VII

I

Seria de tAlcuiri verset cu verset ale cdrtilor Ve-chiului Testament, continuatd prin volumul defald, se intemeiazd cu precddere pe marele te-zaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce,de cAte ori este cazul, gi precizdri istorice gi fi-lologice de datd recentd. Autorii imbind rigo-rile teologiei cu exigenlele culturii actuale,oferind un valoros instrument de lucru adresatmai ales seminarigtilor si studentilor in Teo-logie, dar 9i intelectuaHtetii cregtine in general.

in curAnd, in aceeagi serie:

Si

-Lffit

PARINTI

JTIDE€trTBII.iRUTi:-'li'r ; i ''i{.l:ifr !

t .l:

Coperta:Valentin Dan

[ustratii coperta 1:

Samson Si Rut(miniaturi - sec. al XII-lea)

@ Asociagia Filantropici Medicall <<Christiano>pentru prezenta edifre - Bucuregti, 2005

Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, se*tor 2, Buctregti021591; tel./fax: 02L /2520517; e-mail: chr@mediasat.ro

Consilier editorial: Gabriela MoldoveanuDirector literar: Rizvan Codrescu

Preot loan Sorin Usca

VACTXITJL ?ESTAIVINNT

tn rAncurREA sFINTTLoR PARTNTI

VII

JUDECA?"ORII.RUT

Serie editatl cu binecuv6ntarea

i. P. s. Nicolae CorneanuMitropolitul Banatului

BDITT]RACIIRISTIANABucuregti - 2005

rsBN 973-8125-65-0

JUDMCATORILOR

Introducere

Curtea Judecdtorilor este cea de-a gaptea carte a Sfin-

lal Botlpturi gi a doua dintre c[(ile istorice (dac[ socotim

€arBn lowa ca prima de acest fel). Biblia Hebraica rut-

molto oartca $ofetim, pe cdnd Septuaginta o numegte Krire,lar ltulguta o numegte Liber Sopthim id est ludicum. Pre-

lutlndoni, fnfelesul e acela de judecdtori, iar pozilia ce4ii e,

ln toato cazurile, dup[ cea a lui Iosua.Cartea Judecdtorilor descrie evenimente petrecute pe

prrcuraul a aproape dou[ secole (circa 1200 - 1032 i. Hr.),

tntro moartea lui Iosua gi instituirea regalit[1ii. A fost, dup[oum to va vedea, o perioadfl plin[ de tulburdri gi de decidere

a morawrilor, epocl dominatl de frgurile unora dintre

Judocitori. DupI moartea lui Iosua, ,,la conducerea popo-

rulul au urmat betranii triburilor, iar cdnd peste Israel s-au

rhtrtut invaziile unor popoare $i triburi str[ine, Dumnezeu a

rlncluit pe unii b[rba(i viteji pentru a mdntui fara de cotro-pltorl, Acegti blrbafi sunt cunoscuti sub numele de iude-edbrl, cu toate c[ principala lor menire a fost (...) sd-i scape

po lnraelifi din m6na dugmanilor din afar6, motiv pentru care

erau privifi ca nigte eliberatori gi m0ntuitori ai poporului (3,

9-15), Probabil c[ in weme de pace, respectiv in ristim-puldlntre o n[vdlire gi alta, in fafa lor erau aduse pricinile maieomplicate care se iveau"l.

Judecdtorii,,este a doua dintre c[rfile profetice, astfel

lntitutatd dup[ judecltorii care au condus poporul lui Israel

ln pcrioada de la moartea lui Iosua pdnd la ivirea profetuluiSnmuel. Principala funcfie a judecdtorilor era aceea de anruma comanda militarl a nafiunii ori a unui grup de triburilrr timp de rizboi. Numai incantl Deborei se face abuziela

I l>umitn Abrudan gi Emilian Cornipsctl, Arheologie biblicd (in con-

llnuare: AB), Editua Institutului Biblic ai de Misirure al Bisericii( )rto-doxe Rom6ne (in continuare: EIB), Bucuresti, 1994, p. 184.

funcfia propriu-zis judiciar{ a acestor conduc[tori. Titlul dejudecltor nu era ereditar (exceptdnd cazul lui Abimeleh) ginu pare s[ fi constituit monopolul unui trib anume,'2. ,,Car-tea Judecdtorilor aratd, in general, lupta monoteismului im-potrivaporul, s

Starea s

lumegti, iqi pierde autoritatea. Dumnezeu, potrivit amenin-fdrilor din Legea lui Moise, pedepgi in acest timp trist a fost o wemeimplinit gi poporul s-a bucurat deepisodul din C-artea Rzl. Scopul c6(ii este ar[tarea credin-ciogiei divine"3. ,,Cartea Judecdtorilor ne informeazl asupraunei perioade din istoria lui Israel despre care nu avem datedin nici o altd sursd. Rabinii considerd c6 autorul clrfii esteprofetul Samuel. Specialigtii modemi susfin c6 povestirile aufost redactate treptat gi adunate la un loc abia in wemea,monarhiei. DupI unii, varianta definitivd a cdrfii dateazl dedupd distrugerea Ierusalimului din 586 i. Hr."4.

Pentru simplificare, vom il considera gi noi drept au-tor pe Samuel, frr[ a exclude redactdri ulterioare, iar ca timpal scrierii cirfii propunem o perioad[ intre 1030-1010 i. Hr.,la inceputurile monarhiei in Israel, o date cu Saul.

Edi{ia AIfred p-tic, pentru intregul tex o-sebirile fiind, uneori, al

trnducorii de care ne folosinl aceasta reugind sd armoni-,gto, dc cele mai multe ori in chip tacit, aceste diferenfe.

Ca gi in volumele anterioare, nu ne vom interesa

ltt{ot do istoria israelifilor, ci vom ciuta, pe cdt posibil, sen-

lUdlo mistice ale acestei istorii, deqi, de data aceasta, spre

drorcbirc de Cdryile Regilor, care vor unna, exegeza patris-

tlgl o*o mai slrac6.ln comentariul nostru la Cartea Judecdtorilor, yom

mufgo la imp64irea acesteia in'trei sec{iuni:L

II.ilt.

Prolog (1, 1 - 2,36) - parte ce rememorea-zd evenimente din perioada lui Iosua;Perioada Judecltorilor (3, I - 16, 31);Epilog (17, | -21,25) - cuprinzdnd cdtevaadaosuri istorice ce subliniaz[ pervertireacredin{ei gi a moravurilor in timpul judec[-torilor.

lncepind cu acest volum, ne vom ajuta gi de Sep-

H$glnta tradusi in limba romini de cfltre un grup de trudi-torl (Colegiul Noua EuropI/Editura Polirom, Bucuregti /Iagi,

3 volume, 2004), cu men{iunea cd, in cazul termenilor gre-

0tftl, vom opta, ca gi pdn[ acum, pentru o transcriere c6t

fiul apropiatl de modul in care acegtia trebuie a fi citifi, res-plngAnd modalitatea apuseand de transliterare. in cazul uneiW€ntuale reeditdri a primelor qase volume din seria noastri,dorlm s[ facem importante adaosuri, apelAnd atdt la Septua-

ilnla, cgt 9i la alte lucr[ri, apirute ulterior publiclrii volu-molor ln discufie.

I. Prolog (1, 1- 2,36)

CAP. 1 - Cucerirea Canaanului

1: ,r$i a fost cI, dupi moartea lui losua, fiii tuiIsrael L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Cine se va ridicapentru noi impotriva Canaaneenilor, sI se batl cu ei?".

,,Noile evenimente se desf[goar[ dupd moartea luiIosua, degi numele gi decesul acestuia vor fi reluato, t[rorrr-netic, in capitolul 2"6. Ajci, ca gi in alte locuri din CarteaJudecdtorilor, Domnul e intrebat de cltre preot, prin Urim gi

Tumim. Prin mijlocirea acestora, marele preot obfinea rls-punsul divin in imprejur6ri deosebite.

Septuaginta 2 |rcepe astfel: $i a fost aSa: dupdmoartea lui lisus... ,,$i a fost aSa: coplla inifiall poate fisemnul unei legituri puternice cu cartea precedent[. Situatianu este neobignuit[, de vreme ce cu gi incep Numerii Si Le-viticul, iar lisus (Navi) incepe cu un segment de frazi iden-tic: $i afost aSa: dupd sfirSitul lui Moise..."7.

,,Dup[ Iosif Flaviu (Antichitdfi iudaice V, 120), celcareL-a intrebat pe Dunnezeu in numele israelifilor a fostpreotul Finees, al c[rui nume se afll indicat in finalul cir{iiiisus (Navi) (24, 33a)-8.

6 Btblia sau SJiinta Scripturd, Edifie jubiliar6 a Sfinflrlui Sinod, ver-siune diortosittr durpd S eptuaginta, redactartl gi adnotafii de BartolomeuValeriu Anania (in continuare, abreviaf BBVA), Editura hstitutuluiBiblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (in continuare:

EIB), Bucuregti, 2001, p.273.7 Septuaginn 2, Iisus Nave, Judecdtoii, Ruth, I-4 Regi, (in continua-re, abreviat: SEP 2), volum coordonat de: Cristian BAdiliF, Francisca

B6lttrceanu, Monica Brogteanu, Dan Slrryanschi, in colaborale cu pr.

Ioan-Florin Florescu; traduceri de: Florica Bechet, Ioana Costa, Ale-xandra Moraru, lon P[tnrlescu, Cristina Costena Rogobete, ColegiulNoua Europtr/Polironl Bucuregt'/Iagi, 2004, p. ll3.8lbid.

10

2i ,,lur Domnul le-a zis: fuda se va ridica; ia-ti,ln mlna lul am dat fara!".

Ca gi in alte d[fi, tribul Iuda se afl[ in frunteaIrraclllilor (cf. 9i Numerii 2, 3). Reamintim ci din Iuda Se

m nrfto Mtntuitorul Hristos.3: ,,$i a zis Iuda cltre Simeon, fratele stru: Ri-

dlel.to cu mine in mogia mea gi si facem rlzboi im-potrlvt Canaaneenilor; apoi voi merge gi eu cu tine inE0ilr tat Iar Simeon a mers cu el".

,,luda gi Simeon erau nlscufi din aceeagi mami, T ia(Froerca 29,33-35). in textul de fafi, eponimi ai triburilorlllpootive, cele dou[ din sud, c-are vor avea o istorie oare-

Ouir rpatte fafa de cele nordice"e.4: ,,$i s-a ridicat luda, iar Domnul i-a dat in m0i-

Ullf lor pe Canaaneeni gi pe Ferezei; 9i dintre ei au lovith Eozoc zece mii de blrbati".

,,Bezec; localitate situatd, dup[ toate probabilit[1ile,pl looul actualului Bet-$ean"ro.

Bezec (: fulger) era locuit de numeroqi canaanifi gi

frncrlti.5: ,,Iar in Bezec au dat peste Adoni-Bezec ai au

fleut rlzboi cu el; 9i i-au bitut pe Canaaneeni 9i pe Fe-irtalt.

,,Adoni-Bezec inseamnd Bezec e domnul rneu, per-fon{ diferit de Adoni-Bezec (Adoni-fedec), regele Ierusa-llmului, din Iosua 10, 3"rr.

6-7: ,,lrr Adoni-Bezec a fugit, dar ei au alergatdupl el gi l-au prins gi i-au tiliat degetele de la m0ini gi

drgotele de la picioare. $i a zis Adoni-Bezec: $aptezeci derr3l rv0ndu-9i tliate degetele de la m0ini 9i degetele de laplclorre rdunau fbrflmituri de sub masa mea; prin ur-mtro, aga cum le-am ficut eu lor, tot astfel mi-a risplltit

ll

mie Dumnezeu. $i l-au dus in Ierusalim, gi a murit a-colott.

Istoria Israelililor nu'e lipsitd de cruzimi, dar, incaztl de fafil, ei au aplicat lui Adoni-Bezec acelagi mod demutilare pe care el il folosise asupra a gaptezeci de regi; in-supi Adoni-Bezec va considera c[ asupra sa a venit rilzbrt-narea divini. Oricum, pentru a atenua efectul acestor rdn-duri, precizim cd mutilarea consta doar in tdierea degetelorcelor mari, gi nu a tuturor degetelor, cum ar reiegi din tradu-cerea de fa[i. Degi, urm[torul comentariu, complici pro-blema: ,degetele: gr. akra inseamn[ exact vdduri, extremi-tdli, iar in acest pasaj poate indica fie degetele, fie doar de-getele mari; echivalentul ebraic nu este relevant, fiind unhapax.Imaginea din versetul umrdtor (v. 7) (oameni mdn-c6nd pe sub mese, ca nigte c6ini) ar sugera tlierea tuturordegetelor"l2. .

8: ,,Iar liii lui Israel au lEcut rilzboi impotrivaIerusalimului gi l-au luat gi l-au trecut prin ascufigul sI-biei, iar cetatea au ars-o cu foc".

Ierusalim (: cetatea plcii) era locuit de Iebusei; elva fi cucerit deplin de cltre ewei abia sub regele David, insichiar gi dupi aceasta va ft, in mare parte, locuit gi de cltreiebusili. ,,De fapt, Ierusalimul va fi cucerit doar sub domnialui David. Anacronismul, menit a sublinia meritele tribuluilui Iuda, este pistrat aici gi in grecegte, spre deosebire deversetul 18. Iosif Flaviu (Antichitdli V, 124) incearc[ s[ ar-morizeze l, 8 cu l, 21 gi cu Iosua 15,63, fEcind distincfiaintre oragul de jos, care a fost cucerit, Si orasul de sus,inexpugnabil"r3

9-10: ,,Iar dupl aceasta s-au cobor0t fiii lui ludasi battr rlzboi impotriva Canaaneenilor care locuiau lamunte 9i in finutul de miazlzi 9i in cel din c0mpie. gi amers Iuda impotriva Canaaneenilor care locuiau in He-

":il'i.',p' '4'

T2

brcn, lrr Hebronul i-a iegit impotrivii (iar numele cel

Yf0hl rl Hobronului era Chiriat-Arba); 9i i-au bitut pe

lqrl il po Ahlman gi pe Talmai, rlmIgifele lui Enac".Hebron (: uniune) s-a numit inifial Chiriat-Arba (:

olrte tmp[trit[); era o cetate din regiunea muntoasl a luififfb, Alol, tribul Iuda a invins pe $esai (: alb; nobil), pe

thlnan (. fratele unui dar) sipe Talmai (: plugar; iteaz),ttttltltolo unor popoare descendente din Enac (: git lung;ur{rl),

Ne amintim cI de Enachifi s-au insp[imintat iscoa-

dllr trlmiee de Moise in Canaan (Numerii 13,26-30).ll-15: ,,Iar de acolo s-au suit impotriva celor ce

hlru ln Debir (al cirui nume fusese mai inainte Chi-thhtoforr Cetatea Clrturarilor). A zis Caleb: Cel ce valCti Cttrtea Ctrrturarilor gi o va lua, aceluia ii voi da de

rflr ps lllca mea Acsa. $i a luat-o Otniel, fiul cel maiilalr rl lul Chenaz, fratele lui Caleb; iar Caleb i-a dat-olf rcfl0 po Acsa, fiica sa. $i a fost cl-n timp ce ea mer-

tflp Otnlel a tndemnat-o sI cearl o farinl de la tatil ei;

S ff olrtea 9i striga de pe asin: M-ai dat in finutul dinilltlzll... Dar Caleb i-a zis: Ce ti-a venit? Iar Acsa i-ad:t Dl.ml, te rog o binecuvilntare, cil m'ai trimis intr-Il flnut dln miazlzi: di-mi gi izvoarele de api! Iar Ca-hb l.r dat, dupl inima eir lzvoarele cele de sus gi cele de

fortt.E cuceritl cetatea Debir (: cuv0nt) de c[tre Otniel

(= putoroa lui Dumnezeu), fiul lui Chenaz (: vdnltor), fra-Blr lul Caleb (= cdine; ca o inim6).

Pentru fapta sa, Otniel primegte de sofie pe Acsa (:wrlgl pontru glezr6), fiica lui Caleb. Este o reluare a celorrllrtrto tn Cartea losua,15, l6-19.

,,Textul ebraic ofer[ versete aproape echivalente, inrohlmb textul grecesc atestl diferenfe chiar gi intre cele douE

tredllii manuscrise ale Judec[torilot''ra.

tr lbkl,,p. tt5.

13

16: ,rlar fiii lui Ilobab Cheneul, socrul lui Moise,s-au suit din cetatea Palmierilor, cu fiii lui luda, la mia-zizi de Arad, gi s-au dus gi au locuit cu poporul".

Cheneii sau Qeneii ,,aparfineau madianitilor gi, du-pd tradifia biblic[, au trdit intr-o parte a Peninsulei Sinai. Aup[truns apoi in Canaan, o datl cu triburile israelite, practi-cind meseria de fierari ambulanti. Au fost asimilafi progre-siv de citre israelifi. Ietro, socrul lui Moise, se trlgea dinneamul qeni1ilor"l5.

Hobab (: iubit) Cheneul (: fierar) pare a fi fostcumnatul lui Moise; dupi alte opinii, aga cum s-ar deduce de

aici, socrul acestuia, astfel c[ Hobab ar fi un alt nume pentruIetro sau Raguel. inclindm s[ credem c[ prima variant5 emai aproape de realitate. Oricum, aici e vorba de urmagii luiHobab, care s-au allturat, in wemea lui Iosua, tribului Iuda,locuind la niazdzi de Arad (: m[Sar s[lbatic; locul refu-giafilor).

17: ,,$i a mers Iuda impreuni cu Simeon, fratelesIur gi i-a bitut pe Canaaneenii care locuiau in fefat gi i-au dat pierzlrii; iar cetlfii i-au pus numele Pierzanie".

,,in Codex Vaticanus: Anathema, cuvdntul originalca-re se traduce Pierzanie. Anatherna era prada de rlzboi de-dicatl in intregime lui Dumnezeu; pentru ca ins[ nu cumvavreunul dintre luptltori s[ fie ispitit a-gi insugi ceva, ea era

nimicitd fEri nici o cru1are"r6.

Tefat (= tum de pazd) a fost acordat tribului Simeon,care a numit cetatea Horma (: nimicire; pierzanie).

18: ,,Dar Iuda nu a luat Gaza, nici imprejurimileei, nici Ascalonul sau hotarele lui, nici Ecronul gi nicihotarele lui, nici Azotul sau imprejurimile lui".

,,Negafia se afl6 in amAndoi codicii Septuagintei:Alexandrinus gi Vaticanus; Textul Masoretic relateazi cuce-riri succesive. Cetifile ins[ vor fi supuse sub regele Da-

vld"l7, Cot[ti ce nu au putut fi luate, in wemea lui Iosua, de

tt{bul luda: Gaza (: putemic), Ascalon (: migrafie), Ecron(- crtorminarc), Azot (: loc fortificat). Aceste cet6{i au a-

ffilnut Filistenilor.l9l ,r$l Domnul era cu Iudal acesta.a luat mun-

ldrr tllndcl pe locuitorii din vale n-a putut sI-i nimi-ml;Clr ol fllnd ocroti{i de Rahab"., ,,Rahab: desfrinata din Ierihon, fafi de care IsraelifiiHrilu obligafii morale (Iosua 6,25). Textul Masoretic moti-VglEt dlforit: ... de vrerne ce ei aveau care de fier"tg.

Motivalia din textul ebraic pare si fie mai plauzibi-,5 h oontoxt,i,' lpoul se complicd, intrucdt textul grec vorbegte aici{f,[pa Rlhav, iar nu despre Ratrab, Raav in Septuaginta. Ot,Bhrv u fi transcrierea pentru Recab.

,,Loctiunea stranie din Septuaginta a fost explicat[t € rlwto la recabifii din Ieremia 35. Acegtia, din frdelitate

tH d0 rtr{mogul lor eponim pentru care idealul era vialaHudf din pustiu, refvzau orice contaminare cu civilizafia:ThrOdora (Quastestiones in ludices 6) afrrmi ci Recab l-ar

fi liltult pc Iuda sd evite cflmpia, loc de impietate 9i corup-

ts, htlf Flaviu (Antichitdli V, 128) interpreteazd conformimutut sbraic, vorbind despre mullime deiare"te.' 20-Zl: ,,Hebronul i l-au dat lui Caleb, a9a cum

lDlaala Molse; 9i acolo a mogtenit el cele trei cetifi 9ilClO l.r omor0t pe cei trei fii ai lui Enac. Dar fiii luiVfilrmln nu l-au scos pe Iebuseii care locuiau in leru-flla, utfcl cI Iebuseii locuiesc p0nl astlzi in Ierusalimhprrunt cu fiii lui Veniamin".

Pdnd astdzi, adicd p6n[ la timpul scrierii cdrfii, dar,

CUpl oum am mai spus, Iebuseii aveau s[ locuiascd inclHultl vromo in lerusalim.

I liltvn, p.274.rH ltltvA. gr.274.l' Hl l' ,r, p. I l(1.

15

22-26:,rFiii lui losif s-au suit la Betel; 9i Domnulera cu ei. $i au impresurat Betelul gi l-au dlr0mat; iarnumele cel vechi al cetitii era Luz. Iar iscoadele vIzflndun om iegind din cetate, l-au prins gi i-au zis: Aratl-ne pe

unde si intrlm in cetate gi vom face mill cu tine. $i el

le-a arltat pe unde sI intre in cetate; iar ei au izbitcetatea cu ascufigul slbiei; iar pe omul acela gi pe rudelelui i-au llsat liberi. $i a mers omul acela in finutulHeteilor gi a zidit acolo o cetate pe care a numit-o Luzlacesta e numele ei p0ni-n ziua de a;stdzi".

Betel (= casa lui Dumnezeu) se afla la vest de Ai 9ila sud de $ilo; vechiul nume al cetifii era Luz (: migdal).Ulterior, o altl cetate cu numele Luz a fost ridicati in finutulHeteilor sau Hitifilor, ctitor fiind acel om care a descoperitfiilor lui Iosifintrarea in cetate.

27: ,rManase, de asemenea, nu i-a alungat pe cei

din Bet-$ean, care este o cetate a Sci{ilor, nici oragele ei

9i nici imprejurimile ei; nici pe cei ce locuiau in Taanac,nici oragele acestuial nici pe locuitorii din Dor, nicioragele acestuia; nici pe locuitorii din Balac 9i nici im-prejurimile sau oragele lui, nici pe locuitorii Meghiddo-nului gi nici imprejurimile sau oragele acestuia, nici pe

locuitorii Ibleamului 9i nici imprejurimile sau orageleacesfuia; iar Canaaneenii au inceput si locuiasci in a-

ceasti fari".Bet-$ean (: casa siguranfei) era ,,o cetate a Scililor:

menfiune proprie Septuagintei; una gi aceeagi cu Schitopolis.Sci(ii (numifi ln Vechiul Testament gi Agchenazi - Facerea

10,3): popor nomad, din care unele triburi au plecat dinsudul Rusiei gi au pltruns in Asia gi-n Orientul Mijlociu.Pavel ii va menfiona ca fiind cei mai indeplrtafi drntre bar-bari (adicd, dintre cei ce nu vorbeau limba greaci), ceea ce

inseamn[ c[ locuiau in nordul Mirii Negre'ao. Taanac 1:loc nisipos) era o cetate canaanitl acordat[ tribului Manase

20asv4p.zl+.

16

;1, ultorior, deveniti cetate leviticl; Dor (: locuinf[) era o

ednto canaanit6 pe farmul Mediteranei, aflatd pe teritoriullul A1m, dar atribuit[ lui Manase; Balac (: nimicitor) apare

doer hr Septuaginta; Megghiddo (: amplasamentul trupe-

!m), ootate ce controla c6mpia Esdrelonului; Ibleam (: locul

blruln1oi1, cetate din finutul lui Isahar, insi atribuit[ lui Ma-

illo, Dogi s-a cerut nimicirea bigtinaqilor, in toate aceste

€atltl au fost ltrsafi sd tr[iasci in continuare gi canaaneii. La

ftl r.n pctrecut gi in alte cetdfi, dupl cum se va ar[ta in€of,tlnunro:

28-36: ,,$i a fost cI dupi ce Israel s-a intirit, i-allflt pc Canaaneeni sl-i pllteascl bir, dar de alungat nu

h rlungrt. Nici Efraim nu i-a alungat pe Canaaneenii

llll loculau ln Ghezerl iar Canaaneenii au locuit inUilJloeul lul 9i-i pllteau bir. Nici Zabulon nu i-a alungat

!l 001 co locuiau in Chitron, nici pe cei ce locuiau inFlfhflol; lar Canaaneenii au locuit in mijlocul lor 9i=ipEtmu blr. Nici Ager nu i-a alungat pe cei ce locuiau inht0, crro-l pltrteau bir, nici pe locuitorii din Dor, nici pe

bOultorll dln Sidon, nici pe locuitorii din Mahaleb, dinAillbt dln Helba, din Afec qi din Rehob. $i a triit Ager

h m[locul Canaaneenilor care locuiau in fara aceea, de

Vtlmc cG nu i-a izgonit. Nici Neftali nu i-a alungat pe

l0Cultorll dln Bet-$emeg, nici pe locuitorii din Bet-Anat;

il r trllt Neftali in mijlocul Canaaneenilor care locuiau

lU Frr nceea; dar locuitorii din Bet-$emeq 9i din Bet-

Anrt l-ru devenit plititori de bir. Amoreii insi i-aulmplnl pe fltt lui Dan in munte, fiindcI nu le-au inglduitil cohorre la vale. Aga au inceput Amoreii sI locuiascih muntele Mirfilor, unde trliesc urgi 9i vulpi, in Aialon

tl tn flralbtm; dar mf,na fiilor lui Iosif a fost puternicl[uprr Amoreilor, aga incflt acegtia i-au devenit birnici.Itr hotrrul Amoreilor a fost de la urcugul spre Acravim,dc lr rtlnc[ gi mai sus de ea".

Rcd6m traducerea toponimelor int6lnite aici (api-rulG, do altfel, gi in Cartea losua'\: Ghezer (: agezare in pan-

t7

t[), veche cetate canaantt[; Chitron (: fum; cea{i), cetate interitoriul lui Zabulon,la 12 km depirtare de actualul Haifa;Nahqlol (: p[gune), sat al lui Z,abtion; Aco (: nisip arzdtor),

cetate situat6la 40 km sud de Tyr, atribuitl lui Ager; Dor,amintit aici, apare doar in Septuaginta; Sidon (: pescuit;

v0nltoare), veche cetate pe firmul Mediteranei, la 35 knnord de Tyr; Mahaleb sau. Ahlab (: regitrne bogat[), cetate

din teritoriul lui Ager, la 6 lcn nord-est de Tyr; Aczib (=ingetltor), cetate pe litoral, aparfinAnd lui Ager; Helba (:fertilitate), cetate pe teritoriul lui Ager, la nord-est de Tyr;Afec (: fo45), cetate la nord de Sidon; Rehob (: loc larg),cetate de la hotarul lui Aqer; Bet-$emes (: casa soarelui),

cetate la hotarul dintre Iuda gi Dan, la circa 38 krn deplrtarede Ierusalim; Bet-Anat (= casa zeilei Anath; casa ecoului),cetate in munfii lui iuda; Aialon (: finutul cerbilor), cetate

din lara de Jos, la circa 2l krtnord-vest de Ierusalim; $aal-bim 1: vulpi), cetate amorit[ pe teritoriul lui Dan; Acravim(: scorpioni), pantd din sud-estul frontierei lui Iuda. Cata-anilii devin birnici ai israelililor, dar, cum se va vedea, pre-

zen(a lor s-a dovedit o cursi pentru ewei, in principal dinpunct de vedere religios. ,Pentru infelegerea corect[ a celorcuprinse in carte trebuie sd finem seama de faptul c[, in tim-pul lui Iosua, s-a ftcut numai cuceiirea sumari a pim6ntului

firii, rlmdndnd de datoria fieclrui trib si deslvirqeasci a-

ceasti cucerire prin stdrpirea locuitorilor canaanilizl. Aceas-

t[ cucerire definitivi s-a deslvdrgit lent. Aga s-a putut in-timpla ci unele cet6fi sunt trcl stlpinite 4e canaanifi... De

aici se explici unele contradiclii aparente"22.

CAP. 2 - Lepddarea israelifilor; pedeapsa Si iertarea lor

1: ,,$i ingerul Domnului s-a suit de la Ghilgal laLocul Plflngerilor 9i la Betel gi la casa lui Israel gi le-a

rl:t Apr grllegte Domnul: Eu v-am scos din lara Egip-hrlul fl V.irn adus in tara pe care M-"q jurat fafl de

pfilnitt vottrt sl v-o dau voui, zicind: in veac nu voiollcr loglmCntul pe care l-am Ihcut cu voi!".

Ingerul Domnului: ,,E vorba de ingerul pe care

Epmnul l-a rtnduit s6-i clliuzeascl pe ltrngul 9i anevoiosul

lor drum din Egipt pdn6-n fara Flg[duinlei (vezi Iegirea 23,

10.22), DacI insuccesele israeli{ilor menfionate in capitolul

Sroodont ist(vffraole letf,'ar, oht e

lltll tl-au awt cartierul general in timpul cuceririi Cana-

ftulul, Betel amintit aici e propriu Septuagintei-2-5: ,,Dar nici voi si nu faceli vreun leglm0nt cu

fl co loculesc ln aceasti tari 9i nici si nu vi inchinafidumnozellor lor; dimpotrivi, chipurile lor cele cioplite sih llmlclll, iertfelnicele lor si le surpati!... Dar voi n-a{i[lUltrt de glasul Meu, de vreme ce a(i fdcut toate aceste

lnenrrl. Iar Eu am zis: Nu-i voi alunga de dinaintea voa-

Itsl, cl el vor fi sI vI facl necazuri, iar dumnezeii lor sIil lh platrtr de poticnire. $i a fost cI dupi ce a grlit in-

|lrul Dom Israel,poporul 9l- numitIOOUI rcela Dom-

Eulul".Locul a fost numit Bochim (: cei ce plAng; pl6n-

ld): situat in apropiere de Ghilgal, aici s-au ciit eweii inUflra mustrdrilor ingerului.

6-10: ,,$i Iosua a dat drumul poporului, iar fiii luiItrrcl c-au dus fiecare la mogtenirea sa, si-;i mogte-

0ltrcl ptrmflntul. Iar poporul I-a slujit Domnului intorto zllele lui Iosua gi-n toate zilele bitrinilor care-au

trllt lndelung dupi Iosua gi care-au cunoscut toate lu-crurllc cele mari pe care Domnul le-a ficut in Israel. Iar

tr nBVA, p.274.

t9

Iosua, fiul lui Navi, sluga Domnului, a murit ln vflrsti deo sutii zece ani. $i l-au ingropat in hotarul mogteniriisale, la Timnat-Heres, in muntele lui Efraim, la miazl-noapte de muntele Gaag; gi toatl generafia aceea s-aadiugat la plrinfii lor; 9i dupi ei s-a ridicat o alti ge-nerafie, care nu L-a recunoscut pe Domnul gi nici lucru-rile pe care Domnul le flcuse cu Israel".

Iosua a fost ingropat la Timnat-Heres sau Timnat-Serah (: porfitrne suplimentard), sat din finutul lui Efraim,pe coasta nordicl a muntelui GaaS (: cutrernur de pdm6nt).Odati cu moartea lui Iosua, va incepe degradarea moravu-rilor gi un gir de apostazieri ale poporului.

SEP 2: Toate zilele lui lisus:,,Origen distinge intrezilele lui.Irsus gi zilele lui Manase (sa'o zilele lui Faraon).Prima expresie trimite la lumina adevdrului gi drept[fii; adoua, la intunericul r[utefii qi al ereziilor. in sens mora| zi-lele lui Iszs sunt zilele in care sufletul pune in practicd vir-,tufile cregtine (Omilii la Judecdtori l, l). Origen interpre-teazd aceste zile calitativ, nu cantitativ. O zi este dreptatea;o alt[ zi este sfinfenia; o alte zi, prudenla; o altd zi, milo-stenia. Prin urmare, zilele lui lisus formeazd un minunchi devirhrtr sufletegti (ibid.1,3)"24..[ar cdyi au mai trdit vrerne in-delungatd dupd Iisus ,,se referfl, dupl Origen, la sfinfii, dedupl Iisus [Iristos. Vremea tndelungatd caracteizeazl vre-mea sfinleniei; la sfhr$itul wemurilor, inaintea celei de-a do-ua Veniri, timpul va fi scurtat (Matei 24,22) de dragul sfin-filor. Timpul eshatologic este plin de rlutate, este vr timpscurt (ibid. I,3)"'s.

SEP 2: Iisus,Jiul lui Navi, robul Domnului, a murit;,,Origen citegte ftaz.ain contrapunct cu Galateni 2,20: IisustrdieSte in mine.Iisus Navi este figura tipologicl a lui Iisuslkistos. Prin urmare, tot ceea ce se spune despre primul se

referl, tn cheie tipologic[ gi spirituall,la al doilea. in sens

24 SEF z,pp. t2l-122.

" Ibid.,p.2l2,

20

m{tfll, tnttafica lui Iisus semnificd reintoarcerea omului la

M,tgrd pe Domnul: ,,Aceast[ generafie este aceea a gdn-

dfullor r si urc[ direct din inima omului(Orljon, 1,2)"'7.

ael au flcut riu in fa{a Dom-

EUlul ll t-au lnchinat baalilor. $i L-au pirisit pe Dom-

A[hrtelor".,,Credinfa politeistd a fenicienilor este adeverit[ 9i

& mftluriile arheologice de la Sidon, unde s-au descoperit

Efmolo tcmplului inchinat zeului E;mun, care corespunde cu

Adonlr prin natura 9i funcfiile sale. in panteonul sidonian

fltl runt inclugi: zerl/, Baal Si Astarta, cunoscufi de autorii

todorltor Vechiului Testament"28.Reamintim cd Baal inseamn6 domn; stdpdn, iar As-

lgile, cea care aduce lumind. Baal era zeul furtunii 9i al fe-

Oundltdtii, iar Astarte, zeitpMamL, a fertilit{ii, a dragostei

fl a rtrzboiului din panteonul canaanit.

,,Profefii iudei, care antrnfau prin Iahve un Dum-

ietou de o concepfle mai elevat[, s-au opus cultelor str[-Y€ohi, care ren[gteau fEri incetare, celebrdnd p0n[ la exa-

o€rbare gi la monstruozitate saqalitatea viefii organice, for-

ftlo olcmentare ale singelui, sexualit6fii gi fecunditdfii. Cul-tul lui Baal a ajuns sd simbolizezepreze$a 9i revenirea pe-

dodle[, in orice civilizafie, a tendinfei de a exalta fo(ele

re iEP 2,p.122.11 lhld,

't AB, p.32.

2l

instinctive"2'. Aici e relatatd o prim[ c[dere in idolatrie.,,Pentru Origen, cei care au slujit Baalilor sunt cei ce nucred in Evanghelia lui Iisus Hristos qi cei care-Si pleacdgenunchii inimii fn fala poftelor trupeSti (Omilii la Jude-cdtori [,3)"".

14: ,,$i Domnul S-a mflniat cu mare aprindereasupra lui Israel; gi i-a dat pe miina prlditorilor, care i-au jefuit; 9i i-a vAndut in m0na dugmanilor lor de prim-prejur, iar ei n-au mai fost in stare si stea lmpotrivavrijmagilor lor,"

SEP 2: Si i-a dat pe mdna jefuitorilor; ,Bentra Oi-gen, exist[ doui situalii in care Dumnezeu ii plrlsegte peplcitoqi (prefigurafi de Israelul lnchinltor Baalilor). Primasituafe, oficialI, cdnd autoritifile bisericegti ii expulzeazdpeeretici in vIzul tuturor. A doua, cdnd Domnul, Care vede intaind (Matei 6,6), abandoneazd sufletul plin de vicii diavo-luJnn (Omilii la Judecdtorill, 5)-3t .

,pumnezeiasca Scripturd spune cd cei care calciporuncile sunt vdndufi celor de alt neanr, adicd p[catelorimpotriva firii, pinl ce nu se intorc prin poclin@"32.

15: ,,impotriva celor cu care mergeau mflnl-nm0nl; dimpotrivl, mina Domnului era impotriva lor,spre riu - a$a cum Domnul grlise gi a9a cum Domnul liSe jurase; 9i El a adus peste ei necazuri mari".

,pacd, in virtutea credinfei lor monoteiste, fiii luiIsrael fuseserd capabili de victorii asupra unor forfe armate,decadenfa religioasi ii pune in fafa crimei orgarizate, clreianu-i pot rezista, ca unii ce deveniserd alia{i ai propriilor lorinamici"33.

2e Jean Chevalier gi Alain Gheerbran! Diclionar de simbolui (in con-

22

'l'oxtul biblic aratd o intervenfie direct[ a lui Dum-

f,trou lmpotriva apostafilor, ins[ dep[rtarea de dreapta cre-

dlnfl provoac[ singur[ mullime de neajunsuri, de weme ce

t.r tllat log[tura cu lzvorul binelui.l6: ,,$i Domnul le-a ridicat judecitori; 9i Domnul

l.r mlntult din m0na celor ce-i pridau".,,Aici e introdusd tema judecdtorilor, pe care Dum-

nrteu li rtnduiegte la weme 9i wemi de cizd moral[, aqa

Bum va face, mai tirziu, cu profefii' th acest sens, judec[torii

RU Grau magistrafi care sI cump[neasc[ 9i s[ impartldrcptatca, ci conduc[tori, eroi, salvatori"".

17-19 ,,Dar ei nici de judecltorii lor n-au as-

tultrtr cl s-au desfrf,nat umblAnd dupl alti dumnezei 9i lihtu lnchlnat acestora; 9i repede s-au intors din calea in$lo plrlnfii lor umblaserl sI asculte de cuvintele

Domnului; ei n-au flcut aga. $i de vreme ce Domnul le

t{dlctre judecfltori, Domnul era cu judecltorul ;i-i scipa

dr m0na dugmanilor lor in toate zilele judecltorului;lllndcl Domnului ii plrea riu de suspinul lor, pricinuitdr cltre cei care-i impresurau 9i le flceau necazuri. Dardupl ce judecltorul murea, ei se intorceau 9i se stricauHrl rtru dec0t pirinfii lor, merg6nd dupl dumnezei strl-lnl, tlujinduJe gi inchin6ndu-se lor; ei nu gi-au pirlsitItvodlrile, gi nici ciile lor cele rele".

E rezumati perioada judecltorilor, cu biruinfe perio-

dlso, dar gi cu apostazii. Se atatd cd poporul ce urma ido-

lrtrici canaanite desfrdna sa.u predcurvea: ,,De fiecare datioind Israel (la cult canaanean, el il fn-

Eeuld pelahve, sPiritual"3s.20-23: Domnul asuPra lui Is-

nol gi a zis: De vreme ce neamul acesta a pirisit le-glm0ntul pe care El l-am poruncit plrinfilor lor gi n-au

ltcultat de glasul Meu, nici Eu nu voi mai izgoni de

23

dinaintea lor pe nimeni dintre neamurile lisate de losua,lisate ca prin ele si fie Israel pus la-ncercare gi si vadldaci va fine sau nu calea Domnului, sI meargl pe ea a$acum au plzit-o plrinfii lor. Domnul este Cel ce a lisataceste neamuri, gi nu le-a nimicit degrabii gi nici nu le-adat in-mflna lui Iosua".

,,Dacd sub Iosua s-a continuat forma de guvernareteocratic[, el intrunind in persoana sa toati puterea legi-slativd, judecltoreascd gi executivI, dupl moartea lui, isra-eli(ii nu mai au un conducltor unic, de aceea la conducereasemin{iilor revin bltrlnii cu vechile 1or drepturi, frr5 a franulat caracterul teocratic al orgarizdii poporului. Cele 12semin{ii nemaiav6nd un singur conducdtor, au slibit unitateanafional[ qi religioas[, poporul alunecdnd in idolatrie gi fiindpedepsit cu asuprirea neamurilor str[ine. De sub asuprireastr[ind israelilii vor fi salvafi de judec[tori (1200-1032 i.Ik.), care au condus simultan numai o parte din popor, fEri'a avea dreptul de a legifera gi a fixa impozite. Conducerealor nu era ereditari gi nici nu avea semrle speciale ale dem-nitetii. in persoana lui Samuel, ultimul judecitor din Israel,se concentreazd. toatd, puterea legislativi, judecdtoreascl giexecutiv["36.

II. Perioada Judecitorilor (3, 1 - 161 31)

CAP.3 - Otniel, Aod qi gamgar

l-2: ,,larti neamurile pe care Domnul le-a llsatp0ntru ca prin ele si-l punl la-ncercare pe Israel, cele ce[u cunogteau rlzboaiele Canaanului, doar de dragul ge-lGraflilor lui Israel, ca si le invefe rizboiul, ceea ce ele!u ptlau mai dinainte..."

,,(Dumnezeu) in unele imprejuriri dep[rteaz[ gi

llung[ arqifa wljmaqului de la orn, in altele lasi s[ fie ispitit(,..), CIci dreptul care nu-gi cunoaqte slibiciunea sa std pehUchie de cufit gi niciodat[ nu-i departe de cddere, nici deleul pierzitor, adici de diavolul mdndriei. gi cel ce nu-giOunoagte sl[biciunea sa e lipsit de smerenie. Iar cel lipsit detcoasta e lipsit gi de des[v0rgire. Iar cel lipsit de aceasta epururea inficat"tT . Iatd, agadar, cd pr ezenla canaanililor, ca

;l eea a ispitelor in via(a fiec[ruia, avea in primul rdnd un rolpcdagogic.

3-6: ,,Cele cinci stlp6niri ale Filistenilor 9i to{iCrnaaneenii gi Sidonienii gi Heveii care locuiau in Liban,de la muntele Baal-Hermon p6ni la Ifamat. Le-a llsatpentru ca prin ele sI-l punl pe Israel la-ncercare, sI gtiedactr ei vor asculta poruncile Domnului, pe care Acestalc dtrduse plrinlilor lor prin m0na lui Moise. gi au locuitllll lui Israel in mijlocul Canaaneenilor gi al Heteilor gi alAmoreilor 9i al Ferezeilor gi al Heveilor gi al Gherghe-rellor gi al Iebuseilor. Pe fetele acelora gi le-au luat defemei, iar pe fetele lor le-au dat dupl fiii acelora, gi aurlujit dumnezeilor lor".

Despre aceste popoare, aflate in w6jm[gie, de celemai multe ori, cu Israel, s-a vorbit suficient ln volumele

36 AB, p. 153. l' Sf I*u" Srul, Despre sfintele nevoinle,N.-

25

anterioare. Cele cinci stdpdniri ale Filistenilor stxfi celecinci principale cet[fi ale acestora. Liban (: alb) lanf muntosconstituind hotarul de nord-vest al flrii Sfinte; Baal_Hermon (= domnul distrugerii) se numea un munte la rEslrit

evite eufemistic nunirea neamului celui mai detestat de cI-tre ernei. Astfel cd, ulterior, c6nd fara le-a fost numit[ de ci-tre romani Filisteia sau Palestina, aceasta a fost o lovitui inplus pentru eweii invingi.

