăl

o înmulţire ou 135 locuitori. Numărul că-l

sătoriilor încheiate au fost în anul trecut I

de 222.

Scóla română din Seliste. Din „4w«a-rul şcâlei române ort. or. din Sâlişte*, pe anul şcolar 1900—1901, estragem următo­rele date interesante despre mersul aface-1

rilor şcolare din fruntaşa comună Săliţtt | Anuarul îuoepe on un capitul mai luif

„Din monografia şcolei capitale româneoi-

todoxe răsăritene din Sălişte“, scris de di­rectorul institutului, d-1 Dumitru Lápéki ;

Anuarul conţine o consemnare a acelora,

cari începând ou anul 1835 au făcut doua-

ţiunî pentru susţinerea şc01ei. Numerulima-1

trioulaţilor la şcola de tóté (filele au fost: 1 elevi 263, eleve 244, la olaltă 507. După ■ naţionalitate au fost: Români 482, Ma-P ghiari 17, Germani 8. După confesiune aaI

fost gr. or. 478, gr. oat. 4, rom. cat. 18,1

ev. lut. 5, reform. 2. La şc01a de repetiţii ; eoonomică au fost 83 eleve şi 18 elevi. In

asii (şc01a froebelianâ) au fost înscrişi ii

băeţl şi 43 fetiţe. Şc01a învăţăoeilor indus-

trial! a fost cercetată de cătră 118 elerlfil

anume: Români 108, Maghiari 3 şi Ger­

mani 7. [

Un deputat bătut. E lucru cam rar, că pe un deputat când îşi ţine darea de ̂

samă, în loc să-l aştepte alegătorii săi co arcuri de triumf, cum se întâmplă pe li­

nói, îi măsură spatele cu măciucile. Un atare lucru s’a întâmplat din Winuiki, cu deputatul socialist independent Breiter din

„Reichsrafh“. Când şl-a ţinut darea de « sémá, a fost bătut grav de alegătorii séi. ;

Statua lui Pasteur. Oraşul Arboii, j, unde Pasteur, inventatorul serumului anti-!*

rabic, şl-a făcut primele studii, îi ridică dl

Nr. 147—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Paging 8

statuă învăţatului bărbat. Statua, care pre-

sentă pe Pasteur şecjend, va fi desvălită la

6 Ootomvrie n. c. In totă viaţa sa Pasteur

a avut mări simpatii faţă de oraşul Arbois,

tote vacanţele le petrecea el acolo. El a

răscumpărat oasa părintăscă din acel oraş

şi a întoomit’o de loouinţă pe timpul verei.

Statua este opera sculptorului Daillon din Paris.

Tinerimea din Mediaş şi jur învită la petrecerea de vară, ce se va arangia Duminecă la 28 Iulie 1901 st. u. în pavi-

lonul dela Hotel „Sohutzen“ din Mediaş.

Inoeputul la 8 6re s6ra. Preţul de intrare de persână 1 cor. 20 bani, de familiă pănă

la 3 membrii 3 cor. Venitul curat e desti­

nat spre scopuri filantropice. Suprasolvirile

se primesc cu mulţămită şi se vor cuita pe

cale 4iaristică.

Gimnasiul, şcola reală şi şcolele centrale primare române din Braşov.

Am primit la Redaoţiă „A nuaru l

X X X V II al gimnastului mare public român

de religiunea greco-onentală din Braşov, al şcolelor reale şi al şcolelor centrale primare,

pe al 51-lea an şcolar 1900—1901, publicat de Virgil Oniţiu, director'1.

In fruntea Anuarului se publică ra­

portul amănunţit asupra jubileului semi­centenar al gimnasiului, ce s’a serbat la finea

anului şcolar trecut, precum şi tote dis­

cursurile rostite ou acea ocasiune, apoi voci

de pressă despre jubileu. Urm6ză o dare de

s6mâ despre studiele şi esperienţele făcute îu vara anului 1900 la Berlin şi Paris în

cestiunea laboratoriilor de fisică şi a fisicei esperimentale, în genere, de profesorul Aurel

Ciortea. — Din datele şcolare cu care se în­cheie publicaţiunea estragem urmfit6rele:

La g im nasiu au funcţionat în de­cursul anului 13 profesori, la şcola rea lă

6 profesori. Afară de aceştia, profesori de

obiecte estra-ordinare, apoi profesori se­cundari şi ajutători au fost 7.

