predici la duminica sfinților români şi chemarea primilor apostoli

8/6/2019 Predici la Duminica Sfinților Români şi Chemarea primilor Apostoli

http://slidepdf.com/reader/full/predici-la-duminica-sfinilor-romani-si-chemarea-primilor-apostoli 1/207

Predici la Duminica a II-a după Rusalii (a Sfinților Români şi Chemarea primiloApostoli)

Index!an"helia şi Apostolul #ilei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%Acatistul Sfin&ilor români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'

Acatistul Sfin&ilor români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$Ru"ăciune către Sfin&ii români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%*

Acatistul tuturor Sfin&ilor români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%+Comentarii patristice la Duminica a -a după Rusalii (,atei * ./-%)$$$$$$$$$$$*+Părintele Ilie Cleopa - Predică la Duminica a II-a după Rusalii - Despre chemarea lDumne#eu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$00



Părintele Cleopa despre Sfin&ii români şi despre pustnicii din timpul său$ $'Arhimandrit Cleopa Ilie - Călău#ă 1n credin&a ortodoxă - Despre cinstirea Sfintelor ,oaş$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'*

Sfântul 2icolae 3elimiro!ici - Predică la duminica a doua după Rusalii - !an"helia chemărApostolilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+.Sfântul 4eofan 5ă!orâtul 64âlcuiri$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+/,itropolitul Au"ustin de 7lorina 6 Predică la duminica a doua după Rusalii8 ,area

9Pescarii de oameni:$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$/Ierodiacon 3isarion Iu"ulescu - Predică la Duminica a II-a după Rusalii - Ale"erea apostolil$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$/*

Ru"ăciune$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;Părintele Ion Cârciuleanu - <rmarea lui =ristos$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;%Părintele Dorin Picioruş - Predică la Duminica Sfin&ilor români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$;+

Părintele Dr$ Dorin >cta!ian Picioruş - Predică la Duminica a -a după Rusalii (.*) .Părintele ?ect <ni!$ Dr$ Constantin 2ecula - Predică la Duminica Sfin&ilor Români .0

Părintele conf$ uni!$ dr$ Constantin 2ecula - Predică la Duminica a II-a după Rusalii .Preot prof$ dr$ Dumitru Stăniloae - Duminica Sfin&ilor români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..*

Pr$ Prof$ Dr$ ,ircea Păcurariu - Predică la Duminica Sfin&ilor români$$$$$$$$$..+Părintele Iosif 4rifa - Despre pescuirea cea sufletească$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.Pr$ Anthon@ ,$ Coniaris - Duminica a II-a după Rusalii - 3eni&i după mine.'Pr$ Beor"e Dimopoulos - Duminica a II-a după Rusalii - ,unca şi ascultarea.%*Pr$ Bheor"he 2eam&iu - Duminica a II-a după Rusalii - Despre preo&ie$$$$$$$.%+Pr$ ,ihai 4e"#eş - Duminica a II-a după Rusalii - Con!ertirea inimii$$$$$$$$$$$.*Pr$ 3asile Ro - Duminica a II-a după Rusalii - Chemarea ucenicilor$$$$$$$$$$$.*+Pr$ Ioan Aadi şi Pr$ Alexandru u#alic - Duminica a II-a după Rusalii - Chemarea primilApostoli$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.0

Ru"ăciune$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.0Pr$ Alexandru - Predică la Duminica a -a după Rusalii - chemarea celor dintâi ucenici apostolate$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.0*Pr$ Constantin Stur#u - Sfin&ilor lui Dumne#eu din România$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.0+Doxolo"ia Earhim$ ,ihail DaniliucF8 ,ai poate poporul român să rodească sfin&iG .'.Părintele Constantin Coman - Chemarea primilor Apostoli şi Duminica Sfin&ilor românChemarea şi lucrarea tainică a duhului şi care sunt criteriile canoni#ării unui SfântG.'0Părintele Ciprian 2e"reanu (CluH-2apoca) - Predică la Duminica Sfin&ilor Români şichemării Sfin&ilor Apostoli (.)$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.+Ierom$ 4eofan Popescu 6 ,ănăstirea Putna (' iunie ..) - Predică la Duminica a II-a dup

Rusalii (a Sfin&ilor Români)8 Despre ne!oia de aHutor al Sfin&ilor români pentru !remuri"rele prin care trecem şi despre modelul Sfin&ilor 1nchisorilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.+/Ierom$ Bri"orie Sandu8 Predică la Duminica Sfin&ilor Români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$./%Protos$ =risostom (,ăn$ Putna) - Predică la Duminica Sfin&ilor români (.%)./'Părintele 2ichifor =oria (Iaşi) - Predică la Duminica a doua după Rusalii (a chemării primilapostoli şi a Sfin&ilor români) 6 .%$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.;%PS Calinic Ar"atu episcop al Ar"eşului şi ,uscelului 6 Predică$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.;;PS Seastian al Slatinei şi Romana&ilor 6 Predică la Duminica a doua după Rusalii 6 Sfinneamului nostru$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel - Predică la Duminica a II-a după Rusalii +



Patriarhul Daniel - Predică la Duminica a II-a după Rusalii (a Sfin&ilor Români) - Ru"ăto 1n cer pentru poporul român$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.%

Chemarea primilor Apostoli8 Cum l urmăm noi pe =ristosG Condi&iile unului răspuns chemarea lui Dumne#eu8 smerenie ascultare şi râ!nă$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.Duminica Sfin&ilor români8 A!em un Rai de sfin&i 1n cerJ şi un iad de păcate pe pămânoala necredin&ei şi lin"uri&a euharisticăK Ce facem dacă faptele une sunt amestecate cpăcatul G K Dumne#eu şi !alorileK Crucea noastră cea de toate #ilele$$$$$$$$$$$$$+

Pră#nuirea canoni#ării Sfin&ilor români$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$*Ltefan ,ărcule& - Din lutul 2eam&ului s-au plămădit 1ncă nouă sfin&i$$$$$$$$$$0.

!an"helia şi Apostolul #ilei

!an"helia



Ev. Matei 4, 18-2318.Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe di !ra"i, pe #imn ce $e nume%te Petru pe &ndrei, !ratele lui, care aruncau mrea'a (n mare, căci erau pe$cari.

1).*i le-a zi$+ eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni.

2.ar ei, (ndată lă$ând mre'ele, au mer$ după El.

21.*i de acl, mergând mai departe, a văzut al"i di !ra"i, pe acv al lui /evedeu %i pe a!ratele lui, (n crabie cu /evedeu, tatăl lr, dregându-%i mre'ele %i i-a c0emat.

22.ar ei (ndată, lă$ând crabia %i pe tatăl lr, au mer$ după El.

23.*i a $trăbătut i$u$ tată Galileea, (nvă"ând (n $inaggile lr %i prpvăduind Evang0el(mpără"iei %i tămăduind tată bala %i tată neputin"a (n ppr.

Apostol



pistola către Romani a Sfântului Apostol Pa!el

Romani .-.'

1.ar mărire, cin$te %i pace ricui !ace binele+ iudeului mai (ntâi %i elinului.11.ăci nu e$te părtinire la umnezeu12.â"i, deci, !ără lege, au păcătuit, !ără lege vr %i pieri iar câ"i au păcătuit (n lege, prin legvr !i 'udeca"i.13.5iindcă nu cei ce aud legea $unt drep"i la umnezeu, ci cei ce (mpline$c legea vr (ndrepta"i.14.ăci, când păgânii care nu au lege, din !ire !ac ale legii, ace%tia, neavând lege, (%i $unt lrulege,16.eea ce arată !apta legii $cri$ă (n inimile lr, prin mărturia cn%tiin"ei lr %i prin 'udecă"ilr, care (i (nvinvă"e$c $au (i %i apără,17.n ziua (n care umnezeu va 'udeca, prin i$u$ 9ri$t$, după Evang0elia mea, cele a$cunale amenilr.



Acatistul Sfin&ilor români

Ru"ăciunile 1ncepătoare

n numele :atălui, %i al 5iului %i al #!ântului u0. &min.

#lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie #lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie #lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie



mpărate cere$c, Mângâietrule, u0ul &devărului, care pretutindenea e%ti, %i tate le impline%i$tierul bunătă"ilr %i ătătrule de via"ă, vin %i te $ălă%luie%te (ntru ni, %i ne cură"e%te pe nde tată intinăciunea, %i mântuie%te, <unule, $u!letele na$tre.

#!inte umnezeule, #!inte :are, #!inte !ără de marte, miluie%te-ne pe ni. #!inte umnezeule, #!inte :are, #!inte !ără de marte, miluie%te-ne pe ni. #!inte umnezeule, #!inte :are, #!inte !ără de marte, miluie%te-ne pe ni.

#lavă :atălui %i 5iului %i #!ântului u0. *i acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.

Prea$!ântă :reime, miluie%te-ne pe niamne, cură"e%te păcatele na$tre#tăpâne, iartă !ărădelegile na$tre#!inte, cercetează %i vindecă neputin"ele na$tre, pentru numele :ău.

amne, miluie%te amne, miluie%te amne, miluie%te


:atăl n$tru, are e%ti (n ceruri, $!in"ea$că-$e numele :ău, vie (mpără"ia :a, !acă-$e via :precum (n cer a%a %i pe pământ. Pâinea na$tră cea $pre !iin"ă dă-ne- nuă a$tăzi. *i ne iarnuă gre%alele na$tre, precum %i ni iertăm gre%i"ilr n%tri. *i nu ne duce pe ni (n i$pită, ci nizbăve%te de cel rău. ă a :a e$te mpără"ia %i puterea %i $lava, a :atălui %i a 5iului %i a #!ântulu0, acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.

Miluie%te-ne pe ni, amne, miluie%te-ne pe ni, că nepricepându-ne de nici un ră$punacea$tă rugăciune aducem ;ie, ca unui #tăpân, ni, păcăt%ii rbii :ăi, miluie%te-ne pe ni.

#lavă :atălui %i 5iului %i #!ântului u0.

amne, miluie%te-ne pe ni, că (ntru :ine am nădă'duit nu :e mânia pe ni !arte, nici pme!ărădelegile na$tre, ci caută %i acum ca un Mil$tiv %i ne izbăve%te pe ni de vră'ma%ii n%tri, c:u e%ti umnezeul n$tru %i ni $untem pprul :ău, t"i lucrul mâinilr :ale %i numele :ăc0emăm.

*i acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.

=%a mil$tivirii de$c0ide- nuă,binecuvântată >ă$cătare de umnezeu, ca $ă nu pierim cei nădă'duim (ntru tine, ci $ă ne mântuim prin tine din nevi, că tu e%ti mântuirea neamulcre%tine$c.

rezul red ntr-=nul umnezeu, :atăl &t"iitrul, 5ăcătrul cerului %i al pământului, al tuturr celvăzute %i nevăzute.



*i (ntru =nul mn i$u$ 9ri$t$, 5iul lui umnezeu, =nul->ă$cut, are din :atăl #-a nă$cumai (nainte de t"i vecii. ?umină din ?umină, umnezeu adevărat din umnezeu adevăra>ă$cut, nu !ăcut, el de !iin"ă cu :atăl, prin are tate $-au !ăcut.are pentru ni amenii %i pentru a na$tră mântuire.#-a pgrât din ceruri *i #-a (ntrupat de u0ul #!ânt %i din Maria 5eciara *i #-a !ăcut m.*i #-a ră$tignit pentru ni (n zilele lui Pilat din Pnt, *i a pătimit %i #-a (ngrpat. *i a (nviattreia zi după #cripturi .

*i #-a $uit la ceruri %i *ade de-a dreapta :atălui. *i iară%i va $ă vină cu $lavă, $ă 'udece viii mr"ii, & cărui mpără"ie nu va avea $!âr%it.*i (ntru u0ul #!ânt, mnul de via"ă 5ăcătrul, are din :atăl purcede,ela ce (mpreună cu :atăl %i cu 5iul e$te (nc0inat %i $lăvit, are a grăit prin prrci.ntru-una #!ântă #brnicea$că %i ap$tlea$că <i$erică,Mărturi$e$c un btez (ntru iertarea păcatelr,&%tept (nvierea mr"ilr %i via"a veacului ce va $ă !ie. &min

Condacul .Pe vasele Sfântului Duh şi făcliile cele strălucitoare ale Bisericii lui Hristos, pe aleşii lui Dumneze

toţi Sfinţii români, cei ce s-au învrednicit a lumina pământul ţării noastre şi poporul cinecredincios cu lumina cea întreit strălucitoare a Prea Sfintei !reimi, să-i lăudăm după cuviinnoi, fiii neamului românesc, cei ce cu credinţă şi cu dra"oste săvârşim pomenirea lor, cântân<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Icosul .$eniţi toţi credincioşii să prăznuim duhovniceşte pomenirea tuturor Sfinţilor români şi să cântălaude celor aleşi de Dumnezeu să fie stâlpi neclintiţi ai Bisericii strămoşeşti# pe %ndrei, %postollui Hristos, cel întâi chemat şi cel ce a semănat cuvântul &van"heliei în pământul străun al ţăr

noastre, pe toţi mucenicii neamului, pe ierarhi şi învăţători, pe cuvioşi şi cuvioase, pe pustniciru"ători şi toată ceata cea minunată a drepţilor din toate veacurile şi, cu cinste fericindu-i, într-u"las să le cântăm#Bucuraţi-vă, odrasle sfinte, ieşite din viţa moşilor şi strămoşilor noştri'Bucuraţi-vă, cei aleşi şi trimişi de Hristos să înţelepţiţi pe fiii neamului'Bucuraţi-vă, stele strălucitoare care aţi răsărit încă din zorii naşterii poporului românesc'Bucuraţi-vă, slu(itori credincioşi ai Domnului care voia )ui aţi împlinit'Bucuraţi-vă, icoane vii prin care toţi românii văd faţa lui Hristos'Bucuraţi-vă, uchet ine mirositor prin care înrâureşte mireasma Duhului Sfânt'Bucuraţi-vă, raze luminoase care v-aţi aprins din Soarele Hristos'

Bucuraţi-vă, semănători ai credinţei adevărate şi risipitori ai întunericului pă"ânătăţii'Bucuraţi-vă, apărători nemitarnici ai Bisericii lui Hristos'Bucuraţi-vă, stâlpi neclintiţi ai adevărului şi ai dreptăţii'Bucuraţi-vă, pietre vii pe care s-a clădit Biserica neamului nostru'Bucuraţi-vă, potire în care se păstrează apa vieţii*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al -leaDacă a fost semănat cuvântul lui Hristos prin Sfântul %postol %ndrei în ţarina neamului nostr

acesta, udat fiind de apa vieţii, a răsărit în sufletele multora şi a făcut rod însutit* +ndată pământ



Doro"ei s-a umplut de florile mirositoare a credinţei creştine, iar cei aleşi să fie luminători pământul străunilor noştri au mulţumit lui Dumnezeu, cântând# &liluia

Icosul al -lea+ntr-armaţi fiind cu puterea lui Hristos, primii creştini ai neamului au înfruntat dintru începpri"onirile şi ispitirile vră(maşilor văzuţi şi nevăzuţi, nelepădându-se de credinţa cea adevărată %postolilor şi devenind mărturie vie pentru toţi cei ce au urmat după dânşii* Pentru aceasta

fericim pe martirii noştri din toate timpurile şi din toate locurile, zicând#Bucuraţi-vă, Sfinţi doro"eni, pâr"a martirilor neamului românesc'Bucuraţi-vă, Sfinţilor otic, %tal, amasis şi .ilip, podoaa /iculiţelului şi a Doro"ei între"i'Bucuraţi-vă, Sfinţilor 0ontanus şi 0a1ima, pătimitori pentru Hristos'Bucuraţi-vă, &miliane din Durostorum, cu Hermes şi Dasius, lauda %1iopolisului'Bucuraţi-vă, Sfinţilor &pitect şi %stion, predicatori ai lui Hristos şi mucenici în cetatHalm2risului'Bucuraţi-vă, Pasicrat şi 0arcian, $alentin şi 3sichie, /icandru şi 3uliu, ostaşi martiri pentru HristosBucuraţi-vă, toţi martirii, ştiuţi şi neştiuţi, din pământul străun al Doro"ei'Bucuraţi-vă, că sămânţa martiriului vostru s-a răspândit în tot ţinutul carpato-danuian'

Bucuraţi-vă, Sfinţilor mucenici de pe între" pământul românesc'Bucuraţi-vă, că sfintele voastre moaşte ocrotesc "lia neamului nostru'Bucuraţi-vă, că sân"ele vostru a udat arorele credinţei noastre'Bucuraţi-vă, că pe mormintele voastre s-au ridicat mulţime de iserici*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al %-leaPuterea elui de sus a umrit în toate veacurile pe toţi fiii poporului nostru* ă deşi au fost aşezade Dumnezeu în calea răutăţilor şi a prime(diilor, având atâţia Sfinţi martiri, ierarhi, cuvioşi, ru"ăto

şi trăitori ai credinţei, s-au dovedit a fi preoţie sfântă şi neam ales lui Dumnezeu, iar acum se roa"în ceruri, cântând neîncetat# &liluia

Icosul al %-lea$eniţi credincioşilor să lăudăm ceata Sfinţilor ierarhi români, care de la Hristos, prin Sfântul %ndrapostolul românilor, au primit harul de a învăţa, conduce şi sfinţi turma cea cuvântătoaotezându-o în numele Sfintei !reimi şi îndemnându-o să păstreze toate sfintele predanii şi tradiale neamului* Pentru aceasta să cântăm sfinţilor noştri ierarhi unele ca acestea#Bucuraţi-vă, Sfinţilor ierarhi, păstrători ai harului lui Hristos din neam în neam'Bucuraţi-vă, aleşii Prea Sfintei !reimi şi flori mirositoare a "rădinii 0aicii Domnului'

Bucuraţi-vă, arhiereilor, care aţi luminat "lia străună cu învăţăturile voastre'Bucuraţi-vă, măr"ăritare strălucitoare ale Bisericii lui Hristos'Bucuraţi-vă, apărători ai dreptei credinţe în vremea pri"onirilor'Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături'Bucuraţi-vă, Sfinţilor Bretanion şi !eotim, care aţi înfruntat pe arieni'Bucuraţi-vă, /iceta al 4emesianei şi ceilalţi ierarhi daco-romani'Bucuraţi-vă, %ntim, ivireanul şi alinic de la ernica, 5ri"orie Dascălu cu toţi sfinţii ierarhi ai 6ă4omâneşti'Bucuraţi-vă, !eodosie de la Brazi cu Dosoftei viersuitorul şi toţi ierarhii moldoveni'

Bucuraţi-vă, 3lie 3oreste, Sava Brancovici, cu toţi ierarhii martiri transilvăneni'



Bucuraţi-vă, soorul ierarhilor români din toate timpurile şi din toate ţinuturile româneşti*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al *-leaPe ceata cuvioşilor părinţi ai neamului românesc să-i lăudăm după cuviinţă, căci aceştia, ascultâncuvântul &van"heliei, au părăsit cele vremelnice şi au urmat lui Hristos luând crucea pe umerii lo7i nevoindu-se în felurite chipuri prin mănăstiri sau pustietăţi, au sfinţit tot pământul românesc de

o mar"ine la cealaltă, dând laudă lui Dumnezeu, cântând# &liluiaIcosul al *-lea$oind Prea Bunul Dumnezeu să arate lumii că în tot pământul românesc a fost semănat de timpurcuvântul &van"heliei lui Hristos, a făcut să răsară mulţime de Sfinţi cuvioşi* Drept aceea, în toaveacurile, cete de călu"ări îmunătăţiţi s-au arătat adevăraţi trăitori şi lucrători ai virtuţilluminându-ne calea cea întunecată a vieţii acesteia ca să nu rătăcim în pustiul păcatelor şi eresurilor celor de suflet pierzătoare* Pentru aceasta cu ucurie le cântăm#Bucuraţi-vă, cuvioşilor părinţi care pentru dra"ostea lui Hristos, aţi părăsit cele lumeşti'Bucuraţi-vă, pustnicilor retraşi în peşterile munţilor arpaţi'

Bucuraţi-vă, 3oan asian şi 5herman din Doro"ea, făuritori de re"uli călu"ăreşti'Bucuraţi-vă, /icodim de la !ismana şi Daniil al $oroneţului cu toţi sihaştrii ţinuturilor 0oldovei'Bucuraţi-vă, Dimitrie cel mare şi 5heor"he al ernicăi, şi căldăruşanilor ru"ători fierinţi pentcetatea Bucureştiului'Bucuraţi-vă, Paisie de la /eamţ, 8nufrie de la $orona şi toţi cuvioşii isihaşti'Bucuraţi-vă, $isarioan Sarai împreună cu 5helasie de la 4âmeţ, apărători ai credinţei strămoşeşti'Bucuraţi-vă, %ntipa, cuvioase cu $asile de la Poiana 0ărului, luminători ai călu"ărilor moldoveniBucuraţi-vă, 3oan de la Prislop şi %ntonie de la $âlcea, întemeietori de oşti călu"ăreşti'Bucuraţi-vă, mulţimile călu"ărilor, care aţi sfinţit prin trăirea voastră sfântă toate plaiur

româneşti'Bucuraţi-vă, că nevoinţele voastre prin mănăstiri sau pustietăţi s-au făcut scară către cer'Bucuraţi-vă, că sfintele voastre moaşte sunt purtătoare de har dumnezeiesc'<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al 0-leaPrivind icoana Prea Sfintei .ecioare, mulţime de fiice ale neamului nostru au ales a urma Hristos cu înţelepciune' căci luându-şi candelele au ţinut aprinsă flacăra credinţei în inima lor şipoporului din care au ieşit* !oată viaţa au aşteptat întru rădare venirea 0irelui, turnând în vasesufletelor lor din untdelemnul faptelor une şi din lacrimile pocăinţei, cântând neîncetat# &liluia

Icosul al 0-leaine va putea ferici după cuviinţă pe fiicele neamului românesc care au lepădat dulceţile lumacesteia înşelătoare retră"ându-se în mănăstiri sau în pustietăţi, unde s-au ru"at neîncetat, împlinivoia lui Dumnezeu* instim ărăţia Sfintelor fecioare alese să slu(ească lui Hristos, cântându-unele ca acestea#Bucuraţi-vă, Sfinte cuvioase maici, care aţi împlinit asemănarea cu Dumnezeu în chipurile voastreBucuraţi-vă, fecioarelor, care fecioria aţi păzit şi lui Hristos, 0ielul cel fără prihană, aţi urmat'Bucuraţi-vă, sfintelor, care v-aţi lo"odit cu 0irele Hristos născut fără prihană din Sfânta .ecioară'

Bucuraţi-vă, flori prea frumoase, care aţi împodoit "rădina 0aicii Domnului'



Bucuraţi-vă, Sfântă Parascheva mult milostivă şi tu fecioară .ilofteia, dulceaţa românilor'Bucuraţi-vă, Sfintelor !eodora de la Sihla şi 0avra, flori înmiresmate a munţilor arpaţi'Bucuraţi-vă, !atiana a raiovei şi hiriachi, fecioare prea înţelepte'Bucuraţi-vă, stele înţele"ătoare prin ale căror raze faţa lui Hristos ca soarele vi se arată'Bucuraţi-vă, mieluşele fără de răutate, ru"ătoare pentru neamul românesc'Bucuraţi-vă, că aţi fost ocrotite în nevoinţele voastre de omoforul 0aicii lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă, că aţi iuit pe Hristos cel ce v-a întărit pe voi'

Bucuraţi-vă, că ale voastre sfinte moaşte izvorăsc tămăduiri celor credincioşi*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al '-leaBinecuvântat fie Dumnezeu că a trimis poporului Său inecredincios, la vreme potrivită, ărînţelepţi şi sfinţi voievozi, ctitori de ţară şi de locaşuri sfinte, care au apărat credinţa cea dreaptă faţa asupritorilor, cântând lui Dumnezeu# &liluia

Icosul al ' leaPe inecredincioşii voievozi şi pe toţi ăraţii cucernici ai neamului românesc care s-au învrednic

de la Dumnezeu a fi apărători ai credinţei celei drepte pe pământul străun, să-i pomenim dupvrednicie' căci aceştia, în vremuri de răstrişte, s-au arătat a fi vrednici luptători pentru neam şi ţalor, iar în ceruri ru"ători fierinţi pentru sufletele noastre* Pentru aceasta să le înălţăm imn de laudzicând#Bucuraţi-vă, Sfinţi voievozi apărători ai pământului străun'Bucuraţi-vă, mărturisitori ai dreptei credinţe şi slu(itorii adevărului'Bucuraţi-vă, ctitori de ţară şi de locaşuri sfinte pe tot pământul românesc'Bucuraţi-vă, întemeitorii 6ărilor 4omâneşti ca o triadă sfântă'Bucuraţi-vă, onstantine voievod cu fiii tăi, martiri pentru credinţa ortodo1ă'

Bucuraţi-vă, 7tefane cel mare al 0oldovei cu toţi oştenii eroi ai neamului'Bucuraţi-vă, 8prea 0iclăuş, 3oan de 5aleş, 0oise 0ăcinic, martiri pentru credinţa ortodo1ă d%rdeal'Bucuraţi-vă, apărători ai 8rtodo1iei din toate provinciile româneşti'Bucuraţi-vă, cei ce v-aţi dat viaţa pentru a apăra valorile evlaviei ortodo1e'Bucuraţi-vă, cei ce aţi murit în temniţe pentru dreapta credinţă'Bucuraţi-vă, făuritorilor de tradiţii şi de cultură românească'Bucuraţi-vă, toţi cei ce aţi luptat pentru neatârnarea şi identitatea noastră*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al +-leaSfinţilor, cei din neamul românesc, minunat s-a împlinit voia lui Dumnezeu în sufletele voastrcăci, plăcuţi Prea Sfintei !reimi fiind, cu slavă se încununează tot poporul român, avându-vă pe vru"ători* 0intea noastră nu poate să cuprindă mulţimea faptelor care au împodoit viaţa voastrsfinţilor* De aceea, doar, minunându-ne de felul cum v-aţi petrecut viaţa, cântăm, cu mulţumită lDumnezeu# &liluia

Icosul al +-leaSimţind mireasma uchetului cel înmiresmat al darurilor Sfântului Duh, săvârşim cu ucur

pomenirea Sfinţilor români, cinstind mulţimea mucenicilor, a ierarhilor, a cuvioşilor şi drepţilor, d



şi ceata tuturor celor care nu le ştim nici numele, nici locurile unde şi-au sfârşit viaţa* +nsă, ştiind cîn puterea Duhului Sfânt au fost şi alţi luminători ai 8rtodo1iei şi trăitori adevăraţi ai poruncilor lHristos, să zicem, celor neştiuţi de noi, unele ca acestea#Bucuraţi-vă, toţi cei ce aţi înmulţit talanţii dăruiţi vouă de Dumnezeu'Bucuraţi-vă, păstrătorii sfintelor predanii şi a oiceiurilor strămoşeşti'Bucuraţi-vă, toţi fiii neamului românesc ale căror nume au fost scrise în cartea erului'Bucuraţi-vă, mame ale Sfinţilor părinţi ai poporului român'

Bucuraţi-vă, copii ştiuţi şi neştiuţi, care v-aţi învrednicit a păzi nepătată haina otezului'Bucuraţi-vă, tineri cu dreaptă socoteală, care nu v-aţi întinat sufletele cu plăcerile deşarte'Bucuraţi-vă, eroi ai credinţei şi apărători ai pământului străun'Bucuraţi-vă, ătrâni înţelepţi şi trăitori ai &van"heliei'Bucuraţi-vă, părinţi inecredincioşi, care aţi continuat fiinţa neamului'Bucuraţi-vă, preoţi cucernici, vrednici slu(itori ai Bisericii lui Hristos'Bucuraţi-vă, doctori fără de ar"inţi, care aţi înmulţit talanţii dăruiţi de Dumnezeu'Bucuraţi-vă, pelerini, doritori să vă adăpaţi la izvoarele credinţei*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al /-lea!oate le dă Duhul Sfânt# din pescari face apostoli, din pă"âni mucenici, din necărturari în9eleptoată rânduiala Bisericii plinindu-o* %ceste lucrări minunate le-a făcut Dumnezeu dintru începpoporului nostru românesc din care a ales vase prea cinstite în care a turnat din puterea dumnezeiască pentru ca să devină luminători pe pământ, iar în ceruri, să cânte Prea Sfintei !reim&liluia

Icosul al /-lea%tunci când s-a însămânţat în "lia strămoşească cuvântul lui Hristos, s-a schimat firea oamenilo

care au început să vorească "raiul Duhului Sfânt* 3ar, de atunci, s-a revărsat, din neam în neampeste fiii acestui pământ harul Duhului Sfânt şi a îndumnezeit pe cei ce s-au învrednicit a fi vase aluminii celei întreit strălucitoare ale Prea Sfintei !reimi* Pentru aceasta, adunându-ne astăzi, mulţumim lui Dumnezeu pentru toate şi să cântăm, sfinţilor noştri, unele ca acestea#Bucuraţi-vă, ăraţi şi femei de toată vârsta, care, după chemarea voastră, aţi plăcut lui DumnezeuBucuraţi-vă, cei ce aţi rămas altoiţi pe viţa care este Hristos'Bucuraţi-vă, cei cărora Dumnezeu a turnat în sufletele voastre daruri alese'Bucuraţi-vă, cei aleşi din cei chemaţi să fiţi prieteni şi casnici ai lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă, oameni care aţi înduhovnicit firea cea slăăno"ită de păcat'Bucuraţi-vă, cei ce nu v-aţi lipit inima de lucrurile cele trecătoare ale acestei lumi'

Bucuraţi-vă, Sfinţilor români, scăldaţi în dra"ostea lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă, cei rămaşi permanent su pronia divină'Bucuraţi-vă, slu(itori şi apărători ai Bisericii strămoşeşti'Bucuraţi-vă, că în tot pământul românesc se cinstesc numele voastre'Bucuraţi-vă, că sfintele voastre moaşte ocrotesc "lia străună'Bucuraţi-vă, că ru"ăciunile voastre pentru neamul din care faceţi parte sunt ascultate de Dumnezeu<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al ;-lea



+n fiecare din cele nouă cete de sfinţi ale cerului vă sălăşluiţi, sfinţi ai neamului, potrivit misiunvoastre care aţi avut-o aici pe pământul românesc* %colo vă veseliţi de comuniunea sfinţilor şi ru"aţi pentru sufletele noastre, cântând, împreună cu în"erii, lui Dumnezeu# &liluia

Icosul al ;-lea$eniţi toţi fiii neamului să ne ucurăm duhovniceşte la pomenirea cea de peste an a Sfinţilor româieşiţi din sân"iuirile acestui popor inecuvântat* ăci, iată, după prăznuirea tuturor Sfinţilor

lumina incizecimii, a fost rânduită şi ziua prăznuirii voastre, revărsându-ne nouă daruri aducătoade câşti" duhovnicesc* Pentru aceasta cu cu"et luminat şi inimă curată vă cântăm, zicând#Bucuraţi-vă, cetele apostolilor cu %ndrei cel întâi chemat şi otezătorul neamului românesc'Bucuraţi-vă, mulţimea mucenicilor din toate timpurile şi din toate locurile, (ertfiţi pentru Hristos tot pământul românesc'Bucuraţi-vă, ierarhi prea sfinţiţi, luminători ai lumii şi dascăli ai teolo"iei româneşti'Bucuraţi-vă, mulţimea cuvioşilor şi cuvioaselor, care aţi luat crucea şi aţi urmat lui Hristos'Bucuraţi-vă, ceata Sfinţilor tămăduitori şi a(utători ai neamului în pri"oane şi supărări'Bucuraţi-vă, părinţi dreptmăritori şi cunoscători ai tainelor lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă, voievozi şi dre"ători cucernici, ziditori de lăcaşuri sfinte'

Bucuraţi-vă, mulţimea drepţilor, plăcuţi lui Dumnezeu, ieşiţi din viţa poporului românesc'Bucuraţi-vă, eroi ai credinţei şi făcători de pace pe pământ'Bucuraţi-vă, toţi Sfinţii români, cu /ăscătoarea de Dumnezeu împreună locuitori'Bucuraţi-vă, că aţi completat locul în"erilor celor căzuţi prin trufie'Bucuraţi-vă, că vedeţi pururea faţa lui Hristos*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al .-lea+ntru lumina cea pururea fiitoare, care străluceşte ca una sin"ură din trei ipostasuri ale Prea Sfint

!reimi, vă sălăşluiţi Sfinţilor români* +mpreună cu Prea urata 0aică a lui Dumnezeu, cu ceilaSfinţi ai neamurilor creştine şi cu toţi Sfinţii în"eri cântaţi lui Dumnezeu# &liluia

Icosul al .-leaDe strălucirea cea mai presus de minte ucurându-vă, Sfinţilor români, şi de dumnezeiasca veselumplându-vă, v-aţi îndumnezeit prin apropierea de Hristos* 3ar dacă, în ceruri, v-aţi împărtăşit dumnezeiasca desfătare şi prea măriţi pe Dumnezeu, el ce v-a prea mărit, minunaţilor, ru"aţi-vpentru sufletele noastre, cei ce vă lăudăm, zicând#Bucuraţi-vă, Sfinţilor care vedeţi pururea faţa lui Hristos'Bucuraţi-vă, uchete prea frumoase, înmiresmate de harul Duhului Sfânt'

Bucuraţi-vă, stupina părinţilor din care iese dulceaţa tămăduirilor'Bucuraţi-vă, stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii'Bucuraţi-vă, făclii aprinse din focul dumnezeirii'Bucuraţi-vă, râuri de har revărsate peste pământul din care aţi ieşit'Bucuraţi-vă, candele aprinse din lumina lui Hristos'Bucuraţi-vă, punţi trainice peste prăpastia ispitelor'Bucuraţi-vă, izvoare din care ţâşneşte apa vindecărilor'Bucuraţi-vă, piscuri semeţe din "rădina &denului'Bucuraţi-vă, stânci neclintite în faţa furtunilor*

<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre



Condacul al ..-lea.ericim ceata Sfinţilor Părinţi ai Bisericii noastre dreptmăritoare, pe dascălii teolo"iei româneşti, cce ne-au lăsat învăţături şi ne-au arătat calea cea sfântă a mântuirii* Drept aceea, cu cântări sălăudăm, căci în ceruri se roa"ă pentru sufletele noastre şi cântă lui Dumnezeu# &liluia

Icosul al ..-lea

ine va putea număra mulţimea inefacerilor şi a minunilor care le-aţi săvârşit pentru fiii Biseridin care faceţi parte, Sfinţilor români: Sfintele voastre moaşte, purtătoare de har dumnezeiestră(uiesc hotarele ţării noastre, iar ru"ăciunile voastre, în ceruri, ne ocrotesc şi ne acoperă drătăcire şi de prime(dii* a mulţumită pentru darurile voastre, primiţi de la noi nevrednicii aceassmerită cântare#Bucuraţi-vă, prieteni şi casnici ai lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă, cetăţeni ai 4aiului şi slu(itori ai uvântului vieţii'Bucuraţi-vă, icoane ale credinţei şi podoae a Bisericii dreptmăritoare'Bucuraţi-vă, snopi care poartă pâinea vieţii'Bucuraţi-vă, hamare pline cu roadele Duhului Sfânt'

Bucuraţi-vă, tămăduitori ai olnavilor'Bucuraţi-vă, sfinţitori ai sufletelor noastre'Bucuraţi-vă, îndreptătorii credinţei şi chipuri ale lândeţii'Bucuraţi-vă, apărători ai Bisericii dreptmăritoare'Bucuraţi-vă, ocrotitori ai săracilor şi văduvelor'Bucuraţi-vă, spri(initori ai ătrânilor şi oropsiţilor'Bucuraţi-vă, părinţi ai orfanilor şi a(utători ai celor lipsiţi*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al .-leaDin stricăciunea cea de demult şi din prăpastia păcatelor şi a fărădele"ilor, vrând Hristos să nîndrepteze, ne-a rânduit şi nouă, în toate veacurile, pilde de pocăinţă şi îndreptare, pe Sfinţii cei un neam cu noi* %ceştia ne-au învăţat a cânta# &liluia

Icosul al .-lea3zăviţi-ne pe noi, Sfinţilor, de oli, de ciumă şi de prime(dii' izăviţi-ne pe noi de foc, "rindină, de răzoiul cel dintre noi, dăruind pace sufletelor noastre* Păziţi Sfintele Biserici în care pomenesc numele voastre, ocrotiţi ţara de vră(maşii văzuţi şi nevăzuţi, a(utaţi-ne să ne mântuim, iîn ziua (udecăţii lui Hristos să ne fiţi spri(initori ca să intrăm în comuniuea voastră şi să

mulţumim zicând#Bucuraţi-vă, alăute duhovniceşti şi temple ale Duhului Sfânt'Bucuraţi-vă, făclii purtătoare de lumină necreată'Bucuraţi-vă, comori nepreţuite ale neamului românesc'Bucuraţi-vă, risipitorii întunericului diavolesc'Bucuraţi-vă, mi(locitorii înaintea tronului Prea Sfintei !reimi pentru mântuirea neamului românescBucuraţi-vă, trepte de urcuş spre "rădina 4aiului'Bucuraţi-vă, aducători de elşu" în pământul strămoşesc'Bucuraţi-vă, stră(eri ai hotarelor patriei noastre'

Bucuraţi-vă, măr"ăritare nepreţuite ale Bisericii 8rtodo1e'



Bucuraţi-vă, că sunteţi încoronaţi de Hristos în ceruri'Bucuraţi-vă, năde(dea noastră în ziua (udecăţii'Bucuraţi-vă, mi(locitori pentru mântuirea noastră'<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul al .%-lea8, prea lăudaţilor şi purtătorilor de Dumnezeu, Sfinţilor români, ca cei ce aţi primit cununile ce

neveşte(ite ale slavei şi v-aţi învrednicit de desfătarea 4aiului, primiţi aceste ru"ăciuni ale noastrostite cu inimă curată şi smerită şi fiţi mi(locitori către +nduratul Dumnezeu ca să ne izăvească osânda cea veşnică, iertându-ne păcatele, ca împreună cu voi să petrecem acolo unde nu este nidurere, nici întristare nici suspin şi unde se cântă neîncetat# &liluia

%poi iarăşi se zice#

Icosul .$eniţi toţi credincioşii să prăznuim duhovniceşte pomenirea tuturor Sfinţilor români şi să cântălaude celor aleşi de Dumnezeu să fie stâlpi neclintiţi ai Bisericii strămoşeşti# pe %ndrei, %postol

lui Hristos, cel întâi chemat şi cel ce a semănat cuvântul &van"heliei în pământul străun al ţărnoastre, pe toţi mucenicii neamului, pe ierarhi şi învăţători, pe cuvioşi şi cuvioase, pe pustniciru"ători şi toată ceata cea minunată a drepţilor din toate veacurile şi, cu cinste fericindu-i, într-u"las să le cântăm#Bucuraţi-vă, odrasle sfinte, ieşite din viţa moşilor şi strămoşilor noştri'Bucuraţi-vă, cei aleşi şi trimişi de Hristos să înţelepţiţi pe fiii neamului'Bucuraţi-vă, stele strălucitoare care aţi răsărit încă din zorii naşterii poporului românesc'Bucuraţi-vă, slu(itori credincioşi ai Domnului care voia )ui aţi împlinit'Bucuraţi-vă, icoane vii prin care toţi românii văd faţa lui Hristos'

Bucuraţi-vă, uchet ine mirositor prin care înrâureşte mireasma Duhului Sfânt'Bucuraţi-vă, raze luminoase care v-aţi aprins din Soarele Hristos'Bucuraţi-vă, semănători ai credinţei adevărate şi risipitori ai întunericului pă"ânătăţii'Bucuraţi-vă, apărători nemitarnici ai Bisericii lui Hristos'Bucuraţi-vă, stâlpi neclintiţi ai adevărului şi ai dreptăţii'Bucuraţi-vă, pietre vii pe care s-a clădit Biserica neamului nostru'Bucuraţi-vă, potire în care se păstrează apa vieţii*<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

Condacul .

Pe vasele Sfântului Duh şi făcliile cele strălucitoare ale Bisericii lui Hristos, pe aleşii lui Dumnezetoţi Sfinţii români, cei ce s-au învrednicit a lumina pământul ţării noastre şi poporul cinecredincios cu lumina cea întreit strălucitoare a Prea Sfintei !reimi, să-i lăudăm după cuviinnoi, fiii neamului românesc, cei ce cu credinţă şi cu dra"oste săvârşim pomenirea lor, cântân<ucura"i-vă, #!in"ilr rmâni, rugătri !ierbin"i pentru $u!letele na$tre

@&ce$t teAt a !$t alcătuit, (n uminica #!in"ilr Bmâni a anului 27, de P# &r0iepi$cac0im, dirt$it %i cmpletat de &r0im. lement 9aralam, Mănă$tirea &ntim, <ucure%

uminica #!in"ilr Bmâni, 213C



Acatistul Sfin&ilor români



#lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie

#lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie #lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie







amne, miluie%te amne, miluie%te amne, miluie%te


:atăl n$tru, are e%ti (n ceruri, $!in"ea$că-$e numele :ău, vie (mpără"ia :a, !acă-$e via :precum (n cer a%a %i pe pământ. Pâinea na$tră cea $pre !iin"ă dă-ne- nuă a$tăzi. *i ne iarnuă gre%alele na$tre, precum %i ni iertăm gre%i"ilr n%tri. *i nu ne duce pe ni (n i$pită, ci n

izbăve%te de cel rău. ă a :a e$te mpără"ia %i puterea %i $lava, a :atălui %i a 5iului %i a #!ântulu0, acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.



amne, miluie%te-ne pe ni, că (ntru :ine am nădă'duit nu :e mânia pe ni !arte, nici pme!ărădelegile na$tre, ci caută %i acum ca un Mil$tiv %i ne izbăve%te pe ni de vră'ma%ii n%tri, c

:u e%ti umnezeul n$tru %i ni $untem pprul :ău, t"i lucrul mâinilr :ale %i numele :ăc0emăm.

*i acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.