7-8: ,,RIu au ficut fiii lui Israel in fafa Domnului

slujit lui Cugan-Rigeataim vreme de opt anirr.Tufigurile denufhesc crdngurile sacre ale canaani-

filor, in care se adunau acegtia pentru cultul adus divinitd-(ilor lor,,,Siria-R(care arcare nu duce la numele adevdrat, deci prin care purt[torul luiera luat in rds"3E. Edifia Rahlfs a Septuagintei are dou[ va-riante pentru Cugan-Rigeataim: Husarsathom (A) Si Husar-sathem (B). ,,Dupn Origen, Husarsathom inseamn[ umilirealor; pin rlrrrlare, fiii lui Israel au fost pedepsifi de Dum-nezeu fiind arunca{i pe ultima treaptd. a hjosirii. Fiii tuiIsrael simbolizeaz[ sufletele trufage, arogante, care primescin schimb pedeapsa umilirii din partea Domnului (Omilii laJudecdtortm, 1)-".

9-1 l: ,,Fiii lui Israel au strigat citre Domnul, iarDOmnul l-a ridicat lui Israel un m0ntuitor care l-a m0n-tUlt, fl tnume pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai micfl lul Caleb. Duhul Domnului a fost peste el; el a fostfUdrcltor peste Israel 9i a iegit la rlzboi 9i Domnul i l-adrt ln m0ntr pe Cugan:Rigeataim, regele Siriei, 9i mflnalul I fost puternici asupra lui Cugan-Rigeataim. $i lara afOrt llnlgtitl vreme de patruzeci de ani; 9i a murit Otniel,flul lul Chenaz".

Otniel (: Dumnezeu este putemic) era fratele,

Prcbabil vitreg, al lui Caleb, fiu al lti Chenaz (: vinltor) 9i,fltm se arat[ aici, primul b[rbat c[ruia i se atribuie titlul de

JUdacdtor. El aduce eliberarea poporului gi pacea pe timp depttruzeci de ani. Patruzeci e numirul incerclrii, al ribdlrii.Soootim, dati fiind deasa sa prezerrli in Scripturl, ci e fo-lollt pentru simbolistica sa, chiar dacE se opereazi rotunjiripntru a se obfine. Pentru Origen, numele (Oniel) inseamnlwrmea lui Dumnezeu, iar personajul simbolizeazi oStireaNreascd a ingerilor salvatori (Omilii la Judecdtorim,3)'/J.

12-14:,,Dar fiii lui Israel s-au finut in a face rIuln frfa Domnului, iar Domnul l-a intirit pe Eglon, regeleMorbului, impotriva lui Israel, de vreme ce ei flceaurlul ln fafa Domnului. $i i-a adunat la sine pe tofi fiii luiAmon gi Amalec; 9i s-au pornit gi l-au bltut pe Israel gilu pus stip0nire pe cetatea Palmierilor. $i fiii lui Israell-ru slujit lui Eglon, regele Moabului, vreme de optspre-tGce ani".

Schema aceasta se va repeta de-a lungul perioadei

Judectrtorilor. Dup[ perioade de liberate, lurlo.rcazd reciderealn idolatrie gi, indat[, o noud asuprire str[in[. Atit doar cdnu se poate alcitui o cronologie cdt de cdt exactd pebazadatelor din carte, nici autoritatea judecitorilor gi nici st[-plnirile strdine neextinzAndu-se asupra intregului Israel; ast-l'cl, poate fi deseori vorba despre judecltori care au activat

ao thid.

27

concomitent, ca $i despre stdpAniri concomitente, asupra

unora sau altora dintre triburile israelite. Autorul va grupa

evenimentele astfel ca de gapte ori s[ arate apostazia popo-

rului gi, tot de gapte ori, eliberarea acestuia. Num[ru] jude-

citorilor prezerfiali in carte va fi acela de doisprezece' E

autorul Cdrlii Judecdtorilor -

15: ,,Fiii lui Israel au strigat cltre Domnul, iarDomnul le-a ridicat mflntuitor pe Aod, fiul lui Ghera'

Iiul lui lemeni, blrbat in stare si foloseascl deopotrivlatf,t mflna dreaptl c0t 9i pe cea stflngI; prin m0na lui au

trimis fiii lui Israel daruri lui Eglon, regele Moabului"'Aod sau Ehud (: mlrturisitor; unic), frul lui Ghera

litatea de a-qi folosi mdna dreaptl - care il face inapt pentru

luptl; abilitatea compensatorie a mainii stdngi este un secret

care se dezviluie numai in momentul culminant. Traducerea

izbdvitori Si judecdtori ridicali de cdtre Dumnezeu pentru

28

vtlvarea poporului Si eliberarea fiilor lui Israel sunt pre-,llgurdrile cdpeteniilor oStirii cereSti gi ale puterilor de Sus.l)umnezeu trimite ajutor celor care strigd dupd El din toatdlnima Si care, prin convertire gi pocdinfd, atrag asupra lorlngdduinla divind (ibid. m,6)'At .

16-17: ,rfar Aod gi-a ficut un pumnal cu douitllgurir lung de o palml, gi l-a incins sub hainir la golduldrept. $i merg0nd el, i-a adus lui Eglon, regele Moa-bului, darurile, iar Eglon era un om foarte plIcut".

,,Grecescul astios inseamn[ pldcut. Textul Maso-retic; gras. in mentalitatea wemii, omul gras era gi pl[cut(citadin bine hrlnit); termenul ebraic, mai direct, este gi maipropriu'/2. La SEP 2; tare trupe;, cu sensul de planturos.

18-23: ,$i a fost cI dupl ce Aod a sf0rgit delnm0nat darurile, i-a m0nat afari pe cei ce le purtaseril.Iar el, intorcflndu-se de la idolii din Ghilgal, a zis: O,rege, am sl-fi spun un cuv0nt de tainI. Iar Eglon i-a zis:'faci!... $i i-a scos afari, de pe lingi sine, pe tofi cei ce

;edeau imprejurul siu. $i Aod a intrat la el - iar acelaledea de unul singur in foigorul siu de vari; gi a zis Aod:O, rege, eu am pentru tine un cuv0nt de la Dumnezeu!Atunci Eglon s-a sculat de pe scaunul siu gi a stituttproape de el. $i a fost ci de-ndati ce regele s-a sculat,Aod pi-a intins m0na stingl, a luat pumnalul de la goldulrlu cel drept 9i I-a implintat in p0ntecele lui Eglon at0tde puternic, lnc0t gi m0nerul a intrat dupl limba pum-nalului, iar grisimea a astupat rana in urma ascu(igului,de vreme ce el nu a scos pumnalul din p0ntecele aceluia.lar Aod a iegit in tindl printre paznici, inchiz0nd dupirlne ugile foigorului 9i incuindu-1e".

Faptul cI Aod r[m0ne cu atdta ugurinfl singur cullglon va fi avut o explicafie, care ins[ ne scapd. Posibil caEglon s[ se fi temut de un complot intern, zvonuri ajungflnd

{r sEP 2, pp.128-129.

"BBYA"p.276.

29

pAnd la Aod. Acela va fi profitat de conjuncturi, blnuind cd

Eglon va evita chiar gi ptezenla apropiafilor s[i la presu-

punerea c[ ar putea, prin informafiile primite, prinde frrulconspirafiei.

Desigur, acestea sunt presupuneri, dar le socotimplauzibile, de weme ce nu e in obiceiul regilor s[ r[mdnisinguri cu un strlin.

O altd viziune: ,,Un tinlr din semin{ia lui Beniamin,

numit Iehuda3, fiul lui Gherasaa, pe cdt de curajos la fire, pe

atdt de viguros la trup (ce folosea cu prec[dere mdna stdngd,

in care stitea intreaga-i putere), locuia in Ierihon 9i fineastrdnse leglturi cu Eglon, pe care gtiuse si-l cucereasc[ prin

felurite daruri 9i prin deosebitele sale lingugeli, aqa c[ ajun-

sese s[ fre indrdgit chiar gi de ceilalli oameni din preajma

regelui. Duc6nd intr-o zi nigte daruri suveranului, insoft de

doi dintre slujitorii s[i, gi-a ascuns sub haini, la goldul drept,

un jungher gi a intrat astfel la rege. Era in toiul verii, pe la,

amiazd, aga c[ str[jile se ardtau mai deldsitoare in misirmea

lor, pe de o parte din pricina argi,tei, pe de altl parte datoritlorei cind luau prinzul. Dupi ce ;i-a oferit darurile regelui

(stdnd pe un jil( care in timpul verii se afla intr-un foiqor), a

inceput s[ sporoviiasc[ cu el. Acum rdmdseser[ singuri,

fiindcl regele poruncise

sa[iei sale cu Ehuda5. Dartemut c[ lovitura lui va da

pufin primejdioasl. L-a fEcut s[ se scoale, spundndu-i cd are

i[-i povesteasc[ un vis, din pomnca lui Dumnezeu. $i cdnd

r"gei", bucuros c[ i se va povesti visul divin, s-a sculat dinjilf, Ehud i-a infipt jungherul in iniml, lisAnduJ implAntat inran[, apoi a iegit repede gi a incuiat uga foigorului tn urma

lui.

Slujitorii s-au dedat odihnei, siguri ci qi regele c[-zuse intr-un somn ad6nc'/6.

,,Pentru Origen, pumnalul este cuv6ntul Evangheliei(cf. Ewei 4,l2), cuvdntul profetic ce se trfige addnc Ai pen-tru totdeauna in pdntecele gi in inima filozofiei lumegti. Lup-t6nd cu sabia evanghelicd impotriva derivelor gi ereziilor,frecarcjudecdtor dhBiserica lui Hristos devine utAotAT.

24-27: ,,$i dupl ce a iegit el, au intrat slujitoriiregelui 9i, viz6nd ugile foigorului incuiate, au zis: Nucumvs a iegit si se legene in scaunul din foigorul devartr? $i li s:a urflt de-at0ta agteptare; 9i vlzflnd ei cinlmeni nu deschide ugile foigorului, au luat cheia gi audeschis; gi, iatI, stipffnul lor zicea pe pim0nt, mort. $ip0nf, si se dumereascl ei, Aod a fugit fEri ca cineva siprindi de vestel 9i, trec0nd pe l0ngi chipurile cioplite, arclpat in Seira. $i a fost ci de indatii ce Aod a venit infara lui Israel, el a tr0mbifat din corn in muntele luiEfraim; iar fiii lui Israel s-au cobor0t din munte impre-untr cu el, av0ndu-l in frunte".

Seira (= capr[) era o localitate in muntele lui Efra-im. Aod pregdtegte o acfiune arrn:ritd de amploare; altfel,doar asasinarea regelui asupritor n-ar fi insemnat prea mult.Lupta trebuia pornit[ cit mai devreme, pini cflnd Moabiliierau inc[ in derut[, in urma pierderii regelui.

28-29: ,,Iar el a zis_ cltre ei: Venifi dupl mine,clci Domnul Dumnezeu i-a dat pe vrijmagii nogtri, peMoab, in m0na noastrl! $i-n ziua aceea au ucis dinMoab ca la zece mii de birbati, pe liece rlzboinic ce se

afla intre ei gi pe fiece voinic; li nici un om n-a sclpat".,,Ca gi, mai tdrziu, Filistenii lui Goliat, annata rd-

mas[ fEr[ comandant intr5 in deruti gi poate fi ugor nimi-cit['/8. in plus, din cuvintele lui Aod, concluzion[m c[ el a

o'Aod.{ Ghera.at Numiq in traducenea folositi (probabil 9i in original), in doul fehri:Iehud gi Ehud. E vorta, desigur, de acelaSi Aod'

30

a6 Iosif Flaviq Anrichifiti iudaice, \1, 5, 2.a7sEP2,p. l3o.ltBBVA p.277.

3t

avut parte gi de o revelafie, fiind convins c[ Domnul le va dabiruinfa. Posibil ca intreaga sa acfiune si fi.fost rezultatulunui imbold divin.

30: ,,Aga s-a umplut Moab de rugine sub m0nalui Israel in ziua aceea. $i fara a avut odihnii vreme deoptzeci de ani; iar Aod i-a judecat p0nI a murit".

80 este de 2 ori 40. Din nou credem cI e o rotunjirea numirului de ani, practicd obiqnuiti la autorii biblici.

31: ,,Iar dupl el s-a ridicat $amgar, fiul lui Anat,care i-a ucis pe Filisteni, ca la vreo gase sute de blrbafi,cu un fier de plug desprins in urma boilor; gi el, de ase.menea, l-a milntuit pe Israel".

$amgar (: sabie), frul lui Anat (: rugdciune ascul-tat[), s-a remarcat in luptele cu Filistenii; el, ins[, nu poartdtitlul de judecltor, iar cronologia nu indici o perioadl cares[-i poarte numele, a$a cum procedeazL autorul in cazuljudecdtorilor.

CAP. 4 - Debora Si Barac

l-2: ,,Drr fiii tui Israel s-au tinut in a face rlul infafa Domnului; Aod insi murise. $i Domnul i-a dat inm0na Iui Iabin, regele Canaanului, care domnea inHafor; iar clpetenia oastei lui era Sisera, care locuia inHaroget-Goim".

Israel (sau parte a sa) trece sub st[pOnirealnri labin(: El pitrunde), care domnea in Halor (: castel ingrldit;t6rg), capitala regatului Canaanit care se intindea in nordulPalestinei. Cipetenia oastei sale era Sisera (: cdpetenie), ca-re locuia in Haroset-Goim (: pidurea neamurilor). Este apatra cldere in idolatrie gi a patra oard cdnd urmeazd std-pdnirea str[in[ asupra Israelifilor. ,,Numele labin inseamrfiprudenld, pricepere, dup[ Origen (Omilii la Judecdtori lY,3)',*t.

oe sEP 2,p. r32.

32

3: ,rtr'iii lui Israel au strigat cltre Domnul; fiindcilcela avea noul sute de care ferecate gi cu mare strlg-nlcle i-a asuprit pe fiii lui Israel vreme de douizeci deanlt'.

Din nou, cdin(a poporului asuprit gi revenirea la cre-dinfa ldsat[ prin Moise.

4-5: ,,$i Debora, o proorocifi, sofia lui Lapidot -oa era judecitor in Israel la vremea aceea. $i ea locuiarub palmierul Deborei, intre Rama 9i Betel, in muntelelui Efraim; la ea veneau fiii lui Israel sI se judece".

,,Contexful o prezinti pe Debora nu ca pe o cdpe-tenie politici, ci ca pe un magistrat care imparte drepta-tea"50. Debora (: albind), sofia lui Lapidot (: to45; feciiel,locuia intre Rama (: iniltime), cetate veniaminiti, Si Betel(= casa lui Durrnezeu), orag la vest de Ai gi la sud de $ilo.Interesant cI Deborei (al cirei nume inseamni albind) i sepotrivegte in bun[ mdsurl simbolistica albinei: ,,Ansamblultris[turilor imprumutate tuturor tradifiilor culturale denot[faptul cI, pretutindeni, albina apare ca fiind tnzostrat[ cu onaturl arziltoare, ca o fiinfl de foc. Albinele sunt o intru-chipare a preoteselor Templului, a proorocifelor, a sufletelorcurate ale inilialilor, a Spiritului gi a Logosului. Albina puri-ficl prin foc ai hr[neqte prin intermediul mierii; cu acul arde,iar cu strilucirea ei lumineaz[. in plan social, este un simbolal stdpdnului ordinii gi prosperitifii, al regelui sau implra-tului gi, nu mai pufin, al elanului rdzboinic Ai al curajului. Ease inrudegte cu eroii civilizatoi, care introneazd armoniaprin infelepciune gi sabie"sr. Se mai afirmtr aici, in plus, c[Debora judeca pricinile Israelililor, lucru care nu se mai spu-ne despre ceilalli j udecdtori.

,fentru Origen era vldit[ inrudirea dintre ebr. De-bhorah, albind, gi dhabar, a vorbi; pentru el, profelia alc[-tuiegte mierea Cuvdntului divin. Harisma profeliei este dd-

SoBBVA p.2r7.5' DS I, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994,p.84.

33

ruitd dupd purit-atea sufletului, nu dupd sex (Omitii la Ju-decdtori V, 2)"t'. Iat ,,R.ama inseamn[ indtyimi, iar Betel,casa Domnului. Agadar,locul unde slllgluiegte profetesa pa-re pre4gstinat: intre cer gi casa lui Dumnezeu (Mgety ibid.,v,3)"t'.

6-7: ,,gi Debora a trimis gi l-a chemat pe Barac,fiul lui Abinoam, din Chedegul Neftalimului, 9i i-a zis:Oare nu fre F-a poruncit Domnul, Dumnezeul lui Israel,si te duci in muntele Tabor 9i si iei cu tine zece mii deblrbafi dintre {iii lui Neftali gi dintre fiii tui Zabulon?...Iar Eu il voi aduce la tine, la p6r6ul Chigon, pe Sisera,clpetenia ogtirii lui labin, 9i carele lui gi gloatele lui, qi (i-I voi da in m0nI',.

Barac (: fulger; sclipire), fiul lui Abinoam (: tat[lbun[tIfii) din ChedeS (: sfhnt; sfintit), a fost judecdtor, im-preuni cu Debora. Cu el, se completeazl numirul de doi-sprezece al judec[torilor, intre care nu-l putem socoti, agacum am ardtat, pe $amgar. Tabor (: munte inalt) era unmunte aflat la hotarul dintre Isahar gi Zabulon. ChiSon (:cursul apei cu multe cotituri) e cel de-al doilea curs impor-tant de apd din fara Sfhntd, dupfl Iordan. Cum deducem dintext, Barac primise porunc[ divinn de a pomi lupta, dar elezitd, in a porni acfiunea, fapt ce-i va gtirbi oarecum dinfaim6, numele sIu rimAndnd asociat cu cele ale doui femei,Debora qi Iaela. in plus, e de subliniat c[ Debora era in marecinste la evrei, intr-o epoc[ in care femeile nu se bucurau deo deosebit[ prefuire la orientali. E un indiciu asupra ex-cepfionalelor sale calit[li, care au impus-o impotriva vederiigenerale din acel timp gi, mai cu seaml, spafiu geografic.

lui Dumnezeu,popo-dar nu pini la capit

8-10: ,,$i i-a zis Barac: Daci tu vei veni impreunlcu mlne, mI voi ducel dar dacii nu vei merge, nu mI voiduce; fiindci eu nu cunosc ziua in care Domnul ii vadotchide ingerului SIu un drum allturi de mine. IarDobora a zis cltre el: Negrepit, voi merge impreuni cutlno, dar sI gtii c[ nu a ta vt fi biruinta pe calea pe caremorgi, cici in milni de femeie il va da Domnul pe Sisera.

$l r-a ridicat Debora gi a mers impreuni cu Barac laChedeg. $i Barac i-a chemat pe Zabulon gi pe Neftali laChedeg; 9i i-au venit la picioare zece mii de birbafi; iarDebora a mers cu el".

Aici se confirm[ cele spuse in comentariul de maitus. De remarcat ci Barac nu e afectat de perspectiva im-plrfirii meritelor in lupt[, vddind cL era mdnat de dorin{a de

a-gi elibera neamul qi nu atras de faima unui mare r[zboinic.11: ,,Dar lfeber Cheneul s-a despirfit de liii lui

llobab, socrul lui Moise, 9i gi-a intins cortul la stejarul'ftanaim, aproape de Chedeg".

Heber (: comuniture) se retrage la faanaim (: locu-rile pribegiei), localitate de frontier[ a lui Neftali, in apro-piere de Chedeg, nedorind si participe la lupta impotriva luiSisera, av6nd infelegere de pace cu Iabin, regele canaanit.

12-16: r,Afunci i s-a spus lui Sisera cI Barac, Iiullul Abinoam, s-a suit in muntele Tabor. Iar Sisera a che-mat toate carele sale - noul sute de care ferecate - gi totpoporul pe care-l avea, de la Ilaroget-Goim la p0r0ulChigon. Iar Debora a zis citre Barac: ScoalI-te, cici a-ceasta e ziua in care Domnul l-a dat pe Sisera in m0natr, fiindci Domnul va merge inaintea ta! Iar Barac s-acoborit din muntele Tabor; 9i cu el, cei zece mii de bir-hafi. Atunci Domnul l-a ingrozit pe Sisera - cu toate ca-rele lui qi cu toatl ogtirea lui - in fafa ascufigului sibieicu care il intflmpina Barac; 9i a sirit Sisera din carul siuql fugea cu picioarele. Iar Barac i-a fugirit carele 9i ogti-rea pOni la Haroget-Goim; 9i toatil ogtirea lui Sisera aclzut sub ascu{igul slbiei gi nimeni n-a rImas".

35

Discret, e inftfigat[ intervenfia divinI in confrun-

tare, pe care cei doi judecitori, Debora 9i Barac, o vor re-

cei inzestrafi cu armament greu n-au fost in stare s[ ,tin[sibiile in mdnd dinpricina frigului. Furtuna ii mdna insl din

spate gi-i stdnjenea mai pufin pe israelifii care au prins astfel

mult curaj, convingi cd Dumnezeu venise in ajutorul lor; au

nivdlit in mijlocul dugmanilor gi i-au mlceldrit pe mulfi din-tre ei. Unii au fost r[pugi de israelili, allii au c[zut speriafi

de propria lor cllirime sau au murit sub carele de lupt[,pierind strivili de ele"ss.

17-19: ,rlar Sisera a fugit cu picioarele pflnl lacortul Iaelei, femeia lui lleber Cheneul - cici intre labin,regele Haforului, gi casa tui Heber Cheneul era pace.IarIaela i-a iegit inainte lui Sisera gi i-a zis: Abate-te, dom-

nul meu, abate-te la mine, nu-fi fie teami! Iar el s-a abi-tut la ea, in cort; gi ea l-a acoperit cu o mantie de-a ei. $ii-a zis Sisera: Di-mi pu{inl api str beau, ci sunt insetat!

Iar ea a destupat un burdufcu lapte 9i i-a dat sI bea 9i l-a acoperit".

Iaela (: ciprioar[) era sofia lui Heber, amintit mai

sus. Acela frind in bune relafii cu Iabin, Sisera a avut in-credere s[-i cear[ adipost. De menfionat c[, dup[ regulile

orientale, era o necuviinfi ca un strlin s[ pltrund[ intr-o in-c[pere rezewatd femeilor, ag

drept, erau condilii sPeciale, c

anite era urmfuit de vrljmaqi.ofer6lapte, acela predispundnd la somn, cu atnt mai mult pe

cineva venit direct de la trn :.jazboi istovitor. ,f,entru Origen,

laela, al ctrrei nume inseamnl urcare, este simbolul Bisericii

neamurilor care-l ucide pe Sisera, care este simbolul omuluipsihic, supus patimilor. laela il ucide infigdndu-i f[rugul cre-dinfei (prin puterea crucii). Gura lui Sisera vorbea desprelucruri trupeSti, invdldtura lui lduda slava trupului, ii in-demna pe filozofi sd trdiascd tn lux si pldcere si amdgiseneamul omenesc cuformecele desfrdului (Omilii la Judecd-lori Y ,5)"56. ,,Origen se intreab[ de ce Iaela i-a dat lui Sise-ra lapte, de weme ce acesta ii ceruse ap[? $i r[spunde prin-tr-o celebrl teorie a sa: Scriptura numegte lapte invdtflturiledestinate incepitorilor, pruncilor abia iniliali in misterelecredinfei cregtine. Atunci cdnd acest aliment spiritual este

fnghilit de un suflet credincios, chiar dacl nu confine multecalorii, el sporegte calitlfile sufletului respectiv; dac[ ins[ e

blut de un suflet necredincios, provoac[ moartea acestuia(ca in cazul lui Sisera, simbol al omului vicios) (ibid.,Y,6;"s'.

20-21 ,,Sisera i-a zis: Stai in uga cortului, gi daclva veni cineva la tine gi te va intreba: Este vreun omrlci?, tu si-i spui: Nu este! Atunci laela, femeia lui He-ber, a luat un lErug de la cort gi a luat gi un mai in m0nIpl a intrat la el, tiptil; 9i i-a pus flrugul pe timpll 9i l-alzbit cu maiul gi i-a strlpuns creierii p0nI-n plmflnt; iardl a leginat 9i s-a intunecat 9i a murit".

,,La fel, dac[ Iail, femeia lui Havei Chineul, n-ar filuat f[rugul cortului, n-ar fi nimicit pe Sisera, adicl m6ndria.Astfel, dac6 mintea e intlriti gi se preg[tegte s[ unnezeiubirii care stinge toate patimile trupului, fiindcl e indelungrdbddtoare Si bund (I Corinteni 13,4), ur[gte pisma gi m6n-dria gi cugetd in inim[ potrivit firii gi nu las6 ceva contrar s[o stipAneasc6, ci se opune cu puterea ei celor contrare firii,p0n6 ce le scoate din fire. Dar dac[ mintea adwdratd devinecap al sufletului, nu se intimplI acestea c0nd sufletul igiaminteqte de toate nedrept[file slvirgite contrar firii in tot

50sEP2,p. r35.t'sEP 2, pp. 135-136.55 Iosif Flavig Antichitali iudaice,Y, 5, 4.

36 37

timpul cdt a fost amestecat cu cele naturale"s8. T6lcuireamisticl atenueazl gravitatea faptei Iaelei, care gi-a incilcatcuvdntul dat qi, mai grav la orientali (qi nu numai), datoriasacri a ospitattetii. Degi gestul s[u e lIudat mai jos de cltreDebora, este greu cititorului de azi sd-l vadl intr-o lumin[pozitivE, chiar judecdnd dupi legile inuz atunci. Reamintim,ins[, c[ perioada judecltorilor a fost una de confuzie moralIgi religioas5, cu rare pete luminoase (cum vom int0lni, dinplin, in Cartea Rut, aceasta descriind intdmpllri tot dinwemea judecitorilor).

22-24: rr$i, iati, Barac iI urmirea pe Sisera; iarIaela i-a iegit inainte 9i i-a zis: Vino, 9i (iJ voi arita pebirbatul pe care-l caufi! $i a intrat cu ea: 9i, iat5, Siserazdcer mort, cu flrugul infipt in t0mpli. Aga l-a umilitDumnezeu in ziua aceea pe labin, regele Canaanului, infafa fiilor lui Israel. $i m0na fiilor lui Israel a inaintatdin ce in ce mai mult impotriva lui labin, regele Cana-anului, p0ni ce l-a nimicit".

Iabin a continuat lupta impotriva Israelifilor gi dupd

moartea lui Sisera, ins[ fEri succes. Cdt privegte asasinarealui Sisera, am putea si o absolvim pe Iaela de cruzime;posibil ca recurgerea la tirug s[ fi fost singura posibilitate, incondifiile date, de aJ ucide pe comandantul canaanit.

CAP.5 - Chnturea Deborei Si a lui Barac

1: in ziua aceea, Debora gi Barac, fiul lui Abi-noam, au cflntat, zic0nd:"

,,Acesta este trnul din cele mai vechi texte poeticeale Vechiului Testament; a fost alcltuit la scurti weme duph

ce s-au petrecut evenimentele din capitolul precedent, llu-dand triburile care au rlspuns chernirii Deborei gi mustrdn-du-le pe cele care n-au r{spuns. Din cauza vechimii, TextulEbraic e in mare parte deteriorat gi ridic[ mari dificultlfi de

5t Isaia Pustdcul , Doudzeci ti noud de qrinte, XVII, 5.

38

traducere, dificult[1i resimfite gi in Septuaginta. Versiuneade fafn refine ceea ce e mai limpede in codicii Alexandrinusqi Vaticanus"se. ,,Pentru Origen, cdntul Deborei simbolizea-z[ c0ntecul de biruinp eshatologic[ al Bisericii lui Hristos(Omitii la Judecdtori VI, 1)"60.

2: Descoperire-n Israelcflnd tot poporu-n lupti se indeamni!

Domnul,prin ing orului"6l.Versetul incepe astfel in SEP 2 (A): Pentru cdpeteniile careau luat puterea in Israel'. ,,cdpeteniile ii simbolizeazd pe in-gerii care stau deasupra fiec5rui credincios din Biseric[ de latnceputul drumului spiritual pini la deslvdrgire (Omilii laJudecdtori Yl, l -2)-62 .

3: Auzifi, voi, regi,gi lua{i aminte, voi, satrapi:Eu Domnului ii voi c0nta,cflntlri voi inillaDumnezeului lui Isrtel.E vorba de cdntiri acompaniate de instrumente mu-

zicale. ,*Ascultali, regi: perfiru Origen, Debora, simbolul Bi-sericii, se adreseazl credinciogilor-regi. Acegtia sunt de

stirpe regeasc[ intrucdt il au ca model pe Regele Iisus"63.

4: Doamne, cind ai iegit Tu din Seirgi cflnd treceaiprin padina Edomului,plmflntul se cutremura,cerul se tulburagi norii picuri picurau, de ploaie;

39

,,Seir: masiv muntos la sud de Marea Moartd,populat de Edomifii care se intindeau (potrivit unor texteegiptene) p6nd in Sinai, fostul sdlas al Domnului. De acolo

poporului Sdu (vezi psalmi 67,7). DeDumnezeu sunt inso{ite de migc6ri cos-precum cele ce rrmeazd,,il.

5: munfii se clitinau de fafa lui Elohim, Domnul,Sinaiul acesta de fafa Domnului, Dumnezeului luiIsrael.,,Elohim (Eloi): menfiune proprie Septuagintei (Co-

dex Vaticanus;. ln fimbaiul gi teologia Vectriutui iestament,folosirea acestui nume era menitl s6 ateste faptul cd Dum-

e Domnul (Iahve) abso-Suveranul istoriei"6s.Iui Anat,

in zilele Iaeleipustii fhcut-au cIile,iar ei umblau pe-alituri,pe str0mbe cili umblau.,,Indeplrtarea de Dumnezeu provoacl pustiu gi sle-

ire"66.

7: in Israel sllbeau vitejii, se sleiaup0n-ce s-a ridicat Debora,p0n-ce s-a ridicat in Israel o mamI.8: Ales-au dumnezei strlini,rlzboiu-atunci bitea Ia porfi:nici pavIzl, nici sulifl, nimicin cele patruzeci de miiale lui Israel!9: in ce-i e r0nduit lui Israel,acolo-mi este inima.Voi, cei din popor, voiogi de lupttr,

pe Domnul binecuv0nta{i-L!l0: Voi, cei ce-n a,miazd cnEri(i pe cenugiile asi-[€t

voi, cei ce sta{i pe tron de judecati9i bate{i drumul laolalticu cei ce judecl din mers, g6ndifi-vi!

_,,Origen interpreteazA spiritual versetul: animalul detnjugatu' sau de sub jug este trupul, cu toate patimile salecarnale. Suflaul credincios incalecl pe el strunindu-i apucd-turile animalice (Omi lii la Judecdto ri YI, 5)-68 .

1 1: Voioase sunete vor inll{acei din taraful veselelor horelacolo vor grii de fapte drepte.O, Doamne, fI si se-nmulfeasclDreptI{ile in Israel!Atunci poporul Domnuluis-a coborit acasi, in ceti{i.12: Trezegte-te, degteaptl-te, Debora,trezegte-te, degteapti-te gi c0ntE!Ridicl-te, Barac,9i fl-fi-i robi pe cei ce te-au robit,tu, fiu al lui Abinoam!13: Atunci s-a preamlrit puterea lui.O, Doamne, umilegte-i pe cei mai tari ca mine!,,in cele ce urmeaz[, campania militari a lui Barac e

prezentatl de un martor ocular, cu am[nunte care lipsesc dincapitolul 4, unde istorisirea e condensat[ pe esen1ial"6e.

Biblia 1982 are, pentru versetul 13: Atunci poporulDomnului s-a trezit. Rdmdstla lui s-a strdns cu cei viteji.,,Dumnezeiegtii ucenici, inainte de chemarea neamurilor, auflcut cunoscuti aceast[ taini (a lui Hristos - n. n.) in toatiludeea. Pentru c[ degi n-au crezut to(i, au avut putinfa s[

4L

primeasc[ tofi cuvdntul despre fkistos. Dar s-a rndntuitrdmdgila, dupn Scripturi. Iar c[ Iudeii au precedat in cre-din(E celor din neamuri e vldit gi nu e necunoscut nici unuiadin cei ce exist["7o. Revenind la textul Scripturii, pliln ceiviteji vom infelege pe aceia ce-I urmeazi lui llristos; cu a-ceia se va stdnge rdmdsila poporului Domnului, adicl aceaparte din Israel care se va adluga mdrturisitorilor drepteicredinle. Dar despre acestea, mai limpede, ne pare potrivit a

vorbi atunci cdnd vom ajunge la alte pffi ale Scripturii.14: El, Efraim, i-a smuls din rldlcini in Amalec;Veniamin, in spate, cu ai sli;Machir s-a coborfit cu minesi-gi caute dugmanii;din Zabulon s-au cobor0tacei ce poartl panl pentru scris.,lmalecilii erau o popula{ie nomadl din degertul

Sinai, la gr:mila sudici a tnrii Sfinte (...). Mai tdrzit, aparte din ei s-au infiltrat chiar in f,ara Sfhnt6, tr6ind inregiunea Efraim. Amalecitii erau socotifi dugmanii de moar-te ai lui Israel (Numei 24,20; Psalmi 83, 8). Ei au fost ex-terminafi in mare parte de cltre Saul gi David"7r.

15: $i prinfi din Isahar. sunt cu Debora gi Barac,

a9a cI pedestragii lui Baractrimigi au fost de cltre el in vale,in partea de mogie a lui Ruben.Grele-ncerciri pentru o biatl inimi!,,Nu toate triburile lui Israel au r[spuns chemirii lui

Barac, ceea ce provoac6 dezlh;r:ie, am[r6citure"72.l6: De ce gedeau ei oare intre st0ni:s-audi behlitul turmelorpentru ogtirile lui Ruben?

Grele-ncerciri pentru o biatii iniml!17: Peste Iordan e Galaad,acolo corturile gi le-a-ntins.De ce rim0ne Dan in luntri?Aqer sttr jos pe fiirmul miirii,In porturi corturi gi-a intins.18: $i Zabulon, popor care-9i aruncI viala citremoarte,9i Neftali pe dealul din c0mpie.19: Regi au venit la eigi s-au intins in r0nduri de bitaie.Atunci incoronatii Canaanuluis-au rlzboit la Taanac,pe apa Meghiddonului,dar n-au luat nici opradi de argint.20: Stelele-n cer s-au rinduit de luptlgi s-au bitut cu oastea lui Sisera.,,E vorba de un rdzboi sfrnt, cu participare cosmi-

c[!"73.2l: P0r0ul Chigon i-a aruncat la mal,vechiul pflrfiu, p0rOul lui Chigon...Puternicul meu suflet il va ctrlca-n picioare!22: Cdnil unghiile cailor s-au rupt,vitejii lor fugeau mf,ncflnd pimflntul23: sd blesteme cetatea lui Meroz.O, blestemafi-o!,griiegte inger de la Domnul,cu greu blestem si-i blestemafipe cei ce locuiesc intr-insa,ci n-au venit in ajutorul Domnului,pe Domnul si-L ajute-ntre viteji.,,Meroz: cetate in tribul lui Neftali, ai c6rei locuitori

n-au slrit s5-L sprijine pe Domnul in rdzboi"Ta.70 Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, IV, I l.TrAB-o. 114.

" nev.a" p.279.

42

'r BBVA" D.279.7a BBVA" i.zls.

43

24 Orbinecuv0ntatl fie-ntre femei laela,femeia lui Heber Cheneul!O, binecuv0ntati fie eapeste femeile din corturi!25: Acela apl i-a cerutea lapte dintr-un blid i-a datgi unt cu care Prinfii se hrlnesc.26: $i mflna st0ngI la firug a-ntins-ogi dreapta ei la maiul de b[tut:cu maiul pe Sisera la izbitgi capul i l-a sfredelit9i t0mplele cu-n singur cui i le-a strlpuns.27:Eli s-a zvircolit chiar la picioare,chiar la picioare i-a murit:cum a intrat, a$a s-a dus;..Fapta Iaelei e vdztttd intr-o lumin[ cdt se poate de

pozitivd. Chiar dacd infelegem motiva{ia autorilor cintlrii,nu ne putem reprima rezervele, ca sI le numim astfel...

28: Mama lui Sisera Pe fereastrise tot uita, 9i iattr c-a strigat:De ce-ntirzie carul siu sI vini?de ce in drum nu i se-arati carele?...,,schimbare de decor: palatul lui Sisera, unde mama,

scuturatl de nelinigti, gi-l imagineaz[, totugi, victorios. Rela-

tare din care nu lipsegte sadismul invingitorului care jubi-leazd"1s.

29: Femeile-nfelepte-i rtrspundeau'dar ea din nou se intreba in sine:

,,Femeile-nlelepte: doamnele de onoare, a clror me-

nire era s[-gi incurajeze st[p0na..."'0.30: Au nu cumva el sti gi-mparte prizi?El va fi darnic fiecirui om.Haine pestrife, prizi pentru Sisera,

" BBVA" p. 280.76gBVAp.28o.

44

haine pestrite, pradi de tot felul,9i teslturi cu aur infloritesunt prlzi bogate pe grumazul sIu...31: Doamne,a;a si piarl to{i vrljmapii TIi!Iar cei ce Te iubesc sI fieca rlsiritul soarelui puternic!Aici se incheie cdntarea Deborei gi a lui Barac. Fina-

lul cuprinde un blestem pentru wljmagii lui Dumnezeu, cagi o binecuvdntare pentru dreptcredinciogi.

32: $i patruzeci de ani a fost in fari pace.Concluzie privind perioada in care judec[tori au fost

Debora gi Barac. Din nou, ca gi in alte locuri, numdrul aniloro, cel mai probabil, rotunjit de cltre autor, dupi obiceiulvechilor ewei. Aceste rotunjiri strnt un impediment in plusln fata celor ce-ar dori s[ alcituiasc[ cronologii apropiate derealitate.

CAP. 6 - Ghedeon

1-6: ,,$i fiii lui Israel au fhcut riul in fafa Dom-nului, iar Domnul i-a dat in milna Madianifilor weme de

;rpte ani. Mflna lui Madian apisa greu asupra lui Israel;1l din pricina Madianifilor gi-au lIcut fiii lui Israelrccunzltori in munti 9i b0rloguri 9i vizuini in st0ncI. $iora ci dupi ce fiii tui Israel semlnou, Madianifii gi Ama-lecifii 9i al{ii de la rislrit se ridicau gi tlblrau pe ei gi lertricau recoltele p0nI la Gaza gi pe plm0ntul lui Israelnu llsau nimic cu care omul s6-gi poatl fine viafa sauorla sau boul sau asinul; ci aceia tot veneau, ei gi ani-malele lor, aduc0ndu-gi gi corturile; ca licustele veneau,ol gi nenumlratele lor clmile, veneau pe ptrm0ntul luiIrrael gi-l l6sau pustiu. $i tare a siriicit Israel din pricinaMadianifilor".

A treia cidere a poporului gi a treia asuprire strlinl,de data aceasta din partea Madianililor. SEP 2 arefiii Rdsd-

45

ritului: ,,Pentru Origen, Jiii Rdsdrtulzi sunt tofi cregtiniiboteza[i. Dar nu tofi r6m6n in Biserica adevdrati. in acestpasaj ar fi vorba despre eretici, falsifii ai Rdsdritului, care s-au aliat cu fiii diavolului, prefigura{i de Madiam gi Amalec(Omilii la Judecdtori ylJll,l)-11 .

7-10: ,rAtunci Israel a strigat cltre Domnul. $i afost cI atunci cOnd fiii lui Israel au strigat cltre Domnul,de rlul Madianifilor, Domnul a trimis un birbat, unprofet, Ia fiii lui Israel, iar acesta le-a zis: Aga grliegteDomnul, Dumnezeul lui Israel: Eu sunt CeI ce v-amridicat din fara Egiptului gi v-rim scos din casa robiei 9iv-am izbivit din mina Egiptului 9i din m0na tuturorcelor ce vI necljeau; gi i-am alungat de dinaintea voa-strI, iar pimf,ntul Ior vi l-am dat voui. $i v-am zis: Eusunt Domnul, Dumnezeul vostrul nu vI temefi de dum-nezeii Amoreilor in a ciror fari locuifi! Dar voi n-afiascultat de glasul Meu,'.

Din nou, c[infa precede eliberarea. Astfel se petreclucrurile nu numai cu popoarele, ci gi cu sufletul fiecdrui omin parte. Desigur, clin{a nu poate fi impusi, ins[ ftr[ ea gieliberarea devine imposibil[, cu atAt mai mult cu c6t, acelace nu se cliegte in urma clderii, nici nu-gi doregte libertatea.

11: ,rAtunci a venit un inger al Domnului gi agezut sub un stejar care se afla la Ofra in {arina lui loag,tatil lui Abiezer; iar Ghedeon, fiul sIu, imblitea gr0uintr-un lin, ca sl,scape cu fuga de dinaintea Madiani-filor".

Ofra (: clprioari): sat pe malul vestic al Iordanului,pe teritoriul jumet6fii lui Manase.

,l imbldti: a treiera griul b6t6nd spicele cu un bdf.Spre a se feri de privirile dugmanilor, Ghedeon frcea aceastItreabi intr-un lin, adic[ intr-o cuv[ de lemn, cu perelii inalli(nu chiar sdpati in st6nc6), din care, in mod normal, se ob{i-nea vinul prin zdrobirea strugurilor cu picioarele desculle gi

77 SEP 2,pp.144-145.

46

bine spilate"78. Ghedeon (: t[ietor de lemne) era fiul luiAbiezer (: tat[ al ajutorului), fiul hti IoaS (: Domnul a dat);ol va fi al cincilea judecitor ln Israel. ,,Episodul chemirii luiGhedeon (care, ca gi $amgar, nu este explicit numit printre

Judecdtori) amintegte de chemarea lui Moise (Iegirea 3, 1-

l2\"'.12: lar ingerul Domnului i s-a aritat, zic0nd:

Domnul este cu tine, cel tare-n tlrie".,,Trimiterea unui inger este modalitatea perceptibilI

prin care Dumnezeu le transmite oamenilor anumite me-oaje"8o.

13: ,rfar Ghedeon i-a zis: Cu mine, Domnul meu?Dar daci Domnul este cu noi, de ce au cizut asupri-netoate relele acestea? $i unde sunt toate minunile Lui, de-tpre care plrin(ii nogtri ne povesteau, zicOnd: Oare nuDomnul ne-a scos pe noi din Egipt?... Acum insi Dom-nul ne-a lepidat gi ne-a dat in puterea lui Madian...".

Ingerii nu se arat[ decdt celor curafi cu inima sau,mai degrabi, doar acegtia ii pot vedea. Totugi, chiar gi aceg-

tia pot fi muncifi de indoiali gi chiar de ceva mai mult, pAnIpe muchia descurajdrii, cum vedem din r[spunsul lui Ghe-deon.

14: ,,Drr ingerul Domnului s-a intors spre el gi i-azls: Du-te cu aceasti putere pe care o ai, giJ vei mflntuipe Israel din mflna lui Madian! IatI, Eu te-am trimis!".

Puterea lui Ghedeon: ,,8 vorba de puterea frzicd,lacare se adaugl aceeaalui Dumnezeu CareJ trimite"8l.

15: ,rDar Ghedeon i-a zis: Pe mine, Doamne?...Cum il voi mflntui eu pe Israel? IatI, neamurile melesunt mai slabe in (tribul lui) Manase, iar eu sunt cel mait0nlr in casa tatllui meu!".