Ca instituţiuni filantropice, igienice şi de ajutorare şc6!ele nostre din loc au:

1) Masa studenţilor din care au beneficiat

anul acesta 28 elevi săraci primind prân­

zul gratuit. Pe lângă fondul general al me­

sei studenţilor“ şi pe lângă „Fundaţiunea Valeriu Boîoga“ şi „Fundaţiunea loan şi

Elen» Sabadeanu“ s'a, mai înfiinţat şi „Fun-

daţiunea Haralampie T. Stănescu“. 2) „ Fon­

dul pentru ajutorarea şcolarilor sâracî şi bol-

mvl“ din care s’au spesat în 1900 pe medi­camente 322 cor. 46 bani. 3) „Fondul Coresi“

cu menirea de a ajutora pe profesori în misiuni de studii şi la editarea de cărţi

şcolare. 4) Lângă şo61ele nostre esistă şi doog mici internate, cari în lipsă de loca­

lităţi proprii adăposteso câţi-va elevi în case

particulare la câte-o gazdă. Aoeste două in­

ternate sunt: „Internatul Cristurian“ şi „In­

ternatul Jenciovici“. Afară de acesta bi-

serioa Sf. Ni col se din Scheiii (Braşov) dă

an de an câte-o sumă pentru provederea

elevilor săraci ou manuale de şcolă. Pentru tinerimea soolară mai este şi un loc de pa­

tinat şi se bucură de favorul de a pute lua

Mi gratuite în stabilimentele Eforiei şcolare aflătore în nemijlocita apropiere a şcolelor.

Ca mijloce de învăţământ gimnasiul po­sedă o Bibliotecă, oare se împarte în: a) bi-

bibliotecă centrală, b) bibliotecile de clasă

şi c) biblioteca de mână. Gimnasiul posedă

apoi: un museu istoric-filologio ; colecţiune numismatică; museu de sciinţe naturale; cabinet de fisică; cabinet de chemiă; co-

Jecţiunea hartelor ; desemnul liber.

Tinerimea gimnasială are o societate He lectură numită „loan Popasua, care a avut anul acesta în total 103 membri.

Stipendiaţi au fost anul acesta 25 şco­lari parte dela gimuasiu, parte dela şcola reală.

Numărul studenţilor la gimnasiu a fost în decursul anului 1900/1901 de: imatriou-

laţl 320, ordinari 314, privatiştl 6, au pă­răsit şc61a 12, au fost eliminaţi 2; la şoola

reală: imatriculaţl 88, ordinari 84, privatiştl

4, au părăsit şcola 4. Cu totul: imatricu­

laţl 408, ordinari 398̂ privatiştl 10, au pă­răsit şcola 16, eliminaţi 2.

Şcola elementară cap ita lă cu patru

clase ordinare şi patru paralele pentru băeţi

şi două paralele pentru fetiţe, a avut: la

şcdla de băeţi: 8 învăţători; la şcdla de fetiţe:

6 învăţători şi 3 învăţătore. Numărul elevi­

lor a fost la şoola primară de băeţi 377, la

şcola primară de fetiţe 288.Suma totală a şcolarilor imatriculaţl

la şoolele centrale în 1900/1901 a fost de 1267, cu 6 mai mult ca în anul şcolar 1899/1900.

Viitorul an şcolar se va începe în 1

Septemvrie st. v. 1901.

Internatul gr. or. român din Beiuş.C o n c u r s .

Părinţii, respeotive tutorii, cari do­resc să-şi aşed9 băieţii pe anul scolastic

1901 — 1902 în internatul gr. or. român die-

cesan din Beiuş, prin acésta să avisézá, că rugările de primire să le presenteze pănă în 18 August c. n.

In acest internat, afară de tineri gr.

or. români, se vor primi şi tineri de altă

confesiune creştină, în linia primă gr. oat. români pe lângă respectarea tuturor drep­

turilor lor religióse cu privire la studiul

religiunei şi la biserica lor, dér în internat

şi aceşti tineri într’u tote au a-se aoomoda

raţiunei, disciplinei şi normelor interne.

Tai.a de întreţinere pe un an com-

putate tóté la olaltă e: 140 fl. (280 cor.),

care se solvesce în patru rate anticipative,

şi anume la înscriere, în 15 Novembrie, 1 Februarie şi în 15 Aprilie c. ».

Elevii pentru taxa acésta vor primi :

1) Loouinţă.

2) Vipt şi anume: a) La dejun un

pătrar de litru lapte cald cu pâne. b) La prânz trei piese, şi anume: supă de carne,

carne cu rasol şi mâncare grósá ou frip­

tură. Dumineca şi în serbătorl şi fripturăc) La cină două piese, şi anume: mâncare

grosă şi friptură, sóa mâucare gr0să ou frip­tură şi aluat.

