viata unui om singur cartea anului pentru criticii literari paul cernat si daniel cristea-enache

2
Scris de dana.conerth pe 04 ianuarie 2011, 21:16 “Viata unui om singur”, cartea anului pentru criticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea- Enache Criticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea-Enache si-au asumat dificultatea selectiei si au prezentat publicului cele mai importante volume de proza, poezie, memorialistica si eseu ale anului 2010, in cadrul emisiunii “Literatura de azi”, difuzata la TVR Cultural. In opinia celor doi critici literari, “Viata unui om singur” de Adrian Marino este cartea anului 2010. Viata unui om singur de Adrian Marino Pentru criticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea “Cartea alcool” de Ion Muresan este cea mai buna carte de poezie a anului, “Provizorat” de Gabriela Adamesteanu este cel mai bun roman, iar “Viata unui om singur” de Adrian Marino este cartea anului 2010. “Viata unui om singur”, o carte de vizita a unei personalitati

Upload: ioan-ivascu

Post on 04-Sep-2015

3 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

adrian marino

TRANSCRIPT

  • Scris de dana.conerth pe 04 ianuarie 2011, 21:16

    Viata unui om singur, cartea anului pentru criticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea-EnacheCriticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea-Enache si-au asumat dificultatea selectiei si au prezentat publicului cele mai importante volume de proza, poezie, memorialistica si eseu ale anului 2010, in cadrul emisiunii Literatura de azi, difuzata la TVR Cultural. In opinia celor doi critici literari, Viata unui om singur de Adrian Marino este cartea anului 2010.

    Viata unui om singur de Adrian Marino

    Pentru criticii literari Paul Cernat si Daniel Cristea Cartea alcool de Ion Muresan este cea mai buna carte de poezie a anului, Provizorat de Gabriela Adamesteanu este cel mai bun roman, iar Viata unui om singur de Adrian Marino este cartea anului 2010.

    Viata unui om singur, o carte de vizita a unei personalitati

  • Risc sa spun ca este cea mai buna carte a lui Adrian Marino, cea mai vie si cea mai stimulativa, o interfata pentru cititor catre intreg sistemul de gandire, de lectura a acestui carturar care face cumva si legatura intre epoca postbelica, epoca comunista si fundamentul interbelic al experientei lui intelectuale si culturale, este de parere Daniel Cristea-Enache.

    In opinia lui Paul Cernat, cartea lui Adrian Marino este o carte despre care se va mai vorbi multa vreme. Poate ca nu e doar cartea unui an, poate ca este o carte iradianta, care va marca si anii imediat urmatori. E o carte de vizita a unei personalitati.

    Criticul Adrian Marino, care a murit la 84 de ani, rememoreaza in volumul Viata unui om singur sase decenii de existenta, povestind despre represiunea la care a fost supus si despre insingurarea morala de dupa 1989. A avut o viata de om singur, un adevarat blestem, cum el insusi spune, pentru ca a gandit mereu altfel, aproape in toate domeniile. Este o autobiografie indelung asteptata, care se opreste la anul 1999, volumul apare, conform dorintei autorului, la cinci ani de la moartea sa (19 martie 2005, Cluj-Napoca). Captiveaza prin valoarea culturala a marturiei, desi darama, pe un ton extrem de caustic si de virulent, majoritatea personalitatilor noastre culturale, de la George Calinescu, caruia i-a fost asistent la Iasi, la Constantin Noica, Mircea Eliade, Emil Cioran, ajungand la triada culturala de astazi, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, H.-R. Patapievici.

    Printre cele 27 de volume comentate de cei doi critici literari s-au mai numarat: Radacina de bucsau de O. Nimigean, Amor intellectualis de Ion Vianu, Cartea cu fleacuri de Livius Ciocarlie si Intalnire cu un necunoscut de Gabriel Liiceanu, nimic de Mircea Cartarescu, Eu, fiul lor si dosarul de la Securitate al lui Dorin Tudoran.

    Adrian Marino, cel mai tradus critic literar roman

    Adrian Marino (1921-2005) a fost un eseist, critic, istoric si teoretician literar roman, laureat al premiului Herder. Intre 1944 si 1947 este asistent suplinitor la catedra de Istorie a Literaturii Romane, condusa de George Calinescu. Din aceasta perioada dateaza redactarea celor doua volume despre Alexandru Macedonski, Viata lui Alexandru Macedonski si Opera lui Alexandru Macedonski, pe care le va publica abia in 1965. A debutat in 1939 la Revista Jurnalul Literar", avandu-l ca director pe George Calinescu. A obtinut titlul de doctor in 1946 cu teza Viata lui Alexandru Macedonski. A fost arestat in 1949 pentru multiplicare si difuzare de texte ale Scolii de cadre, din cadrul Tineretului Universitar National Taranist, activitati considerate ilegale de guvernul de atunci. A fost premiat de Academia Romana si de Uniunea Scriitorilor. Intre 1971 si 1972 face o specializare in Elvetia, supervizat de marele comparatist, profesorul Rene Etiemble. Intre 1973 si 1980 intemeiaza, redacteaza si conduce prima revista de studii literare in limbi straine de larga circulatie, Cahiers roumains d'etudes literaires. In 1985 obtine Premiul Herder. Publica in tara si strainatate volume de teorie literara si comparatistica. Este primul autor al unei carti despre Mircea Eliade, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), versiunea in limba franceza aparand in 1981. Cele 7 volume Biografia ideii de literatura (1987-2003) reprezinta prima enciclopedie romaneasca literara completa. Este cel mai tradus critic literar roman. Este autorul unui Dictionar de idei literare, ramas neterminat.

    ADRESA: http://crct.ro/nawi