47

,,^A,semenea lui Moise (Iegirea 3, 1l) 9i Ieremia (Ie-remia 1, 6) in fafa chemirii Domnului, Ghedeon opune lainceput rezistenfE"s2. Nu e, desigur, at6ta impotrivire, pe cdt

e vorba despre smerenie. in Sgp 2, Ghedeon spttrre: Iatd,ceata mea de o mie este cea mai Subredd (din tribul) lui Ma'nase... ,,inainte de instaurarea monarhiei, fiecare trib i;iorgariza singur mobilizarea trupelor gi frecare clan trebuiasi furnizeze un contingent numit mie, indiferent de efec-

tiv"83.16: ,,I.arr Domnul i-a zis: Eu voi fi cu tine gi-l vei

bate pe Madian ca pe un om".in cele ce ni le poruncegte Dumnezeu trebuie si

gtim ci ne va gi sprijini, cu puterea Sa, pentru a izb6ndi:

,,Noi si aruncim neputin(a noastr[ inaintea Celui ce poate s[faci cu mult mai mult dec6t cele ce le cerem, sau le gdndimnoi (Efeseni 3,20), pdnl ce va zdrobi taberele (wijmagilor)inaintea noastr6. CIci El nu va l6sa pe Madiam 9i pe Amalicgi pe fiii r6s5riturilor s[ nimiceasc[ rodurile noastre. Sd a9-

teptlm ajutorul St[pdnului nostru Dumnezeu, CIci e maip,rt"*i" decdt ei. $i ne vom mantui"8a.

17-18: ,,$i i-a zis Ghedeon: Dac-am aflat mili inochii tli 9i daci vei face astlzi pentru mine tot ceea ce

mi-ai spus, sI nu pleci de aici p6nI c0nd eu mi voiintoarce la tine gi voi aduce jertfi 9i voi jertfi in fa{a ta.Iar acela i-a zis: Eu sunt; voi rIm0ne p0ni c0nt te veiintoarce".

,,Eu sunt: formul[ prin care Dumnezeu S-e definegtepe Sine (vezi Ieqirea 3,14: Eu sunt Cel ce este)"8s.

l9-24:,,$i Ghedeon s-a dus gi a pregitit un ieddintre capre, iar dintr-o efI de IIinI a f5cut azimel car-nea a pus-o in cog, iar zeama a turnat-o intr-o oali, 9i i

le-a adus sub stejar gi s-a apropiat. Iar ingerul Domnuluil-a zis: Ia carnea gi azimele gi pune-le pe piatri, iarzeama toarn-o deasupra! Iar el a lEcut aga. Iar ingerulDomnului a intins virful toiagului pe care-l avea in m6-ntr 9i a atins carnea 9i azimele; 9i foc a iegit din piatrl qi amistuit carnea gi azimele. $i ingerul Domnului s-a dus derub ochii lui. $i a vlzut Ghedeon cI acela fusese ingerulDomnului; gi a zis Ghedeon: Vai, vai, Doamne al meu,Doamne!, cI l-am vdzrtt pe ingerul Domnului falI cltrefafn! $i i-a zis Domnul: Pace fie!; nu te teme, nu veimuri! $i Ghedeon I-a zidit acolo Domnului un altar gi l-anumit Pacea Domnului; el se aflI p0nI azi in Ofra luiAbiezer".

,,Credinfa era c[ un om nu-L poate vedea pe Dum-nezeu fbrl s[ moard din aceasti pricin[ (Iegirea 20, 191' maicxplicit: Iegirea 33, 20)-86.

25: ,r$i a fost ci in noaptea aceea i-a zis Domnul:la un tlurag din cireada tatilui tIu 9i un taur de gapteani; 9i vei dirflma jertfelnicul lui Baal, care e al tatlluitlu, pi vei tlia tufigul de lingi el".

,,in cultul lui Baal, tufigurile erau locuri sacre undese petreceau, de obicei, ritualurile orgiastice"8T. ln plus, e oapari{ie aici a numirului 7 (taurul de 7 ani): o jertf[ inchi-puind sfrnfenia pi perfecfiunea poate curifi locul intinat deslujirea la idoli.

26-32:,,$i-I vei zidi Domnului, Dumnezeului tIu,un jertfelnic pe v0rful muntelui Maoz, in buni rdndu-lali, gi vei lua taurul cel de al doilea qiJ vei aducerrdere-de-tot cu lemnele tufigului pe care-l vei tiia. $i aluat Ghedeon zece birbafi dintre slujitorii sii gi a f5cutrla cum i-a spus Domnul; dar s-a temut s-o faci ziua, deteama casei tatilui s5u 9i a oamenilor cetitii, gi a flcut-onoaptea. Iar oamenii cetifii s-au sculat a doua zi dis-de-82 BBVA, p.280.

t3 sEF 2, p.147.8a

Sf. Varsanufie , Scrisoi duhovnicesti, 16T.8s BBVA p.281.

48

*o BBVA"p.28r.t7 BBVA" p.2Br.

49

diminea(I; 9i, iatl, jertfelnicul lui Baal era dir6mat, iartufigul de alituri tiiat; 9i au vizut taurul cel de al doileaadus ardere-de-tot pe jertfelnicul cel nou-zidit. $i au zisunul cltre altul: Cine a fbcut lucrul acesta? $i au cer-cetat gi au intrebat 9i au aflat ci Ghedeon, fiul lui loag, aIEcut lucrul acesta. far oamenii cetllii au zis citre loag:Scoate-l afari pe fiul tIu: sI moari, de vreme ce a dir0-mat jertfelnicul lui Baal gi a tliat tufiqul de lflngi el! DarIoag a zis citre oamenii ce se ridicaserl asuprl-i: Voivreti acum si-l rlzbuna(i pe Baal? Oare voi il veti min-tui? Oricine ii va lua partea, acela si moarl-n dimi-nea{a asta! DacI el este dumnezeu, sI se apere singur pe

sine cI i-a dlrOmat cineva jertfelnicul! $i-n ziua aceea l-au numit (pe Ghedeon) Ierubaal, zic0nd: SI se apereBaal de el insugi, ci i s-a dlrflmat jertfelnicul!".

,,Conform unor etimologii populare, Ierubaal arinsemna: Baal sd se apere sau Baal id t" pr"o*dreascd"88.De observat c[ Ioag, ciruia ii aparfinuse jertfelnicul idolatru,nu dezaproblfapta fiului s[u; nu neag[ nici dumnezeirea luiBaal, dar pune condifia ca acela s[ gi-o manifeste, dac[ o are

cu adev[rat. Conflictul pare sI se fi stins in curdnd, c[ciindat[ il afl6m pe Ghedeon in fruntea ogtirii israelite. ,,Re-plica lui Ioag are drept scop at6t s6-gi salveze fiul fEcdndu-ls[ depindl de judecata directd a zeului Baal, frrd interven(ieumand, cit gi sI pregiteasc[ aparilia numelui care avea sidevini ulterior ap"lati rol rdzboinic al lui Ghedeon'8e.

33-35: ,,Atunci tofi Madianifii 9i Amalecifii pi fiiirlslritului s-au adunat laolaltl 9i 9i-au pus tablra invalea Izreel. Iar Duhul lui Dumnezeu l-a imbrlcat pe

Ghedeon; el a trAmbifat din corn, iar Abiezer i-a venitintr-ajutor. $i a trimis vestitori la tot (tribul lui) Manaseqi la Ager 9i la Zabulon gi la Neftali; 9i a iegit in in-tflmpinarea lor".

Valea lzreel (: Dumnezeu seam[n[), mai cunoscutdsub denumirea de Cimpia Ezdrelonului, era o c6mpie culungimea de 35 lan li l[1imea maxim[ de 25 krn. PrinAbiezer (: tatl al ajutorului) infelegem familia clreia iinparfinea Ghedeon, ramurd a tribului Manase. ,,,{biezer in-seamni ajutorul tatdlui meu, dlpd Origen. Agadar, Ghedeonil cheamd in ajutor pe Tatdl Cel de Sus (Omilii la Jude-cdtori Yln, 3)"e0 .

3640:,r$i a zis Ghedeon citre Dumnezeu: DacI'[u il vei m0ntui pe Israel prin mflna mea, Ita cum ai zis,lrttr, eu pun un maldir de lAni pe arie; 9i dacl roua va finumai pe maldlrul de l6nI, iar incolo, peste tot locul,uoclciune, atunci voi gti cI prin m0na mea il voi m6nfuipe Israel, aga cum ai spus. $i a ficut aga. $i s-a sculatGhedeon dis-de-dimineafl gi a stors l0na, iar roua a cursdln l0ni: un blid plin cu apI. $i a zis Ghedeon citreDumnezeu:'Sii nu se aprindi mffnia Ta asupri-mi dacivoi mai grii incl o datl; voi mai face inci o incercare cul0na: sI fie usciciune numai pe l0nl, iar peste tot locul sifle roui! $i aga a flcut Dumnezeu in noaptea aceea:ucciciunea a fost numai pe lflnl, iar peste tot locul a fostrouitt.

,,Roua de pe ldnd. Episodul indoitei consult[ri a lui!)umnezeu a ocupat un loc important in tradifia patristicS.Origen a interpretat episodul alegoric, referindu-se gi la pre-decesorii care l-au interpretat in acelagi fel (Probabil kineu,ldversus haereses ln, 17,3): l0na ar fi, simbolic, Israel cares-a imbibat mai int6i de har, dar apoi l-a pierdut; plm0ntulur reprezenta neamurile pig0ne care au dobdndit bunurilerpirituale de care nu avuseseri parte pdnd atunci. (in tradiliaimnograficd rds[riteanl, ldna inrourafd este Fecioara Marialn pdntecele cireia S-a intrupat llristos). Ghedeon dd dovadirlc prudenfi gi discernlmdnt. El gtie cI demonii pot lua chi-pul ingerilor pentru a-i duce pe credinciogi in eroare. De

'"sEP2,p. l5o.

51

F

aceea folosegte un test atdt de subtil (Omilii la JudecdtoriVm, 4-5). Theodoret (al Cirului) (Quaestines in Iudices 15)reia aceastl interpretare, devenit[ tradi(ional[ in scrierilecregtine. (Iosif Flaviu) (Antichitdli iudaice V,215) a trecutsub t[cere acest episod pentru c[ felul neobignuit in care

Ghedeon fl consulte pe Domnul putea dduna reputa(iei ero-ului"9l.

,,Simbolismul legat de roul este, in general, apropiatde cel al ploii, dar influenfa lui fine de o organizare mai sub-tild. Expresie a binecuvdntdrii ceresti, ea reprezinti in modesenfial gralia care insufleyeste"e2 .

in primul caz, cdndploaia cade pe l6n[ iar p[mdntulrlmAne uscat, e inchipuit[ intruparea Domnului: ,,Ploaia depe l6n[ (...) preinchipuie pe Fecioara gi Niscltoarea de

Dumnezeu"'3. Venirea M0ntuitorului in lume e discretE, ca

o ploaie pe 16n[ care nu face zgomot, iar Fecioara primegtein sine Cuv6ntul ca pe o roud venitd din cer. PimdntulrlmAne uscat, c[ci inc[ nu a inceput activitatea publici aDomnului. in al doilea caz, cdndpSmdntul primegte roua iarl6na rdm6ne uscat6, se arat[ propoviduirea credin(ei laneamuri, in tot plmdntul, in weme ce Iudeii (sau mare partedintre ei) il resping pe Hristos: ,,Ldna care arlmas uscat[ de

roud inchipuia Ierusalimul, iar vasul cel plin de ap[ inchi-puia Botezul: aceea a rlmas uscati ca gi cetatea inchipuit[,acesta s-a umplut ca gi sc[ld[toarea simbolizatil'ea.

CAP. 7 - Lupta lui Ghedeon impotriva Madianifilor

l: ,,Ierubaal - adicl Ghedeon - s-a sculat dis-de-dimineatl, precum gi intregul popor care era cu el, gi gi"

au agezat tablra la En-Harod; iar tabira Madiani(ilor 9i

er sEP2-o. l5o.

"osm,p. tz+.e3 Sf. IoanDarraschi\ Cele trei tratate contra iconoclastilor,m,22.e4 Sf Efi,err S ini, Imnete Ardtdii,Vll, 14.

52

Amalecililor se afla spre miazinoapte de el, pe colinaMore, cea din ges".

En-Harod (= izvorul spaimei): Izvor pe coasta de

nord-est a muntelui Ghilboa; More (: inalt): colin[ de pe

valea lzreelului, la nord de Harod.2-4: ,,$i a zis Domnul citre Ghedeon: Poporul

care este cu tine e numeros; de aceea Eu nu-i voi da pe

Madiani{i in mina lor, ca nu cumva Israel si se laudeimpotriva Mea, zic0nd: M0na mea este aceea care m-am0ntuit!... $i i-a zis Domnul: Vorbegte aSa ca sI audEtot poporul 9i zi: Cine este insplimflntat sau fricos?:Acela si se intoarci indirlt din muntele Galaad! $i s-aulntors din popor douizeci gi doul de mii gi au riimas zece

mii. $i a zis Domnul cltre Ghedeon: IncI e mult popor;coboarl-i la apI, iar Eu !i-i voi alege: $i va fi cI acelaf,supra clruia Eu i1i voi spune: - Acesta sI meargi cutine!, el va merge cu tine; iar acela despre care Eu ili voi[pune: - Acesta nu va Inerge cu tine!, acela nu va mergecu tine".

Pomind de la aceasti relatare, un sfat citre cei por-nifi sd primeasci Taina Botezului: ,,Din ap[ gi-a ales Ghe-deon vitejii biruitori in lupte. Voi, ins6, cei pogor6fi in ape

curate, ridicafi-v[ din ele 9i frti biruitori in lupte! Primi(i dinAp[ iertarea gi din lupt[ cununa!"es.

5-7: ,,Ia,r el a cobor0t poporul Ia apl. $i a zisDomnul citre Ghedeon: Pe tot cel ce va linchi apa cullmba, aga cum linchegte cf,inele, sdJ pui de-o parte; iarpe tot cel ce se va pune in genunchi sI bea apI, si-l puide altl parte. $i numtrrul celor ce au linchit apa dinm0na dusl ctrug la guri au fost trei sute de blrbafi; iarrestul poporului s-a pus in genunchi si bea apn. $iDomnul i-a zis lui Ghedeon: Cu acegti trei sute de btrr-bafi vtr voi m0ntui gi-i voi da pe Madiani{i in m0na ta;lar restul poporului sI se duci fiecare la casa lui".

oi Sf. Efrem Srnrl op. cil., VII, 8.

53

,,Proba era de ordin psihologic: nu e bun lupt[toracela care se repede cu l[comie s[ bea apd din riu, cu ochiiinchigi sau cufundafi in unde; bun lupt[tor este acela carebea cumpdtat, stdnd in picioare, in stare de veghe, cu pri-virea roatd imprejur"e6. Dar diferitele versiuni pro probl"-me, astfel cI au apdrut interpretlri contradictorii: ,,Comen-tariile lui (Iosif Flaviu) (Antichitdli V, 2t6-2I7) pi Theodo-ret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 16) se intemeiaz[ peun text cu confinutul celui atestat de Be7; pentru (Iosif Fla-viu), b[utul din m6ni este semn de teamd qi lagitate; pentruTheodoret - este nep[sare. AmAndoi consider[ c[ cei carebeau ap6 in felul acesta sunt incapabili sn lupte gi tocmai deaceea au fost alegi. Origen (Omilii la Judecdtort 8.,2) im-bin[ cei doi termeni (qui lamberent in manu aquom uel lin-gtal - care lip[iau apa din mdnd sau cu limba/ Si explicdastfel cd oStenii Domnului trebuie sd-Si foloseascd mdna Silimba, altfet spus - sd aclioneze Si sd vorbeascd'eE.

,,Contra madianifilor care, precum arati cartea Ju-dec[torilor, umpluseri tot p[mdntul ca llcustele, lui Ghe-deon i se porunce$te si lupte cu pufini nu fiindc[ nu aveamai mulli in armati, ci este oprit sd duc[ la rdzboipe mulfi,ca nu cumva mullimea s[-gi poat[ revendica numai pentrusine victoria. De aceea, degi adunasetreizeci de mii de oa-meni inarmafi, Dumnezeu i-a vorbit astfel: Este mult poporcu tine, sd nu cadd Madian fn milna fui. $i ce a urmat dup[aceea? I-a l6sat numai trei sute de bdrbafi omului care aveasd lupte cu multe mii de barbari. A poruncit sd se reducdunitatea de ostagi la un numir aga de mic, pentru ca sI nupoati pretinde ceva pentru ei cei pulini dintr-o acfiune derdzboi infiptuit[ de puterea cereascl. in sfhrgit, de ce a ftcut

e6 BBVA T. 282.e7 Code* Vaticanus: Pe orbine va tipdi din apd cu limba, aSa cum li-pdie cdinele, sdJ pui deoparte; Si pe oicine se va apleca fn genunchiqi bea, sdJ pui de altd parte.

" sEP2,p. 152.

54

Dumnezeu aceasta a declarat-o El insugi limpede, cdnd a

spus: ,Sd nu se Jdleascd fmpotriva Mea Israel si sd spund:prin puterile mele m-am eliberat"ee. ,,Poate fi cineva foartebogat in virtuli, dar daci din neplsare se abate de la ceea cese cuvine, se ridic6 asupra lui frii rdslriturilor rele de laAmalec gi mai ales de la Madiam, puterea cea iubitoare de

curvie, impreund cu clmilele lor, adic[ cu amintirile p[ti-mage, c[rora nu este numIr, gi nimicesc toate roadele p6-

mdntului, adici ale fEptuirii gi ale deprinderii celei prea

bune. Atunci s6r[cegte Israil gi se impufineazl cu sufletul gi

se vede silit sI strige cltre Domnul. Iar din cer se trimitegdnd bun, care imit[ pe Ghedeon prin multa credinfl gi sme-rita cugetare. Cdci mia mea, zice, este cea mai smeritd inManase (6, l5), ca s[ lupt impotriva atdtor mul$mi cu treisute de oameni slabi gi s[ dobdndesc in chip minunat biru-in(a asupra vrljmagilor, cu ajutorul harului"lm.

8-11: ,,$i au luat merindele poporului in mf,nalor, precum 9i tr0mbi{ele; iar pe acei blrbafi ai lui Israeli-a trimis pe liecare la corful siu; dar pe cei trei sute deblrbafi i-a imblrbltat. Iar tablra Madiani{ilor eraacolo, dedesubt, in vale. $i a fost ci-n noaptea aceea a zisDomnul cltre Ghedeon: Scoali-te gi te coboarl de-ndatila tabirl, cI ti-am dat-o in minilar dacl te temi sicobori singur, afunci coboari-te la tablri tu gi Pura,sluga ta. Iar fu vei auzi ce vor spune, gi dupl aceea mfli-nile tale se vor intlri 9i te vei cobori asupra taberei. Iarel gi Pura, sluga lui, s-au coborflt in apropierea celorcincizeci care strljuiau la margine".

Ghedeon pleacl s[-i iscodeascl pe Madianifi firsofitde Pura (= roditor), sluga sa.

l2-13:,,Madianifii gi Amalecitii 9i tofi fiii rlsi-ritului tibir0sertr in vale, mulfi ca llcustele; cimilele lorerau nemisurate, multe ca nisipul de pe (Irmul mirii. $i

ee Salvianus, Desp re guvernarea lui Dumnezeu,Vll, 8 , 32-33 .lm Ioan Carpatiul , (Jna sutd capete de mdngdiere,27.

55

ghinat gi l-a doborat...,,.Piinea de orz,,simbolizeazd israelitul sedentar care

atacd o populafie nomad["101. ,,p6inea de orza celor ce erau

14: ,rlar vecinul slu i-a zis: Asta nu poate fialtceva dec6t sabia lui Ghedeon,IiuI lui loag, blrbat dinIsrael; Dumnezeu i-a dat in m0ni pe Madianili 9i toatitabira".

,,Visul gi t6lcuirea lui demonstreazd cdadversarii luiIsrael sunt demobilizafi.^lluntric, proces psihologic pe careconteazd orice luptdtor"' ".

,,Mdncirile gustoase gi megtegugit drese se f,ac unel-te de dirAmare a virtufii bine intirite, cldtin0nd gi ddrAmdndstatornicia gi tiria ei. Pe de alt6 parte, precum belqugul alun-gI virtulile, tot aga pu{inltatea surp6 int[riturile plcatului.(...) ASa pAinea de orz a Israelifilor, rostogofindu-se, a r6s-turnat corturile Madianililor. Fiindci hrana sdricdcioas[,rostogolindu-se gi inaintdnd mult, risipegte patimile curviei.Cici Madianifii poartl simbolul patimilor curviei, frindci ei

15: ,,$i a fost ci dupl ce a auzit Ghedeon poves-tlrea visului gi t0lcuirea lui, I s-a inchinat Domnului gi s-i intors in tabira lui Israel gi a zis: Sculafi-v[, clci Dom-nul a dat tablra in m0na noastri!".

incredin{at de cele dou[ semne cu roua, Ghedeonprimegte inc[ o confirmare asupra biruinfei ce va veni.

16-18: ,,$i i-a implr{it pe cei trei sute de oameniln trei cete; gi-n mflinile fieciruia a pus o tr0mbi(I gi oulcici goall, gi-n ulcicl o flclie. gi le-a zis: Cum mi vefivcdea pe mine, aga sI faceli 9i voi; iatI, eu mi duc inmijlocul taberei: cum voi face eu, aga sI facefi gi voi. Euvoi suna din tr0mbitl, iar voi tofi, impreuni cu mi1s,vefi suna din tr0mbite de jur-imprejurul intregii tabere1l vefi striga: Pentru Domnul gi pentru Ghedeon!,'.

Ghedeon nu expune teoretic planul siu, ci le cereostagilor sd-i imite gesturile: ,,inve1e cei ce vor, de la (...)Ghedeon, c[ nu cuvAntul, ci fapta duce pe incep[tori la imi-tare. Fiindci atunci cind socotesc cI e ugor s[ porunceascIcu cuvAntul, degi sunt grele cele poruncite, dar nu se incu-met[ sI invefe cu fapta, ei fac v[dit tuturor scopul lor, c6 igilnsugesc adic[ aceastl conducere nu strlduindu-se ca sllbloseascl celor ce vin la ei, ci ca s[-qi implineascd propriapllcere"r05. Posibil s[ nu fie intotdeauna aga, gi mulli s[sftrtuiascl cu bune intenfii la slvirgirea celor cuvenite. Dar,Itrri a le fEptui ei ingigi, simpla expunere teoretici r'arn6ne,cel mai adesea, fdre urmeri pozitive. Aceasta gi din cauz6 cicei sfEtuili cauti sl[biciunea sfhtuitorului, pentru a-gi justi-lica propriile lor sl[biciuni...

19-20:,,Iar Ghedeon 9i suta de birbafi care eraucu el au venit in apropierea taberei la inceputul strijii demiezul noptii gi au trezit strljile gi sunau din tr0mbite 9ilnv6rteau prin aer ulcelele pe care le aveau in m0ini. $iccle trei cete au sunat din tr0mbife gi au spart ulcelele giflneau in m0na st0ngi fEcliile gi-n m0na dreaptl tr0m-

"'5 Nil Ascehrl , op. cit.,25.

57

bifele din care trflmbi{au in timp ce strigau: O sabiepentru Domnul gi pentru Ghedeon!".

,,Obiceiul wemii era ca in timpul nopfii sE se

r6nduiasci trei striji de patru ore (Iegirea 14,24; I Regi 11,

11); atacul lui Ghedeon s-a produs pe la orele 11, cind se

incheia prima straj["r06. Ulcelele inchipuie trupul, care tre-buie spart, adicl finut in fr6u de c[tre nevoitori, pentru ca

prin el s[ iradieze ftclia luminii dumnezeiegti: ,,,A'stfel pre-

cum Ghedeon, dacl n-ar fi sfbrdmat ulcioarele, nu ar fi luatin m6na lui lumdnirile gi n-ar fi vdzrtt lumina 1or, aga dac[omul n-ar disprefui trupul, n-ar vedea lumina dumneze-

irii"l07. ,Botezafilor, lua[-v[ flcliile voastre cum gi-au luatfbcliile lor oamenii lui Ghedeon! Biruifi intunericul cu ft-cliile voastre gi t[cerea prin Osana voastrE! C[ci 9i Ghedeon

a biruit in lupti prin strigite gi lumini"rO8. Iar tr6mbifa este

un ,,instrument muzical, intrebuin(at pentru a nurca princi-palele momente ale zilei sau pentru a vesti marile eveni-

mente istorice gi cosmice: Judecata de apoi, asaltul, o cere-

monie solemnd"l@. in multe comentarii patristice, trdmbifa e

simbol al propovlduirii Evangheliei. Sabia, ,,ca 9i sdgeata,

strdpunge; ele strnt doul arme de penetra{ie. Sabia taie, fiil.do arml de decizie, un instrument al adevirului in ac1iune"rro.

21: ,,$i fiecare om a stat pe locul siu de iur-imprejurul optirii; iar ogtirea tottil, alergf,nd, a dat sem-

nal gi a fugrt'.,,Ivit niprasnic in puterea noir(ii, fantasticul spec-

tacol al unui cerc de torfe ce se invdrtejeau prin vizduh 9ip[reau c[ trdmbi{eazd, - Si fac pimnntul sI plesneascd -,erade naturi si provoace derutd gi panic[ in tabdra advers6""'.

22: ,,$i cei trei sute de birba(i au sunat dintr0mbi(e, iar Domnul a pus o sabie in m0na fieclrui omdln intreaga ogtire impotriva vecinului sIu, aga incAt setliau unii pe alfii; 9i a fugit ogtirea cltre lerera p0nI lalletgita 9i p0ni la Abel-Mehola, aproape de Tabat,,.

ferera (: leg[ttr[): cetate pe valea Iordanului; ,Bet-

Sita (: casa salc6mului): cetate in valea lzr:ee| Abel-Mehola(= pajigtea jocului): localitate pe malul Iordanului; Tabat (:bundtate): localizare incert[, pomenit itr legdtur[ cu Abel-Mehola. Sunt punctele pin[ la care i-au urm[rit israelilii pevrtrjmagi. C0t privegte lupta propriu-zis6, in panica gi con-fuziacreatd, Madianifli gi Amalecifii s-au luptat intre ei.

23-24: ,,Atunci au fost chema{i blrbafii israe-llteni din (triburile) Neftali gi Ager 9i din intregul Ma-nase gi-i fugireau pe Madianifi. Iar Ghedeon a trimisvestitori in tot muntele lui Efraim, zic6nd: Coborflfi-vilnaintea Madianifilor gi luafi-le apa p0ni Ia Betbara giIordan! $i fiecare blrbat din Efraim a dat strigare gi auluat apa, p0ni la Betbara gi fordanr,.

,,Strategia de a-i lryp p" fugari fEri ap[, ocup0ndpunctele de aproviziolare""'. Betbara (: casa vadului): locde aprovizionare cu apd,lalordan.

25: ,,gi au prins doul c5petenii ale Madianifilor:pe Oreb 9i pe Z,eeb; pe Oreb l-au ucis la fur-Oreb, iarpe 7.eeb la Iecheb-Zeeb. gi i-au urmirit pe Madianifi, iarcapetele lui Oreb gi Zeeb le-au dus la Ghedeon, dincolode Iordan".

,,Ca gi amalecifii, tot astfel Si madianilii duceau oviafd nomad[, penduldnd intre golful Aqaba gi MunteleSinai in sud, gi tara Moabului, in nord. Ei au intreprins deseincursiuni in lara Sfrnte, in epoca judec[torilor. Ghedeon arcugit s[-i alunge gi sn-i {inn departe de granilele firii"rr3. Ottlttr precizare: ,,Oreb inseamnl Corb, Zeeb inseanrfi, Lup;

rr2 BBVA, p. 2g3.

"tAB,p. l14.

'6 sEP 2,p.155.'o' Isaia Pustnicul, op. cit.,)(W,5.to8 Sf. Efrem Sirul, op. cit.,vlJ,g.r@ Ds [, p. 384.rroDS[,p.182.tt'BBVA p.282.

58 59

locurile unde au fost ucigi at cdpdtat numele lof'lt4, fur-Oreb fiird stdnca lui Oreb, iar lecheb-Zeeb - teascul luiZeeb.

CAP. 8 - Biruinla lui Ghedeon asupra Madianililor

l-2: ,rlar blrba{ii din Efraim au zis citre Ghe-deon: Ce ne-ai flcut tu nouI, cI nu ne-ai chemat c6nd aimers si te rizboiegti cu Madianifii?... $i s-au certatstragnic cu el. Iar Ghedeon le-a zis: Ce-am f?icut eu acumfafl de voi? Oare nu-i mai bunil toati roada din via luiEfraim decflt un ciorchine din via lui Abiezer?".

,,Efraimifii nu fuseserl invitafi sd ia parte la cam-panie decdt in ultimul moment (vezi 7, 24-25), dar lor lerevenea meritul de a-i fi prins pe Oreb Si Zeeb, o captur[mai important[ decdt toate isprlvile celorlalte triburi. Cior-chinele e struguragul stafidit care a rlmas pe v{n in urmaculesului viei (cuvdnt folosit gi in Miheia 7,l)-"t. Continulrlspunsul lui Ghedeon:

3: ,,in mflna voastrl i-a dat Domnul pe Oreb gi

7.e,eb, cipeteniile Madianifilor; ce-am putut face eu faflde ce-afi flcut voi? $i daci el le-a griit cuv0ntul acesta,li s-a potolit m0nia indreptati asupri-i".

Nu e foarte clar ce s-a petrecut intre Ghedeon gi

Efraim, dar insolenfa Efraimililor se va vldi, in imprejuririoarecum asemlnitoare, gi in capitolul12, nici acolo nefiindlimpede pricina nemultumirii lor. Impresia e ci, in acea pe-

rioad[ tulbure, tribul Efraim a cdutat si obfind, cu prilejuldiferitelor lupte, un ascendent asupra celorlalte semin(ii.

,,Cei din seminfia lui Efraim erau foarte gelogi pe izbdrrr;ileoblinute de Ghedeon gi s-au hotlrit sd se r{fuiasc[ cu el,'

invoc6nd faptul c[ ii atacase pe dugmani f6ri s[ le comunicenimic. Fiind un b[rbat chibzuit gi plin de virtufi, Ghedeon

lr4BBVA" p.283."5 BBVA p.283.

60

le-a rdspuns cE n-a pornit impotriva wijmagilor de capul lui,ci la porunca Domnului, aga c[ poate s6-i socoteascl gi pe eip6rtagi la victorie, allturi de cei care au luptat pentru inflp-tuirea ei. Prin aceste vorbe le-a potolit mdnia, fbcdnd evrei-lor un serviciu mai mare decdt cel adus de str{lucitele iz-b0nzi asupra dugmanului. in felul acesta, el i-a ferit pe eweide primejdia unei invr[jbiri intre cet[feni. Pentru trufia ei,eeminfia avea s[-gi primeasc[ pedeapsa cuvenitd, dup[ cumvom ardta la momentul potrivit"ll6.

4-9: ,,$i Ghedeon a venit la Iordan gi l-a trecut, elgl cei trei sute de blrbati care erau cu el, flIm0nzi, dartot urmlrind. $i a zis cltre oamenii din Sucot: Da{i p0i-ne pentru hrana acesfui popor care este cu mine, ci efltrmfind; iar eu dendati alerg in urmlrirea lui Zebah 9ifalmuna, regii Madianului. Dar mai-marii Sucotului aurls: Sunt oare acum mflinile lui Zebah gi falmuna inm0na ta, ca sl-i dlm oastei tale p0ine?... Iar Ghedeon azis: Prin urmare, c0nd Domnul ii va da in m0na mea pe7*bth 9i pe falmuna, atunci 9i eu vi voi sclrpina tru-purile cu spinii pustiului gi cu ciulinii. gi de acolo s-a suitla Penuel, 9i tot aga le-a griit celor de acolo; iar oameniidln Penuel i-au rlspuns aga cum ii rlspunseseri cei dinSucot. $i a zis Ghedeon cltre oamenii din Penuel: C0ndm[ voi intoarce cu pace, atunci voi dir0ma turnulacesta!".

Sucot (: colibe): localitate pe malul vestic al Iorda-nuhi; Penuel (: fafp lui Dumnezeu) e numele unei cetiilisituate pe locul vizitrnii lui Iacov, cdnd acesta s-a luptat culngerul (Facerea 32, 24-30). Nu neaplrat zgdrcenra a opritpe locuitorii acestor cetifi de a sprijini oastea lui Ghedeon,ci dorinfa de a afla sfhrgitul confruntlrii, c6tii vreme Zebah(= jetft) Si falmuna (: umbri) se puteau incl regrupa gilntoarce soarta disputei. Mizind pe infrAngerea lui Ghedeon,lnsofit de o oaste pufinnumeroas[, aproape o ceatd,loctt-

I 16 Iosif Flavfur, Antichitdii iudaice,Y,6,6.

6r

itorii celor doud cet6{i nu doreau sd fie socotili ulterior dreptcei care au sprijinit wt rdmrdtit.

l0-L2: ,rlar Zeba,h gi falmuna se aflau in Carcorlgi oastea lor era cu ei, ca Ia vreo cincisprezece mii, to{icei care mai rlmlseserl din toatl ogtirea rlsiritului; iarcei ce clzuserl au fost o sutl douizeci de mii de blrba{ipurtltori de sabie. $i s-a suit Ghedeon pe calea celor celocuiesc in corturi, la risiirit de Nobah 9i de logbeha; gi alovit ogtirea, dar ogtirea nu avea griin.T*ba,h gi falmunaau fugit, dar el s-a luat dupi ei gi i-a prins pe cei doi regiai Madianului... 9i a tulburat intreaga ogtire".

Carcor (: gan[): loc pe malul r[slritean al Iorda-nilfi; Nobah (: cel ce latri): localitate menfionatd al[turi deIogbeha; un drum ce ducea c[tre triburile nomade trecea laest de Nobah; Iogbeha (: cea in6lfatd): cetate aparfinAnd luiGad. Ogtirea ce a mai rdmas cl Zebah gi falmuna nu seregrupase, fiind in continuare inaptl pentru lupt[, cum sededuce din text.

13-14: ,,$i Ghedeon, Iiul lui Ioag, s-a intors dinrlzboi pe urcugul dinspre Heres. gi a prins o slugi dintreale locuitorilor din Sucot gi a intrebat 9i a scris numelemai-marilor gi pe ale bltr0nilor lui: gaptezeci gi patru deblrbati".

,Mai-marii erau gefii executivi ai comunitdlii; bd-trdnii alciltuiau sfatul infelep{ilor, avAnd qi atributii admini-strative"lr7. Heres (: tdcut): numele unui pustiu din regiune.

15-17: ,,$i a mers Ghedeon la mai-marii Suco-tului 9i le-a zis: lttd Z.cbah gi falmuna, din pricinacirora m-a{i luat peste picior, zic0nd: Sunt oare acumm0inile lui Zebah gi falmuna in m0na ta, ca sI dIm p0i-ne oamenilor tli flImflnzi?... $i i-a luat pe mai-marii gipe bltr0nii cetifii 9i i-a bltut cu spinii pustiului gi cuciulini: cu ei i-a pedepsit pe blrba(ii cetltii. gi turnul dinPenuel l-a dlrimat, iar pe blrba{ii cetl(ii i-a ucis".

"'BBVA, p.283.

62

Nu e aici atdt cruzime gi spirit revangard, cdt sanc-

[ionarea celor ce se compldceau in indiferentism religios gi,cum am spune azi,nalional,pactizdnd cu asupritorii.

18-19: ,,$i a zis ciltreZ.cbth gi falmuna: Ce fel debirbafi erau aceia pe care i-a1i omor0t in Tabor? Iar einu zis: Cum arlfi tu, aga arltau gi ei: asemlnarea unuifiu de rege. $i a zis Ghedeon: Aceia erau fralii mei gi fiiimaicii mele. $i li s-a jurat: Viu este Domnul!: dacl voi i-afi fi llsat cu viafi, eu nu v-ag ucide".

Ghedeon igi intiregte cuvintele cu jurlm6nt: ,,Ca ul-timi ac(iune cu caracter religios, findnd searna de partea for-mal[ in care se sivdrgegte, este jurlm0ntul. Ca act religios,jurlm0ntul implic[ invocarea numelui divin gi el este rostitin vederea stabilirii adevirului. Legea poruncegte prestarealui in cazul cAnd se producea instrlinarea unui bun sau a-cesta era contestat"l18. Despre uciderea fralilor lui Ghedeonpe Tabor se vorbegte doar aici. Va fi fost gi acesta un imboldpentru judecitor de a porni la luptd.

20-21:,,$i i-a zis lui Ieter, fiuI slu cel intii-nis-cut: ScoalI-te gi ucide-i! Dar fiul siu nu gi-a scos sabia,fiindu-i teaml, deoarece era incl foarte tflnir. lar Z,ebahgi falmuna i-au zis: Scoall-te gi cazi asupra noastri, cEciputerea ta este &ceea a unui bflrbat! $i Ghedeon s-a scu-lat qi i-a ucis pe Zeba,h gi pe lalmuna gi a Iuat lunifele dela g0tul cimilelor lor".

Ieter (: belgug) era fiul cel mai mare al lui Ghedeon(care a avut 72 de fii). ,,Lunilele: Ornamente circulare sau,mai probabil, in form[ de semilun6"lle.

22-23: ,,Iar birbafii lui Israel au zis cltre Ghe-deon: Domnegte peste noi, tu gi fiul tIu gi fiul fiului tiu,ctrci tu ne-ai m0ntuit din m0na Madianifilor! Dar Ghe-deon le-a zis: Eu nu voi domni, gi nici fiul meu nu vadomni intre voi, ci Domnul va domni asupra voastrd".

63

,,inainte de Samuel, israelifii au vnrt sd aleagd regepeste ei pe judecitorul Ghedeon sau pe fiul s[u, insd acestarcfiizd, recunoscdnd in fafa lor c[ adevlratul conducitor allor este Dumnezeu""'. Ghedeon refiyd si fie numit rege,dar ideea nu a pierit, cum se va vedea ceva mai jos, dinincercarea fiului s[u, Abimelec, de a fi rege (o numim in-cercare deoarece intreaga sa acfiune ne-a p[rut a fi, aproapede la inceput, un egec).

24: ,r$i le-a zis Ghedeon: VI voi cere ceva: Fie.care birbat si-mi dea c0te un cercel din prlzile lui.Aceasta, fiindcI ei, fiind ismaeli{i, aveau cercei de aur".

,,Termenul Ismaelili (urmagii lui Ismael, frul egip-tencei Agar) e folosit pentru nomazi- Acegtia, asemenea

figanilor corturari de astdzi, aveau cultul podoabelor de aur.Num6rdndu-se printre invingi, comorile lor deveniseri pradlde rizboi (foarte bogat[, dup[ cum se va vedea)"r2l.

25-27:,rlar ei au zis: Negregit, vom da. $i fiecareblrbat, intinzindu-gi haina, a pus pe ea un cercel dinprada sa. $i greutatea cerceilor de aur pe cafe el ii ce-ruse a fost de o mie gapte sute de sicli, in afari de lunife9i de lin{uguri gi de straiele de porliri pe care le purtauregii Madianului gi-n afarl de lan{urile care erau la g0-turile cimilelor. Ghedeon gi-a lEcut din ele un efod gi l-apus in cetatea sa, Ofra, cu care tot poporul de dupl el s-adesfrinat gi care a devenit piatri de poticnire pentruGhedeon gi casa lui".

Aurul adunat cu acest prilej ajungea la aproximativ28 de kilograme. Astfel cd aici, prin efod, vom in[elege cadesemn0nd, cel mai probabil, un obiect de cult care, aga cumaratd textul biblic, 4 dus poporul la rit[cire. ,,Efodul era unvegmdnt preo{esc instituit de Moise. Sensul de aici al cu-vAntului este incert. Se pare cI e vorba de un idol cu infE-figare de statuie sau de siculef sau altceva de acest fel, pe

care urmagii lui Ghedeon l-au adorat ca pe un zeu, sdvdr-pind astfel desfrdnare fafd de Dumnezeul lof'122. Ghe-deonrespinge sceptrul monarhic, dar igi atribuie, in urma succe-

selor militare, funcfii sacerdotale, nu fEri umr[ri nefastepentru casa lui gi pentru Israel.

28: ,,Aqa au fost Madiani{ii umilifi in fa{a lui Is-rael, gi de atunci nu gi-au mai ridicat capul. $i-n zilele luiGhedeon a fost pace in fari vreme de patruzeci de ani".

Din nou num6ru140!29-32: rr$i s-a dus lerubaal, fiul lui Ioag, 9i a lo-

cuit in casa lui. A avut Ghedeon gaptezeci de fii niscufidln coapsa lui, Iiindci avea multe femei. Iar tiitoarea luicra in Sichem; gi i-a niscut gi ea un fiu, clruia i-a pusnumele Abimelec. Ghedeon, fiul lui loag, a murit in ceta-tea sa gi a fost ingropat in mormflntul lui loag, tatll sIu,in Ofra lui Abiezer".

Abimelec (= tatll regelui) e singurul, intre frafii sdi,descendent din Sichernifi, prin mam[. El va avea un rol cen-tral in perioada imediat urmitoare morfii lui Ghedeon. A-cesta a avfi 72 de fii, aici fiind exclugi Abimelec Ai Iotam.

,,Ghedeon era dispus si renun{e la domnie, dar"a fost silit s-odefini vreme de 40 de ani. Ca Judecltor, a impirfit dreptatealn pricinile care au ajuns la el gi toate sentinfele date de el aufost socotite fErI cusur. Dup[ ce gi-a dat sfhrgitul la bltrdneliaddnci, a fost inmormdntat tn patria lui (Ofr61"tzl.

33-35: ,,$i a fost ci dupl ce a murit Ghedeon, fiiilui Israel s-au intors gi s-au desfrflnat cu baalii gi gi-auflcut un leglm6nt cu Baal-Berit, cum cI el este dum-nezeul lor. $i fiii lui Israel nu gi-au mai adus aminte deDomnul, Dumnezeul lor, cel ce i-a mflnfuit din mflnatuturor vrijmagilor lor de primprejur. $i nu s-au purtatcu mili fall de casa lui Ierubaal - adicl Ghedeon -, dupltot binele pe care eI i-l ficuse lui Israel".

r22BBVA" p.284.r23 Iosif Flaviq Antichitdli iudqice,Y,6,7.

65

F

A cincea apostazie, urmatil, ins[, nu de o invaziestrlin6, ci de un rdzboi civil, e drept, limitat la un spafiurestr0ns. Baal-Berit (: domnul unui legimnnt): denumireacordat[, tn epoca judecitoriloq localitlfii Sichem de cltreadoratorii lui Baal, zeul Baal avind un ternplu in Sichem.Cum va reiegi din capitolul urm6tor, lipsa de mil[ fap decasa lui Ghedeon a fost manifestatl doar de cltre locuitoriiSichemului, poate gi profrtdnd de indiferenfa celorlalli.

CAP.9 -Abimelec

1: ,rAbimelec, fiul lui lerubaal, s-a dus in Sichemla fratii mamei sale gi a grlit citre ei gi ctrtre toate ru-deniile din casa tatilui mamei sale, zicind:,'

,,Ghedeon nu mai apare cu numele s[u adevlrat, cicu porecla sa (poate dincatzd" cd fEcuse efodul menfionat in8,27, obiect de idolatrie;"r24. ,,Sichem: vechi orag canaane-an, situat la circa 50 lcn nord de Ierusalim; in el igi avu-seser[ silag patriarhii Avraanr, Iacob gi fiii acestuia. Ose-mintele lui Iosif, aduse din Egrpt, aici fuseseri ingropate(Iosua 24,32), gi tot aici igi linuse Iosua Navi cuvintarea derimas-bun (Iosua 24, I-25). Cu toate acestea, populafia ora-gului era canaanean[, neam din care fdcea parte gi liitoarealui Ghedeon, marna lui Abimelec, acesta fiind, agadar, jum5-tate israelit gi jumitate canaanean"l2s . Urmeazd cuvAntul luiAbimelec c6tre cei din rudenia sa:

2-5: ,rSpunefi in auzul tufuror oamenilor din Si-chem, zic0nd: Cum e mai bine pentru voi?: SI vi sti-p0neasci gaptezeci de blrbafi, adicl to{i fiii lui Ierubaal,sau si vI stlp0neascl un singur blrbat? gi amintifi-viicI eu sunt osul vostru gi carnea voastrii! $i frafii mameisale au vorbit despre el, in auzul tufuror oamenilor dinSichem, toate aceste cuvinte. Iar ei gi-au plecat inimite

'20 BBVA, p.284.''5 nnv4p. zs+.

