Nigel Cawthorne

VIATAAMOROASAAMARILORDICTATORI

Traducere de Cristina Iacob qi Gabriel stoian

Confur

CUPRINS

Introducere 5

1. In seara asta nu, fosdphine. 11

2.Zece zile care au zguduit patul . 53

3. Alti comunigti fanatici revoltitori. 66

4. Mussolini gi femeile 84

5. Infirmitatea lui Hitler 100

6. Gandurile pregedintelui Mao. 134

7. Peninsula Plicerii8. Un Casanova in Cuba.

9. Dictator in Paraguay

10. Nu plinge pentru mine, Argentina.

11. Fetigul pentru pantofi in Filipine

12. Aga se procedeazi in Africa13. Atattirk - pirintele Turciei moderne.

14. Un playboy in Occident

15. Tronul Piunului.16. Indecentii Sauditi

155

163

t79t94207

221

238

244

265

280

28617. Amorurile unui dictator.

1

in seara asta not, losdphine

Sexul este ,,dlunitor societllii gi fericirii individuale a

blrbafilor'] scria tAnirul Napoleon - ce-i drept, pe atunci era

gi destul de confuz. Este posibil chiar ca primele lui experien[e

sexuale si nu fi fost de naturi heterosexuali.

La gcoala militari din Brienne, Napoleon, pe atunci in vAr-

stl de paisprezece ani, era bine-cunoscut pentru incapacitatea

de a-gi face prieteni. Cu toate acestea, a avut o relalie foarte

apropiatl cu tinirul Pierre Frangois Laugier de Bellecour, un

aristocrat chipeg din Nancy. Se zvonea c[ Pierre Frangois era,

in jargonul de la Brienne, o ,,nimf[] Napoleon devenind gelos

in momentul in care Pierre gi-a extins cercul social. Aga ci i-acerut lui Pierre Frangois si-l asigure ci este, in continuare, cel

mai bun prieten al siu.

Cei doi au mers impreunl la Ecole Militaire din Paris. Pierre

Frangois a fost aproape imediat atras in cercuri de homosexu-

ali, aga ci Napoleon a incheiat relalia de prietenie qi i-a inter-

zis lui Pierre Frangois s[-i mai vorbeasci vreodatd. Mai mult

decit atAt, i-a adresat o scrisoare ministrului de rd.zboi, in care

ii sugera ci ,,rigorile tineretului spartad' ar trebui introduse inacademiile militare, insl a fost sfrtuit si abandoneze subiectul.

t2 Nrcu CewrnonNp

in timp ce era incartiruit la Valence, in 1785, sublocote-

nentul Bonaparte, in virsti de qaisprezece ani, a ar,ut o relalie

apropiati cu doamna du Colombier. Aflat la mare depir-tare de casi, Napoleon gi-a gisit alinarea in comportamen-

tul matern al acestei doamne de virsti mijlocie. Ea avea o

fiici frumoasi, Caroline, gi, in vara anului 1786, ceidoil-auindrigostit.

30 de ani mai tArziu, in timpul exilului din Insula Sfinta

Elena, Napoleon igi amintegte de povestea lor de dragoste: a

fost ,,cea mai inocenti din lume. Deseori obignuiam si pli-nuim mici intilniri; imi amintesc de una, care a avut loc

intr-o dimineali, la risirit, in mijlocul verii. N-o si v[ vinlsi credefl, dar singura noastri bucurie atunci era si mtncimcirege impreuni".

La20 de ani dupi acea vari idilic[, Napoleon i-a scris Ca-

rolinei gi cei doi s-au intilnit la Lyon. Ei abia ii venea si creadici soldilelul slab pe care il qtia ajunsese acum impirat. ,,ii ur-mirea fiecare migcare cu o atenfie care plrea ci izvorigte dinadincul sufletului ei'l iEi aminteqte un curtean.

Dar in ochii lui Napoleon tAnira qi frumoasa iubitd de

odinioari se transformase intr-o casnici grasl gi plictisitoare.

Degi regreta enorm ci aranjase intilnirea, i-a oferit sofului ei

un post in guvern, i-a avansat fratele in gradul de locotenent

gi a numit-o pe Caroline doamni de onoare a mamei lui, Ma-dame Mdre, cum i se spunea in mod oficial.