=%a mil$tivirii de$c0ide- nuă,binecuvântată >ă$cătare de umnezeu, ca $ă nu pierim cei nădă'duim (ntru tine, ci $ă ne mântuim prin tine din nevi, că tu e%ti mântuirea neamulcre%tine$c.

rezul red ntr-=nul umnezeu, :atăl &t"iitrul, 5ăcătrul cerului %i al pământului, al tuturr celvăzute %i nevăzute.*i (ntru =nul mn i$u$ 9ri$t$, 5iul lui umnezeu, =nul->ă$cut, are din :atăl #-a nă$cumai (nainte de t"i vecii. ?umină din ?umină, umnezeu adevărat din umnezeu adevăra>ă$cut, nu !ăcut, el de !iin"ă cu :atăl, prin are tate $-au !ăcut.are pentru ni amenii %i pentru a na$tră mântuire.#-a pgrât din ceruri *i #-a (ntrupat de u0ul #!ânt %i din Maria 5eciara *i #-a !ăcut m.*i #-a ră$tignit pentru ni (n zilele lui Pilat din Pnt, *i a pătimit %i #-a (ngrpat. *i a (nviattreia zi după #cripturi .



*i #-a $uit la ceruri %i *ade de-a dreapta :atălui. *i iară%i va $ă vină cu $lavă, $ă 'udece viii mr"ii, & cărui mpără"ie nu va avea $!âr%it.*i (ntru u0ul #!ânt, mnul de via"ă 5ăcătrul, are din :atăl purcede,ela ce (mpreună cu :atăl %i cu 5iul e$te (nc0inat %i $lăvit, are a grăit prin prrci.ntru-una #!ântă #brnicea$că %i ap$tlea$că <i$erică,Mărturi$e$c un btez (ntru iertarea păcatelr,&%tept (nvierea mr"ilr %i via"a veacului ce va $ă !ie. &min

Condacul .elor ce din neamul nostru s-au învrednicit a doândi, prin nevoinţele şi sân"ele lor, darsfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noca unora ce pururea mi(locesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să stri"ăm cu ucurie# <ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Icosul .+nceputul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre %postoli, slăvitul %ndra el din ezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina !reimii celei de viaţă făcătoar

ântăm, aşadar, lui şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea#Bucură-te, %ndreie, că tu ai inevestit mântuirea neamului omenesc în părţile noastre'Bucură-te, că strămoşii noştri după vrednicie te-au cinstit'Bucură-te, că mereu te-ai arătat apărător al nostru înaintea lui Hristos şi a 0aicii Sale'Bucură-te, că prin tine putem cânta tuturor Sfinţilor neamului nostru laude, zicând#Bucuraţi-vă, toţi cei ce împodoiţi inecuvântatul pământ al ţării cu florile sfinţeniei'Bucuraţi-vă, că lacrimile voastre cad fără oprire înaintea lui Dumnezeu, cerând iertanenumăratelor noastre păcate'Bucuraţi-vă, că voi sunteţi măsura neamului nostru şi inecuvântarea lui cea nepieritoare'

Bucuraţi-vă, că doar întru voi putem să ne lăudăm cu adevărat'Bucuraţi-vă, că fără a(utorul vostru demult am fi fost în "hearele morţii'Bucuraţi-vă, că doar pentru suspinele voastre ne mai în"ăduie Dumnezeu răutatea'Bucuraţi-vă, că împreună cu 0aica Domnului sunteţi sin"ura noastră năde(de de mântuire'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al -leaPrin %ndrei, %postolul nostru, s-a luminat pământul ţării de lumina cea dulce a +nvierii şi neamromânesc a început a-i naşte pe cei mai uni dintre fiii săi, sfinţi în cer' care pururea ne izăvesc pnoi în chip tainic din toată ispita* instindu-i pe ei după cuviinţă, cu ucurie să-3 mulţumim elui

ni i-a dat, cântând# &liluia

Icosul al -lea8Sân"ele mucenicilor este sămânţă pentru alţi creştini* 3ar sân"ele vostru, primilor mucenici care aţi (ertfit pe pământurile noastre, a fost temelia cea neclintită pe care a luat fiinţă neamul nostrdeodată român şi creştin* Pentru aceasta, vouă tuturor, vă cântăm aşa#Bucură-te, Sfinte 0ontan, preotul lui Hristos, că împreună cu soţia ta 0a1ima neînfricaţi )-amărturisit pe Stăpânul'Bucură-te, că pentru aceasta aţi primit cununa muceniciei prin înecare'

Bucură-te, /ichita, cel ce ai stat împotriva "oţilor celor pă"âni'



Bucură-te, că pentru aceasta ai pătimit moarte prin foc, învrednicindu-te de slava cea veşnică'Bucură-te, Sfinte Sava, mare mucenice, că apa Buzăului s-a învrednicit a primi prea cinstitul ttrup'Bucură-te, că moaştelor tale şi marele $asile s-a închinat cu evlavie'Bucuraţi-vă, otic, %tal, amasie şi .ilip, că sân"ele vostru ca pe o comoară de mare preţ l-aţi adlui Hristos'Bucuraţi-vă, că aţi umplut de veselie inimile creştinilor prin minunata arătare a cinstitelor voast

moaşte'Bucuraţi-vă, că Dumnezeu prin ele ne-a arătat că încă ne mai aşteaptă pocăinţa'Bucuraţi-vă şi voi, Sfinţilor &pictet şi %stion, care cu darul facerii de minuni aţi adus pe mustrămoşi de-ai noştri la credinţă'Bucuraţi-vă, că mai apoi înfricoşătoarele chinuri le-aţi socotit, pentru Hristos, a fi dulceaţă cereascBucuraţi-vă, că şi moaştele voastre împodoesc Doro"ea cu daruri de la Dumnezeu'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al %-leaSfinţit-au pământul ţării noastre cu sân"ele lor mucenicii* ă ei pe toate le-au socotit deşertăciun

şi prin pătimiri de puţină vreme au câşti"at ucuria cea veşnică* Pentru aceasta pot şi nouă, celor ne închinăm lor cu dra"oste, să ne a(ute în toată "reutatea* 3ar noi, cei ce suntem urmaşi nevrednai lor, să ne străduim a cânta împreună cu ei, Dumnezeului tuturor# &liluia

Icosul al %-lea+nvrednicitu-s-au, în vremurile cele dintâi, străunii noştri, de păstori desăvârşiţi, care prin viaţa lsfântă i-au povăţuit pe calea cea strâmtă a mântuirii* ă unii şi mucenicie au rădat, iar alţii )-mărturisit pe Hristos cu tărie* Pentru aceasta şi noi, ca unor părinţi ai noştri, să le cântăm ccredinţă#

Bucură-te, Sfinte 3rineu, episcop al Sirmiumului, că tu cu vite(ie sân"ele ţi-ai vărsat pentru HristosBucură-te, că diaconul Dimitrie ţi-a urmat în rădare'Bucură-te, cinstite &frem, că pe mulţi pre"ătindu-i pentru mucenicie, şi tu te-ai (ertfit împreună cei'Bucură-te, $etranioane, episcop al !omisului, că te-ai înflăcărat de râvna pentru credinţa cortodo1ă'Bucură-te, că pentru aceasta, pe împăratul cel pământesc l-ai înfruntat din dra"oste pentru +mpăratceresc'Bucură-te, !eotime, care prin minunile tale )-ai propovăduit pe Hristos şi hunilor celor arari'Bucură-te, că tu pe 3oan cel cu 5ură de %ur l-ai apărat cu neînfricare'

Bucură-te, /iceta, că pe mulţi dintre daci i-ai otezat în numele Sfintei !reimi'Bucură-te, că scrierile tale luminate de Duhul Sfânt, au apărat dreapta credinţă'Bucuraţi-vă, 3oan asian şi 5herman, cei odrăsliţi din pământul Doro"ei şi înfloriţi în ţinuturiapusene'Bucuraţi-vă, că voi pe toţi Sfinţii i-aţi cercetat, adunând ca nişte aline nectarul duhovnicesc de fiecare'Bucuraţi-vă, că după ce v-aţi desăvârşit în sfinţenie aţi întemeiat viaţa monahală în %pus'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al *-lea



el ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema în +mpărăţia lui Dumnezeu, zice Domnul* 3voi, măriţilor ierarhi, turma cea cuvântătoare încredinţată vouă aţi scos-o dintru neştiinţă, cu faptacu cuvântul învăţând pe strămoşii noştri a-) lăuda pe Dumnezeu cel ;nul în !reime, cântân&liluia

Icosul al *-leaPrin munţi, prin peşteri sau prin păduri vieţuind cuvioşii, au umplut între" pământul ţării noastre

nevoinţe sfinte* ă ei de toate s-au lepădat pentru a-3 urma lui Hristos' pentru care %cela, dufă"ăduinţă, i-a făcut moşteni ai vieţii celei veşnice* Să le cântăm şi noi, aşadar, cu "las de ucurie#Bucură-te, Sfinte /icodim, că prin aspre nevoinţe în 0untele cel sfânt al %thosului viaţa ţi-ai sfinţBucură-te, că în pământul nostru venind, te-ai arătat începător al vieţii de oşte'Bucură-te, că multe mănăstiri ai întemeiat, adăpându-ne din lumina cea curată a 8rtodo1iei'Bucură-te, Sfinte ierarhe )eontie, cel ce pustia ai făcut-o să înflorească prin luptele tale'Bucură-te, că darul facerii de minuni luând, ai a(uns păstor al 4ădăuţilor'Bucură-te, că după moartea ta, Dumnezeu S-a slăvit prin moaştele tale cele izvorâtoare de tămăduşi ună mireasmă'Bucură-te, 3oane, minunatule arhiepiscop, care la 4âşca ai trăit în înfrânare şi sfinţenie'

Bucură-te, Daniile, mare sihastru, că din pruncie viaţa ţi-ai împodoit cu toată virtutea'Bucură-te, că ai a(uns povăţuitor al lui 7tefan, Domnul cel sfânt al 0oldovei'Bucură-te, că moartea ta a arătat poporului că eşti viu în cer prin minunile izvorâte din mormânttău'Bucură-te, 5helasie, ierarhe, care te-ai arătat călu"ăr desăvârşit şi păstor al moţilor'Bucură-te, că tu şi azi ne mân"âi cu minunile tale, ru"ându-te cu durere pentru pământul cel chinual apusenilor'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al 0-lea7i neamul nostru s-a învrednicit a aduce lui Hristos (ertfă curată, mulţime de cuvioşi* Dar aşaineplăcut lor, că neştiuţi de oameni să-şi sfinţească viaţa prin pustii şi-n sin"urătate* ă numele ldoar Dumnezeu îl ştie* Dar noi, încredinţaţi fiind că ei umplu cerurile de ru"ători neclintiţi pentmântuirea noastră, slăvim pe Dumnezeu, cântând# &liluia

Icosul al 0-leaBiruinţa voastră, cinstiţilor mucenici, s-a arătat a fi însăşi moartea* ă prin aceasta v-aţi făcut vii cer, unde staţi de-a dreapta tronului lui Hristos, neîncetat suspinând pentru noi* 4u"ându-vă să nu lepădaţi pentru păcatele noastre, vă cinstim cu nevrednicie, zicând#

Bucură-te, $odă onstantin, mucenice, că te-ai arătat a fi mai darnic decât toţi domnii'Bucură-te, că pentru aceasta şi Hristos te-a răsplătit cu cununa muceniciei, pe care şi fiii tonstantin, 7tefan, 4adu şi 0atei au primit-o împreună cu tine'Bucură-te, că nici pe ei şi nici pe sfetnicul 3anache nu i-ai cruţat, îndemnându-i să rade patima ucurie'Bucură-te, că ne spăimântăm toţi de vite(ia ta cea mucenicească, cu care moartea ai înfruntat'Bucuraţi-vă dar, Sfinţilor Brâncoveni, că întru totul v-aţi asemănat mucenicilor celor din vechimslavă făcând neamului şi lui Dumnezeu'Bucură-te şi tu, Sfinte %ntim, că din pământul 3viriei ai a(uns păstor al 6ării 4omâneşti'



Bucură-te, că împreună cu Sfântul Domn onstantin aţi ridicat poporul din neştiinţă, prin cărţicele cu folos sufletesc'Bucură-te, că în dulce "rai românesc ai rânduit a se slu(i în Biserici, spre slava lui Dumnezeu folosul oamenilor'Bucură-te, că mai apoi de turci fiind omorât, ai a(uns şi mucenic al lui Hristos'Bucură-te, viteazule 3oane, cel ce te-ai arătat vlăstar inecuvântat al pământului nostru'Bucură-te, că deşi tânăr fiind cu vârsta, ai iruit atât pofta trupească cât şi moartea'

Bucură-te, că ai fost în(un"hiat ca un miel nevinovat de turcii cei fără de le"e'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al '-leaPrin rădarea lor în chinuri, prin dra"ostea pentru 0ântuitorul Hristos, prin credinţa în viaţa cveşnică, prin ărăţia lor în faţa morţii, mucenicii ne sunt si"uri îndrumători spre mântuire* Săslăvim pe Dumnezeu, el ce i-a întărit întru toate, cântând# &liluia

Icosul al '-lea+nfrânându-se întru cunoştinţă cuvioşii, trupul şi sufletul şi-au sfinţit, umplându-se de Duh Sfâ

iar pentru aceasta au şi rămas după moarte nestricaţi* După cuviinţă dar, ca unora care ne ocroteprin ru"ăciunile lor, cu dra"oste să le cântăm#Bucură-te, Paraschiva noastră cea iuită, care viaţa desăvârşit ţi-ai închinat-o lui Hristos'Bucură-te, că pe %cesta dorindu-) neîncetat, cu toată virtutea sufletul ţi-ai împodoit'Bucură-te, că tu eşti ocrotitoarea între"ii 0oldove prin moaştele tale cele prea dorite'Bucură-te, că toţi românii vin la tine ca la o "ranică izăvitoare din nevoi'Bucură-te, 5ri"orie cel din Decapole, apărătorule al Sfintelor icoane, că ai doândit darul facerii minuni'Bucură-te, că prin rânduială dumnezeiască cinstitele tale moaşte au a(uns în 8ltenia, de un

dăruiesc vindecări tuturor'Bucură-te, Dimitrie, ouarule din Basarai, că în deplină smerenie viaţa şi moartea ţi-ai trecut'Bucură-te, că Dumnezeu moaştele tale minunat le-a descoperit, făcându-te apărător Bucureştiului'Bucură-te, Sfinte 3oane, care în mănăstirea Prislop prin aspre nevoinţe te-ai sfinţit'Bucură-te, că întrea"ă 6ara Haţe"ului te cinsteşte cu dra"oste ca pe un fiu al ei'Bucură-te şi tu, %ntonie de la 3ezeru, că în arpaţi pustniceşte ai trăit'Bucură-te, că pe oamenii cei ce te căutau cu credinţă, i-ai povăţuit pe calea mântuirii'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al +-leaSfinţi ai noştri şi a(utători nouă s-au arătat cei ce cu moaştele lor au inecuvântat ţara, cuvioşimucenici, deşi odrăsliţi din alte pământuri* Pentru aceasta +i mulţumim lui Dumnezeu, el neamurile le ţine în dra"oste unul pentru altul, toţi împreună cântând# &liluia

Icosul al +-leaPe apărătorii dreptei credinţe şi ai neamului strămoşesc, pe cei ce în faţa pri"oanelor şi a duşmanil)-au mărturisit neclintit pe Hristos şi Biserica Sa au păzit-o cu neînfricare, pe aceştia după dreptasă îi lăudăm zicând#

Bucură-te, 7tefan cel mare, spaima pă"ânilor şi apărătorul între"ii creştinătăţi'



Bucură-te, că tu eşti pavăză neamului nostru până la sfârşitul vremurilor'Bucură-te, că pentru slava dreptei credinţe ai umplut pământul ţării de mănăstiri şi iserici'Bucură-te, că în timpul vieţii cu saia ai luptat pentru neam şi pentru credinţă, iar acum ru"ăciunea te lupţi pentru noi'Bucură-te, Petru 0ovilă, mitropolitule al <ievului, că în un chip te-ai nevoit pentru sla8rtodo1iei'Bucură-te, 3osif mărturisitorule, ierarhe al 0aramureşului, că nedreptatea şi at(ocurile cu vite(ie l

ai rădat'Bucură-te, că pe maramureşeni întru ună credinţă şi evlavie i-ai păstorit'Bucuraţi-vă, Sfinţilor mitropoliţi 3orest şi Sava, care pe poporul cel încredinţat vouă l-aţi păzit pri"oana calvinilor'Bucuraţi-vă, că pentru aceasta şi temniţă şi ătăi aţi pătimit, mărturisind dreapta credinţă'Bucuraţi-vă, $isarion şi Sofronie, cei ce cu neînfricare aţi luptat pentru le"ea cea strămoşească'Bucuraţi-vă, că în temniţi ătuţi şi chinuiţi fiind, pururea v-aţi ru"at pentru poporul cel "reu pri"onal %rdealului'Bucuraţi-vă, că prin predica voastră cea înflăcărată, românii s-au întors într-un cu"et la credinţă'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al /-leaPentru credinţă au pătimit mărturisitorii, şi pentru neam* ă palme, scuipări, ătăi, închisori şi înmulte altele rădând, ne-au arătat cum se cade a apăra credinţa strămoşească* 3ar noi, nici cu mintputându-ne ridica la a lor virtute, să ne alăturăm lor în neîncetata cântare adusă lui Dumnezezicând# &liluia

Icosul al /-leauvioşilor ce din pământul 0oldovei au răsărit, şi care viaţa întrea"ă în munţi şi-n peşteri şi-

petrecut, în posturi şi-n prive"heri de toată noaptea, şi care doândind dra"ostea cea adevărată, s-ru"at cu lacrimi pentru întrea"a lume, acestora şi noi, închinându-ne acum, cu evlavie să le cântămBucură-te, Sfinte hiriac, cel ce în muntele Bisericani "ol ai petrecut vreme de => de ani, îndurânarşiţa şi "erul'Bucură-te, că prin luptele tale ai a(uns la măsurile nevoitorilor celor din vechime'Bucură-te şi tu, Sfinte hiriac de la !azlău, care ai fost povăţuitorul sihaştrilor'Bucură-te, că prin nevoinţele şi smerenia ta cea adâncă ai sporit în ru"ăciune, iruind cu totul diavoli'Bucură-te, Sfinte 4afaile din %"apia, că întru deplină ascultare trăind, darul înainte-vederii ai primBucură-te, că şi după moarte demonii i-ai iz"onit prin moaştele tale cele minunate'

Bucură-te, Partenie, e"umen al %"apiei, că te-ai îmrăcat în toată fapta cea ună'Bucură-te, Sfinte 3nochentie, că în 0ănăstirea Proota prin simplitate şi sărăcie ai doân+mpărăţia cea cerească'Bucură-te, că pentru dra"ostea ta, Dumnezeu ţi-a dat darul facerii de minuni'Bucură-te şi tu, &ustatie, cuvioase, cel ce vrednic următor Sfântului 3nochentie te-ai făcut'Bucură-te, Sfinte $asile, că intrând în oştea 0oldoviţei în scurtă vreme ai a(uns e"umen vestit'Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi sfetnicul lui %le1andru cel un'Bucură-te, că moaştele tale până acum ne sunt de "ranic a(utor în nevoi'Bucură-te, &pifanie, că în $oroneţ trăind, ai fost urmaş cinstit al Sfântului Daniil Sihastrul'

<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre



Condacul al ;-leaPildă vrednică de urmat ne-au arătat cuvioşii* ă ei prin posturile îndelun"i cu care trupul şi-apotolit, prin lacrimile neîncetate cu care ochii şi-au luminat şi prin prive"herile cele de toată noaptîn care au petrecut în ru"ăciune, ne-au învăţat cum să doândim +mpărăţia cea veşnică* Sămulţumim lui Dumnezeu, aşadar, pentru ei şi pentru toate, cântând# &liluia

Icosul al ;-lea+ntru mucenicie aţi primit cununa cea neveşte(ită şi mai presus de minte de la +nsuşi HristoStăpânul nostru* u vite(ie neplecându-vă în faţa celor ce vă chinuiau, prin pătimiri şi prin moaraţi răpit 4aiul* Pentru care vă şi cântăm, mucenicilor, unele ca acestea#Bucură-te, !eodosie, 0itropolitule al 0oldovei, că din pricina dra"ostei ce o purtai păstoriţilor tăifost pri"onit de domnul cel nele"iuit'Bucură-te, că după moartea ta cea mucenicească, Sfântul %ntipa s-a făcut părtaş minunadescoperiri a moaştelor tale'Bucură-te, 3oane, mare mucenice al lui Hristos, că toată viclenia celui rău s-a dovedit a fi spre slata mai mare'

Bucură-te, că a(un"ând trupul tău prea iuit la Suceava, ai vindecat toate rănile moldovenilor'Bucură-te, că de atunci prin multe minuni ne-ai încredinţat de dra"ostea pe care ne-o porţi notuturor'Bucură-te, nevinovată .ilofteie, că milostenia ta a deschis cerurile'Bucură-te, că securea care ţi-a fost spre moarte, te-a făcut mireasă a lui Hristos'Bucură-te, că moaştele tale păzesc cu străşnicie pământul ţării şi pe cei ce locuiesc într-însa'Bucură-te, 8prea, cioan minunat, care cu vite(ie ai înfruntat stăpânirea străină, cerând liertapentru românii dreptslăvitori'Bucură-te, că pentru această temniţă până la moarte ai rădat, mucenic al lui Hristos învrednicind

te a fi'Bucuraţi-vă, 3oane şi 0oise, preoţi neînfricaţi, că nu aţi vrut cu nici un chip să vă lepădaţi credinţa strămoşească'Bucuraţi-vă, adevăraţilor apărători ai 8rtodo1iei, că aţi fost ă"aţi în închisoare şi aţi îndurat mulchinuri, doândind moarte pentru credinţa cea dreaptă'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al .-lea%(utor neiruit ne-am câşti"at noi în ceruri, pe Sfinţii mucenici* ă ei de dra"oste arzând pentStăpânul, şi pe toate lepădându-le pentru &l, pe toate le-au şi câşti"at* 3ar acum se roa"ă pentru no

ne întăresc în credinţă, ne apără neamul şi ne păzesc de toată răutatea* )ui Hristos, aşadar, are prei şi prin 0aica Sa ne trimite harurile )ui cele o"ate, să-3 mulţumim, cântând# &liluia

Icosul al .-leaSă se ucure neamul nostru cu desăvâşită şi duhovnicească ucurie* ă a doândit în cer Sfincuvioşi, care plăcând lui Dumnezeu în viaţa aceasta, şi-au a"onisit veşnica răsplată, pe care ne-o pda şi nouă, celor ce le cântăm cu evlavie#Bucură-te, $asile cel din Poiana 0ărului, că părăsindu-ţi ţara ai venit în pământurile $rancei, pcare le-ai luminat cu viaţa ta cea desăvârşită'



Bucură-te, că sporind în ru"ăciunea inimii, te-ai învrednicit a fi stareţ al cuviosului Paisie, cel ce ţiurmat întru totul în virtute'Bucură-te, Sfinte Paisie, că în 0oldova şi-n %thos te-ai întărit întru toată virtutea, a(un"ând părinal părinţilor'Bucură-te, că te-ai făcut mare dascăl al ru"ăciunii celei neîncetate a inimii'Bucură-te, că su olăduirea ta ai strâns părinţi de multe neamuri, lăsând mulţime de ucenici care umplut toată 8rtodo1ia de lumina duhovnicească'

Bucură-te, minunate %ntipa, care din 0oldova ieşind şi-n Sfântul 0unte desăvârşindu-te, ai rodit îndepărtatul $alaam'Bucură-te, că ai strălucit cu sfinţenia ta din %thos până în 4usia, cinste făcând neamului tău, pentcare te şi ro"i neîncetat'Bucură-te, 3oane, române, că rămânând de mic orfan, Dumnezeu ţi-a purtat de "ri(ă ca unui adevărcopil al Său'Bucură-te, că &l ţi-a călăuzit paşii spre pustiile 3ordanului, unde şihăstreşte în aspră nevoinţă ai trăBucură-te, că au săltat inimile noastre de ucurie la aflarea moaştelor tale iuite, prin care ne-aîncredinţat că avem un nou mi(locitor pentru noi'Bucură-te, !eodora, pustnico, care femeie fiind după fire ai întrecut cu nevoinţele pe mulţi dint

ăraţi'Bucură-te, că în sin"urătate întrea"a viaţă ai petrecut, punându-ţi toată năde(dea în Dumnezeu, ate-a şi slăvit cu trup nestricăcios'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al ..-leaSă ne plecăm înaintea celor ce prin luptele lor au iruit cele ale firii şi s-au făcut în"eri în trusurpând pe surpătorul mântuirii noastre' iar lui Dumnezeu, are le-a arătat lor calea cea strâmtăcu chinuri, să-3 cântăm, zicând# &liluia

Icosul al ..-lea7i în vremurile mai noi au strălucit pe pământul ţării păstori desăvârşiţi în sfinţenie* ă ei sufletul au pus pentru noi în faţa lui Dumnezeu, străduindu-se cu timp şi fără timp a ne face vrednici d+mpărăţia erurilor* a unora ce fără zăavă s-au nevoit pentru inele nostru, şi încă se mnevoiesc, să le cântăm zicând#Bucură-te, alinic, netrupescule păstor, că nu ştim de unde să începem a lăuda virtuţile tale'Bucură-te, că deşi ai fost e"umen şi ierarh cu multe "ri(i, nevoinţele cele călu"ăreşti nu le-ai lepădci mai vârtos te-ai întărit întru ele'Bucură-te, că prin ne"răita ta milostenie te-ai urcat până la cer, fiind până azi părinte al săracilor'

Bucură-te, că în fel şi chip te-ai nevoit pentru inele păstoriţilor tăi, luptând pentru unirea tuturromânilor întru dra"oste de Dumnezeu şi de neam'Bucură-te, că ai luminat poporul cel dreptcredincios, tipărind cărţi cu folos sufletesc şi zidinenumărate Biserici'Bucură-te, că şi după moarte românilor tăi iuiţi le împarţi mulţime de daruri prin moaştele tale ceprea cinstite'Bucură-te, 3osif de la Partoş, mitropolitule al !imişoarei, care în Sfântul 0unte %thos ai urcat pcalea cea dumnezeiască a virtuţilor'Bucură-te, că deşi ătrân fiind, ai venit să păstoreşti poporul Banatului'



Bucură-te, că de darul facerii de minuni învrednicindu-te, prin moaştele tale ne stai şi azi înta(utor'Bucură-te, Sfinte /ifon, că şi tu în 5rădina 0aicii Domnului te-ai nevoit întru sfinţenie'Bucură-te, că ai fost ales patriarh al onstantinopolului, iar mai apoi ai a(uns păstor al 6ă4omâneşti'Bucură-te, că pe inecredinciosul şi înţeleptul voievod /ea"oe Basara l-ai povăţuit pe căisfinţeniei'

<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$treCondacul al .-leaPe vrednicii noştri ierarhi şi stăpâni, care întru frica Domnului s-au nevoit a scoate poporul dmâinile vră(maşilor văzuţi şi nevăzuţi, îndrumându-l întru toate poruncile 0ântuitorului, pe aceştdar, lăudându-i, lui Dumnezeu, elui ce i-a înţelepţit cu lumina Sa cea o"ată, să-3 cântăm ucurie, stri"ând# &liluia

Icosul al .-lea8Din mormânt a ieşit mântuirea neamului omenesc, prin slăvita +nviere* 3ar mucenicii şi mărturisito

vremurilor de pe urmă, locuind în temniţi ca-n nişte morminte, au adus, prin (ertfa lor, învierneamului românesc* Să cântăm, aşadar, tuturor celor care neştiuţi au pătimit pentru credinţa supri"oana celor fără de Dumnezeu, unele ca acestea#Bucuraţi-vă, arhierei şi preoţi, călu"ări şi credincioşi, care aţi umplut temniţele comuniste'Bucuraţi-vă, toţi cei ce v-aţi stins în vremea cruntei pri"oane, ştiuţi doar de Dumnezeu'Bucuraţi-vă, că în iertare şi nevoinţă desăvârşindu-vă, aţi făcut închisoarea prile( de sfinţire'Bucuraţi-vă, toţi cei ce închişi la Piteşti )-aţi mărturisit pe Hristos, îndurând iruitori chinurile cemai presus de minte'Bucuraţi-vă, %iudule şi ?ilava, că sân"ele mulţimilor de mucenici v-au făcut locuri de închinare'

Bucuraţi-vă, 5herla şi Periprava, că în voi a strălucit lumina ru"ăciunii celei din suferinţă'Bucuraţi-vă, toate temniţele comuniste, că v-aţi făcut scară spre cer pentru nenumăraţi mucenici'Bucuraţi-vă, că fără să vrea călăii cei nemiloşi au lucrat spre slava lui Dumnezeu şi a Bisericii SaleBucuraţi-vă, că prin ei floarea neamului românesc a umplut cerul, pururea mi(locind pentru nînaintea lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă dar, noilor mucenici, că vite(ia şi rădarea voastră v-au a"onisit cununa cea veşnică'Bucuraţi-vă, că întru ucuria 4aiului sălăşluind acum, sunteţi năde(dea cea tare a neamului nostru'Bucuraţi-vă, că prin (ertfa voastră, Dumnezeu ne trimite în dar inecuvântările )ui cele o"ate'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul al .%-lea @de trei oriA!uturor Sfinţilor neamului nostru, mucenici, ierarhi, cuvioşi, mărturisitori şi voievozi, ştiuţi sneştiuţi, să le aducem cinstirea noastră şi dra"ostea şi evlavia* 7i să le mulţumim ca unora caplân" pentru noi şi pentru păcatele noastre, aducând inecuvântarea lui Dumnezeu peste pămânţării* 3ar lui Dumnezeu, elui ce până acum nu a lepădat neamul nostru cel dreptcredincios, săcântăm din inimă, în veşnică şi dulce cântare zicând# &liluia

%poi se zice iarăşi#

Icosul .



+nceputul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre %postoli, slăvitul %ndra el din ezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina !reimii celei de viaţă făcătoarântăm, aşadar, lui şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea#Bucură-te, %ndreie, că tu ai inevestit mântuirea neamului omenesc în părţile noastre'Bucură-te, că strămoşii noştri după vrednicie te-au cinstit'Bucură-te, că mereu te-ai arătat apărător al nostru înaintea lui Hristos şi a 0aicii Sale'Bucură-te, că prin tine putem cânta tuturor Sfinţilor neamului nostru laude, zicând#

Bucuraţi-vă, toţi cei ce împodoiţi inecuvântatul pământ al ţării cu florile sfinţeniei'Bucuraţi-vă, că lacrimile voastre cad fără oprire înaintea lui Dumnezeu, cerând iertanenumăratelor noastre păcate'Bucuraţi-vă, că voi sunteţi măsura neamului nostru şi inecuvântarea lui cea nepieritoare'Bucuraţi-vă, că doar întru voi putem să ne lăudăm cu adevărat'Bucuraţi-vă, că fără a(utorul vostru demult am fi fost în "hearele morţii'Bucuraţi-vă, că doar pentru suspinele voastre ne mai în"ăduie Dumnezeu răutatea'Bucuraţi-vă, că împreună cu 0aica Domnului sunteţi sin"ura noastră năde(de de mântuire'<ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

Condacul .elor ce din neamul nostru s-au învrednicit a doândi, prin nevoinţele şi sân"ele lor, darsfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noca unora ce pururea mi(locesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să stri"ăm cu ucurie# <ucura"i-vă, #!in"ilr t"i, care a"i $trălucit pe pământul "ării na$tre

7i apoi se citeşte această

Ru"ăciune către Sfin&ii români



Sfinţilor români, voi care sunteţi podoaa neamului nostru şi roada lui cea mai de preţ# muceniccare aţi murit pentru Stăpânul Hristos' ierarhi, care ne-aţi păstorit cu sfinţenie' cuvioşi, care v-anevoit ca nişte în"eri în trup' mărturisitori, care aţi păzit dreapta credinţă şi voievozi, care ne-aapărat Biserica şi neamul, staţi tari, precum aţi şi stat, înaintea tronului lui Dumnezeu, ru"ându-cu lacrimi să ne ierte păcatele şi să ne întoarcă spre toată fapta cea ună*

/oi credem şi mărturisim că voi, Sfinţilor care aţi odrăslit din neamul nostru sau care aţi venit aceste părţi pentru a ne lumina cu viaţa sau cu moaştele voastre, vă ru"aţi cu dra"oste pentru noi ne sunteţi cel dintâi a(utor în faţa lui Dumnezeu şi pentru aceasta ne şi ru"ăm vouă cu evlavi

păziţi-ne, împreună cu 0aica Domnului, de toate "reutăţile şi încercările care se aat asupra noastnu de cele ce sunt în"ăduite spre pocăinţă şi spre întoarcere la Dumnezeu să ne păziţi, Sfinţilor, ci cele care sunt din răutatea şi invidia vră(maşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi şi care sunt mai presus dputerea noastră*

3zăviţi-ne, aşadar, cu ru"ăciunile şi îndurările voastre, de venirea altor neamuri asupra noastră, răzoiul cel dintre noi, de secetă, de cutremur, de foc, de potop, de oală şi de toate necazurile pcare din cauza răutăţii noastre le pătimim* ă, iată, cu nenumărate păcate +l mâhnim pe milostivDumnezeu# cu uciderea de prunci cea cumplită, cu desfrânarea cea ruşinoasă, cu hoţii şi vicleniiminciuni şi îndeoşte cu toată fapta cea rea*



/e-am îndepărtat Sfinţilor, întru totul de Dumnezeu şi de Biserica Sa şi vă ru"ăm acum să cerpentru noi iertare de păcate, chip de pocăinţă şi râvnă pentru toată fapta cea ună* 7i să ne întoarcla dra"oste pentru Dumnezeu şi pentru 0aica Sa şi pentru Biserica cea strămoşească* a nu cumvdin pricina noastră să fie hulit Dumnezeu printre neamuri, ci mai de"raă să fim un neam întru casă se slăvească sfânt numele )ui*

a astfel, ridicându-ne la cinstea cea dintâi, să ne închinăm vouă, iuiţi ai noştri Sfinţi români şi slăvim pe Dumnezeu cel ;nul în !reime# !atăl, .iul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecvecilor*

%m

Acatistul tuturor Sfin&ilor români



Prăznuire în Duminica a doudupă Pogorârea Sfântului Duh (Rusal



#lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie #lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie #lavă ;ie, umnezeul n$tru, #lavă ;ie







amne, miluie%te amne, miluie%te

amne, miluie%te #lavă :atălui %i 5iului %i #!ântului u0. *i acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.

:atăl n$tru, are e%ti (n ceruri, $!in"ea$că-$e numele :ău, vie (mpără"ia :a, !acă-$e via :precum (n cer a%a %i pe pământ. Pâinea na$tră cea $pre !iin"ă dă-ne- nuă a$tăzi. *i ne iarnuă gre%alele na$tre, precum %i ni iertăm gre%i"ilr n%tri. *i nu ne duce pe ni (n i$pită, ci nizbăve%te de cel rău. ă a :a e$te mpără"ia %i puterea %i $lava, a :atălui %i a 5iului %i a #!ântulu0, acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.



amne, miluie%te-ne pe ni, că (ntru :ine am nădă'duit nu :e mânia pe ni !arte, nici pme!ărădelegile na$tre, ci caută %i acum ca un Mil$tiv %i ne izbăve%te pe ni de vră'ma%ii n%tri, c:u e%ti umnezeul n$tru %i ni $untem pprul :ău, t"i lucrul mâinilr :ale %i numele :ăc0emăm.

*i acum %i pururea %i (n vecii vecilr. &min.=%a mil$tivirii de$c0ide- nuă,binecuvântată >ă$cătare de umnezeu, ca $ă nu pierim cei nădă'duim (ntru tine, ci $ă ne mântuim prin tine din nevi, că tu e%ti mântuirea neamulcre%tine$c.

rezul red ntr-=nul umnezeu, :atăl &t"iitrul, 5ăcătrul cerului %i al pământului, al tuturr celvăzute %i nevăzute.*i (ntru =nul mn i$u$ 9ri$t$, 5iul lui umnezeu, =nul->ă$cut, are din :atăl #-a nă$cu

mai (nainte de t"i vecii. ?umină din ?umină, umnezeu adevărat din umnezeu adevăra>ă$cut, nu !ăcut, el de !iin"ă cu :atăl, prin are tate $-au !ăcut.are pentru ni amenii %i pentru a na$tră mântuire.#-a pgrât din ceruri *i #-a (ntrupat de u0ul #!ânt %i din Maria 5eciara *i #-a !ăcut m.*i #-a ră$tignit pentru ni (n zilele lui Pilat din Pnt, *i a pătimit %i #-a (ngrpat. *i a (nviattreia zi după #cripturi . *i #-a $uit la ceruri %i *ade de-a dreapta :atălui. *i iară%i va $ă vină cu $lavă, $ă 'udece viii mr"ii, & cărui mpără"ie nu va avea $!âr%it.*i (ntru u0ul #!ânt, mnul de via"ă 5ăcătrul, are din :atăl purcede,

ela ce (mpreună cu :atăl %i cu 5iul e$te (nc0inat %i $lăvit, are a grăit prin prrci.



ntru-una #!ântă #brnicea$că %i ap$tlea$că <i$erică,Mărturi$e$c un btez (ntru iertarea păcatelr,&%tept (nvierea mr"ilr %i via"a veacului ce va $ă !ie. &min

După oişnuitul început, se zice#

4roparul "lasul # a pe nişte sfeşnice înţele"ătoare ale Soarelui celui /eapus, în cântări

lăudăm, că luminători sunteţi nouă, celor din întunericul necunoştinţei, ca prin ru"ăciunile voastnecontenite să se mântuiască şi sufletele noastre*

Condacul .!aina moştenirii din Părinţi şi neam este taina menirii ce fiecare o are în Propriul său chip, şi fericsunteţi voi, Sfinţilor, care cu împodoire aceasta aţi împlinit şi aşa v‐aţi făcut sfinţenia pământuluineamului# <ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Icosul .%ltarele lumii sunt locurile şi moaştele celor ce au fost cu adevărat închinătorii sfinţi ai l

Dumnezeu şi aşa au rămas înrudirea cu un neam şi un pământ, într-o unire ce nu se mai poadespărţi*Bucuraţi-vă, Sfinţilor, altarele vii de închinare'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, care şi locurile aţi sfinţit'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, care şi pe pământ locaş v-aţi făcut'Bucuraţi-vă, lauda de cinste a unei meniri'Bucuraţi-vă, lucrarea de taină a unei moşteniri'Bucuraţi-vă, talanţii unui anume chip'Bucuraţi-vă, seminţe pentru o anumită ţarină'

Bucuraţi-vă, cei aleşi cu o le"ătură sfântă'Bucuraţi-vă, le"ământ de veşnică unire'Bucuraţi-vă, unire ce nu se mai poate despărţi'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, în pomenirea din neam în neam'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul e minunat este să te naşti din Sfinţi Părinţi, să moşteneşti virtuţile lor, să vieţuieşti unde osemintele sfinte, să duci mai departe închinarea de# &liluia

Icosul )umea nu este împărţită de taina Părinţilor şi neamului şi nici de un anume pământ strămoşesc, ci stăpânirile pătimaşe, ce distru" tocmai altarele cele sfinte*Bucuraţi-vă, Sfinţilor Părinţi, taină dumnezeiască'Bucuraţi-vă, Părinţi, naştere de $iaţă'Bucuraţi-vă, Părinţi, arătarea hipului lui Dumnezeu'Bucuraţi-vă, Părinţi, locaş de altar'Bucuraţi-vă, Părinţi, închinarea dumnezeiască'Bucuraţi-vă, aleşii pământului'

Bucuraţi-vă, le"ământul .ă"ăduinţei'



Bucuraţi-vă, înrudirea făpturilor'Bucuraţi-vă, înrudirea şi temelia vieţii'Bucuraţi-vă, înrudirea ce preface firea'Bucuraţi-vă, taina însăşi a $eşniciei'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul %

%şa, Sfinţilor ai acestui neam şi pământ românesc, cu cinstirea cuvenită vă sărătorim şi pomenirea voastră şi noi ne o"lindim, în închinarea cea mare de# &liluiaIcosul %Din vremurile cele de demult, de la primul Părinte al acestui neam, vouă, tuturor celor ce aţi sfinacest pământ, vă aducem şi noi mulţumirea cea inecuvântată*Bucuraţi-vă, Sfinţilor, de la începuturile acestui neam'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, de pe acest pământ'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, înrudiţi cu plămădirea lui'Bucuraţi-vă, cei născuţi pe aceste melea"uri'Bucuraţi-vă, cinstiţi moşi şi strămoşi'

Bucuraţi-vă, părtaşii sfintei moşteniri a locului'Bucuraţi-vă, cei înscrişi cu menirea acestuia'Bucuraţi-vă, cei ce aţi luat (u"ul acestei ţări'Bucuraţi-vă, cei ce aţi luat crucea anume însemnată'Bucuraţi-vă, cei ce aţi trecut pe drumurile noastre'Bucuraţi-vă, lucrătorii mântuirii neamului românesc'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul *

Pământ un al seminţelor une fiind acest neam, a crescut pe mulţi plăcuţi ai lui Dumnezeu, ca fie făclii nestinse, în cântarea de# &liluia

Icosul *+ncă şi din alte părţi mulţi aţi venit, Sfinţilor, să vă odihniţi sfintele voastre moaşte în acest pămâinecuvântat, făcându-vă comori de mare preţ*Bucuraţi-vă, Sfinţilor de la început de veacuri'Bucuraţi-vă, Sfinţilor daco-romani'Bucuraţi-vă, Sfinţilor români'Bucuraţi-vă, Sfinţilor de prin peşteri şi sihăstrii'