66

rpre Abimelec,Iiindci ziceau: El e fratele nostru. $i i-audat gaptezeci de argin{i din casa lui Baal-Berit, iarAbimelec Ai-a tocmit cu ei nigte oameni de nimic ai IEriclplt0i, c&re s-au gi dus cu ei. $i s-a dus la casa tatiluiilu, in Ofra, 9i i-a ucis pe toli fra{ii sii, adici pe liii luiIerubaal, gaptezeci de blrbafi, pe o piatri; dar a rimasIotam, Iiul cel mai mic al lui lerubaal, fiindcl se as-

cunsese".,pe fapt erau gaptezeci gi doi, dar naratorul retine

doar num[ru] celor uciqi de Abimelec"r26. La cei 70 de copiiai lui Ghedeon ucigi de Abimelec se adaugi lotam 9i Abi-melec insugi. Iar,piatra poate fi indiciul caracterului sacri-flrcial al actului, care inaugureaz[ o schimbare de domnie(cf. IV Regi 10,1-171"t" .

6: ,,$i s-au adunat tofi blrba{ii din Sichem gi toa-tI casa Bet-Milo pi s-au dus 9i l-au flcut pe Abimelec re-ge la stejarul Agezirii, l0ngi Sichem".

,,Milo (Bet-Milo): clddire in care se fineau adundrileconsiliului cet[1ii"r2S. ,*Stejarul Asezdrii: Sub acest stejar pu-aese Iosua o piatrl funerar[ (Iosua 24,26); agadar, locul a-

vea o anume sacralitate"l2e.7a: ,r$i i s-a spus lui lotam, iar el s-a dus 9i a stat

pe v0rful muntelui Garizim 9i-a ridicat glasul gi a plflnspl le-a zis:

Urmeazd cuvdntul lui Iotam. ,,Rostirea lui Iotam es-

te in Biblie intdia fabuli cu personaje din lumea vegetalI 9ianimall"130.

7b: Ascultafr-mfl, blrbafi ai Sichemului,gi Dumnezeu vi va asculta!8: S-au dus c0ndva copacii

67

sl-gi ungi un rege.

$i i-au zis miislinului: Domnegte peste noi!9: Dar mislinul le-a rispuns:Oare-mi voi llsa eu grlsimeacu care sspenii il preamiresc pe Dumnezeu,ca si mI duc si domnesc peste copaci?10: $i au zis copacii cltre smochin:Vino gi domnegte peste noi!11: Dar smochinul le-a rispuns:Oare-mi voi lisa eu dulceafagi roada mea cea bunI,ca sI mtr duc si domnesc peste copaci?12: $i au zis copacii cltre vifi:Vino gi domnegte peste noi! 1

13: Dar vifa le-a rispuns:Oare-mi voi lisa eu vinul .l

- veselia lui Dumnezeu gi a oamenilor - ;

ca si mi duc sI domnesc peste copaci?14: Apoi copacii tofi au zis citre miricine:Vino gi domnegte peste noi!15: Iar mirlcinele le-a zis copacilor:Daci-ntr-adevir mi ungefi rege peste voi,venitir gedefi la umbra mea!; idactr nu, sI iasl foc din minegi sI mistuie cedrii Libanului!".,,Este clar ci acestea nu s-au zis despre copacii carer

cresc in plm0nt, pentru cd copacii, fiind fEr[ via@ 9i binefixa(i cu r[d[cinile in pIm6nt, nu s-ar fi putut aduna s[-gialeagi rege. Aceasti pericop[ se referi la suflete, care, ina-inte de intruparea lui Hristos, se nipustiserl nebunegte spre

copacul p[catelor. $i adresindu-se lui Dumnezeu, L-au ru-gat sI aibd mil[ de ele, si domneasci peste ele milamilostivirea Sa, pe care Scriptura le redl sub formalinului, pentru c[ uleiul este binefbcitor pentru trupuri,remediu impotriva suferinfelor gi a oboselilor gi izvorlumine. Alimentat[ cu ulei, orice lamp[ igi inmulfegte lumi

na. La fel este gi milostivirea lui Dumnezeu: este remediulmpotriva gregelilor gi a morfii, ajutor al omenirii gi hran6pentru lumina inimii. Privifl cu atenfie, nu cumva face aluzieaici la legile date (de Dumnezeu omenirii), de la primul omp6n[ la fkistos, legi pe care diavolul le-a contrafbcut pentrua ingela neamul omenesc? intr-adev6r, prin smochin facealuzie [a ponrnca dat[ omului in Paradis, pentru c[ atuncictnd acesta a fost amigit, gi-a acoperit goliciunea cu frunzede smochin. Vifa amintegte de cea folositl de Noe, pe we-mea potopului, din cauza vinului clreia, pe cdnd a adormit, afost batjocorit. MesHnul amintegte de le-gea datl in pustiului Moise, iar smochinul de legea mdntuitoare a lumii (ve-nit[) prin apostoli, pentru cd de la ei am invlfat castitatea, pe

care diavolul n-a putut s-o strice. De aceea ni s-au transmis4 Evanghelii, pentru c[ Dumnezeu a anun{at omenirii de 4ori vestea cea bunl gi pentru cd aceasta a fost educati prinintermediul a 4 legi, ale cdror perioade sunt clar indicate dedeosebirea fructelor. Smochinul, prin dulceata (fructuluio[u) gi prin belgugul (frunzigului), ne amintegte de viafaomului in paradis inainte de cI-dere, viafl plinl de desfttare.Dar nu numai acurn, ci gi altddat[ in Scripturh, fructul smo-chinului desemneaz[ ceva mai bun. Vi[a, prin bucuria ce aadus vinul ei celor izbdvili de la mdnie gi potop, amintegtede trecerea omenirii de la starea de teami gi nelinigte lastarea de bucurie. Mdslinul, prin uleiul pe care-l producefructul s[u, amintegte de milostivirea lui Dumnezeu: dup[potop, Dumnezeu iarlgi $i-a ar[tat milostivirea Sa cltreoamenii cei rIt[cifi, le-a dat o lege, S-a ar[tat unora dintre eigi a hr{nit cu untdelemn flacIra virtu{ii, care era ca gi stinsl.ln sfhrgit, spinul simbolizeazi castitatea; el a fost numit decltre unii gi cactus. Probabil c[ din cauza afnit[fii ce-o arecu fecioria, a primit gi doul nume: i s-a zis spin din ca,uzdcdcste inflexibil ln fa(a plicerilor; i s-a zis agnus cactus, dincauza insugirii sale de a fi totdeauna pur. (...) Prescripfiunileprimelor legi, a celor de pe wemea lui Adanu a lui Noe gi alui Moise, au fost neputincioase s[ mAntuiasci omul; singur

6968

F

codul de legi cuprins de Evan-ghelie a mdntuit toati lumea.Se spune despre smochin cd n-a domnit (prin copaci trebuiesi infelegem pe oameni, iar prin smochin anumiie porunci),pentru cd, dup[ cldere, omul a voit din nou si fie condus devirtute, sI nu fie lipsit de nestriclciune gi de frumusefileparadisului; dar p[c[tuind, a fost alungat departe, ca ne_maifiind in stare s6 aib[ parte de nestric[ciune. Dup[ gre_gcald, prima lege i-a fost transmisl prin intermediul tui Noe;dagd ar fi respectat-o, aceasta i-ar fi dat puterea s6 sim6ntuiasci de pdcat. Dac[ o cultiva dupi puterile sale, eaavea si-i aduci linigtea, indep[rtarea relelor gi bucuria, agacum via d[ vin celor care o ingrijesc. Dar aceasti lege n_adomnit peste omenire, pentru ci, cu toati st[ruinfa lui Noe,omenirea nu i s-a supus. (...) Din nou c[-z6nd omenirea ingregeall, Dumnezeu a dat lncd o lege, pe wemea lui Moise,care avea menirea s[ domneasci peste omenire gi s_o in_drume spre dreptate. Dar oamenii i-au spus adio gi s_autndreptat pentru mult timp c6tre idololatri;. (...) ir, ,m.pit,Dumnezeu S-a milostivit a patra oar6 de om gi a trimiscastitatea ca sd domneasc[ peste om - pe care Scriptura pedrept.o numegte Spin. Aceasta face Si dispari pllcerile'giameninfi c[ daci nu i se vor supune fhr[ rezerve tofi gi nu ise vor ataga cu adwdrat, pe tofi ii va nimici cu foc; pentru c[dup[ ea nu va mai fi nici o lege gi nici o inv[f[tur5, ci numaijudecati gi foc. Din aceasti cantz.d, de acum omul a inceputstr practice dreplatea, si cread[ cu t6rie in Dumnezeu gi sirespingl (uneltirile) diavolului. in felul acesta, castitatea soarat[ mult folositoare gi de mare ajutor pentru oameni;numai pentru ea diavolul n-a putut megteri un rival, cu caresi amigeasc6 pe om, aga cum a ftcut pentru celelalteporunci. Smochinul, cu fructul lui dulce gi bog[fia (co_r9a1ei) sale, amintegte, precum am zis, de viafa plin[ dedesfrtlri din paradis. Dar, diavolul, cu sfaturile lui, a reugits[ prind[ pe om in cursele sale gi sdJ indeplrteze de la acestmod de viaf[; el l-a convins si-gi acopere goliciunea cufrunze de smochin, adicd s[ se lase pradE animalicegte pl[-

70

ccrilor senzuale. Amintegte, apoi, de cei ce s-au salvat de lapotop, care, g0ndindu-se la via bucuriei spirituale, au fost[mbntali cu o bluturl falsl gi, dezbtilcat fiind omul de vir-tute, a fost ftcut de rugine. (...) Puterea w[jmag6 totdeaunaimita qi ia chipul virtufii 9i al dreptllii, nu pentru ca sd fiepracticate acestea, ci pentru a ingela pe oameni. (...) Dar dec0nd a inceput sd domneascl peste oameni castitatea, r6t6-cirea a fost indeplrtat[; Ilristos, prinful fecioarelor, a nimicitr[utatea, iar smochinul cel adevirat, mislinul cel adevirat gi

via cea adevdrati igi dau rodul lor"r3r. in aceastl t0lcuire,spinul evdzttt ca un simbol al castit{ii, iar focul ie$it din elca unul curl[itor. Mai departe, prin spin e vlzut acela ce nuaduco nici un rod (e o ambivalenfi a spinului, dupd cum gi

fabula lui Iotam evitl o cohcluzie tranganti, chiar dacE o su-gereazl). Credem cI urm[toarea tAlcuire e mai apropiati decele ce a dorit Iotam s[ transmiti:

,Jar ci e propriu oamenilor uqurateci, care n-au de laei ingigi nici un folos, si ia asupra lor ugor conducereaaltora, e vldit gi din experienp. C[ci nu s-ar indemna cine-va, care a gustat linigtea gi a inceput cit de cdt si se ocupecu contemplafia, s[-gi lege mintea de grijile celor trupeqti,desfrc0nd-o de la cunogtinfa gi trlgdnd-o spre lucrurile p[-m6ntegti, odatl ce se aflE in cele inalte. (...) $i a zis vila:Lisa-voi eu oare rodul meu cel bun, pe care l-a slEvit Dum-nezeu gi oamenii, ca s[ merg si stipinesc peste copaci? Deasemenea n-a primit nici smochinul pentru dulceafa lui, nicimlslinul pentru uleiul lui. Mirlcinele ins[, lemn neroditor gi

spinos, a primit st[pinirea, o stlpAnire care nu avea in ea gi

nu afla nici in copacii supugi nimic care si o fac[ pl[cut6.Cdci pilda spune nu de copacii Raiului, ci de ai p[durii, c5"

au lips[ de conducere. Astfel precum vifa, smochinul gi mls-linul n-au primit s[ stdpdneasc[ peste eopacii pddurii, bucu-rdndu-se mai mult de rodul lor decit de cinstea domniei, totaga cei ce vdd in ei un rod al virtulii gi simt folosul lui, chiar

r3r Metodiu de Olimp,.Bancheul sau despre castitate,X,2-5.

7t

n

dacd ii vor sili mulli la aceastl domnie, nu primesc, prefuindmai mult folosul lor decdt conducerea altora"t32.,,Iar bles-temul, pe care li l-a vestit in paraboli m[rlcinele copacilor,vine gi asupra oamenilor care fac la fel cu aceia. C6ci sau vaiegi, zice Scriptura, foc din mdr[cine qi va mistui copaciip[durii, sau va iegi din copaci gi va mistui m[r[cinele (v.20). fua gi intre oameni, odatl ce s-au f[cut invoieli nefolo-sitoare, neaplrat va uflna o primejdie, at6t pentru cei ce s-ausupus unui invS(itor neincercat, c0t gi pentru cei ce au primitstlpinirea in urma neatenfiei ucenicilor. De fapt neiscusin{ainvit[torului pierde pe inv[(icei. Iar negrija inv[ficeiloraduce primejdie invlfitorului, mai ales cdnd lanegtiinfa ace-luia se adaugi trdndivia lor. Clci nici invifitorul nu trebuiesi uite ceva din cele ce ajutl la'indreptarea supugilor, nicilnv[{iceii nu trebuie s[ treaci cu vederea ceva din poruncilegi sfaturile invdfltorului. Pentru c[ e lucru grav gi primejdiosat0t neascultarea acelora, c0t gi trecerea gregelilor cu vedereadin partea acestuia. SI nu cread[ invIfitorul cd slujba luieste prilej de odihnl gi de desfbtare. Clci, dintre toate lucru-rile, cel mai ostenitor este s[ conduci sufletele. (...) Celor cesunt pugi peste oameni, felurimea n6ravurilor gi vicleniagindurilor le face foarte grea conducerea, gi cei ce o primesctrebuie sI se pregdteasc[ pentru o lupt[ obositoare. Ei tre-buie sd indure fErI supdrare sc[derile tuturor, iar datoriileneimplinite din pricina negtiinfei s[-i facl s[ le cunoascd, cuindelungi rlbdare"l 33.

16-20:,r$i acum, daci voi intru adevlr gi cu desi-v0rgire afi lucrat gi l-a(i pus pe Abimelec sI domneasci,gi daci ati fEcut bine cu Ierubaal gi cu casa lui, gi daci i-ati flcut-o ca str-i rlspHtifi binele pe care el, cu m0na lui,vi I-a lEcut - clci tatil meu s-a bitut pentru voi, gi vialagi-a pus-o in primejdie gi v-a m0ntuit din mflna Madia-ni{ilor, dar voi v-a{i ridicat astEzi impotriva casei tatllui

t32 Nil Ascetul .op. cit..26.'33lbid.,27.

72

meu gi i-ati omorf,t pe fiii lui (gaptezeci de birbap) pe oplatri 9i l-afi lIcut rege peste locuitorii Sichemului peAbimelec, fiul slujnicei lui, fiindci el e fratele vostru -, eiblne, dacl intru adevir gi desivArgire afi lucrat astEzifaftr de Ierubaal gi casa lui, veseli{i-vi intru Abimelec,lar el si se veseleasci intru voi! Dar dacl nu, foc si iasidln Abimelec ai si-i mistuie pe oamenii Sichemului 9i ca-ra Milo; 9i foc sI iasl din oamenii Sichemului gi din casaMilo 9i sIJ mistuie pe Abimelec!".

Exprimarea pare ambiguL, dar in fapt este un bles-tem, care se va implini curdnd.

21: ,,$i Iotam a fugit gi, mergflnd pe cli ocolite, s-I dus la Beer 9i a triit acolo, ferindu-se de Abimelec,fratele slu".

Beer (: fhntin[), amplasare necunoscuti. Din acestmoment, figura lui Iotam nu va mai reveni in Scripturl.Oricum, in ciuda prezenfei sale episodice, datoritd fabulei demai sus el rdmdne in memoria cititorului Scripturii. Fuga luiIotam e explicabild, de weme ce Abimelec dorea s6-gi uciditofi frafii, iar Sichemul a consim{it la aceasta. in plus, se

adIuga acum afrontul cuvdntului slu, intlrit de blestemulfinal.

22-24:,rlar Abimelec a domnit peste Israel vremede trei ani. Dar Dumnezeu a trimis un duh rIu intreAbimelec ai locuitorii Sichemului, iar locuitorii Siche-mului s-au purtat ca nigte tridltori fafl de casa luiAbimelec, ca sI aducl la luminil nedreptatea ficutii celorgaptezeci de fii ai lui lerubaal, iar sOngele lor si-l arunceasupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, gi pe bIr-bafii Sichemului, care i-au imblrbitat m0na str-gi ucidlfrafii".

Duh rdu:,,Sensul nu e acela de a fi trimis o fiin{5rea (un inger riu sau un demon), ci de a fi provocat o anumestare de spirit, defavorabil[, intre conduc6tor gi condugi"r3a.

'3nBBVA, p.285.

73

Chiar dacl Abimelec e menfionat in cronologie, el nu poatefi inclus intre judecltori, nici chiar asociat cu Ghedeon. Infapt, el a incercat si se proclame rege, dar av0nd o recu-noagiere, gi aceasta efemerl, doar in Sichem, astfel c[ primatentativi de a instaura monarhia in Israel a eguat lntr-un modlamentabil.

25-26:,,$i locuitorii Sichemului i-au pus p0ndaripe crestele mun{ilor gi-i jefuiau pe tofi cei ce treceau pe

acolo. $i i s-a dat de gtire lui Abimelec. Atunci a venit inSichem Gaal, fiul lui Ebed, 9i fratii sIi, iar locuitorii Si-chemului s-au increzut in ei".

Intri in scerl Gaal (= dispref), fiul lui Ebed (: s1o-jitor). ,,Acest Gaal pare un aventurier care abr:zeazi. de in-crederea oamenilor, le percepe problemele gi la face jocul.El apare la vrernea culesului viilor, c0nd se f[ceau $i pe-

trecerile recoltei. Abimelec nu locuia in Sichern, aga c[ el n-a fost de fali.lapetr@ere"135.

27-28:,,$i au iegit la c0mp gi au cules viile qi aucilcat strugurii gi s-au veselit; gi au intrat in casa dum-nezeului lor gi au m0ncat gi au blut gi l-au blestemat pe

Abimelec. $i a zis Gaal, fiul lui Ebed: Cine e Abimelec pi

cine e fiul Sichemului, ca sI-i slujim? Oare nu e el fiul luiIerubaal gi oare Znbul, ajutorul sIu, nu e oare sluga lui,el, fiul lui Hemor, tatiil lui Sichem?... De ce trebuie sl-islujim noi lui?".

,,Gaal incearci s[ afafe orgoliul nobilimii Siche-mului impotriva urlui rege (doar) pe jumltate israelit"r36.

Sau, mai degrab[, i se reprogeazllui Abimelec c[ nu e intrutotul canaanit, populafia eweiascl nefiind majoritarl inSichem. Reprogul lui Gaal nuizeazd pe mama lui Abime-lec, ci pe israelitul Ierubaal (Ghedeon). Zebul (: locuin(i),fiul (urmagul) hi Hemor (= mlgar)t3', era guvernatorul Si-

ehemului. Acesta, gi probabil nu numai el, i-a rlmas cre-dincios lui Abimelec, degi, ca uflna$ al lui Hemor, era uncanaanit, imposibil de gtiut cAt de pur; oricunr, argumentafialui Gaal nuJ poate stAmi impotriva lui Abimelec, acceptatinifial cu entuziasm de Sichemili (nu e imposibil ca frcealapi, mai apoi, ostilitatea dintre Abimelec Ai locuitorii Siche-mului si fi intervenit gi in urma cuv6ntului lui Iotam, care vaflr fost resimfit ca o amenin(are. Mai mult, Scriptura a spus-odirect, a fost gi o intervenfie divind in acest sens, ca pedeap-

s[ pentru fratricidul s[v0rqit de Abimelec, sprijinit de Siche-mi1i. Altfel, nu rezulti din text cI Abimelec ar fi gregit cuceva fafi de locuitorii Sichemului, pentru ca acegtia s[-i do-reascl repudierea). Gaal igi continud cuvAntul:

29-33:,,Dac-ar fi fara asta pe m0na mea..., a-tunci l-ag alunga pe Abimelec ai i-ag zice: inmulfegte-fioastea gi iegi! Ila,r 7.ebru.l, mai-marele cetlfii, a auzit cu-vlntele lui Gaal, fiul lui Ebed, gi s-a m0niat foarte. $i atrimis in tainl soli la Abimelec, zicflnd: Iati, Gaal, fiullui Ebed, a venit cu frafii lui in Sichem gi au intir0tatcetatea impotriva ta. $i acum, ridici-te noaptea, tu 9i po-porul care este cu tine, gi p0ndegte dimineafa in c0mp. $iva fi cI dimineafa, in rislritul soarelui, te vei porni gi veinIvtrli asupra cetlfii; gi cf,nd el, impreunl cu poporulcore e de partea lui, se va porni impotriva ta, Il-i dupicum ili dI m0na!".

De la instigarea impotriva lui Abimelec, Gaal mergemai departe, revendicdnd pentru sine funcfia aceluia, degi elpare a fi un oaspete ocazional in cetate, ffu{ vreo legltur[ cuSichemul, a$a cumAbimelec avea, prinmam[.

3441: rrlar Abimelec s-a ridicat noaptea, impre-uni cu tot poporul care era de partea luir gi au stat lap6ndl asupra Sichemului in patru cete. $i dacl s-a fEcutdimineafi, a iegit Gaal, fiul lui Ebed, 9i a stat in poartacetlfii; iar Abimelec s-a ridicat la pflndl,laolaltl cu po-porul care err cu el. Iar Gaal, fiuI lui Ebed, a vizut po-porul gi a zis citre Z,ebulz lati, popor se coboarl de pe

'35 BBvA p. 285t'u BBVA p. 286137 Numele nu avea conotafia peiorativf, ce i s-ar da la noi.

74 75

F

creasta munfilor... Dar Zebul i-a zis: Tu vezi umbramuntilor ca gi cum ar fi oameni!... Gaal insl a mai grlit,zic0nd: Iat5, popor se coboarl dinspre asfinfit merg0nddrept prin mijloc, o parte vine pe calea stejarului VIzI-torilor gi o alta pe calea Meonim... Atunci 7*bul i-a zis:Unde-fi este acum gura care ziceaz Cine este Abimelec,ca sI-i slujim noi lui? Oare nu acesta-i poporul pe care l-ai disprefuit? Du-te acum gi bate-te cu eMar Gaal a iegitin fruntea birbafilor din Sichem 9i s-a bitut cu Abi:melec, dar Abimelec l-a pus pe fug[. $i a fugit dinaintealui, 9i mulfi au clzut ucigi p0nI la poarta cetltii. $i Abi-melec a intrat in Aruma, iar 7.ebrul i-a alungat pe Gaal gipe fra(ii sli, aga ca ei sI nu mai locuiascl in Sichem".

Aruma (: movilifi): sat de 10ng[ Sichem. lntarzie-rea lui Gaal se explici prin lumina slabl a mijitului zorilor,put6nd fi convins o vreme ci ceea ce zlregte este ndlucire.

4245: rr$i a fost ci a doua zi a iegit poporul lac0mp.. $i i s-a dat de veste lui Abimelec. Iar el a luat,poporul pi I-a implrfit in trei cete 9i le-a pus la p0ndl inc0mp. $i s-a uitat 9i, iatI, poporul iegea din cetate; iar els-a aruncat impotriva lor gi i-a bltut. Atunci Abimelec aicipeteniile care erau cu el s-au av0nt4t gi apoi s-au opritla poarta cetltii, iar celelalte doui cete s-au nipustitasupra tuturor celor ce se aflau in c0mp gi i-au bitut. $i-,n toatl ziua aceea s-a luptat Abimelec impotriva cetlfii;,gi a luat cetatea gi a ucis poporul care se afla in ea gi adlr0mat cetatea 9i a preslrat-o cu sare".

Adeseori, in vechime, ,,cuceritorii impr5gtiau sare pe.

plmdnturile cucerite, pentru a le face sterpe pentru totdea--ur a"138. ,,Pemantul slrat este sau devine steril. Pe astfel deruine nu mai cregte nici iarb6"l3e. Degi nu se spune aceasta,e de presupus c[ frdelii lui Abimelec, aga cum a fost Zebul,,vor fi fost crutafl de la masacru. Abimelec, de altfel, in po.i

Itda fratricidului odios, nu apare ca o figur[ intunecati. Dealtfel, asasinarea frafilor in cazuri de succesiune Ia tron (gi,lntr-un fel, aga a fost perceput[ starea de dupl Ghedeon) e,din nefericire, o practicl obignuiti in istoria omenirii.

46: ,r$i auzind oamenii to{i care se aflau in turnulSichemului, au venit la adunarea lui Baal-Berit".

Turnul Sichemului;,,Se pare cd acest tum se afla inafara cetlfii. ln el gedeau cei ce se refugiaseri in vremealuptelor"lao.

4749:,r$i i s-a spus lui Abimelec cI acolo s-auadunat to{i oamenii din turnul Sichemului. Atunci Abi-melec s-a suit in muntele Salmon, el gi tot poporul careera cu el; 9i a luat Abimelec in mini un topor gi a tiiat ocarcinl de lemne gi, ridic0nd-o, gi-a pus-o pe umlr gi azis citre poporul ce se afla cu eI: Ce m-afi vizut pe minefIc0nd, facefi repede ca mine! $i au tliat gi ei, fiecare,c0te o sarcintr; gi, ridicflnd-o, au mers dupi Abimelec aile-au pus deasupra locului de adunare gi le-au dat foc; giastfel au murit to(i oamenii din turnul Sichemului, ca lao mie de blrbafi gi femei".

Salmon (= umbrit): munte acoperit de plduri dinapropierea Sichemului. Posibil ca aceste versete siJ fi in-spirat pe Malcolm, din Macbeth, sdmute pidurea Bimam lacastelul Dunsinane. SEP 2 are: ... Si au dat foc peste ei lacetdluie... (A): ,,a da foc pe deasupra e o stratagem6 carepermite uciderea persoanelor fEr[ a pingiri spafiul in care seafll acestea: aici, sanctuarul amintit la9,46"tat.

50-54: ,,Apoi s-a dus Abimelec la Tevef gi a im-presurat Tevetul 9i l-a luat. Dar in mijlocul cetifii era unturn puternic; 9i au fugit in el to{i blrbafii 9i femeilecetltii gi au inchis uga dupi ei gi s-au urcat pe acoperigulturnului. Iar Abimelec a ajuns la furn gi l-a impresurat;gi s-a apropiat de uga turnului, ca sE-i dea foc Ai si ardi.

'38 DEI, p. 699.

'3eggvAp. zgo.

76 77

F'

Dar o femeie a aruncat de sus o bucatl de piatrtr der0gnifI in capul lui Abimetec Ai i-a spart feasta. Iar Abi-melec l-a strigat de-ndatI pe tinlrul care-i purta armele9i i-a zis: Scoate-ti sabia gi ucide-m5, ca nu cumva sI sespuni vreodati: L-a omor0t o muiere! Iar t0nirul l-a in-junghiat, gi el a murit".

Tevel (= mligtinos): cetate in apropiere de Sichem.De weme ce Abimelec a atacat Teveful, posibil ca aici s[ sefi refugiat parte dintre adversarii s[i Sichemili.

,,Clci aga citim c6, daci weodat[ Dumnezeu a voits[ se infeleagl limpede ci de El se s[vArgesc fapte mari,acestea le-a infEptuit prin cei mai pu{ini gi mai de jos, pentruca sI nu fie pusd fapta cereascd pe seama puterii brapluiomenesc. De aceea gi generalul Sisara, de care tremura ar-mata eweiasci, a fost ucis de o femeie (cap. 4), gi pe Abi-melec, cuceritorul de cet[fi, l-a rlpus o m6ni de femeie"la2.Degi Abimelec a dorit si evite aceasta, atdt autorul biblic c6tgi comentatorii patristici subliniazi cI el a fost ripus de ofemeie. Cu intervenfia acestei femei se incheie inci o pe-rioad[ socotitd a fi fost meniti a pedepsi infidelitatea reli-gioasi a Israelifilor, astfel c[ ea define, intr-un fel gi p[-strdnd propo4iile, rolul unui judec[tor eliberator.

55-57:,,9i vIz0nd blrba{ii din Israel cI Abimeleca murit, s-au dus fiecare la casa lui. Aga i-a ptitit Dum-nezeu lui Abimelec rilul pe care i-l lIcuse tatilui slu,omorindu-i pe cei gaptezeci de frafi ai sIi. gi tot rlulbirbatilor Sichemului l-a plltit Dumnezeu asupra capu-lui lor: asupra lor a venit blestemul lui lotam, fiul luiIerubaal".

,,Ucigagul Abimelec, fiul nelegitim al lui Ghedeon,a ucis pe cei gaptezeci de fii legitimi ai lui Ghedeon; socoteacI a niscocit cu asta un plan dibaci, ca s[-gi intlreascistlpinirea; apoi a zdrobit pe cei ce l-au ajutat la omor; dareste zdrobit de ei; gi, in sfhrgit, este ucis de o piatr6 aruncatd

'n2 Salvianus, op. cit.,VII, 8,30.

78

de mlna unei femei"ra3. Acest rcntmat arat[ itinerariul celuice obfine mlrirea prin omor. Totugi, dac[ in fafa lui Dum-nezeu nu ne indoim cd vom afla o judecat[ dreapti pentrufiecare suflet, omenirea plstreaz[ adeseori amintiri pozitivefafn de asasini odiogi $i contestA meritele adevlrafilor elibe-ratori. Dar, cum despre acestea ar trebui sd aducem exemplemai apropiate de zilele noastre (perioadl mult mai generoaslgi in documente), socotim c[ ne-am indepdrta de scopul pecare ni l-am propus, astfel cI ne incheiem aici scurtelenoastre considerafii...

CAP. l0 - Israel invins de Filisteni

1-2: ,rDupi Abimelec, spre m6ntuirea lui Israel s-a ridicat Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, din semin(ia luiIsahar; el locuia ln $amir, pe muntele lui Efraim.I-a fostJudecitor lui Israel vreme de doulzeci gi trei de ani gi amurit gi a fost ingropat la $amir".

Tola (: vierme), fiul lui Pua (= col[), fiul lui Dodo(= iubitor; unchi), a fost al gaselea judecitor; triitor gi in-gropat la $amir (= spin), cetate din muntele lui Efraim.

3-5: ,,$i dupi el s-a ridicat lair din Galaad gi i-afost judecitor lui fsrael weme de douizeci gi doi de ani.$i i s-au nlscut treizeci gi doi de fii, care cilireau petreizeci 9i doi de cai tineri gi aveau treizeci gi doui decetifi, pe acestea le-au numit: oragele lui Iair, p0nI-nziua de azi; ele se aflil in Galaad. gi Iair a murit gi a fostingropat la Camon".

Iair (: corturar) Galaaditul a fost cel de-al gapteleajudecitor. El a fost ingropat la Carnon (: loc permanent).Tola gi Iair par a fi fost judec[tori mirunfi, sau autorul c[rfiise va fi confruntat cu lipsa datelor. Oricurn, ei sunt men-

fionafi ca izblvitori ai poporului gi participanfi la cea de-acincia eliberare; de remarcat c6, in cantl lor, nu s-a mai

'n' Sf. Vasile cel Mare, Omilii si Ltndntdn,n{.,2.

79

recurs la rotunjirea num[rului anilor c0t au fost judecItori.Nu e exclus ca acegti doi judecitori s[ fi activat conco-mitent, m[car pe o anumitl perioadi, cici, cum am maispus, deseori activitatea unui judecitor intr-un trib (sau inmai multe) s-a suprapus cu a altui judec[tor, in alt[ seminfie.

6: ,rDar fiii lui Israel au continuat si facl rlul infata Domnului, slujind baalilor gi Astartelor gi dumne-zeilor Amoreilor gi dumnezeilor Sidonului gi dumneze-ilor Moabului 9i dumnezeilor Filistenilor; 9i L-au pirisitpe Domnul gi nu l-au slujit,,.

,,R.ec[derea Israelililor in idolatrie anunfl alte pe-depse; cauza acestora e de ordin religios,rnoral. Dar, invirtutea iconomiei divine, tot ele anuntd un nou mdntui-tof't4. E cea de-a gasea cidere in idolatrie a poporului.

7-8: ,rltr Domnul cu aprindere S-a m0niat pe Is-rael; 9i i-a dat in m0na Filistenilor gi-n m0na fiilor luiAmon, care i-au nectrjit gi i-au asuprit la acea vreme peIiii lui Israel timp de optsprezece ani: pe tofi fiii lui Israelde dincolo de Iordan, in tinutul Amoreului, in Galaad,'.

,/.lt6 populafie amintiti, de asemenea, in SfhntaScripturd, ca aflAndu-se in atingere cu lara Sftntd qi poporuleweu au fost amonilii, tib semitic aflat la est de Iordan giMarea Moarti, precum gi la nord de Moab. Se consideraudescendenfi din Lot, nepotul lui Awaam. Relaflile lor cueweii n-au fost dintre cele mai pagnice. (...) Cdtre sfhrgitulsecolului II d. IIr. Au fost absorbili de cdtre arabi. Capitalalor a fost Rabat Amon, numitl ulterior Filadelfia, iar actual-mente ,Ary1*t,145.

9-16: ,,Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca si sebatl cu (triburile) Iuda gi Veniamin gi Efraim, aga cI liiilui Israel erau foarte str0mtorafi. gi au strigat fiii IuiIsrael spre Domnul, zic0nd: Am plcituit impotriva Ta,cI L-am plrilsit pe Dumnezeul nostru gi i-am slujit lui

I44BBVA" p.287.r45 AB, p. tir.

80

BaaMar Domnul a zis citre fiii lui Israel: Oare nu v-ammintuit Eu pe voi din m0na Egiptului gi a Amoreilor qi afiilor lui Amon gi a Moabului gi a Filistenilor 9i a Sido-nienilor 9i a lui Amalec Ai a lui Madian, atunci cflndacegtia v-au asuprit gi cind voi ali strigat la Mine? Darvoi M-a(i plrisit 9i afi slujit la dumnezei strlini; deaceea, nu vI voi mai mintui. Duceli-vI gi strigafi la dum-nezeii pe care i-afi ales, pentru ca ei si vI mintuiascl lavremea necazului vostru! $i au zis fiii lui Israel citreDomnul: Am picltuit, 16 cu noi ce-fi place, doar deaceastl datl mdntuiegte-ne! $i i-au lepldat din mijlocullor pe dumnezeii striini 9i I-au slujit numai Domnului,Ciruia I-a plrut rIu de necazurile lor".

Din nou cdinfa pune inceput izb[virii.17-18: ,,Iar fiii lui Amon s-au ridicat gi gi-au pus

tabira in Galaad; dar gi fiii lui Israel s-au adunat lao-laltl 9i gi-au pus tablra la Mifpa. gi au zis poporul 9imai-marii Galaadului, Iiecare citre vecinul slu: Cineoare este acela care va incepe sI se batl cu {iii lui Amongi va fi cipetenie peste tofi cei ce locuiesc in Galaad?".

Sunt pregdtite cele ce vor urma in capitolele urm[-toare.

CAP. 11 - Istoria lui Ieftae

l: ,rlar Ieftae Galaaditul era puternic in v0rtute;era fiul unei desfrfinate care i l-a nlscut lui Galaad peIeftae".

,,Galaad era numele unei regiuni, dar in 5,17 parc afi numele unui trib. in acest caz, Galaad din textul de fatleste un eponim: Ieftae e trn bastard pe care o desfrdnate ildIruiegte Galaadifilor prin Galaad. Nefiind copil legitim, elnu avg? drept de mogtenire, fapt pentru care s-a refugiat in1O6:r146.

ro6 BBVA" p. 287.

8l

Ieftae (: El va deschide), Galaadit, dar gi fiu al unuiGalaad (: stdncos), e al optulea judecltor al lui Israel.

2-3: ,,Dar femeia lui Galaad i-a nlscut fii. gi duplce liii femeii au crescut, acegtia l-au alungat pe leftae,zic0ndu-i: Tu nu vei avea mogtenire in casa tatllui nos-tru, de vreme ce egti fiu de fiitoare! Iar Ieftae a fugit dedinaintea frafilor sii gi a locuit in finutul Tob. gi-n jurullui Ieftae s-au adunat oameni de nimic gi au mers cu el".

Tob (: bun): regiune la r[s[rit de Iordan. Cdt pri-vegte oamenii de nimic ce-l insofeau pe Ieftae, credem ciieste vorba tot despre renegafi, nicidecum despre aventurierisau tdlhari. Ieftae, cum vom vedea, nu era lipsit de noblefe,astfel ci era de neconceput s[ se insofeascd cu oameni de omoral[ joas[.

4-11: ,,$i a fost cI la vremea c0nd frii lui Amon se

preglteau sI se bati cu Israel, bitrflnii Galaadului aumers si-l aduci pe Ieftae din finutul Tob. gi i-au zis luiIeftae: Vino gi fii clpetenia noastrl, gi ne vom bate cu fiiilui Amon! $i a zis Ieftae cltre bltr0nii Galaadului: Oarenu voi m-a!i ur0t 9i m-afi gonit din casa tatllui meu? Dece vehifi la mine acum, cind suntefi la necaz? Iar bI-tr0nii Galaadului i-au zis lui leftae: Tocmai de aceea ne-am intors acum la tine, ca sI mergi cu noi gi sI te lupfi cufiii lui Amon gi ne vei fi cipetenie peste tofi cei ce lo-cuiesc in Galaad. $i a zis Ieftae cltre bltr6nii Galaadu-lui: DacI voi mI intoarcefi spre a mI lupta cu fiii luiAmon gi daci Domnul ii va da in mflinile mele, atunci euvoi fi cipetenia voastrS. $i au zis bitr0nii Galaaduluicitre Ieftae: Domnul sI lie martor intre noi cI vom facedupl cuv0ntul tIu! $i a mers Ieftae cu bltr0nii Galaadu-lui; 9i poporul l-a pus clpetenie peste ei; iar Ieftae a griittoate cuvintele sale in fafa Domnului, in Mi(pa".

Nu e exclus ca printre bdffAnii Galaadului si se fiaflat gi frafi ai lui Ieftae, de weme ce acesta le reprogeazl cdl-au izgonit.

82

,,Cdnd ammaniliitaT au pdtruns ln finutul gala-adean,localnicii s-au retras spre munf;, lipsili de un con-ducltor.Tr[ia pe atunci un anume Iephtesla8, care se trigea dintr-unvechi neam nobil gi intrefinea pe cheltuiala lui o oasteproprie. Eweii i-au trimis soli gi l-au rugat sd vini inajutorul lor, fdgdduind sI se supun[ domniei sale atdta timpc6t va trii. Iephtes nu le-a acceptat ruglmintea, imputdndu-le faptul c[ nici ei nu i-au dat weun sprijin cdnd a fost ne-drept[tit pe fat$ de c[tre frafii lui. Cici nu le era frate desAnge, ci fusese n6scut de o femeie strdin[ care cucerise iu-birea tat[lui lor gi ca atare fusese alungat, disprefuindu-i-seslIbiciunea. De atunci el locuia in finutul numit Galaditisraegi-i lua in solda lui pe tofi cei ce se refugiau la dAnsul. incele din urmI, Iephtes s-a llsat lnduplecat de rugdminfile gide jurlmflntul lor ci primeau sd se supunl puterii sale pentrutotdeauna, pregltindu-gi oastea de rizboi"lso.

l2-l5a: ,,Apoi Ieftae a trimis soli la regele fiilorlui Amon, zic0nd: Ce ai tu cu mine, cI ai venit impo-trivi-mi sI te bafi in {ara mea? Iar regele fiilor lui Amonle-a rispuns solilor lui Ieftae: Fiindci lsrael, atunci c0nds-a suit din Egipt, a luat pim0ntul meu, de la Amonp0nl la Iaboc Ai lordan; iar acum, intoarce-mi-l cu pace,gi voi pleca. $i daci solii s-au intors h feftae, acesta atrimis din nou soli Ia regele frilor lui Amon, care i-auzis:"

,,in cele ce urmeazi, Ieftae aduce argumente: l) deordin istoric: Israel nu a intrat ln Canaan ca un cuceritorcare, pur gi simplu, irwadeazd, un teritoriu, ci ca un pro-prietar care nu cere altceva decdt s6-gi croiasc[ drum c6trelocul din care plecase (vv. 15-22);2) de ordin religios: fie-care popor mogtenegte teritoriul pe care i l-a hdrdzit divini-

la7 Amonitii.la8 Ieftae.

'loe Galaad.r50 Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice,V, 7, 8.

83

;

tatea in care crede (vv.23-24);3) de ordin juridic, gi anumeprincipiul prescripfiei: daci un teritoriu nu e revendicat denimeni pe o anume durati, el devine proprietatea celui careil folosegte (vv. 25-26)"15r. IJrmeazi cuvdntul lui Ieftae,transmis prin soli:

l5b-28: ,rAqa grliegte Ieftae: Israel nu a luatpim0ntul lui Moab, 9i nici pim0ntul fiilor lui Amon,deoarece, afunci c0nd a iegit din Egiptr lsrael a mers prinpustie pflnl la Marea Rogie, dupl care a venit la Cadeg.Atunci a trimis Israel soli la regele Edomului, zic6nd:LasI-mI sI trec prin fara ta!, dar regele Edomului nu l-a,ascultat. A trimis apoi gi la regele Moabului, dar niciacesta n-a wut. Atunci Israel s-a agezat la Cadeg. Apoi eiau ciliitorit prin pustie gi au ocolit {ara Edomului gi faraMoabului; 9i au venit spre rislrit de {ara Moabului qi 9i=au agezat tablra dincolo de Arnon gi n-au trecut dehotarul Iui Moab, cici Arnon este hotarul Moabului.Atunci a trimis Israel soli la Sihon, regele Amoreilor,;regele Ifegbonului, gi i-a zis Israel: Lasi-mi si trec prinfara ta citre locul meu! Dar Sihon n-a vmt si-l lase peIsrael si treacl prin hotarele lui; dimpotrivl, Sihon gi-aadunat tot poporul 9i gi-au tgezat tabira la Iahaf gi s-au;bltut cu Israel. Dar Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-adat pe Sihon, impreunl cu tot poporul siu, in m0na luiIsrael gi l-au biitut; iar Israel a mogtenit tot pim0ntulAmoreilor care locuiau in lara aceea, de la Arnon pinlla Iaboc ai din pustie p0ni la lordan. $i acum,Ilomnul1.,a inllturat pe Amoreu de dinaintea poporului Siu Isra-el; dar fu egti oare acela care il va mogteni? Nu vei mog-teni tu oare ceea ce fi-a dat Chemog, dumnezeul tiu? Aga'9i noi: suntem mogtenitorii fufuror acelora pe care Dom-nul, Dumnezeul nostru, i-a inllturat din fafa noastrl 9ini i-a dat mogtenire. $i acum, egti tu mai bun decit Ba-lac, fiul lui Sefor, regele Moabului? A fEcut el oare rIz-

rs'BBVA"p.288.

