-PREŢUI* A B O N A M E N T U L U I :

4 cor. 40 bani,Pe un an . .........................

-Pe o jumăiate de an • . • 2 cor- °aaI-

România, America «i alt« ţări străina 11 cor. anual.

Abonamente«frl» „Tipografia Poporului“ S.bnu

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Editura şi tiparul „Tipografia Poporului*

Redactor resp.: Nicolae Bratu.

IN S E R A T E :

ae piimeao Ia B IR O U L A D M IN IS TRAŢIBS

(St rad* Măcelarilor Nr. 12).

Un ţir patit prlma-datS 14 bani, a doaa-ô«aï

12 bani, a treia-oarX 10 banL

S i t u a ţ i a r ă s b o i u l u i e u r o p e a n .

Suntem în a treia lună (lela începerea poaznicuhu riisboiu. Cu toate acestea nu putem ? prevedeă

r *+ 1 Pe toate câmpurile de lupţi, ai matele s'au măsurat de mai multe-ori, dar mcairi nu s au mvi s

f r! ^ n n f n ta 3 1 ea să nu mai poată lupta mai departe, ci să fie silita a cere pace.

; . 0 r r r r i r t a s

" , F b ' ‘n . ; T i rt: ■ ££*;

V ia 'cX - ira r »«. •<*unii, şi ceialalţi. . f „ maj ţinca, poate câteva

Intre (Ier,nani şi Francezi iu,,.a ce., .nare nu «a sfn .t, ‘V’\ "V , ,n“ i multo locuri. O lupta m u

în Kran(a> şi . . A,„v,,rpe» (fi**-

renl* "!,t!!a;'nmnni Şi Huţi nn «v«t loc lupte î„ ^respinsa înaintarea Huşilor. . Lupte mai miei h au t at ţi '» •' L ‘ vorliia mult, cil Turcia va dc-

In ţările balcanice iucA clocoteşte nchn.şţca. In ,,ele, ,*. ţ ..... - ' ~ M ^ ( ^ ^

clara răsboiu Rusiei, lia Turcia a .ncl.ls ş. str.mtoaiea .ui i i . Ij„|.r«ria «'» inel.eiat o alianţa,

o astfel (le declarare. - De ase..icneasa; syomt ca mţM. 'lestul ,le lămurit pftnft acum.

pentru cazul când Homania ai mtia m ac ui u . aceste două ţări sunt bineItalia si România stau mai departe in „ctral.tatc. fee pa c, c.. acu c I

înţelese asupra politicei lor. _ l.espre Roma,.,a se s„s,mea. ... t mp m una ca

tralitate. Asta, deocamdată nu se întâmpla, dupa-emn spunem ş. la alt loc .d _ ... _

Ştiri şi telegramesosite Vineri şi.Sâmbătă în 2 iji 3 Oct.

Luptele cu Sârbii.

Budapesta, 2 Octomvrie. Biroul

d c presă al prim-ministrului comunica

următoarele: D e doua zii« trupele noas­

tre din Serbia au luat ofensiva contra

trupelor sârbeşti. Pretutindenea ofensiva

noastră întiintezâ îccet însă cu succea

împotriva inimicului, care este apărat de

şanţuri şi de poziţii tare împrejmuite cu

sârm ă. Trupele noastre au început, să

alunge cu energie armatele sârbe şi mun-

tenegrine precum şi bandele lor iregn-

lare, cari neliniştiau unele părţi ale

Bosniei. C u această ocazie a m împre­

surat de toate părţile un întreg batalion

sâibeac, l’am desarmat şi 1 am făcut

prisonier. Este neadevărată ştirea, că a

40-a divizie de honvezi sr fi fost nimi­

cită.. Această divizie este în cea mai

b u n ă stare, acum e în linia de bătaie,

luând parte săptămâna trecută şi la glo­

rioasele lupte dela Visegrad.

Holera în {ară.

B u d a p e s t a , 2 0 tomvnV. In le­

gătură cu lăţiri a lioltrei in ţar.S, bîr .'iil

de pr<?să al prim ministrului publică ur­

mătoarele: Toate svon urile lăţite despre

holeră sunt exagerate. C u siaceriţa e

aducem ia cunoştinţa generală, că h o :era

s a ivit num ai între scei soldaţi ai no­

ştri, cari sjnt in luptă cu armata rusă

atinsă in întregime de holeră, * are fla-

<r( 1 a fost adus de răn ţii şi prizonierii

ru:i şi. la noi in ară în diferite regiuni.

D in loc competent sé as gură însă. că

boala aceasta nu are urmări catastrofale.

Boala se poate numi u,oară şi starea

sanitară generală a trupelor noastre n u

ne. poate îngrijora.

In toată ţara s a constatat câte un

singur caz de înboloăvire num ai in ur-r

mătoarele regiuni ale iărei. în comită

tele: Pest, Nograd, Heve , Zem plen,

Szabolcs, Békéi, Trencíéa şi Sibiiu pre­

cum şi In oraşele: Budapesta, Oradea-

m*re.,’ K o m á ro m şi Neopianta. In B u d a ­

pesta până acum s’au ivit num ai 1 5

cazuri de holeră, dia ceeace sa poate

vedea, că boala nu este generală,

neluând nică^ri întinderi îngrijorătoare,

deoarece s’au luat de cei competenţi cţU

mai întinse măsuri.

Luptele în Carpaţi.

Budapesta, 3 Octomvrie. Biroul

de corespondenţă a primit în seara a-

cestei zile următorul comunicat din Ioc

competent: Singura trupă rusească, caro

se ma! află pe teritoriul ţării noastre,

e cea care a pătruns pe la Kőrösmező.

Contra acesteia nu s?a putut interpune

până azi, decât num ai trupa nosstră

însărcinată cu apărarea acelei graniţe.

Până la sosirea trupelor noastre, can

sunt de drum , a fost silită trupa eela

graniţă să se retragă la Hosszum ező.

î)e a i, dupăce se întrunesc cu unele

trupe deja sosite şi cu altele ce sunt po

drum , trupele noastre vor porni contra

inimicului, spre a sfârşi şi cu acest e-

pisod. In urm a retragerii trupelor noa­

stre la Hosszúm ző, a trebuit să ss eva­

cueze (părăsească) Sigketul-Marmaţiei,

iar tonducerea comitatului M aram uriş

Pag. 2 f o a ia p o p o r u l u i

■1

. I

.1

o

•li

<i f

«• I

-i •

î! ■

HI

îl

111

' f

I ' ’i

V \ i

V *

s ' h mutat la Huszt, de unde, după re-

s; ngerea Ruşilor, se va m uta iarăş Ia

Hi hetul-Marmaţiei. -— In celelalte pa-

yi îi ale Carp*ţilor trupele noastre îna-

irează cu succes

Duminecă şi Luni.

Budapesta, 4 Octomvrie Biroul

;■ corespondenţă a primit ăin loc com-

i"<*nt următorul com unicat: Trupele

■ •'jti aflătoare în M aram ureş n ’âu în-

at pe ziiia'de ari să înainteze. Intă-

!•;, pe cari le-ain trimis în ajutorul

,-elor noastre,' dintre-cari o parte au

t încă eri pe drum , au soiit azi în

m ă r complet la locul destinaţiunei lor.

ii urmare astăzi se poate spera cu

nranţă, că trupele ruseşti, cari se mai

î'! în Sighetul Marmaţiei — căci afară

■aceştia nu se m ai află nici un soldat

- pe teritoriul ungar — vor fi în

■ > ■> foarte s?urt scoşi din ţară. — (Bi-

i de presă al prim-ministrului).

Luptele cu Sârbii.

Budapesta, 4 Octomvrie. Biroul

presă al prim-ministrului a publicat

■\ constă zi, In 6 ore seara, următorul

i unicat oficios: Trupele sârbeşti şi

•i tenrgrine, cari nu pM runs In par/tn

• riteană a Bosniei, nu filcut do lipsă,

- i trimitem trtipn pentru aceste teri-

. ce zac la o part»* de teritoriul

ipal hotftrîtor. Pi inia noastră acţiune

: ro cţia aceasta s’a terminat cu succes

v două sile*de lupte neîntrerupte

n ente. am bătut complect şi am

is spre localitatea F o c a două bande

. : hi egrine şi anum o banda Spuzka

ib conducerea generalului Vukovic

s u la Zctska de sub com anda gene*

ui Rajpevici. Acosta se refugiază

ns'j do panică dincoîo de graniţa

lâîArd înapoi cantităţi mnri de

••ini şi prada lor însemnată în ma-

’ de răfjboiu, făcută în Bosnia C u

prilej am gAsit pr ntre soldaţii

ii căzuţi, cari apvrţineau patrule-

•instre trimis« Înainte, pe mai mulţi,

cari pe un aspirant de ofiţer, in

bestial mutilaţi (tăinţi). In urm a

l(‘- noastre întreprinsă în partea de j

ni * acestui câmp de lu tâ un ju- !

e batalion de-al nostru a prins un |

batalion sârb. Generalul Potiorck. j

mtat peste N y e m e n , — au fost bătute

după lupte îndârjite de două zile la Au-

gustow. A m făcut prisonieri şi am cu-

piins mai multe tunuri şi mitraileze.

Luptele din Maramurăş.

Asupra acestor lupte ziarul „Az Est“

(Seara) din Budapesta, a publicat-în numă­

rul dela 6 Octomvrie n. următoarele tele­

grame, trimise din , oraşul Hust cir data

de 5 Octomvrie: , - ... ...

De bună seamă ştiri oficiale au anun­

ţat, că ‘desfăşurarea trupelor noastre pe

teritoriul comitatului Maramurăş- — având

ca sprijin--teritoriul comitatului' Bereg —

s’a sfirşit şi s’a început alungarea Ruşi-

or. Lupta e în curgere, a fs’e da o icoană

lămurită despre această luptă deocamdată

este cu neputinţă. Va linişti însă publicul

Ştirea, ca spre nord-vest dela Sighetul-Alar-

maţici la localitatea Torackoz, o armată

rusească ieri înainte de ameazi a fost res­

pinsă cu mari pierderi. Trupele noastre

?i aliaţii noştri, cari au sosit pe câmpul

acestor lupte, iau lupta în cele mai favo­

rabile poziţii,„i. l :n perete de neînvins

••para p.-.rţile primejduite a comitatelor Be­

reg şi Maramurăş şi R „ ş i i s ’ . , u r d r a s ( J j n

Bereg cu pierderi mari in hipfa ce a avut

loc intre localităţile Polena şi Aklo*:.