Napoleon qi-a pierdut virginitatea la virsta de optsprezece

ani, cu o prostituati pe care a cunoscut-o in Palais-Royal, car-

tierul riu famat din Paris. A fost un act intenlionat - ,,une

experience philosophique" (o experien[i filozofici) - dupi

Viala amoroasd a marilor dictatori 13

cum scria acesta in noti{ele sale. in timpul Revolu{iei Fran-

ceze, Palais-Royal devenise un loc riu famat. Prostituatele de

lux ocupau camerele de la mezanin. Agezate in dreptul feres-

trelor in formi de semilunl, acestea se aplecau spre stradl

gi abordau trecltorii sau adoptau pozilii sugestive. Cele care

erau mai cunoscute in breasli impirfeau oamenilor pe stradl,

prin intermediul unor mesageri, broquri in care erau prezen-

tate ,,speciahtefld'gi tarifele practicate, in timp ce prostitua-

tele mai ieftine se expuneau in gridinile din exterior.

Tinirul Napoleon tocmai recuperase o soldl restanti. Tre-

cind prin gridinile din Palais-Royal, qi-a dat seama ci devine

,,agitat de sentimentele puternice care caractetizau acel loc,

uittnd complet de frigul de afarl'l igi aminteEte ci a fost oprit

de o tinilrd delicati, clreia i-a explicat natura filozoficl a mi-

siunii lui. Se pare ci aceasta era obignuiti cu tineri inflicira{i

aflali in ciutarea unor asemenea experienfe dificile. Napoleon

a intrebat-o cum gi-a pierdut virginitatea gi de ce a ales sl fie

prostituati. Povestea ei era una obignuitl - fusese sedusi de

un ofi{er, alungatl din casl de citre o mam[ infuriat[, atrasi

la Paris de un alt ofi1er 9i lisati si-gi poarte singuri de grijl.

incheind povestirea, fata i-a sugerat lui Napoleon si se in-

toarcl impreuni la hotel. ,Ce si facem acolo?", a intrebat el,

naiv. ,,Haide, i-a spus ea. Ne incilzim pu{in, apoi i{i voi oferi

plicerel'

Pentru Napoleon, experienla a fost dezamigitoare 9i l-a

flcut si rimlnl foarte timid in prezenla femeilor.

Un zvon foarte rispindit suslinea ci Napoleon avea un

penis foarte mic. Aga susfine raportul autopsiei realizate de

britanici gi este, probabil, mai degrabi propagand[. Pubisul

L4 Nrcer, CewrHonr.rs

lui a fost descris ca avand un aspect feminin, aseminitor,,muntelui lui Venus"; nu avea niciun fir de pir pe corp, pielea

era albi qi finl, iar formele pline gi rotunde ale pieptului ,,arfi fost un motiv de mindrie pentru multe dintre reprezentan-

tele sexului feminirt'i Penisul lui a fost prelevat qi conservat; in1969, a fost scos la licitafie de Casa Christie. Organul, denu-mit in mod elegant de citre organizatorii licitaliei ,,tendonullui Napoleon', era foarte mic qi neplicut la vedere. Dar cum s[arate ,,prezentabil" dupi 150 de ani?

La dou[zeci gi cinci de ani, Napoleon se indrigostegtepentru prima oari de Ddsirde Clary, o frumuse(e celebri. iispunea Eug6nie, considerind numele D6sir6e prea vulgar.

Era supli, avea pirul inchis la culoare Ei toate trisiturile pe

care Napoleon le ciuta cu ardoare la femeie - miini gi pi-cioare mici -, dar gi o zestre generoasi. Fratele lui se insurase

cu sora mai mare a lui Eug6nie, iar Napoleon spera ci asta

ii va netezi calea. insl in momentul in care qi-a flcut cunos-

cute inten{iile de cisitorie, pirinlii instirili ai lui Eug6nie au

hotir6t ci un Bonaparte sdrac este mai mult decAt de ajuns

in familia lor.

Napoleon nu s-a dat bitut. A continuat relafia cu Eug6nie,

in mare parte prin corespondenfi. Ea locuia la Marsilia, im-preuni cu pirinfii, in timp ce el triia la Paris. Scrisorile pe

care Napoleon i le trimitea erau pasionale.I-a scris chiar gi

o poveste de dragoste, intitulatl Clisson et Eugdnie, pentrua- i demons tr a pr ofunzimea sentimentelor s ale. Este povestea

unui tinir rizboinic strilucit, Clisson, care moare eroic pe

cimpul de lupti, dup[ ce aflil cL solia lui, blinda Eug6nie, s-a

indrigostit de prietenul lui cel mai bun.