84

boi cu Israel? I-a biruit, atunci c0nd Israel locuia inHegbon pi-n hotarele lui gi-n finutul Aroer gi-n hotarelelui gi-n toate cetlfile de pe t0ngi lordan, vreme de trei;ute de ani? De ce nu l-a{i luat in at0ta amar de vreme?

$l acum, eu n-am picltuit impotriva ta, dar tu egti ne-drept fa(I de mine pregiitind un rlzboi impotrivi-mi.Domnul, Judecltorul, EI sI judece azi intre fiii lui Israelgi fiii lui Amon! Dar regele fiilor lui Amon n-a ascultatde cuvintele lui leftae, pe care acesta i le trimisese".

Din acest cuvdnt, transmis prin soli, vedem c[ Ieftaenu era om de rdnd: nu numai ci cunogtea istoria poporuluislu in amlnunt, dar avea gi puterea de sintez[, ca gi pe aceea

de a expune evenimentele in favoarea poporului s6u. Chiardac[ regele amonit nu a renunfat la intenfiile sale, solia nuva fi rlmas fXr[ nici un efect asupra sa.

29-31: r,$i Duhul Domnului a venit peste Ieftae.Acesta a strlbitut Galaadul 9i finutul lui Manase, t N-juns la Mi(pa Galaadului spre cealaltl latur5 a fiilor luiAmon Atunci I-a flcut Ieftae o flglduinfi Domnului gi

a zis: Daci-mi vei da in m0ni pe liii lui Amon, atunci vafi cI oricine va iegi primul pe u98 casei mele si mi in-t0mpine c0nd mi voi intoarce cu pace de la fiii lui Amon,acela va fi al Domnului: tl voi aduce ardere-de-tot".

,,Flgiduinfele nu erau obligatorii in Israel, dar,odatl flcute, trebuiau duse la indeplinire. F[giduinfa este,

de obicei, condi{ionat[, avdnd caracterul unui contract intreom gi Dumnezeu; primul exemplu de acest fel ni-l ofer[ Ia-cob (Facerea 28,20-22). Sacrificiile umane erau ins[ inter-zise prin lege, gi tocmai in aceasta const[ insolitul fEg[du-in{ei, explicabile numai prin marea nizlpe care el o pune injoc - victoria asupra Amonifilor: dacl Dumnezeu ii va dlruiceea ce e mai bun, el nu-I poate oferi, in schimb, decdt totceea ce e mai bun! Cu toate acestea, votul s6u e fdcut in pri-p[ gi e greu de presupus cI s-a gAndit la propria sa fiic6"rs2.

'" BBVA" p. 289.

85

FI

Presupunem c[ Ieftae gi-a ftcut fdgdduinla in timpulluptei, c0tl weme balanfa victoriei era incerti. Doar impre-jurnri speciale pot impinge un suflet echilibrat (cum reiesedin intregul text a fi fost Ieftae) la hotlrdri extreme.

32-33: rrgi a mers Ieftae inainte ca sl-i intimpinepe fiii lui Amon gi s-a rizboit cu ei, iar Domnul i-a dat inm6na lui. gi i-a bItut de Ia Aroer p0ni spre Minit, indouizeci de cetifi, 9i pini la Abet-Cheramim, cu maripagube; iar fiii lui Amon au fost umilili in fa(a fiilor tuifsrael".

Aroer (: goliciune; tufrg de ienuplr): cetate pe maluldrept al Arnonului; Minit (= impir[ire): cetate amoiie; Abel-Cherarnim (: pajigtea viilor): loc pe malul risiritean al Ior-danului. E cea de a gasea izb[vire a poporului de sub st6p0-nirea striin6 (cu artifrciul c[J vom socoti gi pe Abimelecdrept un stdpdnrtor strdin).

34-35:,,9i dactr s-a intors Ieftae ln Mifpa, Ia casalui, iattr cI frica lui a iegit si-I int0mpine cu timpane 9ijocuri; ea era singurul slu copil, el nemaiav0nd un alful,nici bIiat, nici fati. gi a fost cI-n clipa in care a vizut-o,el gi-a sf0giat hainele 9i a zis: Vai, vai, fiica mea, tu mi-airtrsturnat totul, tu lmi dai totul peste cap: cI impotrivata mi-am deschis eu gura clitre Domnul, gi nu voi puteasi-mi iau cuvAnfuI inapoi!...',.

, ,,Ieftae igi di seama ci preful victoriei e prea mare gic[ toat[ bucuria lui s-a spulberat. Cu toate acestea, r6mAneneclintit in credin{i gi onoare"rs3.

36: ,rltr ea i-a zis: Tati, (i-ai deschis tu gura cI-tre Domnul?: Fi cu mine dupl cuv0ntul care (i-a iegitdin guri, de dragul clruia te-a rlzbunat Domnul !mpo-triva vrijmagilor tii dintre fiii lui Amon!,,.

,pegi tatll nu-i explic[ anume despre ce e vorba,copila pricepe gi-gi asumd jert la"ls4.

r53 BBVA o.289."'anvn" p. zse.

86

37-39: ,$i a mai zis ea ctrtre tatil slu: TatI, fIpentru mine lucrul acesta: Lasi-ml doui luni, si mi ducpe munfi in sus gi-n jos gi sl-mi pl0ng fecioria, eu $ilnsotitoarele mele! Iar el i-a zis: Du-te! $i a lisat-o liberitimp de doul luni, iar ea s-a dus, impreunl cu insofi-toarele ei, 9i gi-a pl0ns fecioria in munfi. $i dacl aceledoul luni s-au sff,rgit, ea s-a intors la tatiil ei, iar el aplinit asupra ei fEgiduinfa pe care o flcuse. $i ea n-acunoscut birbat".

,"Aici arta naratorului e deslvdrgit[: degi e vorba de

un holocaust (injunghierea victimei gi arderea ei total[, pdnlla cenug[), autorul evit[ ispita unui tablou dramatic, r[s-colitor, terifiant (ca acela al Ifigeniei din opera lui Euri-pide), gi expediazd totul in cdteva cuvinte seci gi conclu-dente, apelind la imaginafia gi participarea l[untric[ a citi-torului"l55.

,,Dup[ Sf0nta Scriptur6, jertfele omenegti sunt inter-zise (...). Jertfa judecfltorului Iefta este un caz izolat gi ne-conform cu Legea divin["r56. ,,Leg[mintul lui Iefta se ter-min[ intr-o manier[ tragicd; el fhglduiegte s[ sacrifice peoricine se va ivi la intrarea casei sale; fiica sa a fost cea carei-a venit in fafi gi el gi-a indeplinit legdrrdntul"rsT. ,,Theo-doret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 20), intreb0ndu-seasupra motivelor pentru care Dumnezeu a inglduit jertfafiicei lui Ieftae, g[segte ca unic rdspuns pilda cu scop peda-gogrc: oamenii sunt indemnafi in felul acesta s[ fie cum-pltafi in promisiunile pe care le fac"ls8. Introducem aici o

opinie personal[, greu de sus(inut, dar neputdndu-ne implcacu aducerea unei jertfe umane de c[tre Ieftae. Fiica sa va fifdcut leglmdnt de feciorie pe viafi (gi ea n-a cunoscut bdr-bat; sd-mi pldng fecioria), fapt care, in gdndirea evreilor de

87

F-

atunci, echivala cu moartea. Mai jos, se aratd c6 fetele dinIsrael o pldngeau anual pe fiica lui Ieftae. Chiar dacd aceastlcomemorar€ s-a dovedit trec[toare, tolerarea ei in epocl gimenfionarea in Scriptr:r6 fbr[ weo not[ criticl par a susfinevarianta fecioriei pe viafi in locul celei a holocaustului.Altfel, aducerea de jertfe umane stirnind oroarea Israelililor,chiar gi intr-o epocl confuzd, cum a fost aceea a judec[-torilor, credem c[ reac{ia ar fi fost una de condamnare a luiIeftae gi de oprire a oric[rei comemoriri a faptei sale. Deaceea opin[m, cu toate c[ textul Scripturii pare a ne con-trazice categoric, cd arderea fiicei lui Ieftae a fost unasimbolicd, in sensul ardtat. Astfel ci vom putea zice gi noi,fEr[ refinerea ce ne-ar produce-o un omor, chiar unul sacri-ficial: ,,Ca pe o mielugea a adus Ieftae la altar pentru a fijertfite Domnului pe fiica sa, care nu cunoscuse b[rbat. Iarea, care se asemdna Jie, Prea Fericite, cu glas mare striga:Pentru Tine, Mire, m[ pdstrez curat[" l5e.

40: ,,$i s-a flcut un obicei in Israel: fiicele luiIsrael se adunau in fiecare an s-o plingi pe fiica lui Ief-tae: patru zile pe an".

,/.cest obicei e men[ionat numai aici in VechiulTestament, gi e probabil c[ n-a avut viafi lungd. Dincolo gideasupra lui, ins6, acest cr0mpei de istorie deschide per-spectiva unei ample analize teologice: Dumnezeu acceptlprovocarea omului, acceptdnd in acelagi timp gi solufia. Di-lematic: salveaz[ o fiinfi uman[ sacrific6ndu-$i poporul,sau igi salveazdpoporul sacrificdnd o frinfi uman[?... Multmai t6rziu, arhiereul Caiafa, inspirat de Dumnezeu, va enun-fa principiul cd, defolos ne este sd moard un otn (adic6 Iisus)pentru popor, iar nu tot neamul sd piard (Ioan 11, 50)'160.

Revenim la problema jertfei fricei lui Ieftae, pre-zentdnd ambele opinii in circulafie: ,,Ltdt la Sfrnfii P[rin{icdt gi la exegefii biblici mai noi se discutl chestiunea jertfirii

rse Metodiu de olimp, op. cir.,fl,.ItrBgvA,p.2Bg.

88

fiicei lui Ieftae. Se intreab[: oare Ieftae gi-a jertfrt fiica inmod sdngeros, pril ardere, sau a destinat-o spre a servi intemplul Domnuluil6r gi astfel s[ plzeasc[ fecioria perpetui?Jertfirea real[ s0ngeroas6 o susfin dintre cei vechi IosifFla-vfu, (Anti chitdli, Y, 7, l0), Talmudul, Origen, Sfhntul Efrem(Sirul), Sfhntul Ioan (Gur[ de Aur), Sfhntul Ambrozie (alMilanului), Fericitul leronim gi Fericitul Augustin, Toma deAquino gi alfii, iar dintre cei noi: Vigoroux, Hummelauer,Zapletal, Lagrange, Hetzenauer gi alfii. Jertfirea in sens im-propriu o sus{in iudeul R. I. Kimchi (sec. Xtr), Nicolau Ly-ranul (sec. XIV), Ubaldi, Cornelly, van Hoonecker, Szcho-kke gi al{ii. Cu toate ci autorii sunt de p[rere ci Ieftae, ina-intea r[zboiului cu amonifii, a fEcut juruinfi de jertft in senspropll, cont6nd chiar gi pe eventualitatea unei jertfe ome-negtir62 (...), totugi, cei de perere opuslr63 insist[ asupra lau-delor ce i se aduc lui Ieftae Q Regi 12, ll; Ewei 1 1,32), ca-re ar fi incompatibile dac6 Ieftae ar fi s[vdrgit o (astfel de)nelegiuire. Preofimea n-ar fi tolerat comemorarea anuali de4 zile avictirnei, dacl ar fi vorba de jertfE omeneasci atdt depotrivnicd Legii Domnului 9i str[ind de practica religioasi.fecioria perpetuI, in concepfia poporului biblic, eclivaleazdcu o adevirat[ jertf[, c[ci Vechiul Testament, in general, nuapreciazd, fecioria, aSa cum o aprex;iazl Noul Testament.Chiar cuvintele: iar ea n-a gtiut de bdrbat aratd, cd e vorbade jertf[ improprie, jertfr de feciorie. Apoi, inainte de jert-fire, fiica li cere tatilui voie ca: sd se ducd Si sd rdtdceascdprin munli gi sd-Si pldngdfecioria cu prietenele ei. Ieftae seinvoiegte gi ea rlticegte prin munfi timp de dou[ luni. insdmajoritatea autorilor vld in cani de fafa o jertft adev6ratd,,mai ales dupi ce textul constat[ llmurit: el (Ieftae) a tnde-

16l Ternplul incl nu exist4 dar aceasta nu iryiedictr inchinarea cuivalui Dwnnezeu.162

9i noi socotim ctr abia in ultimn irstarrp s-a g6ndit Ieftae la o jerffiomeneasctr, neexcluz6nd-o, totugi.163 intne care, ptrstdnd pnrporfiiL, ne nrundrtrm.

89

n

de datoria sa si o indeplineasc[ (gregit!), pentru cuv0ntul dat(...). De altfel, Ieftae, g"a"a seam[ de originear65, educa-

1iar66 gi tinerefile luir67, a fost un blrbat de la care te pofiagtepta la fapte lipsite de sentimentul ging[;iei 9i al sensi'

bititefli moraler68. El era feciorul unei femei desfranate'o'

plinit cu ea juruinla cu care se iurase. Aqa se explicl gi

surprinderea dureroas[ cind vede iegind din casl in int6m-pinarea tui pe unica fiic[ gi unica odrasl[ din familielfl.Firegte c[ faptele s[vdrgite chiar gi de blrbafi in funcfii de

trimigi ai lui Dumnezeu, sau ridica(i de Dumnezeu, ii anga-jeazdin sens moral pe ei personal Simt Legea,pe care pot s[o observe sau sI o calce. in cazul dat, Ieftae face o juruinfnpripit[ in materie nepotriviti pentru juruinfi, pe care el 1i

angajat drept c[pitan al ogtii impotriva lui Amon, pogo-rtndu-se peste el Duhul Domnului, c6nd pornegte la r6zboi.Firegte ci Duhul Domnului, care il ajut[ si biruiasci inrdz-boi, nu inspiri gi nu-i aprobi toate faptele, pe care le sdv6r-gegte tn alte imprejurlri"r73. Reamintim, dupl toate acestea,ctr Sfrntul Apostol Pavel il include pe Ieftae tntre eroii cre-dinfei, implinitori ai drept[tii (Ewei 11,32-38).

Oricum, istoria aceasta ne las[ cu o anume amI-rlciune, astfel ci o vom muta in plan mistic: ,Jeftae inchi-puiegte persoana Domnului. lar fata lui, trupul preacurat alAceluia. C[ci precum Ieftae era ndscut dintr-o desfi:inatI gia fost alungat dintre ai lui, iar iegind a luptat gi a biruit pedugmani, frgiduind lui Dumnezeu sI aducd drept jertfti peprimul din familia sa, care-l va intimpina la intoarcere, la felgi Domnul, niscdndu-Se dupl trup din firea noastrl cea des-frAnat[, in chip neplctrtos, prin aceea ci S-a fEcut semi-n[torul propriului Siu trup, alungat fiind de cei ce socoteaua fi Iudei gi biruind ln rizboiul cel pentru noi, a adus trupulS[u propriu lui Dumnezeu 9i Tatil lui. Fiindcn Ieftae se tiil-mtrcegte deschizdtura lui Dumnezeu"t74.

CAP. 12 - infirAngerea Efraimililor;' moartea lui leftae; trei judecdnri mfuunli

l: ,,Dar birbafii lui Efraim s-au adunat gi au ve-nlt la fefon gi i-au zis lui leftae: De ce te-ai dus tu si telupti cu fiii lui Amon IEri si ne fi chemat gi pe noi sImergem cu tine?: Cu foc i1i vom arde casa, grimadipeste tine!".

Tefon (: norQ: cetate pe valea Iordanului, in teri-toriul lui Gad, la nord de Sucot, menfionat Si in Numeri26,15. Efraimifii aduc lui Ieftae acelagi reprog ca, odinioari,lui Ghedeon (8,1), dar acum recurg gi la ameninfiri.

era nelegitim in familie, de unde fusese izgorut de fra1ir70

El, izgonit fiind, se aSeazd in finutul Tob ti se asazd

Ieftae oameni fird cdpdtdi, care ieSeau cu el (dnpil jaf)Dupi asemenea antecedentetTz, el este ales de bitrini

t64 insd, in logica vechilor evrei, dar chiar gi a oamenilor de azi,

eaqi durere insoteqte gi g6ndul cI cineva apropiat ar alege calea

rieipe viaf6.t65 Iosif Flaviu afnxtl cA leElgeadintr-unvechi neqm nobil.

'66 Cuvq'rtul ftnsrnis amoniflor prin soli il aratii pe Ieftae un omcat167 Scriptura nu lasi de inleles nimic infamant referitor la tinere{ea

Ieftae.168 in nici un caz nu ne-a ptnrt teftae a fi inssnsibil.r6e Socotim cI termenul hebuie luat in sensul cd, acea femeie nu

sotie legitiml a tauilui lui Ieftae.l7o Acest arntrnunt nuJ pune int-o lumini negathd pe Ieftae, ci,

degrab6, pe frafii sAi.l7l Incursiunile de jaf sunt o prcsupunerc, Scriptura nefiindin acest sens; dupl losif Flaviu, Ieftae gi-ar fi aldtuit o oaste prol

pe caro o intcfinea; de ase,menea, greu de cr.ezat ca insotitorii luitae sA fi fost de o calitate indoielnictr, ei fiin( probabil, indqafiaflai lor, ca gi Ieftae, din felurite pricini, asupra clrora nu ne putern

nunta.r72 Nu ne e clar cefel de anteced€nte.

90

t7_1. Studiul llechiului Testament, pp. 173-17 S.

''n Sf, Ma*im Mlrturisitoml , Neitanerii, tnrrebdi gi rdspunsui,46.

9t

2-4: ,rlar Ieftae le-a zis: Eu eram rlzboinic, eu 9ipoporul meu, iar fiii lui Amon mI umileau de moarte;atunci v-am strigat, dar voi nu m-afi sclpat din m0inilelor. Atunci, vdzind eu cI voi nu-mi suntefi de nici unajutor, mi-am pus sufletul in mflntr 9i mi-am croit drumpini la fiii tui Amon, iar Domnul mi i-a dat in m0nl. De

ce oare v-afi ridicat voi astiizi impotriva mea, sI vi rilz''boili cu mine? $i i-a adunat Ieftae pe to{i blrbatii gala-

adifi ca si se batfl cu Efraim; 9i i-au bitut birbatii Ga-;

laadului pe Efraimifi, fiindcl acegtia le ziseserl: Voi sun-

tefi nigte fugari din Efraim: Galaadul se afli intre Efra-.im gi Manase...".

Dacd autorul biblic n-a zis-o p0ni acum, se arat[ c[,,

in trecut, Efraimitii au refuzat ajutorul solicitat de Ieftae, ei

plrdnd doritori si participe la betnlii abia dup[ ce acestea

au incheiat cu biruin1i. Spre deosebire de Ghedeon, insilIeftae nu va l[sa nesanc(ionati insolenfa lor.

5-6: ,r$i Galaadifii au pus mflna pe vaduldanului inaintea Efraimifilor. Iar fugarii dintremili le ziceau: LIsafi-ne si trecem! Iar oameniilui ziceau: Egti cumva Efraimit? Iar acela zicetz Nu! A-tunci ei ii ziceau: Ziz $ibbolet! D* acela nu putea sI-lrosteasci intocmai, iar ei il luau gi-l ucideau acolo, la va'dul lordanului. La acea Yreme au cizut din Efraim pa-

truzeci si doul de mii".,,Textul Masoretic: Acela zicea: Sibbolet (se vede

Efraimitii, asemenea grggilor, nuJ puteau pronunfa pe

$ibbolet inseamn[ spic"r1s. Indiciu care ar duce la conclt

c[ Efraimifii au primit o putemic[ infuzie de sdnge str[in,weme ce pentru Israelifi nu constituia o problem[lui,I. Dat[ frind amplasarea centralI a tribului Efraim,tia se vor fi corcit cu b[gtinagii canaanifi. Acestea, insi,simple ipoteze, de weme ce nu cunoagtem in amlnuntplasdrile umare din acea perioadl.

r75 BBVA,p.289.

92

,,Dar cei din seminfia lui Efraim l-au ameninfat cur[zboiul fiindc[ nu i-a luat ca plrtagi la expedilia impotrivaammanifilorrT6, ci gi-a p[strat doar pentru el prada gi faimafaptelor eroice. Iephtes le-a rispuns c[ nu le era strdin faptulcE rudele lor de sdnge erau pdndite de rdzboi gi n-au venitcdnd au fost chemafi in ajutor, degi s-ar fi cuvenit s[ so-seascd degrab[, fdri s[ fie rugafi, la aflarea gtirii. Apoi le-acerut s[ cumpineascl la nedreptatea faptei lor, fiindc[ igiatacau propriile rude, ei, care nu indr{zniserd s[ lupte cuwijmagii. I-a mai ameninfat cI ii va pedepsi pe efraimili cuasprime, prin voinfa Domnului, dacd nu vor dovedi in[e-lepciune. Fiindcd ei nu s-au l[sat induplecafi, ci gi-au strdnstrupele ca s[-l intdmpine, el gi-a chemat oastea din Galaad gile-a pricinuit o grea infrAngere. Dup[ aceea i-a urmdrit gi,ocup6nd vadurile Iordanului, a ucis 42.000 dintre

"7t2177.7: ,rleftae i-a fost judecitor lui Israel vreme degase ani. $i a murit Ieftae Galaaditul gi a fost ingropat inGalaad, cetatea sat'.

Din nou, nu credem c[ s-a recurs la o rotunjire anumErului anilor lui Ieftae ca judecitor, poate gi din pricinascurtimii acesteia.

8-10: ,,DupI el, cel care l-a c0rmuit pe Israel cajudecltor a fost lb{an dinBetleem. Acestuia i s-au niscuttreizeci de biiefi gi treizeci de fete; pe acestea le-a dat lacasele lor, iar pentru bliefi a adus din afari treizeci defete. El i-a fost judecltor lui Israel vreme de gapte ani. $ia murit Ibfan gi a fost ingropat in Betleem".

Iblan (: strdlucitor) a fost al noulleajudecitor. Eraoriginar din gi a fost ingropat inBetleem (= casa p6inii), oragdin teritoriul lui Zabulon, degi Iosif Flaviu (Antichitdli V,271)il muti in Iuda.

Il-12:. r,Iar dupi el a fost in Israel judecitor EIondin Zabulon, vreme de zece ani. $i a murit Elon-Zabu-

176 Amonitilor.

''7 Iosif Flaviq Antichitdsi tudaice,Y,7,ll.

93

FI

loneanul gi a fost ingropat in Aialon, in finutul lui Zabu-lon".

Elon (: stejar) a fost al zeceleajudecdtor, ingropatinAialon (: finutul cerbilor).

l3-15: ,,Dupi el a fost in Israel judecitor Abdon,fiul lui Hilel Piratonitul. Acesta a avut patruzeci de fii pitreizeci de nepofi, care cllireau pe gaptezeci de cai ti.neri. I-a fost judecltor lui Israel vreme de opt ani. $i amurit Abdon, {iul lui llilel Piratonitul, 9i a fost ingropatin Piraton, in linutul lui Efraim, pe muntele lui Amalec".

Abdon (: supus), fiul lui Hilel (: strilucitor), a fostal unsprezeceleajudec[tor. El a fost ingropat in Piraton (=princiar; vArQ, cetate din muntele Amalecitilor, in Efraim.Caii tineri amintiti aici (ca gi aceia de la 10, 4) erau, maidegrab[, mlgirugi, cdtl vreme evreii incd nu se foloseau decai. Oricunr, cllErirea mig5rugilor ardta o demnitate lnaltl invechiul Orient.

Cu acest grup de judec[tori Qeftae, Ib1an, Elon gi

Abdon) se incheie cea de a $asea izb[vire a poporului de sub

stlpinirile celor de alt neam.

CAP. 13 - Nagterea lui Samson

l: ,,Fiii lui Israel au lEcut iarigi rtrul in fata Dom-nului, iar Domnul i-a dat in m0na Filistenilor weme depatruzeci de ani".

Cea de a $aptea apostazie gi asuprire striin[.2-7: ,,Era pe atunci un om din fora, din seminfia

lui Dan, al cirui nume era Manoe; femeia lui era stearplgi nu nlgtea. Dar ingerul Domnului i s-a aritat femeii gi

i-a zis: iati, tu egti stearpl gi n-ai nlscut, dar vei zlmisligi vei nagte fiu. $i acum, sI fii cu mare grili: si nu beivin sau btruturi tare gi sI nu mininci nimic din ce estonecurat. CI, iatl, vei zimisli 9i vei nagte fiu: brici de ca-pul siu nu se va atinge, cici nazireu ii va fi pruncul, inc{din pintece, lui Dumnezeu, gi el va incepe sI-l mflntu-

94

iascl pe Israel din m0na Filistenilor. Femeia s-a dus gi i-s spus blrbatului ei, zicflnd: Un om al lui Dumnezeu avenit la mine - iar inlEligarea lui era ca aceea a unuilnger al lui Dumnezeu -, 9i l-am intrebat de unde este,dar numele slu nu mi l-a spus. $i mi-a zis: IatI, veizlmisli 9i vei nagte fiu; gi acum, sI nu bei vin sau biu-turi tare gi sI nu mlnflnci nimic din ceea ce este necurat,cici nazireu ii va fi pruncul, incl din p0ntece, lui Dum-nezeu, pini in ziua morfii sale".

Manoe (: odihn[) era originar din fora (: viespe),cetate din cAmpia lui Iuda, gi aparfinea seminfiei lui Dan.

Nazireu provine de la nazar (: a lega): ,,Persoan[care se inchinl lui Dumnezeu pe o perioad[ anume, rimA-nAnd in stare de puritate pe durata leg[mdnhrlui slu. Leg[-mdntul de razbeat, accesibil b[rbafilor ca gi femeilor, seface din proprie voinld, durata minime fiind de treize,ci dezile. in acest ristimp, nazireul nu are voie s[ bea vin sauorice alt[ biutur6 pebazd, de alcool, s[ trag[ weun profit dinweun produs al vifei de vie, s6-gi taie pIrul sau s[ se apropiede weun cadavnr. Ultima interdicfie se aplici chiar (9i fa[[de) defuncfii din propria familie. Dac5, dintr-un motiv oare-care,naziranl se pdnglregte totugi in contact cu un cadavnr,Biblia prescrie purificarea sa: si-gi radi capul, s[ agteptegapte zile, iar in a opta sI aducd dou[ turturele sau doiporumbei preotului ca jertfE de ispEgire pentru plcatul denecurifenie. Leglmdntul trebuie apoi refHcut. O dat[ leg[-mdntul implinit, nazireul trebuie s[ jertfeascl la Templu ooaie gi un berbec, s6-gi radi capul gi s6-gi ardi p[ru] pe altar,dup[ care poate s[ bea gi sd se intoarcd, la vrala normall(Numeri 6, l-21). Leg[mdntul nazireatului este adesea pro-nunfat in semn de recunogtinf5, de exemplu, pentru resta-bilirea slndt[{ii sau pentru naqterea unui copil, sau pur gisimplu ca un act de purificare spirituald. Rabinii descurajaulegimdntul de nazireat, ca gi orice alte practici de ascez6;potrivit 1or, legile nazireatului se aplicau doar in Eref Israelgi, chiar gi acolo, doar in wemea c0nd preotii oficiau la

95

Templu. Cu toate acestea, s-au consemnat unele cazuri gi indiaspora. Legim6ntul de nazireat se aplicl de obicei pentruo perioadl de timp limitate. Biblia relateazi totugi dou[ ca-

zuri de razireat pe viali: Samson gi Samuel (I Regi l, 11).

Statutul de nazireu pe viafi era diferit in sensul cI interdicfiaoriclrui contact cu un cadavnr nu mai era valabil6"l7E.

,J.[azireul era in Israel bErbatul (foarte rar femeia) care I se

dedica in mod special lui Dumnezeu - pe viafi sau pe ter-men limitat -, fhg[duind s[ nu-gi taie p6ru1, s[ nu bea vin sau

b[uturi tari gi si nu se ating[ de cadawe. Nazireatul implica,pe toatd durata lui, gi o anume sfinfenie. Regulile nazirea-tului au fost instituite prin legea lui Moise (Numeri 6,l-21).Nazireul era, agadar, un harismatic, inzestrat cu daruri dum-nezeiegti gi avea de indeplinit o misiune sacr6: profet, incazul lui Samuel; apostol, in cazul lui Pavel; rlzboinic, incazul lui Samson; acesta din urm[ a fost rinduit astfel chiarde Dumnezeu, aga cum arat6 textul de fa1i"l7e. ,,Consa-crarea pruncului (din momentul conceperii sale pdn6 lasfhrgitul viefii) este urmarea unei porunci divine exprese, nua f[glduinfei omenegti. El devine astfel naziren (...), adicdeste pus deoparte ca ales al lui Dumnezeu. Samson este dinacest punct de vedere un personaj aparte in (Vechiul Tment) (...). Nazireul se abfine de la vin gi de la orice bluturlamelitoare, inclusiv de la consumarea stafidelor (care provintot de la vifa de vie); el nu-gi taie p[rul din momentulconsacririi, intrucit pdrul este considerat addpost al duhu-

rilor si puterilor magice; nu are voie sd se apropie de nici uncadavnr, nici chiar alunei rude apropiate. La incheierea leg['mdntului, ndziredigi taie pnrul giJ arde pe altar"r8o.

8-14: ,rlar Manoe I s-a rugat Domnului, zic0nd:O, Doamne, omul acela al lui Dumnezeu, pe care Tutrimis la noi, sI vinl din nou gi sI ne invefe ce anume sld

facem pruncului care se va nagte! $i a auzit Dumnezeuglasul lui Manoe: ingerul lui Dumnezeu a venit din noula femeie, la vremea c0nd ea se afla la cimp pi blrbatulei nu era cu d0nsa. $i femeia a alergat in grabl gi i-aopus blrbafului ei: Iati, mi s-a arltat omul care a venitla mine in ziua aceea! Iar Manoe s-a sculat gi a mersdupl femeia sa; pi a venit la blrbatul acela gi i-a zis: Tuegti omul care i-a vorbit femeii mele? Iar ingerul a zis:Eu sunt. $i a zis Manoe: Acum, daci vorba ta se va plini,ce trebuie fEcut cu copilul, gi de ce si se fereasc5? Iarlngerul Domnului a zis citre Manoe: De tot ce i-am spusfemeii, de acelea sil se fereasci: SI nu mlnince nimic dinceea ce iese din vi{a de vie; si nu bea vin sau biuturitare; si nu miinflnce nimic din ceea ce este necuratl sIplzeasci tot ceea ce i-am poruncit ei".

,pesigur, restricfiile impuse femeii (v. 4) erau nu-mai pontru durata sarcinii; ale copilului, ins[, pe viafd (cutoate cI acesta nu le va respecta!)"181.

Locul poate fi luat gi ca un argument in favoareapostului, chiar dac[ legimdntul nazireatului implica alterdnduieli decdt cele pe care le socotim noi drept post (refe-rindu-ne aici la aspectul material al postului): ,,Cine a ftcutpe Samson viteaz mare gi nebiruit? Oare nu postul, prin carea gi fost zdmislit in p6ntecele maicii sale? Postul l-a n[scut,postul l-a al6ptat, postul l-a fhcut bdrbat, postul poruncit ma-mei lui de inger"l82.

15-18: ,,$i a zis Manoe cltre ingerul Domnului:Nu-ti vom da drumul si pleci p0nI c0nd vom giti un ied.Dar ingerul Domnului a zis cltre Manoe: Daci nu mIlagi sI plec, nu voi m0nca din pflinea ta; iar dacl vei weastr faci o ardere-de-tot, pe aceea Domnului si I-o aduci;fiindcl Manoe nu-gi da seama ci acela este ingerul Dom-nului. $i a zis Manoe cltre ingerul Domnului: Care-fi

18'BBva"p.29or82 Sf. Vasili cel Mare, Omilii Si cwdntm,l,6.

97

F

este numele? - Pentru cr, dupi ce cuv0ntul tIu seplini, sI te preamilrim. Dar ingerul Domnului i-a zis:ce-ntrebi tu de numele meu? CI e minunatlr,.

Rispunsul ingerului e ,,identic cu acela peingerul Domnului^^iJ d5duse lui Iacob la aceeagi int(Facerea 32,29)-183.

19-22:,,Atunci Manoe a luat un ied 9i jertfacarne gi I le-a adus Domnului pe o st0nci. Iar acelaflcut un lucru minunat sub ochii lui Manoe gi aisale: C0nd flacIra s-a ridicat de pe jertfelnic spre cer,flacirI s-a inllfat gi ingerul Domnului; iar Manoe gimeia sa, vlz0nd aceasta, au cizut cu fafa la pIm0nt.ingerul Domnului nu li s-a mai arltat lui Manoe gi fersale. Atunci Manoe a gtiut cI acela fusese ingerulnului. $i a zis Manoe citre femeia sa: Negregit vomde weme ce L-am vlzut pe Dumnezeu...rr.Iar femeiazis: DacI Dumnezeu ar fi vrut si ne omoare, n-ar fimit din mfina noastri ardere-de-tot 9i jertth de carnenu ne-ar fi aritat toate aceste lucruri, gi nici nu arfiicut cu noi ceea ce p0nl acum nu s-a mai ruzitr.

Manoe a vdzttt inger, iar nu pe Dumnezeu, daringeri se rdsfrdnge lumina Aceluia, astfel c6 putem spuneManoe gi femeia sa s-au inwednicit de o anume vedere aDumnezeu: ,,Deci precum existd o frumusefe inteligibililui Dumnezeu, dar nu e vizutl in ipostas, infelege c[ exigi un chip inteligibil al Lui, mIref, atotsfhnt, preasllvit,cinuind uimire sufletului, umplAnd gi lumindnd cu totul mitea, covdrgind-o cu rrarea gi mult felurita Lui strilucireaducdnd in ea infelegerea lui Dumnezeu. De acesta intirindu-se gi Manoe, a strigat: Suntem pierduli, femeie!vdzut pe Dumnezeu. Clci tot cel ce se intiplregte de chiacela, mlrturi.segte c[ aceasta este o dovadI a intiplririiDumnezeu"l84.

'83 BBVA o.29r."n Calirt pati*hul , Capete despre rugdciune,52.

98

23-24: Iar femeia i-a zis: Dacll Dumnezeu ar fivrut si ne omoare, n-ar fi primit din mfina noastrinrdere-de-tot gi jertf5 de carne gi nu ne-ar fi aritat toatetceste lucruri, gi nici nu ar Ii f?icut cu noi ceea ce p0nIacum nu s-a mai auzit. $i femeia a niscut un fiu gi i-apus numele Samson. $i pruncul a crescut, iar I)umnezeul-a binecuv0ntat".

vest de Ierusalim. Ca gi in caztil altor judecdtori, e subliniatiasistenfa Duhului.

CAP. 14 - Faptele lui Samson

l: ,rSamson s-a cobor6t la Timna; iar in Timna avtrzut o femeie dintre fiicele Filistenilor gi i-a plicut".

,,Timna: ordgel in,tinutul lui Dan, la hotirul cu finu_tul lui Iuda, cucerit de Filisteni. Era situat, cumva, in yaia de

ItiBBVA o.291.''n nnve"p. zet.

99

jos, ceea ce explicd termenii s-a cobordt, s-a suit (ca inrelafia Ierihon - Ierusalim)"t87. Timna inseamnl porliuna

doi poli oscileaz6 numeroasele lui infelesuri simbolice,,r8e.in Cartea Judecltorilor, insi, leul care se repede la Samson,

drum pe cel pornit s[ elibereze pede Dumnezeu), nu poate reprezerfiai pe aducitorul mo(ii. Astfel, birui-

torul Samson se face prefigurare a M6ntuitorului tlristos:,,Nazireul Samson era o preinchipuire a vitejiei Tale. El arupt in buc[fi leul, aseminarea morfii. Tu insl ai rupt in bu-clti moartea gi ai fEcut ca din amlrlciunea ei si se iveascipentru oameni viafa cea dulce"lm.

7-8: ,,Apoi s-a cobor0t gi i-a vorbit femeii, iar ea apllcut in ochii lui Samson. gi dupl c0tiva vreme s-alntors ca s-o ia. gi s-a abltut si vadi st0rml leului; 9iiatl cI-n gura leului era un roi de albine, gi miere',.

,,IJn roi de albine sllbatice igi flcuse buduroi dinh6rca leului care, intre timp, devenise schelet,,lel. ,,Ca hranaunici, mierea igi extinde infelesul simbolic la cel de cu-noastere, de Stiinyd, de infelepciune, iar infruptarea din eaeste rezeryatd fiinfelor de excepfie, qi in lumea noastrl gi incealaltd""'. Mierea a fost apropiat[ de inv[(itura dumne-zeiasci. Astfel, ln Hristos, acolo unde domnea moartea, serevars[ acum dulceafa Evangheliei.

9: ,,gi a luat-o in mflinile sale 9i mergea minc0nd.$i a venit Ia tatil gi la mama sa gi le-a dat, iar ei au m0n-cat; dar nu le-a spus ci din gura leului luase mierea".

Urcugul duhovnicesc nu e lipsit de paradoxuri (iarcel ce se increde doar in puterile sale va fi intors din caleasuitoare!): ,,Degi leul mort era necurat, amdrIciunea sa a datdulceafi. in leul arnar era miere bun6. in azimacea dulce evenin aducltor de moarte."le3.

atribuitd.2-4: ,r$i s-a suit gi le-a spus tatllui slu gi

sale, zic6nd: Am vIrzrtt in Timna o femeie dintreFilistenilorl agadar,luati-mi-o de femeie! Dar tatiilca gi mama sa, i-a zis: Oare printre fiicele fra(ilor tlin tot poporul meu nu-i nici o femeie? De ce si te duci9i sl-{i iei femeie dintre Filisteni, de la cei ce sunttliati-imprejur? Iar Samson a zis citre tatil sIu:aceasta si mi-o iei, fiindcl ochii mei pe ea auDar tatil siu gi m&ma sa nu gtiau ci de la Domnulaceasta, cI adicl el cauti si se rizbune pe Filistenifiindci la acea vreme Israel se afla sub stipfinirea Ftenilortt.

,,Cererea lui Samson, aparent capricioasI,parte din planul lui Dumnezeu"l88. De aici va trcepeiul slu (purtat de unul singur!) impotriva Filistenilor.

5-6: ,rAgadar, Samson, impreunl cu tatll sIucu mama sa, s-a dus la Timna. $i dacl a ajuns el laTimnei , acolo i-a iegit inainte un leu tf,nir rlcnind laAtunci Duhul Domnului S-a repezit asuprl-i, iar elsf0giat leul ca pe un ied, flri sI aibi nimic in mAini.tatllui gi mamei sale nu le-a spus ce frcuse".

Leul ardun simbolism arnbivalent: ,,Putemic,ran, simbol solar gi luminos pin[ la extren; leul,animalelor, are calitlfile gi defectele inerente ranguluiDac[ el reprezintd incamarea insigi a Puterii gi a

ciunii, a Drept[{ii, in schimb, orgoliul slu nemdsuratsiguranfa de sine fac din el simbolul (...) Stepdnului, alveranului, orbit de propria sa putere, de propria sa luminicare ajunge tiran, crezdndu-se, de fapt, ocrotitor. El poateagadar pe cdt de ocrotitor, pe atit de insuportabil: intre

t8TBBVA o.29r.r88 BBVA'p.zst.

100 101

10-19: ,,$i s-a cobor0t tatll sIu la femeie, iarSamson a fEcut acolo un osplt de gapte zile, cici agaI?iceau tinerii. $i a fost cii atunci cflnd l-au vlzut cei deacolo, au ales treizeci de nuntagi; gi acegtia erau impre-und cu el. Iar Samson le-a zis: Am si vI spun o ghi=citoare; gi daci-n aceste gapte zile ale ospltului mi-o vefidescoperi gi mi-o vefi dezlega, vi voi da treizeci detr0mbe de p0nzi 9i treizeci de rflnduri de haine. Iar ei auzis: Spune-ne ghicitoarea, s-o auzim! Atunci el le-a zis:

Din cel ce mdndncd a ieSit mAncaregi din cel puternic a iegit dulceald"Dar ei, timp de trei zile, n-au putut si-i ghiceasci

ghicitoarea. $i a fost ci-n cea de a patra zi au zis ei citrefemeia lui Samson: PicllegteJ pe blrbatul tIu ca sI-fi:dezlege ghicitoarea; cI dacl nu, cu foc te vom arde, petine gi casa tatllui tlul oare de-aceea ne-a{i chemat, ca sine slrIci(i? Atunci femeia lui Samson a pl0ns in fafa luigi i-a zis: Tu nu faci dec6t sI mI urigti, nu sI mi iubegti,de vreme ce ghicitoarea pe care le-ai pus-o fiilor popo-rului meu nu mi-o spui gi mie... Iar Samson i-a zis: Da-ci eu n-am spus-o nici tatilui meu gi nici mamei mele;cum o si fi-o spun (ie? $i ea i s-a tot plins in acele gaptezile cit a durat ospi(ul. $i a fost ci-n cea de a gaptea zi,de weme ce ea nu-l slibea, i-a spus; iar ea lea spus-o'fiilor poporului siu. Iar in ziua a gaptea, inainte de asfin-{itul soarelui, oamenii cetil{ii i-au zis:

Ce e mai dulce decdt mierea

Si ce e mai puternic decdt kul?Iar Samson le-a zis:Dacd nu mi-ali ft pus janinca sd are,ghicitoarea nu mi-alift ghicit-o.Atunci s-a nlpustit asuprl-i Duhul Domnului; gi

s-a cobor0t el in Ascalon, gi acolo a bltut treizeci deoameni 9i le-a luat hainele, iar r0ndurile de haine le-adat celor ce-i spuseserii ghicitoarea. Cu mare aprinderets-a m0niat atunci Samson gi s-a suit in casa tatilui slu".

t02

Alt paradox al rdzboiului duhovnicesc: dulceafaamIrIgte, iar amlr6ciunea indulcegte:,Neamurile (pegdne)s-au frcut arnare prin mierea lui Samson, care le-a omorit;ele au venit iarlgi la viali prin Crucea care le-a izbilvit.Binecuvintatd sd fie dulcea{a Tal"le4. Viz0ndu-gi dezlegatdghicitoarea, Samson pare a r{spunde printr-un proverb.

20: ,rCdt despre femeia lui Samson, ea s-a mlritatcu fratele lui de milni, care-i era prieten".

Pinfratele de mdnd e tradus grecescul nymfagogos:

,,inlelesul propriu al cuvdntului nymfagogos: cel ce, la nun-td, conduce mireasa la mirele ei; dwi, un intim gi om de

incredere al mirelui; in tradilia popularl rom6neasc[: fratede mdnd. Termen folosit gi la Facerea 2I,22"1es .

S[ remarc[m cd,incazal multora dintre judecltori,se sptrne ci au fost manati de Duhul lui Dumnezet (RuahElohim), putdnd presupune c[ Duhul nu a rlmas strdin niciacelorjudecltori despre care nu se spune explicit acest lucru(sunt, ins6, gi diferen(e de exprimare, de la caz Ia caz, cdndse arat6 curn a conlucrat Duhul cu fiecare judecltor; sunt,a$a cum le percepem noi, mai multe lucrlri ale Duhului,chiar dac[ limba noastrl rlmAne s[racI in incercarea de adescrie lucrarea Acestuia): ,,Cum e scris in Judecltori, inputerea acestui Duh, Gotoniil (Otniel) judeca (3, 10), Ghe-deona fost intlrit (6,34),Ieftae abiruit (1l,29),Debora, fe-meia, s-a luptat (4, 4-10). Chiar Samson, c0t flcea binele gi

nu suplra Duhul, a sdv6rgit fapte supraomenegti"le6.