C u m a {ost predat oraşul

Sifjhetul Alarmaţiei.

Hust, 5 Octomvrie n. Conform urnii

raport ..fuial, Sâmbăta trecută, dimineaţa,

Ruşii nu Intrat i,i oraşul Sigheful Mnrma-

t>c. In numele consiliului orăşenesc, con­

form instrucţiunilor primite, vico-priniarul

<> )•!> I.inos s a prezentat comandantului

trupelor ruse. Primarul S/oIusv este om

prea bătrân şi aşa el a fost absolvat de

această îndatorire. Ştirea. că rabinul îm-

bracat 111 tora (haina bisericească la Jidovi)

ar fi primit pe Ruşi este neadevărată. -

Desfăşurarea t rupelor noastre s’a terminat

ui ce.e mai bune condiţii şj (oatc f0lllrilc

ofic.alc competente au cele mai bune nă­dejdi.

Au s-isit ştiri, că armatele ruse.se re­

trag din Bucovina spre nord dincolo de

, re<’ carc operaţie de buna seamă stă in

legătura cu ofensiv,-, din Galiţia a trupe­

lor noastre aliate. - |„ jurul oraşului Si-"

glictul Mannaţici nu au fost decât nişte

hărţuieli neînsemnate.

.uptele Germanilor cu Francezii,

Belgienii şl Ruşii.

Budapesta, 4 Octomvrie. Biroul

al prim- ministrului publică ur­

ni comunicat d-n c-îrtierul general

• ri cu data de Octomvrir: P e

îl de răiboiu dm jE'ranţa nu s au

'tizi schimbări mai însemnate. In

*:J1 catului în contra oraşului

rpen au câzut şi forturile cari se

• Lierrc. M aelhem, Konighvokt

■ •s !icest9 localităţ-. In poziţiile du-

• nj 1 itoare în aceste localităţi am

îs oO tunuri.-

părtura făcută în boia esternă a

• lor duşmane ne permite acum a-

in contra liniei forturilor interne

oralului.

o laptele cu Ruşii, pă>ţi din cor-

•i S-îea siberian şi din corpul de

-•ă ^ 2 , — cari corpuri au format

- stfer'gă a armatei ruseşti: 'ce a 1na-

Luptele din comitatul Bereg.

Atunkâcs, -J Octomvrie n. In Bereg

mire localităţile Kocsitelep şi Szaszoka lup­

ta a fost in curgere azi înainte de amiazi.

e dealurile cu vii din jurul oraşului Mun-

Kacs se auzia binişor bubuitul tunurilor.

Starea in oraş este liniştită, intre marginile

cum e cu putinţă. Liniştea locuitorilor s’a

aratat prin faptul, că artileria ce fusese

a Beregszentmiklos s’a reînapoiat Ia Mun-

kacs după ce îşi îndeplinise cu glorie che­

marea avută.

Ţinuta României.Deocamdată nu se întâmplă

nici o schimbare.

In timpul din urmă s a vorbit mult

că se va coDche*a un nou consiliu de

coroana. In care să se discute asupra

ţinutei R o m âni«. A c u m se-anunţă, că

consiliul nu se ra mai ţinea deocam­

dată. Asupra ţinutei ţării a u arut insă

loc consfâtum între prim .m ;ni ~ ;

tianu şeful partidului conservator A I

Marghiloman şi şeful partidului conser--

vator-democrat Taohe Ionesca. D u D ă

aceste consfătuiri s’a liotărît să se dp*

următorul comunicat:

„Primul-ministru a avut un schimb-

d e ^ e d e n cu domnii A?. Marghiloman

şi Tache Ionescu, al căror resultat a

iost, că convocarea unui consiliu de co ­

roană nu este delipsă, fiindcă de prezent

nu este loc la o schimbare a politicei

de azi a României. Primul-ministru va,

supune această părere la aprobarea (în­

cuviinţarea) Maiestăţii Sale Regelui“ ■

, Miezul acestui comunicat este că

România va urm â şi în viitor politica

de aşteptare şi apărare armată, p â n ă

atunci, până când nu se vor întâmpla

lucruri, cari s’o silească să ia o altă

hotărîre. D e altcum Rom ânia poartă încă.

consfătuiri diplomatice, ceeace ge poate-

vedea din următoarele rîndurij ce a u

apărut, în legătură cu hotărîre» d e

mai sus, in foaia din Bucureşti ^ L a

Politiquo-, care e organ oficios al par­

tidului conservator. Ziarul numit scrie r

„Această formulă (fel de hotărîre)

va produce o uşurare, suntem siguri.

Această uşurare va face cu putinţă o

cercetare eu sânge, rece, a stărilor,

d m partea oamenilor cu rispundere

şi autorizaţi (adică miniştrii). Iar d a ­

că guvernul are încă consfătuiri di­

plomatice, ele vor putea fi ffleute la

adăpostul strigătelor, cari pornind din-

trun sentiment naţional foarte viu n u

sunt totuşi de asn, ca ele se poată sin­

gure da îndrumiri celor cari au răs­

punderea pentru ţinuta ţârii!

Marţi şi Mercuri.

Luptelec contra Rusiei.

Budapesta, (> Octomvrie. O p e r a ­

ţiunile In Polonia rusească şi în Galiţia

înaintează cu succes. Trupele g erm an e

«?> austro-ungare au respins pe d u ş m a n

Iu Opatovv şi Klim ontow spre Vistula.

In Carpnţi R uj i au fost bătuţi la pasul

UszoJc.

Nr. 41

Luptele Germ anilor cu Francezii

şi Belgienii.

Budapesta, 0 Octomvrie n. Biroul un­

gar de corespondenţă primeşte din Berlin

cu data de 5 Octomvrie următorul comuni­

cat din cartierul general german: In faţa

cetăţii Antwerpen am redus Ia tăccre for­

turile Keesel şi Broecliem. Am luat oraşul

Lierre precum şi fortul căii ferate Atechein-

Antwerpcn. — Pe aripa dreaptă în Franţa

continuă luptele cu succes. :

Tem eri de răsboiu între

: Turcia şi Rusia.

In decursul zilei de 6 Octomvrie au so­

sit mai multe ştiri, cari arată, că stările

între Turcia şi Rusia sunt foarte încordate.

In fiecare zi se poate întâmplă isbucnirea

răsboiului între aceste două ţări. Asupra

acestor stări, biroul telegrafic ungar a fă­

cut cunoscut următoarele telegrame, pe

cari Ie-a primit din diferite oraşe. Şi

anume:

R o m a, 5 Octomvrie. Din Constantino-

pol se comunică ziarului „Corriera d’ltalia“

următoarele: Flota rusească din Marea.

Nr. 41FOAIA POPORULUI

Pag. B

-neagră însoţită de mai multe crucişătoare

engleze şi franceze se apropie de Harda-

nele Scopul acestei demonstraţm.n e sa

înfrice Turcia şi s’o silească pentru o po­

litică externă mai f a v o r a b il ă faţă de Tripla-

Inţelegcre.

Sofia, 5 Octomvrie. Din Consîantino-

pol se comunică ziarului „Dnevnik“ : In

-Caucaz au avut loc ciocniri sângeroase în­

tre trupe ruseşti şi turceşti.

Constantinopol, 5 Octomvrie. Poarta

(guvernul turcesc) a confirmat oficial şti­

rea, că emirul djn Afganistan a început

răsboiul în contra Rusiei.

Luptele în Polonia rusească

şi în GaJiţia.

Budapesta, 7 Octomvrie. Biroul

do, presă al prim-ministrului a dat urmă­

toarele comunicate oficiale: <

înaintarea trupelor germ ane şi au

stro-ungare în Polonia rusească pare a

fi surprins cu totul p» Ruşi. Ce-i drept,

Rujii au îndreptat din Gnliţia spre nord

trupe puternica, dar când aceste au În­

cercat trecerea Viítulei în direcţia Opo-

tov, ele au fast respinse de trupele a-

liatc Trupele noastre au luat în stăpâ­

nite lângă Sand .rmirz capul podului

rusesc.

In Galiţia înaintăm conform pla­

nului nostru de răsboiu. L a Tnrnobrzeg

a m respins o întreagă divizie duşmană

d o infanterie. Generalul Ilofcr.

Luptele în Alaramurăş şi comitatul

Bistriţa-Nâsăud.

Budapesta, 7 Octomvrie Trupele

noasîYe au putut lua ofensiva şi Ia Si-

ij ho tul-Murmwţici. E do sperat, cA în

t im p a:urt vom putei curăţl Ungaria

<îo trupele ruseşti.

Deasem enex şi detaşamente!*1 sin­

guratice m »i mici ale coloanelor ruseşti,

cari s a u furişat pe potecile inunţ'lor în

comitat îl RÎHtriţa-Nis^ud,,'Vor trebui să

se retragă repede sau vor fi nimicite,

înaintare* acestora a fost deocamdată

oprHă de cei câţiva gendarmi din apro­

piere Sunt insă in drum trupe de-alo

noastre în num ăr indestulitor, cari vor

respinge pe Ruşi pAnă dincolo de graniţă.

L a toato celelalte trecători ale Cat-

paţ. ilor, înaintăm victorioşi pAnă dincolo

fie hotarele ţării.

Nyíregyháza, 7 Octomvrie. CYn-

fo rni unei ştiri oficiale sosită din loca­

litatea IliH-t. se dă începând de eri o

luptă maro intre trupele noastre şi cele

ruseşti. Bravii nostrii ostaşi reocupă pas

cu pas poziţiile Ruşilor. — L a situl

U r a c s a avut deasemenea loc o ciocnire,

•in *îare Ruşii au fost bătuţi.

Luptele dintre Germ ani, Francezi

şi Ruşi.