Bucuraţi-vă, Sfinţilor din sate şi cetăţi'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, slu(itori împărăteşti'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, slu(itori la altare'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, ostaşi şi căpetenii de oşti'Bucuraţi-vă, Sfinţilor din dre"ătorii şi cinste'Bucuraţi-vă, Sfinţilor în smerenie de taină'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, plăcuţii de inimă ai lui Dumnezeu'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul 0



um să vă numim pe voi, o, Sfinţilor ai acestui pământ şi neam, cum să vă aducem cinstirea noastşi mulţumirea care vi se cuvine, decât prin cântarea de# &liluia

Icosul 0Pomenirea noastră să fie fără micşorarea vreunuia' vouă, celor rămaşi în amintire, sau încă tăinuiori su ne"urile vremurilor, tuturor vă aducem sărătorirea noastră*Bucuraţi-vă, cinstitorilor de Dumnezeu din vechime'

Bucuraţi-vă, drepţilor de demult'Bucuraţi-vă, primilor propovăduitori apostoleşti'Bucuraţi-vă, primilor mucenici'Bucuraţi-vă, primilor sihaştri doritori de marea duhovnicie'Bucuraţi-vă, primilor monahi, stareţi şi duhovnici iscusiţi'Bucuraţi-vă, primilor arhierei şi preoţi ai Bisericii'Bucuraţi-vă, ctitori de mănăstiri şi iserici'Bucuraţi-vă, apărători şi luptători cu stăpânirile vră(maşe'Bucuraţi-vă, domnitori încununaţi cu sfinţenia'Bucuraţi-vă, toţi Sfinţii înscrişi pe acest pământ'

<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul '/ici unul, numiţi sau tăinuiţi, de la cel mai de (os până la cel mai de sus, nu sunteţi în uitare, ci toţii în cântarea de# &liluia

Icosul '7i aşa, sărătorirea noastră să fie deodată pentru toţi, cu fiecare în parte şi a celorlalţi, ca o prsfântă adunare a iuirii dumnezeieşti*

Bucuraţi-vă, mucenicii din !omis'Bucuraţi-vă, 0acroiu, )ucian şi Dasius'Bucuraţi-vă, %r"eu, /arcis, 0arcelin şi .ilius episcopul'Bucuraţi-vă, /iceta ierarhul, &rmil şi diaconul Stratonic'Bucuraţi-vă, Bretanion, asian şi 5herman'Bucuraţi-vă, &frem, 0ontanus preotul şi soţia sa 0a1ima'Bucuraţi-vă, 3rineu, )upus şi Silvan'Bucuraţi-vă, hiril, hindeas, !asius şi Sava'Bucuraţi-vă, Dadas, Pasicrate şi $alentin din Durostorum'Bucuraţi-vă, 3ulian, /icandru, 3sihie, &milian şi Secundus'

Bucuraţi-vă, %talos, <amasis, .ilip şi oticos'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul +Pomelnicul cel sfânt străluceşte încă cu cei ce aţi rămas mai (ertfelnici, pentru"ranicul a(utor în nevoile noastre, ale celor ce cântăm# &liluiaIcosul +hiar veniţi de peste hotare, v-aţi înrudit cu neamul de aici şi v-aţi unit cu menirea de taină de acest pământ*



Bucuraţi-vă, %postole %ndrei şi următorilor apostoleşti'Bucuraţi-vă, uvioasă Paraschiva, 0uceniţă .ilofteea şi !eodora'Bucuraţi-vă, 0artirilor din %rdeal, $isarion, Sofronie şi 8prea'Bucuraţi-vă, %rhiereilor 3orest şi Sava şi 3osif maramureşeanul'Bucuraţi-vă, 3oan de la Suceava şi neînfricaţilor Brâncoveni'Bucuraţi-vă, domnitorilor 0atei Basara şi 7tefan cel mare'Bucuraţi-vă, Dimitrie cel nou şi /icodim cel lând'

Bucuraţi-vă, 3oan de la Prislop, Paisie şi 3oan de la /eamţ'Bucuraţi-vă, %ntonie de la 3ezer, /eofit din Stânişoara şi Daniil Sihastrul'Bucuraţi-vă, %rhiereilor )eontie, /ifon, alinic, 5helasie şi %ntim 3vireanul'Bucuraţi-vă, toţi cei ştiuţi şi neştiuţi'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul /instirea noastră adusă vouă, Sfinţilor plăcuţi ai lui Dumnezeu, să nu fie umrită de ru"ăminţinoastre, ale celor aflaţi în necazuri şi nevoi, şi aşa împreună să cântăm# &liluia

Icosul /8, voi, Sfinţilor iuitori de Dumnezeu, aţi rămas înscrişi în acest neam şi pământ şi aşa aţi unpământul cu cerul, plinind marea taină a +ntrupării lui Hristos*Bucuraţi-vă, împlinirea tainei celei dumnezeieşti'Bucuraţi-vă, stâlpii ce spri(ină erul'Bucuraţi-vă, măr"ăritarele din ţarină'Bucuraţi-vă, comorile cele nestricate'Bucuraţi-vă, izvoarele de apă vie'Bucuraţi-vă, hrana uvântului dumnezeiesc'

Bucuraţi-vă, ăutura Preasfântului Duh'Bucuraţi-vă, "răirea cea inecuvântată'Bucuraţi-vă, sfatul de mare înţelepciune'Bucuraţi-vă, povăţuirea iscusită'Bucuraţi-vă, ale"erea doar a celor une'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul ;7tiindu-vă pe voi temelia de piatră a acestui neam, şi noi, deşi nevrednici, moştenitorii tainelvoastre suntem, prin care cântăm# &liluia

Icosul ;&ste mare ucuria noastră, avându-vă pe voi apărători şi a(utători în toate nevoile, că necontenitHristos mi(lociţi şi mântuirea noastră*Bucuraţi-vă, cei inecuvântaţi de Dumnezeu'Bucuraţi-vă, aleşii dintre fiii oamenilor'Bucuraţi-vă, cei mai curaţi cu sufletul'Bucuraţi-vă, cei mai curăţiţi cu trupul'Bucuraţi-vă, cei mai înţele"ători cu mintea'



Bucuraţi-vă, cei mai simţitori cu inima'Bucuraţi-vă, cei mai înţelepţi cu duhul'Bucuraţi-vă, cei mai plini de cuvântul &van"heliei'Bucuraţi-vă, cei mai râvnitori de cele une'Bucuraţi-vă, cei mai lucrători ai duhovniciei'Bucuraţi-vă, cei mai iuitori de Dumnezeu'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul .Prin icoanele voastre cele sfinte şi noi ne descoperim propriul chip, şi ne o"lindim atât virtuţile, cşi slăiciunile, şi aşa cântăm# &liluia

Icosul ..ericiţi sunteţi cu adevărat că vă avem ru"ători către Dumnezeu şi "ranici miluitori în toate nevoşi necazurile, ce adesea ne copleşesc*Bucuraţi-vă, Sfinţilor, întăritori în credinţă'Bucuraţi-vă, povăţuitori în toate căile vieţii'

Bucuraţi-vă, părinţi cu raţe prea iuitoare'Bucuraţi-vă, mucenicie cu mărturisire neînfricată'Bucuraţi-vă, cuvioşie de în"eri trupeşti'Bucuraţi-vă, smerenie ascultătoare'Bucuraţi-vă, smerenie iuitoare'Bucuraţi-vă, luarea "reutăţilor peste fire'Bucuraţi-vă, ducerea poverilor celor slai'Bucuraţi-vă, tămăduirea de oli şi neputinţe'Bucuraţi-vă, îmlânzirea tuturor răutăţilor'

<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul ..Pomenirea voastră, sărătorile praznicelor cuvenite, locurile unde v-aţi nevoit şi aţi lucrat, unacum vă odihniţi sfintele moaşte, toate sunt şi cântarea noastră de# &liluia

Icosul ..omori de mare preţ ne sunteţi, moşteniri prea sfinte din neam în neam, frumuseţi de mare podoaale Bisericii noastre româneşti*Bucuraţi-vă, comorile pământului românesc'Bucuraţi-vă, luceferi ai luminii lui Hristos'Bucuraţi-vă, pomi cu roadele vieţii nemuritoare'Bucuraţi-vă, râuri cu ape tămăduitoare'Bucuraţi-vă, uşile pământului spre cer'Bucuraţi-vă, porţile erului spre pământ'Bucuraţi-vă, altarele pe care a coorât Dumnezeu'Bucuraţi-vă, altarele pe care mereu cooară Hristos'Bucuraţi-vă, ru"ăciuni neîncetate'Bucuraţi-vă, mi(lociri nenumărate'



Bucuraţi-vă, Sfinţii noştri cei mai de aproape'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul .Biserică luptătoare aţi rămas şi Biserică iruitoare în cer v-aţi făcut, iar prin voi şi noi, fiii de (os, naştem, creştem şi ne împlinim, în cântarea de# &liluia

Icosul .%şa, năde(dea mântuirii noastre ne-o păstrăm şi prin voi credinţa ne-o întărim şi cu îndrăznire spHristos aler"ăm, unde sunteţi acum adunaţi cu toţii*Bucuraţi-vă, Sfinţilor noştri de neam şi rudenie'Bucuraţi-vă, moşilor şi strămoşilor sfinţi'Bucuraţi-vă, pomenirea mărturiilor străune'Bucuraţi-vă, chipuri neşterse de vremi'Bucuraţi-vă, nume păstrate cu "ri(ă'Bucuraţi-vă, icoane de pururea închinare'Bucuraţi-vă, sfinte moaşte, altare vii'

Bucuraţi-vă, morminte, iserici de suflet'Bucuraţi-vă, morminte, inimi ce at în odihnă'Bucuraţi-vă, întipărirea veşniciei în pământ'Bucuraţi-vă, nemurirea din neam în neam'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

Condacul .% @de trei oriASfinţilor toţi, de neam şi pământ românesc, pomenirea voastră ne este sărătoare şi ucurie, darru"ăminţi pentru ţara aceasta şi pentru noi, cei în nevoi, ca să cântăm cu "las mare# &liluia

%poi se zice iarăşi 3cosul C şi ondacul C*

Icosul .%ltarele lumii sunt locurile şi moaştele celor ce au fost cu adevărat închinătorii sfinţi ai lDumnezeu şi aşa au rămas înrudirea cu un neam şi un pământ, într-o unire ce nu se mai poadespărţi*Bucuraţi-vă, Sfinţilor, altarele vii de închinare'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, care şi locurile aţi sfinţit'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, care şi pe pământ locaş v-aţi făcut'Bucuraţi-vă, lauda de cinste a unei meniri'Bucuraţi-vă, lucrarea de taină a unei moşteniri'Bucuraţi-vă, talanţii unui anume chip'Bucuraţi-vă, seminţe pentru o anumită ţarină'Bucuraţi-vă, cei aleşi cu o le"ătură sfântă'Bucuraţi-vă, le"ământ de veşnică unire'Bucuraţi-vă, unire ce nu se mai poate despărţi'Bucuraţi-vă, Sfinţilor, în pomenirea din neam în neam'<ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c



Condacul .!aina moştenirii din Părinţi şi neam este taina menirii ce fiecare o are în Propriul său chip, şi fericsunteţi voi, Sfinţilor, care cu împodoire aceasta aţi împlinit şi aşa v‐aţi făcut sfinţenia pământuluineamului# <ucura"i-vă, #!in"ilr, altarele %i (nc0inarea de neam %i pământ rmâne$c

@&lcătuit de Prea uvi$ul G0ela$ie G0erg0e %i !ratele alerian rag% Pâ$laru de la #!ânMănă$tire 5ră$inei, tipărit cu binecuvântarea nalt Prea #!in"itului D #EB&5M, mitrplit

GermanieiC

Comentarii patristice la Duminica a -a după Rusalii (,atei * ./-%)

Binecuvântaţi sunt acei pescari pe care 0ântuitorul i-a ales dintre atât de mulţi învăţaţi ai )e"ii scriitori, dintre atât de mulţi înţelepţi din lume, pentru lucrarea predicării şi pentru harul apostolie$rednic de Domnul nostru, într-adevăr şi potrivită învăţăturii Sale a fost acea ale"ere, ca predicarea numelui Său cu atât mai mare să fie lauda ca cei smeriţi şi de vârstă mică Să-i predicuvântul*

Matei 4,18

@Mt. 4, 18C Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe di !ra"i, pe #imn ce $e nume%Petru %i pe &ndrei, !ratele lui, care aruncau mrea'a (n mare, căci erau pe$cari.

;nii poate s-au întreat# )a chemarea Domnului, ce sau cât de mult au lăsat în urmă aceşti dpescari care aia dacă aveau ceva:



)a aceasta, iuitul meu, treuie să luăm în calcul mai de"raă intenţia cuiva, decât oservarea avesale* %cea persoană care a lăsat în urmă foarte mult, este cea care nu păstrează nimic pentru el, cecare, cu toate că are puţin, renunţă la tot* /oi tindem să ne ataşăm de acele lucruri personale şi dacele lucruri pe care aia le deţinem, purtând o mare atenţie asupra lor*

%şadar, Petru şi %ndrei au lăsat foarte mult în urmă când au renunțat la lăcomia şi la dorinţa de adeţine* )asă mult în urmă acea persoană care renunţă la lucrurile oţinute râvnite foarte mu

%şadar acei săraci care l-au urmat pe 3isus au lăsat în urmă atât cât alţi săraci nu l-au urmat, dar ercapaili să o dorească*

Deci atunci când remarci că cineva a lăsat mult în urmă, nu treuie să-ţi spui însuţi# vreau să facelaşi lucru şi să imit pe cei care dispreţuiesc această lume, dar îmi pare foarte rău că nu am nimce să las în urmă* $eți lăsa mult în urmă, fraţii mei, dacă renunțați la dorinţele pământeşti*

%spectele pământeşti, oricât de mici pot fi, sunt suficiente pentru Domnul, din moment ce &l se ula inimă şi nu la lucrurile materiale* /ici nu (udecă după cât de mult este sacrificat, ci după cât mult am dorit să facem aceasta* Pentru că, dacă (udecăm după unurile e1terioare, sfinţii pescari

ne"ociat în mre(ele şi în corăiile lor pentru viaţa veşnică a în"erilor*

@#!ântul Grigrie cel mare, Patruzeci de milii la Evang0elie 6, 2, traducere pentru Algia.de &leAandra /urbaC

Matei 4,1)

@Mt. 4, 1)C *i le-a zi$+ eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni.

*i au lă$at mre'ele %i l-au urmat @Matei 4, 2C.+n plus, 3oan @&van"helistulA spune că au fost chemaţi în mod diferit @&van"helia după 3oarelatează chemarea primului apostol într-un fel diferit @3oan C, E-F>A*

Sfântul 3oan 5ură de %ur îmină cele două chemări, acceptând, din două chemări distincte, prima, care este descrisă în 3oanA* Prin aceasta, se evidenţiază faptul că este o a doua chemare* poate conchide aceasta din nenumărate dovezi* Pentru că s-a spus că au venit la &l când 3oan nufost aruncat încă în temniţă @3oan , GFA' dar aici se spune după ce a fost închis în temniţă* 7i aco%ndrei îl cheamă pe Petru, dar aici 3isus îi cheamă pe amândoi* Pe de o parte, 3oan @&van"helistu

spune# i$u$ l-a văzut pe #imn venind %i i-a $pu$+ :u e%ti #imn, 5iul lui na %i te vei num0e!a, care $e nume%te Petru @an 1, 42C. Pe de altă parte, 0atei spune că el de(a avea acel numpentru că spune# văzându-l pe Simon, care se numea PetruI

+n alt loc, %ndrei este văzut venind în casa )ui şi aude multe lucruri* Dar aici, auzind doar o scurchemare, amii )-au urmat imediat* ând mai devreme au văzut că 3oan era în temniţă şi că 3isus retrăsese @în pustieA, nu era nefiresc să se întoarcă la corăiile lor să pescuiască, după ce )-au urmla început şi mai târziu )-au lăsat sin"ur să pescuiască* Prin urmare, oservi că 3isus îi "ăseşpescuind* Dar nici &l nu a opus rezistenţă la început când ei au dorit să se retra"ă de la &l, nici du



ri"ide sau evidenţiate de preziceri sau cunoașterea unei "ândiri oculte sau din mărturisiri ademonilor şi învieri ale morţilor pentru a-i ţine pe oamenii raţionali captivi şi pentru a-i preveni iasă afară, prin orice mi(loace*

@&utr necun$cut, pere incmplete la Matei, milia 8, traducere pentru Algia.r d&leAandra /urbaC

Matei 4,2@Mt. 4, 2C ar ei, (ndată lă$ând mre'ele, au mer$ după El.

ineva se poate întrea# Deci nu pot iui o"ăţia şi în acelaşi timp să-3 fiu ineplăcut lui Hristos%postolii ne-au dat o lecţie prin lăsarea imediată în urmă a mre(elor, pentru că nimeni nu poadeţine lucruri pământeşti şi în acelaşi timp să fie complet ataşat de lucrurile cereşti* 4emarcaţi între pământ şi cer este o prăpastie care separă amele părţi* %ceasta arată că între trupul ceresc cel pământesc nu poate fi amestecare* !rupurile cereşti sunt luminoase şi spiritualizate şi fireştmereu tind spre cele de sus* !rupurile pământeşti sunt "reoaie şi mereu sunt aplecate spre cele d

(os* Deci, dacă tinzi către lucrurile cereşti, ele te vor ridica, dacă tinzi către cele pământeşti, te vafunda* De aceea, ei au lăsat în urmă mre(ele, de teamă ca aceste lucruri să nu devină mai de"raun ostacol pentru ei, decât un folos*

@&utr necun$cut, pere incmplete la Matei, milia H, traducere pentru Algia.r d&leAandra /urbaC

@Mt. 4, 2C ar ei, (ndată lă$ând mre'ele, au mer$ după El.

+nainte să spună sau să facă ceva, &l cheamă apostolii, pentru ca nimic să nu fie ascuns pentru de în ceea ce priveşte cuvintele lui Hristos sau lucrările Sale, ca mai apoi să spună cu convin"erPentru că nu putem decât să vorim de ceea ce am văzut şi am auzit @.aptele %postolilor F, G>A* &lvede spiritualizaţi şi nu pământeşti, uitându-se nu la faţa lor, ci la inima lor* 7i îi ale"e pe aceştia npentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce pot deveni* Precum un artist care vede pietre preţioase şi pietre necioplite, le ale"e K nu pentru ceea ce sunt, ci pentru ceea ce pot deveni* Precum artissensiil care nu dispreţuieşte unul lipsit de formă, la fel şi 0ântuitorul, văzându-i în profunzimnu ale"e munca lor, ci inimile lor*

@&utr necun$cut, pere incmplete la Matei, milia H, traducere pentru Algia.r d

&leAandra /urbaC

Matei 4,21

@Mt. 4, 21C *i de acl, mergând mai departe, a văzut al"i di !ra"i, pe acv al lui /evedeu %i pan !ratele lui, (n crabie cu /evedeu, tatăl lr, dregându-%i mre'ele %i i-a c0emat.

8, inecuvântaţi sunt acei pescari pe care 0ântuitorul i-a ales dintre atât de mulţi învăţaţi ai )e"iiscriitori, dintre atât de mulţi înţelepţi din lume, pentru lucrarea predicării şi pentru harul apostolie

$rednic de Domnul nostru, într-adevăr şi potrivită învăţăturii Sale a fost acea ale"ere, ca



predicarea numelui Său cu atât mai mare să fie lauda ca cei smeriţi şi de vârstă mică Să-i predicuvântul K nu pentru că ar fi putut capta lumea prin înţelepciunea cuvântului, ci pentru a elienatura umană din moarte, prin simpla predicare a credinţei, aşa cum spun apostolii# Pentru credin"a va$tră $ă nu !ie (n (n"elepciunea menea$că, ci (n puterea lui umnezeu @ rinteni 6C. 7i în alt loc# i umnezeu *i-a ale$ pe cele nebune ale lumii, ca $ă ru%ineze pe cei (n"elep"umnezeu *i-a ale$ pe cele $labe ale lumii, ca $ă le ru%ineze pe cele tari, umnezeu *i-a ale$ pcele de neam '$ ale lumii, pe cele nebăgate (n $eamă, pe cele ce nu $unt, ca $ă nimicea$că pe ce

ce $unt @1 rinteni 1, 2H-28C. De aceea, nu a ales pe cei noili şi o"aţi ai lumii, ca să nu fînvăţătura lor îndoielnică, nici pe cei înţelepţi ai lumii, ca să nu creadă lumea că au convins-o înţelepciunea lor, ci i-a ales pe cei necunoscători, nepricepuţi şi pe cei mai neînvăţaţi pescari, Harul 0ântuitorului să se descopere*

@rma"iu$, :ratat la Matei 17, 1, traducere pentru Algia.r de &leAandra /urbaC

Matei 4,22

@Mt. 4, 22C ar ei (ndată, lă$ând crabia %i pe tatăl lr, au mer$ după El.

4emarcaţi credinţa şi ascultarea lor* Pentru că, deşi erau în mi(locul lucrului meseriei lor @şi ştiţi cde mult timp ia pescuitulA, când au auzit "lasul )ui, nu au amânat îndeplinirea ei sau şi nici nu întârziat* &i nu au spus# )asă-ne să ne întoarcem acasă, să vorim despre aceasta cu familia* schim, au lăsat totul în urmă şi )-au urmat, aşa cum &lisei a făcut când l-a urmat pe 3lie @3 4e"i CG>-GCA* ăci Hristos caută acest fel de ascultare din partea noastră ca noi să nu întârziem nici umoment, chiar şi dacă ne presează în mod insistent un lucru asolut necesar*

@#!ântul an Gură de &ur, Evang0elia după Matei, milia 14, 2, traducere pentru Algia.r

de &leAandra /urbaC@Mt. 4, 22C ar ei (ndată, lă$ând crabia %i pe tatăl lr, au mer$ după El.

+mpărăţia erurilor nu are nici un preţ* $alorează atât cât ai* Pentru aheu a valorat (umătate din cavea, pentru că cealaltă (umătate pe care o avea, adunată pe nedrept, a promis că o va înapoîmpătrit @)uca CL, MA*

Pentru Petru şi %ndrei a constat în mre(ele şi corăiile pe care le-au lăsat în urmă, pentru femevăduvă a valorat doi ani @0atei CG, FGA' pentru altul a valorat un pahar cu apă rece @0atei C>, FGA

Deci, aşa cum am spus, +mpărăţia erurilor valorează atât cât avem*

@#!ântul Grigrie cel mare,Patruzeci de milii la Evang0elie 6, 2, traducere pentru Algia.rde &leAandra /urbaC

@Mt. 4, 22C ar ei (ndată, lă$ând crabia %i pe tatăl lr, au mer$ după El.



4emarcaţi că Petru şi %ndrei sunt cunoscuţi că au lăsat mre(ele, pe când 3aco şi 3oan pe tatăl loro coraie* +n "eneral, sunt trei lucruri pe care fiecare persoană care vrea să +l urmeze pe Hristtreuie să le lase# le"ea trupului, unurile materiale şi părinţii trupeşti*

Prin lăsarea mre(elor se înţele"e lăsarea treuinţelor trupului, prin corăii, unurile materiale, iprin lăsarea tatălui înţele"em lăsarea părinţilor* 7i remarcaţi că prima dată au lăsat mre(ele, apcorăiile şi în al treilea rând, pe tatăl lor*

&ste mai la îndemână să laşi în urmă prima dată le"ea firii, pentru că este dăunătoare în speciurcuşului duhovnicesc* +n al doilea rând, unurile pământeşti, pentru că nu este atât de dăunător ai ceva în lume, ca decât să păcătuieşti, cu toate acestea şi a avea ceva este ispititor* +n final, părinţpentru că şi aceştia pot încetini urcuşul duhovnicesc, însă mai puţin periculoşi decât o"ăţia păcatele trupului*

Deci, au lăsat în urmă corăiile pentru a deveni cârmaci ai vaselor Bisericii, au lăsat mre(ele penta nu mai prinde peşti pe pământul acesta, ci oameni pentru lumea de dincolo şi au lăsat un tată urmă, pentru a deveni părinţi ale tuturor fapturilor înduhovnicite*

@&utr necun$cut, pere incmplete la Matei, milia H, traducere pentru Algia.r d&leAandra /urbaC

,atei *%

@Mt. 4, 23C *i a $trăbătut i$u$ tată Galileea, (nvă"ând (n $inaggile lr %i prpvăduinEvang0elia (mpără"iei %i tămăduind tată bala %i tată neputin"a (n ppr.

3saia a proorocit că acestea se vor întâmpla când a zis# &l a luat olile noastre şi neputinţele noastle-a purtatJ* )a acestea, +nvăţătorul şi Doctorul sufletelor, Hristos Domnul, a venit ca prin cuvinteSale să poată învăţa lumea spre viaţă şi cu leacurile Sale cereşti să vindece olile trupului şi asufletului, să poată eliera trupurile asediate de diavol şi să readucă persoanele afectate numeroase infirmităţi, la sănătate adevărată şi deplină*

Prin cuvântul puterii dumnezeieşti, &l a vindecat neputințele trupului, dar prin leacul învăţătuduhovniceşti a vindecat rănile sufletului*

David a remarcat în mod clar că rănile sufletului sunt tămăduite de Domnul, când spun

<inecuvântează $u!lete al meu pe mnul %i nu uita tate ră$plătirile ?ui, la care a adău"at# pel ce iartă tate nedreptă"ile tale, pe el ce vindecă tate blile tale @P$almul 12, 2-3C.

Prin urmare, &l este %devăratul şi Doctorul desăvârşit care tămăduieşte trupul şi restaurează sufletspre vindecare# Domnul şi 0ântuitorul nostru*

@rma"iu$, :ratat la Matei 17, 4, traducere pentru Algia.r de &leAandra /urbaC



@Mt. 4, 23C *i a $trăbătut i$u$ tată Galileea, (nvă"ând (n $inaggile lr %i prpvăduinEvang0elia (mpără"iei %i tămăduind tată bala %i tată neputin"a (n ppr.

&l călătorea prin 5alileea, ca un Doctor iuitor* &l în"ri(ea pe cei olnavi dându-le leacuri potrivfiecărei oli, pentru că toţi acei oameni neputincioşi şi suferinzi nu reuşeau să vină la doctor*

@&utr necun$cut, pere incmplete la Matei, milia 8, traducere pentru Algia.r d

&leAandra /urbaC

Părintele Ilie Cleopa - Predică la Duminica a II-a după Rusalii - Despre chemarea luiDumne#eu

eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni @0atei F, CLA

3uiţi credincioşi, astăzi, când Sfânta &van"helie voreşte de chemarea celor dintâi ucenici ai lHristos, am socotit de cuviinţă să voresc despre chemarea lui Dumnezeu adresată oamenilor*



Să ştiţi că chemarea lui Dumnezeu este de multe feluri şi cu multe planuri dumnezeieşti* ;neoDumnezeu cheamă la sine pe toţi când zice# ntarce"i-vă către Mine %i ve"i !i mântui"i, vi cei lcui"i cele mai (ndepărtate meleaguri ale pământului. Eu $unt umnezeu tare %i nu e$te alt@3saia FE, GGA* +n alt loc zice# eni"i la Mine t"i cei $teni"i %i (mpvăra"i %i Eu vă vi di0ni pe v@0atei CC, GMA* 3arăşi vedem că chemarea lui Dumnezeu este adresată mai ales celor păcătoşi, ducuvântul care zice# >-am venit $ă c0em pe drep"i, ci pe păcăt%i la pcăin"ă @0arcu G, CN' )ucaGA*

Mijloacele prin care Dumnezeu cheamă pe oameni la mântuire sunt felurite. hemardumnezeiască cea mai mare şi mai aleasă s-a făcut prin 3isus Hristos, după cum a proorocit 3saizicând# >eamurile care nu :e %tiau pe :ine :e vr c0ema %i pparele care nu :e cun%teau :ine vr alerga @3saia EE, EA* Sau când zice# ar Eu, când Mă vi (năl"a de pe pământ, (i vi tragpe t"i la Mine @3oan CG, GA* ice şi marele %postol Pavel# Prin are am luat 0ar %i ap$tlie, $ă aduc, (n numele #ău, la a$cultarea credin"ei, tate neamurile, (ntre care $unte"i c0ema"i %i vai lui i$u$ 9ri$t$ @4omani C, E-=A* hemarea oamenilor la mântuire se face prin Duhul Sfânt multă rădare, după mărturia care zice# *i :u i-ai (ngăduit pe ei ani mul"i %i le-ai de%teptat luareaminte prin u0ul :ău %i prin prrcii :ăi, dar ei nu %i-au plecat urec0ea @/eemia L, >A*

Dumnezeu cheamă pe oameni la pocăinţă şi prin prezenţa zidirilor Sale căci zice# erurile $pu$lava lui umnezeu %i !acerea mâinilr ?ui ve$te%te tăria @Psalm CM, CA*

Mul"i ameni (n"elep"i"i de umnezeu, văzând !rumu$e"ea %i armnia minunată a zidirilr, aa'un$ la cuna%terea /iditrului a tate, căci (ntreaga crea"ie mărturi$e%te că e$te pera mâinillui. %ceasta o spune şi Sfântul %postol Pavel zicând# ele nevăzute ale ?ui $e văd de la !acerlumii, (n"elegându-$e din !ăpturi, adică ve%nica ?ui putere %i dumnezeire, a%a că ei $ă !ie !ărcuvânt de apărare @4omani C, G>A* 3ar Solomon zice# ăci din mărimea %i !rumu$e"ea !ăpturil

p"i $ă cun%ti bine, $ctindu-te, pe el ce le-a zidit @+nţelepciunea lui Solomon C, EA*&ste încă o chemare a lui Dumnezeu după ale"ere, cum spune Sfântul Pavel# Pe care i-a 0tărmai (nainte, pe ace%tia i-a %i c0emat %i pe care i-a c0emat, pe ace%tia i-a %i (ndreptat iar pe carea (ndreptat, pe ace%tia i-a %i prea$lăvit @4omani M, >A* Dar să nu înţele"em "reşit, că Dumnezeu care mai înainte i-a hotărât pe aceştia i-a chemat şi i-a îndreptat* &cea$tă c0emare după alegere n !ace umnezeu !ără via mului. El !iind &tt%tiutr %i cun$cătr de inimi, c0eamă pe acecare $unt vrednici de c0emare, adică pe acei pe care mai (nainte (i vede că vr vi $ă- urmeze $ă !acă pruncile ?ui, pentru că umnezeu nu mântuie%te pe m !ără de m, !ără vin"a luumnezeu vie%te, ca t"i amenii $ă $e mântuia$că %i la cun%tin"a adevărului $ă vină @3 !imo

G, FA*

Harul lui Dumnezeu nu sileşte pe nimeni* 8amenii au liertatea să-l primească şi să conlucreze Harul său să-l respin"ă* ei dintâi se mântuiesc, ceilalţi nu* %uzi ce zice# ată $tau la u%ă %i bat. va auzi cineva gla$ul Meu %i va de$c0ide u%a, vi intra la el %i vi cina cu el %i el cu Min@%pocalipsa , G>A* %şadar, $ă (n"elegem că de%i amenii nu $e pt mântui $inguri, ci prin 9attu%i mântuirea lr atârna de libertatea lr, ca $ă la$e $ă pătrundă 9arul lui umnezeu (ntru $au nu, %i $ă $e mântuia$că $au nu. Deci, să se ştie clar că umnezeu mântuie%te $au $ânde%pe ameni, după !aptele lr @Psalm =C, CC' +nţelepciunea lui 3sus Sirah E, GG' 33 4e"i , L' 3ona



CC' Pilde GF, CG' 3eremia G, CL' 3ezechiel , G>' 4omani G, =A* $ederea de mai înainte a lDumnezeu nu înrâureşte liertatea oamenilor*

%m însemnat aceasta aici pentru a şti că chemarea şi ale"erea oamenilor spre mântuire, nu se fade Dumnezeu fără voia lor, după cum afirmă unii* 0arele %postol Pavel ne spune# Buga"i-vă $ă !vrednici de c0emarea va$tră @33 !esaloniceni C, CCA*u alte cuvinte ne $pune $ă nu !inepă$ătri !a"ă de c0emarea lui umnezeu, ci $ă unim via na$tră cu via ?ui %i $ă lucrăm

!rică %i cutremur la mântuirea na$tră , precum ne (nva"ă acela%i mare &p$tl @.ilipeni G, CGorinteni CE, C>' 0atei E, CNA*

ar la ce c0eamă umnezeuI a această între!are "om răspunde cu cu"intele dumnezeie#Scripturi.

umnezeu ne c0eamă la pcăin"ă (Matei $% &' Marcu % &* uca +% '&,') umnezeu ne c0eamă la (mpăcare cu El (-saia *% + -- orinteni +% /) umnezeu ne c0eamă la $!in"enie (Romani &% * - orinteni &% - 0esaloniceni 1% * - Pet&% &+)

umnezeu ne c0eamă de la (ntuneric la lumină (2apte 3% &4 - Petru % $)

umnezeu ne c0eamă din marte la via"ă (-oan +% 1) umnezeu ne c0eamă la pace (- orinteni *% &+ oloseni '% &+) umnezeu ne c0eamă la cuminecarea cu 9ri$t$ (- orinteni &% $) umnezeu ne c0eamă la $lava cea ve%nică a lui 9ri$t$ (Romani 4% $,'/ -- 0esalonice% &1)

umnezeu ne c0eamă la mântuirea de veci (5"rei $% &+) umnezeu ne c0eamă la mpără"ia %i $lava ?ui (- 0esaloniceni % &) umnezeu ne c0eamă la via"a cea ve%nică (- 0imotei 3% &).

3ată, iuiţi credincioşi, la câte fericiri şi unătăţi veşnice ne cheamă pe noi Bunul nostru Dumneze6are câtă datorie a"em noi păcăto#ii% a, iu!i #i a, asculta pentru a do!ândi atâtea nenumăra!unătă7i #i fericiri% la care 5l ne cheamă din a lui nemărginită milă #i !unătate fără de asemănare

n cele ce urmează $ă vedem ce rele (i a%teaptă pe acei care re$ping c0emarea lui umnezeu. ei care re$ping c0emarea lui umnezeu $e depărtează de 0arul ?ui (-ezechiel '% * &% + Matei &/% &1 uca $% + &/% &/,&1).ei ce re$ping c0emarea lui umnezeu a'ung la rbire du0vnicea$că (2apte 4% 1,

Romani &% & &&% *,&/).

ei ce nu a$cultă %i re$ping c0emarea lui umnezeu a'ung la rătăcire (-saia 33% 1 0esaloniceni % &/,&&).ei ce re$ping c0emarea lui umnezeu $e vr pedep$i vremelnic (-saia 3+% & -eremia &3)cei ce re$ping c0emarea lui umnezeu a'ung la depărtare de El (Romani &% 1 &% ').

3uiţi credincioşi, până aici v-am vorit despre chemarea, în "eneral, pe care o face Dumnezeu căttot omul, căci nu este om care să nu aiă pe pământ o chemare dumne#eiască$ n$ă%i na%terna$tră trupea$că, adică c0emarea din neeAi$ten"ă la via"ă e$te c0emare a lui umnezeu, că



nimeni nu $e na%te !ără via %i prnia ?ui. &pi !iecare m e$te c0emat $au rânduit de $u$ aibă un rl, menire (n via"a acea$ta. 9nul este chemat să fie tată sau mamă de copii. :ltul eschemat să lucreze cu mâinile sau cu mintea% să îngrijească pe !olna"i% să în"e7e #i să educe poameni% să conducă popoare% să facă opere de !inefacere% să slujească într,un fel societatea în catrăie#te.

Pe lângă acea$tă c0emare !irea$că, umnezeu adre$ează !iecărui m %i c0ema

du0vnicea$că, de a cărei (mplinire $au re$pingere depinde mântuirea $au $ânda na$tră. &$t!umnezeu ne c0eamă la credin"ă, la pcăin"ă, la rugăciune, la (mplinirea !aptelr bune, laadevărată trăire (n 9ri$t$, adică la $!in"enie %i de$ăvâr%ire, după cuvântul #!ântului u0 cazice+ 5i"i $!in"i, precum %i Eu $unt $!ânt 5i"i $!in"i, că Eu, mnul umnezeul v$tru, $unt $!â@)evitic CL, G' CC, FFA*

Dar Dumnezeu cheamă pe unii oameni cu viaţă sfântă la împlinirea unei misiuni dumnezeiespeciale, mult mai înalte pe pământ* :#a au fost chema7i #i ale#i în ;echiul 0estament regii profe7ii% iar în <oul 0estament apostolii% episcopii% preo7ii% mucenicii #i to7i sfin7ii.

+n Sfânta &van"helie de astăzi ni se voreşte despre c0emarea primilr patru ap$tli. Pe cânumbla i$u$ pe lângă Marea Galileei a văzut di !ra"i, pe #imn ce $e nume%te Petru %i pe &ndre!ratele lui, care aruncau mrea'a (n mare, căci erau pe$cari. *i le-a zi$+ eni"i după Mine %i vă v!ace pe$cari de ameni. ar ei, (ndată lă$ând mre'ele au mer$ după El. e acl mergând mdeparte, a văzut al"i di !ra"i pe acb al lui /evedeu, %i pe an !ratele lui, (n crabie cu /evedetatăl lr, dregându-%i mre'ele %i i-a c0emat. ar ei, (ndată lă$ând crabia %i pe tatăl lr, au medupă El @0atei F, CM-GGA*&rau multe corăii cu pescari "alileeni pe mare, dar Hristos 0ântuitorul lumii numai pe unii ichemat la Sine, pentru această chemare şi misiune dumnezeiască, de a-3 fi martori ai +nvier

apostoli şi propovăduitori ai Sfintei &van"helii până la mar"inile pământului*-a c0emat dintr- crabie pe$cărea$că (n altă crabie, du0vnicea$că. in crabia gri'ilpământe%ti, (n crabia u0ului #!ânt, care e$te <i$erica pe care avea $- (ntemeieze 9ri$t$. Pâla această chemare, cei patru ucenici îşi împlineau chemarea cea dintâi, lucrând cu mâinile lor ca trăiască* %cum însă au fost chemaţi şi aleşi de .iul lui Dumnezeu ca să fie pescari ai lumOvânătri de ameni O, ve$titri ai #!intei Evang0elii, (ntemeitri ai <i$ericii lui 9ri$t$ ppământ. :ceasta este o chemare cu totul dumnezeiască% rânduită la anumite "remi #i adresanumai celor sfin7i #i ale#i% pentru a conlucra prin harul Duhului Sfânt la descoperirea "oii lDumnezeu #i la mântuirea oamenilor.

>-a c0emat 9ri$t$ la ap$tlat, nici ameni bga"i, nici (nvă"a"i, nici cun$cu"i %i cin$ti"i. & c0emat pe$cari, ameni $ăraci %i !ără (nvă"ătură, ameni $meri"i %i cura"i la $u!let, ca $merea$că pe cei mândri, $ă mu$tre pe cei necredinci%i %i $ă ridice pe cei căzu"i (ntunericul necun%tin"ei de umnezeu.

-a c0emat 9ri$t$ la $ine gi, cerându-le $ă $e lepede de cele pământe%ti, de avere, drude, de prieteni, de tru!ia ace$tei vie"i %i $ă- !ie ucenici, ap$tli, mărturi$itri (mpreună lucrătri la (nnirea lumii.



& c0emat 9ri$t$ pe cei mai $meri"i %i cura"i la $u!let, dezbrăca"i de tate gri'ile trecătarca $ă-i pată !i ucenici credinci%i gata $ă-%i dea via"a pentru El.

ede"i pe cine c0eamă %i alege 9ri$t$I ede"i ce !el de c0emare le !ace %i ce le prmiteI $ă vface vânători de oameni /u le promite averi şi cinste pe pământ* i, dimpotrivă, le spune cu aprile( că veţi fi urâţi de toţi oamenii pentru numele 0eu* 3ar cei patru ucenici "alileeni nu se tem, nse împotrivesc Duhului Sfânt, nici nu se duc mai întâi la ai lor să-şi ia rămas un, ci îndată, lăsân

coraia şi pe tatăl lor, au mer$ după El @0atei F, GGA* ede"i a$cultare !ără cndi"iiI edcredin"ă $implă %i curată la cei de '$I ede"i lepădare de $ine la ap$tliI Părăsesc hotărtoate şi intră cu curaH 1n şcoala lui =ristos cea mai 1naltă şcoală din toată lumea şi din toatimpurile$

&ici aveau $ă (nve"e Petru %i &ndrei, acb %i an %i ceilal"i ucenici, epi$cpi %i pretainele credin"ei (n umnezeu, puterea rugăciunii, adâncul $mereniei, tăria blânde"(n"elepciunea u0ului, râvna ap$tliei %i (ndrăzneala mărturi$irii evang0eliei l

9ri$t$. &ici aveau $ă (nve"e cea mai (naltă telgie a u0ului #!ânt %i me%te%ugul vână

$u!letelr mene%ti.

ăci nimic nu e$te mai greu decât $ă câ%tigi $u!lete pentru (mpără"ia cerurilr. >imic nu e$te mgreu pentru $lu'itrii <i$ericii lui 9ri$t$, decât $ă tran$!rme $u!letele amenilr. :dică să fadin răi% !uni din necredincio#i cre#tini ade"ăra7i din desfrâna7i #i !e7i"i% oameni pocăi7i dpescari% ucenici #i din frico#i% mărturisitori #i mucenici.

%poi vedeţi că apostolii şi slu(itorii &van"heliei nu se cheamă şi nu se ale" sin"uri* i mnulc0eamă, (i alege, (i (nva"ă, (i (ntăre%te $u!lă pe$te ei u0ul #!ânt %i numai după aceea (i trimite

ve$tea$că cuvântul mântuirii (n tată lumea. .ără o asemenea chemare, fără vocaţie pentru preoţfără o viaţă sfântă, curată şi plăcută lui Dumnezeu, nimeni să nu îndrăznească să intre în preoţie şi slu(ească cele sfinte în iserică, cu nevrednicie, ca nu cumva şi pe sine să se osândească şi pcredincioşi să-i smintească şi să-i piardă* -ar chemarea pentru preo7ie o poate descoperi numduho"nicul în scaunul de spo"edanie.