CAP. f5 - Samson se rdzbund

1-5: ,,$i a fost cI dupi c0tva timp, la vremea sece-rigului, Samson s-a dus si-gi vadl femeia, aducind cu elun ied. $i a zis: Vreau si intru la femeia mea, in odaia ei

I e4 Sfl Efrem S inl., Imnele Nasterii, ){.J,lIIl., 26.

'05 BBVA, p.292.ts sf. chiril al Ierusalimului, Cateheze,xvl, 28.

103

m-

de culcare. Dar tatil ei nu l-a llsat sI intre. gi a zis tatllei: Am crezut cl-ntr-adevir ai ur0t-o 9i i-am dat-o unuiadin prietenii tIi . Iattr, sora ei mai tCnIrI nu e oare maibunl dec0t ea? SI fie a ta in locul ei. Iar Samson le-a zis:Nevinovat voi fi eu de acum in fafa Filistenilor, de vremece le voi face riiu! $i ducindu-se Samson, a prins treisute de vulpi 9i le-a legat c0te doul coadl de coadl gi,luind fEclii, a legat c0te o fiiclie intre doui cozi. $i, a-prinzflnd fEcliile, a dat drumul vulpilor in holdele Filis-tenilor; 9i a ars totul, de la grf,ul de pe arie p0nI la grflulincE nesecerat gi chiar p0ni la vii gi mf,slinir,.

Vulpe traduce ebraicul gual,pin care era infeles gigacalul.. Acegtia, faf6 de vulpi, strnt mai ugor de prins innumir mare. Unii traducitori au gi optat aici pentru Sacal.Totugi, dat[ fiind tdlcuirea ce va unna, vom prefera tra-ducerea l:uri Sual pinvulpe, datl fiind qi conotafia de viclea-nd pe care o are vulpea: ,,Poate nici Samson n-ar fi aprinssemdndturile celor de alt neam, dac[ n-ar fi legat cozilevulpilor, intorc6nduJe cu capetele de laolalt[. C6ci cel cepoate in{elege cursa pl6nuit[ de gdndurile viclene de lar{sirirea lor, trecdnd peste inceputuri (cici acestea se prefacla intrare cI sunt cuvioase, uneltind s[ ajungi la fint[), vavldi prin compararea sfhrgiturilor (cozilor) intreolaltl, tic[-loqia g0ndurilor. Aceasta inseamnd cd, legdnd coadi de coa-dd, pune intre ele, ca o flclie, judecata care le dipe falt'le7.

6-8: ,,Iar Filistenii au zis: Cine a fdcut asta?... $ili s-a spus: Samson, ginerele Timneanului, pentru cE ace-la i-a luat femeia gi a dat-o dupi un f0rtat de-al lui. IarFilistenii s-au'dus gi au ars-o cu foc, pe ea 9i casa tatiluiei. Samson insl le-a zis: Cu toate cI asta afi fEcut voi cuea, eu tot mi voi rlzbuna pe voi, 9i doar dupi aceea voifi linigtit $i le-a dat o bltaie stragnicl, lovindu-i pestefluiere gi peste coapse. Apoi s-a dus de acolo gi a locuitintr-o pegteri din st0nca Etam".

'" Nil Ascetrl , op. cit.,3g.

104

Etam (: viniraa fiarelor): stdnc[ in regiunea mun-toas[ a lui Iuda.

Peste fluiere gi peste coapse: SEP 2 are: peste pi-cioare, peste coapse, expresie,,enigmatic[, fiind ins[ trans-punerea literald a textului ebraic (care confine, poate, o ex-presie de argou ostigesc)"1e8.

9-19: ,,ltr tr'ilistenii s-au suit gi gi-au agezat tabl-ra in (finutul) lui Iuda pi s-au intins p0nl la Lehi. Iaroamenii din Iuda le-au zis: De ce-a(i venit impotrivanoastri? Filistenii au rEspuns: Am venit sI-t legim peSamson gi si-i facem ce ne-a f5cut el. Trei mii de oamenidin Iuda s-au dus atunci la gura st0ncii Etam gi i-au zislui Samson: Oare nu gtii ci Filistenii sunt stiip6ni pestenoi? De ce ne-ai lIcut tu asta? Iar Samson le-a zis: Cummi-au fiicut ei mie, aga le-am fEcqt eu lor. Dar ei i-au zis:Noi am venit sI te legim gi si te dim in m0inileFilistenilor.Iar eI le-a zis: Jura,ti-mi cI nu vi ve{i aruncaasuprl-mi! Iar ei au zis: Nu, ci doar te vom lega str0ns gite vom da in mflna lor, dar de ucis nu te vom ucide. $i l-au legat cu doul funii noi gi l-au dus de la st0nca aceea.$i dacl a ajuns el la Lehi, Filistenii strigau de bucurie, gii-au iegit, alerg0nd, inainte. Dar Duhul Domnului S-arepezit asuprl-i, iar funiile cu care.i erau legate brafeles-au l6cut ca nigte c0l{i apucafi de foc: legiturile de pebrafele lui s-au topit. gi glsind eI o falci de migararuncati prin preajml, gi-a intins m0na, a apucat-o gi aomor0t cu ea o mie de birbafi. gi a zis Samson:

Ca ofalcd de mdgar i-am dot gata,cu ofalcd de mdgar am ucis o mie$i a fost ci, dupi ce a incetat si grliasci, a arun-

cat din mflnI falca gi a numit locul acela Ramat-Lehi. giel era foarte insetat. $i a strigat cltre Domnul, zic0nd:Tu ai binevoit a da aceastl mare mf,ntuire prin m0narobului TIu, iar acum eu voi muri de sete gi voi cidea in

105

r'8 sEP 2,p.191.

m0na celor netiiafi-impreiur?... Atunci Dumnezeu a

cut si se iveascl o deschizlturl in falcl, 9i din ea a

api. Iar el a biut gi duhul i-a revenit 9i s-a inviorat;aceea s-a numit el Qocul acela)p0nI-n ziaadearzi".

Lehi (: falc[), ridiclturd de teren din fara lui Iuda,

a numit ulterior Ramat-Lehi (: colina frlcii). ,,'{tuncison a devenit mai increzut decdt se cuvenea in urma

acum. Dumnezeu S-a l[sat induplecat de ruga lui 9i a

sale, pe care n-o socotea c[ se datora ajutorului dat de Dut

n"r"i, ci qi-o atribuia numai for;ei sale, f[lindu-se c[ el

dobordt o parte din wljmagii sli 9i a pus pe fugd ceal

parte. Chinuit o datd de o sete cumpliti, a fost nevoit sicepte c[ puterile omului sunt slabe 9i cd doar l)runnez

poate si fac[ totul, ruginduJ sI nu-gi reverse m0nia pe

din pricina vorbelor pe care le rostise 9i sd nu-l dea pe mi

dusmanitor, ci s[-l sprijine, ca s[ scape teafbr din necazul

libidoul, elementul instinctiv al omului, o viafi care se des-f[goari toatii pe plan pemantesc Ai senzual'403. Ca gi in cazulleului ucis de Samson, acestea sunt preschimbate tn apl d[-ttrtoare de via{6, dup6 cum acolo din simbolul morfii a rlslritdulceafa. E o noud prefigurare a lucr[rii lui Hristos. Toateacestea se fac Ai un argument in favoarea cinstirii sfinfilor gia sfintelor moa$te: ,,Daci prin voinfa lui Dumnezeu a izvordtln pustiu api din piatrl tare gi din falca migarului ap6 pentruSamson ciruia ii era sete, este de necrezut ca s[ izvorasc[mir bine mirositor din moagtele mucenicilor? Cu nici unchip pentru cei care cunosc puterea lui Dumnezeu gi cinsteape care o au sfinfii de la Dumnezet)"2w.

Cu o falcd de mdgar... : ,pistihul rostit de Samsoneste din specia pgeziei de jubilare, al clrei model reprezintd,Centul Deborei"2os.

20: ,,$i el i-a fost judecltor hi fsrael, in zileleFilistenilor, weme de doulzeci de ani,,.

,,Dupi ce inimile evreilor au fost atdt de ap[sate defndelung[ nedreptate a supunerii, incit nimeni cu inim6 deb[rbat nu indrlznea s[ ridice sufletele mulfimilor spre c6g-tigarea libertefii, a rdslrit intre ei Samson, hdrdzit printr-odumnezeiascd prevestire, blrbat mare, wednic de a fi socotitcel mai de seaml nu intre mai mulfi, ci intre putini gi, ceeace este mai presus de orice vorb[, cel dintdi dintre tofi prinputerile trupului. Ceea ce ne atrage de la inceput o mare ad-mirafie fafi de el, nu numai in anii copiliriei a dat semnestrllucite de rdnduiald gi cumpdtare, st[pAnindu-se de la vingi respectAnd datoriile de nazireu, careJ opreau s[ se tundI,dar gi in ai tinerefii, v6rsti care la altii este mai aplecatd ispi-telor, a s[vdrgit fapte cu totul deosebite gi uimitoare, maipresus de puterile unui blrbat. Prin acestea a intirit repedelncrederea in proorocirile dumnezeiegti care il indlfaseri at6t

ca din stdncl s[ fAqneascl un izvor cu app^dulce 9i

i"**'". Samsonanumit acestloc Falca2m 9i el se '

ap pane in zilele noastre"2ol.

Scheletul, desigur, semnificl moartea:

schelet de leu, miere, dintr-un schelet de asin, ap[,

Duterea lui Dumnezeu de a converti simbolurile mo{iiviati aievea"2o2. Socotinl ins6, cI apava fi izvordt din st

c6, nu din hirca asinului (cum ar rezulta din textul Sep

gintei; chiar dacl absurd, textul Septua@ntef este mai pre

din punct de vedere teologic, arltdnd atotputernicia d

Oricurn, ,,migarul, ca gi Satana, ca 9i Fiara, inseamnl

tee rb vrerre ce apa nu fA$este din falc6, ci din st6ncI, e semn cd

sif Flaviu s-a folosit ae teit,Letraic al Scripn,ii, degi avea c,nogt

203 DS tr. p. 279.

]u Sf. loan Oarnaschi4 Dogmarica, IV, 25.205 sEP 2,192.

107

de mult itr har incdt trgerul coborind i-a vestit na$ereal

peste nidejdea pirinfilor, ca viitoare pavdzd 9i c[l[uz[ peqtru ai sdi, de mult timp aplsafi de asuprirea palestinielnilor"206.

CAP. 16 - Cdderea lui Samson. Rdzbanarea lui

1-3: ,rDuc0ndu-se Samson la Gaza, t vilzuto femeie desfrf,nati gi a intrat la ea.Iar celor din Gaza

s-a dat de veste: Samson a venit aici! Iar ei l-ausuratl gi toatl noaptea l-au p0ndit la poarta cetlfii;toatl noaptea nu s-au migcat, zic6ndu-9i: SIp0ni se lumineazi de ziul, 9i atunci il vom omori.Samson a dormit p0nl la miezul nopfii; iar lanopfii s-a sculat gi a apucat am0ndoui ugile dincetifii impreunl cu am0ndoi st0lpii 9i, ridic0ndu-lezdvor cu tot, gi le-a pus pe umir gi le-a dus inmuntelui din fafa Hebronului gi le-a llsat acolo".

Porfile unei cet[fi cu greu puteau fi manewate,

inchiderea gi deschiderea 1or, de un mare numir de

de reguli de ordinul zecilor. Astfel cd fapta lui Samson

uluit indeajuns spre a fr amintitl 9i de autorul scripturisti

El nu doar a manewat aceste porfi, ci le-a smuls cu

ducdnduJe apoi in vdrful muntelui, distanfa dintre Gaza

Hebron fiind de 60 de kilometri. Trecdnd la un alt aspect,

pare cE aici nu femeia a vestit wljmaqilor ptezenla

Samson. Ne ingiduim aici o menfiune, pentru a nu se emijudec6{i nedrepte asupra lui Samson: frecventarea dt

natelor nu era privit[ in epoci drept dezavuanti, duplnici din relat[rile biblice nu reiese weodate, doar adu

fiind infierat; altfel, in mod tacit, se acorda prostituatelor

statut aparte, considerate fiind probabil ca un riuNu dorim s[ pled6m in favoarea acestei practici, dar nicine iluzion[m cI am putea-o st[vili in weun fel' Totuqi,

'ou Sf. Ambrozie al Milanului, op. cit.,XD(, 10.

108

nazireu, pe durata leglm0ntului sEu, se abfinea de laraporturi trupegti, acestea implicdnd necur[fia ritual[. ins[,in cazul special al nazireatului pe viafi, cum a fost cel al luiSamson, r[mdneau in vigoare doar celelalte opreligti(abfinerea de la orice produs vitipol gi de la orice b[uturlfermentat[, de la mAnc[ruri necurate - aceasta fiind, de fapt,o obliga{ie general[ gi permanent6 in Israel - gi interdicfiade a-gi tlia p[rul).

4: ,r$i a fost ci dupi aceea el a iubit o femeie dinvalea Sorecului de ges, al cirei nume era Dalila".

Sorec (: vin ales), vale din regiunea stlp0nit[ deFilisteni; de aici se trlgea Dalila (: cocheti; femeie weltd).

5: ,,Iar mai-marii Filistenilor s-au suit la ea gi i-au zis: Ispitegte-l gi vezi in ce anume stI tiria lui ceamare, cum enume il vom birui gi-l vom lega ca si-l umi-lim; iar noi ifi vom da, fiecare birbat, cflte o mie gi o sutlde arginfi".

O recompens[ c6t se poate de generoas[ pentru cap-turarea lui Samson, chiar dacd valoarea argintului a cunoscutvariafii mari de-a lungrl timpului gi de la popor la popor. Neamintim c[ Abimelec a putut tocmi asasini pentru a-gi ucidefrafii cu doar 70 de arginfi (9,4 - cAte un argint de fiecarefrate ucis!), iar Iuda Iscarioteanul gi-a vdndut inv[1Etorul cudoar 30 de arginfi (Matei 26,15); in cazul de fa[5, e vorbadespre 1100 de arginF, inmulfdi cu num[rul mai-marilorFilistenilor, care va fi fost acela...

6-19: ,,$i a zis Dalila citre Samson: Spunemi, terog in ce enume stI tiria ta cea mare gi cu ce pofi fi le.gat ca sI fii umilit? Iar Samson i-a rlspuns: Daci mivor lega cu gapte vine crude, neuscate, atunci voi devenislab gi voi fi ca unul din oamenii obignuifi. Atunci mai-marii Filistenilor i-au adus ei gapte vine crude, neuscate,

9i ea l-a legat cu ele. Cei pugi de ea sii pflndeasci gedeauln ciimari. Iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta,Samsoane! Iar el a rupt vinele ca gi cum ar fi rupt cinevao afi de c0[i atinsi de foc; astfel cI tiria lui a rtrmas o

109

taini. Atunci Dalila a zis ctrtre Samson: Iatii ci m-aiingelat 9i mi-ai spus minciuni; acum insl si-mi spui: cuce pofi fi legat? Iar el i-a zis: DacI m[ vor lega str0ns infunii noi, cu care nimeni gi nimic n-a mai fost legat,atunci voi deveni slab gi voi fi ca unul din oameniiobignuifi. Atunci Dalila a luat nigte funii noi 9i l-a legatcu elel cei pugi de ea sI stea la p0ndI au iegit din cimarl,iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta, Samsoane!Dar el ca pe o alI gi-a rupt funiile de pe bra{e. $i a zisDalila citre Samson: Iati ci m-ai ingelat gi mi-ai spusminciuni; acum insl te rog sl-mi spui drept: cu ce

anume poti fi tu legat? Iar el i-a zis: Daci vei impleti cufir de urzeall cele gapte guvi{e ale capului meu gi daci levei prinde cu un cui in perete, afunci eu voi Ii slab caorice om obignuit. $i a fost cI atunci c0nd el dormea,Dalila a luat cele gapte guvite ale capului siu 9i le-a im=pletit cu lir de urzeali gi le-a prins cu un cui in perete gi

i-a zis: Samsoane, Filistenii vin asupri-fi! Iar el, trezin-du-se din somn, a smuls din perete cuiul cu impletitura.$i a zis Dalila cltre Samson: Cum de spui tu: Te iubesc,de weme ce inima ta nu este cu mine? IatI, a treia oarlm-ai ingelat gi nu mi-ai spus in ce anume stl tlria ta cea

mare. $i a fost ci tot necljindu-l ea flrI-ncetare 9i ne-,

slibindu-l, sufletul lui a sllbit p0nJa moarte. Atunci i-avorbit el din toati inima 9i i-a zis: Brici nu s-a atins decapul meu, clci sfint al lui Dumnezeu sunt eu inci dinp0ntecele maicii mele; agadar, daci ag fi ras, atunci tiriamea se va indepirta de la mine gi voi deveni slab gi voi fica unul din oamenii obignuifi. $i viz0nd Dalila ci el iivorbise din toati inima, a trimis gi i-a chemat pe mai-marii Filistenilor, zic0nd: Mai veni(i o datii, acum, cI mi-a vorbit din toatl inima! $i au venit la ea toti mai-marii,Filistenilor, aducflnd in m0inile lor banii. $i l-a fIcut,Dalila pe Samson si adoarml pe genunchii ei; 9i a che-mat un om, iar acela i-a ras cele gapte guvife de pe cap gi'a-nceput si-l umileascl, iar tlria s-a indeplrtat de el".

110

,pup[ cit se pare, sl[birea frzicd era asociat6 cudemobilizarea interioar6 prin aceea c[ chipul femeii se arltadeja triumfEtor, aga cum Samson avea sd-l vadl cdnd se vatrez7"2o7. Samson nu lasd impresia unui naiv, dezv[luindtaina sa Dalilei, ci pe a aceluia obosit de a se mai impotrivirlutlfii vr{jmage gi, foarte probabil, a aceluia robit de far-mecele Dalilei. Aici va fi fost clderea sa: el nu se increde inDalila, dar nici nu o abandoneazA pe cea in care nu areincredere. Este o tainl cum, oameni dIruifi cu p[trundere,pot cldea in cursa celor care n-ar trebui s[-i atragi prinnimic... Poate ci aceasta e o orbire lisati de Dumnezeupentru smerirea celor ce nu-gi infrdneazl orgoliul (gi posibilca acesta s6-l fi incercat gi pe Samson, de weme ce se simleainwlnerabil), gi poate c[ orbirea ochilor lui Samson, ce vaurma, decurge firesc din orbirea sufleteasci ce i-a premers.Altfel, Samson nu e prezentat pe undeva c[ ar fi incilcatleglmdntul nazireatului tn vreun fel (putdnd doar presupunec[ somnul s6u addnc s-ar fi datorat vinului), chiar radereacapului s[u fiind impotriva voinfei sale. De altfel, dacl pute-rea l-a plrlsit pe Samson odat[ cu raderea plrului, e de pre-supus ci l-ar fi plrisit mai dinainte dacd gi-ar fi inc[lcat inweun alt fel obligafiile de nazireu.

,,Lui Samson i s-a dat ca toat[ puterea lui s[-i steain plr, ca s[ hfeleagd cd, nimic nu se dI flr[ puterea luiDumnezeu, chiar cele mai de disprefuit meserii din viaf6; cIstau gi r[mdn jos, dup[ iegirea sufletului din trup. Cu altecuvinte, pronia lui Dumnezeu se revars[ peste tofi de sus,din cele mai inalte locuri, ca dintr-un cap"'08. Formularea eoarecum neclar6: puterea lui Samson nu stdtea in p[r, dar gi-a pierdut-o odatl cu p6ru1, nemaiimplinind condiliile nazi-reului.

20: ,,$i a zis Dalila: Samsoane, Filistenii vin asu-prn-fi! Iar el s-a trezit din somn gi a zis: Voi iegi din asta

2o'BBVA o.294.'ot Clero*t Alexandrinul, Stromate,Vl, 153, 3-4.

lll

ca $i altidatl gi mtr voi scutura... El insi nu gtia cI Dom-nul Se indeplrtase de e1,,.

Nu doar Samson a cdzttt din pricina unei femei:,,Cdte exemple ag putea da de acest fel? Din multe, amintescde unul, care va ardta cdt de primejdioasl este imperechereacu fernei de alt neam. Cine a fost mai puternic din leagln gimai intlrit in duhul lui Dumnezeu decdt nazireul Samson?El insugi a fost tr[dat, e!^lnsugi n-a putut sd-gi p[streze haruldin pricina rxrei femei""'. $i, am adluga noi, nu trebuie s6vorbim numai despre femei de alt neam (ins[ nici s[ nuhfelegem cd intotdeauna femeile de alt neam atrag cidereacuiva; iar6gi, ca s[ nu fim nedrepfi, se cuvine si adtdm cI gibdrbafii pot t0ri la cidere, fie ei de alt neam sau nu). inconcluzie, se cere mult discern[m6nt cdnd e s[ nede cineva, gi se impune o prudenfi in plus (fIr[ a fi exclu-sivigti) c6nd e vorba de striini, acegtia av6nd fie mentalitili,fie credin{e religioase diferite, iar acestea, din pricina firiiomenegti, cu greu se pot armoniza.

2I: ,rlar Filistenii l-au prins gi i-au scos ochii gi l.au adus in Gaza gi l-au legat cu c5tuge de aramI. gi tri-gea la r0gnifl in casa temnifei',.

,,Aceasta putea fi o r6gni{i (moar[) pentru cerealesau pentru piatr[. Regele Sedechia va avea aceeagi soart6:dupi ce-i va scoate ochii gi-l va inc[tuga, Nabucodonosor ilva fine, pentru tot restul vie[ii, fn casa morii (Ieremia 52,l1). Mnncd umilitoare, rezervatd,, de obicei, femeilor gi scla-vilof'210.

22-25: rrDupi ce insii a fost ras, plrul capului ainceput s[-i creasci. Iar mai-marii Filistenilor s-au adu-nat si-i aduci mare jertfh lui Dagon, dumnezeul lor, glsI se veseleascd. $i au zis: Dumnezeu ni l-a dat in mf,ntrpe Samson, wljmagul nostru. gi vlz0ndu-l poporenii,aduceau laude dumnezeului lor, zic6nd:

2B Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisoi,XD(, 8.ztoBBY4p.29+.

lt2

Dumnezeul nostra ni l-a datin mdndpe wdjmasul nostru,pe cel ce ne pustia pdmdntulgi ne sporea rdnigii!$i-n vreme ce inima lor se veselea, ei au zis:

ChemafiJ pe Samson din casa temni(ei gi sI joace in fa{anoastrl! $i l-au chemat pe Samson din casa temnitei, iarel a jucat in fafa lor; gi igi blteau joc de el gi l-au puslntre doi st0lpi".

,,Scena se petrece in marele templu al lui Dagon"2ll.Dagon (= pegte?) era tatdl lui Baal, zeul semdn[turilor giinventatorul c[rufei. C[ numele slu ar insemna pe;te elndoielnic, degi e reprezentat uneori ca om-pegte.

,,Postul l-a aldptat pe marele Samson. Atdta wemec6t postul a insofit pe Samson, dugmanii sii c[deau cu miile,smulgea din f6[6ni porfile oragelor, iar leii nu se puteauimpotrivi puterii mtinilor lui. Dar cdnd s-a apucat de befie gide desfrAu, a fost prins cu ugurinfl de dugmani, a fost lipsitde ochi 9i a ajuns de batjocura copiilor celor de alt neam"2r2.Repetdm, tn ap[rarea lui Samson, ci putem doar presupuneci s-ar fi dedat befiei (dar cu argumente solide impotrivaacestei ipoteze), iar desfrdu i s-ar putea socoti doar implti-mirea de acea Dalila, nu gi frecventarea ei ocazionali. De-sigur, comentariul e din alt[ epoci, in care Evanghelia lu-mina deja in lume (fhri ca sl[biciunile lumii vechi si fi dis-p[rut rneodatd). Oricum, comentariul nu-gi pierde valabi-litatea, at6ta doar cd am dorit seJ disculplm pe Samson departe dintre acrtze.

'26-31:,,Iar Samson a zis cltre tinirul care-l du-cea de m0ni: LasI-mI si pipli stfllpii pe care se sus(inecasa gi sI mE reazim pe ei! Iar cosa era plinl de blrbafi9i de femeil se aflau acolo tofi mai-marii f ilistenilor, iarpe acoperig erau ca la trei mii de birbafi gi femei uit0n-

2r'BBVA o.294.2'2 Sf VasG cel Mare, op. cit.,Il, 6.

113

du-se la batjocorirea lui Samson. far Samson actrtre Domnul, zic0nd: Doamne, Doamne, adu-fide mine 9i intlregte'mI, Dumnezeule, 9i de astl datl,sI le plitesc Filistenilor cu vffrf 9i indesat pentrumei amflndoi! $i rezem0ndu-se Samson in cei doiai casei, cei ce fineau zidirea pe ei, s-a proptit in ei,unul cu dreapta gi in celllalt cu st0nga. $i a zisSfflrgeasci-mi-se viafa cu a Filistenilor! gi s-a opintittoatil puterea, iar casa a clzut peste mai-mari gi pestepoporul ce se afla in ea; iar morfii pe care Samsonucis la moartea sa au fost mai multi decit aceia peucisese in viafa lui. Atunci s-au coborit frafii sIi qicasa tatllui siu gi l-au luat; gi, suindu-se, l-auintre lora gi Egtaol, in mormflntul lui Manoe, tatll

implor0nd: Mori suflete al meu cu filistenii! Apoi s-ajinit cu toatd puterea Si s-a prdbuSit casa peste

filistenilor Si peste tot poporul ce era fn ea. Chiar dacdeste scris ci Iosua gi Samson au implorat, mijlocind, cimai cd au vorbit, totugi vorbirea lor pare sd fie i

$i a fost eI judecitor in Israel timp de doulzeci de ani".,,In cartea Judecitorilor citim c[ Samson a spu

Samson prinzind stAlpii ternplului ne duce cugAndul la un Alt Samson, Soarele drept[tii, ajuns gi acelataun stAlp al piginilor (dar predat de cona{ionali de-ai S[i):,,Iar st6lpul biciuirii unde L-au dus arati chipul cdderii po-porului. Clci n-a fost ca la Samson, care a rdsturnat st6lpiide care a fost legat. Domnul lui Samson lnsugi e Stdlpul celadevirat al oragului sfhnt"2l6. Cu Samson s-a sivdrgit cea de-a gaptea izbdvire a Israelililor gi ultima despre care vorbegteCartea Judecdtorilor. Faptele sale vor fi fost mai multe, deweme ce se spune cI a fost judecitor timp de douEzeci deani (15, 20), dar autorul se va fi mulpmit s[ refin[ doar peacelea mai deosebite.

Cu Samson se incheie istoria propriu-zisi a jude-cltorilor, restul clrfii constituind adaosuri istorice care do-resc sE sublinieze atmosfera din epoci, referindu-se, desigur,tot la intdmpliri din perioada Judec[torilor, cum va fi, dealtfel, gi istoria cuprinsd in Cartea Ruf. Ajungi aici, vom in-cerca, impreunl cu doi scriitori patristici, si rezum[m epocaJudecdtorilor, atrdgind atenfia ci grafierea numelor e uneoridiferitn de cea cu care ne-am obignuit (ea variind, de altfel,gi de la o traducere la alta a Scripturii). ln final, vom pro-pune gi propriul nostru rezumat:

,,Dup[ Iisus al lui Navi, poporul a cLlcat poruncilelui Dumnezeu gi a fost rob weme de opt ani regelui Husa-rathon al Mesopotamiei. Pociindu-se poporul, eweii au avutjudecitori: Gonotheil2rT 40 de ani, Eclon2r8 l8 ani, Aoth2le 8ani. Apoi, pentru cd au p[cItuit, au fost subjuga{i de cei dealt neanl 20 de ani. Apoi Debora2zo le-afost judecltor 40 de

] I 5 Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice, Y, 8, 12.

]ff Sf. fnerr Sirul,ImneieRdstignirii,ry, t0.217 otriel.'18 Eglon; acesta a fost rege al Moabului, iar nu judectrtor, gi a asupritoe israeliti vrerre de 18 ani.zre Aod iEhud).220 Alatt'ri de Barac.

,,De un asemenea sfhrgit a avut parte cel ce a

Judec6torul israelifilor vreme de doulzeci de ani. Demntoatl admirafia este acest b[rbat pentru vitejia gi voiniciaprecum gi pentru curajul cu care gi-a infruntatFaptul ci a fost viclenit de o femeie trebuie pus pefirii omenegti, care se las[ lesne ademeniti de plcat.cum, trebuie sI i se recunoasci meritul c[ in toateprivin{e a fost un om deosebit gi plin de virtufi. Rudelei-au luat trupul gi l-au trgropat allturi de strlmogii s[i,oragul de bagtin[, Sa.iasa2l4"2l5.

mijlocitoare gi aceasta, cred, se deosebegte de rug[ciune,c[ infelegem numirile in sensul lor esen1ial"2l3.

ltj Origen, Despre ntgiiciune,Xlv, 5."* InE€ lora gi Egtao[ inmorm6nnrl atitlui s6r:, Manoe.

tt4 115

ani. APoi madianilii t ,:Ecltor Ghedeon 40 '- tcltor Ghedeon +u

ani,Iair 22deam'ani. APoi le-a fosani. APor lc-a ruD

Elon 10 ani 9i Abdol u *'jugat 40 de ani' APgiSI*^:iusat 4u G9 aru' ny"'nioi u, avut Pace 40 de aru ' tlrv^ --Samirazs un an, p" riiJil i"o u".T':::,T::l '3"H;:,ffi#.#::1"y'"#?'L,".I;1,,""1jffi ffi.-::":Iisus, care a Purta! ' ^^.^,[isus. care a PurLcr \'i"*i ia bui (resrea2o'12)''.---. ..---^ LX-hatrrl acesta a fOSt

ani,insiins[,

cum ist pe Ggdndu-se tur lui I

Deborei, Barac, fiul lui Be'a biruitDeborai moar-

fost dat ln mina madia-

n din seminfia lui Mana-

0 de oameni r[zboi imPotriva

120000. Ghedeon a fostjude-

ani. Lui Abimelec i-a urmat B

Haran, din seminlia lui Efrai

ani. DuP[ moartea acestuia idat in mina amonililor weme

au fost co l' din seminlia lui Mana-

se, care a DuPi el i-a condus Aba-

tarf3l dinbron232 Zabulonitul, 8 ani;

Efraim, 8 ani. Unii, ins[, ad

cei 7 ani ai lui Abatan' APoi

iuns sub'st[PAnirea celor de

+O a" ani. intorcandu-se la

de Samson, din seminlia lui

eii conducltor, ajudecat Po-

Lui !a urmat Profetul Samuil'

, imPreun[ cu anii in care a

Pentru "t*itut", '""""i-

cu lista Judecltorilor' frrlpretenfia A"

" "f"etul-"tlnllogii 9i repetind c[ excludem din

gdndu-se tur luiniel, fratele i, a condusa -'-:^1 "a . --- -=^**,,ir..rreii sii au Plcdtuit ewer S1 au

l'ri Eslom' regele moa

nilor; dar ft,,"11f:1-:l

A"*if"'profe{it D.i era arhi

ra, sofia lui Labidot' din semrnpa rur r'^'*-'^' qi era

-" pa *" noi nu l-am inclus intre judecabri'

222 Tola.2ze Dzttlextas€ din surse extrabiblice'230 Tola.23r IbEn232 Elonzr3 Afodonzr 6[fr[16h*rr6ftul, stromate,l,109'2-6; I10' 1-5; 1Il' 14'

tt7

aceaste tstl pe Abimelec ($amgar, cum s-a vdant, n-a fostinclus in list[ nici de comentatorii citafi, degi unii autori ilnumlrl printre judecdtori):

Otniel - 40 de ani; Aod - 80 de ani; Debora gi Barac

- 40 de ani, fEr[ a gti dacd asocierea lor a durat tot atdfia ani;Ghedeon - 40 de ani; Tola - 23 de ani; Iair - 22 de ani;Ieftae - 6 ani; Ibfan - 7 aru;Elon- l0 ani; Abdon - 8 ani;Samson -20 de ani. Astfel, numirul Judec[torilor e acela de12, dupd numErul triburilor lui Israel gi al Sfrnfilor Apostoli.Socotim cI gi autorul biblic (fIrI a se gdndi, desigur, la A-postoli) a cflutat acest numir. La aceast[ listi s-ar ad[uga,din Cartea I a Regilor, Eli gi Samuel; aceia, ins[, degi aupistrat titulatura de judecdtori, au fost ln primul rdndsacerdofi, avdnd astfel o misiune special[, diferit[ de cea cu ,

care ne-am obignuit din cartea de fafa si tnfelegem subaceastl denumire. OricunU numlrul Judecitorilor, ca gi ace-la al Apostolilor, rdmAne acela de 12 (despre lnfelesurileacestui numlr vorbegte pe larg Sfentul Maxim MIrtr:risi-torul in Ambigua, fIr[ a epuiza subiectul). $i in cazul Sfin-filor Apostoli numirltoarea presupune dificultifi: ciderealui Iuda, completarea numirului cu Matias, apoi chemarealui Pavel care, la fel cu Eli gi Samuel intre Judec[tori, vaavea o pozilie oarecum aparte in rAndul Apostolilor Dom-,.nului.

III. Epilo g (17, 1 - 21, 25)

CAP. 17 - Micaface un idol

1-3: ,,Era un om din muntele lui Efraim, care senumea Mica. $i a zis el cltre mama sa: Cei o mie gi osutl de arginfi care fi s-au luat 9i din pricina clrora tu airostit un blestem - l-ai spus chiar in auzul meu -, iati,arginful e Ia mine: eu l-am luat. Iar mama sa a zis:Binecuv0ntat si fie fiul meu inaintea Domnului! El i-ainapoiat mamei sale cei o mie gi o suti de arginti, iarmama sa a zis: Argintul l-am afierosit Domnului dinpartea mea pentru fiul meu, ca sI fac din el un chipcioplit, un chip turnat; acum !i-l dau tie'r.

,,Tot acest episod (ca gi capitolul urmdtor) ilustreazlstarea de confrrzie care domnea atunci in Israel, de la de-busolarea credinfei p6n[ la pervertirea moravurilor"23s. Mica(: cine este ca Domnul?) e un personaj contradictoriu. Dincele cdteva date pe care le avem despre el, pare a fi mAnat deo evlavie sincer[, dar iqi asuml posturi sacerdotale cu oseninitate deconcertanti. in plus, se afl[ in plind confuziereligioas[ (cdreia, in contextul epocii, ii putem glsi circum-stanfe atenuante), allturind cultul monoteist idolatriei.

4-5: ,rDtr el i-a inapoiat argintul mamei sale. farmama sa a luat doul sute de arginfi gi i-a dat argin-tarului; iar acela a fEcut un chip cioplit, chip furnat;acesta se afla in casa lui Mica. Iar casa lui Mica era inochii lui casa lui Dumnezeu; 9i a flcut un efod gi unterafim 9i gi-a pus miina pe unul din liii sii, iar acela i-adevenit preot".

,,Centrele cultice fiind foarte pufine in Israel ($ilo,Ghilgal, Betel, MiBa), oamenii au inceput s[ creadl cI fie-

ll9

'35 BBVA" p.294.

care igi poate face un locag de inchinare pe cont propriu, cuobiecte, sacre Si ct o preolie improvizatI"236. ,,Efod: un felde buzunar din feslturd in care erau finufi, probabil, so4iiprin care se frcea consultarea zeilor"ztT . ,,Terafimi: zei cas-nici, ocrotitori ai familiei, ale c[ror chipuri str[juiau vatra.Mici ca dimensiuni, ei puteau fi frrafi, ceea ce flcuse, c6nd-va, Rahela (vezi Facerea 31, L9)"238. De la sine,Mica hiro-toneSte preot, urm6nd ca apoi sE vadi in acela un sacerdotreal! Ulterior, venirea unui levit i s-a pirut gi lui ca mai a-propiatl de realitate, dar gi pe acela il vahirotoni.

6: ,rln zilele acelea nu era rege in Israel; de aceeafiecare om flcea ceea ce i se plrea lui cI e drept".

,,Punand anarhia pe seama lipsei de autoritatestatal[, autorul crede c[ numai instaurarea monarhiei arputea solufiona ciza. Din picate, istoria regilor lui Israelavea s6-i dea dreptate doar pa4ial"23e.

7-13: ,,Se afla pe atunci un t0nlr in Betleemulsemintiei lui luda; era un levit 9i locuia acolo. far omulacela a plecat din Betleem, cetate a lui luda, sI se agezeunde va glsi un loc. $i a venit p0ni la muntele lui Efraimgi'la casa lui Mica, adici la capiltul drumului.Iar Mica l-a intrebat: De unde vii? El a rlspuns: Eu sunt levit dinBetleemul lui Iuda gi merg si mI agez oriunde voi gisiun loc. Iar Mica i-a zis: $ezi cu mine, gi si-mi fii plrinte9i preot; 9i-fi voi da zece arginfi pe an 9i un rind dehaine gi cele pentru trai. $i levitul a mers gi a inceput sIlocuiasci cu omul acelal gi t0nirut i-a devenit ca unuldin fiii sIi.Iar Mica gi-a pus m0na pe capul levitului, iart0nlrul i s-a flcut preot; 9i a rimas la casa lui Mica. gi azis Mica: Acum gtiu cI Domnul imi va face bine, fiindcileviful mi-a devenit mie preot".

,,S-a afirmat c6, in ciuda prescrip{iei legale, duplcare numai cei din semin{ia lui Levi gi, ln chip expres,numai cei din familia lui Aaron aveau accesul la indeplinireamisiunii preo{egti, totugi, in epoca Judecdtorilor 9i la in-ceputul monarhiei, intre preo{i s-au numirat gi dintremembrii celorlalte seminfii, ca gi ai celorlalte familii dinseminlia lui Levi. Astfel, este amintit cazul lui Mica, dinseminfia lui Efraim, care fEc6nd un idol, a rAnduit dreptpreot slujitor al idolului pe unul din frii sdi, deci pe unefraimit. C0nd s-a abitut apoi pe acolo un levit din Bet-leemul Iudeii, l-a angajat pe acela cu plat[ sd fie preot alidolului din casa sa. Este vorba aici, in chip evident, de oabatere de la credinfa adevlrat[ gi nu meritl, ca atare, s6lu[m in seaml faptul relatat. Epoca judecltorilor este cu-noscut[ ca o perioad[ de dellsare gi incilcare a datinilorstrimogegti"2ao. Socotim acestea drept cea mai potrivitIconcluzie la capitolul de faf5, h{igul in care ne-ar introducefiind de nedezlegat dupl ce ne-am farniliarizat, in volumeleanterioare, cu preceptele mozaice. Mica rImAne, ins[, unpersonaj pitoresc Ai, incl o dati o spunenL poate cu buneintenfii, dar victim["a confuziei religioase ce domnea inepoci.

CAP. 18 - Fiii lui Dan cuprind cetotea LaiSqi cad tn idolatrie

1: ,,in zilele acelea nu era rege in Israel; gi-nzilele acelea semintia lui Dan igi cluta mogie unde si lo-cuiascl - Iiindci p0ni la acea vreme inci nu-i ctrzuseparte deplinl intre neamurile fiilor lui fsrael,

,,In realitate, fiii lui Dan igi primiser[ partea, dar n-au fost in stare si gi-o [ini, datoritd faptului cI Amoreii i-autmpins c[tre munte (1,34)-24r. in zileli acelea.nu era rege in

240 AR. o.232.'n'ssvA" p.295.

t21

Israel:,,Formula de inceput reia versetul 17, 6; in z

forml prescurtatl este folosit[ din npu in 19, 1 9i in

complete, in2l,25'ta.' 2'-6:,rlar liii lui Dan au trimis din neamurile

cinci blrbafi, unul 9i unul, din fora 9i Egtaol, sIdeasci {ara'gi s-o cerceteze. $i leau zis: Mergefi 9i

cetali lara! iar ei au mers p0nl la muntele lui Efra

pa"i ri casa lui Mica. Acolo &u re-cunoscut.sllll.tiiotoi t.rit gi s-au abltut pe la el 9i l-au intrebat: Cine

a adus aicif $i ce faci tu aici? $i ce ai tu aici? Iar el I

il.poo., lga $ aia a ficut Mica pentru mine 9i

tocmit cu simbrie, iar eu i-am devenit preot' Ei i-au

intreabl-L tu acum pe Dumnezeu, iar noi vom ;tivom avea izb0ndi pe calea pe care mergem' Iar pl

le-a zis: Mergefi in pace! Calea pe care merge{i e in

Domnului".IatLcdgi iscoadele trimise de seminfia lui Dan-i11t

serios pe acest preot, deqi au zdrit idolii din casa lui

,,Laig, denumit naitdrzit Dan: un mic stat aramaic,locuit de cet[{eni pagnici, care se indeletniceau mai degrabdcu negustoria decdt cu politica"'*. LaiS inseamrfi,leu.

8-10: ,rCei cinci oameni au venit la fra{ii lor infora 9i Egtaol gi le-au zis: Ce mai sta(i? gi le-au zis:Scula(i-vI gi si mergem impotriva lor, cici noi am vizutpimlintul, gi iatii ci este foarte bun, dar voutr nu vIpasi; nu mai am0nafi plecarea: intrafi ca sI luati instipflnire fara! gi oriunde vI vefi duce vefi da peste unpopor la locul lui; fara e intinsi, clci Dumnezeu a dat-oin m0na voastrl: un loc unde nu lipsegte nimic din celece sunt pe ptrm0nt".

B[rba{ii seminfiei lui Dan atacdnd o cetate pagniciau inspirat compararea lor cu lucrarea dracilor, wljmagi aicelor ce caut[ pacea gi linigtea: ,,Nu degeaba s-a scris clziceau unii intre ei: Sculali-vd Si sd mergem la popontl celintdrit intru nddejde Si linistit (...). Cdrci cumplifii draciobignuiesc tn toat[ vremea viefii sI-gi ascuttr sulifile ispitelorimpotriva celor ce gi-au ales viafa de linigte. $i mai furioslupt[ ei impotriva celor mai cuviogi gi mai cinstitori deDumnezeu, impingindu-i spre picatul cu fapta prin r{zboaiegreu de rdbdat, doar vor putea astfel si-i desfacl pe ceirdzboi[i de credinfa in Hristos, de ruglciune gi de bunanldejde"'*'. Apropierea intre Danifi gi draci poate plreaasprd, dar si nu ignorlm alunecarea lor religioasl din timpulla care ne referim.

ll-14:,,9i au pornit din neamurile lui Dan, anu-me din lora gi Egtaol, gase sute de blrba(i incingi currme de rlzboi. gi s-au suit 9i au tiblrit la Chiriat-Iearim, in (inuful lui Iuda; de aceea s-a numit locul acelaTablraJui:Dan, pin5-n ziua de azi; iatE, el este in spa-tele lui Chiriat-Iearim. Iar de acolo au strlbltut pflnl Iamuntele Iui Efraim gi au venit la casa lui Mica. far cei

244BBVA, p.29s.245

Ioan Carpatiul , op. cit.,65.

stoarci averil erau departe de Sidonieni 9i nu a

nimic de-a face cu Sirienii".

242 sEP 2,p.201.243 sEP 2,p.201.

r22 123

cinci birbali care veniseri si iscodeascl fara Laigrlspuns gi au zis cltre fra(ii lor: $titi voi oare ci in loacesta se aflI un efod gi un terafim gi un chip cioplit 9ichip turnat?... Prin urmare, gtifi acum ce sI face[i!".