Budapesta, 7 Octomvrie, Biroul

u n g a r de corespondenţă publică urmă­

torul comunicat al cartierului general

germ an , cu data de 6 Octomvrie seara:

încercările neîntrerupte de încun-

j urare ale Francezilor în contra aripei

noastre;. drepte au întins frontul de luptă

până la nord de Arras. Spre vest de

Lille şi de Lens avantgardele noastre

şţi! a ju m in atingere cu cavalerie duş-

-inană.

In contra-atacurile noastre indrep-

t <îe spre. iiaiii A?r.3S-Aib-it-R >yo în'io

n 'a urmat lţip'a decisivă (i otârit

P o frontul de lupt: intre Oiie si

M j -.is la Verdun . în Alsiţlii-L>ivnu,

precum şi în faţa cetâţ'i Antw rpen Bei- «na) situări i <\«te neschimbat;;.c -

. P e câmpul .de luptă d n ost sprj

Rusia. înaintarea Ruşilor în Prusia os-

tică în contra guvernamentului Suvalki

s’a oprit. L a Suwalki inimicul începând

de eri este atacat cu shccej.

Ţarul pe câmpul de luptă.

Berlin, 7 Ocom vrie. D in Copen­

haga să telegrafiazâ. că Ţarul a plecat

pe câmpul de luptă, cu suită numai de

eâţiva membrii. Plecarea a avut loc in

cea mai mare linişte Ţarul nu să a-

mestecă în operaţiunile şi planurile de

luptă.-ci a mers pe câmpul de răsboi,

ca prin prezenţa sa sl îmbărbăteze miliţia.

Milano, 7 OctomvrieJ D u p ă ştiri

primite aici. Ţarul a sosi: d e a îu Lublin.

Berlin, 7 Octomvrie. Pesto Rottor-

daui se telegrafiază din Pet-ograd (Pe-

tersburg): Când a plecat Ţarul pe câmpul

de luptă, mulţimea a strigat: „înainte

la Berlin!? „înainte Ie V iena !” U n

adjutant al Ţurului a râs un s : „N u ,,

i xisîtâ putere omenească, care ne-ar pu ­

tea reţinea (opri !,“

Ştiri sosite Joi.

Luptele în Carpaţi şî în Galiţia.

Budapesta, 8 Octomvrie. Biroul de

presă al prim-ministrului comunică:- Pe

ba/a rapoartelor oficiale, trupele noastre

au bătut coloanele ruse, cari năvăliseră iu

Siglietul-Alarmatiei urinărindu-le până la

localitatea Nagy-Bociko. An tori ta ţi le aci -

ministrative din Siglietul-Marinaţiei încă as­

tăzi îşi vor reîncepe activitatea. La parul

Uszok s’a început înmormântarea soldaţi­

lor iuşi căzuţi in luptele din zilele tre­

cute, -— p ână acum s’au îngropat SilUO

de cadavre.

Budapesta, S Octomvrie. Ofenziva

noartra in hărţuielile neînsemnate, ce au

avut loc in diferite locuri, pretutindenea

şi-a ajuns scopul. Conform raportului dat

de un ofiţer al marelui stnt major, care,

din Przemvîl (fortăreaţa PşemişI) sburând

pe un aeroplan, făcuse o îndrăzneaţă rccu-

noaşterc, armata de apărare a cetăţii pă­

trunsă de spiritul unei răsboinice însufle­

ţiri apără cetatea cu mari sforţări şi cu

multă prevedere.

Cu prilejul mai multor atacuri din ce­

tate, am respins pe duşman îndepărtând

astfel linia de luptă a duşmanului şi fă-

cây.î tot deodată mai mulţi prisonieri.

Toate atacurile ruşilor împotriva for­

turilor cetăţii au fost respinse de artileria

noastră cu pierderi groaznice.

In Carpaţi, spre vest .dela trecătoarea

Viszok, .nu mai sunt inamici. La Sighet

am bătut pe inamicul ce năvălise în comi­

tatul Maramurăş şi în noaptea trecută ora­

şul amintit a ajuns din nou în mânile

noastre. — Hofer, subşeful marelui stat

major..

Ruşii s!au retras până la

îîagybocskd.

Corespond ntul ziarului „Az Est* telegra-

fiază din Sighetul-Marmaţiei, ca data de 7 Ojton-

rrie, următoarei#: Ieri »’au început laptele îa

jurul oraşului Si.-li-tul M .t r .n ^ i ,?i o krvat! -

in Tinerii ,n -a«tre erte că Ru^jiyau retrag v -

17 i hilonn-tri apr- nord de .Sighet.pAţjŞ la 1

litatei ^Nag)' Bi.fsko Aet-nstă armaiă ruse-.

j:-a asgurat flam-u! .stâng.cu trupe şi pat?

mai mici, r-.u scopul d« a mi'jutea fi aia

prin S'!-prii:dere de trupele noastre dinspre

deal. Astfel au ajum trupe ruseşti şi în co­

tul Bistr'ţa-Nssăud precum şi în comitatul în

cinat, unde insă indat« s’au trimis trupa de

noastre, astfel că ori-oe înaintare a Raşilor

devenit cu neputinţă. Nu este deci un motir

îngrijorare şi nu are nici o îmemnitate şi ii

o seriozitate refugiarea populaţiei. SigKtetul

rimas nepericlitat.

*

» »

.. J

A treia prolungire a moratoriul iii.

. Dupi cum am mai scrii la timpul sau, iu

1 August a’a dat mi inoiatoriu (am&nare a un > ■

plăţi) pe timp de 14 zile. La- 15 AuguU s i

prolungît moratoriul a (Idu«-oarii, până la o()

iSeptemvrie. Acum eo prolungeşte pentru a train

ouri, pâ'& la.30 Noemvrie.dar cu unele i h m-

hări faţX de trecut, in urma căro’a- o seamă d i

plăţi trebueac făcute, fie in pa-te »au-In int*>-

giine. Pentru mai buna orientaro a publicalti-

cetitor, In colo următoere dăm, după „Rovisu

Kjonomică“ , tru(hioer a su-mumitoi onWnaţiun'

ministeriale, caro cupi’nde următoarolo dispoaiţii

I. Datorii in bani, cari cad sub moratoriu

(se pot tSs^ neplătite).

§ l. Moratoriul dat cu oriinaţiunca Nr.

G 0 1 5 9 U dela 12 A u r u H 101-4 pontrn inde-

pliniroa obligamentolor de drept privat ho prolon-

p-ţt» pAni la .'Î0 Noemvrio ». r., patitru du»

acoli' datorii in luni, ps cari onlinsţiunca pre­

zenţi nu In «ooalo dn fub moratoriu.

Pentru j)lata dntiriilor In bani, acaienl«

(do nlnt.i) după 7.tua do 3 0 Pcptnmvrio 1!*14

până la 3 0 .Noimvrio 1 9 M . întemeiate pocîmbii,

nnignn(ii comerciale, wurnnt-uri, cecuri ««ii atto

titluri do ifr.'pt privat, date ţi i.ă?cutc înnialo da

l August 1914, «o Incuviinţeazu un moratoriu de

doua luni, socotite dola xcadmiţa (ziua tn cam ar

fi tndmii să «o facă plata).

Pontru datoriiVî in bani, d up X oari, con­

form legii aau a unor ntipulr.ţii ipeciaio, aunt a

«o plăti interese, ho p >t »OîOti intcroaclo ţi p»

timpul moratoriuîui: ditpa obligamento f5r8 inte­

rese, «e pot «ocoli intcre»clo legali.

Ş 2. Prezentarea spre plată şi pro tu tul

ridicat din lip?» de plată, în cursul moratoriului,

privitor la cambii, asignaţii comerciale, w irnnt-uri

şi cec-uti, cari cad sub dispoziţiile §-ului l (a-

decă s>ub moratoriu) sunt- nule (n’au valoare).

La cambii â vistn (la vedero) sau cari suat

sci lente la un timp anumit după vedere, pra-

zentarea făcută cu se p de a fixa scadenţa es.4

v«lidă

Persoana chsmată a ridica protestul nu

poate refuză *idicarea protestului sub cuvânt, ci

ace?ta în sensul. ordinaţiunii pr< zente nu ejta

valid.

Posesorul cambial este îndreptăţit a. u.iv-

pleâ cambia bîanao primită înainte de 1 August

1914 numai îh aşa m&d, ca aceea să cada aib

moratoriu. O umplere contrari acestei dispoziţii

ae consideră ca contrară stipulaţ’ei.

Faţă de cambiile, emise înainte de 1 Aug.

1914, tn cursul moratoriului, nu se poate exer-ţd

dreptul de regres pentru asigurare, prevăzut In

§§ 25— 29 al art. de lege X X V I 1876.

Cambiile,'asisnaţiile cjmerciale şi waraafc-

urile, cari nu cad sub moratoriu ş» »unt sa»-

denta Înainta de 1 Dacemvrie 1914-, tiabuisj-»*

seatate spre plaţi şi protestate în oai de na-

Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. 41

plata, cel mai târziu la- termmul, Ia care ar fi

trebuit îndeplinite actele acestea, dacă cambiile

-asîgnaţiile comerciale sau warant-urile din che-

«tiune, ar cădea, în sensul ordinaţiunii prezente,

sub moratoriu.

§ 3. Moratoriul acordat prin § 1 se ex­

tinde şi asupra taxelor anuale ale breveteler de

ÎDTejiţijni.

II. Datorii în bani, ce nu cad sub moratoriu

(trebuesc plătite).

§ 4. Nu cad sub moratoriul acordat in § 1

1. Interesele împrumutur.lor de stat şi a

celor garantate de stat; ratele de amortizare a

acestor împrumuturi şi rentele.

2. Cupoanele de interese şi .itlii Brrtaţiai

scrisurilor fondare şi a altor cbligaţ'uni pu,'ilaie

sau admise drept cauţiuni.

3. Interesele şi ratele de amortizaţie a îm­

prumuturilor hipotecare încuviinţate în scrisuri

fonciare şi a altor Împrumuturi pe baza cărora

se pot em te obligaţiunile amintite în punctul 2.

4. Taicele ce sunt a se plăti pentru folo­

sirea instalaţiilor publice (taxe pentru apaduct,

lumini «lectrică etc.).