Din &van"helia de astăzi vedem că nici predicatorii sectelor şi a tot felul de "rupări reli"ioase nu chemare şi o ale"ere specială* ăci nimeni nu i-a chemat, nimeni nu i-a sfinţit suflând peste ei harDuhului Sfânt, nimeni nu i-a trimis în lume să predice după mintea lor &van"helia mântuirii* Daceea, nu trebuie $ă a$cultăm decât de adevăra"ii pre"i %i $lu'itri ai <i$ericii lui 9ri$t$, ca$unt urma%ii direc"i ai #!in"ilr &p$tli, prin 0irtnie cannică, adică prin punerea mâinilepi$cpilr %i rândui"i ca pre"i (n $atele %i bi$ericile rtdAe.

3uiţi credincioşi, dacă to7i a"em o chemare #i o misiune de la Dumnezeu pe pământ% să "edem cchemare anume a"em fiecare dintre noi #i dacă ne,o împlinim cum tre!uie cu ade"ărat * ei mmul"i credinci%i $unte"i că$ătri"i %i ave"i !amilie %i cpii.

ă (mplini"i cum $e cuvine datria de cre%tini rtdc%i %i cea de părin"iIeni"i regulat (n $ărbătri la bi$ericăI



ă ruga"i aca$ă cu cpiii dumneava$trăIă $pvedi"i regulat (n $!intele p$turiI

erta"i pe cei ce v-au $upăratI &ve"i $merenie, credin"ă tare (n umnezeu %i răbdare (n necazurile vie"iiIă (mplini"i datria de $"i, nă$când cpii, a%a cum a"i !ăgăduit- la cununie, nu ucide"iIă cre%te"i cpiii (n !rică de umnezeu, $au (i lă$a"i de capul lrI

3ată câte întreări se pun celor căsătoriţi, de la care Dumnezeu aşteaptă tot atâtea răspunsuri* ?a !%i cei necă$ătri"i, văduvele %i bătrânii $unt (ntreba"i de 9ri$t$ dacă merg regulat la bi$ericdacă duc via"ă curată, dacă $e ragă %i cite$c căr"i $!inte, dacă $e $pvede$c %i $e (mpărtă%e$c c:rupul %i #ângele mnului.

%stăzi, mai mult ca oricând, ne cheamă =ristos la pocăin7ă% la !iserică% la faptele !une care naduc !ucuria mântuirii. 5iecare dintre ni $ă ne de$c0idem inima, pentru umnezeu, pentrEvang0elie, pentru via"ă cre%tinea$că mai (naltă, mai curată, cât mai $!ântă. &pi $ă ncercetăm dacă am !ăcut, $au nu, măcar parte din $!intele na$tre datrii cre%tine%ti, dacă ne-a

(mplinit menirea pentru care am !$t crea"i.Să ru"ăm pe ,ântuitorul să ne lumine#e şi să ne aHute a ne 1mplini cu sfin&enie marea noastchemare de creştini şi fii ai isericii lui =ristos$

Am

Părintele Cleopa despre Sfin&ii români şi despre pustnicii din timpul său



0ai erau douăzeci şi şapte de maici, printre care şi 0aica enovia, care era fiică de ministru de Bucureşti şi avea acte de la 4e"ele arol 3, ca să poată sta în toate pădurile statului* % stat şaizeci ani în pustie*O

>>#>C K !oţi Sfinţii naţionali români, care s-au sfinţit pe pământul românesc, în Doro"ea, în %rdeîn 0untenia, în 8ltenia, în 0oldova, în nordul 0oldovei, în Bucovina, toţi aceştia au fost de mafolos pe vremea lor, în îmărătarea poporului, în credinţă, în timpul răzoaielor şi nu numai* %luptat cu credinţă să păzească sfânta noastră ţară şi Biserica naţională şi tot poporul român* &i reuşit acestea nu numai cu cuvântul, ci şi cu viaţa şi cu trăirea lor* %ţi văzut ce făcea 7tefan c0are: /u făcea nimic până nu-l întrea pe Daniil Sihastrul, pe duhovnicul lui* Pentru că, atunci emultă credinţă şi multă apropiere între conducătorii ţării şi între Sfinţii 4omâni, sihaştri şi stareţi teolo"i ai ţării* Puteţi să verificaţi acestea* !oţi voievozii noştri cei mai vestiţi, care au intrat istoria naţională, au făcut la fel# avem pe 0ircea cel mare, cel Bătrân, care se odihneşte

0ănăstirea ozia şi a făcut mănăstire la anul CMM* )ân"ă dânsul este un mormânt pe care scri%ici odihneşte monahia !eofana, mama lui 0ihai $iteazulJ* &l a unit cele trei 6ări 4omâne* mama lui a fost călu"ăriţă*

>C#F= K 7tefan cel 0are a domnit patruzeci şi şapte de ani şi mama lui, Doamna 0aria 8ltea,murit tot călu"ăriţă la 0ănăstirea Proota, înmormântată lân"ă Petru 4areş* %ţi văzut: %le1andcel Bun, cu doamna %na, au făcut 0ănăstirea Bistriţa, acolo unde este ctitor şi 7tefan cel 0arePetru 4areş şi %le1andru )ăpuşneanu* Patru ctitori sunt acolo* .iecare îşi făcea mormântul întrmănăstire cu "ândul# Dacă mor, apărând ţara, să pot fi pomenit la mănăstire sute de aniJ* După cuîi pomenim până în prezent, de sute de ani, pentru că sunt ctitori mari* %ici a trăit paisprezece a

Daniil Sihastrul, înainte de a pleca în pustia Putnei* %ici au vieţuit Sfinţi mari# stareţul $oroneţulucare a trăit la Secu şi osima, care a făcut prima sihăstrie la CECF* %cesta a venit cu treizeci dcălu"ări de 0ănăstirea /eamţ şi a pus temelie pentru 0ănăstirea Secu* Prin aceste locuri, atuncând am venit eu aici, în pustie, în munţi, erau cincizeci de sihaştri* %tunci când te duceai la el, spunea pe nume, cum te cheamă* 7i mai erau douăzeci şi şapte de maici, printre care şi 0aienovia, care era fiică de ministru de la Bucureşti şi avea acte de la 4e"ele arol 3, ca să poată sîn toate pădurile statului* % stat şaizeci de ani în pustie* %vea zece ucenici şi avea orazul cacămaşă ală* 0ă întrea# 7tii Psaltirea pe de rost:J* Dar eu eram cu oile mănăstirii, pe aici prmunţi*



>#F KDacă veţi mer"e în munţi, veţi vedea câte urme de ordeie şi de peşteri sunt, pe unde au ssfinţii* âţi pustnici am "ăsit noi prin peşteri &ra o călu"ăriţă 0a"dalena, care avea zece ucenicierau aici la muntele Pârlitura* 0ai era o maică în pustie de cincizeci de ani, maica enovia, 0aileomida, erau foarte multe maici* /u mai voresc de călu"ări* âţi pustnici erau %m întâlnit episcop rus, pe nume 3on, însoţit de un ierodiacon asaraean ătrân* % stat drept şi s-a uitat la min&ra pe vremea când era pri"oană mare prin 4usia* 8ile s-au uitat şi câinii nu au lătrat la el* 7i mizis pe nume* 7i i-a zis fratelui meu $asile# .rate $asile, te pre"ăteşti, că la primăvară pleci

DomnulJ* 7i fratele meu în luna mai a murit* %şa sfinţi au trăit prin aceste zone*>F#GN K 7tiţi ce spune Sfântul 3oan Scărarul: Puterea împăratului stă întru multa oştire şi putercelui din pustie întru multa ru"ăciuneJ* ăderea celui din oşte este prin neascultare şi căderea cedin linişte este în măsura în care împuţinează pravila şi acestea pentru că te ru"ai zi şi noapte credeai că eşti un sfânt al sfinţilor* +ţi a(un"ea un cartof şi puţine urzici făcute cu apă şi te întăreai puterea )ui Dumnezeu şi a 0aicii sănătăţii şi doândeai lun"imea vieţii* 0ânca-v-ar 4aiulJ*

@:ran$criere %i adaptare+ iac. Marian Pătra%c

Arhimandrit Cleopa Ilie - Călău#ă 1n credin&a ortodoxă - Despre cinstirea Sfintelor ,oaşte

Sfintele moaşte sunt rămăşiţele pământeşti făcătoare de minuni, ale unora dintre sfinţi* /oi cinstim ca pe nişte oiecte în care Dumnezeu îşi arată puterea minunată a harului Său* ât au fost pământ, Sfinţii au avut în ei harul Duhului Sfânt într-o măsură foarte mare, făcând - prin eadeseori minuni, harul acesta avându-l în sufletele lor şi în viaţa cerească la care s-au dus, într



măsură mai mare* Dar precum sfântul poate sta în le"ătură cu oamenii care se roa"ă lui, a(utânduîn chip minunat, cu atât mai mult păstrează el însuşi o anumită le"ătură cu trupul său, care a fostel lăcaşul Duhului Sfânt, precum spune %postolul# &u nu %ti"i că trupul v$tru e$te lăca%u0ului #!ânt care lcuie%te (n viI @ r. 7, 1)C.

Sfânta Scriptură ne spune despre minuni făcute prin trupurile sfinţilor în vremea vieţuirii lpământeşti, mărturisind despre puterea ce era în ele* 8 femeie s-a vindecat de cur"erea sân"elui

numai prin atin"ere de haina 0ântuitorului @0atei L, GC' 0arcu E, GM' )uca M, F-FF' 0atei CF, =şi mulţi oameni se vindecau numai atin"ându-se de şter"arele şi de trupul %postolului Pavel @.apCL, CC-CGA, iar alţii, numai prin trecerea umrei trupului %postolului Petru peste ei @.apte E, CEA*

Sectarul8 ar trupurile $!in"ilr %i al Mântuitrului au !ăcut minuni cât erau (n via"ă, !iinderau (n ele $u!letele care aveau credin"ă dar după marte, ce putere are un trup mrt ca $ă !acminuniI

Preotul8 6i-am arătat că trupurile oamenilor credincioşi sunt lăcaşuri ale Duhului Sfânt calocuieşte în ele, apoi că acelaşi Duh Sfânt prin trupurile sfinţilor face minuni, atât cât sfinţii sunt

viaţă, cât şi după moarte* 8 dovadă că trupurile sfinţilor şi după moarte au putere de la Dumnezde a face minuni ne-o dă Sfânta Scriptură, arătându-ne că oasele Proorocului &lisei învie un mo@3$ 4e"i C, GCA*

Sectarul8 nc0inarea la ma%te (n$eamnă idlatrie, iar acea$ta e$te prită ră$picat de prunca%i a -a din ecalg. &ce$te prunci $unt categrice+ Eu $unt mnul umnezeul tăuJ $ă nu al"i dumnezei a!ară de Mine. #ă nu-"i !aci "ie c0ip ciplit %i nici un !el de a$emănare a nici unlucru din câte $unt $u$ (n er %i '$ pe pământJ #ă nu te (nc0ini lr %i nici $ă le $lu'e%ti @e%. 22-6 eut. 6, 7-)C. :rupurile venerate $unt tcmai Ka$emănăriL din cele prite (n ace$te prunci

Preotul8 /ici sfintele moaşte nu sunt idoli sau zei ori asemănări ale lui Dumnezeu, şi nici închinarla ele nu este idolatrie* ăci dacă +nsuşi Dumnezeu le proslăveşte prin puterea minunată ce le-o dşi noi treuie să le cinstim, deoarece prin aceasta cinstim pe Dumnezeu, are le-a dat putere, suntem datori să cinstim puterea dumnezeiască din ele, iar nu pe ele însele ca atare* /oi nu ridicăm sfintelor moaşte iserici, cum făceau pă"ânii zeilor şi idolilor lor, ci pe locul descoperirii lridicăm iserici lui Dumnezeu şi proslăvim pe Dumnezeu prin ele* Porunca 3 şi a 33-a înlătucinstirea idolilor, dar nu şi pe a sfintelor moaşte, căci prin sfintele moaşte noi nu înlocuim pDumnezeu, aşa cum +l înlocuiesc pă"ânii idolatri, prin idolii lor*

Sectarul8 ei ce $e ating de cadavre devin necura"i timp de %apte zile. eci atingerea de ma%t$ărutarea lr, nu aduce $!in"ire, (ntărire etc, ci necură"ie, prin care - c0iar %i indirect - cinevpate $ă necură"ea$că (n$ă%i <i$erica. &%a ni $e $pune %i (n #!ânta #criptură+ el ce $e atinge dtrupul mrt al unui m, necurat $ă !ie %apte zile. &ce$ta $ă $e cure"e cu acea$tă apă (n ziua a tre%i (n ziua a %aptea %i va !i curat iar de nu $e va cură"iJ nu va !i curatJ :t cel ce $e va atingde trupul mrt al unui m %i nu $e va cură"i, acela va (ntina lăca%ul mnuluiJ @>um. 1), 113 ?ev. 21, 1-11 >um. ), 7-11C.

Preotul8 /umai cadavrele din $echiul !estament spurcau pe cei ce se atin"eau de ele, pentru că er

su păcat şi su lestem* !otuşi, nici chiar acelea nu erau toate spurcate' căci trupul mort al lui 3os



n-a spurcat pe 0oise când acela l-a luat la sine în &"ipt @3eş* C, CLA' cadavrul lui &lisei proorocul a spurcat pe cel care a fost aşezat în mormânt peste el, ci l-a înviat @3$ 4e"i C, G>-GC ş*a*A* +n /o!estament, trupurile @cadavreleA creştinilor nu mai sunt spurcate, pentru că ele sunt iserici slăcaşuri ale Sfântului Duh @3 or* =, CL-G>' , C=-CNA şi astfel ele sunt curăţite de lestemul care easupra lor* Prin urmare, ele nu mai spurcă pe cei ce se atin" de ele*

Dar să ştii că toate cazurile de neatin"ere a anumitor lucruri socotite ca spurcate, au alcătuit

învăţătură aparţinând numai $echiului !estament, care în !estamentul /ou nu mai are valoar%postolul scrie# Dacă deci aţi murit împreună cu Hristos pentru stihiile lumii, pentru ce atunci, cacum aţi fi vieţuind în lume, rădaţi porunci ca acestea# /u lua /u "usta /u te atin"e - !oalucruri menite să piară prin întreuinţare - potrivit unor rânduieli şi învăţături omeneşti: @ol* G, GGGA*

>n ;echiul 0estament erau #i alte lucruri ?necurate@ care necură7eau pe om prin atingerea de e:#a erau% de pildă% hainele #i patul celor care a"eau curgere de sânge (e". cap. &+) sau animalesocotite în ;echiul 0estament ca necurate (e". &&% 1,+ #.a.). Sectarii "o#tri însă#i se ating adesde ele% dar niciodată nu se socotesc spurca7i #i nu se cură7esc după prescrierile ;echiul

0estament.

Sectarul8 Menirea trupurilr marte e$te de a !i (ngrpate %i de a $e pre!ace, prin putrezire, pământul din care au !$t luate, iar nu de a !i $u$tra$e ace$tei legi a naturii. ăci $cri$ e$te+ nt$udarea !e"ei tale vei mânca pâinea ta, până când te vei (ntarce (n pământul din care ai !luat căci pământ e%ti %i (n pământ te vei (ntarce @5ac. 3, 1)C. Pulberea $ă $e (ntarcă (n pămâprecum a !$t, iar $u!letul $ă $e (ntarcă la umnezeu, are l-a dat @Eccl. 12, HC. &tunci, de tcmai trupurile $!in"ilr $ă le $u$tragem de la acea$tă menire a lr %i de la legile naturii care prive$c %i pe ele ca %i pe rice altă materieI

Preotul8 +ntr-adevăr, le"ea stricăciunii trupurilor moarte este o le"e "enerală, dar, ca orice le"e, este în primul rând pentru cei păcătoşi @3 !im* C, LA* /eputrezirea trupurilor sfinţilor este o dovacă şi le"ea aceasta - prin e1cepţiile ce le face - priveşte mai mult pe cei păcătoşi* De altfel, însăBilia ne mărturiseşte că e1cepţii de la această le"e au mai fost şi că Dumnezeu, în anumite cazuridică puterea ei* %şa, de pildă, prin voia şi puterea lui Dumnezeu, trupul lui &noh şi al lui 3lie n-afost în"ropate în pământ spre a putrezi, ci au fost luate la cer, căci zice artea Sfântă# 7i a ineplăc&noh lui Dumnezeu, apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu @.ac* E, GFA şi iarăşi# /iunul nu s-a făcut ca &noh pe pământ, pentru că şi el a fost răpit de pe pământ @Sir* FL, C=A*7i %postolul Pavel "răieşte, de asemenea# Prin credinţă, &noh a fost luat de pe pământ ca să nu va

moartea, şi nu s-a mai aflat, pentru că Dumnezeu îl strămutase - dar mai înainte de a-l strămuta, eavut mărturie că a ineplăcut lui Dumnezeu @&vrei CC, EA* !ot aşa şi despre 3lie ni se spune# Pe cânmer"eau ei @3lie şi &liseiA aşa pe drum şi "răiau, deodată s-a ivit o căruţă de foc şi cai de foc despărţindu-i pe ei unul de altul, şi s-a înălţat 3lie în vifor mare la cer @3$ 4e"i G, CC' Sir* FM, CGA*

Despre 0elchisedec, apoi, nu avem nici un indiciu în Bilie că ar fi fost în"ropat vreodată, căci efără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început zilelor, nici sfârşit al vieţii @&vrei N, .ac* CF, CMA* Dar peste toate, însuşi trupul 0ântuitorului, care a fost întru totul asemenea trupurilnoastre, în afară de păcat @&vrei G, CN' F, CE ş*a*A, n-a suferit putrezire în pământ şi totuşi s-a înălţ

la cer* Prin urmare, Dumnezeu a făcut şi face, cu trupurile sfinţilor, e1cepţie de la le"ea "enerală -



care tot &l a dat-o - a în"ropării şi a putrezirii în pământ* 3storia creştinismului încă e o"ată mărturii asemănătoare celor din Bilie în această privinţă*Sectarul8 :rupurile marte, dacă nu putreze$c mai (ntâi (n pământ, nu vr putea (nvia. e acee(mpiedicând prce$ul de$cmpunerii lr, $e (nlătură p$ibilitatea (nvierii lr, căci zice #!ânt&p$tl+ ar va zice cineva+ um (nviază mr"iiI *i cu ce trup au $ă vinăI >ebun ce e%ti :u $emeni nu dă via"ă, dacă nu va !i murit. *i ceea ce $emeni, nu e$te trupul ce va $ă !ie, ci grăungl, pate de grâu, $au de altceva din celelalte iar umnezeu (i dă un trup, precum a vit,

!iecărei $emin"e, un trup al $ăuJ &%a e$te %i (nvierea mr"ilr+ $e $eamănă @trupulC (ntr$tricăciune, (nviază (ntru ne$tricăciune $e $eamănă (ntru necin$te, (nviază (ntru $lavă $eamănă (ntru $lăbiciune, (nviază (ntru putere $e $eamănă trup !ire$c, (nviază trup du0vnice@ r. 16, 36-44 an 12, 24C. eci e$te ab$lut nece$ar ca trupurile $ă putrezea$că (n pămâ$pre a putea (nvia. &tunci, dar, de ce $ă prim de la putrezire, %i deci de la (nviere, tcmtrupurile $!in"ilrI

Preotul8 +n citatul acesta este vora de schimarea pe care treuie să o sufere toate trupurile penta putea trece, din timp, în eternitate, adică pentru a putea fi adaptate eternităţii* Schimarea aceasse face de oicei prin moarte* !otuşi, sunt şi e1cepţii de la această re"ulă @&noh şi 3lieA, după cum

am spus mai sus, şi aceştia sunt schimaţi la trup, fără să fi trecut prin moarte, precum apostolzice# 3ată, taină vă spun vouă# /u toţi vom muri, dar toţi vom fi schimaţi, deodată, într-o clipeade ochi, la trâmiţa de apoi @3 or* CE, EC-EG' 3 !es* F, CE-CNA* %stfel se vede că Dumnezeu poa"ăsi şi alte căi şi mi(loace pentru schimarea trupurilor noastre, fără ca să le treacă nu mai decât prmoarte şi putrezire*Sectarul8 :ate trupurile marte trebuie (nmrmântate, căci %i (n :e$tamentul ec0i, t"i drepau !$t (nmrmânta"i, iar uneri trupurile lr au !$t c0iar a$cun$e, tcmai pentru a nu venerate. &%a de pildă, de$pre trupul lui Mi$e a!lăm următarele+ *i a murit Mi$e, rbul lumnezeu, acl, (n pământul Mabului, după cuvântul mnului %i a !$t (ngrpat (n vale

pământul Mabului, (n !a"a <et-Perului, dar nimeni nu %tie mrmântul lui nici până (n ziua a$tăzi @eut. 34, 6-7C. Pe atunci iudeii erau (nclina"i $pre idlatrie %i u%r ar !i putut cădea (acea$tă idlatrie a venerării trupului lui Mi$e, %tiut !iind cât de apreciat a !$t Mi$e (naintepprului. eci, dacă i-au a$cun$ trupul, e$te tcmai ca nu cumva, avându-l (naintea c0ilr, $l venereze.

Preotul8 7i după !estamentul /ou, trupurile sfinţilor sunt în"ropate, ca şi ale tuturor creştinilor, numai acelea din ele care fac minuni sunt dez"ropate şi li se dă o cinste deoseită, dar nu adorare, lui Dumnezeu* Prin această cinstire ele nu sunt idolatrizate, căci a venera nu este acelaşi lucru cuidolatriza* +n !estamentul $echi au fost ascunse moaştele lui 0oise şi poate şi ale altor drepţi, pent

că iudeii, într-adevăr - fiind înclinaţi spre idolatrie - avându-l, l-ar fi zeificat ca pe viţelul de aur @3eG, C-E, Deut* L, C=A, sau ca pe şarpele de aramă @3$ 4e"i CM, FA* Pentru evitarea acestor rătăciera ine să rămână ascunse trupurile unor ăraţi sfinţi şi drepţi, ca 0oise, despre care, de altfştim că însuşi %rhan"helul 0ihail căuta să nu-l lase în stăpânirea diavolului @3uda C, LA* Pe atuntrupul mort era socotit ca necurat, căci încă nu sosise Hristos cu harul Său sfinţitor şi deci trupomenesc era încă nerăscumpărat de su stăpânirea diavolului* !otuşi, iudeii cinsteau şi trupurmorţilor, fiindcă le în"ri(eau mormintele @0atei G, GLA*

+ncă să ştii şi aceasta, că Biserica a cinstit din primele veacuri osemintele mucenicilor, adunându-

cu mare evlavie şi "ri(ă şi zidind altarele isericilor peste ele, iar mai târziu, în"ri(indu-se ca



altarul fiecărei iserici, ca şi în Sfântul antimis de pe altar, să se pună o părticică din sfintele moaşceea ce se face până azi*

&pistola Bisericii din Smirna despre martiriul Sfântului Policarp, episcopul acelei cetăţi @ C==spune# /oi am strâns oasele lui ca pe un odor mai scump decât aurul şi decât pietrele scumpe şi lam aşezat unde se cuvine' aici ne vom aduna cu ucurie şi Domnul ne va da nouă să sărătorim zinaşterii sale muceniceşti, spre cinstirea iruinţei şi spre întărirea altor luptătoriJ*

Se înţele"e că cinstirea sfintelor moaşte se îndreaptă tot spre Dumnezeu, a ărui putere sălăşluieşîn ele* instim moaştele mucenicilor ca să adorăm dumnezeieşte pe %cela, ai ărui ucenici sunt,cinstim pe slu(itori în aşa fel, ca cinstea lor să treacă asupra Stăpânului are a zis# el ce vprimeşte pe voi, pe 0ine 0ă primeşteJ*

MMM

Credinciosul8 %ş vrea să-mi dovediţi mai clar cu mărturii din Sfânta Scriptură despre sfinţirSfintelor 0oaşte*

Preotul8 &u cred că ai înţeles destul de clar din cele ce ţi-am vorit până aici* Dar pentru a complepe cele de dinainte, îţi mai spun şi acestea# /oi cinstim Sfintele moaşte @trupurile sfinţilorA care au putrezit şi au rămas, prin darul lui Dumnezeu, ca nişte daruri duhovniceşti Bisericii lui Hristopentru aceste motive#

C* ă prin ele lucrează Dumnezeu diferite minuni şi semne @0arcu C=, CN-CM' 3$ 4e"i C,GCA'G* ă trupurile sfinţilor sunt iserici şi lăcaşuri ale Duhului Sfânt @3 or* =, CL' , C=-CN' 33 or* CNA'

* /oi cinstim trupurile sfinţilor, deoarece chiar hainele de pe trupurile celor sfinţi şi asmalele care se şter"eau ei de sudori, făceau minuni @)uca M, F-FF' 0atei CF, =' L, GC' .apte CL,CC-CGA'F* /oi cinstim trupurile sfinţilor, căci ei şi numai cu umra lor vindecau pe cei olnavi @.apte E,CEE* /oi cinstim osemintele şi sfintele moaşte ale sfinţilor, fiindcă oasele lor chiar şi după moarte psă facă minuni @3$ 4e"i C,GCA'=* /oi cinstim sfintele moaşte ale sfinţilor, fiindcă şi Dunezeu cinsteşte moartea sfinţilor săi @PCCE, =A'N* /oi cinstim sfintele moaşte ale sfinţilor ca pe nişte trupuri sfinte ale fiilor lui Dumnezeu @3oan CGA'M* /oi cinstim sfintele moaşte ale sfinţilor ca trupurile unor fii ai lui Dumnezeu şi moştenitori ai l

Dumnezeu prin 3isus Hristos @5al* F, N' 4om* M, CNA'L* /oi cinstim trupurile şi sfintele moaşte ale sfinţilor ca pe nişte trupuri ale prietenilor lui 3isuHristos @3oan CE, CFA'C>* /oi cinstim trupurile sfinţilor ca trupurile unor dumnezei după harul lui Dumnezeu, deoaresfinţii sunt şi ei dumnezei puşi de Dumnezeu pe acest pământ @3eş* N, CA'CC* /oi cinstim moaştele sfinţilor deoarece Dumnezeu a locuit întru ele @33 or* =, C=' )ev* G=, CCA'CG* /oi cinstim moaştele sfinţilor, pentru că sufletele lor sunt în mâna lui Dumnezeu şi nu se vatin"e de ele moartea @+nţel* , CA'



C* /oi cinstim moaştele sfinţilor, pentru că ei s-au ostenit în veacul de acum şi vor trăi până sfârşit @Ps* FN, C' M, EA'

3ată, frate, puţine din cele prea multe mărturii din Sfânta Scriptură care ne arată că suntem datoricinsti sfintele moaşte şi osemintele sfinţilor lui Dumnezeu*

@#ur$a+ &r0imandrit lepa lie - ălăuză (n credin"a rtdAă @apitlul -e$pre cin$tir

#!intelr Ma%te, pag. 182-188C, Editura Epi$cpiei Bmanului 23C

Sfântul 2icolae 3elimiro!ici - Predică la duminica a doua după Rusalii - !an"helia chemărApostolilor



e ce $e grăbe$c atât de mult amenii (n zilele na$treI a să,#i "adă cât mai repede strădaniîncununate de succes8 -ar succesul "ine% #i se duce% #i lasă în urmă o um!ră de triste7e.

e ce $e grăbe$c atât de mult !iii amenilr (n zilele na$treI a să culeagă cât mai reperoadele muncii lor. -ar roadele "in% trec% #i în urma lor rămâne o um!ră de amărăciune.

$ine moartea, şi oamenii noştri mor cu ochii la trecut# la succesul lor pe care lumea l-a uitat, recolta de roade care au putrezit* 0or, şi odată cu ei moare şi ultima urmă a strădaniilor şiîmplinirilor lor* $in alţii care, la fel, seamănă şi ei în mare "raă' la fel strân" roadele şi le mănâncşi ies cu mâinile "oale din acesta lume*

%şa stau lucrurile cu oamenii* Dar la Dumnezeu e altfel* $ăzând ce deoseire este între lucrul loral lui Dumnezeu, oamenii spun# O)a moara lui Dumnezeu macini încet, dar ineO* Dar poate Dumnezeu lucrează încet într-o "eneraţie, în între"ul istoriei însă nu lucrează încet* %desea seamăîntr-o "eneraţie şi cule"e în alta' "eneraţia în care Dumnezeu seamănă zice că Dumnezeu lucreafoarte încet, pe când cea în care Dumnezeu cule"e zice că lucrează foarte repede* )a noi oamenrecolta se strân"e repede, mult mai repede decât ţine anevoioasa arare, semănare, plivire, aşteptarîn"ri(orare* Dar la Dumnezeu nu este nici repede, nici încet* &l îşi are pasul )ui, şi nu se aate de

el* .urnica se uită şi nu vede decât numai muşuroiul său' "ospodarul se uită şi vede tot câmpul*

Dacă Hristos ar fi lucrat în felul oamenilor, n-ar fi ales drept apostoli doisprezece pescari' 7i-arluat doisprezece re"i* Să fi vrut să-7i vadă la repezeală efortul încununat de succes, ar fi converdoisprezece puternici ai acestei lumi ca să-i facă apostoli şi următori ai Săi* 5ândiţi-vă numai, cus-ar fi dus vestea despre Hristos pe toată faţa pământului, cum ar fi fost răsturnaţi toţi idolii prdecret imperial, cât de repede s-ar fi răspândit învăţătura )ui !emplele pă"âneşti la iuţeală s-arpreschimat în iserici ale creştinilor, (ertfele sân"eroase de animale aduse zeilor ar fi încetat în lde fum de carne arsă am fi avut doar fum de tămâie 9#or #i cu spor ar fi fost să se a#eze Aisericîntre to7i oamenii deopotri"ă. 2ără să mai tre!uiască să sufere% =ristos ar fi fost luat #i pus pe u



singur tron împărătesc de unde ar fi stăpânit glorios prin doisprezece regi "asali% reprezentan7ii Săpeste toate popoarele pământului% de la răsărit la apus #i de la miazănoapte la miazăz>ncăpă7âna7ii e"rei ,ar fi recunoscut #i ei drept Mesia cel a#teptat% #i fără să, mai răstigneascăar fi făcut plecăciune până la pământ.

%cum "ândiţi-vă ce s-ar fi ales, până la urmă, de un asemenea re"e, înălţat în pripă de putereamintea omenească* S-ar fi ales ce s-a ales de toate împărăţiile pământului, de dinainte şi de dup

Hristos* S-ar fi risipit aşa cum s-au risipit acestea, cu întemeietorii lor cu tot, şi lumea ar fi rămas urmă cum a fost şi înainte* Dacă vreţi o pildă, e ca şi cum un "i"ant ar smul"e din munţi un ste(falnic şi l-ar planta în vale* âtă vreme uriaşul stă lân"ă el şi-l propteşte cu mâna sa cea tare, stăste(arul* Dar când se îndepărtează spri(initorul, la prima suflare de vânt se prăuşeşte ca o surcic$in oamenii, se uită şi se minunează cum de a căzut asemenea mândreţe de copac, pe când în (tufele pipernicite n-au păţit nimic* lătină din cap şi zic* O u ade"ărat tufele crescând încet dsămân7a lor% se 7in mai !ine decât cel mai stra#nic stejar scos din rădăcină. u cât mai !ine îi surădăcinile înfipte în pământ% cu atât mai !ine se 7ine pomul #i e greu să,l do!ori.O

e (n"elept a !$t 9ri$t$, prnind de '$, %i nu din vâr! e (n"elept a !$t $ă purceadă la clădir

(mpără"iei, nu cu prin"i, ci cu pe$cari *i ce bine de ni, care trăim după duă mii de ani de lvia"a #a pământea$că, că nu *i-a văzut (n vremea vie"ii #ale pământe%ti de$ăvâr%ita (ncrnarelucrului #ău, că n-a cule$ atunci tate radele muncii #ale >u a vrut 9ri$t$ $ă mute, ca ugigant, un cpac uria% (ndată pe pământ ci a vrut, ca un g$pdar c0ibzuit $ă (ngrape $ămânadânc (n (ntunecimea pământului %i $ă meargă lini%tit aca$ă. *i a%a a %i !ăcut.

& (ngrpat mnul $ămân"a , nu dar (n (ntunecimea unr $impli pe$cari, ci (n c0iar bezniadului - %i #-a du$ (n drumul #ău. 7i copacul a crescut încet, foarte încet* $ânturi sălatice l-z"uduit căutând să-l frân"ă, dar nimic nu au izândit* Duşmanii l-au retezat, dar rădăcină a dat noi

noi vlăstare' cu cât mai mult a fost lovit, cu atât mai hotărât şi mai drept a crescut* %rmatevră(maşului au săpat adânc, adânc, mai adânc decât în catacome, căutând să pătrundă la rădăcindar cu cât au vrut s-o smintească din loc, cu atât ea s-a întărit şi a scos mai puternice mlădiţe* Depmul lui 9ri$t$ - $ădit (n !elul lui umnezeu, nu al mului - (n!lre%te %i e verde %i a$tăzi, duptrecerea a duă mii de ani, %i dă rade dulci amenilr %i (ngerilr, %i $trăluce%te viu prea!rum$ de parcă de-abia genera"ia dinainte l-a plantat.

Dacă 3isus Domnul ar fi lucrat în felul oamenilor, S-ar fi slăvit, adevărat este, mult mai repede întoameni, dar noi nu ne-am fi mântuit* Dar &l nu umlă după slavă de la oameni, nu umlă dupsunetul fluierelor păstoreşti care astăzi îţi cântă, iar mâine se aruncă în foc* 2u sla!ă caută l

oameni ci mântuirea lor$ <,a "enit între oameni ca un cogeamite uria# de la circ care,#i aramu#chii #i iscusin7ă% ca să culeagă aplauzele lui gură,cască% ci a "enit ca un prieten #i ca un doctîn !olni7a noastră% ca să ne cerceteze% să stea de "or!ă cu noi% cu fiecare% de la suflet la suflet% să nîntre!e ce ne doare #i să ne "indece. Bine este pentru oameni, pentru oamenii de la începutul şi pâla sfârşitul veacurilor, că Domnul a lucrat în felul lui Dumnezeu, ale"ându-7i apostolii, doisprezece prinţi mari, ci doisprezece pescari mici*

ar i$u$, umblând pe lângă marea Galileii, a văzut di !ra"i, pe #imn ce $e nume%te %i p&ndrei, !ratele lui, care aruncau mrea'a (n mare căci erau pe$cari. um a venit Domnul la 0ar

5alileii ne spun versetele precedente ale &van"heliei* &uzind că an <tezătrul e (n temni"ă,



plecat din udeea %i a venit (n Galileea, (n "inutul cel di$pre"uit al lui $rael. naintevăzân$ânger$ul $!âr%it al marelui #ău (naintemergătr %i $ta%, 9ri$t$, părând că $e retragdinaintea du%manului, (%i pregătea de !apt biruin"a.

5iind (n Galileea, n-ar !i !$t mai ptrivit $ă rămână (n >azaret unde petrecu$e cea mai marparte din via"a- pământea$că I ar ce prrc e iubit (n "ara lui I +n /azaret mai fusese, şi cde acl vi$eră $ă-? arunce din vâr!ul muntelui @)uca F,GLA* ntrcându-$e (ncă dată de căt

răutatea menea$că, mnul #-a prit (n cele din urmă lângă marea Galileii, (n 0tarele l/abuln %i >e!tali, printre amenii cei mai di$pre"ui"i, printre cei a!la"i (n (ntuneric %i (n umbmr"ii @3saia L, GA* >n acest mare întuneric a"ea să semene sămân7a ar!orelui cel rodnic 5"angheliei.

&van"helistul 3oan ne spune că cel dintâi venit la mnul a !$t &ndrei, !u$e$e (ntâi ucenic al lan <tezătrul, dar când an ?-a arătat pe 9ri$t$ drept =nul mai mare decât el, a lă$at p(nvă"ătrul cel mai dinainte %i ?-a urmat pe 9ri$t$. ndată după aceea, &ndrei l-a gă$it p#imn, !ratele $ău, %i i-a $pu$+ &m a!lat pe Me$ia, ce $e tâlcuie%te 9ri$t$ %i l-a adu$ la i$u&tunci i-a dat 9ri$t$ lui #imn numele Petru, Piatra, de la piatra cea tare a credin"ei @3o

C, E-FGA* #ă !ie neptrivire (ntre ce $crie an Evang0eli$tul aici, %i ce $pune Matei Evang0elia de a$tăzi, anume că 9ri$t$ i-a c0emat pe ace%ti di !ra"i lângă marea GalileiiI upan, &ndrei cel dintâi a venit după 9ri$t$, %i api Petru, pe când din Evang0elia de la Matei pare că 9ri$t$ i-a gă$it %i i-a c0emat pe amândi (mpreună, iar Petru e pmenit (naintea l&ndrei. um $e pate I 2u nu-i nici o contradic&ie$

& limpede însă că, aşa cum arată , sunt descrise două întâmplări deoseite# una s,a petrecut -udeea pe când -oan Aotezătorul nu fusese încă închis% iar alta mai târziu% în Balileea% cânAotezătorul era în temni7ă #i -isus stătea în apernaum% pe 7ărmul Mării Balileii. an pve$te%

prima (ntâlnire a lui 9ri$t$ cu Petru %i cu &ndrei, iar Matei pe cea de mai târziu. %cest lucru vede din faptul că 0atei zice# O #imn numit PetruO, ceea ce înseamnă că Simon îşi şi priminumele OPetruO de la Domnul* +ntâlnirea mai veche, prima dintre Petru şi Hristos, avusese loc 3udeea, când %ndrei l-a adus pe fratele său la Hristos* 3ată cum descrie &van"helistul 3oan aceasîntâlnire# %i l-a adu$ la i$u$. i$u$, privind la el, i-a zi$+ :u e%ti #imn, !iul lui na tu te vnumi 0i!a, ce $e tâlcuie%te+ Petru @3oan C, FGA* unoscând aceasta, &van"helistul 0atei descracum o întâlnire între fiii lui 3ona şi Domnul ce a avut loc după aceea, pentru care şi spune# #imnumit Petru. +l pomeneşte întâi pe Petru deoarece acesta, cu firea lui însufleţită, făcea o impresputernică* 8ricine care citeşte &van"helia vede că e vora de două întâmplări deoseite* +n vreme 0atei înfăţişează chemarea hotărâtoare a apostolilor# eni"i după Mine, 3oan descrie altă întâlnire

celor doi fraţi cu Hristos, din vremea când înainte-mer"ătorul a spus# ată Mielul lui umnezeuSe vede că, după această întâlnire, ei s-au despărţit de Hristos, şi au venit mai târziu în 5alileeunde i-a aflat Domnul îndeletnicindu-se cu lucrul lor pescăresc*

7i le-a zis# eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni. ar ei, (ndată lă$ând mre'ele, amer$ după El. =ristos le cunoştea inimaN pescarii aceştia credeau 1n Dumne#eu ca nişte copiiascultau poruncilor ?ui$ /u erau oişnuiţi să aiă putere peste alţii şi să poruncească, ci muncească şi să asculte* nima le era plină de $merenie. &rau nişte simpli pescari, dar sufletele lînsetau de adevăr şi dreptate* 3ată-l pe %ndrei, cel care şi-a şi lăsat odată mre(ele ca să-l urmeze

3oan Botezătorul* ând 3oan l-a arătat pe Hristos, %ndrei l-a lăsat pe 3oan şi a mers după Hristo



*i mai (n$eamnă că, de acum (ncl, ei nu vr mai căuta $ă prindă 0aruri du0vnice%ti pe $eamlr, ci 9ri$t$ nu cu puterea lr ci cu puterea lui umnezeu nu cu mintea lr ci cu de$cperirelui umnezeu.

ar ceilal"i di lă$ând crabia %i pe tatăl lr (n$eamnă că %i-au pără$it trupurile păcăta$e %i ptatăl lr pământe$c ca $ă $e (ngri'ea$că de mântuirea $u!letelr lr, $ă (ntâlnea$că pe :atcere$c, (n!ia"i !iind de 0arul lui umnezeu.

*i a $trăbătut i$u$ tată Galileea, (nvă"ând (n $inaggile lr %i prpvăduind Evang0el(mpără"iei %i tămăduind tată bala %i tată neputin"a (n ppr. După ce a vieţuit ascuns vreme treizeci de ani, 0ântuitorul începe acum cu putere lucrul Său dumnezeiesc* & $trăbătut i$u$ taGalileea. El tâlcuie%te cele vec0i, prpvăduie%te cele ni, %i pe amânduă, %i vec0i %i ni, (ntăre%te prin minunile tămăduirilr. )e"ea a fost dată prin 0oise şi prin profeţi, şi a fost adeverprin multe minuni, pentru ca oamenii să creadă că )e"ea aceasta este de la Dumnezeu* Dînvăţătorii )e"ii, cei cu sufletele ne"re de păcate, au întunecat cu totul înţelesul )e"ii* De ace)e"ea veche era moartă, şi era ca şi când n-ar fi fost niciodată* ar i$u$ mnul el prea curat!ără de pată vine ca #ingurul care (n"elege %i pate $ă tâlcuia$că acea$tă ?ege dintâi. El (i ară

(n"ele$ul, de$cuie du0ul ei cel zăvrât min"ii păcăt%ilr. El e$te acum tălmaciul u0ului, a%cum mai târziu u0ul (i va !i tălmăci ?ui.&l nu leapădă )e"ea veche a lui Dumnezeu* um $ă lepede el ce a dat- I Dar, pe temeînţelesului adevărat şi profetic al acestei )e"i vechi, Dumnezeu dă acum o )e"e nouă a mântuirpropovăduind &van"helia împărăţiei* )e"ea veche este asemenea unui pământ un şi roditor lăsat izelişte, năpădit de spini şi de uruieni aruncate de oameni, adică de învăţători rătăciţi* Deci ochtuturor se întorc de la acest pământ părăsit* 3ar Domnul îl ară şi seamănă sămânţa nouă, iar oamense uită la &l cu teamă şi uimire* Ci precum egea cea "eche a fost întărită cu multe minudumnezeie#ti% #i -isus Domnul% dătătorul egii% întăre#te egea cea nouă cu multe minuni.

minunile acestea nu sunt lucrate ca să ia ochii cu strălucirea puterii, ci numai spre inele oamenilo#unt minuni de tămăduire a trupului %i a min"ii, %i a $lăbiciunii mene%ti. Pentru că mnulvenit la ni nu ca un vră'itr, ci ca un prieten %i ca un dctr al n$tru.