3) Spălat. 4) Luminat. 5) încălcat. 6) Medic (medicinile sunt a-se solvi din par­

tea respectivilor morboşî). 7) Scaldă în

t6tă luna cel puţin odată. 8) Şi în fine su­

perioritatea se îngrijesoe, ca elevii pe lângă

controla cea mai strictă să fiă ajutaţi şi în studiare.

Elevii vor avó să aducă cu sine : a)

Gel puţin 4 părechl de schimburi de pânză

seu de giolgiü. b) Cel puţin 6 batiste, c) 2

părechl de înoălţăminte şi 4 părechî de oio- rapi séu obiele, d) Cel puţin 2 ciarşafuri

(lipidee). e) 2 perinl şi 4 feţe de perini. f)

1 ţol séu plapomă. g) 1 periă de vestminte şi 3 de încălţăminte, h) 3 ştergare şi 2 pep-

teni, unul rar şi unul des şi i) Vestmintele de lipsă (uniformă nu se va face*).

Numai aoei tineri vor fi primiţi în internat, cari vor fi deplin sănătoşi, ce va

ave să constateze medicul internatului.

Rugările pentru primire adjustate. a) Cu testimoniul scolastic de pe anul se. es-

primat şi b) ou e-stras de botez sunt a-se

trimite până în 18 August c: n. la subsem­natul senat în Beiuş. La rugare sunt a-se

adauge 5 mărci á 10 bani.

Dat din şedinţa senatului, ţinută în Beiuş, 30 Iunie 1901.

Senatul internatului qr. or. român diecesan din Beiuş.

Pentru „masa studenţilor“ din Brad.La „masa studenţilor“ dela gimnasiul

rom. gr. or. din Brad s’au mai înscris ur­

mătorii O. D. ca binefăcători:

Prin d-1 Dr. Aurel Vlad adv., Deva : Dr. Aurel Vlad adv. 20 cor., pe viaţă; Dr. Nioolau Stănilă not. de trib. reg. Deva cu 4 cor. ajutător, suma 24 cor.

Prin O. ?D. protopr. Vasile Domşa, Orăştiă: Vasile Domşa protopr. cu 5 cor., Manasie Iar preot, Simeria, Dionisiu Bo- beiti, Petreni, LucaBotian, Geoagiu, Danii Pop Geoagiu, I. Vlad, Gornetele, O. Botean Ludeşti toţi preoţi; Solomon Sâbău, Ion Baciu ambii Orăştiora-de-sus învăţători, câte cu 1 cor., şi Andreii! Truca preot Si­meria 3 cor. Toţi ca ajutători. Suma 16 c.

Prin O. D. George Popa pretor Bo- roş-sebeş: Atanasie Oancea oiicial Elek, Patriciu Codaciu înv. Boroş-sebeş, câte 1

cor., Dr. George Popa pretor 5 cor., ca ajutători. Suma 7 cor.

Prin O. D. Teof. Tulea notar, Huniă- d6ra: Teofil Tulea pe viaţă cu 50 cor., G. Rain preot Nadostia inf., Dr. I. Banciu not. publ. Huned6ra cu câte 2 cor., Albert, Schuster neguţ. Huniădora, Nioolau Para- ian înv. Ocolişul mare cu oâte 1 cor., oa ajutători. Suma 60 cor.

Prin O. D. Coriolan Bredicean adv. Lugoş: Mshail Beşan, Nicolau Prostian adv. Dr. George Dobrin adv., ou câte 20 cor. pe viaţă; Cor. Bredicean adv., Dr. Ştefan Petrovicl, cu câte 5 cor. Dr. Corn Jurca adv., Dr. Pah. Avramescu, adv., Dr. V. Branisce publicist, Dr. Pompeiu Lazar adv., Dr. Aurel Vălean adv., câte 4 cor., Tiberiu Bredicean, Caius Bredicean, Nicol. Ioano- vits, Dr. Nicolau Petrovicl, Dimitrie Cio- loca, Mihail Bredicean cand. adv., Corne- liu Bendu iurist cu câte 1 cor., T. Borcan (?) Jucu Aurel cu câte 40 fii. Toţi din Lu­goş. Suma 97 cor. 80 fii.

Prin O. D. Vasile Pahone adv. Bis­triţa : Dr. Vasile Pahone adv. 10 oor., N. N., N. N. şi G. L. câte 1 cor. ajutători, Suma 13 cor.

Prin O. D. Inocenţiu Bogdan preot, Făget: George Popovici preot Clioiora, Al. Popescu. faur Făget. Inoo. Bogdan preot, D. Fenes proprietar Făget câte 2 cor. Ax. Găitan adv. Făget 4 cor., şi Eug. Ludo- şian câte 1 cor., ca ajutător. Suma 14 cor.