,,Textul din 17,4-5, ambiguu, pare a vorbi de

Chiriat-Iearim (: cetatea pidurilor): localitate Ia

dintre Iuda gi Veniamin, initial gabaonitl.15-20 ,,$i au f5cut o migcare pi au intrat in

t0nlrului, levitul, in casa lui Mica, 9i l-au intrebatsinitate. Iar cei gase sute de birbafi dintre fiii luiincingi cu armele lor de rizboi,stlteau la ugile porfii.cei cinci birbafi care merseseri sI iscodeascl {araridicat gi au intrat in casa lui Mica; iar preotulacolo. $i au luat chipul cioplit 9i efodul 9i terafimul

singur idol, probabil un chip cioplit in lemn qi imbric.atprii tu-ure, cu argint. Aici e insi vorba de doi"2a6

chipul cel turnat. Iar preotul le'a zis: Ce faceti? Ei i'rispuns: Taci! Pune-1i m0na la gurl 9i vino cu noi 9ivei fi pErinte gi preot. Mai bine este oare sI fii preotcasa unui singur om decflt sI fii preot al unui neam 9iunei case in Israel? Iar inima preotului s-a veselit; el

luat efodul gi terafimul 9i chipul cel cioplit 9i chipulturnat gi s-a dus in mijlocul poporului?'.

Ceea ce nou[ ne poate plrea un furt, va fi fost

vdzut de c6tre cei de atunci, Dandii c[utnnd, prin acei iobfinerea unei protecfii divine 9i socotind ci aceasta e

cuvenitl unei seminfii (deqi relatarea nu lasl de infeles

intregul trib Dan a participat [a aceastii campanie) decdt

singure case. Oricum, intewenfia lor rlmine una

chiar gi in contextul de atunci.2l-26: rrAga s-au intors ei gi au plecat,

copiii gi avutul gi lucrurile inainte. $i daci s-au

ei de casa lui Mica, iattr cI Mica 9i oamenii care

in vecinlitatea lui au strigat gi i-au ajuns pe fiii lui

26 nevA" p. 296.

124

$i au strigat cltre fiii lui Dan. Iar fiii lui Dan, intor-cflndu-gi fe{ele, au zis citre Mica: Ce te.a apucat, destrigi apa? Iar Mica a zis: Voi mi-afi luat chipul cel cio-plit - pe care eu mi l-am f?icut - 9i preotul mi l-afi luat giv-afi dus; 9i acum imi spunefi: de ce strigi?... Iar fiii luiDan i-au zis: TacI-fi gura!, ca nu cumva sI-fi sari-nainteoameni cu sufletul amflrflt gi sl-fi pierzi viafa, pe a ta pi acasei tale! Fiii lui Dair s-au dus in drumul lor, iar Mica,v5rzdnd cI ei sunt mai tari decOt eI, s-a intors la casa lui".

intreg tonul abordat de fiii lui Dan descrie foartebine pe cel ce ignorl drepturile aproapelui (cei ce vor fitrecut prin situafii oarecum similare vor simfi pe dati a-ceasta).

27-30: r,Aqa ci fiii lui Dan au Iuat cele flcute deMica gi pe preotul lui 9i au venit la Laig, impotriva unuipopor care trlia linigtit 9i f6ri grijn, gi i-au trecut prinascutigul slbiei, iar cetatea au ars-o cu foc. $i n-a fostnimeni care sI-i scape, cici de Sidon erau departe, gi nicinu aveau ceva de-a face cu alfii. Aceasta s-a petrecut invalea Bet-Rehob; gi au rezidit cetatea gi au locuit in ea.Cetatea au numit-o Dan, dupl numele lui Dan, pirintelelor, care i se nlscuse lui Israe ,iifusese Laig. Fiii lui Dan gi-au sIfie al lor. Iar lonatan, fiul lui el9i fiii sii i-au fost preo{i seminfiei lui Dan p0nl-n ziuastrimutlrii din fara aceea,,.

,,Poate fi vorba de prima deportare ordonati de Ti-glatfalasar al Iuea in anul 734 (sau 733) i.Hr.,,247 . Aceastaar muta data scrierii cirfii cu trei secole mai aproape de noi.Credenr, insi, cI textul se referE la strflmutarea chivotuluidin $ilo, nu la deportarea popula[rei. Bet-RehoD (: casa llr-gimii): localitate situatl in direcfia Hamatului. Ionatan (:Domnul a dat), fiul lui Ghersom (= izgonire), este levitulcare a insofit pe fiii lui Dan. Degi urmag al lui Moise, el

2n7 88v4p.296.

125

la ei de-a lungul tuturor zilelor cflnd casa lui Dumnezeu

versetul precedent.

CAP. 19 -Nelegiuirea din Ghibeea

leemul lui Zabulon (Iosda 19, 15) plecase 9i levitul ad[postitl

;;M;;t?,-i-41';to.,,ultimele dour capitole2sl ale crrfii'

208 BBVAp.296.'oeBBv4p.296."oBBVA, p.296.

126

Judec[torilor formeazd o unitate narativ[, creatd pe schemacriml-pedeaps[-repara{ie. Din punct de vedere istoric, nimi-cirea tribului lui Beniamin de c6tre celelalte triburi israelites-ar fi inseriat mai logic dup[ capitolul 2 (...); Iosif Flaviu(Antichitdli iudaice V,136-174) a operat acest transfer, flrlaJ justifica; Theodoret (Quaestiones in ludices 27) sugerea-z[ acelagi 1ucru"252.

2: ,par fiitoarea s-a mflniat pe eI 9i l-a pIrIsit,ducflndu-se la casa tattrlui ei din Betleemul lui luda; 9i arimas acolo patru luni".

,,Un levit cu pufin[ avere, dar cu suflet mare, locuiainpl(ile muntelui Efraim. Soarta a ftcut sE aibl in st[pdnireo bucati de p6m6nt primit[ ca mogtenire. El gi-a luat o to-varlgl de viafi din Bethleemul Iudeii gi, cum se intimplIlucrurile la inceput, din pofta nemlsuratl a inimii o dorea cumare patimd pe tinlra so{ie. Dar fiindcl ea nu-i rdspundea lafel ardea gi mai mult s-o aibd, cuprins de marea flac[rd adragostei, gi focul lui cregtea peste misuri. Nevenind ins[nimic ai din partea tinerei, fie din sldbiciunea dragostei, fiedin pricina durerii c[ n-are de la ea rlspuns pe misura do-rin{elor lui, igi tot arflta nemulpmirea fafi de ea. De aici me-reu certuri, pdnl cflnd femeia, socotindu-se jignit[, i-a datcheile gi s-a intors acasl la plrin1i"2s3.

3-11: ,,Iar birbatul ei s-a sculat gi s-a dus la easi-i vorbeascl dupi inima ei, si se impace cu ea gi s-oaduci acas5. $i, luflnd cu sine pe sluga lui pi doi asini, s-adus la casa tatilui ei. $i dacl I-a zilrit tttdl tinerei, i-aiegit cu bucurie inainte. $i socrul sIu, tatll tinerei, l-adus inluntru; iar el a gezut cu d0nsul trei zile gi a mincatgi a biut gi a dormit acolo. gi a fost ci in ziua a patra,trezindu-se dis-de-dimineafl, s-a sculat sI plece. Iar tatIltinerei a zis citre ginerele slu: intlregte-fi inima cu o

25t

2s2

2s3 , v[, 3.

127

. $i au gezut amflndoi 9i au

$i a zis tatil tinerei citreinima ta si se veseleasciit

de drum ca un ostag p0nI ce ziua se va pleca! $i au

m0ncat am0ndoi gi au blut. $i omul s-a sculat si plece, el

9i fiitoarea lui gi sluga lui, dar socrul , i-lzis: tate, ziua s-a plecat spre searl i, 9i

inima ta sI se veseleascil iar m0in veflporni pe calea voastrl gi vei merge la locuin{a ta' Daromut n-a vrut s[ mai rim0ni, ci, ridic0ndu-se, au pornit

(vezi Iosua 15, 8), pregltind astfel urmitoarele doul ver'

sete"254.

socrul i-a mai oprit o zi, fHcindu-i s[ z[boveasc6, fiindcf,,

zicea el, a$a cere omenia. Dar 9i dupl aceasta la fel voia str

adauge zilelor de mai inainte gi pe a cincea, cu toate cd nu l0

mai gasea motiv de intArziere. Totugi, frindci din dragostO

zsaBBv4p.297.

t28

pirinteasci nu-i lipsea dorinfa de a mai {ine pe lAng[ el fiica,le-a amdnat plecarea pdn[ dupi amiazd,, ca si porneascl ladrum dupl ce vor lua masa de pr0nz. Voia s[-i mai fini gidup[ pr'anz, sub motiv cd de acum se apropie seara. Darginerele rya mai putut fi induplecat, cu toate rugiminlilesocrului"255.

12: ,rDtr stlp0nul slu i-a zis: Nu ne vom abatenoi in cetate striinlr ln care nu se afli nimeni din fiii luiIsrael, ci vom merge pflni la Ghibeea".

Ghibeea (: colin[) era o cetate apa(indnd tribuluiVeniamin, din apropierea Ramei. in vremea lui Iosua, de-vine cetate levitice Qosua 21,19).,,Rezervarea acestor cetdfilevililor nu excludea posibilitatea ca gi membrii celorlaltesoninfii sE tr[iasc[ in ele, dar acegtia trebuiau si cumpere dela levi{i pnmAnt spre a-gi putea construi acolo case. Aga, incetatea preofeasci Ghibern, fiii lui Iamin (beniamenili) for-rnau o bun[ parte a locuitorilor. Nici levifilor nu li se inter-zicea s[ locuiasci in alte cet6{i, dacd interesele cereau lucrulacesta (17,7)-256.

13-15: ,r$i i-a zis t0nlrului: Vino, 9i si ne apro-piem de unul din aceste locuri gi sI poposim in Ghibeeasau in Rama. $i au trecut gi au mers; gi soarele le-a apusaproape de Ghibeea, care se afli in finutul lui Veniamin.$i acolo s-au abitut din drum, ca sI intre gi si popo-seascl in Ghibeea. $i au intrat gi au gezut in ulita cetlfii,dar nu era nimeni care si-i indrume spre o casl in carestr rim0nl".

,,Dar sttrp0nului nu i-a pl[cut aceastd socoteall de acere glzduire intre oameni de neam strdin, mai ales fiindclGaba gi Rama, cet[{i ale tribului lui Veniamin, nu eraudeparte. Astfel cd n-a finut seaml de propunerea servi-torului, ca gi cum sfatul trebuie c6nt[rit dupi condilia so-cial6 a celui ce-l rostegte gi nu dupl valoarea lui, oricit de

zst lbid.,vrA.256 AB, p.239.

129

;ir

umil ar fi cel de la care pornegte. Soarele era in asfi4it qiabia au putut ajunge pe ins rate in oragul Gaba,,2s1. ;

16-19: ,,Iati insl cI un om bltr0n veneasearl de la munca lui de pe c0mp. Omul acesta era gidin muntele lui Efraim gi locuia in Ghibeea; iarlocului erau fii ai lui Veniamin. gi dacl el gi-aochii, a vizut un cllltor in ulifa cetltii. gi i-a zistr0nul: Unde mergi gi de unde vii? Acela i-aSuntem in trecere de la Betleemul lui Iuda p0nIlaturile muntelui lui Efraim - cI eu de acolo sunt;dus pini la Betleemul lui Iuda 9i mI intorc la casadar aici nu e nimeni care si mi duci spre o casi.asinii nogtri am paie gi hrani, am piine Si vinmine gi pentru slujnica mea gi pentru tinirul ce secu robii Gii; nu avem lipsi de nimic,,.

,,Cuvdntul lui Dumnezeu le este celor a c6rorse invdrtegte mai mult in jurul virtulilor trupeSti paie Sinutrind partea pltimitoare (pasional[) a sufletului lorlucrarea virtufilor. Dar celor ce s-au ridicat prinplafie adevlrati la infelegerea celor duhovnicegti le este

despre vin (de vdzut gi Facerea 24,23-25).20: ,,$i a zis bltr0nul: Pace (ie!; lipsurile tale

iau eu asupri-mi, dar nu cumva sI rim0i in uli!i".,,De aici, istorisirea e un ecou al episodului din

cerea 19, 2-11, int6mplare care a dus la nimicireagi Gomorei"2se.

Cuvintele pace lie erau forma obignuitl de,,Salutul (berakha) eweilor exprim[, pe ldngd infelesulpropriu, gi o binecuvAntare; de aceea verbul din careinseamnd, pe l6ng[ a saluta, gi o binecuvdntare. Cel

ne care le nutregte partea mintald a sufletului spre deslvgirea dup[ chipul lui Dumnezeu"258. Textul vorbegte aici

257 Sf Ambrozie al Milanului , Scrisori,yl,5.]5f Se Uaxim Mlrtruisitorul Capetele' gnostice,167.25eBBVA, p.297.

130

'uo AB. o. 135.

'u'sei4p.z9l.

l3l

chis uga casei gi a iegit ca si plece-n drumul siiu; iatlci femeia lui, fiitoarea, zdcea prlbugiti la uga casei,m0inile pe prag.Iar el i-a zis: ScoalI-te, si mergem!ea nu i-a rispuns: murise. Iar el a luat-o gi a pus-oasin gi, ridicflndu-se, s-a dus la casa lui. $i daci a

in casI, a luat sabia gi, apuc0ndu-gi fiitoarea, a tiiat-odouisprezece bucl{i, pe care le-a trimis in toatelui Israel. $i a fost cI tot cel ce vedea acestea zicea:ceva nu s-a petrecut gi nici nu s-a vizut din ziua infiii lui Israel au iegit din lara Egiptului 9i p0nl-n ziuaazi! Luafi seama gi rosti{i-vI!".

Prin gestul s[u spectaculos, levitul obline ceea ce

scontat: supunerea faptei celor din Ghibeea judecdfiigului Israel.

CAP. 20 - Pedepsirea nelegiuirii din Ghibeea

1: ,*{tunci au iegit to{i fiii lui Israel; 9iobgtea, ca un singur om, de la Dan p0ni la Beer-$eba,

fara Galaadului, s-a adunat la Domnul, in Mifpa".,,Un altar al Domnului se afla in Mifpa lui Veni

(care nu trebuie confundatl cu Milpa Galaadului). De tredactarea acestui capitol e defectuoasI; text inclrcat,ori redundant sau lacunar, cu o seaml de inadvertenfe

Mi{pa. $i daci liii lui Israel au venit, au zis: Spune(i-ne,unde s-a petrecut acest riu? $i rispunz0nd levitul, bir-baful femeii care murise, a zis: Eu gi fiitoarea mea amvenit in Ghibeea lui Veniamin ca si rim0nem pestenorpte. Dar oamenii din Ghibeea s-au ridicat impotrivamea gi au inconjurat casa, noaptea, impotriva mea; pemine au vrut si mI omoare, iar pe fiitoarea mea auumilit-o 9i gi-au bltut joc de ea, iar ea a murit".

,pin istorisirea in sine a evenimentului nu reieseaceasti inten{ie (de aJ ucide pe levit); levitul are ln minte,probabil, violenfa cu care fusese impresuratl casa"263. Un altaspect, privind versetele 1-2: acestea ,,formuleazi solemn...ideea unitdfii lui Israel"2n.

6-11: ,rlar eu am apucat-o pe fiitoarea mea gi amtliat-o in buclfi 9i le-am trimis in toate hotarele mog-tenirii liilor lui fsrael; aceasta, pentru ci ei au lEcut inIsrael o astfel de nebunie gi o asemenea rugine. IatI, voitofi suntefi liii lui Israel: rostiti-vI 9i sffltui{i-vn aici, intrevoi. Atunci intregul popor s-a ridicat ca un singur om,zic0nd: Nimeni dintre noi nu se va intoarce la cortul s5u9i nimeni dintre noi nu se va intoarce la casa lui! $iacum, iati ce avem de l5cut in Ghibeea: Vom mergelmpotrivi-i prin tragere la sorti: I)in fiecare seminfie alui Israel vom lua c0te zece bnrbafi la o suti gi c0te osuti la o mie gi c0te o mie la zece mii, ca sI aducl hranipentru poporul ce va merge in Ghibeea lui Veniamin casi-i pliteasci pe misura ruginii pe care ea a fEcut-o inIsrael. $i to{i oamenii lui Israel s-au adunat in cetate caun singur om".

,,Poporul gtie, totugi, ci nu e vorba de o simplii ten-tativl de omor, ci de o-fapti infarnante care se r[sfrdnge asu-pra intregului Israel"265.

exagerEri (inclusiv numIrul participan{ilor la rdzboi,ambele pfury)'ao. De la Dan pdnd la Beer-$eba, adicdnord gi pdn6-n sud, Galaadul reprezent6nd extremitateac6; cu alte cuvinte, s-a strtns intregul Israel, chiar daclepoca judecltorilor cele 12 treburi s-au separat,unul de celIlalt.

2-5: ,rTotte neamurile lui Israel, obgteagului popor a stat in adunarea poporului luipatru sute de mii de b6rbafi pedegtri, purtitori deIar liii lui Veniamin au auzit ci fiii lui Israel s-au suit

262 BBVA" pp .297-298.

132 133

rL-tl:,,Iar semintiile lui Israel auJl#:#Tftacel

9i sivrut

potrivi, fiii lui Veniamin s

ia Ghibeea' spre a ieqi sImlrul fiilor lui Veniamin c

orin cetltile lor a fost de do'tl.not fiind Purtltor de sab

intrePrinse, Pare a fi anticiPa

;;6r.f"r'tlar fi recurs la o simp16 delegafie)'t o. o, ^-.i']iieat si au venit la Betel 9i L-au

la rizboi impotriva lui Veniamin gi s-au rinduit laolaltlimpotriva Ghibeii. Dar fiii lui Veniamin au ielit dinGhibeea gi au culcat la pIm0nt, in ziua aceea, doulzeci 9idoutr de mii de birbati din rindurile lui Israel. Dar fiiilui Israel s-au imbirbitat gi s-au r0nduit din nou pentruluptl acolo unde se r0nduiserl in prima zi. $i s-au ri-dicat fiii lui Israel 9i p0ni seara au plflns in fafa Dom-nului. $i L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Oare ne vomapropia noi sI ne batem cu frafii nogtri, fiii lui Ve-niamin? Domnul a zis: Ridica{i-vii impotriva lor! Iar fiiilui Israel s-au apropiat a doua zi de fiii lui Veniamin.Dar in aceeagi zi, a doua, fiii lui Veniamin le-au iegitinainte din Ghibeea gi au culcat la plm0nt incl optspre-zece mii de birbali din r0ndurile lui Israel; toti acegtia

erau purtltori de sabie. Tofr fiii tui Israel s-au ridicatatunci 9i au venit la Betel gi au plflns 9i au gezut acolo infafa Domnului; 9i-n ziua aceea au ajunat p0ni seara gi

au adus inaintea Domnului arderi-de-tot 9i jertfe de

m0ntuire - clci acolo era chivotul leglmintului Domnu-lui, iar Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stltea pe

atunci inaintea tui; 9i L-au intrebat fiii lui Israel pe Dom-nul, zic6nd: Oare vom mai iepi noi sI ne batem cu fra{iinogtri, fiii lui Veniamin? Iar Domnul le'a rlspuns: Ridi-ca{i-vffieine ii voi da in m0inile voastre!".

,pacL arhiereul voia s[ slvdrqeascl cele sfinte infiecare zi, era absolut liber in aceaste privinfa. Dar s-a

incet[{enit obiceiul ca el s[ oficieze la loca;ul sfhnt mai ales

la s[rbltorile mai mari. A doua obligafie a arhiereului a fost

aceea de a consulta voia lui Dumnezeu in momente deo-

sebite, de cump[n[, ale comunitnfii lui Israel. Se aratl clarci mai mul{i arhierei au procedat in conformitate cu aceast[

obligafie. Astfel, despre arhiereul Finees, fiul lui Eliazar 9i

nepotul lui Aaron, se zice cI a stat inaintea chivotuluilegamantului ca s6-l consulte pe Iahve"267. Finees era, la

Silo in Betel.r)tru ur "iiis,,,rar fiii lui rsrael s-au ridicat a doua zi 9l

au tlbirflt lflngl Ghil;' iofi blrba{ii lui Israel au iegit

266 BBVA" p. 298.

t34

267 AB,p.24l.

135

rdndul s[u, din Ghibeea (Iosua 24, 34),Ioc in care va fi 9i

se sprijinl, probabil, pe frglduin{a lurlui legdmdnt de pace

intre Domnul 9i Finees (Numeri 25, l0-13). Dup[ Theodoret

imprejurul Ghibeii".,,strategre dup[ modelul cuceririi cet[fii Ai (Iosua 8,

3-25)-26e.' 30-48: ,,$i-n ziua a treia s-au ridicat fiii lui Israel

impotriva fiilor lui Veniamin gi s-au r0nduit impotrivaGnibeii, aga cum o mai lIcuserI de doul ori. Iar fiii luiVeniamin au iegit in fa{a poporului,lis6nd cetatea goali;

lui Israel au alergat de pe locurile lor, dinspre partea de

apus a Ghibeii. $i au venit asupra Ghibeii zece mii de

oameni, alegi pe spr0nceanl din intregul Israel; 9i bltilirdevenea crfincenl; 9i ei (fiii lui Veniamin) nu gtiau ctr

nenorocirea vine asupriJe. $i Domnul l-a lovit pe Venia'min in fafa fiilor lui Israel; ;i-n ziua aceea fiii lui Israel

au nimicit din Veniamin douizeci 9i cinci de mii gi o sutlde oameni, tofi purtltori de arme. Iar fiii lui Veniamin

au vlzut ci sunt infr0nti. Iar Israelitenii le.au deschisVeniaminifilor drumul, cici ei se bizuiau pe oamenii depindl pe care-i puseserl impotriva Ghibeii. gi c0ndaceia se retrtrgeau, pflndarii s-au pornit gi s-au revlrsatasupra Ghibeii; tofi p0ndarii s-au repezit gi au trecutintreaga cetate prin asculigul sEbiei. Iar fiii lui Israelaveau un semnal de lupti cu oamenii de pflndl: aceia siridice din cetate un st0lp de fum. Atunci liii lui Israel auv5izat ci p0ndarii luaserl Ghibeea gi s-au r0nduit in liniede bitaie; dar gi fiii lui Veniamin au inceput sI loveasclgi au rinit ca Ia vreo treizeci de oameni dintr-ai luiIsrael; clci ziceau: Negregit, vor cldea de dinaintea noa-stri, aga cum s-a petrecut in prima lupfii... Semnalulinsl se ridica din ce in ce mai mult deasupra cetflfii, caun st6lp de fum. gi dacl fiii lui Veniamin s-au uitatind5rit, iati cI nimicirea ceti(ii se urco p6n-la cer...Atunci oamenii lui Israel s-au intors inapoi; iar fiii luiVeniamin s-au speriat vIz0nd ci nenorocirea s-a apro-piat de ei. gi au intors spatele de dinaintea fiiloi luiIsrael, pe calea pustiei, 9i au fugit, dar Iupta i-a luat din

deom, au ucis dintre ei incl doul mii de blrba(i. gi toficei ce au clzut din Veniamin au fost doulzeci gi cinci demii de oameni purtau sabie; tofiacegtia, birbafi ,vlzind,au fugit inpustie la stflnca de oameni; gi au ge-zut acolo, la st0nca lui Rimon, vreme de patru luni. Iarfiii lui Israel s-au intors citre fiii lui Veniamin gi i-autrecut prin ascufigul siibiei, de la cetate p0nI Ia pigunea

137

tofi membrii tribului lui Veniamin in afari de gase sute, carq

rlmlseser[ din r[zboi 9i pe care i-a aplrat muntele in care s5

cirezilor gi p0ni la orice s-a putut afla in fiecare cetate; 9i

priveau str[mogii nogtri neprihana, ci-i arltau atdta cinste-incdt

socoteau c[ trebuie pornit rLzboi impotriva celor fhrlrespect pentru ru;ine. $i, in aceastl privin(I, at6t de marq

dorinta de rlzbunare exista in trecut, incit au fost nimicifi

sI piari astlzi din Israel o seminfie? gi a fost cii a douazi s-a sculat poporul dis-de-dimineafi 9i a zidit acoloaltar gi auzis fiii lui Inu a venitjurlm0nt mare impotriva celor ce nu s-au suit Ia Dom-nul in Mifpa, zic0nd: Unul ca aDar fiii lui Israel s-au mulcomitfratele lor, 9i au zis: Azi a pierit o

,,Campania lui Israel impogiva lui Veniamin fusese,practic, un rizboi de exterminare,,273.

ins[, aga cum se poate vedea limpede din text, bi-ruin{a intr-un rdzboi fratricid nu aduce nici o bucurie invin_gitorilor...

,par pinI l iarnebunia s-a schimb 6nstoti cu jale mare gi ni_micit de fra{ii din celelalte triburi gi c[ o puternic[ armatd, a

a adus grele pierderi gi dintr-o parte gi din cealalt[. S-au vlr_

2'3 BBVA o. 3oo

'o Sf. a*fLzie al Milanului ,Scrisort,Vl, 14.

au retras. C[ci aga citim in Scriptur{, de al cirei cuprins esto

bine sd finem seama'271. i

Rimon (: rodie): st ci din apropierea Ghibeii; nu-

meroase v6i fac inaccesibild stinca dinspre sud, nord 9i vest,

astfel cd era un loc foarte potrivit pentru fugati'

CAP. 21 - Seminlia lui Veniamin se refoce ;

1: ,rFiii lui Israel s-au iurat in Mi{pa, zic0nd:

meni dintre noi si nu-gi dea fata de nevasti vreunuiaVeniamin!".

,,Spre nord de Ierusalirn, pe teritoriul semin{iei

Veniamin, se afla cetatea Milpa (: sentinel[), de pe care

putea privi la mare dep5rtare. Cetatea este cunoscutl ca

impo.t^ant centru religios, in epoca judecdtoilor"2Tz'

2-6: ,,$i s-a dus tot poporul la Betel 9i aacolo p0nI seara inaintea lui Dumnezeu 9i 9i-au ridglasul gi au plflns cu plflngere mare. $i au zis: De

Doamne, Dumnezeul lui Israel, de ce s-a flcut aceasta,

270 sEP 2,p.215.27' Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, Yl, 2.272 AB,p.93.

r38 139

F

7-9: ,rCe vom face oare ca sI le dim neveste celorce au rlmas? Ci noi ne.am jurat fafi de Domnul cI nule vom da sofii dintre fetele noastre. gi au zis: Cine, dinneamurile lui Israel, nu s-a suit la Domnul in Mifpa? $i,iatI, la adunare nu venise in tablri nici un om din laUeg-Galaad... $i a fost numErat poporul: acolo nu se afla niciun om dintre locuitorii Iabeg-Galaadului,,.

,,La vest de Iordan, in munfii Galaad, se gtie c[ aexistat localitatea Iabeg-Ghilead (Galaad), de unde au fostluate fete pentru blrbafii din tribul lui Veniamin, in legEturlcu care celelalte triburi s-au jurat s6 nu le dea fete inc[s[torie"275. Locuitorii din IabLS (: secet[) nu numai ci n-au venit la adunarea Domnului din Mifpa, dar nu au par_ticipat nici la campania de pedepsire a Glibeii, de vremi cenu se aflau cu ceilalfi Israelili. Era nu doar o sfidare, dar giun semn al indiferenfei fap de apartenenfa la Israel, atitu,dine primejdioasi, mai cu seami in acea epoc5, dizolvant[oricum.

10-12: r,Iar adunarea a trimis acolo doulsprezecemii de blrba{i dintre cei mai puternici si le-a porunciL

culcug_de btrrbat, 9i le-au adus in tabIrI la gilo, in fi_nutul Canaan',.

turii). Oricurrl num[ru] fetelor din Iabeg era insuficient faf[de numirul supraviefuitorilor din V*i*r.l3-23:.,oAtunci toatl adunarea a trimis gi le-agrlit fiilor lui Veniamin ce se aflau la st0nca ni_or tii-"chemat la pace. $i-n wen ea aceef, s_au intors fiii luiVeniamin la fiii lui fsrael; dat de nevestepe fetele pe care le aduna

acerora le-a prrcut aceast eg-Galaad; iarasupra tui Veniamin, cr lacuse Domnut ;-:rilJH-#semintiile lui Israel. gi au zis bitr0nii adunirii: Ce vomface oare ca sl le dIm nevest"

""io. ce au rimas, devreme ce femeile din seminfia lui Veniamin au r# if-micite? gi au zis: O mogte*re trebule sI fie pentru ceidin Israel; cici noifetele noastre, de

srrbrtoarea anuar' "

rr,,rH',: tr3,{"','tl,"iiil1itFTimiazlnoapte de Betel gi la risnrit aJ a*_ol care ducede la Betel la Sichem gi la miazEzi de Levona. gi le-auporuncit fiilor lui Veniamin, zic6nd: Mergefi $i;.;;defi-vI in vii!; 9i cin$ilo ies dinfuind la jgi ia femeie dintre fiiIui Veniamin. gi va ti ci atlor vor veni Ia noi sI se pIde dragul nostru!; cI nicibat o femeie ca pradi de rizboi, nici voi nu le-afi dat

:tr 9i voi avefi o vinl. Iar fiiiuat femei, dupl nu-

1T"IilliJ.,lil,l;3iDin nou o stratagemi td inpracticile vremii gi, pe alocuri s .

de astdzi. Scriptura, de altfei, #H

Poate uimi logica dup[ care o primd cruzime ecompensat[ printr-o a doua, dar e vorba de wemuri aspre gi,,in ambele caztri, al Ghibeii gi al Iabegului, de grave delicto_religioase, clrora omtil tradilional, ca s[J numim astfel, le,acorda atenfia cuveniti (micile devieri erau gi in vechime,tolerate, cum rezult[ chiar gi dintr-o lecturare atent[ a Scrip-

27s AB,p. lo2.

140

t41

t

impotrivire la aceast[ rdpire, ci doar sfatul preliminar carelua in calcul aceastl eventualitate. ,,Sirb6toarea Domnului s-a schimbat in slrbdtoare de nunti. Fetele, smulse din bra{elep[rinfilor, se pErea c[ sunt predate chiar de plrintr in rndinileb[rbafilor gi socoteai cd fiecare nu e luati, ci dat[ calogodnic[ de la s0nul mamei. Astfel, tribul Veniamin, aproa-pe sftr0mat gi nimicit, in scurt timp a ajuns lnfloritor, ddndinvlfatur[ ci este spre mare pierdere pentru cei fIr[ friucdlcarea-cinstei, fiindci paguba adusl neprihanei se rdzbunlcrvrrt''276.

,,in fiecare an se celebra la $ilo un hag - o sir-bltoare a Domnului pentru care se ftcea pelerinaj din toatep6(ile. Tinere fete dansau hora gi tot Israelul se veseleainaintea Cortului sfhnt'277.

Nu gtim despre ce s6rbltoare va fi fost vorba; Ana.nia propune, cu rezerve, S[rbitoarea recoltei (sau a Cortu-rilor), in luna Tigri, care ar corespunde, la noi, cu lunaoctombrie. ,,R[pirea fetelor din Selo este aici obiect de dez.batere juridice. Canil este complicat: acr:r;atorii sunt tafii gifrafii fetelor, ap[ritorii sunt bfuenii comunitelii, ac:,tzafiisunt beniamifii sau chiar b[h6nii. Verdictul pdstreazi intextul grecesc concizia celui ebraic, degi cu unele diferenfoin confinut. Textul Masoretic arc:- Dacd pdrinlii sau fraliilor vin sd ne ceard socoteald, le vom spune: indurayi-vd deei, cdci nici unul dintre noi nu Si-a luatfemeie ca (pradl de)rdzboi. Nici voi nu puteali sd le dali, altfel ayi fi avutvind'278.

24: ,r$i-n vremea aceea s-au dus de acolo fiii lullsrael, fiecare la seminlia lui gi la neamurile lui, fiecarela mogtenirea lui".

Cuvinte prin care se arat[ incheiereaDomnului din acel an.

25: ,rin zilele acelea nu era rege in fsrael; deaceea fiecare om flcea ceea ce i se pfrea in fafa o.nifoilui cI e dreptr,.

,,Concluzie care preg[tegte epoca regilor lui Is_r_ael'z7e. Dar, inainte a" u *iui j";pJ;;o""

monarhiei inIsrael, vom mai zdbovi la perioadaiuaecitoritor, in comen_tariul urmltor, acela la Caitea Rut.

"'BBVA, p. 3oo.

COMENTARIILA

CARTEA RUT

fnfioducere

Cartea Rut igi are numele de la acela al eroinei

In iudaism, de asemenea, Cartea Rut se bucurd de

cartea Judecdtorilor. pe c6nd celelalte dour adaosuri aratistdpdnirea idolatriei intr-trn trib al lui Israel28r gi profunda

28oBBVAp.3ol.,r,Dar.

147

important.

282 intibulveniamin283 Studiul Vechiului Testament,pp' 175'176'2'a lbid,p.l77.

CAP. I - Rut Si Noeminatn Moab

1: ,r$i a fost ci-n zilele c6nd cflrmuiau judecltoriis-a f?icut foamete in farI. Iar un om din Betleemul lui Iu-da s-a dus sI locuiasci in c0mpia Moabului, el gi femeialui gi cei doi fii ai lor".

,,E de observat arta naratorului de a-gi preglti citi-torul printr-o introducere pe c6t de succintl (de numai cinciversete) pe atAt de cuprinzdtoare (timp, loc, personaje, cir-cumstanfe, acestea din urmi fiind dou[ dezastre; o seceti gi

o moarte intreit[)"285.

,,$i a fost aSa: atdt cartea Rut, cdt gi Iisus Navi gi

Judec[torii incep cu sintagma ke egheneto, Si a fost, carepoate indica o legltur[ cu cartea precedent[, dacl nu e vorbadoar de un cligeu narativ"286. ,in (vremea) cdrmuirii iude-cdtorilor: perioada Judec[torilor se lntinde in mare intre1200 9i 1030 i. Hr., data aproximativ[ a urclrii lui Saul pe

tron"287. ,A plecat sd se strdmute: strdmtfiarea in teritoriistr{ine, redat[ aici prin grecescul parikise, e un evenimentfrecvent in epoca Vechiului Testament (Facerea 12,10;26,3; 47, 4), pricinuit de calamit[{i, epidemii sau crize econo-mice. Cei care se instr[inau nu se mai bucurau de statutulcuvenit in cadrul tribului din care proveneau gi, in momentulintoarcerii, intdmpinau greutl{i in reabilitarea sociali"2E8.

,,Betleemul lui luda: localitate la c6[iva kilometri sud de Ie-rusalim, trebuie deosebit de localitatea cu acelagi nume,aflat[ in teritoriul lui Zabulon att. S-afld"utfoamete tn lard:,,Rhabanus Maurus di acestui verset o conotafie simbolici,

285BBVAo.3o2.2s6 sEP z-'i.zrl.2" Ibid. Cu- ro mai adtat, cronologiile prcpuse de diferili autori di-ferl destrl de mult inte ele, o apropiere constat6ndu-se abia o da6 cuinceoerea domniei lui David-zw 16,7.28e lbid.

149

,,Numele proprii sunt in leglturi cu unele dorinfe alemamei, ca Naomi (: pllcuta mea; grafioasa mea), sau cu

nume de animale, pentru ca pruncului s[ i se imprime calit-6{ile acestora: Rahela (: mielugeaua), $ual (: vulpe), Caleb(: c0ine), sau in leg[tur[ cu numele divin:. Ioab (= Dum-nezeu este tatil), Elimelekh (: Dumnezeu este rege), Ieho-chanan (= Dumnezeu miluiegte). Numele teofore mai vechipurtau gi termenul general semit de stdpdn sau Dumnezeu -Baaliada (: mina lui Dumnezeu\, Isbaal (: omul lui Dum-nezeu). intrucdt Baal era un zeu canaanean, atunci numelerespective sunt transformate, in cazul de fafa in Eliada gi

Igboget. Alte nume au infeles profetic: Avraam (: tat[l mul-

timii), Iosua (= Dumnezeu m0ntuieqte), David (= cel iubit)etc., sau, in timpul romanilor, li se adluga gi numele tatllui,devenind compuse: Bartolomeu (: fiul lui Tolomeu), Barti-meu (: frul lui Timeu), ori supranume ca Simon Petru, Si-mon Zelotul. De asemenea, se dau nume suger0nd originea:Simon Canaanitul, Iuda Iscarioteanul, sau f,rind in relafie cu

evenimente importante din viaf[ - Ghedeon devine Ierubaal(Judecltori A,521 - sau de origine aramaicl -Manta"2e3.

Un alt aspect: degi legea prevede cd amonit Si moa-bit nu va intra in adunarea Domnului, chiar dupd al zeceleaneam si pdnd-n veci (Deuteronomul23,3), se trece cu seni-ndtate peste aceasta, dovadl ci citatul acdpdtat dintru ince-put un sens duhovnicesc (chiar dac6, in unele perioade, va filuat in sens cdt se poate de literal).

De altfel, Si Cartea Rut afost primit[ ftrI rezerve incanonul iudaic, dup[ cum nici urmagii moabitencei nu s-au

dezis de strlmoaga lor.,,Rhabanus vede simbolic in numele celor doul fe-

mei, pe de o parte necredin(a iudeilor - ebr. Orfa, cea care

si-a tntors grurnazul -, iar pe de alta supunerea gi clgdinfaneamurilor pigine - ebr. Rit, cea cdre este prietend'ze4.zso

16;4.2" Bnve, p. 302

'' Snp 2',p.233. Traduceri cu rtul diferite decdt mai sus' Intreaga

interpretare'de aici ne pare forfatii, dar folositoare ln fixarea unor rea-

litilti religioase.

150

'n3 AB,p. l2g.'no sEP 2,i.233.

151

5-7: ,,Mahlon gi Chilion au murit amflndoi, a9a cIfemeia a rlmas 9i f?iri btrrbatul ei, 9i IErI cei doi fii. Iarea s-a ridicat impreunl cu amindoui nurorile ei 9i s-au

intors din cflmpia Moabului; aceasta, deoarece in cflmpiaMoabului s-a auzit bI Domnul gi-a cercetat poporul,dflndu-i p0ine. A iegit ea din locul unde se afla; 9i, im-preunl cu ea, am0ndoul nurorile ei; 9i mergeau pe cale,

sI se intoarcl in fara lui luda".Din formulare, Pilo ci toate trei femeile doreau, la

un moment dat cel pufin, s[ vinl in Iuda.

8-9: ,r$i a zis Noemina citre am6ndoui nurorileei: Ducefi-vl 9i vI intoarcefi fiecare la casa ei plrin-teascfl, gi sI faci Domnul mili cu voi, aga cum 9i voi afiI6cut cu cei morfi gi cu mine; sI vI dea Domnul sI aveliodihni, fiecare in casa birbatului ei!".

,J.[oernina consider[ ci cele dou[ nurori au petre-

cut-o tndeajuns. e dd

qi dezlegare de a c de

odihnd: ,,Tihnd: me'nunah,care are aici inlelesul unei situalii sigure 9i prospere,

rezultate in urma cis[toriei. Acelagi termen poate avea inVechiul Testament chiar semnificafia unei stlri de mullu-mire, de confort sufletesc (cf. Psalmi 116,7). Termenul va fireluat in cap.3, 1"2e6.

10-13: ,,$i i-au zis: Nu! Cu tine ne vom intoarcela poporul tilu! Dar Noemina le-a zis: intoarce(i-vl, fiice-le mele! De ce sI merge(i cu mine? Oare-n pflntecele meu

mai sunt inci fii care si vI fie birbafi? Apadar, intoar-cefi-vl, fiicele mele, cici eu am imbitrflnit 9i nu mai potavea blrbat. Chiar insl dactr v-a$ spune ci incl sunt lavflrsta mlritigului gi ci a9 nagte fii, vefi agtepta voi oarep6ni ce ei vor cregte mari? VI vefi plstra oare pentru ei,

ca si nu vI mlrita(i dupi alt blrbat?... Nu, fiicele mele,

2es BBVA, p.302.2tr sEP 2,p.234.

152

ci tare m-am amir0t eu de grija voastrE; cE Domnul S-aindeplrtat de mine,'.

,,Noemina se referd la cds[toria de levirat; legiferatide Moise (Deuteronom 25,5-lO), dar practicat[ de inei cumult inainte (Facerea 38, 7-30), o lege in virtutea cireia fra_tele sofului mort avea obligafia de ise insura cu v[duva a_cestuia; primul lor fiu purta numele celui mort si-l mostenea.Acesta, in fapt, este firuIrogu al istorisirii de ia1i"2ei. Noe_mi se referl la cdsdtoria de levira ins[, cum vom vedea, inCartea Rut va fi diferit. in textul ebraic,Nogmi folosegte aguna,,,termen din legea e-weiasc[ desemnind o femeie care rIm6ne legatd,ae baiUatulei pe viafi gi care nu se poate recdsdtori, fiJpentru cd sofulrefr:zd, s5-i acorde actul de divorf (Shet) sau nu este lnmEsud s-o faci din cauza unei boli mintale. fie pentru cdsoful a disp[rut gi moartea lui nu poate fi probate,,20s.

,,Rhabanus interpreteazd simbolic aceste versete cafiind indemnul sinagogii c[tre neamurile p6g6ne de a primiNoul Legimdnt, credinfa cregtini. Ut inftlege prin sieriti_tatea Noeminei imposibilitatea Legii vechi de a mai naste fiicare si-I slujeasc[ lui Dumnezeu in adevir,'2ee.

14: ,,lar ele, inllfflndu-gi glasul, iarigi au pl6ns.Apoi Orfa gi-a sirutat soacra gi s-a intors la popoiul ei,iar Rut a mers cu aceastarr.

Chiar daci numele Orfa ar insanna, in primul rdnd,incdpdldnare, aceasta dispare din istorisire llsAnd o amintireluminoas[, dup[ cum s-a gi ardtat, in Introducere, referitor latoate personajele ce apar in Cartea Rut.

15-17: ,,gi a Zs Noemina citre Rut: Iati, cum_nata ta s-a intors la poporul ei 9i la dumnezeii sii; in-toarce-te dar gi tu dupi cumnata ta! Dar Rut i-a zis:Departe de mine g0ndul de a te plrIsi sau de a mI

153

cufii, nu se bucur[ de pl[cerile lumii de acum, ci cautd slavape care o va avea in ceruri"3o3.

22: ,,ASt s-au intors Noemina gi Rut Moabitean-ca, nora ei, din cffmpia Moabului. $i au sosit la Betleemcflnd se incepea seceratul orzului".

Amdrunt care plaseazd acest moment al istoriei inprima jumitate a lunii mai. .,Rhabanus vede in aceast[ in-toarcere simbolul intoarcerii neamurilor la unitatea Bise-ricii"3u.