:"i care !lămânzim %i (n$etăm după dreptatea %i

drag$tea lui umnezeu %i care pe$cuizadarnic (n marea ace$tei lumi, aruncându-ne (n ea $u!letele ca ni%te mre'e, $ă auzim gla$Mântuitrului, pentru că iată, %i pe ni ne c0eamă a%a cum i-a c0emat diniară pe pe$carii dlângă marea Galileii+ eni"i după Mine

&uzind ace$t gla$, $ă nu %văim nici clipă, ci (ndată $ă lă$ăm tate lucrurile na$tre %i iubiri

na$tre vec0i, %i $ă mergem după El.

El e$te $ingurul n$tru prieten, $ingurul n$tru vindecătr.

!oţi ceilalţi care stau departe de &l, sunt fie neuni, fie şarlatani* 7i nu ne cheamă ca pe nişte prinsau păstori, o"aţi sau săraci, învăţaţi sau de carte neştiutori, ci ca pe nişte olnavi şi slăăno"iţi suntem* 3ar oala şi neputinţa noastră vin din păcat* De aceea să cădem înaintea Domnului, şi plân"em cum plân"eau olnavii şi nefericiţii acelor zile#

amne i$u$e 9ri$ta$e, 5iul lui umnezeu, miluie%te-mă pe mine păcăt$ul



, amne, iartă mul"imea cea !ără de număr a păcatelr mele, cură"e%te-mă cu puterea :0răne%te-mă cu pâinea :a, pătrunde cu $u!larea :a cea vie cămara (năbu%itare a inimii mele, mă vi vindeca, mă vi vindeca %i vi !i viu 5ie mnul $lăvit (ntru tăria $u!letelr na$tre %i (ntru cură"ia trupurilr na$tre, (mpreună c:atăl %i cu #!ântul u0, :reimea cea de !iin"ă %i nede$păr"ită, acum %i pururea %i (n vecvecilr.

&miSfântul 4eofan 5ă!orâtul 64âlcuiri

Rom. % &/,&3 Mt. 1% &4,'E.

Domnul i-a chemat pe Petru şi pe %ndrei, iar aceştia, lăsând totul, au mers după &l* 3-a chemat lacov şi pe 3oan şi aceştia, de asemenea, au lăsat de îndată totul şi au mers după Domnul* ar de ?-au urmat cu atâta grabă %i bucurieI Pentru că au văzut ceea ce este mai un* &cea$ta e$te de'alege a $u!letului n$tru+ că (ndată ce cuna%te %i gu$tă ceea ce e$te mai bun, $e (ntarce de cătrceea ce e$te mai rău %i $e leapădă de ace$ta.

u %postolii s-a săvârşit ceea ce Domnul avea să zu"răvească mai apoi în pilda comorii ascunse ţarină şi în cea despre măr"ăritarul cel de mult preţ* &cea$tă cmară %i ace$t mărgăritar $ucredin"a (n mnul %i (mpărtă%irea cu El prin puterea credin"ei, iar ni le căpătăm (ncă de btez.

Pentru ce, dar, pre"uim atât de pu"in acea$tă cmară (ncât dăm pe nimicuriI Pentru că n$untem (nvă"a"i prin educa"ie $ă deprindem gu$tul ei, iar ea devine $trăină inimii na$tre. 3nimnoastră nu are cunoştinţă acestui lucru care este mai un decât orice altceva* &a ştie doar ce e mrău şi mai puţin rău între cele rele şi pe această cunoştinţă îşi întemeiază vederile* %ceasta este pricina pentru care pe alţii îi cheamă Domnul şi vin, iar noi, deşi chemaţi, fu"im de &l*



,itropolitul Au"ustin de 7lorina 6 Predică la duminica a doua după Rusalii8 ,area şi9Pescarii de oameni:

Nn vremea aceea i$u$ umbla pe lângă Marea GalileeiJ (,atei * ./)

ubi"ii mei, a"i auzit Evang0eliaI +ntre, pentru că mulţi au urechi, dar nu numai că nu vor asculte &van"helia, ci îşi at şi (oc de ea* ic# &van"helia s-a învechit, astăzi nu mai este valailăI

%cestea le zic oamenii aşa-numiţi cultivaţi* %u învăţat ceva carte, să scrie şi să citească, au primithârtie şi-şi închipuie că au rezolvat toate prolemele şi că numai mai au nevoie de acum Dumnezeu* *i (n zilele na$tre ace%tia $-au (nmul"it. Evang0elia a !$t pentru F(n vremea aceeaO zic ei cu irnie. e le vm ră$pundeI

dată, pe când eram (n :e$alnic, pă%ind pe drum am văzut pe cineva că"ărându-$e pe un $tâde telegra!, %i de acl $cuipând cntinuu.

- e !aci aclI i-au $trigat.

- i $tinge $arele zice.



- Pentru că apele au devenit amareJ

- um $-au !ăcut amareI

- e la canalizările !abricilr care $e var$ă aici. Pleacă pe%tii

mi $punea un bătrân pe$car din egritida că bunicul lui prindea mai demult acl un pe%care $e nume%te $mn. Era de 4 g %i mâncau (n ca$ă $ăptămână din el.

%cumI 7i nu doar în lacurile mici* ;n lac mare este şi 0area 0editerană, lacul marilor statSpania, .ranţa, 3talia, &lada, !urcia, ipru, &"ipt, )iia, 0aroc, toate

în ea privesc* +n acest mare li"hean, cad murdăriile de canal a cca* N> mari oraşe* 7i de(a oamenii ştiinţă sună clopoţelul pentru poluare' peste puţin timp nu va mai e1ista peştişorul*

ar ce-am pă"it de vrbe$c de$pre lacuri %i măriI &van"helia mi-a oferit prile(ul* %m auzit astăspunându-se că 9ri$t$ Fmergea pe lângă Marea Galileii @0atei F, CMA* %colo s-a dus Hristoare iueşte cele frumoase, făpturile pe care &l însuşi le-a plăsmuit* Se plima pe lân"ă acel lfermecător* De ce S-a dus acolo: 8are ca să respire aer curat: S-a dus pentru un scop mult mai îna

S-a dus, ca să-şi alea"ă pe ucenicii )ui, personalul prin care avea să înoiască lumea* /u s-a dus nila 4oma, nici la %tena, nici în vreun alt loc din centrele culte* S-a dus la mare, lân"ă pescari*

& văzut acl duă bărci. ntr-una, di !ra"i, Petru %i &ndrei, aruncau mrea'a $ă pe$cuia$că. cealaltă, al"i di !ra"i, an %i acv (mpreună cu tatăl lr /evedeu, dregându-%i %i aran'ându-mre'ele lr. *i i-a c0emat. ?ă$a"i, zice, ace$te mre'e, urma"i-Mă %i Eu vă vi da 9ar vă vi !aceve"i pe$cui $u!lete. *i eiI Fndată ?-au urmat @0atei F, CL-GGA* Acest cu!ânt O1ndat

cântăreşte mult$ Ce !rea să 1nsemne#e O1ndată:G OImediat: fără e#itare$ /-au spus mâinpoimâine, după o lună, după un an* 3mediat au spus prezentJ, cum face soldatul faţă de ofiţer* %lăsat ărci, mre(e, rude, şi-au venit lân"ă Hristos*

ubi"ii mei, dacă ar veni a$tăzi 9ri$t$ %i ar $pune Neni"i cu Mine, lă$a"i tate %i urma"i-Măcine ?-ar urmaI ;nul va zice# e zici acum, sunt neun să las toate:I %ltul va zice# ât îmi vda:I $or ani* Dacă Hristos ar fi rânduit un profit, mulţi ar fi acceptat' aşaI, nici unul*



Din alte neamuri, @3talia, .ranţa, 5ermania şi alteleA, pornesc misionari pentru %frica şi %sia muncesc, punându-şi viaţa în prime(die* Din &lada: !rei milioane au plecat în afară' însă nu pentmisiune, ci ca să muncească şi să facă ani* 8dată plecau şi de la noi şi se duceau în altă parte, ca propovăduiască &van"helia* Dacă, de pildă, în 4usia, în Bul"aria, în Seria sunt astăzi creştortodocşi, aceasta se datorează faptului că nişte tineri minunaţi au plecat din onstantinopol şi d

!esalonic şi s-au dus acolo şi i-au făcut creştini* %cum, rar se mai "ăseşte vreun misionar* =a$emenea m a !$t pururea pmenitul an &$lanidi$, un cpil 0ari$matic %i minunat, inteligen!arte (nze$trat. &ce$ta m-a a'utat %i am (năl"at la 12 m de 5lrina, crucea aceea mare de 3 mlucrare la care altul nu $-ar !i anga'at.

+i spuneau atunci unii# âţi ani îţi dă episcopul: 7i când au aflat că nu e plătit, îi spuneau# !u eprost: Dacă nu primeşti ani, de ce stai lân"ă episcop:I S-a scârit de mentalitatea lor şi a plecS-a dus (os în %frica, a devenit misionar cu numele de osma @a luat numele Sfântului osm&tolianulA, şi a adus pe mulţi la Hristos*

4ari sunt astfel de oameni în vremurile noastre* iserica cheamă la misiune şi Qcreştinii de adulceJ zic# &u nu mă fac misionar, este un lucru "reu* Cheamă la preo&ie dar părin&ii nu-şi dnici măcar un copil să sluHească isericii ca cleric$ ;n copil un îi spune tatălui său că vrea să

facă preot* 7i acesta, mai-mai să-l omoare

Deci, misionar nu te faci, preot nu te faci* &i, atunci îţi cer altceva, cel mai uşor lucru* 2u-&i spun ridici un munteN te pun să ridici o pietricică$ Ce pietricică: ,ersul la iserică$ &uzi clptul bateI :e c0eamă 9ri$t$. u-te la bi$erică. u-te $ă te (nc0ini %i $ă-? adri pe umnezeu. u-$ă- $pui un mul"ume$c. %m spus-o şi altă dată# .'/ de ore are săptămână$ ră ne ceumnezeu, atât durează umnezeia$ca ?iturg0ie de la N <inecuvântată e$te (mpără"ia :atăluiJ

până la N Pentru rugăciunileJ.

3ntră în iserică, adu-ţi aminte că eşti om, spune un Q #lavă ;ie, umnezeuleJ, un Q umnezeumil$tiv !i mie păcăt$ului J, un Q Pmene%te-mă amneJ*



%ltfel: %sta n-o facem, cealaltă n-o facem, iar la sfărşit ne va pedepsi Dumnezeu* 7i vin zile relevicleneI

3uiţii mei, vedeţi ce prile(uri şi ce teme de discuţie ne oferă &van"helia, despre care unii cred că sînvechit: 7i nu am trecut la tâlcuire* Doar ne-am atins de versetul, care zice# Ni$u$ mergea p

lângă mare.

5ie ca ace$te cuvinte $ărace $ă le (mplinim %i $ă trăim evang0elic. *i umnezeu, prin mi'lciriPrea$!intei >ă$cătare de umnezeu %i ale tuturr $!in"ilr, $ă ne miluia$că %i $ă ne mântuia$cpe ni pe t"i.

&mi

Ierodiacon 3isarion Iu"ulescu - Predică la Duminica a II-a după Rusalii - Ale"erea apostolil

*i le-a zi$+ Feni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni @Matei , 1)C.

.raţi creştini,convertirea lumii la credinţa creştină ne-o înfăţişează Sfânta &van"helie de astăzi, prima"inea unei pescuiri minunate* Două corăioare erau le"ate la ţărmul lacului 5henizaret s0area 5alileii* Pescarii ieşiseră din ele şi se ocupau acum cu spălatul şi dresul mre(elor* 0ântuitora chemat pe aceşti pescari şi le-a fă"ăduit că-i va face pescari de oameni' adică ei vor mer"e cucerească lumea în chip moral şi intelectual*



&cea$tă mare e$te lumea, lumea ca mare !urtuna$ă, tulburată %i (n!uriată de vi!rul i$pitel(n care amenii plute$c du%i de gri'ile ace$tei vie"i. n"elegem acum de ce multe din bi$ericna$tre au !rma unei crăbii (ndreptate către limanul cere$c, $pre a ne !ace $ă (n"elegem ttdeauna trebuie $ă ne gândim la ace$t liman lin al mântuirii. Biserica creştină însă pluteşte apele cele furtunoase, pe oceanul vremurilor, unde toate vânturile, patimile şi învăţăturile străintoate voinţele răzvrătite se ridică necontenit împotriva ei*

2oi să nu uităm niciodată că suntem 1n coraia sfântă care are ca far credin&a ca anconădeHdea ca usolă dra"ostea şi pe Dumne#eu la cârma ei care !a şti totdeauna cârmuiască aşa cum a făcut-o de de ani$ Li pe noi ne !a cârmui şi ne !a i#ă!i dacă !omasculta de porunca ?ui, care ne cheamă cum a chemat şi pe cei patru ucenici de care ne-a vorSfânta &van"helie de astăzi* Să ascultăm dar cu luare aminte, mai întâi diferitele împre(urări ce însoţit această minune şi să medităm asupra învăţăturilor mântuitoare pe care le desprindem dSfânta &van"helie de astăzi*Domnul nostru 3isus Hristos fusese iz"onit din /azareth de către farisei şi cărturari din priciinvidiei şi mândriei lor, de care erau stăpâniţi, voind chiar să-) omoare* %stfel a fost nevoit Domnsă se despartă de locul Său natal /azareth, unde trăise > de ani şi lucrase ca dul"her lân"ă ătrân

3osif, ca să se împlinească cele spuse în Scripturi# ă ai #ăi pe ân$ul nu ?-au primit J* S-a datunci în apernaum şi s-a aşezat acolo, făcând din acest oraş cetatea Sa, după cum spune Sfân&van"helie*

%cest oraş era locuit în mare parte de pescari, căci apele erau o"ate în peşte mult, iar pământproducea fructe şi cereale* 8raşul era închis cu un zid fortificat şi avea o vamă precum şi"arnizoană romană* +n locurile acestea 0ântuitorul era de altfel ine cunoscut căci vindecase în chminunat pe fiul unui ofiţer al lui 3rod* ea dintâi gri'ă a Mântuitrului, după ce a $$it apernaum, a !$t $ă pună temeliile mpără"iei $ale prin alegerea ace$tr patru ucenici de ca

vrbe%te #!ânta Evang0elie de a$tăzi, care vr lucra %i vr dezvlta lucrarea lui i$u$, dupnăl"area la cer.

Domnul Hristos, ieşind într-o dimineaţă şi umlând pe lân"ă lacul 5henizaret, văzu pe ţărmacestuia o mare mişcare, corăii multe erau trase la ţărm* Pescarii coorâseră din ele şi îşi spălau dre"eau mre(ele* &ra o zi frumoasă, noaptea însă fusese "rea, iar marea care a fost tulurată dvântul ce ătuse cu furie, nu oferise nici un peşte ieţilor pescari* 3isus se opreşte şi începe a învăpoporul care se în"rămădeşte în (urul Său, ca să-) asculte* !oţi vor să-) vadă*

3isus zări două corăii "oale lân"ă ţărm care erau corăiile lui Simon şi %ndrei* S-a suit în cora

lui Simon şi l-a ru"at s-o depărteze puţin de la ţărm şi începu să înveţe poporul care-) asculta cmare atenţie* După ce sfârşi cuvântul de învăţătură, 3isus a voit să dea poporului o dovadă vie încredinţare prin minunea ce urma s-o facă* ise deci lui Petru# epărtează crabia mai (n larg arunca"i mre'ele va$treJ* Petru i-a zis# amne, tată naptea ne-am trudit, ne-am $tenit %i am prin$ nimic, dar după cuvântul :ău vi arunca mrea'aJ* Petru făcând ascultare a prins aşa mult peşte încât stau să se rupă mre(ele* Simon Petru a făcut atunci semn tovarăşilor săi, lui 3aco şi 3oan fiii lui evedei, să vină să le a(ut)a vederea acestei minuni toţi au fost cuprinşi de mare frică* Dar 0ântuitorul i-a îmrăţişat zicând



le# eni"i după Mine %i de acum vă vi !ace pe$cari de ameni.J &i lăsând toate au mers duDânsul*

Pescuirea aceasta este cu ade!ărat fapta puterii dumne#eieşti$ ste o minune pe caresă!ârşit-o ,ântuitorul ca să do!edească lumii că l este Stăpânul lumii 1ntre"i şi că toate supun ?ui$ Dintre toate vietăţile care sunt pe faţa pământului cei care nu s-au supus stăpâniomului şi în număr atât de mare, au fost peştii* Dar Domnul nostru 3isus Hristos K %dam cel nou K

în mână sceptrul de re"e şi porunceşte acestor vietăţi şi vedem cum peştii se supun pe dată, aşa cude dovedeşte Sfânta &van"helie* .apta este minunată şi sfinţii apostoli rămân uimiţi şi înfricoşaţi iPetru chiar zice# amne, ie%i de la mine că m păcăt$ $unt J*

&p$tlii au cun$cut %i $-au (ncredin"at că i$u$ nu e$te un m $implu, un muritr de rând, recun$c (n El pe Me$ia, pe 5iul lui umnezeu care trebuia $ă vină. Sfinţii apostoli ştiau prine ca orice iudeu, că 0esia va întemeia o +mpărăţie mare asupra lumii între"i* De aceea când zise 0ântuitorul că-i va face vânători de oameni, ei înţeleseră că 3isus îi cheamă să-i facă ucenici Săi şi să-) a(ute la întemeierea +mpărăţiei Sale*

%ceastă +mpărăţie era toată năde(dea evreilor* Sosirea ei însemna împlinirea proorocirilor carevestiseră* Pentru un evreu a intra în această împărăţie era un lucru de căpetenie, era cinstea cea mmare* %postolii aceştia, Petru, %ndrei, 3aco şi 3oan erau mai de mult ucenici ai lui 3isus' ei )-auzit vorind şi mai văzuseră şi alte minuni ale )ui până atunci* Dar nu renunţaseră la tot, încă îmai aveau casa lor, arca şi mre(ele lor*

Deodată însă% după să"âr#irea acestei minuni% a pescuirii pe#tilor% ace#ti apostoli au fost luminade =arul lui Dumnezeu #i #i,au adus aminte de prooroci #i de Mesia lăsând toateG coră!ii% mrejpărin7i% familie% hotărâ7i să nu se mai despartă de -isus. Pescuirea minunată i,a făcut să părăseas

lacul Bhenizaret ca să um!le pe marea lumii% să trăiască într,o muncă #i tul!urare neîntreruptă% p"alurile acestei lumi. Minunea la care au !$t martri $!in"ii ap$tli O pe$cuirea minunată O eicana unei pe$cuiri mult mai minunate pe care aveau $- !acă ap$tlii (n <i$erica cre%tină.

Iată ce mare minune nişte pescari simpli au cucerit o lume 1ntrea"ă fiindcă au ascultat "lasul lui Dumne#eu$ +ntocmai ca pescarii din 5henizaret care s-au ostenit mult în acea noapte făsă prindă nimic, la fel şi filozofii şi învăţaţii lumii se străduiseră timp de E>>> de ani până atunci nu prinseră nimic, deşi ca să atra"ă lumea avuseseră multe momeli# averi imense, "eniu, ştiinţă aniJ* Dar n-au putut prinde în noaptea aceasta de E>>> de ani sufletele oamenilor ca să le schimîntr-o viaţă mai ună* -ată minunea cea mai mare care s,a făcut pe pământ cu ace#ti pescari simp

cum aruncă ei mrejele ca să pescuiască oameni% din cetă7i% din palate #i coli!e #i cum prind în eîn"ă7a7i #i neîn"ă7a7i% pe împăra7i #i supu#ii lor% a#a de repede cum se prinseseră în mrejele lpe#tii din lacul Bhenizaretului.

Părinţii noştri isericeşti fac o deoseire între vânătoarea de animale şi pescuirea de peş$ânătoarea este opera forţei' vânătorii dau ocol, închid drumurile, at tufişurile şi crân"urile, silevânatul, pricinuiesc fiori, pretutindeni nu e decât vărsare de sân"e, "roază şi ucidere* Pe$cuiredimptrivă, e$te pera blânde"ii %i atragerii. Pe$carul nu prinde decât pe%tii care $unt atra%i $acare de bună vie $e la$ă a !i prin%i, aruncându-$e (n mre'ele %i undi"ele lr. El nu- $ile%te, n

caută $ă- (ngrzea$că.



Aşa se prind sufletele prin lânde&e şi rădare şi se prind !ii nu moarte$ Sfânta &van"helie astăzi e plină de învăţăminte şi de pilde folositoare pentru noi* Sfântul %postol Petru zic amne, tată naptea ne-am trudit %i n-am prin$ nimic, dar după cuvântul :ău, vi arunmrea'aJ* De multe ori şi noi suntem în situaţia apostolului amintit, pentru că în lucrările noastre nne conducem după învăţăturile cele mântuitoare ale Domnului Hristos, lipsindu-ne astfel sfinţenia Harului Său*

3ată de ce treuie $ă lucrăm după cuvântul mnului dacă vrem ca munca na$tră $ă nu !zadarnică, iar umnezeu $ă !ie călăuza pa%ilr n%tri , căci altfel vom fi asemenea unor călătocare umlând noaptea printr-o pădure fără drumuri, fără stele, s-ar "ăsi dimineaţa în revărsatul zildupă atâta trudă tot acolo de unde au plecat* 7i într-adevăr câţi creştini nu sunt care în loc să urmeînvăţătura Bisericii noastre 8rtodo1e şi să asculte "lasul apostolilor, umlă după mincinoasa lumia lumii acesteia, trăind în toată vremea vieţii lor într-o noapte lun"ă*

Se trudesc şi prive"hează zi şi noapte' se istovesc, dar până la urmă nu prind nimic, sau cel muunii, dar şi aceştia foarte puţini, prind ceva o"ăţii, ceva onoruri trecătoare, ceva plăceri deşar

adică tot nimic* %(un" astfel la triunalul lui Dumnezeu cu mâinile "oale, căci acestea pe care strân"e omul pe aici nu-l pot însoţi dincolo de mormânt* e le-au rămas de pildă celor vestcuceritori ai lumii, care au vărsat atâta sân"e: e le-a rămas: ;n mormânt şi cel mult un nume care mulţi îl compătimesc*

e-a rămas desfrânatului din viaţa plină de plăceri, atunci când sună pentru el ceasul de pe urmeea ce rămâne dintr-un vis când te deştepţi dintr-un somn* âţi părinţi nu şi-au cheltuit averea sănătatea ca să facă oameni mari pe copiii lor şi într-adevăr ieşind de prin facultăţi au ocupat locuune' dar pentru că au trăit în noaptea necunoştinţei de Dumnezeu, încetul cu încetul n-au mai put

suporta viaţa aceasta cu noaptea ei nea"ră şi s-au prăuşit împrăştiindu-se cu toţii în toate părţile*Sunt o mulţime de cazuri în lume, care de care mai dureroase, având o sin"ură cauză# lipcunoştinţei de Dumnezeu*

&%a era (ntr-un $at un m bgat dar necredinci$. &ce$ta din cauza $upărărilr din partcpiilr $-a (mblnăvit rău %i acea$ta pentru că unul din cpii $-a $pânzurat, altul a căzut patima be"iei %i %i-a $tricat ca$a, iar altul a !ăcut crimă %i trebuia $ă zacă (n pu%cărie pe via"ă !el duă !ete pe care le avea, din cauza avrturilr, una $-a (mblnăvit de cancer %i a murit, ialta zăcea (ntr-un $pital de nebuni. #ingurul cpil, cel mai mic, răma$e lângă tatăl, $u!erind %i

pentru tate ace$tea.

&prpiindu-i-$e $!âr%itul, tatăl ace$tr cpii nenrci"i (i $trigă pe t"i pe nume ca $ă le $pune cel pleacă (n cealaltă lume. ar nu $e aprpie de patul lui decât cpilul cel mic, care nu pricepece $pune tatăl $ău de$pre cealaltă lume, căci el nu auzi$e nimic până atunci, a%a cum !ac de alt!mul"i părin"i, care nu $pun cpiilr că eAi$tă via"ă ve%nică a $u!letului, pe lângă via"a acea$tvremelnică a trupului.

&tunci cpilul ace$ta (i zi$e+ F:ăticule, dar unde te duci acumI &i tu acl ca$ă, ai avere tată

ntrebarea cpilului $trăpun$e inima tatălui %i (n clipa acea (%i văzu zădărnicia vie"ii %i $ând



ce-l a%tepta (n iad. &cum (n$ă era prea târziu, prea târziu. Pe$te câteva clipe (%i dădu $u!letul plecă (ntr- lume unde nu avea nimic, căci cele $trân$e le lă$a aici pentru ttdeauna. n zadc0eltui$e cu ace%ti cpii ca $ă-i !acă ameni mari, (n zadar le-a dat tate cele pământe%ti dacă nle-a dat averea cea mai $cumpă, credin"a (n umnezeu.

n zadar trăie%te mul (n acea$tă lume, dacă nu-? cuna%te pe umnezeu. el care trăieşdeparte de uvântul lui Dumnezeu, de Biserica lui Hristos şi de învăţătura )ui, acela e un o

pierdut* !rimiterea apostolilor în lume ca să propovăduiască &van"helia lui Hristos a fost de cea mmare importanţă pentru mântuirea noastră* &p$tlii %i mai pe urmă urma%ii lr, ar0iereii, pre%i diacnii au !$t trâmbi"ele ce au ră$unat (n tate veacurile, uvântul Evang0eliei păcii.

Pace nu este pe faţa pământului, pentru că lumea s-a aătut de la învăţătura &van"heliei Păcii* /în casă nu e pace între copii şi părinţi, pentru că părinţii nu le-au propovăduit copiilor &van"hePăcii* +n $echiul !estament avem pilde vii care închipuie această propovăduire a apostolilor pânăsfârşitul veacurilor* Preoţii care ţineau pe umeri hivotul le"ii au încon(urat cetatea 3erusalimului când au început să sune din trâmiţele lor s-au dărâmat zidurile şi a căzut cetatea în stăpânirevreilor*

%şa a dat şi Domnul Hristos poruncă ucenicilor Săi# ată, vă trimit $ă birui"i tată lumea merge%i prpvădui"i Evang0elia la tată zidireaJ* %ceastă poruncă au îndeplinit-o ucenicii şi urmaşii lSin"ura putere pe care a întreuinţat-o Dumnezeu pentru distru"erea pă"ânismului şi întemeierBisericii a fost predicarea &van"heliei*

Cu!ântul lui Dumne#eu este atât de puternic că prin el s-a făcut cerul şi pământul s-a #idtoată firea precum şi toate cele !ă#ute şi ne!ă#ute$ %ceastă putere nemăr"inită a uvântudumnezeiesc a arătat-o Dumnezeu proorocului 3ezechil când i-a zis# u-te a!ară la câmp %i ac

vei vedea câmpia plină de a$ele mr"ilr. *i u0ul mnului m-a du$ (n mi'lcul câmpului câmpul era plin de a$e mene%ti. a $ă (n"elegi puterea uvântului dumnezeie$c O a zi$ mnO prpvăduie%te %i (nva"ă %i vei vedea a$ele cele u$cate (mbrăcându-$e (n trup, luând du0 !ăcându-$e ameni vii. Prrce%te pe$te a$ele acelea zicându-le lr+ , a$e u$cate, a$cultauvântul lui umnezeuJ*

8, ce minune, oasele cele moarte şi fără simţire în ele îndată au luat viaţă şi au înviat* %ceasînseamnă că uvântul lui Dumnezeu este viaţă, este suflet, este învierea celor ce-) ascultă* &devgrăie$c vuă K zice Domnul K că va veni cea$ul %i acum e$te când mr"ii vr auzi gla$ul 5iului lumnezeu %i cei ce-? vr auzi vr (nviaJ* %şa spune Domnul Hristos, iar %postolul Pavel zic

uvântul lui umnezeu e$te viu %i lucrătr O*

eci uvântul Evang0eliei e$te viu %i lucrătr, a$t!el că El pe cel mrt (l (nviază, pe cel rătăcit(ntarce la calea cea dreaptă, pe cel (ntunecat (l luminează, pe cel blnav (l tămăduie%te %i pe c(mpietrit la inimă (l (nmaie. Deci fraţi creştini, veniţi să ascultaţi uvântul lui Dumnezeu' primi) cei olnavi şi vă veţi tămădui, primitţi-) cei învră(iţi şi veţi primi pace, primiţi-) şi hrăniţi-vă &l*

re%tinii trăitri (n <i$erică trebuie $ă $e 0rănea$că cu uvântul cerului aşa cum evreii s-

hrănit cu mană din cer* =rana creştinilor treuie să fie Cu!ântul lui Dumne#eu căci acesta es



pâinea 1n"erilor cu care treuie să se hrănească sufletele flămânde ca să aiă !ia&ă 1n ele$ /este o altă pedeapsă mai mare decât aceea să fim înfometaţi de uvântul lui Dumnezeu* Dacă Biserică nu se aude uvântul lui Dumnezeu, dacă nu se "ăseşte această mană a cerului, sufletetân(esc, flămânzesc şi mor* %ceastă moarte distru"e şi sufletul şi trupul' aceasta este munca iadulupedeapsa pe care ne-o trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre* ;r"ie mare şi pierdere de suflete

Mântuitorul =ristos% în grija Sa pământească% a "oit ca acest lucru mântuitor să se să"âr#easmereu pe pământ. De aceea a rânduit -isus în Aiserica Sa mai întâi pe apostoli% apoi pe urma#ii loepiscopii #i preo7ii ca să continue întreita Sa lucrare între oameni. %şa că numai slu(itorii Biserisunt înzestraţi cu puterea de a învăţa* De altfel această autoritate a întărit-o 0ântuitorul când a z rept aceea, mergând (nvă"a"i tate neamurile J cine vă a$cultă pe vi, pe Mine Mă a$cultă, cine $e leapădă de vi, de Mine $e leapădăJ*

3ată clar, răspicat, toţi cei ce se leapădă de Biserică, de preoţie, aceia se leapădă de Dumnezeu* !osectanţii cărora nu le treuie preot, nu le treuie Biserică şi Sfintele !aine, s-au lepădat Dumnezeu' diavolul i-a luat în primire* Păziţi-vă de aceştia, fu"iţi şi îmrăţişaţi Biserica şi pucenicii Domnului, preoţii*

arul pre"iei pe pământ e$te !arte mare, căci mnul 9ri$t$ a dat pre"iei puterea de a legadezlega păcatele mene%ti %i a !ăcut acea$ta pentru că umnezeu a %tiut că mul e$te neputinci%i va cădea (n păcate. & dat a$t!el p$ibilitatea de (ndreptare %i de iertare pentru cei care vin clacrimi %i cu căin"ă la $pvedanie, căci a zi$ mnul+ ?ua"i u0 #!ânt, cărra ve"i ierpăcatele, iertate vr !i, iar cărra le ve"i "ine, vr !i "inuteJ*

Să te ferească Dumnezeu să mori lestemat de preot, căci acest lestem e mai mare decât cel părinţi* Să te ferească Dumnezeu să mori neiertat prin spovedanie, prin spovedanie la preot, nu a

cum fac sectanţii spunând păcatele unii altora şi crezând că sunt iertaţi* /u & "reşită aceasînţele"ere a lor* 3ată iuiţi creştini, am văzut care sunt păstorii de care treuie să ascultăm* 3ată ccare au Darul Duhului Sfânt de a propovădui şi a săvârşi Sfintele !aine, având puterea de a ierpăcatele* /u oricine se poate numi păstor, căci oile sunt oi, iar păstorii sunt păstori*

Pă$trii O ar0iereii, pre"ii %i diacnii O au primit darul u0ului #!ânt prin 0irtnie. Ei trebua$culta"i %i urma"i (n credin"a cea dreaptă, pentru că $unt lc"iitrii mnului pe pământ. 7tînsă foarte ine că mulţi creştini s-au smintit din pricina scăderii unor preoţi şi de aici au a(uns dispreţuiască şi să urască toată ta"ma preoţească* ;nii s-au înstrăinat chiar şi de Biserică* %ceseste un lucru foarte trist şi ştim că din nenorocire este adevărat, unii preoţi a(un"ând să rătăcească

să cadă de la înălţimea chemării lor* S-au amestecat cu pământul şi cu toate plăcerile lumeşumrind "rozav reli"ia creştină ortodo1ă*

!reuie însă să ţinem seama de un lucru important' că şi între în"eri a fost o parte care a căzut)ucifer cu toată ceata lui K din mândrie* %şa s-a întâmplat şi cu unii preoţi care după ce s-au văzîmpresuraţi cu prea multe onoruri, cu prea mulţi ani, au căzut în mândrie şi din mândrie i-a aruncDumnezeu însuşi pentru nevrednicia lor* 0ai ştim apoi că şi între apostoli s-a "ăsit un 3uda caretrădat pe Domnul Hristos* %şa şi în ta"ma preoţească sunt unii care au căzut de la înălţimchemării lor, alunecând în patimi*



Dar pentru aceasta nu treuie ca toată preoţimea să fie socotită la fel' nu toţi preoţii treuie puşi îno oală* /u e aceasta un motiv ca să te lipseşti de slu(e, de Sfintele !aine, de spovedanie şi împărtăşanie, căci cine va dispreţui oştirea pentru că uneori se află şi dezertori în rândul ei: Poţi zici că toţi sunt dezertori: /u Sau cine-şi pierde încrederea în ştiinţa medicală pentru că îmolnăvesc doctorii şi mor:

Preoţii slai, care cad din cinstea lor, sunt de plâns şi nu de dispreţuit şi să fiţi si"uri că Biserica

plân"e cu lacrimi amare necontenit* Pre"ia (n $ine (n$ă, rămâne dumnezeia$că, $!ântă %i $cumpvrednică de tată drag$tea %i pre"uirea %i ea are putere $ă na$că pe pământ $u!lete vii pentrmpără"ia cerului.

Pentru a putea fi înţeleşi mai ine vom spune cum o mamă, deşi prin înşelăciune, a căzut în păcatdesfrânării, totuşi ea prin naştere aduce pe lume copii cu pecetea fecioriei între"i* Deşi ea a fostdesfrânată, copiii se nasc însă feciorelnici* %şa şi cu preotul nostru cel căzut, poate să aiă oripăcate, dar un lucru să ştiţi şi să fiţi convinşi că toate tainele sunt pecetluite cu Duhul Sfânt şi devalaile*

Preotul nu este decât un vas prin care harurile Duhului Sfânt se po"oară în lume şi se împart lumdacă vasul e de aur, de ar"int, de aramă, asta are mai puţină importanţă* 3mportant este ceea creştinii primesc din vas* Deci, chiar dacă un slu(itor al altarului e nevrednic, lucrarea pe caresăvârşeşte el are valoare, e sfântă*

De aceea cinstiţi taina preoţiei fraţi creştini, cinstiţi şi, mai mult, ruga"i-vă pentru pre"i, !iindcăgrea $arcina %i mare e ră$punderea (naintea lui umnezeu pentru ile pierdute. Buga"i-vă $ă n(ntărim (n du0, (n cuvânt %i (n drag$te. Buga"i-vă $ă !im !aruri de călăuzire către ceruri, $ă !i$tâlpi de temelie ai credin"ei %i $ă aducem $u!letele cele pierdute la piciarele rucii lui i$u$,

mântuire. Potrivnicul nostru al tuturor este diavolul, el umlă ca un leu răcnind şi caută pe cine în"hită* Păzitorii turmei sfinte a creştinilor sunt dascălii, preoţii, predicatorii &van"heliei, caalun"ă lupii şi nu îi lasă să se apropie de turmă*

Sfântul $asile cel 0are, spune că iepurele nu se teme atât de trăsnet, cum se teme satana dpredicatorii &van"heliei* Satana când aude că de predică uvântul lui Dumnezeu, tremură, fudeparte şi piere* &l însă se sileşte prin toate mi(loacele ca să facă să înceteze propovăduiruvântului lui Dumnezeu, ca astfel oamenii să se îmolnăvească şi slăind mereu în credinţă moară în neştiinţă şi în păcat* ând un om s-a îmolnăvit, ştim că acesta are nevoie de un tratamepentru refacere şi de hrană ună* Pentru cre%tini, tratamentul %i 0rana le cn$tituie uvântul l

umnezeu. #ă ne 0rănim zi de zi %i vm $căpa de rice bală $u!letea$că %i trupea$că %i vm !i pentru mpără"ia cerurilr.

Ru"ăciune

, =nule nă$cut 5iule %i uvântul lui umnezeu, :u care :e-ai pgrât de la Părintele cere$c ai primit a :e !ace m ca $ă aduni ile cele pierdute %i $ă le aduci (n <i$erica :a cea #!ântă.

:u cel ce ;i-ai văr$at $ângele pentru ră$cumpărarea ilr :ale cele cuvântătare



caută din cer $pre acea$tă turmă %i cercetează amne ile :ale, nu (ngădui amne ca rămână !ără păzitri, !ără pre"i, !ără predicatri ai Evang0eliei :ale.

Păze%te- de tate cur$ele diavlului, că :u e%ti păzitrul %i Mântuitrul n$tru %i ni vrem $ă !iai :ăi (n vecii vecilr.

&mi

Părintele Ion Cârciuleanu - <rmarea lui =ristos

Părăsind 3ordanul, 3isus s-a întors în 5alileea, iar mai târziu părăseşte /azaretul pentru a locui apernaum, în prea(ma lacului 5henizaret* %ici, pe ţărmul QmăriiJ, s-a petrecut, în împre(urări totul deoseite, evenimentul pe care ni-l istoriseşte Sfânta &van"helie de astăzi# chemarea %postolat a celor dintâi ucenici*

;cenicii despre care ne voreşte Sfânta &van"helie de astăzi că au fost chemaţi de 0ântuitorul apostolat sunt fraţii Simon-Petru şi %ndrei, fiii lui 3ona şi 3aco şi 3oan, fiii lui evedeu* &i auziseşi înainte despre 3isus, căci fuseseră ucenici ai Sfântului 3oan Botezătorul, cel care mărturisea desp&l că este Q0ielul lui DumnezeuJ, că este 0esia cel prezis de prooroci* Q$eniţi după 0ine şi vă vface pescari de oameniJ K sunt cuvintele cu care 3isus i-a chemat la slu(irea apostoliei* &i au răspu



îndată la această chemare Nlă$ând (ndată luntrea %i pe tatăl lr %i au mer$ după dân$ul @Mat. 22C.

uvântul QîndatăJ din cele două întâmplări de mai sus, cuprinde întrea"a taină a iruinţei creştinPrefacerile săvârşite în ordinea pământească, răsturnarea pă"ânismului adânc şi puternic înfipt inima societăţii de atunci, precum şi propăşirea înfăptuită veac după veac, de Biserica creştină, "ăsesc lămurire în acest cuvânt, care cuprinde în el suma însuşirilor sufleteşti a celor aleşi pent

propovăduirea &van"heliei* 0ai înainte de a fi %postoli, au fost pescari* i$u$ a !ăcut din pe$cuitri de $u!lete pentru (mpără"ia lui umnezeu. #lu'ba lr a cuprin$ trei elemente+ mai (ntc0emarea, api pregătirea %i, (n $!âr%it, trimiterea.

Pentru ei, era primul lor contact cu uvântul vieţii, cu N?umina cea adevărată care luminează ptt mul ce vine (n lume @an 1, )C. +n noaptea aşteptărilor şi-n umra căutărilor, le-a pătruns suflet o rază de lumină, o dumnezeiască scânteie* S-au ataşat de Domnul şi )-au însoţit în călătorspre 5alileea* %u participat la nunta din ana 5alileei, unde a făcut Domnul începutul minunilorşi şi-a arătat slava SaJ, iar ei au crezut într-+nsul @3oan G, CCA* )-au urmat apoi, în apernaum @3oaG, CGA, iar de Paşti, la 3erusalim, unde Domnul şi-a arătat puterea de .iu al !atălui ceresc, iz"onin

pe vânzători din !emplu şi prevestindu-7i moartea şi învierea @3oan G, CF-G>A*

+nainte de a se înălţa la cer, 3isus le-a "răit multe, în pilde şi direct* )e-a încredinţat multe taineînvăţături, unele nescrise în &van"helii şi păstrate doar în tradiţia sfântă a Bisericii* După învietimp de patruzeci de zile, a vorit cu ei despre împărăţia lui Dumnezeu @.* %p* C, A* )a doi dintucenici, )uca şi leopa, călători spre &maus, în ziua +nvierii, mer"ând cu ei fără ca aceştia săcunoască, 3isus Nle-a tâlcuit, (ncepând de la Mi$e %i de la t"i prrcii, tate pa$a'ele d#cripturi @de$pre ElC @?uca 24, 2HC. /ici faptele, nici cuvintele lui 3isus nu sunt cuprinse toate Sfintele &van"helii @3oan G>, >A* )e-a păstrat cu "ri(ă tradiţia sfântă a Bisericii, aşa cum le-a prim

din "ura acestor martori credincioşi şi %postoli ai lui 3isus*+ntre" acest interval de timp, cu toate faptele văzute cu proprii ochi @3 3oan C, CA şi cuvintele auzdin "ura elui care a vorit ca nimeni altul @3oan N, F=A, a fost pentru %postoli o şcoală aleasă, umi(loc de pre"ătire pentru chemarea despre care ne istoriseşte Sfânta &van"helie de azi*

ntrarea &p$tlilr (n mi$iunea pentru care au !$t pregăti"i de mnul, a ve$ti (n lumEvang0elia (mpără"iei lui umnezeu %i de a cnduce <i$erica cea Nuna $!ântă, $brnicea$că ap$tlea$că, a avut lc abia (n ziua incizecimii, când au primit puterea u0ului #!ân!ăgăduit lr de Mântuitrul, de a- !i Nmartri (n eru$alim %i (n tată udeia %i (n #amaria

până la marginile pământului @5.&p. 1, 8C. 0ulţimi nenumărate au intrat în mrea(a cuvântului lcare vestea învierea şi le"ea /oului %şezământ, adusă în lume de .iul lui Dumnezeu* )e"ea /oul%şezământ se cuprindea în Qporunca nouăJ @3oan C, FA, a dra"ostei de aproapele, pe care a aşezao Hristos ca principiu suprem la temelia vieţii creştine* Dumnezeu, fiind QluminăJ @3 3oan C, EAQdra"osteJ @3 3oan F, MA, cere la cei ce-) numesc Q!atăJ şi au primit harul de a se numi Qfii ai lDumnezeuJ, să umle în lumină, adică să iuească pe aproapele, căci, după cum spune Sfânt&van"helist 3oan, Ncine iube%te pe !ratele $ău rămâne (n lumină, iar cel ce ură%te pe !ratele $ăe$te (n (ntuneric %i nu %tie (nctr $e duce, pentru că (ntunericul a rbit c0ii lui @ an 2, 1C.