Din Pâclişa, O. d. Nicolae Cado 10 cor. ajutător. Prin O. D. Demetriu Goia preot, Sohodol : Demetriu Goia paroch şi George Năpău conducător de lucru, Soho­dol câte 20 oor. pe viaţă; George Todea faur, Câmpeni şi Petru Sicoie 1. luon eco­nom Sohodol câte 1 cor., ajutători. Suma 43 cor.

Prin O. D. loan Gavrilescu, paroch, Ţinţari : loan Gavrilescu, parooh, Ion Sohiopu preot câte 1 cor., biserica rom. gr. or. 2 cor., ca ordinari ; Iii« Oana 50 fii., Petru Danciu 40 fii., loan Negulioiu 30 fii. şi Irimie Socacift înv. 40 fii ca ajutători. Suma5 cor. 60 fl.

O. D. Enea Hodoş profesor Caranse­beş 50 cor. fundator. Din Crisoiori prin O. D. loan Perian paroch: loan Peri an şi Al. Draia învăţ, pens câte 2 cor6ne, ajutător*. Suma 4 cor.

Prin O. D. Alexiu Mangiuoa adv. Oraviţa: Dr. Alexiu Mangiuca adv. şi Dr. loan Nedelcu adv. Oraviţa, câte 20 cor. pe viaţă; ca ajutători: Georgiu Anoa cand. adv. şi loan Trăilă adv. cu câte 5 cor.,C. Pav.... oficiant; dna Maria Buia şid-ş6ra Ana Stepan cu câte 2 cor. Suma 56 cor.

„Sentinela“, inst.it. de credit şi econ. a dăruit 2 acţiuni â 10 cor6ne, suma 20 oor6ne.

D-1 loan Jurca paroch gr. or. Cebea şi epitrop al gimnasiului rom. din Brad s’a înscris ca binefăcător pe viaţă solvind V2 texă, 10 cor.; O. D. Petru Călciunar adv. Orşova a mai contribuit 10 cor.

„Detunata“ instit. de cred. şi eoon, Buciumşasa a solvit taxa de fundator 50 corone.

loan Şinca, paroch, Găun6sa, 2 oor. Dr. Ales. Vlad, adv. Deva 5 cor., Dr. Pa- vel Oprişa, prof. gimn. Brad 50 cor. bine­făcător fundator, George Părău, director gimn. Brad 20 cor. binefâc. pe vieţă.

„Ardeleana“, institut de credit şi de economii în Orăştiă din venitul anului 1900 a contribuit cu 100 cor.

Marinimoşii binefăcători primăscă sin­cera mulţămită! P. T. D. cari au liste sunt rugaţi a le trimite cu orl-ce resultat!

Brad, 25 Iunie 1901.

Comisiunea administrativă.

SCIRl ULTIME.BucurescT, 15 Iulie. In 1 August

escadra rusescă din Marea N6gra va sosi în Constanta.

Loudra, 15 Iulie. Lord Kitchener telegrafeză din Pretoria cu data 15 1. c .: In colonia Capului Burii au incendiat edificiile publice din Ma- raysburg şi câte va ferme. Doue co- lone englese au sosit în Zeerust. In drum au întîmpinat resistenţă. Din partea Englesilor au căcjut 1 ofiţer, au fost răniţi 8 ofiţeri şi 24 soldaţi Câte-va col6ne englese au sosit în Heilbronn. In drum brigada lui Bro- adwood a surprins localitatea Reitz şi a prins pe fraţii preşedintelui Steyn şi pe alţi Buri. Steyn însuşi s’a

refugiat. Toţi membrii guvernului oran-

jist au fost prinşi. Intre cei prinşi se 1

află generalii buri Clonwe şi Wessels

şi comandantul Dwaal. Se crede, că şi Dewett a fost în Reifz.

Berlin, 15 Iulie. S’a respândit scirea, că împeratul Wilhelm se va întelni cu lord Roberts.

Peking, 15 Iulie. Tsungtsang a ru­gat pe ambasadori, ca pănă la 15 August se se retragă trupele din bi­serici şi palate. Ambasadorii au de­cis se împlinâscă rugarea, avisând despre acâsta pe comandanţii trupe­lor aliate.

Beîgrad, 15 Iulie. Din Pristina se anunţă, că Turci şi başibuzucî din Albania au năvălit asupra loca­lităţii serbescî Kovacin, unde se pre­tinde, că Serbii ţineau ascunse arme. Mai mulţi Serbî au fost omorîţî şi nu­meroşi alţii duşi legaţi la Mitroviţa. Năvălitorii au devastat şi jăfuit bi­serica şi şcola serbâscă.