5. Obligam»ntele, po cnri la nre debitorul,

mijlocit »au nemijlocit, faţă tic socieUitwi „Crucea

Roţi«“ »au un fond, menit ptntru ajutorarea fa­

miliilor celor mobilizaţi, mu pentru alte ajutoare

de <l»t din prilejul războiului. 0

(5, I’rctcnfiunik' de susţinere (alimentare)

şi renfctlo vug-te.

7. Ohjgmurnule urmai arc irit» niiinJc pe

contracte de asigurate:

<i) In ii-lguift.i |H'ntru «ervicra militar sau

!t au’guniri pentru raz de moarte in ril“boiu, plata

inU'gralil n oiiniri de asigurare;

fi) la nlu- a»<ipuriri a*pra vieţii, cu nu eu.d

cub «tapez; ţido puisciului ti, plntn sumei de r.si-

purare pAnn la ci-r. 5(JU ;

c) 0_lipi nu'titul asigurătorului-<k' a ris.um-

para poliţa du asigutiup eau a da împrumut p«

m» — pânu la suina de cor. 200;

ti) In argurfiri de foc şi de prind’»», pre­

cum ş; la asigurări de vite, plata integralii n

«nmei dr asigurare; la toţi ceilalţi nuni de asi­

gurare in contra pagutxlor plata sumei de de*-

daanarc până la c.r. -l'iO;

f) la usgunirito asupra vieţii de sub punct

fi),t precum ţi la n-igiiri.rili> contra daunelor de

foc ţi de primim, ţi la amputările du vite

primiik «le as guri.rc tr* bun plătite în întregime ;

la toate celelalte cu.uri do amputare şi la asigu­

rările in contra accidentelor plata premiiltr .ie

ttifşjrare este obligatoare ir. proporţ e cu sutnn

maximala a dchlatxiHrii, ce are a pUti awgura-

torul in confurmiwtti cu punctul d) resp. l>). Ciim-

biile date pentru aceptrirea actoriei de premii

de asigurare şi debitele de cont curent, provetiito

eiin premii dr* asigurare — aiemenea nu cad sub

d tpo/.tţiile înoretoriului;

^ J) cbligainemele reasiguratorului derivate

<l:n asigurări, in proporţia sumelor, pe care asi­

gurătorul are să le »lâteascâ in sensul punctelor

a) — <i)\ niai departe in tumi integrală pre­

miile de reasigurare dela figurările asupia vieţii,

in contra tocului j; a grindine;, precum şi d-la

es:gur*rile de vite, de sub punct a). La celelalte

soiuri de as’gurare premiile de reasigurare trebuie

plătite in proporţia in care t.-te obligat a plăti

premiile asiguratul.

8. Chiriile, cu excepţia cazului, când cel

obligat este chemat sub drapel, sau cade sub

aceiaşi consideraţie, ca persoanele, cari îndepli­

nesc serviciu militar — întrucât nu beneficiază

de retribuţiile sale regulate, eau cel puţin de

banii de crartir sau <ie un ajuţi r publi î in scop

de a pliti china. In ultiitel; două cazuri chiria

trebuie plătită numai până la suma banilor de

cvaitir sau a ajatcrului prinvt.

9. Arânzile trebuesc plătite.

10. Faţă de debitorul hipotecar ratele de

amortizare din capital fl împrumuturilor asigurate

prin îatabulare, pe imobilii date în arândă eau

in chirie şi cari nu cad sub punct 3, excepţlo-

nând cazul, când cel obligat documentează că

arânda sau chiria efect'v incursă, după detrage-

rea datoriilor publice, oe împovărează imobilul,

a intereselor şi a ratelor de capital, plătibile,

conform punctului 3, in fine a celorlalte d.bânzi,

plătibile în sensul punctului 5 nu acoper «elelalto

datorii cu amortizare amintite în punctul prezent,

întrucât suma calculată în modul acesta acopere

numai în parte datoriile cu amortizare amintite

mai pe urmă, plata este a se facs numai până

la concurenţa acestei sume parţiale; iar p-ntru

orlinea obliganientelor de plaţi» este normativă

ordinea în ccre pretens:unile suDt intabulate la

oertea fondui ră.

11. Datoriile întemeiate pe contracte de

serviciu, inel. pretensiunile muncitorilor agricoli

şi industriali şi cele ale impiegaţilor comeroiali.

12. Pretensiunile de spesc şi taxe, cuvenite

pentru lucrări şi prestaţiuni personale sau indo-

plinite din încredinţare, inel. taxele medicilor,

advocnţ’lor, inginerilor; literare şi artistice, de

sensar.e (samsarie), de niijo:itori şi de agenţi,

îndeplinite înainte de August 1914 — până la

2■ >*/* ale sumei scadente*.

13. Datoriile în fiinţă sub titlul de preţ

de cumpăniie n unor obiectc furnicate înainte de

1 August 1ÎK 1 sau ca contravaloarea unor lu­

crări industriale pistate înainte! de ziua aceasta,

— lunar — până I a o A telO ® /, a datoriei, caro

pr.'i-ent trebuu calvulni totdeauna d d a suina ori­

ginal» a datoriţi scadenţi». D a r ă ncelnş deb tor

are imţA de nrelaj creditor mid multe datorii

d e ’ j r.'iti1, cele I O 1/, sunt n s« m ir u l » deln fie­

care dator'i' neparut ; rata primă «rebue plătită,

in ti.nie cazurile amintite in urm i ÎJ, in ziua

(•"ivlu.ţei, inr dncă arfH M a a fo- t înainte de 1 5

O .'ton ivno H U 4 — la 1 5 Octom vrie 1 9 1 4 .

14 f)bligam<n(<’lc ir.treprinsiitorului fnţăde

mbintreju-inuiit rul sftu, proporţia in caro Iii-

trcpriniifttonil n primit In mAnă contravaloarea

lucrărilor Îndeplinite — râniunAnd in vigoare şi

ratele plstibile conform punctului 13.

l i. Liberarea veniturilor inel. comis unea

d* văi zure, iiicafMde fio în cursul monitoriului,

fie înainte de monitorii!, pe lângă susţinerea

drepturilor adinin^tnitonilu’ ; mai departe obliga-

mcntcle agenţilor s ■cietâţilor de nsigurare faţă ele

SvC'tcţile lor, înţelegând ar! ţi obligrmentelo

lor de coiit-ourent.

36. . urnele de dtspâgcbire, stipulate în

contincte încheiate înainte tic 1 August 1014,

pentru caz de resdiarCj de neimpfeiiro sau de

împlinire parp’ală a contra tului.

17. Datoriile in bani provenite din fapte

criminale.

Şub împrumut cu amortizare se Înţelege

in sen ul acestei «rdinaţiuni, un împrumut care

oiţe a se rophti în ce! puţin 15 ani, după un

plan de flniorv'zare dinainte fixat.

§ 5. Interesele neaaiintite in punctele 1— 3

ale S-ului 4, întrjcât au decăzut ori decad după

31 Iulie 1014, sau în lipsă de o scadenţă ho-

tirkg, eu decurg dela un termin mai depărtat

decât 1 August 1914, asemenea sunt scoase de

sub moratoriul acordat prin § ].

Pentru validitatea preiensiunilor de interese

dela csmbii trebue aplicate în mod corespunză­

tor normele in vigoare pentru valid it a rea sume­

lor cambiale; dispoziţia cuprinsă în alinea ultimă

a S-ului 2 are valoare şi aci.

Interesele scadente la o zi hotărîtă trebuie

plătite Ja scadenţ», şi daca scadenţi aceeita cade

ic am te de 15 Octomvrie ]S14 — ]a 15 Octom-

Trie 1914.

\

In lipsa-unei scadenţe hotărife interesele

trebue plătite _ fără alterarea ev. stipulaţii-con­

trare — din două în două luni decurşiv. Dacă

interesele decurg dela o dată mai reche decât

1 August 1914, cele două luni trebue socotite

dela ziua de 1 August 1914. Dacă conforma,

cestor norme interesele ar fi plătibile înainte ds-

15 Octomvrie 1914, atunci plata trebue fâcmî

în ziua de 15 Octomvrie 1914,

6. Asuijira banilor plasaţi înainte de 1

August 1914, pe lângă libele de depunere ÎS6

Sn cont-curent Ja institute de bsni, sau alte firc

cari te ocupă cu primirea de depozite spre fructi­

ficare, înţel gându-se aci şi interesele deciacţ«

înainte de 1 August 1914 — deponentul posti

dispune în cursul moratoriuluî, acordat prin or-

dinaţiunea prezentă — -f ră alterarea terminelo;

de abzicere stipulate — numai pe lângă restric­

ţiile următoare:

Dacă la 1 August 1914 depuneiea, pîj-

sată pe lângă libel de depunere s«u în ccrt-

curent, n'a fost mai mare de K 2000 — depo­

nentul poate pretinde să i se replătească pe t;t

timpul dela 1 August 1914 încoace, in totil

numai h. 200; dacă însă a fost mai marş •:»

K 2000 poate pretinde să i se replitească lussr

K 200; îar in cazul din urmă suma maxirjli

co se poate pretinde, sub toată durata mcr2;>

riului, cete 10*/o n bonului in fiinţă Ia 1 Au­

gust 10M .

Proprietarul unui cont-curent poate pret.’n:*

replătiren integrală a bobului său, fără pr:.r:f

la «urni, dacă dovedeşte în meni vrednic de cre­

dinţă, că bsnii ce-i reclamează-li trebue ne?::-

diţiOnnt jitntru a plăti salarele şi .şimbride !n-

piegnţilor sui, chiria localului său ele afaceri ;iu

a ailor localităţi a întreprinderii sale: prr.m

plntn datoriilor amintito în § 4, punct 3, h:

pentru plata premiilor elo asigurare plfitibile k

sensul punctului t al §-ului 4; pentre «latcr* !?

plătibile, ccwiform punctului 12 şi 13 nl Ş-a'::

•I sau pentm achitnrwi intereselor plătibile e;:-

form ţj-tdui ,r> sau în fino pentru s rti~rir>

producte (material) sau mărfuri p«ntru

ria sa agricolă sau întreprinderea »a induftni’l

cri conurcială — şi asignează In acest scop n-

mele n«‘cesaro celor îndreptăţiţi la aercasî«.