Pe temeiul legii celei ni, #!in"ii &p$tli au prpvăduit pparelr dreptatea, drag$telibertatea, egalitatea, !ră"ia, (ntr-a'utrarea, $pitalitatea, pacea, bucuria, cumpătarebunătatea, mila !a"ă de $u!erin"a altuia, du0ul de 'ert!ă pentru apărarea (naltelr idealur!rmând, (n lumina ace$tr (nalte principii mrale, tră$ături $peci!ice %i caractere vrednice admirat %i urmat. Bă$pândirea Evang0eliei e$te lucrul &p$tlilr de atunci %i a celr ce le-aurmat, dar darul u0ului #!ânt e$te acela care a lucrat prin ei.

hemarea lui 3isus nu avea în sine nimic din chemarea dulcea"ă şi ispititoare a chemărilor câşti"uri ieftine şi plăceri trecătoare ale vieţii* &a era o chemare sfântă la o muncă "rea, de marăspunderi, o chemare la supunere, la privaţiuni, la suferinţe şi (ertfe, în vederea doândiucuriilor veşnice @0at* GF, L' 3oan C=, A*

oorârea Sfântului Duh peste pescari i-a întărit cu putere de sus, le-a dat înţelepciune şi plini cura( ne mai întâlnit, pornesc să propovăduiască &van"helia la toate popoarele, în nişte condiţii caîi depăşeau total*

5aptele #!in"ilr &p$tli ne vrbe$c de$pre râvna, elanul, $tenelile %i necazurile pe care le-a

avut de (ntâmpinat (n prpvăduirea Evang0eliei. Prin puterea %i lucrarea #!ântului u0 ei adevenit cu adevărat ceea ce le $pu$e$e mai (nainte umnezeie$cul Mântuitr+ N$are pământului, Nlumina lumii %i Naluatul cel nu care d$pea !rământătură nuă, via"ă nu%i necun$cută până atunci O de $!in"enie, de iubire, pace, iertare %i $lu'ire devtată a lumnezeu %i a $emenilr. +n fiecare pa"ină din .aptele %postolilor răzate duhul apostolului misiunii creştine, e1primat de Sfântul %postol Pavel# Nine ne va de$păr"i pe ni de drag$tea l9ri$t$I are necazul $au $trâmtarea $au prigana $au !ametea $au glătatea $au nevia $a$abiaI @Bm. 8, 36C. NPentru că $unt (ncredin"at că nici martea, nici via"a, nici (ngerii, nicăpeteniile, nici puterile, nici cele de acum, nici cele viitareJ nu pt $ă ne de$partă d

drag$tea lui umnezeu cea (ntru 9ri$t$ i$u$, umnezeul n$tru @Bm. 38-3)C.0isiunea Sfinţilor %postoli pentru întemeierea, e1istenţa şi dezvoltarea Bisericii este atât importantă, încât una din însuşirile fiinţei Bisericii este apostolitatea* De aceea noi mărturisimQred într-una Sfântă, soornicească şi apostolească BisericăJ, condusă de 3isus Hristos, capul nevăzut, dar prezent în ea prin toate lucrările Duhului Sfânt* Biserica stă pe temelia %postolil@&fes G, G>A, piatra cea din capul un"hiului fiind 3isus Hristos* hemarea la slu(a apostoliei preluat-o de la Sfinţii %postoli urmaşii lor le"itimi K episcopii şi preoţii*

+n faţa oiecţiilor unor creştini rupţi de Biserică, care susţin că taina preoţiei nu are temeiu

dumnezeieşti şi că toţi pot fi preoţi, noi mărturisim adevărul constatat la chemarea %postolilor, 0ântuitorul a ales din mulţimea de ucenici pe cei CG, cărora le-a zis# NPrecum m-a trimi$ pe min:atăl %i eu vă trimit pe vi. *i grăind acea$ta, a $u!lat a$upra lr %i le-a zi$+ lua"i u0 #!âncărra ve"i ierta păcatele, le vr !i iertate %i cărra la ve"i "ine, vr !i "inute @an 2, 21-23Sfinţii %postoli au transmis această putere primită prin darul Sfântului Duh episcopilor şi preoţiloîncât darul şi !aina preoţiei este ca un Qfir de aurJ care lea"ă preoţia apostolică de preoţia creştipână la sfârşitul veacurilor*

0emarea+ Neni"i după mine %i vă vi !ace pe vi pe$cari de ameni a avut ecuri (n $u!lete

&p$tlilr %i ale urma%ilr ace$tra. alendarul <i$ericii na$tre e$te plin de nume care a



ră$pun$ cu tată !iin"a %i via"a lr la c0emarea ap$tlatului cre%tin, devenind eAemple %i pilde vde drag$te $lu'itare !a"ă de umnezeu, !a"ă de <i$erică %i !a"ă de ameni.

Să ne păstrăm în deplină unire sfânta noastră credinţă ortodo1ă, pe care strămoşii noştri au primitprin "ura %postolului celui Qîntâi chematJ %ndrei, încredinţându-ne-o ca pe o moştenire de mapreţ* &a ne-a fost putere, chea" de unire în trecut şi odrăslitoare de strălucire în înfăptuiri* Spăstrăm curată, vie şi sfântă, pentru desăvârşirea noastră, pentru mântuirea noastră*

.ireşte, urmarea lui Hristos nu-i sarcină uşoară* !reuie (ertfă, lepădare de sine, rădare, dorinţă mântuire* Dar nimic să nu ne oprească de a face lucrurile lui Dumnezeu* $aloarea nu stă în a "ăceva uşor, ci de a apuca drumul care duce la mântuire, la comuniune cu el care ne-a răscumpăratne-a chemat# Q$eniţi la mineJ* 7i atunci, vom putea spune, ca şi sfinţii, care )-au urmat pe 3isus# 8ce minunată este viaţa pe care ne-o dă 3isus Sin"ura viaţă adevărată nu este decât în slu(a lui 3isu%ceasta este chemarea lui 3isus pe care ne-o face Sfântul &van"helist de astăzi* %min*

Părintele Dorin Picioruş - Predică la Duminica Sfin&ilor români

3uiţi fraţi şi surori întru Domnul, a doua duminică după 4usalii, începând cu data de G> iunie CLL

prin aproarea Sfântului Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, a primit supra numele de DuminiSfinţilor 4omâni* 7i aceasta pentru a sulinia faptul că ace$t pământ al n$tru a !$t binecuvântde umnezeu cu repere de dreaptă credin"ă %i vie"uire de-a lungul $eclelr, adică cu #!in"i.

Pentru că Sfinţii lui Dumnezeu sunt una în +mpărăţia lui Dumnezeu dar ei sunt de divernaţionalităţi* .iindcă credinţa nu e incompatiilă cu apartenenţa naţională ci o presupune*

7i prin aceasta arătăm că ceea ce ne uneşte, adică dreapta credinţă şi vieţuire apostolică, pe noortodocşii, nu treuie să ne despartă, dacă unii suntem "reci, alţii români sau alţii ruşi*



Pentru că treuie să depăşim, în viaţă şi în teolo"ia noastră, în modul nostru de a vedea lucruriperspectiva particulară a credinţei şi a vieţuirii ortodo1e e1istentă în tradiţia naţiei noastre, spreputea vedea specificitatea altor neamuri ortodo1e dar şi e1perienţa unitară a vieţii isericeşti*

/iciodată 8rtodo1ia nu a aneantizat specificul naţional dar nici nu l-a e1acerat*

Sfin7ii :postoli #i urma#ii lor au propo"ăduit dreapta credin7ă în lim!ile na7iunilor% înglo!ând,o mod organic în modul lor de a fi.

De aceea nu s-a pus prolema traducerii Scripturii şi a Părinţilor doar într-o sin"ură limă ci fiecapopor a avut traducerile lui la izvoarele !radiţiei*

+nsă orice popor poate să trăiască ortodo1 şi în unire de "ândire şi de acţiune cu celelalte popoaortodo1e dacă trăiesc în acelaşi har al !reimii, în aceleaşi do"me, în aceleaşi slu(e, în aceeaperspectivă frăţească de a vedea lucrurile*

/umai că în momentul de faţă treuie să "ândim şi mai profund responsailitatea noastră,

ortodocşi, faţă de neamurile neortodo1e*

um putem ni $ă-i a'utămI um pate lumina credin"ei %i a vie"ii na$tre $ă pătrundă %i via"a lrI

7i în această lume unită de mi(loacele media dar şi de prolemele comune ale umanităţii, fiecadintre noi treuie să îşi "ăsească vocaţia de a a(uta şi pe cel care nu cunoaşte, cu adevărat, adevăraînchinare şi vieţuire după Dumnezeu*

3ar dacă stăm să ne "ândim ine la potenţialul misionar al poporului român, acum prezent, prreprezentanţii lui, în diverse colţuri ale lumii, cred că fiecare dintre noi poate contriui la luminaraltora într-un mod comunional, litur"ic şi dialo"ic, fără stridente*

Dar dacă ima"inea noastră reală se răsfrân"e mediatic foarte uşor pe mapamondIaceasta are consecinţe dezavanta(oaseIcând lumina din noi e întunericI

3ar creaţia noastră online, fie că e un lo" sau un canal de comunicare, treuie să e1primfrumuseţea din noi pentru ca să fim un e1emplu de vieţuire ortodo1ă*

E adevărat+ eAi$tă (n ni %i tendin"a de a vrea $ă (i a'utăm pe al"ii mai (nainte de a ne !i a'utavindecat (n md real pe ni (n%ine. *i (n acea$tă $itua"ie, 'uvenili$mul $au ipcrizia na$tră !eun cntra eAemplu altra.

3ar cum media vehiculează cu multă nonşalantă contra e1emplele, de aceea 8rtodo1ia poate aveaima"ine proastă în mod nedrept, numai din cauza unor e1emple neconcludente*

7i acest lucru vrea să ne spună duminica de astăzi# adevăratele eAemple de rtdAie $unt #!in"ii(n rela"ie cu ei $e 'udecă pr!unzimea unei credin"e %i a unui md de eAi$ten"ă generat d

credin"ă.



Dacă luăm, în mod aleatoriu, persoane mai mult sau mai puţin şcolite, mai mult sau mai puţvirtuoase din 8rtodo1ie şi le oservăm comportamentul şi cerem de la ele împlinirea e1i"enţel8rtodo1iei putem să tra"em concluzia că 8rtodo1ia e neîntrupailă* Sau că nimeni nu mai trăieşortodo1I

+nsă în cei care întrupeazăR personalizează 8rtodo1ia în ei înşişi, la cote înalte, se oservă cât d

relevantă e tradiţia Bisericii, cu tot ce reprezintă ea şi cum sunt aceştia purtători vii ai !radiţiei*7i cei care întrupează 8rtodo1ia, pe măsura lor, sunt Sfinţii* De diverse vârste şi de divernaţionalităţi* Dar care au în comun aceeaşi "ândire şi viaţă a Bisericii lui Hristos veralizată limă proprie*

*i tcmai (n !aptul că unul e rmân %i altul e grec %i altul $ârb cn$tă tată !rumu$e"ea. Pentcă diver$itatea unită"ii <i$ericii e plină de !rumu$e"e.

3ar pentru un Sfânt, ca să îl traduci, îi înveţi lima iar dacă vrei să îl vezi, traversezi o întrea"ă lum

7i vorind cu el "ăseşti dra"ostea lui pentru toţi Sfinţii, adică dra"ostea lui pentru unitatea Bisericuniversale*

Pentru că de la un capăt la altul al <i$ericii lui 9ri$t$ din (ntreaga lume, #!in"ii $unt eApre$unită"ii de credin"ă %i de via"a du0vnicea$că a <i$ericii. Mtiv pentru care, !iecare dintre n$untem c0ema"i la unitatea credin"ei de către mnul, adică la unirea, prin via"a de $!in"enie, ct"i #!in"ii care ne precedă, pentru ca $ă !im una (ntru El. Pentru că una (ntru El (n$eamnaceea%i gri'ă iubitare %i plină de $!ială !a"ă de !iecare detaliu al m%tenirii tradi"inale<i$ericii.

Din care cauză, noi, ortodocşii, nu ne ne"ăm Sfinţii, nu ne ne"ăm slu(ele, nu ne"ăm unitatduhovnicească a tuturor "eneraţiilor Bisericii, nu ne uităm responsailitatea faţă de mântuirtuturor, pentru că trăim în credinţa că toată istoria umanităţii are un sens dumnezeiesc, are sensul de la Dumnezeu, adică pe acela de a se transfi"ura prin slava Sa*

7i acesta e motivul, iuiţii mei, pentru care Biserica noastră ne aminteşte de Sfinţii români# pentca $ă trăim %i azi $!ânt, pentru că e acela%i umnezeu %i $unt acelea%i cndi"ii de mântuire ca pentru #!in"ii n%tri din trecut.

ăci, fără doar şi poate, cea mai mare ucurie a Sfinţilor români din orice secol e tocmai aceastviaţa noastră sfântă, curată, frumoasă, ortodo1ăI Pentru că #!in"ii $e bucură (ntru bucuria lumnezeu, bucurie care ne vrea pe t"i #!in"i, pe t"i ai ?ui.

7i fie ca să auzim chemarea )ui faţă de noi, chemarea cu care ne cheamă pe fiecare în parte, timpul şi la momentul potrivit, când suntem apţi pentru întâlnirea cu Domnul, ca ucuria noastră fie fără mar"ini* %min



Părintele Dr$ Dorin >cta!ian Picioruş - Predică la Duminica a -a după Rusalii (.*)

3uiţii mei, în ultimii ani, în calendarele noastre, Sfinţii români au fost scrişi cu alastru* Sărătorcu roşu şi Sfinţii români cu alastru*



/umai că su titulatura Sfinţii români sunt suliniaţi cu alastru Sfinţii canonizaţi de către Biseri8rtodo1ă 4omână, care nu sunt cu toţii româniIsau care au Sfintele 0oaşte, de mult timp, ppământ românesc*

De aceea, noi o considerăm româncă pe Sfânta .iloteea .ilofteiaT deşi ea vine din Bul"aria* aSfântul Dimitrie Basaraov, care e tot ul"ar* Sau pe Sfântul Paisie de la /eamţ îl considerăromân, pentru că s-a nevoit la noi, deşi el e ucrainean* a şi Sfântul $asile de la Poiana 0ărului* S

îi considerăm români pe Sfinţii primelor veacuri, pe care îi numim siprotoromâni, ca spre e1emppe Sfinţii 0ucenici &pictet şi %stion, Sfântul 0ucenic &milian de la Durostorum sau Sfânt0ucenic Dasie, deşi nu ştim prea multe despre neamul lor*

7i asta pentru că, noi considerăm Biserica românească drept una apostolică, Sfântul %postol %ndrcel +ntâi chemat, fiind numit 8crotitorul 4omânieiJ, pentru că este %postolul neamului românesc

De aceea, toţi Sfinţii Bisericii, care s-au născut aici sau au venit şi au trăit şi au adormit aici suconsideraţi Sfinţi români, chiar dacă ei nu sunt români* Pentru că românitatea se înţele"e nu numca naştere directă din români ci şi ca înrudire duhovnicească cu românii* 3ar dacă Sfânta .iloteea

vrut să vină, după martirizarea sa, la urtea de %r"eş sau Sfântul $asile din Poltava a venit şi a trisihast la Poiana 0ărului, ei s-au românizat, s-au înfrăţit duhovniceşte cu românii şi i-au a(utat şia(ută pe români cu dra"oste părintească*

Sfinţii 0ucenici oticos, %ttalos, amasis şi .ilippos au nume "receşti* ripta lor a fost descoperîn CLNC şi noi îi pomenim pe F iunie* /u ştim de ce neam suntIdar pentru că i-am "ăsit pe pămâromânesc îi cinstim ca pe unii de-ai noştri*

Sfântul /ifon al 33-lea al onstantinopolului e şi el "rec* % fost %rhiepiscop al !esaloniculu

Patriarh al onstantinopolului dar şi 0itropolitul !ării 4omâneşti* Deşi a fost alun"at, în monedrept, din 6ara 4omânească şi s-a întors la %thos, noi îl pomenim ca pe un Sfânt românIpentcă şi-a pus amprenta şi asupra noastră*

Pe de altă parte, avem %i #!in"i rmâniJnă$cu"i din neamul rmâne$c %i pe pământ rmâne$c.

⇒ Sfântul Bheorghe de la ernica e din Săli#tea Si!iului%⇒ Sfântul Brigorie Dascălul s,a născut la Aucure#ti în &*3+%⇒ Sfântul Daniil Sihastrul e dintr,un sat din apropierea Rădău7ilor%⇒ Sfântul Dosoftei al Moldo"ei s,a născut la Sucea"a în &31%⇒ Sfântul -oan -aco! =oze"itul s,a născut pe ' iulie &$&' în satul răiniceni din jude7

Aoto#ani.⇒ Sfântul alinic de la ernica e !ucure#tean. S,a născut la Aucure#ti în * octom!rie &*4*.⇒ >n sursa de aici% la "ia7a Sfântului -osif cel nou de la Parto#% se spune că Sfântul -osif% de

Hnăscut în &+34 în ora#ul Raguza din Dalma7ia% pe malul Mării :driaticeI a fost H"lah dorigine ca #i Sfin7ii <icodim cel Sfin7it de la 0ismana% Dimitrie cel <ou Aasara!o"% u"ioa

Paraschi"a de la -a#i #i Sfânta Muceni7ă 2ilofteia de la urtea de :rge#I.



7i dacă vlahii de peste totIsunt cu toţii consideraţi români, atunci aria romanităţii se e1tinde cmult faţă de "raniţele 4omâniei actuale*

Da, numărul Sfinţilor români canonizaţi e foarte mic în comparaţie cu numărul Sfinţilor româcunoscuţi cu numele %lături de cei cunoscuţi, canonizaţi sau nu, sunt Sfinţii români necunoscucare nici ei nu sunt puţini*

7i de la Sfinţii români, pe care Biserica noastră i-a canonizat, adică le-a recunoscut sfinţenia vieţnoi avem de învăţat foarte multe lucruri particulare* Pentru că intimizându-neR împrietenindu-ne ei, prin ru"ăciune, putem să fim învăţaţi de către Părinţii noştri cei Sfinţi cum să ne comportăm, mod propriu ortodo1, potrivit specificului nostru românesc*

3ar românii ortodocşi, în mod fundamental, au simţul echilirului* Sunt paşnici în relaţii dpătrunzători în ceea ce priveşte do"mele credinţei* Sunt ospitalieri şi muncitori, smeriţi şi realişti faţa istoriei*

De aceea, Sfântul 7tefan cel 0are s-a comportat ca un voievod responsail, care a apărat ţara

arma în mână dar a şi împodoit-o cu focare de viaţă ortodo1ă, adică cu 0ănăstiri şi BisericSfântul onstantin Brâncoveanu şi-a acceptat martiriul cu demnitate* Sfintele sale 0oaşte au foscoase din mormânt luna trecută şi puse spre închinare*Sfântul Sfinţit 0ucenic !eodosie de la Brazi a fost martirizat de către tătari prin tăierea capuluSfântul Sfinţit 0ucenic %ntim 3vireanul, românizat şi el prin iuirea sa faţă de neamul nostru, a foucis de turci* Sfântul 3erarh %ndrei 7a"una s-a născut în ;n"aria dar din părinţi aromâni* SfântBretanion al !omisului a participat la Sinodul 3 &cumenic*Sfântul 8nufrie de la $orona s-a născut4usia şi s-a nevoit în secolul al CM-lea în 0oldova*

Sfântul hiriac de la Bisericani se nevoieşte => de ani într-o peşteră* $ara şi iarna petrecea munte cu trupul "ol, în ru"ăciune curată, iruind, cu puterea lui Hristos, neputinţele firii şi ispitediavoluluiJ* Din C iunie C=FC Sfintele 0oaşte ale Sfintei Parascheva sunt la 3aşi* Sfântul Simede la Pân"ăraţi era un isihast* % avut harisma vindecărilor şi pe cea a înainte-vederii şi a adormit anul CFN=*

Sfântul $arlaam al 0oldovei a tipărit prima carte românească din 0oldova* Sfânta !eodora de Sihla a trăit în pustnicie viaţa isihastă* 4u"ându-se neîncetat lui Dumnezeu cu ru"ăciunea cea taină a inimii, faţa i se lumina, iar trupul i se ridica de la pământ, asemenea Sfintei 0ar&"ipteancaJ*

Sfântul $isarion, mărturisitorul suferă pentru că se opune catolicizării în forţa a !ransilvanieSfântul 3oan 4omânul este spânzurat de turci pe CG mai C==G* +n zi de vineri, înaintea praznicu+nălţarea Domnului* &ra adolescent* %vea CN-CM ani* Sfânta 0uceniţa .iloteea a fost martirizată tatăl ei la vârsta de CG ani* 0otivul# pentru că a dat de mâncare la săraci* Sfântul 0ucenic Sava deBuzău a fost înecat*

Prima cannizare !ăcută (n <i$erica rtdAă Bmână a !$t cea din ziua de 28 !ebruarie 1)63ar pe G> iunie CLLG, când s-a stailit sinodal Duminica Sfinţilor 4omâni, s-a precizat că în aceas

duminică treuie să se numere cu Sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slu(ă specială şi



acatist toţi Sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţiJ* )ucru care atestă faptul că aceasduminică a fost "ândită ca o prelun"ire a Duminicii !uturor Sfinţilor dar cu specific românesc*

Pentru că în duminica anterioară i-am cinstit pe toţi Sfinţii cunoscuţi şi necunoscuţi de noi, oamendar care sunt Sfinţi la Dumnezeu* 3ar astăzi îi cinstim pe toţi Sfinţii români cunoscuţi şi necunoscude către noi, adică şi pe cei care nu sunt specificaţi cu alastru în calendarul nostruIdar sunt Sfinromâni, născuţi pe acest pământ*

7i prin aceasta noi ne e1primăm, deopotrivă, neştiinţa şi recunoştinţa în faţa lui Dumneze%dmitem că nu îi cunoaştem pe toţi Sfinţii neamului românesc dar că suntem recunoscători pentcei pe care îi cunoaştem şi care ne a(ută în viaţa noastră eclesială*

3ar cei care ne a(ută pe noi sunt întotdeauna cu noi*

3ar noi treuie să stri"ăm mereu către Sfinţii români, către Părinţii care ne-au precedat pe noi, pentca să ne înveţe să ne le"ăm de ei în mod viu, ca harul lor să treacă şi la noi*

Buga"i-vă pentru ni, #!in"ilr rmâni, necun$cu"i %i cun$cu"i, pentru ca $ă ne !acem vrednide mpără"ia lui umnezeu ?umina"i-ne (n tate zilele vie"ii na$tre. ălăuzi"i-ne $pre tadevărul %i $pre tată pacea du0vnicea$că. Pentru că drim $ă !im (mpreună cu vi pentru tvecii.

>u ne lă$a"i (n greută"ile, (n i$pitele %i (n căderile na$tre >u ne lă$a"i $inguri 5i"i cu ni tate zilele, pentru ca $ă lăudăm pe umnezeul mântuirii na$tre, pe :atăl, pe 5iul %i pe #!ântu0, acum %i (n vecii vecilr. &min

Părintele ?ect <ni!$ Dr$ Constantin 2ecula - Predică la Duminica Sfin&ilor Români



&le :ale dintru ale :ale..

3mpodoită-i astăzi ortodo1ia românească* +n multe chipuri şi cu alese veşminte* ăci deşi praznic4usaliilor a trecut, roada 4usaliilor în mi(locul neamului nostru astăzi prăznuim* Se deschide cerde deasupra 4omâniei şi-n alcătuire de duh se-arată 4aiul împodoit şi cu râvnă românească* 7i dra"oste şi cu credinţă şi cu năde(de, rostuite şi rostite pe dulcele "rai românesc* 7i-n fadeza"re"ării de-acum a românismului prin falsă europenizare, parcă nimic n-ar fi mai de preţ decreaşezarea în rânduiala )itur"hiei româneşti, dinaintea %ltarului ceresc*

/eam de sate şi preoţi - cum spunea /icolae 3or"a - românii îşi ţin astăzi hramul cu sfinţii lor* 0umulţi şi mare parte neştiuţi* Pentru că, dacă în timp, canonizări mai vechi @CLE=A sau mai n@ultimele chiar în G>>, Sfântul $asile de la Poiana 0ărului sau !heodosie 33 al 0oldoveiA au poarece rânduială în sina1ar, n-au epuizat nici pe departe Onorul de martoriO care a făcut ca 4omânsă reziste veacurilor în alcătuirea ei de pământ şi mai ales, aceea de Ocer ortodo1O* ăci $inaAarul de #!in"i rmâni pe care-l prăznuim a$tăzi intră &ndrei &p$tlul, cel dintâi c0emaucenicii lui, epi$cpi tmitani, intră martirii brgei $au (nvă"a"ii ei @#!ântul an a$ian #!ântul G0ermanC, călugării reuni"i dintâi $ub tiagul $tăre"iei lui >icdim la :i$mana, dar t"i ceilal"i care, a$emeni lr, au aprin$ cerul credin"ei na$tre $trăm%e%ti cu $telele credin"

(mplinite. 7i când spun aceasta spun nu doar despre martirii pentru unitate teritorială sau ecclesialăromânilor, ci şi despre mamele lor, aşteptându-şi pruncii-ăraţi să se-ntoarcă acasă, iuitele locăci neamul între" e un neam de maici şi mirese îndoliate, ai căror eroi, de pe pomelnicele familiilromâneşti, martire unele, s-au strămutat în pomelnicul /eamului*

:ată "ara e$te a$tăzi un c0ivt de ma%te uria%, căci nu-i lc pe pământul rmâne$c %i nu numa(n care $ă nu $trăluce a$ele albite de pli %i vreme ale tinerilr %i bărba"ilr care au purtat râvnunei bi$erici rmâne%ti pe un teritriu rmâne$c. +ntr-atât încât ne-au descuiat trecătorile dmunţi, temeinice pronaosuri întru care s-a otezat în sân"e de voinic viitorimea*



0ame şi mirese îndoliate*** %le unui neam care încă-şi aşteaptă izăvirea* ăci vremurcomunismului au adău"at calendarului vrednic de cinste al martirilor nume noi dătătoare de sensumr"ii &iudului %i G0erlei, umili"ii uci%i ai Pite%tiului %i ai :ârg%rului, ră$tigni"ii analulu(ngrpa"ii din minele Maramure%ului şi că ei, toţi cei care, încrezându-se în Domnul, n-au în"ăduca lanţul lor să cadă prin trădare, prin vinovată cedare*

;n Oimn acatist pentru crucea purtatăO @$ir"il 0a1imA s-ar cuveni înălţat şi pentru ei sau mai al

pentru ei* 0oaştele cele noi ale devenirii noastre intru fiinţă naţională* Pmenirea lr ar putea !iprile'ul de a r$ti ră$picat ră$pun$ul la (ntrebarea+ =nde a !$t <i$ericaI din tate $u!letena$tre+ Pe cruce Bă$tignită lalaltă cu ră$tigni"ii ei.

%stăzi este, în aceeaşi vreme, o duminică eroică* +n care, laolaltă, se cuvine să pomenim pe toţi ccare au mărturisit pe Hristos su presiunea otravei roşii, care este comunismul* ;nii din ei, în viaţprintre noi*** Mărturie că $!in"ii $unt mai (ntâi ameni a$emeni nuă, care prin râvnă %i 0ar, trdincl de riznt, (n $u$, $pre cerul (mpără"iei. Sunt cei care rădat-au să fie îmrăcaţi în veşmâde at(ocură mai înainte de a pătimi până în sfârşit laolaltă cu Hristos, el are dintâi ne-a învăţce înseamnă Patima*

Sunt cei care şi-au pus vieţile lor arvună românească la neîmătrânirea /eamului, cum Hristos Sfăcut arvuna neîmătrânirii firii omeneşti* /oi, românii, nu suntem dintre acele neamuri care aridicat praful &uropei în copitele cailor* Bornele de hotar nu le-am purtat le"ate de şa, aşezându-unde ne-a fost mai la îndemână uciderea, asuprirea şi (ecmănirea altora* Din ornele de oase sfintedin rucile de pe turlele de Biserici ne-am zămislit puncte de reper întru viaţa veşnică, imormintele alor noştri şed cuminţi, îmrăţişate cu duioşie de cei dinaintea lor*

%ceastă fidelitate o prăznuim astăzi* )aolaltă cu Hristos, el atât de iuit în neamul nostru, că pân

astăzi soţul îi spune soţiei OcreştinăO, iar ea lui OcreştinO' că până astăzi otezurile şi nunţile praznicele pentru cei plecaţi rămân zile înscrise cu foc în calendarul de inimă al fiecărei familii,fiecărui sat* 3ar celor care ne spun că n-avem monumente reprezentative pentru cultura universală treui să le arătăm "alul lui 0raian% tran#eeele 6ituzului #i Mără#tiului% rani7ele culmi ale 0opli7sau ale araimanului. Mausoleele cu oase ascunse în câmpia Satmarului #i,n !uza de apă Dunării...

!oate, semne ale sfinţeniei şi ale iruinţei rucii, împotriva semilunii, zvasticii secerii ciocanului*** împotriva neuniei lui %ntihrist



Părintele conf$ uni!$ dr$ Constantin 2ecula - Predică la Duminica a II-a după Rusalii

3uiţi credincioşi, iată-ne a(unşi în a 33-a Duminică după 4usalii, după Po"orârea Sfântului Duh în"ăduiţi-mi să vă pun înaintea ochilor inimii şi ai sufletului &van"helia zilei, cuprinsă &van"helia de la 0atei F, CM-G#

Kn vremea aceea, pe când umbla i$u$ pe lângă Marea Galileii, a văzut di !ra"i, pe #imn ce nume%te Petru %i pe &ndrei, !ratele lui, care aruncau mrea'a (n mare, căci erau pe$cari.

*i le-a zi$+ eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni. ar ei, (ndată lă$ând mre'ele, amer$ după El.

e acl, mergând mai departe, a văzut al"i di !ra"i, pe acv al lui /evedeu %i pe an, !ratelui, (n crabie cu /evedeu, tatăl lr, dregându-%i mre'ele %i i-a c0emat. ar ei (ndată, lă$âncrabia %i pe tatăl lr, au mer$ după El.



*i a $trăbătut i$u$ tată Galileea, (nvă"ând (n $inaggile lr %i prpvăduind Evang0elmpără"iei %i tămăduind tată bala %i tată neputin"a (n ppr.L

/eputinţa dintâi pe care, iată, &van"helia ne arată că Domnul o tămăduieşte în popor, este acoală numită frica de responsailitate, ascunderea de Dumnezeu de teama de a nu fi responsapentru faptele pe care le faci*

Hristos Domnul astăzi +şi ale"e ucenicii cu stri"are divină# $ino după 0ineJ, pe cei care vorsămânţa Bisericii, pe cei care cu Hristos şi în Hristos, vor mări până la mar"inile pământului şi pâdincolo de ceruri ceea ce, în modul cel mai minunat cu putinţă, noi numim noua +mpărăţie a lDumnezeu, ce ne cuprinde pe fiecare dintre noi în parte# preoţi sau mireni deodată, sfinţi spăcătoşi în aceeaşi vreme, cu condiţia ca fiecare dintre noi, mai ales cei păcătoşi, să ne venim fiecare dată în fire şi să stri"ăm Domnului# Dumnezeule, milostiv fii nouă, păcătoşilor

+n "eneral, &van"heliile care voresc despre ale"erea %postolilor îi înşiră pe toţi doisprezecinclusiv pe 3uda, cel prin care se face vânzarea* 7i aşa cum spuneam şi în Duminica Po"orâr

Duhului Sfânt, de îndată, după ce 3uda s-a spânzurat şi Biserica a primit harul Duhului Sfânt, mînainte de a primi Duhul Sfânt însă, ucenicii au purces la ale"erea celui de-al doisprezecelea, prtra"ere la sorţi, prin ale"ere la sorţi şi sorţii au căzut pe 0atia, cum ne spun .aptele %postolilor* 3acă la ale"erea lui Dumnezeu K acest stri"ăt# $ino după 0ineJ K se adau"ă tot o ale"ere a lDumnezeu, dar de data aceasta ceva mai ascunsă, prin această tra"ere la sorţi între doi candidaţi apostolie*

+n"ăduiţi-mi însă astăzi să vă voresc despre un alt apostol, despre alt mesa"er al +mpărăţiei lDumnezeu, care ne va dărui fiecăruia dintre noi ucuria deplină a cunoaşterii +mpărăţiei l

Dumnezeu* &ste vora despre Sfântul %postol Pavel, cel care se adau"ă numelor celor doispreze%postoli, nume care sunt acestea, ne spune tot &van"helia de la 0atei# Fntâi #imn, cel numPetru %i &ndrei, !ratele ui acv al lui /evedeu %i an, !ratele lui 5ilip %i artlmeu, :ma Matei vame%ul, acv al lui &l!eu %i ?evi ce $e zice :adeu #imn ananeul %i uda $cariteanucel care ?-a vândut.

)or li se adau"ă deci 0atia, prin tra"ere la sorţi să-i spunem şi Saul din !arsul iliciei, cel ce avesă devină Pavel, %postolul neamurilor*

4ealizarea convertirii lui Saul din !ars nu porneşte din ceea ce am numi noi făcătură de mân

omenească* )a întrearea dacă Saul din !ars )-ar fi cunoscut pe Domnul în mod direct, azându-npe oservaţiile unui pofesor de !eolo"ie de la Siiu, de acum câţiva ani, părintele 5ri"orie 0arcputem ar"umenta împotriva ideii că )-ar fi cunoscut, astfel# Saul din !ars n-a putut fi la 3erusalim vremea când 0ântuitorul propovăduia +mpărăţia erurilor* Dacă ar fi fost, era cu neputinţă să asisca un indiferent la drama de pe 5ol"ota* u firea sa înflăcărată, el nu putea fi decât pri"onitovictimă sau călău, căci Saul din !ars nu era unul dintre acele suflete slae despre care Dante spuncă cerul le respin"e şi infernul nu le primeşte*

Dacă Saul din !ars )-ar fi cunoscut pe 0ântuitorul în trup, atunci ar fi treuit să-) recunoasc

fireşte, când i S-a arătat pe drumul Damascului* 8ri noi citim în .aptele %postolilor L, E întrear



pe care i-o pune Pavel-Saul arătării luminoase# ine eşti, Doamne:J* 8ri aceasta ne dovedeşte Saul nu )-a cunoscut în trup pe 0ântuitorul*

Pe pri"onitorul creştinilor, Saul, îl "ăsim părtaş la lapidarea Sfântului %rhidiacon 7tefan, în .apte%postolilor, capitolele = şi N, unde, chiar dacă nu aruncă laolaltă cu ceilalţi cu pietre, nu eneficiade circumstanţe atenuante* Dimpotrivă, aşa cum va scrie în &pistola 4omani C, G, el este tot atât culpail ca şi uci"aşii, pentru că a încuviinţat faptele lor# uciderea întâiului martir, 7tef

arhidiaconul*;nealtă a oficialităţii iudaice în pri"oana ce se porneşte împotriva creştinilor, Saul devine erozilei, suflând mereu cu ameninţare şi prăpăd împotriva Domnului, al ărui trup se pare că-l credascuns, iar nu înviat* %m mai spus aceasta când, o dată cu 5ala 5alaction, am afirmat că se pare Sfântul %postol Pavel, mă ro", Saul din !arsul iliciei, avea convin"erea fermă că Domnul n-arînviat şi că %postolii ar fi furat trupul %cestuia şi l-ar fi ascuns*

De aceea pri"oana porneşte mai întâi împotriva 3erusalimului, locul cel mai lesne pentru ascunpentru moment, trupul lui Hristos* 3ar mai apoi, pentru că nu "ăsise trupul, acesta plecase

Damasc, unde, cu scrisori din partea iudeilor, ar fi treuit să cerceteze casele evreilor de acolo, căutarea trupului lui Hristos, Damascul eneficiind la acea dată de o puternică diasporă evreiască,care se afla şi o puternică diasporă creştină* Pri"oana ce o porneşte este rememorată de Sfânt%postol Pavel astfel# FEu, unul, am gândit (n mintea mea că !a"ă cu numele lui i$>azarineanul trebuie $ă !ac tt ceea ce e ptrivit, ceea ce am %i !ăcut (n eru$alim, căci pe mu$!in"i i-am (nc0i$ (n temni"e cu puterea pe care lua$em de la ar0ierei. ar, când erau da"i marte, (ntăream %i eu cu gla$ul meu. *i (i pedep$eam ade$ea prin tate $inaggile %i-i $ileam 0ulea$că %i mult (n!uriindu-mă (mptriva lr, (i urmăream până %i prin cetă"ile de dina!ară.!e1tele nu sunt cuprinse numai în .aptele %postolilor, ci şi în &pistola 3 orinteni sau în &pisto

5alateni, către .ilipeni sau în 3 !imotei* Pri"oana aceasta va fi avut martirii săi, ale căror nume nuştim, dar (udecând după cuvintele dure cu care-şi descrie acţiunea din această perioadă, în .apte%postolilor M, F şi .aptele %postolilor L,l-G, putem presupune că numărul celor care au pătimit nufost mic*

ă "roaza numelui său a(unsese departe ne-o dovedeşte faptul că %nania, creştinul din Damasc avea să-i redea, cu voia lui Dumnezeu, vederea Saulului devenit Pavel, auzise de la mulţi câte relefăcut sfinţilor din 3erusalim, mai înainte de a da faţă cu pri"onitorul* Pentru condamnarea creştinildin Damasc, Sinedriul ierusalimitean i-a dat puteri depline şi o mână de oameni înarmaţi' o "arcare era în solda templului, asemeni celor care luaseră parte la arestarea Domnului în 5rădin

5hetsimani*

onvertirea lui Saul şi-a "ăsit astfel o descriere pe care putem s-o redăm cu aceste cuvinte# %(uns prea(ma porţilor Damascului, se întâmplă minunea care-i frân"e viaţa în două* Saul învaţă aarticolul fundamental al teolo"iei sale, pe care-l va valorifica de nenumărate ori în impresionanmoştenire scripturistică ce-a lăsat-o Bisericii lui Dumnezeu# Hristos şi credincioşii Săi sunt una*

%ceştia formează !rupul Bisericii, iar Hristos este apul !rupului* um este posiilă aceasîmpreunare mistică dintre Hristos şi mădularele Bisericii Sale, %postolul nu ne va lămuri nicicân

&senţial este că ea e1istă* Domnul i-a dovedit ma"nifica ei realitate când i-a zis# F#aule, #au



pentru ce Mă prigne%tiI @5apte ), 4C. e se va fi petrecut în mintea lui la auzul acestor cuvinvenite de dincolo de lume e lesne de ănuit, pentru că Saul nu-) cunoştea pe Domnul şi nu ştia săfi târât în temniţă şi să-) fi maltratat sau să-) fi dat Sinedriului pentru (udecată sau cum o spune să ridice "lasul la condamnarea )ui la moarte* 3ar dacă dumnezeiasca arătare i-a "răit totuşi, acum am auzit# Saule, pentru ce 0ă pri"oneşti:J Saul a treuit să-şi dea seama, măcar la aceasrăscruce a vieţii Sale, că toate loviturile care au căzut peste trupurile pri"oniţilor din 3erusalim şi dcetăţile din afară au nimerit în coasta străpunsă a Dumnezeu-8mului, pentru că Hristos şi aleşii S

sunt una* %devărul acesta va răsuna de pe uzele sale mai fierinte şi mai cuceritor decât de poricare altă "ură de misionar creştin, pentru că nu l-a primit de la oameni, nici din om, ci Hrist+nsuşi i l-a împărtăşit*

Din pulerea în care dumnezeiasca arătare i-a îmrâncit semeţia, se scoală un om nou* Saul din !aşi-a încheiat aici zuciumata-i cur"ere întru fariseismul lui de toate zilele* Din scrumpri"onitorului Său, Hristos Dumnezeu va face să crească neîntrerupt Pavel, %postolul neamurilor*clipa aceea, istoria lumii a luat alt curs# ţepuşaJ din .aptele %postolilor L, E s-a prefăcut în vas alal lui Dumnezeu, cum ne spune acelaşi capitol L al .aptelor %postolilor la versetul CE @cf* Părinte5ri"orie 0arcuA*

Din momentul Damascului, Sfântul %postol Pavel devine o personalitate echilirată, un alduhovnicesc de reală valoare, care va transplanta creştinismul din 4ăsărit în &uropa* /atură de elipersonalitate de stil noil şi cu posiilităţi "eniale, el va trudi, se va smeri şi va conduce cu forconvertirea* Spusa lui va face întotdeauna să răzată până la mar"inile pământului şi dincolo de eadevărul &van"heliei lui Hristos* 3ar ceea ce el identifică în drumul Damascului, toţi cei care vmărturisi pe Hristos până la sfârşitul veacurilor o vor face, ştiind că este real* Pentru !iecaprignit (n numele lui 9ri$t$ $e aude gla$ul+ Pentru ce Mă prigne%tiI earece cu !iecaprignit al tuturr timpurilr, (n numele lui 9ri$t$, el care a acceptat $ă ia crucea %i $ăurmeze ?ui, (n numele lui 9ri$t$ a%adar, durerea e$te %i a lui 9ri$t$, patima e$te %i a lu

9ri$t$, rana e$te %i a lui 9ri$t$..ără îndoială că Pavel, fără să vrea, răspundea, prin activităţile sale ce vor urma după acest momeal Damascului, la stri"ătul dintâi al &van"heliei de la 0arcu# Pocăiţi-vă, convertiţi-vă şi credeţi &van"helieJ* 7i 0ântuitorul ştia că lucrurile acestea se vor împlini, iată, prin acest al treisprezecel%postol, necitat de &van"helii, dar citat în &van"helia pururi deschisă a +mpărăţiei lui DumnezeSaul cel din !arsul iliciei, fariseul cel până în măduva oaselor K şi nu am spus-o în sensul peioratal cuvântului, ci prin voia Sa, K i-a ales să fie începători ai credinţei* Minunat lucru pentru acecare nu $-au rupt de ap$tlie, pentru aceia care partă (n $u!letul lr :aina #!intei mpărtă%an:aina <tezului, :aina #pvedaniei, :aina Pre"iei, :aina ununiei, :aina #!ântului Ma$lu

celelalte taine mari ale <i$ericii, pentru că le prime$c din mâna &p$tlilr, prin epi$cpii lr prin pre"ii lr.