Petersburg, 15 Iulie. Un ucaz împerătesc dispune, ca anul acesta se fiă recrutaţi pentru armată şi marină 808,000 tineri.

Atena, 15 Iulie. Contra Sulta­nului s’a făcut o conjuraţiune cu scop de a-1 detrona şi a proclama în locul lui de Sultan pe Murad V, care de 25 ani e ţinut închis pe cu- vent, că ar fi smintit. In fruntea conspiraţiunei s’au pus 6meni, cari erau consideraţi de cei mai fideli ai Sultanului.

Nou abonament13«

Gazeta Transilvaniei.Cu 1 Iulie st. v. 1901

s’a deschis nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fóiei mostre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: pe un

an 24 coróne; pe şâse luni 12 ooróne; pe trei lun i 6 coróne; pe o lună 2

coróne.

Pentru România şi străinătate:pe un an 40 franci, pe şâse lun i 20

franci, pe trei lun i 10 franci, pe o lună fr. 3.50

Abonarea se póte face mai uşor prin m andate poştale,

A dministraţiunea.

O fem e lă pesim istă. D-na Irvingo damă bogată din America, are o părere

fórte rea despre bărbaţi. Cu deosebire des-

preţuesce pe neguţători. Nu demult ea a

depus la o bancă din Chicago 4000 coróne

ca premiu acelor negustori, de ori-oe soiü,

cari pot dovedi, oă timp de o lună şl au dus afacerea cinstit, fără să înşele sóu să

minţâsoă. Un juriu de oincl membri va de­cide asupra premiului. D-na Irving afirmă,

că ea nu va putó pierde banii, dér, décfc

totuşi s’ar întâmpla una ca acésta, D-na

Irving dioe, că desigur banii vor ajunge

în mâna unui om, care are lipsă de baiîî fiind-că cinsţea l’a sărăcit cu totul.

Se caută o mirésá. Contele Pierre- court din Paris a dat în concurs 100,0C0

franci unei părechl de omeni giganţi şi

sănătoşi, cari doresc a trăi împreună. Res­pectivii pot fi de ori ce naţionalitate. Pănă

acum s’a presentat la premiu un Engles

din Southampion, înalt de 2 metri 20 coa.

Fiind-că pănă acum mirésa nu s’a anunţat

şi cu finea lunei acesteia terminul de con­curs espiră, mirele îşi caută o mirésá de

mărimea lui, cu care să p0tă trăi ferioifc din cei 100,000 franci. Avis fetelor şi vă­

duvelor dela 2 metri — în sus.

Proprietar: D r. Aurel M ureşianu,

Redactor responsabil: T roian H. Fogj»

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 147.—1901.

Dela „Tipografia A. Mureşiaim“

din Braşov,se pot procura urmátórele cărţi :

(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge

pe lângă, portul postai arătat, încă 25 banî pentru

recomandaţie.)

Cărţi pentru comercianţiişi fnncţionari de bancă:

Introducere în contabilitate şi contabilitatea în p a r tid ă sim plă, de1. C. Panţu. O carte bună pentru a învăţa cu uşurinţă, contabilitatea. Pagini I —VIII -}-213, Preţul 2 cor. (-}-20 b. p.)

„Curs complet de corespondenţa com ercială“ de 1. C. Panţu. Conţine modele de circulare, scrisori de informaţiuni, recomandaţiunî şi acreditive; scrisori în comerciul cu mărfuri, comisiune şi espedi- ţiune; cestiunî cambiale, afaceri cu efecte, monede, cupóne etc. Preţul 3 cor. 20 b. (-j- 20 b. p.)

JJn capitol din Contabilitatea du- p lă de 1. C. Panţu. Tractózá principiile con­tabilităţii duple ilustrate cu diferite esem- ple. Preţul 1 cor. (-]- 10 b. p.)

A l doilea capitol d in contab ili­tatea duplăf de I. C. Panţu. Acestă bro­şură conţine: afacerile de credit cambial şi afacerile de bancă. Preţul broş. 2 corone (-f- 10 bani porto).

Procent, P rom il, Interese ş i Te­o ria conturilor curente de I. C. Panţu. Arată calcularea intereselor pe ani, pe luni şi pe 4il© într'un mod practic; sunt mai multe esemple esplicate amănunţit. Preţul 80 b. (-j- 10 b. porto.)

Scrieri istorice.M em orii d in 1848—49 de Vas.

Moldovan, fost prefect al Legiunei I I I în 1848—-49. Preţul 50 cr. (cu posta 55 cr.)