Un rezurnat al acestui prim capitol, aducdnd gi ele-mente noi: ,,Dup[ moartea lui Samson, israelifii au fostcdrmui{i de Marele Preot Eli. in vremea acaea, ca unnare afoametei care bAntuia finutul, Elimelec din Betleem (oragulapa(ine seminfiei lui Iuda) n-a mai putut sd rabde aceast[nipastl gi s-a strdmutatinlaru moabililor lmpreun[ cu sofialui, Naamis3os, gi cu fiii sii, Chellion306 gi Mallon3o7. intrucdtacolo lucrurile i-au mers a$a cum gi-a dorit, el qi-a insuratfeciorii cu femei moabite: Chellion cu Orpha308 gi Mallon cuRut. Cdnd s-au implinitzece ani, Elimelec ai fiii sii au muritla scurtd weme unul dup[ celIlalt, iar Naamis, indurdnd cugreu ceea ce i se intdmplase, nu s-a mai implcat cu insin-gurarea gi pierderea fEpturilor celor mai scumpe, de dragulcdrora igi pdrisise [ara, intorcdndu-se in patria ei. Auzise ciacolo toate se indreptaseri gi domnea prosperitatea. Nurorilen-au vnrt s[ se despart[ de ea gi, oricdt le-a rugat s[ nupomeasci la drum impreuni, ele nu gi-au schimbat hoti-rdrea. Atunci Naamis a insistat gi le-a urat o cdsnicie maifericitl decdt cea pe care o avuseseri impreund cu fiii ei,precum gi insugirea celorlalte bunuri gi, pentru ca s[ aib[

pe'"" d"2ff':,ff;"111.-" ,t., Io -u limafi Noemina' ci

chemafi-mr *u'oJI'l;;J;-" amrrit pe mine Atot-

puter

ceald

cazuritt. , -^ ^--^-ia nnrecuilr de acela al

:'""" r""t.N1"Tl"tJ," ff;":l';fr::H ,n""r *,Oi" ,i'*"-tt[ Pind acolo incit

.*,""-,"* '*:o?l:ff#t;".iverseteQo-21)it'g'##;"t;il"*"'fr

amintatlde

rooggy4p.302.:ot 99y4p.303.rozggy4p.303.

154155

sI r[m6n6 acasl 9i sise imPreun[ spre un

l6sat convins[, a rlmas' Dar

ci un chiP qi a mers cu ea'

At'309.

CAP. 2 - Rut adund spice in holda lui Booz

1: ,rNoemina cunogtea un om-care fusese un a-

propiat al so(ului ti' o;; acela era foarte cuprins' din

neamul lui Elimelec, iar numele sIu era Booz"'

,,Arta narato*toi se vIdeqte 9i aici' qi in cele ce

wmeazd: relaf ia Boo z-Noemi

aceeade curai.SEP2lrrcepeversetulcl Noemin(avea)ocuno-

cu calitatea de rlscumPi-

dec[tori 6,12; 11, l). Aceeagi combinafie de termeni va fifolositl in caracterizarea lui Rut (3, ll)"'t'. Pentru neamullui Elimelec SEP 2 are rudeniile: ,,cel de-al doilea termenprin care, in mod gradat, ni se prezintl statutul lui Booz este

redat in Septuaginta prin gr. singhenia, rudenie. TermenulreprezintL un segment social mai extins decat familia, care

s-ar identifica cu nofiunea de clan, intermediar intre familiegi trib. igi revendicau un str[mog comun, locuiau in acelagiioc ai se irtalneau pentru serbetorile religioase"3ra.

2: ,rlar Rut, Moabiteanca, a zis ctrtre Noemina:Mi duc in holdl str adun spicele care rlmf,n in urmaaceluia la care voi avea trecere. Iar ea i-a zis: Du-te, Iii-ca mea!".

,,Legea lui Moise le permitea slracilor s[ adune

spicele rlmase in urma secer[torilor (Leviticul 19, 9; 23, 22;

Deuteronomul24, l9). Mai mult, proprietarii erau obligafis[ le ofere slrmanilor aceasti posibilitate. Practic, ins6, ea

rlmdnea un act de bunlvoin16"3l5.

,,Rhabanus face o analogie intre cimpul vizut 9i celsimbolic, spiritual, unde spicele sunt sfinfii alegi de Dum-neze's, secer[torii sunt ingerii buni, iar spicele r[mase, oa-menii drepfi pe care ingerii ii lasl inc[ sE viefuiasc[ pe pe-

mAnt spre pildl credinciogilor""o.3: ,,$i s-a dus. $i, merg0nd, aduna in holdi pe ur-

ma seceritorilor. $i s-a intf,mplat str nimereascS in holdalui Booz, cel din neamul lui Elimelec".

,,Spice a cules ea din dragoste pentru Tine. Paie astrdns pentnr Tine. $i i-ai dat degrab6 risplata smereniei

sale: pentru spice a r[strriI-din ea Tulpina implrafilor, iarpentru paie Snopul Vie1ii"3r7.

asociali cu bunEstarea qi for[a' vrte1n razouure*ru! \vr' --

3D Iosif Flaviq Antichitfii iudaice'Y' 9' l'

"o BBvAp.3o3.3trBBVAp.3o3.3r2 sEP 2,p.235.

156157

r'8 BBVA,p.3o3.3re BBVA p. 303'320 sEP 2,p.236.

1s8

4-8: ,,$i, iatl, Booz a venit din Betleem 9i le-a zis

seceritorilor: Domnul sI fie cu voi! Iar ei i-au rlspuns:

Domnul sI te binecuvinteze! $i a zis Booz citre servul

;", ;;;. era vitaf peste secerrtori: Cine este tflnira

aceasta? Iar servul, intt "'n vltaf peste seceritori' i-a

rispuns: Tinira este

cu Noemina din cflmP

adun gi si culeg de P

rilor!... $i, de cflnd aacum, nu s-a odihnit nici mic:;;-;;rcitre Rut: N-ai auzit, frica mea? SI nu mergi si

""f.gi in alt[ holdI, ci rImfli ia un loc cu tinerele mele!"'

,,r{ceste tinere erau,

sau flrd) ale lui Booz; el insi I

fa![ de Rut, ca nu cumva ac

Continui cuvintul lui Booz:

9: ,,$i io "-iot" la holda in care secerl ei' 9i

mergi p. or-" lor; cI, iati,- eu le-am poruncit btrie-

tandrilor si nu ." oiirgi de tine; iar cflnd ili va fr sete,

ilffi; "^. ir bea dJ unde ei, briefandrii' vor scoate

api".,,Un pas inainte.:p.t:

="tiTgtol

cd Rut trebuie s[ se

considere printre casmcll lur tlooz'

,,*rabanus int"t"g" simbolic prin aceste versete (8-

9) indernnul lui Hristos adresat celor credinc$9:,,3r1'" *a6ate de la adev[r 9i de a nu c6dea in ceata eretrcrlor"

10-13: ,,Iar ea, cizflnd inaintea lui cu fa(a la pI-

mflnt, i-a zis: Cum se face oare clin ochii tii, incflt sI mI iei in seam

o strlinl? $i rlsPunzind Booz,

multe gi de toate desPre cum te-ai

il;t; !i-a murit birbatul, despre cum i-ai llsat tu pe

tatil tiu gi pe mama ta gi fara-n care te-ai niscut gi aivenit la un popor pe care inainte nu l-ai gtiut. Domnulsi-{i'rlspllteasci lucrarea!; multl sl-fi fie risplata de laDomnul, Dumnezeul lui Israel, la Care ai venit sI-fi puiincrederea sub aripile Lui! Iar ea a zis: Aflat-am trecerein ochii tIi, Doamne, ci m-ai alinat 9i ai grlit pe inimaslujnicei tale! $i, iati, eu voi fi ca una din slujnicele tale".

Sub aripile Zzr: ,,superb[ metafor[ pentru ocrotireaoferiti omului de cltre Dumnezeu; vezi gi Psalmi 16, 8; 35,

7; 90, 4. Expresia pregltegte ins[, aici, o

;;;T#:*s infelege prin aripi simbolul

inchinarea lui Rut: ,,Rhabanus itterpreteaz[ simbo-lic gestul lui Rut ca multumirea adusl de Bisericl Mdntuito-rului Hristos pentru izbilvire.ade rlt[cirea idolatr["323.

Binecuvintarea lui Booz: ,,Theodoret (al Cirului)intrevede in binecuvdntarea pe care Booz o dd lui Rut pre-figurarea binecuvdnt[rii universale aduse de intruparea luilkistos: $i s-a implinit binecuvdntarea. Cdci a luat platd de-plind de la Domnul, fdcdndu-se strdmoasd a binecuvdntdriineamurilor"324.

Slujnicei tale: SEP 2 are roabei tale: ,,roaba: gr.duli redl ebr. giphehah. Se face o distincfie fa[i de pe-diskon in eventualitatea in care autorul, potrivit uzanfei se-mantice a epocii, pdstreazd,pe doli doar pentru a marca asu-marea de bund voie de cdtre Rut a supunerii fafl de Booz gitotodat[ reabilitarea ei social[32s. De altfel, aceastd accepfiea termenului se pistreaz[ pdnl in perioada neotestamentarl(Luca 1, 38), fapt care a permis exegezei patristice sI intre-

strf,inl ce abia acum se integreaztr in Israel.

159

vade in risp,nsul dat de Rut o prefigurarea a rispunsului

aria primeste Bunavestire de la Arhan;

H#il;" ui"i tu credinfa femeii

tas^JJ' t"Uti"ii"O derrotamentul nearnu-

rilorincompara[iecunecredinlapoporuIutates14: ,,$i in 'it

n'o': Acum e vremea mesei; apro-

nie-te aici pi -iod;;;i;;;i inmoaie-ti bucitura in

Lt.tt nrt a eezut dffiff;li*:"*"ri' noo' i-a dat

;ffi#; Io'i -a"t"i ei s-a slturat' iar ce-a rrmas a pus

de-o Parte" \c, olet era api in,Peea ce se numegte aici'.g:n:ri

care se punea ,"S" ;;;t,H t'i"' obJi"attd"-se astfel o gus-

toas[ biuturl r6coritoare""--'l5-17:,,$i t-"J'ioi"at si culeag6' Iar Booz le-a po-

runcit tniepnruloi;;ilii-; si- adune ei de printre

"ilti'"Ifi;L"rt' da{i-i o mflni de aiutor

din ce s-a secerat; llsali-o t3 t-n:

i.;;-t lineli de rru! A;a ci ea a

adunat in holdi pe ;t;;t;' $i'" i-utltit ceea ce adunase

ii n r*, ca la o efb de orz"'goo' o"pJlllt"T"i" cu mult prevederile legii mo-

el Domnul, cI el n-a lncetat lI frcl nlll ou orl dl il 0u

cei modi! $i i-a zis Noemlnr: Aproplcre omul dr mll Euna din rudele noastre de-aproapo...'.

Mild cu cei vii si cu cei morllt,,Clrltorlt fi lAffi

dintru inceput c[ s-ar putea ajunge aici.2l-23: rrlar Rut a zis citre soacra sa: De, 9l ml'r

mai zis: fine-te aproape de tinerele mele p0n[ ce o8-

menii imi vor termina tot secerigul! $i a zis Noemina cI'tre Rut, nora sa: E bine, fiica mea, e bine c[ ai mers cu

tinerele lui; aga ci nimeni n-o sI se impiedice de tineintr-o alti holdi. $i Rut s-a prins cu tinerele lui Booz sIadune pflnI se va termina secerigul orzului gi al gr0ului".

E de subliniat, in toate acestea, 9i delicatefea perso-

najelor nenumite (oamenii lui Booz, tinerele, locuitorii Bet-

leemului). Este, intr-adev5.r, reconfortant, mai cu seaml du-

pd cartea prernergltoare.

,,CAnd Rut gi soacra ei au ajuns la Betleein, ele au

fost primite h gazdd de Boaz330, ruda lui Elimelec. Privitorla numele pe care il purta, Naamis a adresat alor sli cu-

vintele: mai drept ar fi sd-mi ziceli Maral, fiindc6 ln limba

ebraicl Naamis inseamni noroc, iat Mara - amdrdciune.Deindat[ ce a sosit wemea recoltei, Rut s-a dus la soacra ei 9i i-a cerut voie sI culeag[ spicele din lanuri, ca s[ aib[ cu ce slse hrlneasc[, tocmai cdnd Boaz se indrepta intdmplItor citre(arina lui. De indatl ce a ajuns-o din urml 9i a dat cu ochiide ea, gi-a intrebat intre patru ochi vechilul a cui era tdn6ra.

Acela i-a spus stlp6nului sdu tot ce aflase mai inainte despre

dAnsa. Din simpatie fali de soacra ei 9i in amintirea fiuluiacesteia, care fusese soful lui Rut, Boaz a imbr6fi9at-o cdl-

32e BBVA, p. 3o+.330 Booz.

zaice' prinbunivoinfa sal, a intrat in.cftltf, i"r::Yi:t":

vlzut ce adunase' l"ii"t a adus 9i i-a dat ceea ce a ra-

-"4 a"PA ce ea se siturase"'Cu ce tt'a"t;;{; Ltorita qi poruncilor lui Booz'

s-au slturat dou[ Persoane'l9-20t,,$i a intreb

326 SEp 2,p.237.

'21 lbid.

rzt 99y4p.303.

160

161

CAP. 3 - Fdgdituinld pentru cdsdtori'e

33 I Iosif Flaviu, Antichitdli iudabe,V, 9, 2'332 BBVA p. 304.333 sEP 2,p.238.

"nBBVAp.3o4.

162

,,R,habanus vede in acest ritual prefigurarea Bote-zului. Ungerea semnific[ podoaba tuturor virtu[i1or"335.

In preg6tirea acestei cis[torii e poate gi o presimfirea celor ce vor urma peste genera{ii: ,,Rut s-a agezat linglbirbatul ei pe arie din pricina Ta. Iubirea ei a fost indrdz-neafi din pricina Ta, care invefi indrlzneala pe tofi cei ce sepocliesc. Urec-hile ei au disprefuit toate glasurile din pricinaglasului T[u"336.

4: ,,$i va Ii cI atunci cind el se va culca, tu veiafla locul unde doarme; mergi acolo, dezvelegte-i picioa-rele, iar el i{i va spune ce si faci".

,,Scena pare frivold doar pentru nefericita menta-litate modem[; in mentalitatea arhaic[ eaaveao dimensiune

. -..1?7sacrala'-- .

5: ,rlar Rut i-a zis: Voi face tot ce mi-ai spusrr.Glasul ucenicului care se supune, spre propriul fo-

los, bltrdnului ce-l sfttuiegte (uand sfatul drept porunc[).6-7: ,,$i s-a cobor0t Ia arie gi a lIcut tot ceea ce li

poruncise soacra ei. Iar Booz a m0ncat gi a blut gi inimai s-a veselit; gi s-a dus de s-a culcat l0ngi un stog. Iar Ruts-a furigat pffnl la el 9i i-a ridicat poala agternutului depe picioare".

Inima i s-a veselit: ,,in sensul c[ se simfea bine, ginimic mai mult"338.

Poala asternutului de pe picioare: adicd.poala man-tiei cu care el se invelise; eweii purtau aga numitul veSmdntde deasupra, de form[ dreptunghiular[, ce folosea gi dreptacoperlmdnt pentru noapte.

Din nou, anticiparea celor ce se vor implini pesteveacuri: ,,Astdzi s-a culcat Rut cu Booz, fiindcd a vilzut

163

f

ascuns intru el leacul vielii; astlzi s-a implinit dorirea ei'

cici din slmdnfa ei a r6s[rit Cel ce di via(a tuturor""''Vom vedea mai jos c[ e discutabil dacl Iisus a rd-

sdrit drn sdm6nfa lui Rut.8-9: ,,$i a fost ci la miezul nopfii s-a speriat omul

gi s-a tulburai: IatI, o femeie gedea culcati la picioarele

iui! $i i-a zis: Cine egti? Ea a zis: Eu sunt Rut, sluinica

ta; intinde-{i ariPa Peste sluiintinde-fi ariPa Peste

prin care Rut ii cerea lui Booz

ieviratului. Ritualul consta in aceea c[ blrbatul igi intindea

poalamantieiasuprafemeii.Aiciins6efolositcuvAntulLripa ,pr. a-l lega de 2, 12 Bhtbatul devine ocrotitorul fe-

a"ii .ut" ugu ".r* Dumnezeu este, in general, ocrotitorul

omului; c[snicia capitl astfel o conota(ie divrtt6"340' "Rha-banus iace referire aici la o Rut spirituall care doarme la

picioarele lui Hristos, in agteptarea invie4i Lui din morfi'^rttuzie

la figura Mariei Magdalena. Ca $i Rahab (din Iosua)'

ca gi sofia i-.ri Ot"", ca 9i Maria Magdalena din Evanghelii'

Ru[ este asimilati de Pirinfi cu o costa meretrix, desfrdnata

catstd,prefrgurind Bisericaprovenitl dintre pdgdni"3al'' tO-12: ,,br Booz a zis : Binecuvflntata Domnului

Dumnezeu sI fii tu, fiica mea, de vreme ce fapta bunl de

pe urml fi-ai ficut-o mai bunl decflt cea dintfli; cI nu te-

"i ar. dupi om tflnlr, lie el sirac sau bogat' $i acum,

fiica mea, nu-fi fie teami; orice-mi vei spune tu, aceee

voi face; fiindcl tot neamul poporului meu gtie cI egti

femeie vrednicl. $i acum, eu lfi sunt, intr-adevlr, rude-

nie: cu toate acestea, este o rudl mai aproape decit

mine".,J'{outatea intervine brusc, ca 9i cum ar wea s[ pro-

voace o iettot r"t" de situalie. Ea este ins[, cum se va vedea'

Cuvdntul lui Booz continu[:

33e Sf. Efrem Sirul, op. cit.,l,13.3oo BBVA,p.3o4.'n'sEP 2,p.238.

164 165

in toatl aceast[ int0mplare, am luat urmEtoarea hotdrdre.

Mai intii trebuie s6-1 intreb pe cel ce-fi este rudE mai

apropiati daci wea s[ se insoare cu tine. Dac[ se va invoi,te vei mErita cu el; dac[ ins[ va refvza, tu vei fi sofia mea

potrivit legii!"348.

CAP. 4 - Booz se cdsdtoreSte cu Rut

1: ,rBooz a iegit la poarti gi gedea acolo. $i, iati,ruda aceea despre care pomenise Booz trecea pe acolo. $ii-a zis Booz: Abate-te din drum gi agazi-te aici! Iar acela

s-a abitut din drum gi s-a agezat".Booz a ieSit la poartd:,,E vorba de poarta cet[{ii, in

fala cdreia se afla piafa unde se ficeau adunErile gijudec[filepublice"3ae.

2-3: ,r$i a luat Boozzece oameni dintre bltriniicetlfii gi a zis: $edefi aici! Iar ei au gezut. Iar Booz i'a zis

rudei: Noemina, care s-a intors din c0mpia Moabului,vrea si v0ndii partea de larinI care este a fratelui nostruElimelec".

Zece oameni: ,,num6rul minimal cerut pentru a

constitui trn tribunal; mai tdrziu, conform Talmudului, acest

num[r va fi de trei; zece blrba(i erau necesari pentru o

adunare cu statut de sinagog6"3s0. ,,Rhabanus face o ana-

logie intre numdrul 10 9i blrbafii drepti ai Vechiului Testa-

mlnt ce-au prevestit intrup-"u iulat toiiorului fkistos"35 r.

,,in limbaiul biblic, ctvdnttifrate arettinfeles larg,

de la frate propriu-zis, de sdnge, pAni la v[r, rud[ apropiatd,

la membru al comunitfiii locale sau al intregului Israel"352.

348 IosifFlaviu,Antichitdli iudaice,V, 9, 3.3ne BBVA, p. 305.350 sEP 2,p.240.3s' Ibid. Prin numnml l0 e inchipuit M&rtuitorul, numele s6u ince-

p6nd cu htarayota,cu care se nota numtrrul zece.352 BBVA" p. 305.

goali. Iar ea i-a zis: Mai gezi, llica mea' pana sa.u vvr

il";;- .; va sfcrei treati :i :y:.1 nu va avea odihn[

oiol ." treaba nu se va sff,rgi astlzi"'"'-- --ioJrIuju*

ra vederea mlsurilor de otz' Noerni i

iegte c[ dorinfa ei se va imPlini'

,,Dupi citeva zile, cdnd orzu.l !se.s9 treierat' B-oaz

venit din nou 9i s-a culcat pe arie' prinzdnd de veste' Naa

;;;iJ" perere ca Rut ti oo"t-e in preajma Tl {:::';tu Ji

"e uu ft in fotosut lor dacl el va vorbi cu Rut) 9i a

:;;"-::.;a.# r.-"ie si se culce la picioarele sale' Iap

a nu-;i contrazice cu nici ul

a arie qi s-a furi;at l6ng[ Bou^ r^*iazl qAAno. f)ar^ ne I

care nu 1-a oDselvat prvzvL\a, dormind 1da"" Dar' pe

miezul noplii, el s-a trlzit 9i, simfind ci ".ft-"-1:."i.T:1:;";A;hi, u irrtr"but-o'cine eia' Rut 9!a rostit numele

ilffiil ca,,enis".sa :t* l3qr,:eryl ?31T, "3'J#;t" D;;-oir-4"-oi.it'ea1i, inainte ca slujitorii tl .t!scoale pentru inceperea tucrul-ui,

-a ^t3zit-^of-" l}::ip"t*"ii ta ia otzcdt putea sE du9[' intorcindu-se la

ei mai inainte "u "io"'u s[ afle ?it :" d:y":

iot"i"p"i*"a le cerea si se fereascl de clevetiri' mai ales t

"ri r"'i"ra-plase nimic necuviincios intre ei' I-a zis apoi:

3a6 Se anticipeaza evenimentele din cap' 4'3o'sEP 2,p.239

166167

Continud cuvintul lui Booz:4: ,,$i am zis cI te voi ingtiinfa, zic0nd: RIscum-

pir-o in fafa celor ce sunt agezafi aici gi in fafa bitrfl-nilor poporului meu; daci vrei s-o rlscumperi, riscum-pir-o; dar dacl nu vrei s-o rflscumperi, spune-mi ca sIgtiu; cI in afarl de tine nu este o rudi mai apropiatl, iareu sunt dupi tine. Iar acela a zis: Sunt aici, eu o voiriscumplratt.

Rdscumpdrd: ,,Sensul grecescului anhistevo e com-plex; a-Si exercita (cineva) dreptul de ntdd apropiatd,imposibil de tradus ca alare. Echivalentul e in func(ie de o-biect: a vinde, a cumplra (sau a r[scumpdra sau a mogteni) o

@rine, a o lua de sofie pe vdduva celui mort, a-i transmitefiului numele gi mogtenirea mortului etc."353.

5-6: ,,$i a zis Booz: in ziua in care vei lua farinadin m0na Noeminei, trebuie s-o iei gi pe Rut Moabi-teanca, femeia celui riposat, ca sI ridici numele mortuluiin mogtenirea lui. Iar ruda aceea a zis: Nu voi putea s-oriscumpir pentru mine, ca sii nu-mi stric mogtenirea;rlscumpirl tu pentru tine dreptul meu, ci eu nu voiputea sI-l rlscumplr".

,,Ruda (ciruia nu i se dE numele) a intuit dorinfa luiBooz de a se cdsltori cu Rut gi se retrage delicat. Cei doib6rbafi au un comportament de mare fine1e"354.

7-8: ,rln wemile de demult era in Israel obiceiulca, la o rlscumpirare sau o tirguiall, pentru ca lucrulsl lie bine agezat, omul igi dezlega sandala gi i-o daceluilalt, care-i rtrscumpira dreptul; aceasta era mir-furie in Israel. Agadar, ruda i-a zis lui Boozz Cumpirtrpentru tine dreptul meu! $i pi-a dezlegat sandala gi i-rdat-o".

,,Gest ritual-simbolic prin care cineva ii ceda altuiaun drept al s[u"3s5 gi, totodatE, dovadi juridicl privind

353 BBVA o. 305.

'sssvAp. sos.

168

incheierea infelegerii. ,,R.habanus interpreteaz[ in cheie sote-riologicd: sandaua ar aminti de veSmintele de piele, de trupullui Adam dupi c[dere, pe care avea s[-l asume gi Hris-tos"356.

9-11: ,rfar Booz a zis cltre biltr0ni gi citre totpoporul: Suntefi astizi martori cI am cumpirat dinm0na Noeminei tot ceea ce era al lui Elimelec Ai tot ceeace era al lui Chilion gi tot ceea ce era aI lui Mahton. Maimult, gi pe Rut Moabiteanca, femeia lui Mahlon, amriscumpilrat-o spre a-mi fi sofie, pentru ca eu sI ridicnumele celui rlposat in mogtenirea lui gi str nu piarlnumele mortului dintre frafii lui 9i din spifa poporuluisiu. Voi sunteti astlzi martori. $i a rtrspuns tot poporulce se afla in poartl: Si dea Domnul ca femeia care mergein casa ta sii fie ca Rahela gi ca Lia, cele ce am0ndouji auintemeiat casa lui Israel gi au f?icut Efrata puternici 9ivor face din Betleem un nume,,.

Poporul se afla in poarta cetifii, loc in care se lineauprocesele gi se consemnau evenimentele de stare civild.

,,Lia gi Rahela: cele doud so{ii ale lui Israel (Fa-cerea 35, 22-24). in apropiere de Betleem @frata) 9i deRama se afla morm6ntul Rahelei (Facerea 35, 19). De Bet-leern vor fi legate numele lui Ie_sei gi David, precum qi alfiului lui Davrd,Iisus Hristos"3s7. Lia ,,gi Rahela sunt ma-triarhele care au zidit casa lui Israel gi am6ndoui sunt po-menite in binecuv6ntarea miresei. Fiii Leei au intemeiat gasedintre triburile lui Israel iar doi dintre ei, Levi gi Iuda, suntla originea celor doud institufii nafionale ereditare: preofia gimonarhia"358. ,,Efrata se afld la nord de Ierusalim, in linutullui Beniamin. Pentru c[ nigte oameni de acolo s-au dus sllocuiasc[ in Betleem, cele doui nume au fost asociate

169

(Facerea 35, 19; 48, 7; Mihea 5, 1). Betleemul este locul in-gopfuii Rahelei, iar ulterior, al nagterii lui Iisus Hristos"35e.

,fornind de la etimologia ebraicl, Rhabanus interpreteazlcele dou[ femei360 ca atitudini existenfiale: via(a activ[ 9icea contemplativ[ - Marta gi Maria"36r.

$i continui binecuvdntarea poporului pentru casa luiBooz: 12: r,Casa ta si devinl precum casa lui Fares, pe

care Tamara i l-a niscut lui Iuda, din a clrui sim0ntisI-fi dea fie Domnul prin aceastl t0nlrl femeie!".

,,Fares, strlmog al lui Booz, fusese rodul uneicdsltorii de levirat; istoria despre Iuda gi Tamara in Facerea

33::362. ,,Istoria nagterii lui Fares seamdnl cu cea a nagterii

lui Obed, intrucdt Tamar, ca gi Rut, rim0nind v6duv6, va fipropus[ unei c[s[torii de levirat (cf. Facerea 38, 1-30). Fares

gi urmagi s[i aveau si fie strlmogii dup[ trup ai Mdntui-torului Iisus llristos, menfionat gi in genealogia din Evan-

ghelia dup[ Matei (1, 3)"3u3.

13: ,rAtunci Booz a luat-o pe Rut, iar ea i-a deve-

nit sofie. El a intrat la ea, iar Domnul i-a dat ei rod gi anIscut un fiu".

,,C6rbunele aprins @ut) a urcat in patul lui Booz gi

s-a culcat acolo. A vlzut Arhiereul ascuns in coapsele lui..Focul a alergat spre clfuie gi s-a aprins. $i j\y-rinca lui Booz(Rut) Te-a niscut pe Tine, Vifelul cel Gras"'*. Din nou, re-zerva de mai sus: doar despre Iosif se afirmi cert in NoulTestament cd ar fi descendent din Rut.

14-16: ,r$i au zis femeile ctrtre Noemina: Binecu-vflntat este Domnul, Cel ce n-a ribdat si fi se stingirudenia, ci a lIcut ca numele tiu si fie rostit in Israel!

170

Acesta-i cel ce sufleful !i-l va intoarce la sine gi-fi vahrini bltr0netele, ci nora ta, cea care te-a iubit, a nlscutun fiu care-(i este mai bun dec0t gapte fii. far Noemina aluat pruncul gi l-a pus la s0nul ei 9i i-a fost ca o doici'r.

,,Gestul nu indic[ o adopfie (de fapt, Noemina deve_nise mama legal[ a pruncului), ci protecfie,,365. Suntem dinnou obligafi la rezerve: Noemina nu devenise nuuna legal[ acopilului! Oricunu aceasta nu tulburi armonia din casa luiBooz. SEP 2 traduce i1i va Ji inviorare sufletului:,,Theo-doret (al Cirului) interpreteazi astfel inviorare a sufletului(gr. r's epistrefonta psihin): Dupd un fnleles mai la indemd-

nul unei familii (cf. I Regi 2,S)utu'.17: ,r$i vecinele i-au dat un nume, zicind: Un fiu

i s-a nlscut Noeminei. gi i-au pus numele Obed; acestaeste tatiil lui Iesei, tatll lui David,,.

,pe obicei, numele unui nou-nlscut era dat de ma_md gi, uneori, de tatI. Aici se petrece un fapt neobignuit:comunitatea se implici in nagterea pruncului, cu convinge-rea c[ evenimentul o privegte direct. Obed inseamnfl Cel ceslujeSte. Prin el, Rut devine bunica regelui David gi strd-moagi a lui Iisus (Matei 1, 5-16).368. ,,Mulfi au vEzui in c[-sitoria moabitencei Rut cu Booz din Betleemul Iudeei oclsltorie de levirat, degi Booz, precum se gtie, nu ii era fratefostului sof al acestei eroine, ci o rud6 dup[ tatii. prin acestact nu s-a urmlrit perpetuarea in Israel a numelui lui Mah_lon, soful decedat al lui Rut, c6t plstrarea mogtenirii acestuia

36sBBvao.3o5.366 sEP z.'i.z+t.367 hid- "368 BBV4, p. 306.

17l

in cadrul familiei din care fhcea parte. Lucrul acesta renrJtd

din dialogul purtat de Booz cu o altd rud[ mai apropiatl de

Rut, care avea prioritate la cumpirarea farinii ce fusese parte

din moqtenirea familiei fostului sot. (...) C[ in cls[toria din-tre Booz gi Rut nu trebuie s[ vedem neaplrat aplicarea legiileviratului se deduce, pe l6ng6 cele arltate mai sus, 9i dinfaptul cd primul nlscut din aceasti unire a celor doi nu s-a

numit Mahlon, dup[ numele fostului sof al lui Rut, cum

prevedea legea lwiratului, ci s-a numit Obed"36e. ,,S-a asi-

milat adeseori clsltoria lui Boaz cu verigoara lui prin

18-22: rr$i acestea sunt generatiile lui Fares: Fa-

res i-a dat nagtere lui Hetron, Helron i-a dat nagtere luiAram, Aram i-a dat nagtere lui Aminadab, Aminadab i-adat nagtere lui Naason, Naoson i-a dat nagtere lui Sal-

mon, Salmon i-a dat nagtere lui Booz, Booz i-a dat na;-tere lui Obed, Obed i-a dat nagtere lui lesei, iar lesei i-adat nagtere lui David'.

Genealogia lui David incepe cu Fares, fiu al lui iuda,

unul dintre cei doi gemeni ai Tamarei (Facerea 38,24-30):Fares (: splrtur[) - Helron (: inverzit; inflorit) -

Aram (: lnalt) - Aminadab (= ruda este darnic[) - Naason/_

i;lui

David este gi aceea a scrierii cnrfli (altfel, ar fi ap6iut 9i

Solomon sau, pentru o datd mai tdrzie, gi urmagii acestuia).

Continudnd, genealogia inceputd aici s-ar incheia cu Iosifl

birbatul Mariei, astfel c[ nu o putern numi pe Rut strdmoag[

a lui Iisus (doar dac[ nu cumva gi Maria, pe o alt[ linie, seva fi tr[gflnd din Rut, dupl cum, de altfel, susfine TradiliaBisericii, ftri a avea, iRs6, un prea solid fundament scrip-hrristic); oricunr, prezenta ei in genealogia Mdntuitorului eonorant6 (chiar dac6, ln cantl de fafi, termenul de gene-alogie e oarecum fo4at, fiind vorba de genealogia lui Iosif).,,Theodoret (al Cirului) vede in aceasti genealogie ideeamanfuirii universale: De aceea Si dumnezeiescul Matei, con-semndnd genealogia, a omis femeile vestite prin virtute, peSara, Si pe Rebeca, Si pe altele; insd a pomenit de Tamar, Side Rahab, Si de Rut, Si chiar gi de femeia lui (Jrie, ardtdndcd pentru toli oamenii Sa fntrupat Fiul Unul Ndscut al luiDurnnezeu, Si pentru iudei, Si pentnt celelalte neamuri, Sipentra cei pdcdtogi, Si pentru cei drepyi"t1z.

,,Cand Rut a repetat soacrei sale aceste vorbe373, Na-amis a fost cuprins[ de speranfa cdBoaz le va lua sub ocro-tirea lui. Pe la jumitatea zlle|Boaz a venit tn orag, a str6nslaolaltl b[tr6nii cetdfii, chemind-o pe Rut impreun[ cu rudaei apropiatd. Cand s-a inft{igat ultimul, Boazl-a intrebat: -Vrei ca mogtenirea lui Elimelec gi a frilor sli s[ intre instdpdnirea ta? Acela a primit, clci legea ii dddea acest drept,ca rud[ apropiat[, gi Boaz i-a zis - Dar nu mai inainte ca tus[ respec{i gi cea de-a doua jumitate a legii, indeplinindtoate prevederile ei. Femeia care a venit aici este viduva luiMallon gi, potrivit legii, trebuie s-o iei de nevast[, dac[ weis[ primegti mogtenirea! Omul a cedat femeia qi mogtenirealui Boaz, care era de asemenea rudI a r[posatului, recu-noscdnd cd el avea gi nevast6, gi copii. Boaz a chemat bi-trAnii cet{ii ca martori gi i-a poruncit femeii sd vini gi sI-idescalfe ruda de-o sanda, scuip6nd-o in obraz}7a. FEcdnd

373

374 ' 3)'lege in cazul acelora care{ re-

fuzau de femeie pe vtrduva fratelui deflrnct. Aici nu era vorba desprefratele lui Matrlon (morg de alfel, gi acela), asfel c[ lipsegte 9i gestul

36e AB, p. 168.370 DEI, p. 683.3?r Sf. Ioan Gnra de Aur, Omilii la Matei,LW., 2.

r72 t73

ceea ce i s-a spus, Rut a devenit so{ia lui Boaz ti d'up[ un an

i-a ,,ascut un fru' El a fost dldlcit de Naamis' care' la in-

demnul celorlalte femei, i-a dat numele de Obed' fiindc[ ea

l-a crescut ca s[-i po"i" de gij[ la b[trAnefe' in limba

erneiasci, Obed inseamnl slujitor' Din Obed se trage Iessa-

"J'1 li iin acesta David, cate a fost rege, l6sindu-9i mo;-

tenire'tronul urmaqilor s6i panE in a dou[zeci 9i una spi(E.

Iat wind

s[ ePini' David

$riregarao-." din perin{i neirisemnaqi"3T6'

,,S[ trecem acum la Rut; vom vedea c[ 9i istoria

vietii saie se aseamin[ cu cele ale noastre' Rut era de alt

"*"r, trlia in cea mai neagrd slrdcie' Totuqi, cdnd a vazutl

gror,n-a disprefuit nici s-[r[cia ei 9i nici nu s-a scdrbit de

prostul s[u neam. Tot aqa 9i Hristos S e-

ica, degi Biserica era de alt neam 9i fo -o

;erfir'."rtlor sale gi. $i duPa fipir[sit mai intdi Pemul, patria 9i rudelemare, tot aga qi Biserica, duP

mogegti, a ajr:nsfetul David, adr

ugiva

precum

RUt,'377.

Ca 9i cartea prece tld, Cartea Rut ptegilte$e' Ilfelul ei, perioada insiaurerii monarhiei ilr Israel' epoc[ de

care ne vom ocupa in comelrtariile la urmtrtoarele gase c54i

ale Sfintei Scripturi, cele patru ale Regilor (planifrcate in totatdtea volume) gi cele doui, Paralipomena sau Cronici (gro-iectate s[ apar[ intr-un singur volum).

scuiperiiinobraz(socotimc[giacelaillcazulrefrrzuluirrneicls[toriide 6virat, erc maidegraba' unul simb<rzs 1o"i.376 Iosif Flavir+ At tichilfii iudabe,Y ,9,4'

'n lbid,u4_4.

174

Bibliogratie

A. Stfrnta Scripturd

- Biblia sau Sfinta Scripturd, Editie jubiliarl a SfEntului Sinod,versiune diortositd dnpd Septuaginta, redactatl gi adnotati deBartolomeu Valeriu Anania, EIB, Bucuregti, 2001- Biblia sau Sjdnta Scripturd, EIB, Bucuregti 1995- Biblia adicd Dumnezeeasca Scripturd, Editia Sfhntului Sinod,Bucuregti, l9l4- Biblia Hebraica, Editio quarta emendata opera H. P. Riiger,Stuttgart, 1979- Biblia Sacra Yulgafa, Editionem quartam emendatam cumsociis B. Fischer, H. I. Frede. H. F. D. Sparks, W. Thiele, prae-paravit Roger Gryson, Stuttgart, 1994- Septuaginta. Edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1979- Septuaginta 2, Iisus Nave, Judecdtorii, Ruth, l-4 Regi, volumcoordonat de: Cristian BAdiliF, Francisca Bilticeanu, MonicaBrogteanu, Dan Sluganschi, in colaborare cu pr. Ioan-FlorinFlorescu; traduceri de: Florica Bechet, Ioana Costa, AlexandraMoraru, Ion Pltrulescu, Cristina Costena Rogobete, ColegiulNoua Europtr/Polirom, BucuregtiAagi, 2004

B. Scrieri patristice

- Ambrozie al Milanului (Sf.), Scn'sori, Scrieri II, tad. DavidPopescu, in colectia ,,Pirinti gi scriitori bisericegti" (in conti-nuare: PSB), nr. 53, EIB, Bucuregti, 1994- Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, trad. DumitruStEniloae, in coleclia,,Filocalia" (in continuare: F), nr. 8, EIB,Bucuregti, 1979- Chiril al Alexandriei (Sf.), Gla/ire la Facere, Scrieri II, trad.D. St6niloae, PSB 39, EIB, Bucuregn,1992- Chiril al Ierusalimului (Sf.), Catehezele, trad. Dumitru Fe-cioru, EIB, Bucuregti, vol.I- 1943, vol.II- 1945

t77

- Clerrent Alexandrinul, Stromate, Scrieri II,trad' Dumitru Fe-

,. € I, Irnnele Pdresimilor'

Deisis, Sibiu, 1999

- Efrem Sirui 1Sf.;, Imnele Ardtdrii,Imne II, Imnele Nasterii si l

Ardtdrii Domnului, trad. Ioan I' Ici jr', Editura Deisis' Sibiu'

2000- Efrem Sirul (Sf.), Imnele Nasterii,Imne II, Imnele Nasterii Si

Ardtdrii Domnului, frad. Ioan I. Icl jr', Editura Deisis' Sibiu'

2000- Efrem Sirul (Sf.), Imne la Rdstignire,Imne I' Imnele Pdre-

similor, Azimeior, Rdstignirii si invierii, trad' Ioan I' [c6 jr"Editura Deisis, Sibiu, 1999

- Crig"ri" Palama 1if.1, Omitii I traducer-e Constantin Daniel'

,"uairtA de Laura Patragcu 9i stilizatl de Rdzvan Codrescu'

Editura Anastasia, Bucuregti, 2000

- toan Catpati"t (Sf.), O sutd de capete de-mdngdiere' trad' D'

Stdniloae, F 4, Tipografia Arhidiecezana Sibiu, 1948

- to* Ou.r."t in (5f.), Cele trei tratate contra iconoclastilor''

trad. D. Fecioru, EIB, Bucureqti, 1998

- io* Ou-*chin (Sf.), Dogmatica, trad' D' Fecioru' edilia a

II-a, EIB, Bucuregti, 1943

--f"* Gurd de Aur (Sf.), Omitii la Matei, Scrieri III' Ead' D'

Fecioru, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1994

- I.*" Sitot (Sf), Despre slintele nevoinfe, trad' D' St6niloae'

F 10, EIB, Bucure$ti, 1981

- Isaia Pustnicul, Doudzeci Si nud de cuvinte, fiad' D' !fu1loae, in coleclia ,,Filocalia" (F), nr' 12, Editura Harisma' Bucu-'

regti, 1991 4 -... ar€su, r:r7r- fUi*i. Mirturisitorul (Sf.), intrebdri, nedumeriri si rdspunT^

,iri,tud. D. St6niloae,F 2, edrilia a [I-a, Editura Harisma' Bua'

curegti, 1993

- M;i. Mdrturisitorul (Sf.), Cele doud sute de capete desprq,

cunoStinla de Dumnezeu'Si iconomia Fiului-lui Dumnezeu'frtd' '

O. Siat ifou" , F 2, edilia a II-a, Editua Harisma, Bucureqti',

r993

178

- Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre castitate, ffad.Constantin Comifescu, in Sf. Grigorie Taumaturgul gi Metodiude Olimp, Scrieri, PSB 10, EIB, Bucuregti, 1984- Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic, trad. D. Stiniloae, F l, Tipogra-fia Arhidiecezanf,, Sibiu, 1946- Origen, Despre rugdciune, Scrieri alese II, trad. Teodor Bo-dogae gi Nicolae Neaga, PSB 7, EIB, Bucuregti, 1982- Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, ffad. D. popes-cu, in Boethius 9i Salvianus, Scieri, PSB 72, EIB, Bucuregti,1992- Teofil al Antiohiei, Trei cdqi cdtre Autolic, trad. D. Fecioru,in Apologeli de limbd greacd, PSB 2,EIB, Bucuregti, 1980- Varsanufie (Sf.), .ScrLrori duhovniceSti, trad. D. Stdniloae, FI l, Editura Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1990- Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cuvdntdri, Scrieri I, trad. D.Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986

C. Lucrilri gi studii teologice

- Abrudan, Dumitru gi Emilian Comifescu, Arheologie biblicd,EIB, Bucure$ti, 1994- Chevalier, Jean qi Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri,Ed. Artemis, Bucuregti, vol. I - 1994; vol. II 9i vol. III - 1995- Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original; Nou-veau dictionnaire biblique revisQ, Editura Stephanus, Bucu-regti, vol. I - 1995, vol. II - 1996, vol. I[ - 1997- Diclionar enciclopedic de iudaism, trad. Viviane prager, C.Litman gi ficu Goldstein, Editura Hasefer, Bucuregti, 2000- Flavius Josephus, Antichitdyi iudaice, vol. [, trad. Ion Acsan,Editura Hasefer, Bucuregti, 1999- Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii Si cu-vinte rare, Editura Casa $coalelor, Bucuregti,lgg5- Prelipcean, Vladimir, Nicolae Neaga, Gh. Bama, MirceaChialda, Studiul Yechiului Testament (pentru Institutele teolo-gice), edifia a II-a, EIB, Bucuregti, 1985

Cuprins

Comentarii laCartea JudecitorilorIntroducere -pag.7LProlog (1,1- 2,3q-pag. l0ll. Perioada Judecdtorilor (3, | - 16, 31) - pag.25III. Epilog (17, I - 21, 2S)- pag. I 19

Comentarii laCartea RutIntroducere - pag. 147Cap. 1 - Rut gi Noemina in Moab -pag. 149Cap.2 - Rat adund spice in holdo lui Booz- pag. 156Cap.3 - Fdgdduinldpentru cdsdtorie -pag. L62Cap. 4 - Booz se cdsdtoregte cu Rut - pag. 167

Bibliogralie - pag. 177

ln aceeagi serie au aplmt:e .' 'i, oi;

Deuteronomul' (2004)

Iosua(2004)