3ată-ne, aşadar, la o săptămână după Po"orârea Duhului Sfânt, văzându-ne cum ne creşte Biseriprin martiri şi iată-ne astăzi văzând cum a început să crească Biserica prin %postoli* Baza Bisericmăduva ei cea mai de taină, picior al Sfintei 0ese, dacă vreţi, sunt întotdeauna %postolii 0ucenicii noştri de la începutul veacului* &i se continuă şi îşi continuă lucrarea lor până astăz%postolii prin episcopi şi preoţi şi diaconi, iar martirii prin cei care cu credinţă în suflet au mărturipe Domnul şi Dumnezeul nostru, indiferent de condiţiile sociale sau politice în care şi-au desfăşur

creştinismul lor*



reştinismul românesc a rodit şi el din sine mulţi şi minunaţi sfinţi, chiar dacă smerencaracteristică poporului nostru sau alte împre(urări istorice nefavoraile în care a avut de trăit făcut ca Biserica noastră să nu canonizeze decât un mic număr dintre ei şi aceasta de-aia în CLEE*

Sfinţii români au e1istat însă în mod real şi au fost recunoscuţi ca atare de evlavia populară, cu toacă Biserica nu i-a canonizat formal şi nu le-a dedicat anumite zile în calendar şi de aceea faptele lnu au fost lăudate prin imne isericeşti închinate lor*

De altfel, timp îndelun"at sfinţii s-au făcut cunoscuţi ca atare prin cinstirea pe care şi-au câşti"atîn evlavia populară* De-aia de la un timp încoace Biserica a început să purceadă şi la o canoniza

formală a sfinţilor de mai târziu, confirmând venerarea lor de către cercuri lar"i ale credincioşiloIT

!oţi sfinţii, cu e1cepţia apostolilor şi a misionarilor, şi-au câşti"at această calitate lucrând pentcredincioşi sau remarcându-se prin viaţa lor de curăţie şi (ertfelnicie între credincioşii dintr-uanumit loc sau ţinut* instirea lor a început încă în timpul vieţii sau după moarte, între credinciodin acel loc, pentru ca treptat ea să se întindă tot mai departe* %stfel, din sfinţi locali ei au devensfinţi universali* Dar au a(uns la această cinstire pentru curăţia doândită de ei într-un anumit loc smucenicia lor sau faptele lor de a(utorare pentru dreapta credinţă mărturisită pretutindeni, putând

imitate de credincioşii din orice loc* &i aplicau într-un anume loc sau ţinut învăţăturile dreptcredinţe universale* &i slu(eau şi ilustrau credinţa universală în locul în care vieţuiau*

%stfel, toţi sfinţii sunt locali prin faptul că lucrează într-un anumit loc, dar sunt universali pentcredinţa universală pe care o slu(esc în acel loc* Din acest punct de vedere nu e1istă sfinţi localiuniversali* !oţi sunt locali pentru oamenii dintr-un anumit loc cărora le slu(esc în cursul vieţii prfaptele şi pilda lor, dar toţi sunt universali pentru că această pildă e valailă pentru credincioşii dpretutindeni şi ea se impune spre unitate tuturor celor care a(un" să-i cunoască* !oţi se umplu %celaşi Hristos care străluceşte prin fiinţa lor şi toţi sunt purtătorii %celuiaşi Duh Sfânt, chiar daDuhul Sfânt are li se comunică lor a fost comunicat de ei prin altă limă* !oţi aparţin prin %cela



Duh Sfânt Bisericii universale, care a început la incizecime şi continuă de-a lun"ul secolelocuprinzând diferite neamuri @.apte G, A* )imile sunt diferite, dar sufletele sunt umplute de %celaDuh şi simt în %celaşi Hristos*%stfel şi sfinţii români, fie că au fost mucenici ai dreptei credinţe în secolul al 3$-lea sau în secolal U$333-lea, fie că au fost ierarhi care au luminat poporul cu cuvântul şi l-au a(utat cu fapta, fie au fost sihaştri a(unşi la cea mai mare înălţare a fiinţei lor în Dumnezeu, prin ru"ăciune pentru ei pentru credincioşi, au înălţat presti"iul dreptei credinţe şi chipul de om care o trăieşte cu seriozita

la o treaptă care îi îndeamnă pe credincioşii de pretutindeni, când a(un" să fie cunoscuţi, sătrăiască cu cât mai multă convin"ere şi să le urmeze pilda*

u cât mai mult se impun prin viaţa lor e1cepţională în locul în care trăiesc, cu atât chipul liradiază cu mai multă putere în Biserica universală* Dar unirea între slu(irea lor locală şi importansoornicească mai poate fi pusă în evidenţă şi altfel*

;n sfânt, chiar dacă ridică la cel mai înalt "rad nişte însuşiri prin care se remarcă un anumit popoînălţimea la care se ridică îl face să îmrăţişeze cu o iuire cuprinzătoare toţi oamenii* +n sfinţi mai e nici un pic de e"oism individual sau de e1clusivism naţional* Prin aceasta ei sunt adevăra

punţi de înfrăţire între oameni şi popoare* Prin sfinţi se adânceşte mai mult decât prin tcredincioşii soornicitatea Bisericii, chiar dacă aceasta nu înseamnă şter"erea deoseirilor întpopoarele ce fac parte din ea* Soornicitatea se întăreşte prin ei şi din partea dreptcredincioşilor dalte popoare pe măsură ce ei devin cunoscuţi acelora* ăci credincioşii aceia îşi îndreapru"ăciunile către ei cu convin"erea că aceşti sfinţi se roa"ă lui Dumnezeu şi pentru ei, cum de fase şi întâmplă* De aceea ar fi ine ca diferitele Biserici ortodo1e să-şi însuşească prin acte oficialcunoscute popoarelor lor, canonizările de sfinţi făcute de fiecare Biserică soră, pentru a contriui cmai mult la unirea popoarelor lor în evlavia închinată reciproc sfinţilor lor*

& ine că credincioşii Bisericii din orice loc să aiă cunoştinţa de sfinţii de pretutindeni, pentru fiecare sfânt aduce prin faptele lui săvârşite în alte împre(urări model de fapte pentru orice fel împre(urări din viaţa lor* ăci faptele sfinţilor şi vieţuirea lor străluminată de prezenţa lui Dumnezîn ei depăşesc determinările locale, ridicându-se la ceea ce poate fi model şi întărire pentcredincioşii din orice loc* De aceea ar fi recomandail ca vieţile sfinţilor din orice neam să fie făcucunoscute prin traduceri în limile tuturor celorlalte popoare ortodo1e* S-ar face prin aceasta ceea s-a făcut în secolele mai vechi ale Bisericii, a(un"ându-se la universalizarea şi unificarea evlavtuturor popoarelor ortodo1e în (urul tuturor sfinţilor* %r fi un mod practic prin care Biserica contriui la cât mai marea înfrăţire a popoarelor din sânul ei* ;n model în această privinţă s-a dprin traducerea şi pulicarea de către monahii din Sfântul 0unte %thos a Patericului românescQ,

uviosului Părinte 3erom* 3oanichie Bălan*După ce în secolul al U3U-lea s-a suliniat cu putere, în cadrul Bisericii ortodo1e, conştiinnaţională a popoarelor, socotim că timpul nostru cere o suliniere a faptului unităţii lor ca popoaconştiente de ele, dar unite în valorile care le sunt comune şi în primul rând în conştiinţa că trăieîn aceeaşi credinţă în Dumnezeu lucrător mai ales prin !ainele @SfinteA şi prin sfinţii lor* IT

Pret pr!. dr. umitru #tănil

@Epilg, (n P# >e$tr rnice$cu, &r0iepi$cp al raivei %i Mitrplit al lteniei, #!in"i rmâ

%i apărătri ai legii $trăm%e%ti, E<M<B, <ucure%ti, 1)8HC



Pr$ Prof$ Dr$ ,ircea Păcurariu - Predică la Duminica Sfin&ilor români

Biserica ortodo1ă română a rânduit, prin hotărârea Sfântului Sinod din anul CLLG, ca în a doDuminică după Po"orârea Duhului Sfânt să se sărătorească Duminica Sfinţilor 4omâni*

+n această Duminică, în chip evlavios cinstim cu cântări de laudă şi cereri duhovniceşti pe toSfinţii ierarhi, preoţi şi diaconi slu(itori ai Bisericii ortodo1e române care s-au săvârşit muceniceşsau au mărturisit şi apărat cu (ertfelnicie credinţa cea dreaptă, neamul şi ţara* hemăm în a(utor

nostru pe toţi Sfinţii uvioşi şi uvioase care prin ru"ăciune, post şi lacrimi s-au nevoit, luând chîn"eresc şi care prin pilda vieţii lor, hrănesc duhovniceşte sufletele noastre*

erem întărire în credinţă şi rădare de la toţi Sfinţii 0artiri, care, prin sân"ele şi pătimirile lor, primit cununa sfinţeniei*

/e într-armăm cu ru"ăciunile tuturor Sfinţilor români ucişi de oştile pă"âne sau ale altor asupritor



/e întărim în lupta duhovnicească prin ru"ăciunile celor căzuţi în amară roie sau ale celor (ertfpe câmpurile de luptă, în la"ăre şi în închisori, pentru credinţa străună, Biserică şi neam, dvechime şi până în vremea pri"oanei ateiste*

+nvăţăm şi mărturisim dreapta credinţă din lumina scrierilor Sfinţilor, care, luptând cu armcuvântului, au apărat &van"helia lui Hristos şi Biserica Sa*

Plecăm cu smerenie "enunchii noştri şi ne ru"ăm Sfinţilor odrăsliţi de neamul nostru care au spoîn dra"ostea pentru Hristos Domnul, cu fapta, cu ru"ăciunea şi cu virtutea creştină şi pe ca0ilostivul Dumnezeu i-a scris în cartea veşniciei*

O0ulte iserici dreptmăritoare în decursul veacurilor au aşezat în ceata sfinţilor şi cinstesc dupcuviinţă pe unii dintre fiii lor, care au ineplăcut înaintea lui Dumnezeu prin vieţuirea în Hristosprin mărturia dată despre aceasta, rânduind în acelaşi timp o zi de prăznuire pentru toţi sfinţii ştiuşi neştiuţi, pe care Dumnezeu i-a înscris în cartea aleşilor Săi*

Biserica ortodo1ă română şi-a cinstit după vrednicie pe toţi fiii ei, sfinţi plămădiţi de evlav

neamului românesc din care au răsărit martiri, mărturisitori, apărători ai dreptei credinţe şi matrăitori din rândurile credincioşilor, cuvioşilor, preoţilor şi ierarhilor care dintotdeauna au strălucit cununa Bisericii strămoşeşti, iar în cer sunt împodoiţi cu slavăO @%ctul sinodal din G> iunie CLLGA

%ctul sinodal din G> iunie CLLG, unul dintre cele mai frumoase documente ale Bisericii noastrspune că prin acest "est se arată Olucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lun"ul veacuriloramintind astfel vorele mitropolitului Dosoftei, "est iarăşi care ne lea"ă pe noi cei de azi de (ertduhovnicească a înaintaşilor* Din CLLG, multe nume de sfinţi români au mai intrat în sina1are multe îşi aşteaptă rândul*

+n continuare, prezentăm predica Pr* Prof* Dr* 0ircea Păcurariu la Duminica Sfinților 4omâpulicată în volumul Predici apărut la &ditura 3nstitului Bilic și de 0isiune 8rtodo1ă, BucureștG>C>, al cărui autor este*

Predică la Duminica a II-a după Rusalii (a Sfin&ilor români)

*i i$u$ le-a zi$+ eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni ar ei, (ndată lă$ându-mre'ele, au mer$ după El @Matei 4, 1)-2C

3uiţi credincioşi, minunatele cântări pe care le auzim la slu(ele $ecerniei şi ;treniei din fiecarelitur"ică fac elo"iul sau caracterizarea acelora care, prin "ând şi mai ales prin faptă, prin întrea"a lviaţă, au devenit următori ai 0ântuitorului 3isus Hristos şi care pot slu(i drept pildă de urmat pentru alţii* %ceste cântări duhovniceşti ne poartă cu "ândul spre sfinţii care reprezintă culmdesăvârşirii creştine, culmi din care se cooară către noi "lasuri tainice, cu îndemnuri la o vieţuicu adevărat creştină, culmi de pe care se înalţă ru"ăciuni pentru noi către tronul !atălui ceresc*

+ntr-adevăr, prin viaţa şi faptele lor, sfinţii au pus în lumină adevărata frumuseţe şi străluciresufletului creştin, împodoit cu cele mai alese virtuţi# credinţă, năde(de, dra"oste de Dumnezeu şi

aproapele* Prin viaţa lor de ru"ăciune, prin felul în care au îndurat chinuri şi suferinţe pentru adev



şi dreptate, mer"ând uneori până la (ertfa vieţii, ei au urcat pe cele mai înalte trepte ale desăvârşirau devenit adevărate Otemple ale Duhului SfântO @cf* 3 or* =, CLA*

Dacă cercetăm slu(ele închinate sfinţilor, cuprinse în cele CG cărţi de cult numite O0ineieO ori cartea de aleasă lectură duhovnicească intitulată O$ieţile SfinţilorO, constatăm că ma(oritatea acestsfinţi au fost martirizaţi în primele veacuri creştine, mai cu seamă în 3mperiul roman pă"ân altădată, cu capitala la 4oma, dar şi în viitorul 3mperiu izantin creştin, cu capitala

onstantinopol, care cuprindea însă şi câteva ţări din 8rientul %propiat, ca Siria, Palestina &"iptul, în care au trăit atâţia cuvioşi călu"ări cu viaţă aleasă* u timpul, pe măsură ce s-au formstate şi Biserici ortodo1e OnaţionaleO, fiecare dintre acestea şi-a înscris - în diferite perioade istori- în calendar sau sina1ar anumiţi sfinţi proprii sau OnaţionaliO, care se ucură de o cinstire Olocalîn cadrul Bisericii respective* %şa se face că şi poporul român, care a cunoscut - prin strămoşii sdaco-romani - învăţătura creştină chiar de la formarea sa ca popor în secolele 33-3$, îşi are proprsăi sfinţi* ;nii dintre ei au fost introduşi în sina1arele noastre la date pe care nu le cunoaştem, poacurând după trecerea la cele veşnice a unora dintre ei* %lţii au fost trecuţi oficial în calendareromâneşti prin hotărâri sinodale şi slu(e speciale între anii CLE>-CLEE şi apoi în CLLG şi în anii caau urmat* %u fost canonizaţi atunci, adică aşezaţi în ceata sfinţilor, o seamă de ierarhi, călu"ă

preoţi sau credincioşi de neam român ori de alte neamuri care au trăit la noi şi care, prin viaţa lucrarea lor duhovnicească, misionară sau culturală, au contriuit la sporirea patrimoniului spiritusau cultural al românilor*

%u fost canonizaţi un număr de martiri daco-romani, care au pătimit mai cu seamă în curspersecuţiei împăratului Diocleţian, în (urul anului >>' câţiva episcopi de la !omis @onstanţa aziA sau din alte re"iuni în care trăiau daco-romani, care s-au remarcat prin lucrările lor teolo"ice dapărare a dreptei credinţe şi prin râvna lor misionară' apoi un număr însemnat de cuvioşi călu"ăricălu"ăriţe din mănăstirile din 6ara 4omânească, 0oldova şi !ransilvania, care au rămas

amintirea credincioşilor din zonele "eo"rafice respective, ca /icodim de la !ismana, DanSihastrul sau !eodora de la Sihla' câţiva ierarhi cu viaţă aleasă şi cu o o"ată activitate culturalcum au fost mitropolitul %ntim 3vireanul şi 5ri"orie Dascălul ai 6ării 4omâneşti, $arlaam Dosoftei ai 0oldovei sau episcopul alinic de la 4âmnic' doi ierarhi ardeleni care au îndurat msuferinţe în lupta pe care au purtat-o împotriva acţiunilor desfăşurate de anumiţi dre"ători urmărincalvinizarea şi înstrăinarea românilor ardeleni' apoi, călu"ării $isarion Sarai şi Sofronie de ioara, preoţii 0oise 0ăcinic şi 3oan din 5aleş, precum şi credinciosul 8prea din Sălişte, toţi d%rdeal, care s-au împotrivit făţiş uniaţiei, în secolul al U$333-lea şi în sfârşit, mari domnitoromâni, 7tefan cel 0are şi onstantin Brâncoveanu, ctitori de iserici şi ocrotitori ai Bisericortodo1e de pretutindeni, ultimul fiind chiar martirizat de turci, dar şi /ea"oe Basara*

Dar pe lân"ă aceşti sfinţi daco-romani şi români, cunoscuţi cu numele, apro1imativ o sută la numşi care au zile speciale de cinstire în cursul anului isericesc, mai e1istă şi un număr impresionant mucenici şi mărturisitori de neam român, necunoscuţi cu numele* Din aceste motive, în CLLG, la Giunie, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât să se instituie o zi specială pentru pomenirea losu numele de ODuminica Sfinţilor 4omâniO, care se va prăznui în fiecare an în a doua Duminidupă Po"orârea Sfântului Duh @prima fiind Oa !uturor SfinţilorOA* în această Duminică sunt cinstiţi- OSfinţii ierarhi, preoţi şi diaconi care s-au săvârşit muceniceşte şi au mărturisit şi au apărat (ertfelnicie credinţa ortodo1ă, neamul şi ţara noastrăO, dar şi credincioşii care au primit cunu

sfinţeniei Oprin patimile şi sân"ele lorO'



- OSfinţii cuvioşi şi cuvioase care s-au săvârşit trăind deplin viaţa călu"ărească şi care, prin pilvieţii lor şi prin ru"ăciune, au hrănit duhovniceşte pe toţi credincioşiiO'- OSfinţii români ucişi de oştile pă"âne sau ale altor asupritori de-a lun"ul veacurilor, precum şi ccare au căzut în luptă cu aceştia sau în amară roie pentru credinţă, Biserică şi neamO'- O7i toţi ceilalţi, sfinţi creştini ortodocşi români din toate timpurile şi de pretutindeni, ştiuţi neştiuţi, care au sporit în dra"ostea pentru Hristos, a faptei une, a ru"ăciunii şi a virtuţilor creştinpe care Dumnezeu i-a înscris în artea $ieţiiO*

3uiţi credincioşi, din această simplă înşirare a OsfinţilorO care sunt cinstiţi de credincioşii români a doua Duminică după 4usalii, ne dăm seama că este vora atât de Oeroii credinţeiO# ierarhi, călu"şi călu"ăriţe, preoţi şi diaconi, deci slu(itori ai Bisericii, cât şi de Oeroii neamuluiO# ostaşi care s-(ertfit pe câmpurile de luptă pentru apărarea pământului strămoşesc, dar şi clerici şi mireni care murit în închisori şi în deportare, în perioada re"imului comunist, ca şi fraţi ai noştri din Basaraşi din Bucovina, care au îndurat aceleaşi suferinţe din partea re"imului sovietic ateu, alături atâtea popoare su(u"ate şi oprimate* .ără îndoială că mulţi dintre înaintaşii noştri s-au numărprintre aceşti Oeroi ai credinţei şi ai neamuluiO, care au urmat lui Hristos, întocmai ca %postopomeniţi în pericopa evan"helică de astăzi* Din aceste motive, avem o sfântă îndatorire# de a-i cin

după cuviinţă, ca pe nişte vrednici fii ai Bisericii şi ai poporului dreptcredincios şi a păstra neîncele"ătura cu ei prin ru"ăciune*

%vem însă şi îndatorirea de a le urma pilda vieţii, de dăruire pentru Biserică şi neam, după cuvântSfântului %postol Pavel, care ne îndeamnă# &duce"i-vă aminte de mai marii v%tri care v-au grăvuă cuvântul lui umnezeu privi"i cu luare aminte cum %i-au $ăvâr%it via"a %i urma"i-credin"a @Evr. 13, HC.



Părintele Iosif 4rifa - Despre pescuirea cea sufletească

&van"helia acestei duminici ne arată cum i-a chemat 3isus la apostolie pe patru dintre %postoli* Dpescuitori de peşti i-a făcut pescuitori de suflete* ;eni7i după Mine% le,a zis Domnul% la o pescuimai minunată decât cea pe care o face7iJ 5u "ă chem în marea cea largă a "ie7ii% unde "e7i pescsuflete pentru >mpără7ia lui Dumnezeu în <umele Meu "e7i arunca mrejele #i multe suflete "escoate din adâncul pierzăriiJ ei patru pescari au ascultat chemarea Domnului* 0ai târziDomnul a alăturat la ei încă opt pescuitoriQ de suflete* 0inunată pescuire sufletească au făcaceşti doisprezece vânătoriQ* +n istoria lumii nu se cunoaşte o altă aşa minune ca doisprezepescari simpli să cucerească o lume întrea"ă pentru &van"helie*

%le1andru 0acedon a pornit odinioară cu o uriaşă armată, ce întuneca soarele, să cuprindă lumea'n a putut răzi* 7i, iată, doisprezece pescari au cuprins-o fără să aiă nici putere şi nici ştiinlumeascăI

!aina acestei iruinţe este, înainte de toate, darul şi lucrarea Duhului Sfânt* Prin cei di$preze



&p$tli a lucrat puterea u0ului #!ânt a lucrat prin ei i$u$ Mântuitrul, prin darul %i 0aru0ului #!ânt.

+n al doilea rând, vine râvna %postolilor* 3ar în al treilea rând, această iruinţă a fost a(utată şi râvna celor care au primit &van"helia mântuirii* ?a (nceputul cre%tini$mului, !iecare cre%tin era umic ap$tl %i ve$titr al Evang0eliei. &van"helia s-a vestit şi s-a dus de la om la om, de la suflet

suflet*

0inunată chemare şi "roaznică răspundere sufletească au urmaşii %postolilor# episcopii şi preoţDar vestirea Domnului K între anumite mar"ini K aparţine şi credincioşilor* +n cadrul aşa-numitulapostolat laicQ @apostolatul mirenilorA, !iecare adevărat cre%tin trebuie $ă !ie %i el un ve$titr mnului. +n cartea despre 8astea Domnului am arătat pe lar" acest lucru* %ici voi spune, pe scucă oricine )-a aflat cu adevărat pe 0ântuitorul şi mântuirea se face K şi treuie să se facă K şi el u

vestitor al mântuirii sufleteşti* 8ricine trăieşte cu adevărat &van"helia se face şi el un vestitor &van"heliei 0ântuitorului* !reuie să se facă şi el un pescuitor de suflete* Se face chiar şi neştiinel* Se face prin viaţa lui, prin pilda vieţii sale* =n cre%tin care trăie%te cu adevărat Evang0elia e$ $are binecuvântată care F$ăreazăN %i pe al"ii e$te un aluat care Fd$pe%teN %i pe al"ii e$telumină care luminează %i altra calea mântuirii.

;n astfel de creştin este un predicator vestit' este un mare predicator chiar dacă n-ar "răi nicivoră despre tainele mântuirii* &l predică prin faptele sale, prin pilda vieţii sale, şi aceasta este c

mai puternică predică şi apostolie pentru Domnul* n multe c0ipuri %i !eluri pate pe$cui $u!lepentru mpără"ia lui umnezeu un cre%tin care-a a!lat pe mnul %i trăie%te via"ă nuă cu El

%mintesc câteva pildeG

=n $ta% al mnului a !ăcut pierdută, (n tren, carte cu glinda inimii mului. #-a nimerit $ă

a!le tcmai un pătima% be"iv. & citit-, $-a cutremurat %i $ a (ndreptat, zicându-%i (n $ine+ F&cea$carte mi-a venit ca c0emare trimi$ă de la umnezeuN.

=n alt $ta% (mi $punea că $-a gândit mult cum ar putea $ă (ndrepte pe un mrar care avenăravul de a (n'ura cumplit. & trimi$ la mară un $ac cu grâu, iar (năuntru a băgat predică dla a$tea mnului, de$pre păcatul cel graznic al $udalmelr. mpreună cu predica a mai p%i "idulă pe care era $cri$+ FPrecum piatra zdrbe%te grâul ace$ta, a%a $e va zdrbi %i $u!let



celr care (n'ură pe 5ăcătrulN. n decur$ul măcinatului, mrarul a dat pe$te $cri$ri, le-a cit$-a (ngrzit %i $ a lă$at de (n'urături.

%lta#=n tânăr din a$tea mnului, intrând (n armată, %i-a !ăcut mai departe, %i la cazarmrugăciunile lui, (ngenunc0ind $eara %i diminea"a lângă patul $ău. amarazii l-au râ$, l-a

bat'crit, dar el a răbdat %i $-a rugat. Pe$te câteva luni, mai (ngenunc0eau cu el (ncă cinci in%iar ceilal"i au (ncetat cu bat'curile. i birui$e puterea credin"ei celui care $e ruga.

Duhul Sfânt este şi aici 0arele nostru +nvăţător, are ne învaţă cum treuie să lucrăm* !reuie înşi din partea noastră, râvnă, rădare şi stăruinţă*

a pret la "ară, eu lcuiam (ntr- cmună prin care curgea un râu. &m (nvă"at pe$cuitul %i (mplăcea grzav. ar mult timp mi-a trebuit până am (nvă"at ace$t me%te%uO um trebuie $ă (ncepI l-am (ntrebat pe un pe$cuitr.

O ;ine (ntin$ă undi"a până va $ări pe%tele.

O ar pe%tele nu mai $areJ

O #tai, $tai, dmnule părinte, la treaba a$ta trebuie răbdare ntinde undi"a %i azi %i mâine, pânva $ări pe%tele %i vei (nvă"a me%te%ugulJ

Pe urmă mi-am câşti"at rădarea' o rădare e1traordinară, dar o rădare însoţită de plăcere, deplăcere ce mă ţinea toată ziua cu undiţa întinsă pe mar"inea apei* De când Domnul m-a trimis aila Siiu, să fac o altfel de pescuire, oserv că acelaşi lucru se cere şi la pescuirea cea sufleteascrădare, stăruinţă şi plăcere* )a pescuirea cea sufletească treuie, înainte de toate, o e1traordinarădare şi stăruinţă, dar o rădare împreunată cu plăcere K cu plăcerea sufletească de a vedscoţând un suflet din adâncul fărădele"ilor* 7i, pe lân"ă asta, mai treuie şi meşteşu" şi deprinder

!reuie să ştii la fiecare fel de peşteQ ce fel de râmă să pui* !reuie să ştii cum şi când să arunundiţa* 7i, mai presus de toate, nu treuie să descura(ezi când se întâmplă de nu poţi prinde nimSe nimereşte să umli ziua întrea"ă' umli zile între"i, umli o lună întrea"ă şi nu poţi pescuiQ nun suflet pentru Domnul* Dar asta nu înseamnă să arunci undiţaQ şi să părăseşti lucrul, ci treuie stărui înainte* % sărit undeva un peşteQ, dute acolo şi azi, şi mâine, şi poimâine şi întinde merundiţa* /u-l slăi până nu se prinde în undiţa &van"heliei* /u aler"a cu undiţa de ici-colo, ci puneochii pe un peşteQ şi stai de el*



Să lucrăm cu râvnă, rădare şi stăruinţă, şi Domnul va inecuvânta lucrul nostru* %ici vom spune şi 8astea Domnului se ocupă în special cu pescuirea cea sufletească* 7i voi spune că n-adescura(at când am sloozit această mrea(ă* ;n an de zile am stat cu zece peştiQ, dar n-adescura(at* 7tiam că aruncasem mrea(a în numele Domnului, şi, pe urmă, a venit inecuvântarDomnului şi mrea(a s-a umplut de mulţime mare de peşti*

%zi, 8astea Domnului pescuieşte şi cu saculQ, cu mrea(a cea mare# cu ofensiveQ, serări, sfinţde stea"uriI $oi spune însă că pescuirea cea mai si"ură e tot cu undiţa şi tot pescuirea în partPescuiţiQ în parte pe fiecare suflet, staţi de el, interesaţi-vă de-aproape de el şi de întărirea lui csufletească*

.iecare ostaş treuie să fie un mic pescuitor de suflete* .iecare creştin adevărat treuie să fie uaducător de suflete la 0ântuitorul* reştinismul nu este un azil de odihnă pentru cei care )-am afl

pe Domnul* & frumos când cineva +l află pe Domnul, e minunată odihna şi liniştea pe care o Domnul celor ce-) află pe &l* Dar Domnul nu vrea să ne retra"em în această odihnă* &l are lipsă pescuitori şi de secerători*

/u vedeţi cum vuiesc valurile fărădele"ilor: 7i nu vedeţi pe cei care se îneacă în ele: ;n creşadevărat nu poate fi o arcă le"ată la ţărm în vreme ce alţii se îneacă* &l treuie să fie o arsalvatoare, o arcă plutitoare peste valurile fărădele"ilor şi pescuitoare de suflete ce se îneacă*

Pescuitori, ieşiţi la lucru /u vedeţi undiţele diavolului: /u vedeţi pescuirea lui cea "rozavă: /vedeţi ce de ar"aţi are diavolul şi ce mulţime de peşti prinde: & plină lumea de undiţele şi mre(ele diavolului* & plină lumea de cei care a(ută pescuirea diavolului şi pescuiesc pentru el*

Să-i atra"em pe oameni din această pierzare* Să-i scoatem din undiţa lui satan şi să-i aducem Domnul* 8, ce lucru minunat este când un suflet păcătos +l află pe Domnul Dintr-un pescuitor diavolului se face un pescuitor al DomnulScumpii mei fraţi din 8astea Domnului %runcaţi undiţele pe tot locul în numele Domnului* Pândpe tot locul şi în toată vremea, să prindeţi atare suflet în cursaQ unei cărţi une, a citirii unei freli"ioase etcI

)ucraţi cu râvnă şi Domnul va răsplăti o"at ostenelile voastre* %min*



Pr$ Anthon@ ,$ Coniaris - Duminica a II-a după Rusalii - 3eni&i după mine

Neni"i după Mine.

%cestea au fost primele cuvinte spuse de 3isus lui Petru* &le sunt de asemenea ultimele cuvinte care i le adresează în &van"helia lui 3oan @GC,GGA* Puţine alte cuvinte mai cuprind semnificaţfaptului de a fi creştin mai ine decât aceste trei cuvinte cu care 3isus şi-a chemat apostolii# Q$endupă 0ineJ* 3isus şi-a ales CG oameni să îl urmeze ca cercul apropiat de lucrători cu &l* /umărul are semnificaţia sa* 3isus a dorit ca oamenii Săi să reprezinte cele CG triuri ale Poporului lDumnezeu, pentru a fi, în spirit, Qnoul 3sraelJ care va răspândi mesa(ul lui Dumnezeu până capătul pământului*

Semnificaţia chemării discipolilor este aceea că nu doar ei au fost chemaţi* %şa după cuDumnezeu l-a ales pe 3srael, aşa cum i-a ales pe cei CG, aşa ne-a ales pe noi* &l ne-a ales să fi

poporul Său, discipolii Săi, lucrătorii Săi, urmaşii Săi* N>u vi M-a"i ale$ pe Mine, ci Eu v-am alpe vi %i v-am rânduit $ă merge"i %i radă $ă aduce"i %i rada va$tră $ă rămână, ca :atăl $ă vdea rice- ve"i cere (n numele Meu @an 16,17C. Dumnezeu ne ale"e înainte să îl ale"em noi &l* &l ne ale"e în Botez înainte ca noi să fim conştienţi de &l* $ine însă un timp când treuie răspundem faptului că &l ne-a ales* /u suntem păpuşi de teatru cu Dumnezeu tră"ând de sfopentru a ne conduce în 4ai sau în iad* /oi treuie să ale"em* %şa că &l ne spune astăzi# Q$eniţi du0ineJ* ea mai importantă ale"ere pe care o vom face vreodată în viaţă este răspunsul nostru chemarea Sa*

Nile mele (mi cun$c gla$ul



Pe pă%une din ;ara #!ântă, trei pă$tri %i-au adu$ turmele la acela%i bazin de apă. ele trturme de i beau din acela%i lc. upă ce ile %i-au ptlit $etea, unul dintre pă$tri a $trigaNMen-a0, care (n arabă (n$eamnă Nveni"i după mine. ile lui $-au (ntr$ a$cultătare $pre ell-au urmat pe$te deal.

&l dilea pă$tr a !ăcut la !el, iar ile l-au urmat. >ici măcar nu $-a b$it $ă (%i numere ile.

=n turi$t $trăin a văzut $cena %i era !arte uimit. #-a du$ la ultimul pă$tr %i i-a $pu$+ Na"i-mc'cul %i bâta v$. #ă vedem dacă mă vr urma a%a cum vă urmează pe vi, pă$trii.*i-a luat c'cul pe el %i le-a $trigat ilr+ NMen-a0. >ici aie nu $-a clintit. >u cun%teavcea $trăinului. Nile nu merg nicidată decât după v$I, a (ntrebat turi$tul.

&ce$ta i-a ră$pun$+ Nar uneri $e (ntâmplă, dacă aie e$te blnavă, $ă meargă dupaltcineva decât după mine.

&1istă multe voci care îl cheamă pe creştin, dar el recunoaşte şi urmează doar vocea Păstorului să

Hristos* ând nu o face, este pentru că din punct de vedere spiritual este olnav# de păcat* NMele a$cultă de gla$ul Meu J %i ele vin după Mine @an 1,2HC.

c0emare per$nală

hemarea lui 3sus este personală şi solicită un răspuns personal* 3isus nu a venit să cheme lumea "eneral, ci pe fiecare dintre noi în mod personal* %şa după cum 0arta i-a spus 0ariei# Q+nvăţătoreste aici şi te cheamăJ @3oan CC,GMA* Pentru tine Dumnezeu a devenit om în Hristos* Pentru tine 3isa venit aici* Pe tine te cheamă* !u eşti scopul vizitei )ui* !u eşti cel pe care îl iueşte, cel pentcare a murit şi a înviat*

;n creştin este cineva care răspunde chemării personale a lui Hristos cu an"a(amentul personal vieţii lui* Spre deoseire de alte reli"ii, creştinismul nu înseamnă supunerea la un cod de prescripetice sau filozofice, ci loialitatea şi ascultarea faţă de o Persoană# Domnul 3isus Hristos* reştineste cel care îl urmează pe 3isus şi îşi modelează viaţa după &l* Dacă ale"em să îl urmăm, 3isus introduce în cea mai profundă relaţie personală cu &l* QDe acumJ, spune 3isus, Nnu vă mai zic $lugcă $luga nu %tie ce !ace $tăpânul $ău, ci v-am numit pe vi prieteni @an 16,16C.

&dre$ată păcăt%ilr

3sus nu şi-a ales discipolii pe care i-a ales pentru că ar fi fost perfecţi* Petru, de e1emplu, eimpulsiv şi şovăitor* )a un moment dat spunea# QSunt "ata să mor pentru tineJ, iar după câtevminute# Q/u îl cunosc pe acest omJ* 3aco şi 3oan erau amiţioşi, cu vise mari* Prin mama lor ei i-cerut lui 3isus să aiă locurile cele mai une în împărăţie* 3ar când sătenii nu l-au primit ine p3isus, i-au cerut %cestuia să arunce foc din ceruri şi să îi distru"ă* 0atei, vameş, era un trădător ochii evreilor* 3isus l-a ales chiar şi pe 3uda ca discipol* !otuşi, cel mai mare mister nu este de ce lales pe 3uda, ci de ce m-a ales pe mine* Dumnezeu ale"e imperfectul, păcătosul* +i ale"e pe cei mnepotriviţi oameni*Sfântul Pavel spunea# Ni umnezeu *i-a ale$ pe cele nebune ale lumii, ca $ă ru%ineze pe c

(n"elep"i umnezeu *i-a ale$ pe cele $labe ale lumii, ca $ă le ru%ineze pe cele tari @1rinte



1,2HC. 7i Pavel a considerat că este straniu că Dumnezeu l-a chemat' nu era un candidat potrivpentru a deveni un apostol' dimpotrivă, el a persecutat creştinii înainte* Dar Dumnezeu nu cheamă pentru ce suntem* /oi toţi suntem nevrednici* &l ne ale"e aşa cum suntem* &l ne alepentru ceea ce poate să ne facă* %şa după cum spunea cineva odată# QDumnezeu nu îi ale"e pe cpotriviţi' îi face potriviţi pe cei pe care îl ale"e*J

+n al doilea secol e1ista un filozof roman pe nume elsus, care îi ridiculiza pe creştini pentru

aceştia erau de re"ulă proscrişi şi oameni fără mare importanţă pentru societate* Q%cest Hristosspunea el, Qa venit în lume pentru a "ăsi o societate teriilă K &l nu a venit să îi cheme pe cei drepsau pe cei deştepţi, ci pe păcătoşi, pe cei ătuţi, frânţi, învinşi*J

8ri"ene, învăţat creştin, i-a răspuns# Q&ste adevărat* Hristos îi cheamă pe cei învinşi, dar nu îi laaşa* &l ne înnoieşte* $enim la &l lacomi şi avari' &l ne face "eneroşi* $enim la &l murdari' &l curăţă* $enim la &l neciopliţi' &l ne face domni* $enim la &l fără de Dumnezeu' iar &l ne umple cprezenţa lui Dumnezeu*J

e ce $ă mergem după i$u$I

0er"em după 3isus deoarece &l este Dumnezeu adevărat* Q&u sunt alea, %devărul şi $iaţa* /imenu vine la !atăl 0eu decât prin 0ineJ* Q!atăl şi cu 0ine una suntemJ, mai spune &l* Qel care mvede pe 0ine îl vede pe !atăl*J Q+nainte de %vraam am fost &u*J Q!u eşti Hristosul, .iul lDumnezeu elui viuJ, a spus Petru*

⇒ K;eni7i după MineI% a spus -isus. K5u sunt umina lumii cel ce >mi urmează Mie nu "um!la în întuneric% ci "a a"ea lumina "ie7ii.I

⇒ K;eni7i după MineI% a spus -isus. K5u sunt pâinea "ie7ii cel ce "ine la Mine nu "a flămân #i cel ce crede în Mine nu "a înseta niciodată.I

⇒ K;eni7i după MineI% a spus -isus. K5u sunt în"ierea #i "ia7a cel ce crede în Mine% chiar da"a muri% "a trăi.I

0er"eţi după &l Poarta este în"ustă iar drumul "reu, dar este sin"ura cale spre satisfacţie, pacucurie şi viaţă eternă* De ce să urmăm pe altcineva: ine s-ar putea compara cu 3isus:

i apar"inem ?ui

+l urmăm pe 3isus deoarece îi aparţinem )ui* &l este Domnul şi Dumnezeul nostru, reatorul 4ăscumpărătorul nostru* &l ne-a făcut şi ne-a mântuit* %le"em să îl urmăm deoarece suntem turm

Sa' &l este Păstorul nostru* +i cunoaştem "lasul şi îl urmăm când ne cheamă* 7tim cine suntem şi cui suntem, aşa că îl urmăm pe &l*

mplini"i-vă pten"ialul

0er"em după 3isus deoarece doar &l ne poate a(uta să ne împlinim potenţialul*

6 po"este ne spune despre un !ăiat de la o fermă care a găsit un ou în de#ert. ,a luat acasă #i l,pus su! o găină care l,a clocit. Pasărea a crescut #i era e"ident diferită de suratele găini% dar

comporta ca ele. <u era totu#i o găinăG era un "ultur. e jalnic să "ezi un rege al cerului scurmân



în pământ după semin7e. >ntr,o zi !ăiatul l,a luat% a mers sus pe munte #i de pe o stâncă i,a ddrumul. ;ulturul s,a speriat de hăul de su! el. Ci,a întins aripile iar "ântul a început să îl suflăderea s,a oprit% transformându,se în înăl7are. Pe curen7ii de aer "ulturul z!ura tot mai sus. : mfăcut un cerc deasupra !ăiatului #i apoi a dispărut la linia orizontului.

8mul nu a fost făcut să trăiască asemenea animalelor* &l a fost făcut să se ridice spre înălţimi, să parte la însăşi viaţa lui Dumnezeu*

#crate l-a (ntrebat dată pe Qen!n dacă %tie de$pre anumite va$e unde au !$t !ăcute. Qen!i-a $pu$ unde.ar #crate l-a (ntrebat+ N*tii unde $unt !ăcu"i amenii buni %i virtu%iI

N>u, i-a $pu$ tânărul Qen!n.

N&tunci, a $pu$ #crate, Nurmează-mă %i (nva"ă.