„Colonel D av id baron Urs de M arg ino la Solferina ş i L issa“, inte­resanta şi eminenta conferenţă, ce a ţinut'o d-nul colonel c. şi r. Francisc Rieger anul trecut în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu. Broşura conţine şi două portrete bine reuşita ale baronului Urs, unul cfin anii de mai înainte, când încă era major, ér altul din timpul mai recent; mai con­ţine şi o hartă a Lissei, cum ş’ ilustraţiu- nea mormântului eroului nostru. Preţul 40 cr. (plus 3 cr. porto.)

„Ţ6ra nostrău. Descrierea părţilor Ardealului dela Mureş spre miaqă-di şi va­lea Mureşului, de Silvestru Moldovan, — eo scriere unică în felul său, atât de căldu­ros apreţiată de íntréga di&ristieă română. Cu deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar trebui să lipsâscă. Preţul 1 fl. (cu posta 1 fl. 10 cr).

^Pintea Vitézülu, tradiţiunt, legende şi schiţe istorice, de loan Pop-JReieganul. Cea mai completă scriere despre eroul Pin- Intea. ea se cuprind forte interesante tra- diţiunl şi istorisiri din tóté părţile, pe unde a umblat Pintea. Preţul 20 cr. (cu posta 23 cr.)

„JRom anul in sat ş i la ósteu. Acesta este titlul unei nouă cărticele, ce d-1 loan Pop Reteganul, cunoscutul şi meri­tatul nostru scriitor poporal, a dat litera- turei române. Preţul 10 cr., cu posta 13 cr.

„D av id A lm ăş ia n u a, schiţe bio­grafice de loan Popea. Broşura acésta, pre- sentă şi multe momente de însemnătate istorică Preţul 30 or. (cu posta 33 cr.)

vIle flex iun i fug itive“ la cap. I din cartea lui Dr. Réthi László întitulat „Az oláh nyelv és nemzet megalakulása', scrisă de Arghirobarb. Preţul 40 bani.

Atragem atenţiuuea cetitorilor asupra cărţilor de mai jos, cari se vend cu pre­ţuri reduse, ba chiar numai pe jumăate, de cum s'au vândut până acum.

1) Lascar Vwrescu, O iconă a M ol­dovei d in 1851 de Wilhehn de Kotzehue. E cunoscută acâstă scriere ca o lucrare istorică de mare valore în literatura nostră. Conţine ‘268 pag. ca tipar curat şi hârtie de lux. Preţul în loc de 4 c^r., cum s’a vendut pănă acum, este adl numai 2 cor. (-j- 30 bani porto.)

2) Poesii de Veronica Micle, regretata n6stră poetă. Conţine 144 pag. In loc de 3 oor., se vinde numai cui cor. 50b. (-j- 10 b. porto).

3) jPoesii complecte de Carol Scrob. Numele acestui autor este de asemenea bine cunoscut literaţilor noştri şi poesiile lui ocupă un loo inimos în literatura ro­mână. Preţui s’a redus dela 4 îa 2 cor.(~{- Z0 b. porto).

4) Instrucţiunea gim nasticei în sco- lele de băeţl şi de fete. Cu 67 figuri în text, de D. lonescu, profesor de gimnastică la liceul Lazăr şi la şcola normală de in­stitutori din Bucurescl. Preţ. în loc de 3 cor. e 1 cor. 60 b. (-j- 10 b. porto) De lipsă e mai cu s<âmă pentru învăţători.

5) O rig inea monedelor (a banilor) de M. C. Suţuj o interesantă conferenţă ţinută la Ateneul Român din Bucurescî. In loo de 1 leu se vinde ou 50 bani.*

6) Poesii de F. M. Stoenescu. Este o carte mare de 252 pag. cu esterior plăcut şi bine îngrijit. Autorul e de asemenea cu­noscut în literatura română şi versurile sale frumose nu au lipsă de laudă, căci se laudă de sine. In loc de 4 cor. se vinde cu 2 cor. (-j- 10 b. porto.)

7) „ Vrei să te iubescă bărbatul Broşura cu acest titlu conţine poveţe prac­tice seriose şi forte potrivite pentru fami­liile bune. Preţul dela 1 oor s’a redus la 50 b. (-f- 5 b. porto).

Viaţa şi operile lui Andrelu M u- reşianu, studiu istoric-literar de loan Ra-

ţiu, prof. ord. la preparandia din Blaşiă.

Preţul 2 cor., plus porto 10 bani. Venitul

curat al acestui op se va contribui la for­

marea unui fond pentru Internatul prepa

randi al din Blaşiîi.