Viala amoroasd a marilor dictatori 15

,,lJneori, aflAndu-se pe malurile strilucitoare, argintate de

steaua dragostei, Clisson se abandona dorinlelor qi tumultu-

lui siu sufletesc", scria Napoleon. ,,Nu se putea desprinde de

priveligtea dulce gi melancolicl a nopfii, sub clar de lun[. R[-

rninea pe loc, pini cind ea dispirea, iar visul ii era inghilit

de intuneric. Petrecea ore in gir meditdnd in adincul unei pi-duri, iar seara rimAnea, pierdut in visare, in lumina argintie a

stelei dragostei, pinl la miezui nopfiii'

Cine poate spune ci tiranii sunt lipsifi de suflet? Chiar 9i in

perioada exilului din Insula Sfinta Elena, Napoleon igi amin-

tea de Eug6nie ca de ,,prima iubire'l Cu toate astea, qi-a retras,

pe neaqteptate, cererea in clsltorie. in scrisoarea trimisi lui

Eugdnie, Napoleon i-a spus c[, intr-o zi, sentimentele ei fa![

de el se vor schimba cu siguranfi. Drept urmare, nu o poate

obliga si pistreze jurimintul unei iubiri eterne. in momen-

tul in care va simli c[ nu-l mai iubegte, trebuie si-i mlrturi-seasci. $i, dacl se va indrigosti de altcineva, trebuie si dea

frAu liber sentimentelor sale. El ar inlelege.

Eug6nie a fost distrusi. ,,Tot ce-mi rlmAne acum este

speranla ci voi muri", ii scria ea. ins[ dupi un timp Ei-a reve-

nit gi s-a cisitorit cu |ean-Baptiste Bernadotte, un militar cu

o carieri promifitoare. El avea si devinl maregal al Franlei 9i,

in 1810, regele Suediei. Eug6nie a devenit regina Suediei, iar

urmagii ei ocupi tronul suedez gi in ziua de azi.

Dornic si se insoare, Napoleon igi indreaptl aten{ia cltre

femei mai in virsti. Degi a formulat cel pufin cinci cereri in

cisitorie - una adresat[ domnigoarei de Montansier, in vAr-

sti de qaizeci de ani -, hainele ponosite nu ftceau din tin[-rul Napoleon pretendentul ideal. Pe cap purta un bicorn, iar

l6 Ntcsr, CewrHonNr

pirul lung, neglijent pudrat, ii cidea pe umeri, peste gulerul

mantalei. Cizmele erau ieftine, nelustruite, gi refuza si poarte

minuqi, considerdndu-le ,,un lux inutil". in realitate, nu-gi per-

mitea un asemenea lux. Mai mult, era teribil de plictisitor, dese-

ori avAnd iegiri nepllcute impotriva nelegiuirilor aristocrafiei.

Madame Permon a fost una dintre pufinele femei care i-aupermis lui Napoleon si participe la recepfiile sale, insi numai

pentru cdera,la fel ca gi ea, corsican. Acolo, Napoleon gi-a pe-

trecut timpul dansind cu fiica doamnei Permon, Laure. ,,Pe

atunci, inima lui Bonaparte era capabil[ de devotament", scria

Laure.

Norocul lui Napoleon s-a schimbat dupi ce a infrdnt, cu

salve de tun, rebeliunea regaligtilor pregltili si mirqiluiasciimpotriva Conven{iei Nafionale. Dintr-odati, Napoleon a

devenit ,,salvatorul Republicii" gi a fost avansat general de

divizie. A primit o uniformi noul gi s-a mutat din hotelul si-ricicios intr-o casi din Rue des Capucines. Avea chiar gi pro-pria trisuri.

Dupi moartea lui Monsieur Permon, Napoleon a inceput

si viziteze casa regulat, pentru a o consola pe v[duv[. intr-ozi, profitlnd ci se aflau singuri in cameri, i-a propus s[ se in-rudeasci. Fiul ei, Albert, a sugerat Napoleon, ar trebui s[ se in-soare cu tdnira gi frumoasa lui sor[, Pauline. Madame Permon

i-a rispuns ci e posibil ca Albert s6-gi fi frcut deja alte planuri.

Atunci, a sugerat Napoleon, Laure ar trebui si se cis[to-reasci cu fratele lui, |erome. Madame Permon ii spune c[sunt prea tineri. intr-un final, Napoleon a propus ca ei doi sise c[sitoreasci. Ar a$tepta, desigur, s[ treaci o perioadi de

timp decenti pentru doliu.