Din depunerile plasata pe lângă lihek ?*2

în cont-curent, amintite In alinea 1. cîcpssfr.:;!

jioate asignâ prntru achitarea dărilor m u a al;:r

sarcini publice n salo sau in contul Imprun;-::-

rilor statului ori şi ce sume la oasgieriiîe *u;,-1;î

îndreptăţite la încassarea acelorn.

Institutele de bani şi alte firme, c*ri *

ocupă cu primirea de depuneri spre {nicvi^rt

precum şi societăţile de asigurare pot disrz:?

asupra capitalurilor plasate tn c;nt-cure=s —

făra privire la suma — daoă dovedetc in =:•:

demn de credinţi, ca de banii reclamaţi sa

cesitate, pentru achitarea obligamenteîor lor, ccr-

form punctelor 2, 6 şi 7 al §-nlui 4 fi a

prezent sau 8.

Deponentul se poate folosi de dreptul sii

fixat in alineatele 3. A şi 5 ale §-ului prticr:

numa , dacă anunţâ suma de care are necesita,

în scris, oel puţin cu 8 zile înainte *— intruri:

nu este stipulat un termin de anunţ mai lurr.

La însoţiri de credit, suma, ce o poi;f

pretinde deponentul în temeiul acestui § la cki

un caz nu poate trece peste jumătatea sess

depuse.

Sumele plătite in ziua de 1 August 1914

e&u mai târziu din depunerile în ftinţâ Ja 1 Au­

gust 1914, se pot calcula în sumele pretinse îa

temeiul alineatului 2.

§ 7. Institutul de bani sau firma, care s»

ocupă cu primirea de depuneri spre fructificare

nu poate refozâ — cu provocare Ia moratoriul

acordat prin criiniţiunea prezentă — exeecurs*.

unui ordin al deponentului, de a trece o anumită

sun* din bonul eSu Intr'un alt cont-curtnt dela

aceUţ institut sau aceiaşi fînnă sau intr un libe-1

de depozit, provszut cu clauzula referitoare Ia

transcriere.

Persoanele, în favorul cărora -*’au fâcut

»MW de transcrieri, încă pot dispune de bonu­

rile lor, între limitele stipulute îutre ele şi de­

ponent şi comunicate institutului «nu firmei

numai în mîsura în oare ar fi putut dispune

de acei bani însuşi deponentul, dacă transcne.ea

n’ar fi avut loc; în cazul ace?ta depunerea ră-

nissă deponentului rămâne — până Ia ton u-

renţa sumei transcrie — nefctacabila. Dejjonen-

tul a «-menea poate pretinde rcplsiri din sumele

transcrise în cont-cureniul sau propnu -a-j în

depunerea sa, numii, in mă-ura, în car* h fi

putut fsce aceasta daca trtinfcrierea n ar ii a-

vut loc.

Deponentul p:>ate cere, ca o depunere a

sa, plasată pe lângî libel de depunere ţi a că­

reia gumă nu e-te mai micit de K 10,000, fă

se transcrie în cont-curentul sau deja existent,

?«u ce w va dcschide, la acelaşi institut ?au

aceiaşi firmă, şi ponto dispune asupra aceştui

b n nl sau, ca şi cum ar fi fost placat dela în­

ceput în cont-curciit.

§ 8 Depunerile fondurilor public«*, placate

tn cont-cur<vit sau pe lângă libele de depuneri,

trebue replâtite nmftsurat trebuinţi', a căreia sub-

vtreare o stabilesc autoritiiţ’li* de control ale

»talului — fără nici o restrirţi*>, fn nunii! inte­

grală. Trfbue insa ob'crvate termine]« de anunţ

»tipulate, resp. să sc anunţ« ritlicnrca in »crin

cel puţin cu S ziL» inninte. Miirimea trcbuinpi

O stabileşte privitor In fondurile oraşelor cu înn-

gistrit, a comunelor mari ţi mici, la itime, re

tre;«- pwf« K 5000 ministrul do interne, la muiu

mb K 5000 vic«vcomiteli\

Depoziţia nceamn nre valoare şi fnţă. iîe

drpumrile, ca»sclor de aaigurnru inuncitnrcţti ţi

h ca«ieb.r i]b ajutorare a societăţilor miniere.

Pentru nc«p*,rircn trebuinţelor lor curente, <

cr*ţ -]«« şi coimineli1, precum şi cacelc trfannlr, ;

pot di«:mne —■ pe lAngă nbvHi*rvnrrn terminelor !

de anunţ stipulate, ilar pe lAutr» un anunţ pren- j

labil tic r»l puţin M iile — de capitalurile lor I

pla-nti* in ront-furent *su jh* liliele -le de­

puneri -— fără priv.re Ia li/niIt'le ! sate in §§ ii

G ţi 7. Mărimea treb:iinţ< lor curcnto n «tabîleşte

In caj ii:dn puntru sume, a* trec pc«'e K 20 000

tniniMn:l do interne; pentru sume ce nu trcc

peste K 20,000 consiliul comunal; fn oraşele cu

drept niuni:ipal şi cu niBg-'strat ministrul de in­

time; în comune muri fi urci, privitor la-ume,

cî? nu ire.e peste K 5000 vice-corniţele comită-

tens. Privitor la cassele oifanale stabilirea tre-

buirţelor curente cade în competenţa Scaunelcr

crfanale. m

> Capi'alurile administrate la cwaa orfanală

ţi ajuns« la scadenţă prin încetarea tutoratului

»•au a curat „râtului, trebue replătite nomai ex­

cepţional, şi numai în măsură stabilită din cai

in caz de ministrul de interne.

Dintre §§-ii 9— 32 ai ordinnţiunii sunt do

elevat § 17, conform căruia neimplinirea obli-

gair.entului de sradenţâ nu are nici un fel de

consecvenţă de drept pentru debitorul, care a

a uzat de morat'riu. Mai departe § 18, în sensol

ci rai a, în caz de neîndeplinire a obligamentelor,

icoes» de sub moratoriu, creditorul până la alte

dispoziţii ale ministerului, nu poate validitâ e>n-

«ecvejiţele de drept provizute pentru caz de n*-

implinire, excepţ'onând validitarea intereselor şi

a ratelor de capital decăzute, preeum şi a aece-

roriilor lor, inel. penaul, care dispoziţie ere putere

retroactivă şi faţă de datoriile, ee au fost de

plată dela 1 August 1914 încoace. In fine §

20, conform căruia, asiguratul nu poate denegâ,

. Nr. 41 __________ _

după expirarea moratoriului şi cu provocare la

ncesta, plata premiilor de asigurare, cu motiva*

rea, că nepl;.tindu-ee premia, asigurarea s,a sistatj

excepţionând cazul, când asiguratul comunică

ntiguratorului in scrisyin timp de 15t zile după

expirarea terminului de plată a premiei sau a

respirului Itgal sau a celui acordat de asigurator

— că doreşts să sisteze asigurarea «au predă la

j>ost& fn timpul asista o scrisoare recomandată

de ace=t «ns, adresată asigurătorului

Orlinaţiunea Nr. 7205'914 M. E., privi­

toare la al treilea moratoriu, a îmrst în vigoare

la 1 0;tomvrie 1914.

Băncile si răsboiuî *

D e i

U n director de bancă.

In timpurile nceste grele suntem da­

tori a face băgători de seamă pe ţăranii

noştri, ca, pe lângă supărarea şi durerea

ce o suferim cu loţii pe urma răsboiului,

ei să nu lase să ne înăbuşe altă pacoste şi

mai mare, să nu dea prilej ca să vină

asupra noastră un rău şi mai mare, de

care astăzi ne putem feri, dar care, mai

târziu, nu se va putea delăturâ.

înţelegem răul, ce sc poate întâmplă,

daca nu vom îngriji de băncile noastre,

ca de ochii din cap.

Moratorii/, adecă ordonanţa guvernului,

referitoare la regula rea şi plătirea dato­

riilor, priveşte cu deosebire pe neguţători

şi afacerile de negoţ. Este dovedit, că în

timp de răsboiu negoţul sufere foarte mult.

O parte din ţăranii noştri, insă, dau

cu totul altă tălmăcire moratorului.

Ei zic, că acum n'au să reguleze nici

o datorie. Unii trâesc chiar în credinţa de­

şartă că, mânc-poimânc, nu vor fi obligaţi

să plătească, necum carnete, dar nici capul

banilor, şi că acuş va veni lumea lui Pap

Ianoş!

Ccice gândesc astfel, sunt in mare ră­

tăcire şi mi-şi dau seamă de urmările pă­

gubitoare, ce pot veni asupra capetelor

noastre.

Pentrucă, orice s’ar întâmplă, datoriile

nimărui nu le plăteşte popa, şi, dacă moare

cutare, datoriile rămân în grumazii copii-

lor şi a moştenito’ ilor.

De aceea ţăranii noştri să-şi facă crucc

dela gândul, că din pricina răsboiului, vor

« apă de datorii, şi acum, în toamnă, când

mai fac puţine parale pe bucate, pe lemne

şi altele, să-şi reguleze negreşit datoriile.

Banul este rotund, dacă îl ai în mână, sei

rostogoleşte şi nu-I mai vezi, iar mai târ­

ziu, — moratorii! nu ţine cât lumea, —

când vei fi silit să regulezi, nu vei avea

cu ce.

Un astfel de plătitor rău se îngroapă

nu numai pe sine, dar, cu nesocotinţa lui,

nimiceşte şi Banca, care l-a ajutat şi 1-3

ocrotit în nevoie.

Cum aşa?

Iată cum:

Băncile noastre şi ele lucră cu bani

străini, şi ele iau bani dela bănci străine

pe poliţele din portofoliul lor (pe vechse-

lele primite dela oamenii noştri). Dato­

riile acestea sunt cam 50 milioane.

Băncile noastre încă s*ar putea folosi

de dreptul moratorului, ar putea amână

regularea poliţelor, până după morator, a-

tunci însă vor trebui să regu’eze deodată

întreagă suma de sus. Dar de unde? da­

că debitorii (datoraşii) lor nu-şi regulează

şi ei datoriile ier?