Instrucţiuni populare despre da- torinţele şi drepturile purtătorului de dare edate de Wilhelm Niemandz. Acéstà carte e un îndreptar de o trebuinţă nespus de mare pentru toţ! câţi au afaceri cu dările. Preţul cor. 1.20 plus 10 bani porto.

BucătărSsa naţionalău, carte de bucate a bucătăriei române, francese, ger­mane şi ungare. Felul bucatelor sunt în­şirate tóté în ordine alfabetică după numele lor. Limbagiul e uşor. Costă numai cor. 1*60 (plus 40 bani porto.)

Cursul 8a bursa din Wseraa.Din 15 Iulie n, 1901.

Senta ung. de aur 4 % .................. 118.15

Eénta de coróne ung. 40/0. • • • 93.C5 Impr. căii. fer. ung. în aur 41/2% . 121.20

Impr. căii. fer. ung. în argint. 41/2°/c 100.50 Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.—

Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92 10

Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30

Impr. ung. cu premii . . . . . 173.—

Losurl pentru reg. Tisei şi Seghedin . 143.—Renta de argint austr......................99.25

Renta de hârtie austr...................... 99.15Renta de aur austr. . . . . . . 118.40

Lösuri din 1860................................ 139.25

Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.35

Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 633 —

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 627.—Napoleondorl........................... 19.03

Mărci imperiale germane . . . 117.45London vista................................... 239.55

Paris vista .....................................95.15

Rente de coróne austr. 4°/0 . . . 95.65 Mote ita lie ne ................... .... 90.65

Cursul pieţei Braşov.Din 16 Iulie n. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.80 Vând. 18.84Argint român. Cump. 18.40 Vend. 18.44

Napoleond’orî. Cump. 19.— Vând. 19.02Galbeni Cump. 11.30 Vând. 11.40

Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. —.—Mărci germane Cum o. 58.50 Vând. —.—

Lire turcesc! Cump. 10.72 Vând. —.—

Scris. fonc. Albina 5°/100.— Vând. 101.—

j De închiriat I§ 0 locuinţă plăcută, luminóáá, cil 2 I

g odăi, intrare separată, privelisce ̂

^ frumósá, bucătărie, în strada Ca- fe

$ ţarinei nr. 15, dela Sânt-Mihaiu |

( séu imed i a t . &

| Informaţii în strada Castele- |I lui nr. 29. i~8(208) |

Maculaturăse află de vênijare la

Admin. „Gas. Trans."

Pz. 5999-1901.

tJkvi.

Árverési hirdetményi kivonat.A fogarasi kir. jbiroság mint tlkvi hatóság közhírré teszi, hogy a

kir. kincstár végrehajtatónak Viádu§el Vis&Iom végrehajtást szenvedő elleni 38 kor. 60 fill. tőkekövetelés s járul, iránti végrehajtási ügyében a brassói kir. törvényszék (a fogarasi kir. járásbiróság) területén lévő Korb község határán fekvő a korbi 103 sz. tljkvben Á f a .

219, 221 hrsz. ingatlanra 382 kor. 1942 hrsz. ingatlanra 20 kor.330/2 « w 2 V 2036 n ii 9 n

486 n T> 6 » 2120/2 17 17 11 n

559/2 » » 6 V 2302 77 18 n

560/2 » V) 19 V 2561 n 11 7 n790 w » 8 » 2576 n 11 4 n

857 n Î7 5 V 2764/1 77 V 20 71

920/2 » Y) 8 n 8172/94 77 n i l n947 » » 4 » 3275 17 n 13 r

1009 » î? 19 77 8463/Í 17 n 13 171185 V » 10 11 3823/2 n n 25 n1447 ir î? 16 71 3827 Xt ri 25 n1555 w » 15 V 3847 ii n 6 n1772/1 n r> 4 n 3994 17 n 48 n1796/1 n n 6 V 4018 n n 19 n

1872 » « 35 V 4291 n n 2 n1914 if » 20 n koronában ezennel megáliapitott

kikiáltási árban az árverést elrendelte és hogy a fennebb megjelölt in­gatlanok 1901 évi Augusztus hó 24-ik napján d. e. 9 órakor Korb község házánál megtartandó nyilvános árverésen a megállapított kikiáltási áron alól is eladatni fognak.

Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának lO°/0-ét készpénzben, vagy az 1881 évi LX. t. ez. 42. §-ban jel­zett árfolyam ma] számitott és az 1881. évi November hó 1-én 3883. sz. alatt kelt igazságügy miniszteri rendelet 8'ik §ban kije lölt óvadékképes értékpapírban a kiküldőt kezéhez letenni, avagy az 1881: LX. törv. ez. 170-ik értelmében a bánatpénznek a bíróság- nál előleges elhelyezéséről kiálljtett szabályszerű eUsm érvényt átssol' gáltatni.