FOAIA PORORULUf

Cel mai firesc şi cel mai folositor lucru

este deci, ca clienţii băncilor noastre să-şi

reguleze datoriile, fără nici o privire la

morator şi Ia răsboiu, pentrucă, dacă băn­

cile noastre n-u-şi vor putea regula şi ele

datoriile, Uşor, ba chiar sigur,^ vor putea

veni în starea, ca să fie date în judecată.

Odată date băncile în judecată, vor fi si­

lite şi ele, să-şi împrocesueze clienţii. Ur­

marea, şi-o poate închipui ori-cine.

Din norocire pentru bănci, noua hotă-'

rîre pentru prolongirea moratorului, ordo­

nează, că carnetele restante înainte de 1

August „trebue să se plătească necondiţio­

nat“ , prin urmare acestea şi pot fi îm-

procesuate.

Cine are urechi de auzit, să auză, —

cine are ochi de văzut, să vază.

__________________________ Pa g. 5 ’

Ne ţin naivisau vreau să ne batjocorească -

în faţă?

Foaia guvernului, „Pester Lloyd“ dela

•1 Octomvrie n. c., publică un articol, pe

cate l-ar fi primit dela un Român (asta o

crede poate perciunatul dela acel ziar, dar

noi n u ! Ralacţia). Articolul e scris în

legătură cu ţinuta României faţă de Monar­

hie. „Românul“ nostru (desigur cu per­

ciuni ! Red.), începe a ' înşiră, că ceva

schimbare în legea şcolară, apoi puţină îm­

bunătăţire a legii electorale — şi poporul

românesc va fi mulţumit cu soartca sa

după răsboiu.

Ah ! da ! „Românul“ nostru mai amin­

teşte încă ceva: Ar mai fi în curgere şi

câteva procese, pc cari guvernul se va în­

dură a le iertai

•

Articolul acesta atâta ne-a indignai,

încât nici nu aflăm de vrednic a ne

ocupă mai dcaproape ru V’l. L'am re­

levat nthnai ca un semn al vremii, cu

observarea, că sub astfel de împrejurări

redactorul nostru responsabil nu aşteaptă

nici o iertare a -procesului din anul tre­

cut, Doar iertarea a 2 până în procesc

politii c nu pot forinA titiul tic „drepturi“

pe seama unui popor?* — Pentru Dune-

zou. oare de ce nu ne cruţă prvsa guver­

namentală cu astfel do provocări, chiar în

aceste timpuri?!

Holera în Sibiiu.In sfârşit acest oaspe fioros a pă­

truns şi în oraşul nostru. Din un trans­

port de soldaţi bolnavi, sosiţi din Ungaria

de nord, nu tmirit în 3 Ocfomvh'e n. 4,

în 4 şi 5 Octomvrie numai câte unu. Atât

constatările microscopice cât şi cele bac­

teriologice, cari ne-au fost comunicate din

Cluj telegrafice, au constatat holera asia­

tică. Ceialalţi S soldaţi, cari au fost la

început aşezaţi într’o odaie cu cei morţi,

în 3 luna curentă au fost transportaţi în

spitalul orăşenesc. Dintre aceştia nu s’a

bolnăvit nici unul. Restul transportului,

din spitalul de rezervă dela şcoală de că­

deţi, a fost de asemenea izolat. Comanda

militară a luat măsuri întinse, atât cu pri­

vire Ia izolarea soldaţilor bolnavi sub simp-

toame bănuitoare, precum şi referitor Ia

ţinerea curăţeniei în cazarme. Iar urmă­

rirea strictă a celor rînduite, va fi supra-

veghiată de comanda militară a pieţei şi

de un medic militar. ■

FOIA P-OP-ORULUI, Nr, 41

La cererea Vnagistratului, s’a făcut re-

cercare la guvern, — din partea vice-co-

mitelui comitatului; Sibiiu,— ca: toţi bol­

navi, cari vin de pe. câmpul de luptă, să

fie supuşi unei carantine de 5 zile în apro­

pierea câmpului de luptă, ca prin astfel

de transporturi să nu se lăţească holera

în toată ţara. Trecerea morbului dela sol­

daţi aduşi aici Ia altă persoană din îm­

prejurime nu s’a putut constată. Şi de

oarece durata; încuibării holerei e de vreme

scurtă, putem speră, că aici nu s’a întâm­

plat nici o infectare (bolnăvire).

Cu toate acestea, publicul e rugat din

nou şi de urgenţă, a ţinea cea. mai mare

curăţenie şi orice caz al vre-unei îmbol­

năviri bănuitoare să se înştiinţeze îndată.

Hotelele, cârcimele, restaurantele şi cafe­

nelele sunt îndatorate a desinfeda close­

tele zilnic şi a le ţinea in cea mai bună

curăţenie. In contra neglijenţilor se va

purcede cu toată strideţa şi în caz de

lipsă va fi ordonată închiderea localelor.

Desinfedarea se poate face cel mai uşor

cu apă de var. Aceasta se pregăteşte aşa,

că punem într’un vas un chilogram var

stâns şi peste el un litru de apă, iar după

ce varul s’a topit mai turnam trei litre

de apă. Cu acest fel de apă de var e a

sc stropi toate forurile nc.urate din curte,

closete ctc. Ţinerea curăţeniei in localele

publice va fi supraveghhtă de un medic

orăşenesc şi «Ic organele poliţieneşti.

Iu părţile de nord ale Ungariei şi prin

Austria s’au constatat cu mult mai multe

cazuri de holera, decât in părţile noastre.

Ştirile Săptămînii.Sibiiu, 0 Octomvrie n.

Ce zic alţii despre foile din Rom â­

nia } Colini in „(>a;ceta Trnn.«ilvnniei“ «lela S

O'toaivr:»* i rmsitonreln: Mni mult-* pociioKn« no

comuni rit mi jniniesa r.iurtde din Ţari. deşi

lf-iiu uiumul ţi au plilit Rbonnmonttil j*. tnni

mult timp înainte. — Kispund.-m: Ziarele din

| Arh mi flo prinicjc IncepAnd doi« ordonarea mo­

bilizării Kenernlo. Nici noi nu 1* prinrni. — Sin-

fcurul zinr, cnre *r ihmnnueazfi «; „Zm n “ , organul

legaţiunii austro ungare din Bucureşti. A-

rtsln »• impute ;! rAniţilor m>*trii din •pitalo“ .

Acum «untfm rnvn mai Umuriţi: Vine gi

din K mJnia f ««.iii înfiinţaţii Ia Bucureşti, tot

de Monnrbie, acum oAtcvn «gptiiniftnl. Si-npni,

v» mai plAt^cţi, fr«|i noIcUţi rflm>\ cft nu nveţi

foi. Doar vă vine foiim .ronidnratciV, numită

„Ziun“, chiar deln Bucureşti!...

Spre orientare, in săptămâna acea­

sta n’am scos nici o ediţie specială şi nici

nu ştim, tlacă vom mai scoate. Cauza este,

că cenzura in Sibiiu merge tare greu. Acolo

sunt domni mari, cărora nu Ic placc să-i

tot conturbi, măcar că noi n’am scos mai

mult de 2— 3 ediţii pe săptămână, ba au

fost şi săptămâni când îi’am scos de loc,

pe când celelalte ziare străine din loc scot

zilnic. Dar ce era să facem, dacă lumea

romanească vine şi ne c::re să scoatem şi

noi telegramele, pe cari le-au scos Saşii

şi Maghiarii? Am chibznit deci: cum să

mulţumim publicul nostru? Ei, o sa adu­

năm telegramele de pe 2— 3 zile şi le publi­

căm pe toate la olaltă.

Bine înţeles, nea vând noi în Sibiiu un

i ziar zilnic, am întocmit de aşa, că scoteam

j telegramele tot cam în citsurile de după

i ameazi spre seară, cam deodată cu cele

două ziare săseşti din loc. Dar până când

se traduc şi culeg telegramele — mai cu

seamă acum, când parte din personal e

j mobilizat — timpul trece, şi astfel s’a în-

| tâmplat, că au trecut 5 ore şi n’am fost

trimis corectura Ia cenzură. La început

domnii procurori, sunt doi, erau foarte pre­

venitori, cetiau şi după cinci ore, intr’o zi

unul, în^ eealaltă altul. La comanda de

corp încă. ’

Dar în 'timpul din urmă s’au schim­

bat Iucruiile. Nu ştim momentan pe baza

cărui paragraf 1— dar credem, că desigur

vr’un paragraf 'pentru timpuri de pace, —

domnii procurori 'şi-au schimbat orele de

oficiu dela 8 dimineaţa până la 2 ore după

ameazi. Marţia trecută la 3 ore .ni s’ a

respins cenzurarea unei ediţii speciale,

pe care, natural, că nu am putut-o scoate,

spre a nu ne espune unei pedepse numai

ca aceea.

Din cauza aceasta, până una-alta sis­

tăm scoaterea ediţiilor, pe cari nu le-am

tipărit doară cu considerare la partea m a­

terială, ci având în vedere o datorinţă m o ­

rală faţă de publicul nostru românesc. Ne

vom adresa însă mai sus, cerând lămuriri:

Astăzi, când atâţia cetăţeni îşi varsă sân­

gele pentru apărarea patriei, iar cei râ­

maşi acasă îndură atâtea mizerii etc. etc.,

nu e oare cu cale ca şi unele autori­

tăţi —: în cazul de faţă procuratura —

să jertfească ceva pentru binele obştesc,

stând de bună voie în birou ceva mai mult

ca de obiceiu? Că zău, nu sunt prea multe

orele dela 8— 2 după ameazi. Şi-apoi fiind

în Sibiiu doi procurori, s’ar putea şi schim­

bă : unul înainte, celalalt după ameazi.

Noi, cestia de jos, de ce lucrăm zi şi

noapte? .Ca să putem face faţă atâtor do­

rinţe! Spre pildă, de prezent ne vin ce­

reri pentru foi gratuite pe scama răniţilor

din întreagă monarhia. Şi nici un popor

iui se află poate în situaţia noastră : a v o

vr'o 7— S foi, la cari apelează acum atâte.*

zeci de mii de răniţi. Doar pe câmpul de

luptă avem mai multe sute de mii Români.

Iar noi n’avem subvenţii, şi nici nu ne

trebuie; afară de aceea, spre exemplu

„Foaia Poporului", se dă pe un preţ a-

proape de nimic. Lucrăm insă zi şi noapte,

ca să facem faţă la toate. Când colo îc

bruschează şi-ţi mai îngreunează pozitu

chiar aceia, pentru care in locul prim

luptă fraţii noştri.

Sfinţirea noului seminar din Sibiia »'*

fiicut Dumineca irecuiii, in 4 O.'tomvrif n. D«i

astfel do nerbrtri «unt foarte rnri, toluji

noului cnmin «1« culturii românonscă «’a fâcut ;n

cerc rcitriii*. Asta cu conaidtuim: la timparH»

pre.lo, prin rnri trecatn de prezent. 0 frunvml

ţi pătrunzătoare vorbiro n ţinut, clin rcc*t pr«H,

Excelenţa .Sa Mitropolitul Meţianu. — D-»

Dumnezeu, oo un spirit t )t aja de măreţ *a âo~-

ncBRcfi şi in interiorul Seminarului, dupacum *s

prezintă acest wlifiu în exterior, defi a fort r.=-

mai renornt, iar nu aidit din nou! — Dar

pperăm, cil vom ajunge şi acolo vremuri!

„Foaia Poporului“ de acum , .va es-

pedat numai Sâmbătă, din cauza următoa­

re: O ilustraţie comandată telegrafice din

Budapesta încă Luni, nu ne-a sosit nici

Joi, de cum Miercuri, ca de obiceiu. Am

aşteptat până Vineri, când încă n ’a sosii»

fiindcă posta nu mai umblă aşa regulat,

ca mai nainte. Vineri, până când am pu?

altă culegere în loc, s’a făcut 2 ore după

ameazi. După acest timp n’am mai putui

trimite foaia spre cenzurare, până Sâmbăta

Ia 8 ore dimineaţa. — Rugăm deci pe ce­

titori,, să ne ierte întârzierea, pentru care

noi nu suntem de vină, ci împrejurările #

grele prin cari trecem, dar de cari inci

o să ne scăpăm odată.

Lista soldaţilor români căzuţi pe

câmpul de războiu şi răniţi. Această bro­

şură este întocmită pe baza rapoartelor

ministrului de războiu, şi cuprinde numeai

Nr. 41f íD A lA RORORULUJ Rag. 7

-rjror soldaţilor rom âni căzuţi pe Câmpul

e luptă ori răniţi. Broşura cuprinde ra-

- ari ele -ministrului de războm dela n u ­

trii 1__18 adecă toate rapoartele cari au

r i n , t până în ziua de 1 Octom vrie n.

r-etul 1 cor. Num erii viitori vor scoa-

im e d ia t după apariţia raportului de pier-

a ministrului de războiii $1- va costa

ic e a r e num ăr 10 bani. Toţi aceia, cari

să se aboneze Ia lista pierderilor,

trim ită costul abonam entului 2 tor., j.eii-

itli c a r e sum ă* vor primi numerii 1 1 î>.

î î n c ă 10 minieri, cari vor apar.- după

~ u t a . Abonam entele şi com andele ia.se

- - r e te ze la Redacţia şi Adm inistria , ,Foaia

■ - p o r u l u i R o m â n “ , Budapest, V II ., Ilka-

-■~a 35.

Ştiri locale.In cele următoare publicăm unele ştiri

~~;îte dela magistralul orăşenesc, dcla po-

f s a u dela comanda de corp din^loc.

— In urma ordinaţiunci dcla comanda

' c a r p din loc se face cunoscut, că pcr-

-incîc civile pot si» cercetezc pe soldaţii

‘ i sau bolnavi in spitalele militare şi

Tcserva numai dacă au certificatc dcla

c-cţuniea spitalelor respective. Certifi­

cat* se pot da aşa ctnu vreau direcţiile

‘-•«k-Ior: pentru a merge oricând sau nu-

singura dala. Prisonierii bolnavi

A niţi pot sil fie vizitaţi numai cu certi-

deosebile, cari se dau pe un timp

* : . Astfel de certificate se primesc dela

- a .u le ie militare.

— Pentru solda|ii de pe câmpul de

- î, sunt de lipsa urgent mânuşi de

â . D e aceca, magistratul orăşenesc sc

- c .i /ă cu rugarea catra întreagă poptl-

care şi până acum a adus atâtea

•i c . -- ea sa daiuiasc.i orice fel de pici,

-*.5 !c tiebik'Sv, viin cari să se facă mâ-

CiA ce s >iu de piei sunt, puţin are

: v t*: lucrul de căpetenie este, ca sa

îr.i mult şi grabnic, spre a putea ajuta

r le £iim de lipsă. Binevoitoarele

■ : :bxiiri rwnt a se prc-flâ de grabă la

.u i „Crucci Roşi c“ in Sibiiu, sîrada

;^o iita l Nr. IO, intre orele *>— I 1 ina-

J e anieazi.

- Asentarea glotaşilor din cercul Si-

raş se va ţinea in / / şi i2 Ocloni-

ti. c., în sala cea marc de şedinţe a

casei comitatului din Sibiiu, stradă Şagnna

Nr. 10. Asentarea se începe totdeauna la

3 ore înainte de ameazi. Cei deobligaţi

la gloate se vor prezenta după clasa de

etate, în mod alfabetic, şi anume: în 11

Octomvrie a. c., la T şi jumătate ore îna­

inte de ameazi, cei născuţi in anul 1894,

al căror nume se începe cu A până inclu-

sive L ; în 12 Octomvrie. la 7 şi jumă­

tate ore înainte de ameazi, cei născuţi în

1S04, al căror nume sj începe cu litera M

până la Z ; apoi la 9 ore înainte de ameazi,

cei născuţi în 1SQ3 şi Ia 10 ore înainte de

anieazi, cei nă’s-uţi îit anul 1892.

— Din partea comandei de corp se

aduce la cunoştinţă, că pentru scutirea de

frig a soldaţilor de pe câmpul de luptă,

sunt delipsă o mulţime de aşa numite piep­

tare, de cari poartă ţăranii noştri la sate.

Dar fiindcă comercianţii şi producenjii nu

pot singuri să lifereze atât cat să cere,

sunt provocaţi toţi acei proprietari, cari au

astfel de haine nr/o/osite. să le pună la

dispoziţia conducerii armatei. Se va plaţi,

după calitate, pro bucată până la 12 cor.

Valoarea singuraticelor bucăţi este a sc

induce, din partea primarului comunei, în-

trun conspect cc se va adauge transportu­

lui. Taxarea va trebui să se fa:ă însă cu

rigoare, conform adevăratei -valori. Pro­

cedura c următoarea: Primarul va aduna,

grabnic toate pieptarele disponibile iu co­

mună şi Io va trimite pe spesele condu­

cerii armatei la cel mai apropiat loc, unde

se află magazin militar de haine (Militâr-

bcttcmnaga/.in), în Sibiiu, Cluj, Braşov sau

Alba-lulia. Confirmările despre primirea

pieptarelor la miliţie, trcbuc sa cuprindă

numărul şi valoarea lor. Plătirea se va

face, — după trimiterea unui duplicat al

confirmării de primire la Monturdepot Nr.

2 in Budapesta, — prin cassa poştală (cum

s’au plătit si vitele etc.) şi după comune.

Din aceşti bani, adresaţi omului prin co­

mună, nu se va putea face nici un fel de

detragcrc, ci trebue să i-sc platească su­

ma întreagă (nu va putea «letrag-*1 deci

nici dare sau altceva). Adunarea acestor

pieptare ar fi de dorit ca să se stirşcasca

până în 20 Octomvrie n„ din care cauză

sunt rugate toate organele comunale ca să

urgenteze accastă acţiune.

— Dl vicccomite aduce la cunoştinţă,

că Minisfcriu! de rasboiu a ordonat tri­

miterea de haine pentru scutirea de frig

a soldaţilor din Galiţia. Populaţia civilă,

care cinsteşte astfel de haine, să le pache-

teze bine şi trimită’ la cea mai apropiată

comandă militară. Transportarea se va face

deodată, pentru trupele din Galiţia prin

comanda batalionului 51 din C lu j ; iar pen­

tru trupele din Serbia, Bosnia şi Herţego-

vina mai târziu prin comanda batalionului

50 din Alba-lulia. Tot aci credem, că ar

trebui să se adreseze şi hainele de iarnă,

pe cari le trimit oamenii noştri — ca pa­

chete — membrilor familiei, cari sunt pe

câmpul de luptă. Prin comanda militară

a acestor două batalioane, credem, că pa­

chetele, bine adresate pe numele feciori­

lor, ajung poate mai sigur, decât prin Feld-

post. _________

Cântece cătăneşti.Frunză verde trandafir,

Mult mă ’ntreb şi mult mă mir:

Câtă vreme va dură -

Răfsboiul cu Serbia?

Sau cât vom sta în cetate

Până ce va pune pace?

Că văd, că astăzi ori mâne,

Vom plecă de-aici toţi bine,

Cătră Sârbii, tiran mare,

Să-l zdrobim fără cruţare.

Că pentru el stăm aici,

Noi, oameni cu copii mici.

Frunză verde cucuruz,

Trei zile Neamţul m ’a dus,

Pe apa Drinci în sus,

Pe graniţa Sârbului,

lu punerea capului.

Sârbu-i şerpe ncadurmit,

St.i in tufă invalit.

Dacă nu-ţi iei sama bine,

Iţi pune capul sub tine.

Şi daca nu te tereşti.

Nici un cias nu mai trăieşti.

Frunză verde buruiana

Culese de o cătanâ.

Frunză verde trandafir,

Culese de-im canonir.

Frunză verde de dudau,

Din comuna Budurlău.

Simian Strat.

Aviz. Fiind Nr. 40 confişcat din partea

procuraturci, am trebuit sa întocmim un alt

număr, cel de faţă, care poartă numărul 41.

«un A,Vir - *■*»-*-

Cu adâncă intri-tare »durem la cunoştinţă dureroasa ştire

j j <*-«pre moartea prea iubitului nostru soţ, respective tată şi tocru.

M u i

Ernst Bergle iterces. şi reg. capitan în res.

d e c o r a t cu m edalia de răsboiu, m edalia jubilară pentru arm ată

şi crucea jubilară etc.

s ’a întâmplat in 2 Octomvrie n. e„ la 5 ore dimineaţa d u p ă

şi grele t,af#rinţe, in »1 6 8 Iea an *1 etăţii ţi d u p ă o vitaţ£

închinfiiă pentru binele familie».