F o g a r a s on , 1901 évi junius hó 3-áa. j

A. kir. jbiroság mint tkvi hatóság. BEDÖ

1_1. kir. albiró.

Plocam i\ sosirea tremrilor lle statrepng. in M mV alab ll din 1 M alii s í. n . 1901.

Plecarea trenurilor din Braşov.

Dela Braşov la Bnâapestn :

I. Trenul mixt la óra 5*8 min. dimin.II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la ó.2*45m.p.m.

III. Trenul de pers. la óra 7*48 min. séra.

ÍV. Tr. acc. la óra 10.26 min. séra. (Arad)

Dela Braşov la Bucurescî:

I. Trenul de persóne la óra 3*55 m. dim.

II. Trenul mixt la órele 11*40 a. m.

III. Tr. mixt, la óra 6*55 min. sóra.

IV. Trenul accel. la óra 2*19 min. p. m.(ce vine pe la Cluşiu).

V. Tr. mixt la óra 10*14 min. séra.(din Palanca dela 1 Iulie— Jö Sept. ín tóté sărbătorile).

Dela Braşov la Kezdi Oşorheiu:

I. Trenul de pers. la óra 5*19 min. dim.(are legătură cu Tuşnad la óra 9.1b, cu Ciuc-

Szereda, la óra 10.46 min. a. m.

II. Trenul mixt la óra 8-50 min. a. m. III. Trenul de pers. la óra 3*15 m. p. m.

(are legătură cu linia Tjşnad-Ciuc-Szereda).

Dela Braşov la Zérnescí (gar. Bartolomeiu).

I. Trenul mixt la óra 9*2 min. a. m.

II. Trenul mixt la óra 3 44 min. p. m. III. Tr. mixt, la óra 9*30 min. séra.

Dela Braşov ia Ciuc-Gyitnes:

I. Trenul de pers. la óra 5*19 min. dim.

II. Trenul mixt la óra 8*50 min. a. m.

I ii . Trenul de pers. la óra 3*15 min. p. m.

dosirea trenurilor în Braşov :i)ela Budapesta la Braşov:

I. Trenul de persóne la óra 8 dim.

II. Tr. accel. peste Uluşiii la ó. 2-9 m. p. m. !

III . Trenul mixt la óra 10*25 min. séra.

IV. Tr. acc. la óra 5*07 m. dim. (dela Arad). ?•

Deîa liuciirescí la Braşov : f

I. Trenul accel. la óra 2*18 min. p. m.

II. Trenul mixt, la óra 9*27 min. p. m. IIL Trenul pers., la óra 5.— min. dim.

IV. Tren de pers. la óra 7.55 min. dim. (care circulă numai Vinerea dela Predeal).

V. Trenul acelerat, la óra 10*14 m. sera.(pl. dela St.-Georgiu, în Iu). 1 — 15 Sept. în tóté sărbătorile).

Dela Kezdi-Oşorheiu la Braşov:

I. Trenul de persóne la óra 8*25 m. dim (are legătură cu St.-G-eorgíu, Ciuc-Sereda óra dí

II. Trenul de pers. la óra 1'53 m. p. m.(are leg. dela Ciuc-Gryimes la 5.17 dim).

III. Trenul mixt, la óra 6*50 m. sóra (are legătură dela Palanca la 8.54 dim.).

Dela Zernesci la Braşov (gar. liartolomeii.)

I. Trenul mixt la óra 7*12 min. dim.

Ii. Trenul mixt la óra 1*17 min. p. m.

III. Tr. mixt, la óra 8*19 m. séra

Deîa Cioe-GMmes 1» Braşov:

Í. Trenul de pers. la óra 8*25 m. dim.

III. Trenul de pers. la óra 1*53 m. p. m.

III. Trenul mixt ia (.'ra 6*50 min. sóra

-A. I S-Prenumeraţiunile la G aze ta T rans ilv an ie i 3»? pete 'ace şi reinif

ari şi când dela 1-ma şi 15 a fiâ-cărai luni. §

Domnii abonaţi se binevoiaacă a arăta în deosebi, când voiesfj ca, espedarea se ii-se facă după stilul nou.

Domnii, ce se aboneză din noa binevoiascâ a scrie a

lămurit şi să arate şi posta ultimă.

ÂflRiiiiîsiraţ. „Sas. Trans,'! !

;p ir „Gzeta Transilvaniei“ cu numerul à 10 fil. se vinè

la librăria Mc. I. Ciurcu şi la Eremias Nepoţii.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.