Rămăşiţele pământeşti eIh spunspului »dormit în Dom nul

m~oxi aşezat epre vecinica edihnă Duminecă in 4- Octomvrie n. c ,

3 ore după ame*zi, după ritul bisericei erfingelice, in cimmrul

c bU *1 oraşului. -

S i b i i u . în 2 Septemrrie 1914.

Odihneşte în pace!

Eergleitern Habemacuea «oţit.

Frieda Bergleiter c B a o m s c nscţi* ci* ces. şi rc£. locotenent

Carne de oale«o dă soldaţilor din Sibiiu în iitcare

săptămână odată.

Cantitatea necesară săptămânal c».

25— 30 miji metrice.Interesaţii să-şi înainteze ofertele

până Dumineci în 11 Oetouvrie

C,- la Comanda pieţei pentru trupele

de exerciţiu în palatul cttnandei de

corp, etajul 2, uşa 124 (Truppen-iibuntrspUtzkomandoI Korpskomando

gebăude, IL St, Tűr 124).Cauţiunea se va depuae după în­

cheierea contractului

£szi k Vânzare.aJniiniilraţia „Foii Poporului“

«e află vânzare mni inultft lăzi,

in diferite mărimi, potrivite pentru

păstrarea grâului ?nu alta producte.

N r. 1 1 5 7 /1 9 1 4 1942

Alfons B egleiter*: reg. locotenent de caiiierie

E I s a P iso născ. Bergleiter, “ e de ces. ţi reg. capiten asditor

ca copii. . . .

ta cora.

Simion Pisocef. îi ftt- ctfitsn iccJitor

c» gir ere.

IaitHct út tencrmistiie coscttionEt cticic K. Ptly ţi fisl Actca.

flrâniiarE de p3;unat.Comuna Alczina (Alţ:na) exarâc-

dează pe calea licitaţiei publice, ce se va ţinea in 14 Octomvrie a. c , dopa fimefizi Ib 2 ore. păşnnatul de

iarnă ^ pâşunatul de pădure f>e uinpul dela 1 2vo«mvrie ]914 pâjoă ia 20 Februarie IP'5.

CoEciţîuniJe mai de aprosp.» Ee pot vedea in ctnatlaria eomauali din loc.

. Aldina, în 28 Septemvrie 1914.

D ii^e l I. Haltneoprimar. sotei

1951 practicant-ln prăvălia mea de manufacturi,

bă'ănie şi fereiie, se primeşte un

pra-'t'catit pe lângS următoBrele con­

diţii: Să aioă cel puţin 2— 3 clase

gimnaziale, reale ,?aa,civile ; .să vor­

bească pe Ungă liuiba rotrânâ, cea

germană f=RU maghiara şi trebue să fi»

din familie hună. NicOlae Rachlţan,

Săpoiori (Sză«cs6r, Szebenmegve).

Vânzare.Mapa Europei . . . . K 1.20

. .r Rusiei ou Galica . 8 .220

r Franţei eu Belgia . , 1 1 . 0

Se află, de vânzare la

Administraţia „FiiiPectm porto reeosaaBsat m u a te

Rag. 8 FOAIA POPORULUI Nr; 41

Cel m ai vechiu şi m ai m a r « insitfai

financiar ro m â n esc din Ausiro- Ungarta

„A L B IN A “ •jij in stitut de credit şi de economii în Sibiiu

P , ' î• n 1 o- B r a ş o v , B o z o v iciu , E H s a b c t o p o îo , t i iic l ic . L u g o ş , M e d i a ş şl M u r e ş o ş o r h e t a

A rri^nti 1 rî* O r ş o v a , S â n m ă r i i n , S â n m l-

Itfil clăuşul- tnare şl Ş e ic a - m a r e

ft

tis

Vnnlt«» M R 'Ir t n r ........................................... K <,OOA.OdO*-Fnuiiurl Uc re ic rv i ţl pcnziunl . . . „ 2,3ăO.<HK>*—

Porioíel <le c h iiiIj ü .............................. .... M 17,700.00®*—Iinprnntuiurl h l p o t e c n r e ............................ „ 12 ,400 .40**—

n .';m ncr1 «j>re fructificare...................... ...... 24 ,5«« .OO*-—f i m c l H r e în c i r c u l n | l n n e . . . „ 1 0 ,0 0 0 . 0 0 * * —

Prirnc-şie depuneri II OJ

.spre fructificare cu < 3 |2 |0după teraiinu! tir dbxictre, p l iú a d U s o ţ i d n r e a d c I n f t i r w

W T

I

«kcc.»;* a^emnâri de bani la Americaşi Inoriieşi*" In^a.yi'ri dc cecu ri şi a slg n a ţlu n i

asupra oricât«i pie|i, mijioceşie K?l felul de a fa c er i

d a b a n c ă . — .Orie« lnlorma|iuni *« dau graiis fi

prompl aiâl de Centrala din Sibiiu, cât şi <k HlialeU

^xxniurik tnsiiiuiuiui. Dlrecjlunea.

tei fe StRinhmmh »im»e c<\» mai biiuA ţi cea mai nutritoare beuturâ.

Sc i.'p.'u.’t p**sto t>.it locul. Atenţie la vigiictâl

Depozit principal la

M. Samuel RubinsteinS IB IIU .

B a n c a g e n e r a lă d c a s i g u r a r e m u t u a lă

„ T r a n s s y l v a n i a “M o d « ţ l c c u n i i n i u ţ k ' l î m l t n t A î n f « | h H u | N H | i T * z c b c n )

recomandă încheierea de wi

a d m i r ă r i 5S ,n cele mai culante condiţiid o i y i i r . . 1 J J * w v i c i ţ d de poliţe (pentru Învăţători

confesionali ţi preoţi români avantagil deosebite).

Ca ipeciale combinaţii deosebit de favorabile fum de notat :

m m mAalffurârl mixte cu rebon-ficare

garantată de Interese de 3 " , = m m m 1Ailgnrărl «iraple şl mixte cu

participare de 40*/r la cAjtig.

Asigurări mixte cu golrlrea o*- !■-.

condiţionat de două ori a caplt. £%

. . . .

Dela fondarea „Transsylvaniei“, sau plătit prin acest Institui:

Pagube de incendiu..................................... K 5.755,858-27Capitale asigurate pe v iaţi.............................. 5.635.325’lăIn totai i fost la Transsvl- f aaig. pe riaţi . 12.067,702"—

ranla la 31 D e c 1913 \ aslg. de foc . , 1*4.436365 —' Capital de fondare şl rezerve . 2.696,458*—

InlcirTaţlani îl proiptcte li i i i In ftrlce aomeit rritult............ U Dlfecţiane »1 U *a*te «ftnturtle. - ■ .

P i n o u t arlccpiU U ifictri de tdfvrirt (ichliltorl) tirl an lejltarl b a n U ort«« *i 1t şrtrriadc, «1 prlmtic ta «erviclu lotdnunt t* cilc tctl tiToriblle ceidlţl««!.

Material P t n edificatTraTersse — P ap i de acoperit — Plate de

Izolat — Cement — Ofp» — Împletituri da

drot — Drot d* îngrădit ca ght&pl — împle-

tltvrf de trestie pentrn stucatură — Scocarl

dia fier coTăcit fi rirsate — CihăH etc. «te

M F. lichen, Sibiiu şi SIba-Iulia. ■ j g a a g i B a i a a a a a j a E B a g B

I

Răsboiulşi criza comercială împreunată cu el, mă îndeamnă a imbiâ

onoraţi'or mei muşterii o bună ocazie de a-şi putea procură

avantagioj cele trebuincioase.

îndeosebi, atra" ateoţia asupra la

Resturi din tot felul de stofecari le rând cu *et* cele mai ieftine preţuri,

_ ............pe lânţra plătirea îndată. —

Casa de modă

FRIDERIGH BINDER, mai nalnte Rudolf Treatiaa

Sibiiu, strada Cisnădiei Nr. 2 5 .

M O B I L Elucrate a « M

M « f t í 8 a | Í 4 M •

EMIL PETRUŢIU“--- Fabrică de mobile

S IB IIU - N A G Y S Z E B E N , str. Sării 3 7

((CBL'yM

Syad I M ta ■ •M U ét M IcM|Mmtrm tlaMi m ci* a&tertţi, nefeUárt ét äetehtrt, rH«,

M i , cafeml« yi rMUaraţiati

— T « M a a N 0. €î » n ta m b. h«t|

Q B S H Q BAtelier propriu (]e ta p is e r ie

Se lucrearfl du pi planuri arlisticc

Urmaşul Iul W ILH ELM G O TTS C H LIN GIOAN S C H IE B

turnfilorle de dopolc, dc nminlurl şi reculzlle pentru pompieri

S i toi i u , Poschcngassc Nr. II — Telefon Nr. 306

Bl oul:

Sir. Cisnădiei Nr. 30.= Telefon Nr. 29S =

Execută tot felul dc ci-

delniţe bisericeşti, feşni- ce, policari i/e, clopote ptintrii riserici şi şcoli,

clopoţclc de cioae pen­tru vi:c, toate recviiitcle

pentru pompieri, sse.ne- Hen şi tonte lucrările şl reparaturile ce se ţin de »ce-iiM branşe garanţie. M A In

la plit!rea

e se ţin de .*

:• Pe.ian 3Invoiesc ->■ --— «*- ■‘Jin rate. - t-iUJTt.vf

BET* Clopote recht le primese In tchlmli

isOaUHraEBBEE£Sat23BRaaaBPÎ-î2BEBOi:«HCaSEB

B B e r e a a l b ă ş i n e a g r ă d i n ®

Bereria delaTrei-Stejariîn S I B I I U

w este loârte bună şi gustoasă!e s a s « ■

A m t t t bffl

# e&iUtf $t K N i n ^ l *

C I b « m ■ a s e a  i f

fMft*ti a* pc*at»<îM »I tf* icclo.caoo» plfiterH a* oolsiaBlţeet

sisrea

.npoarmHa Po?«TiM*>ţS<Ma.