Doar urmându-l pe Hristos putem să ne împlinim şi să devenim ceea ce Dumnezeu vrea să fim*

NPe$cari de ameni

3isus ne cheamă să îl urmăm pentru a fi Qpescari de oameniJ* Dumnezeu are mult de lucru în lumde astăzi şi aceasta treuie să se facă prin noi, poporul Său, apostolii Săi*

uvântul QapostolJ înseamnă Qcel care este trimisJ* .iecare creştin este chemat să fie un apostounul trimis de Hristos să facă lucrarea lui Dumnezeu în lumea de astăzi*

?* %rthur 4anV, faimos producător ritanic de film, i-a spus unui prieten că la un moment dat visa producă câte un film reli"ios e1traordinar în fiecare an* Q7i de ce nu ai făcut aşa:J, l-a întreprietenul* QDeoarece pentru a produce un film reli"ios un treuie să e1iste scenarişti creştini, actocreştini, cameramani creştini*J !rist a adău"at# QDin păcate nu prea "ăsesc suficienţi din aceştia*J

Neni"i după mine, $pune i$u$. &m nevie de vi pentru a !ace din (mpără"ia lui umnezeurealitate pe pământ. &m nevie de vi $ă !i"i $lu'itrii Mei, mărturi$itrii Mei, (ntre amenii ccare lucra"i, lângă care trăi"i. &m nevie de vi $ă duce"i iertarea acl unde a !$t nedreptat$ă a'uta"i ca (ndiala $ă $e tran$!rme (n credin"ă, $ă duce"i bucurie (n vie"ile cn$umate dtri$te"e, $ă re!lecta"i lumina Mea (n (ntuneric. Neni"i după Mine. >u am $ă vă trimit $ingur

i !i cu vi, $ă vă cnduc, $ă vă călăuze$c, $ă vă (ntăre$c, $ă vă $u$"in.

Discutând despre suiectul urmării lui 3isus, treuie să nu uităm că dincolo de ce putem face npentru 3isus, ca apostoli ai Săi în lumea de astăzi, este şi ce poate face &l pentru noi*

8dată un preot a mers la casa unei ătrâne doamne pentru a o a(uta cu o sumă de ani să plătească nişte datorii* % ătut de câteva ori la uşă, dar nu i-a răspuns nimeni* +n final a plecat înapcu anii la el* % aflat apoi că doamna fusese acasă atunci*



&a i-a e1plicat# Q%m auzit că ate cineva la uşă, dar am crezut că sunt creditorii, venind să îmi ceaanii datoraţi*J

/u ate vreun creditor la uşa inimii noastre* &ste Prietenul nostru, care vine să ne aducă nu doarmisiune, Q$eniţi după 0ineJ, ci şi un dar* a .iul întrupat al lui Dumnezeu, &l ne aduce puterea lDumnezeu spre mântuirea noastră*

&devărata libertate;rmarea lui Hristos nu ne aduce doar o misiune, nici doar mântuirea K ne aduce şi adevăraliertate*

+nainte de începerea unui concert, fiecare muzician îşi acordează instrumentul cântând la el* Dacăauzi te crezi la casa de neuni* %ceasta este liertatea# fiecare face ce vrea el* Dar nu este muzică* clipa în care soseşte diri(orul, începe simfonia* 0uzicienii nu mai sunt lieri să cânte ce vor e%cum sunt conduşi de un mare diri(or* !oţi cântă aceeaşi partitură într-o sincronizare perfectă* aeste diferenţa între spitalul de neuni de la început şi frumuseţea simfoniei: .iecare muzician,

este la violină, clarinet sau alt instrument, are acum un stăpân* .iecare îşi "ăseşte adevărata liertaîncredinţându-i-se lui*

Prima sarcină a fiecărui suflet nu este să îşi "ăsească liertatea, ci Stăpânul* 3ar când îşi va "ăStăpânul, va "ăsi şi adevărata liertate*

ameni nebi%nui"i

)umea a avut mereu nevoie de oameni neoişnuiţi* 3isus este el care face astfel de oameni* &l

chemat pescari oişnuiţi şi i-a făcut cei mai neoişnuiţi oameni de pe pământ* /eoişnuit de inte"/eoişnuiţi în iuirea lor pentru Dumnezeu* /eoişnuiţi în iuirea lor pentru omenire* /eoişnuîn disponiilitatea lor de slu(ire*

9n !ăiat cre#tin era odată angajat într,un magazin. >ntr,o zi% angajatorul său a plecat #i l,a lăspe !ăiat să ai!ă grijă de magazin. >n curând a "enit un client pentru a comanda ni#te haine. >n timce !ăiatul îi lua măsurile% !ăr!atul s,a aplecat spre el #i i,a #optitG K6 să îmi iei !ine măsurile% nuStăpânul tău nu este aici.I Aăiatul a răspunsG K<u% dar celălalt Stăpân este.I <eo!i#nuiintegritate8Q$eniţi după 0ineJ, ne spune /eoişnuitul Stăpân şi vă voi face oameni neoişnuiţi* Q!u eş

lumina lumiiJ, spune &l* Q!u eşti sarea pământului*J

>u e$te u%r

;rmarea lui 3isus ne face oameni neoişnuiţi* Dar nu este mereu uşor să îl urmăm* Pentru că care ne invită spunându-ne Q$eniţi după 0ineJ poartă crucea şi ne spune# Nricine vie%te $ă vindupă Mine $ă $e lepede de $ine, $ă-%i ia crucea %i $ă-Mi urmeze Mie. ăci cine va vi $ă-%i $cap$u!letul (l va pierde, iar cine va pierde $u!letul #ău pentru Mine %i pentru Evang0elie, acela (l v$căpa @Matei 8,34-36C.



/imic nu este uşor în această lume* /u treuie să ne intereseze ceea ce este uşor ci ceea ce ne adevărata pace, ceva pentru care merită să trăim, ceva pentru care merită să murim* 7i doar Hristne poate da aşa ceva* /e va costa ceva, pentru că pe &l îl costă totul* Dar ne-ar costa şi mai mult ne facem drumul prin această lume fără &l şi apoi, la sfârşit, când am a(uns la capătul drumului, constatăm că nu avem nimic*

acă nu (l urmăm pe 9ri$t$

Dacă nu îl urmăm pe Hristos, vom ceda fiecărei ispite pe care o întâlnim*

;n psihiatru a făcut un studiu despre motivele care îi fac pe tineri să ia dro"uri* &l a descoperit că toţii au avut conflicte personale intense* %ceşti tineri au căutat să renască, o cale de a scăpa vinovăţie, ceva care să le umple vidul moral şi spiritual, o cale de a avea o părere mai ună despsine, o filozofie care să dea sens vieţii lor* 7i cum ar putea dro"urile să nu deziluzioneze: inaltcineva decât Hristos poate să împlinească toate aceste nevoi: Prin harul lui Dumnezeu numerotineri au întors spatele dro"urilor şi faţa lui Hristos, "ăsind calea elierării şi a împlinirii totalQ$eniţi după 0ineJ, spune 3isus* Pe cine altcineva să urmăm:

>u eAi$tă di$cipli per!ec"i

reştinul este o persoană care încearcă să îi urmeze lui Hristos* Spunem QîncearcăJ pentru că nimenu reuşeşte perfect* hiar şi Sfântul Pavel a mărturisit aceasta# Q.raţilor, eu încă nu socotesc că areuşit*J QDarJ, adau"ă el, Qtind către cele dinainteJ*

;rmându-ne Stăpânul vom cădea de multe ori, dar nu vom rămâne la pământ* Prin părere de rău prin harul lui Dumnezeu ne vom ridica de fiecare dată şi vom continua să mer"em cu Hristo

!reuie să tindem mereu spre cele dinainte, urmându-ne chemarea înaltă*%rhiepiscopul William !emple spunea odată# QX$eniţi după 0ineY# aceasta este datoria creştinuluX;nde sunt &u, acolo va fi şi slu(itorul 0euY# aceasta este răsplata creştinilor*J &1istă o sarcină mînaltă: Poate fi pe lumea aceasta o recompensă mai mare:

:raducere+ ana apa



Pr$ Beor"e Dimopoulos - Duminica a II-a după Rusalii - ,unca şi ascultarea

3ată credinţa şi ascultarea acestor primi doi apostoli, Petru şi %ndrei* 3isus i-a chemat în timp ce îşi îndeplineau munca seculară* 7i totuşi nu au căutat să amâne chemarea' nu au venit cu scuze* /au spus# QDă-ne câteva zile să ne mai "ândimJ* %u lăsat totul şi l-au urmat pe 3isus*

Sfântul 3oan 5ură de %ur, comentând &van"helia de astăzi, scrie că atunci când s-a împlinit timppentru 3isus să îşi înceapă slu(irea pulică, &l şi-a ales doisprezece apostoli' după învierea Sa, itrimis în întrea"a lume să predice &van"helia, $estea cea Bună a împăcării omului cu Dumnez

prin moartea lui Hristos şi să mărturisească /umele )ui înaintea re"ilor şi a mai marilor neamuril%ceastă sarcină de o importanţă monumentală 3isus nu a încredinţat-o unor oameni puternici seducaţi* 0ai de"raă, &l a căutat oameni simpli şi i-a invitat să devină discipolii Săi* De ce: Pentcă &van"helia în sine este înţelepciunea şi puterea lui Dumnezeu şi nu are nevoie de susţineumană*

%stăzi avem mare nevoie de această înţelepciune şi putere a lui Dumnezeu K &van"helia - de ce@de fapt de inevaA căruia să îi putem oferi credinţa noastră, iuirea noastră şi dedicarea noastră dtoată inima* Două lucruri, iuiţi fraţi creştini, mă impresionează în pericopa evan"helică de astă

Primul este sâr"uinţa, al doilea este ascultarea*



Să vorim despre primul* Hristos i-a "ăsit pe Petru şi pe %ndrei, pe 3aco şi pe 3oan an"a(aţi munca lor# doi dintre ei aruncau plasele de prins peşte în mare, în timp ce ceilalţi doi reparaplasele* &rau oameni care trăiau de pe urma muncii manuale K prin truda propriilor lor mâini K şi a fost o întâmplare faptul că 3isus a chemat astfel de oameni să îl urmeze*+n decursul istoriei, mulţi oameni i"noranţi au sti"matizat creştinismul ca fiind o reli"ie care recunoaşte valoarea muncii "rele, ca o reli"ie care cere recitarea constantă a ru"ăciunilor

meditarea neîncetată asupra unor scrieri spirituale* /imic nu poate fi mai departe de adevăr* &1isun timp pentru muncă şi de asemenea un timp pentru ru"ăciune* ;n principiu de ază creştinismului este acela e1primat de Pavel în &pistola către creştinii din !esalonic# Năci %i cânne a!lam la vi, v-am dat prunca acea$ta+ acă cineva nu vrea $ă lucreze, acela nici $ă nmănânce. Pentru că auzim că unii de la vi umblă !ără rânduială, nelucrând nimic, ci i$cdinar unra ca ace%tia le pruncim %i (i rugăm, (n mnul i$u$ 9ri$t$, ca $ă muncea$că lini%te %i $ă-%i mănânce pâinea lr @2:e$alniceni 3,1-12C.

+nvăţătura creştină este aceea că orice muncă cinstită este inecuvântată de Dumnezeu* Hristos, însuşi Dumnezeu, a lucrat aici pe pământ şi a spus# N:atăl Meu până acum lucrează %i Eu lucre

@an 6,1HC. 0ulţi consideră munca un fel de pedeapsă' ei consideră ruşinoase anumite feluri muncă şi astfel evită total să lucreze* %lţii leneşi susţin că treuie să schimăm sistemul pentruasi"ura plată ma1imă pentru muncă minimă* reştinii, însă înţele" că fiecare fel de muncă cinstiaduce cu sine o inecuvântare particulară* !reuie să lucrăm pentru a ne susţine nu doar pe nînşine, ci şi pe cei săraci şi aflaţi în nevoi, urmând e1emplul Domnului nostru şi al apostolilor Săi*

%l doilea lucru pe care îl remarcăm din pericopa evan"helică din această zi este acela că apostoaveau un spirit de ascultare din iuire* %ceasta este o mare virtute şi de asemenea o necesitate viaţă K ascultarea celor tineri de cei mai ătrâni, a creştinilor de Biserica lor K ascultarea tutur

oamenilor faţă de chemarea lui Dumnezeu* De îndată ce apostolii au auzit chemarea lui Hristos,au lăsat totul şi l-au urmat* De ce: Pentru că e1istă în viaţă un sistem de valori* /umărul F este mmare decât numărul * C>> de dolari au o mai mare putere comercială decât E> de dolari* ;nii vspune# Q+n re"ulă, Hristos i-a chemat pe apostolii Săi şi ei l-au urmat, plini de credinţă şi încrederDacă Hristos ar fi aici acum pe pământ şi m-ar chema şi el l-aş urmaJ*

3uiţi fraţi, Hristos vă cheamă acum, chiar dacă nu este prezent cu trupul pe pământ* &van"helia pcare o predicăm este $estea cea Bună a lui Hristos* Biserica noastră care ne învaţă este Biserica lHristos* 7i Biserica nu ne cere să ne aandonăm munca, părinţii, soţiile sau copiii pentru a-l urma Hristos* Dimpotrivă, Biserica ne îndeamnă să lucrăm cu sâr"uinţă la locul nostru de muncă, să ave

"ri(ă de părinţii noştri, să ne iuim soţiile şi copiii* Dar noi nu ă"ăm în seamă "lasul Bisericii* 0de"raă i-am asculta pe dema"o"ii acestei epoci, pe cei care cu lima(ul lor dulce şi cu cuvintele lviclene caută să ne despartă de 0ântuitorul nostru şi de Biserica )ui* +n loc să ă"ăm în seamchemarea păstorului la )itur"hia de duminică, îi ascultăm pe aceia care ne cheamă la un ZeeVend senzaţie K şi uneori de moarte*

3uiţi fraţi, munca şi ascultarea sunt două virtuţi minunate* !reuie să lucrăm pentru a face inelesă ascultăm de ine* 7i celor care ne vor întrea Qe este inele:J, le răspundem că nu avem un ipersonal, că ine este ceea ce Hristos cere de la noi, vorind prin conştiinţa noastră, prin Bilie, pr

predicatorii dedicaţi, prin Biserică* %ceastă unătate o vedem e1emplificată pentru noi în vieţ



sfinţilor* 0unca şi ascultarea au fost calităţi ale apostolilor* &i au lucrat pentru şi au ascultat dDumnezeu* %şadar voinţa lui Dumnezeu este pentru noi munca onestă şi ascultarea* Să trăim acesdouă virtuţi*

:raducere+ ana apa

Pr$ Bheor"he 2eam&iu - Duminica a II-a după Rusalii - Despre preo&ie

Neni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni. @Matei ,1)C

Prin aceste cuvinte, simple dar de o forţă irezistiilă, 3isus şi-i ale"e pe cei doisprezece apostodintre nişte oameni neînvăţaţi şi neă"aţi în seamă, ca să facă din ei, după mai ine de trei ani d



ucenicie, evan"helizatori înflăcăraţi, părtaşi ai preoţiei Sale veşnice, învestiţi, după +nviere, cuîntreită putere dumnezeiască# de a învăţa pe oameni cuvântul &van"heliei mântuirii, de a-i sfinţi prSfintele Sacramente şi de a-i conduce la mântuire prin porunci* N*i (ndată, lă$ând mre'ele - noteaevan"helistul 0atei - $-au du$ după ân$ul.

%ceastă putere preoţească primită de la Hristos, apostolii au deprins-o începând chiar din ziPo"orârii Spiritului Sfânt peste ei, luând astfel fiinţă, cum am văzut, primul nucleu al Bisericii, i

mai târziu ei au transmis această putere urmaşilor lor, care sunt episcopii şi preoţii*Dar fiindcă e1istă printre noi foarte mulţi care, din i"noranţă sau din rea-credinţă, contestă institupreoţiei, a chiar printre cei care se pretind a fi Quni credincioşiJ sunt unii care zic că ei nu nevoie de nici un mi(locitor între ei şi Dumnezeu, deci nici de Biserică, nici de Spovedanie, nici ?ertfa litur"ică K cu un cuvânt n-au nevoie de preoţi K deoarece, spun ei, Dumnezeu le poate dharurile direct, fără mi(locirea preotului - pentru acest motiv socotesc necesar să răspundem la doîntreări#

C* 8are Domnul nostru 3isus Hristos a instituit într-adevăr preoţia !estamentului /ou: 7i, dacă da,

G* ât de mare este demnitatea slu(ei preoţeşti:C* Spri(iniţi pe învăţătura limpede a &van"heliei, afirmăm că 3isus nu a voit să le comunisufletelor harul Său, Sfinţenia Sa, direct, fără un mi(locitor între ele şi Dumnezeu, ci indirect, creâpreoţia ca o mare Qcentrală telefonicăJ, prin care oamenii să fie puşi în comunicare cu linia erulu

%stfel, în &van"helia după 3oan, cap* U$,CE-C=, 3isus le adresează apostolilor, adică acelora pe cai-a ales în mod deoseit, următoarele cuvinte memoraile# Ne acum nu vă mai nume$c $lugpentru că $luga nu %tie ce !ace mnul $ău ci v-am numit prieteni, pentru că tt ce am auzit dla :atăl Meu v-am $pu$ vuă. >u vi M-a"i ale$ pe Mine, ci Eu v-am ale$ pe vi %i v-am pu$ ca

merge"i %i $ă aduce"i rd %i rdul v$tru $ă rămână. %ici este vora deci de o ale"ere şitrimitere, de o misiune rodnică* Dar ce fel de misiune: 8 spune răspicat tot 3isus, după +nviere, 5alileea, când le porunceşte celor doisprezece apostoli, zicându-le# Natu-Mi-$-a tată puterea cer %i pe pământ. &%adar, mergând (nvă"a"i tate pparele, btezându-le (n numele :atălui %i 5iului %i al #piritului #!ânt (nvă"ându-le $ă păzea$că tate câte vi le-am pruncit+ %i iată Eu $ucu vi (n tate zilele până la $!âr%itul lumii @Matei QQ,18,2C. & limpede că 3isus îi trimite cei doisprezece aleşi de &l ca să înveţe, să-i oteze pe oameni şi să le impună păzirea poruncildate de &l*

Dar, deoarece după Botez omul rămâne e1pus căderilor în păcat, el are nevoie de iertare' aceas

iertare însă el nu o primeşte direct, ci tot prin mi(locirea apostolilor, căci lor K şi numai lor K le-a z3isus, după +nviere# N?ua"i #pirit #!ânt cărra le ve"i ierta păcatele li $e vr ierta %i cărra le ve"inea vr !i "inute @an QQ,21C.

3isus ne-a răscumpărat prin (ertfa morţii Sale pe ruce* )a ina cea de taină însă, &l a anticipat mod mistic, nesân"eros, dar real, această ?ertfă, oferindu-Se !atălui, su forma pâinii şi a vinului, victimă de laudă, mulţumire, împăcare, ispăşire şi cerere' totodată &l a dispus ca această ?ertsăvârşită de &l să fie reînnoită de apostoli* De aceea, îndată după consacrarea celor două specfăcută de &l, le porunceşte# N&cea$ta $- !ace"i (ntru pmenirea Mea. 3ată aici întemeierea Sfin

?ertfe litur"hice, a Sfintei uminecături, ?ertfa şi Pâinea vieţii spirituale a creştinului, ?ertfă ce



perpetuează până la sfârşitul veacurilor prin mâinile urmaşilor apostolilor# a episcopilor şipreoţilor, deoarece (ertfa treuie să dăinuie cât omenirea*

%şadar, 0ântuitorul nu ne sfinţeşte direct, ci &l însuşi a orânduit în scopul sfinţirii şi al mântuirSfânta Preoţie, sacramentul care conferă celor ce-l primesc puterea de a vesti oamenilor cuvântul 3isus, de a le ierta păcatele prin Sfântul Botez şi prin Sfânta Pocăinţă, de a-i nutri cu trupul sân"ele lui 3isus din Sfânta uminecătură şi de a-i conduce la mântuire, impunându-le păzir

poruncilor date de &l şi de Biserica Sa' căci ceea ce 3isus le-a spus apostolilor se referă la tourmaşii lor le"itimi# Nel ce vă a$cultă pe vi pe Mine Mă a$cultă, cel ce $e leapădă de vi leapădă de Mine, cel ce $e leapădă de Mine $e leapădă de el ce M-a trimi$ pe Mine @?ucQ,17C.

G* %r fi de a(uns să medităm fie şi numai asupra Sfintei !aine a Pocăinţei şi asupra Sfintei ?ertlitur"ice, ca să ne dăm seama de caracterul sulim unic al demnităţii preoţeşti* ;n om ca tooamenii, supus şi el slăiciunilor şi păcatului, este ales să facă ceea ce sin"ur Dumnezeu poate facsă ierte păcatele, adică să-l împace pe om cu Dumnezeu şi să săvârşească ?ertfa Sfintei )itur"hadică să transforme sustanţele pâinii şi a vinului în trupul şi sân"ele 0ântuitorului, coorându

astfel pe altar' să facă deci ceea ce a făcut &l la ina de taină, oferindu-) pe &l ca mâncare ăutură spirituală sufletelor curate* !oate acestea preotul le face cu puterea dată lui de către HristoPrin consacrarea celor două specii, putem spune că preotul +l naşte din nou în mod mistic, dar reape 3isus Dumnezeu şi 8m, aşa cum &l S-a născut din sânul feciorelnic al 0ariei* E$te ideea atât !rum$ !rmulată de #!ântul &ugu$tin când zice+ N, venerabilă demnitate a pre"ilr, (n acărr mâini 5iul lui umnezeu $e (ntrupează ca (n $ânul 5eciarei.

!oţi sfinţii, luminaţi în mod deoseit de harul divin, s-au cutremurat în faţa măreţiei demnităpreoţeşti, e1primându-şi uluirea şi admiraţia faţă de !aina Preoţiei, prin cuvinte ce par scandaloa

&$t!el, #!ântul lemente Bmanul zice+ Nupă umnezeu, pretul e$te dumnezeul de ppământ. ar #!ântul <ernard nu $e $!ie%te $ă eAclame+ N, pretule, tu nu mai e%ti m, căci eumnezeu. =n alt $!ânt, ini$ie &repagitul, $pune+ Nivinrum mnium divini$$imucperare e in $alutem animarum @intre tate lucrurile divine cel mai divin e$te a cnlucrcu umnezeu la mântuirea $u!letelrC. #!ântul 5ranci$c de &$$i$i, care din re$pect pentru :ain#!intei Pre"ii nu a acceptat $ă !ie 0irtni$it pret, prindu-$e la treapta diacnatului, $puneNacă m-a% (ntâlni cu un (nger %i cu un pret, mai (ntâi l-a% $aluta pe pret %i api pe (nger, că(ngerului nu i $-a dat puterea ce i $-a dat pretului.

)a prima vedere, aceste e1presii ce mer" până la identificarea preotului cu Dumnezeu ni se p

e1a"erate, a chiar K cum spuneam K scandaloase, căci oricât de sfânt ar fi un preot, distanţa înDumnezeu şi el rămâne infinită, ca între orice creatură şi reatorul ei, dar dacă ne "ândim că sfinse refereau nu la preot ca om, ci la puterile divine cu care el este învestit prin hirotonisire, atunci ntreuie să ne mirăm că ei întreuinţează cuvinte atât de îndrăzneţe, ci mai de"raă treuie săproslăvim pe Dumnezeu şi să-3 mulţumim că a rânduit această mare !aină prin care 3isus se cooadin nou printre noi şi-7i reînnoieşte ?ertfa rucii, revărsându-şi peste noi harurile Sale' iar preottreuie să se cutremure "ândindu-se mereu la e1traordinara răspundere de a fi colaoratorul intim lui Dumnezeu în opera de mântuire a sufletelor, distriuitorul harurilor izvorâte din coasta lHristos, ministrul, amasadorul lui Hristos pe pământ, al lui Hristos care îi va cere socoteală d

fiecare suflet încredinţat, de felul cum a administrat Sfintele !aine şi în mod cu totul deoseit,



felul cum el însuşi s-a folosit de acestea pentru propria sa sfinţire, spre a se face, nu zic vrednic sensul propriu al cuvântului, ci mai puţin nevrednic de harul atât de sulim al slu(ei ce i sîncredinţat*

3ată de ce preotul treuie să ve"heze mereu, să se roa"e şi să se înfrâneze, după pilda SfântulPavel care zicea despre sine# Nmi munce$c trupul %i (l $upun rbiei, ca nu cumva, predicânaltra, $ă mă a!lu eu (n$umi netrebnic. /umai astfel va a(un"e să spună şi el, cu acelaşi %post

nu cu vora, ci cu pilda propriei vieţi# Q.iţi-mi următori precum sunt eu lui HristosJ*%şadar, dat fiind faptul că 0ântuitorul +nsuşi a întemeiat preoţia ca instituţie care să perpetueze şi desăvârşească opera mântuirii oamenilor, până la sfârşitul lumii, instituţie prin care &l este prezeîntre oameni prin preoţii Săi, datoria pe care o are creştinul este de a acorda preotului ascultare fade cuvântul &van"heliei vestit de el în numele lui 3isus, care l-a ales şi l-a trimis, de a se adăpa izvoarele harului care sunt Sfintele Sacramente şi de a păzi poruncile, în convin"erea că prin preoţlucrează Hristos şi că acela ce ascultă de Biserică ascultă de +ntemeietorul ei*

De asemenea, creştinul nu treuie să uite că oricât de păcătoasă s-ar întâmpla să fie conduita un

preot, aceasta nu atin"e întru nimic puterea preoţească cu care a fost învestit prin hirotonisire' rămâne preot în veci' si"iliul ce s-a întipărit în sufletul său nu poate fi şters prin nici o crimă* Daceea, fie că vrea, fie că nu vrea, el va compărea la (udecată în calitatea lui de preot al elPreaînalt* e z"uduitoare realitate 3ată de ce atitudinea ce treuie s-o adopte un adevărat creştin faţa unui preot decăzut nu este dispreţul, ci compătimirea pentru "rava ofensă şi durere adu0ântuitorului de slu(itorul Său, ru"ăciuni şi fapte de penitenţă pentru întoarcerea lui şi pentrepararea durerii pricinuite lui Hristos 0arele Preot*

%şa fac fiii adevăraţi faţă de părinţii lor spirituali* %ceasta este şi dorinţa 0ântuitorului adresa

Sfintei 0ar"areta %lacoue, căreia în una din apariţii i-a cerut să răspândească devoţiuncuminecării în prima vinere din fiecare lună, însoţită de acte de penitenţă pentru repararea ofenselpricinuite 3nimii Sale Preasfinte, în mod deoseit de către persoanele consacrate preoţi, precum şi călu"ări şi de călu"ăriţe* ăci dacă păcatul unui laic provoacă o rană nespus de dureroasă 3nimPreasfite a lui 3isus, ce putem spune despre durerea ce 3-o pricinuieşte păcatul unui preot:

3ată de ce, iuiţii mei, în ru"ăciunile noastre, îi vom cere Preasfintei 3nimi iertarea şi întoarcerpreoţilor nevrednici' +l vom ru"a pe 0ântuitor să ne dea preoţi curaţi, pătrunşi de râvna apostolicare să fie sarea ce fereşte sufletele de corupţie' lumina lumii, care să le arate calea spre 3isu0ântuitorul' făclia ce să se irosească luminând pe cei din (ur cu cuvântul şi cu pilda' cetatea întări

de pe vârful muntelui unde sufletele să-şi "ăsească refu"iul în prime(dii, în încercări şi în lupte ispitele* $om cere preoţi a căror inimă să ată la unison cu 3nima %celuia care i-a făcut părtapreoţiei Sale veşnice* %min*



Pr$ ,ihai 4e"#eş - Duminica a II-a după Rusalii - Con!ertirea inimii

3isus urcă la apernaum şi în acel ţinut K răscruce de drumuri, situat pe malul lacului !ieriadei, da lun"ul străzii care de la Damasc se îndrepta către 0area 0editeraneană K începe să predi&van"helia*

0atei îşi e1ercita meseria în acest oraş care făcea parte din ţinutul lui aulon şi al lui /eftalizonă locuită de omonimele triuri ale poporului 3srael, printre cele dintâi ocupate de duşmani în Nî* r* %cest ţinut de "raniţă era desconsiderat de cei din 3erusalim, deoarece aici se împleteacredinţe şi rituri, culturi şi limi diferite* +n acest loc QstrăinJ, 3isus îşi începe misiunea şi prediciSale cu propunerea# Qonvertiţi-văJ, deoarece se apropie +mpărăţia erurilor*

)a apernaum, zonă de "raniţă, 3isus arată că se interesează şi de străini* /u rămâne locat înt"raniţele unui popor sau a unei culturiI &l este Dumnezeul tuturor, deoarece îi iueşte pe toţi



doreşte să-i mântuiască pe toţi oamenii* %şa este Domnul, îi invită pe cei QcuraţiJ să nudesconsidere pe pă"âni, ci să predice în ţinuturile lor*

Dumnezeu începe misiunea Sa acolo unde nimeni nu-) aşteaptă sau doreşte şi la fel treuie să faşi preoţii şi creştinii din timpul nostru# să iasă din Biserici şi să-) restituie oamenilor pe Dumnezeu

8servăm că 3isus locuieşte cu ei, împărtăşeşte cu ei toate aspectele vieţii, dăruindu-le predicile

lumina adevărului* Prin urmare, credinţa treuie să se vadă în fapte* /u este îndea(uns o oră dru"ăciune pe săptămână urmată de o viaţă trăită în dezinare Dumnezeu nu doreşte să fie venernumai în iserică, dar apoi alun"at din viaţa politică, economică, sportivăI în numele unQpro"res sălaticJ* 8mul a primit darul vieţii pentru a-şi construi fericirea veşnică şi nu pentru a opri la realizările sale pământeşti, oricât de minunate ar fi acestea*

;n alt aspect important al &van"heliei de astăzi îl constituie momentul începerii predicării# Qimeddupă moartea BotezătoruluiJ 3isus mer"e de la /azaret la apenaum* Domnul este în mişcarpredică, cheamă cei dintâi uceniciI 0oartea Botezătorului nu-) înspăimântă sau locheazăI )le spune# Qurmaţi-0ăJ, nu staţi pe loc, veniţi după 0ineI 3isus nu se opreşte* 0er"e mai depart

trecând dincolo de durerea pierderii celor dra"i* %postolii îl urmează*

Prin comportamentul şi prin cuvintele Sale, 3isus ne spune că adevărul stă în QschimareJ, mişcacăutarea continuă a adevărului .iind Qîn mişcareJ, 3isus cere convertire, adică o mişcasufletească, o schimare a inimii, a modului de a "ândi*

amenii %i cnvertirea

0esa(ul predicii lui 3isus este hotărât# Qonvertiţi-vă căci s-a apropiat +mpărăţia cerurilorJ Pr

"lasul lui 0atei, 3isus ne vesteşte că Dumnezeu s-a apropiat de noi* 3niţiativa actualizării mântuiporneşte de la &l* /oi treuie numai să înţele"em acest lucru şi să ne comportăm ca atare, săurmăm*

Dumnezeu nu începe predicarea prin a critica, acuza sau condamna omul, ci prin a-l invita la o viacurată în vederea rezultatului ma1im# Q+mpărăţia erurilorJ* 3isus ne cere să privim la &l şi înţele"em că este cel dintâi care ni se dăruieşte, iar relaţia se împlineşte numai când noi răspundemdăruindu-ne lui Dumnezeu*

Q0etanoiaJ, convertirea, înseamnă Qschimarea mentalităţiiJ şi nu o schimare e1terioară aza

doar pe a surâde mai des sau pe a fi mai cordial faţă de alţii' nu este vora de a te ru"a mai mult de a depune orice efort pentru a fi mai un* !reuie să te schimi în inimă, în suflet, în modul de"ândi, de a trăi* /u treuie să faci mai multe lucruri, ci să fii diferit* %ltfel nu se poate vori deschimare* /u este vora de a vopsi zidul cu o culoare diferită, ci de a-l reconstrui* &ste nevoie schimarea mentalităţii pentru a înţele"e o viaţă @realitateA diferită faţă de cea cunoscută aici ppământ, viaţa veşnică*

onvertirea nu implică latura moralistă, ci schimarea radicală a vieţii* ine înţele"e că +mpărăţeste aproape, nu mai poate trăi ca înainte* 3ată motivul pentru care călu"ării îşi schimau nume

după ce l-au întâlnit pe Hristos, nu mai trăiau ei, nu mai erau ei, ci QHristos trăia în eiJ*



QonvertireaJ depinde de liera hotărâre a lui Dumnezeu de-a arăta iuirea Sa faţă de nochemându-ne la o viaţă nouă, plină şi arătându-ne calea adevărată pentru a o moşteni* Putem apucăm pe calea către Dumnezeu, numai în măsura în care suntem conştienţi că &l este aproape dnoi' numai acum putem aandona faptele rele, pentru a le împlini pe cele une*

3isus a venit să predice apropierea +mpărăţiei, care apare în inima omului, când acesta începe să convertească* Q% te convertiJ înseamnă a recunoaşte că umlai pe o cale "reşită, dar acum ai lu

hotărârea să o aandonezi şi să apuci pe calea cea dreaptă' Qa te convertiJ înseamnă a privi în trecua vedea ce nu a funcţionat şi a te hotărî să treci de la rău la ine* &ste o schimare care are în vedeapropierea omului de adevăr, de luminăI de Dumnezeu, la urma urmei* %cest lucru se face prcunoaşterea şi împlinirea voii lui Dumnezeu, prezentată nouă de 3isus în &van"helie*

onvertirea este realizailă dacă privim la sfinţii Bisericii, conştienţi de învăţătura apostolului Pavadresată corintenilor, care spune# convertirea este trăirea în unire, unitate, nu le"ându-ne de cine şce persoană, ci de Hristos* !ot odată nu treuie uitat faptul că Qurmarea lui HristosJ are un începutse termină la sfârşitul vieţii fiecărei persoane* &ste un proces lun" şi continuu, pe care creştintreuie să-l aprofundeze tot mai mult, cu trecerea timpului, nefiind scutit de încercări şi căderi

păcat*

Deoarece toţi oamenii au nevoie de convertire, 3isus îi cheamă pe toţi să-şi schime viaţa, începânde la cei mai nevoiaşi# oamenii din ţinuturile aulonului şi ale lui /eftalim*

7tiind 3isus, că pe pământ va rămâne o perioadă mai scurtă, iar apoi se va reîntoarce la !atăl, îale"e ucenicii, pentru ca să poată vesti convertirea tuturor oamenilor*

Domnul nu doreşte să reuşească de unul sin"ur* &l arată că are nevoie de colaorarea oamenilor* /

ar treui să fim onoraţi că putem face parte din QechipaJ lui 3isus, că ne numărăm printcolaoratorii Săi* Sincer vorind, suntem colaoratorii lui 3isus în vestirea +mpărăţiei: Sunteconştienţi de această responsailitate:

3isus a avut încredere în oameni* /oi avem încredere, îi implicăm: /umai colaorând şi slu(indupe alţii, putem construi unitatea

Pe$cari de ameni

8servăm că primii patru apostoli s-au convertit# au încheiat cu trecutul şi au început o viaţă nou

intrând în +mpărăţia dăruită lor de 3isus* Pentru ei acest fapt a însemnat implicare, misiune, munpentru Qcâşti"areaJ însuşirii destinului lui 3isus* %cest proces nu s-a petrecut în "raă, lucconfirmat şi de cuvintele lui 3isus la timpul viitor# Q$ă voi face pescari de oameniJ* +nainte docuparea QpostuluiJ au treuit să-) urmeze pe Domnul şi să înveţe arta misiunii de a vesti +mpărăţde la &l, în cele trei aspecte# a învăţa, a predica, a vindeca* ele trei vere ne arată felul în care 3isrăspândea +mpărăţia* +nvăţând şi predicând, 3isus e1plică realitatea +mpărăţiei' vindecând, arată prsemne, că învăţătura Sa este adevărată*Pescuitul era ocupaţia care le permitea celor din apernaum să supravieţuiască şi cei mai mudintre locuitorii oraşului munceau în acest sens* &ra o îndeletnicire de familie# ăraţii pescuiau p

timpul nopţii, copilaşii a(utau la curăţitul mre(elor şi sortarea peştelui, în timp ce mamelor



revenea comercializarea peştelui* &ra o muncă "rea şi puţin profitailă, lipsită de satisfacţii, fiindapăsare amară pe umărul locuitorilor din zonă*

;n predicator se prezintă şi manifestă o rază de lumină in inima acelor oameni* /u promite o notehnică de pescuit, nici nu vesteşte că prin apropiere ar fi o piaţă mai profitailă, ci predică numQconvertirea inimiiJ, o schimare în viaţa interioară a lor, pentru a începe un trai nou pe care &lnumeşte Q+mpărăţia erurilorJ* 3isus nu ameninţă, ci invită personal* Se cooară din cer, apropiind

se de noi şi spunându-ne că este posiil să ne mântuim, să devenim Qcetăţeni ai 4aiuluiJ* De fapt,3isus, Dumnezeu ne arată că doreşte să-l ducă şi să-l treacă pe om, de la păcat la ucuria deplină veşnică

&ste vora de o trecerea într-o Q+mpărăţieJ care se construieşte cu inima şi nu cu Qlovituri de stasau cu strate"ii politice* 8 Q+mpărăţieJ care este QpersonalăJ şi nu a ma(orităţii' caracterizată disponiilitatea de a(utor faţă de altul şi nu de comoditate' de implicare, nu de indiferenţă*

Privind la reacţia lor, notăm că imediat acei oameni lasă totul şi-) urmează* Poate aveau alproiecte, dar auzul vocii lui 3isus le-a anulat pe toate* &i au înţeles că planurile, proiectele uma

sunt supuse riscului, incertitudinii, schimării sau falimentului, în timp ce planul lui Dumnezeu essi"ur şi nu dezamă"eşte*

%stfel, peste noapte s-au trezit că muncesc acolo unde nu au visat niciodată, în via Domnului, pentsimplul fapt că &l i-a chemat* Prin urmare, a înţele"e că Domnul s-a apropiat de mine, implică a lătotul, ca şi Petru, %ndrei şi ceilalţi, pentru a investi viaţa în sin"urul lucru esenţial# a-) urma pDomnul pe calea către er*

+n sfârşit, apostolii devin pescari de oameni* Din clipa întâlnirii cu Domnul, QhranaJ lor constă

primirea şi dăruirea iuirii semenilor, conştienţi de faptul că Dumnezeu este cu ei şi îi întăreşte facerea de ine* De fapt, Q+mpărăţiaJ este acolo unde Dumnezeu QîmpărăţeşteJ, unde poruncile Sasunt respectate şi practicate, unde este &l în centrul atenţiei*

Sunt mulţi creştinii implicaţi în aspectul social al vieţii acolo unde sărăcia, oala şi sin"urătatapasă pe umerii semenilor lor* Prin munca lor, +mpărăţia se apropie şi de acei sărmani, fraţi ai l3isus* 0unca noastră treuie să o facem cu conştiinţa că nu noi treuie să mântuim lumea, deoarea fost mântuită de (ertfa lui 3isus* Prin urmare, aceste aspecte Qne"ativeJ ale vieţii pământeşti K cavor avea un sfârşit fericit, dacă vor fi trăite cu credinţa şi speranţa în Domnul K nu treuie să sperie sau să ne determine să ne pierdem năde(dea şi rădarea* /oi treuie doar să acceptăm să fi

instrumentele smerite K asemenea apostolilor K prin care Domnul răspândeşte tuturor iuirea inefacerile sale* u alte cuvinte, treuie să trăim ca şi Qfii ai luminiiJI într-o lume dominată întuneric*

ncluzie

Din cuprinsul pericopei de astăzi nu ştim cum au reacţionat locuitorii apernaumului, dar porninde la te1tul din 0t CC, G# Q7i tu aparnaume până la 3ad te vei coorî* Deoarece dacă în Sodoma ar fi făcut minunile făcute în tine, până astăzi ar e1istaQ, înţele"em că apostolul 0atei sulinia

amărăciunea, întristarea lui 3isus, pentru că a fost urmat şi ascultat numai de unii locuitori



oraşului* ;nii primesc mesa(ul Său, alţii, nu* ;nii îşi fac un scop al vieţii din &van"helie, alţiirefuză' o parte din noi crede, alta, nu* Dacă nu te converteşti, dacă nu te schimi, mori* Dacă nupare rău de "reşelile din trecut, dacă nu le vezi, le vei repeta* %min*

Pr$ 3asile Ro - Duminica a II-a după Rusalii - Chemarea ucenicilor

Sfânta Scriptură ne spune că, primul care a răspuns QdaJ chemării lui Dumnezeu a fost %vraam, când a fost scos din ţara sa şi dus într-un pământ ales de către Dumnezeu' apoi profetul 3saia, cânDumnezeu întreaă# QPe cine voi trimite: ine va mer"e pentru noi:J +s* =,M*

+n /oul !estament răspunsul dat de 0aria la vestea ale"eri sale de către Dumnezeu ca să fie mam.iului său, spune# Q3ată, roaa Domnului, fie mie după uvântul tăuJ )c* C,M*

După cum vedem din puţinele e1emple e1trase şi prezentate aici, iniţiativa chemării este întotdeaua lui Dumnezeu* &l cheamă pe nume, direct sau prin alţii, pe fiecare dintre noi, însă auzirea chemăşi răspunsul dat acestei chemări ne aparţine în totalitate nouă, oamenilor*

Sfântul apostol Pavel ne spune că aceste chemări dumnezeesti nu sunt întâmplătoare, pentru că# QPcare i-a hotărât, mai înainte, pe aceea i-a chemat*J 4o* F,>* 3ar sfânta &van"helie pe care am auzo astăzi ne arată că primii care au auzit aceasta chemare de la 3isus, au fost# fraţii Simon şi %ndre3aco şi 3oan* Patru anonimi, chemaţi să se împărtăşească din vestea ună pentru a-l predica pe ccare o aduce, 3isus Hristos, prin vora şi prin fapta, dar şi pentru ca să fie Qmartori în 3erusalim,toată 3udeea şi Samaria, până la mar"inile pământului*J .ă* C,M* %ceşti anonimi pe care 3isus îi faQpescari de oameniJ prin transformarea lor, după cum le va spune şi sfântul Pavel romanilor# Q/u conformaţi acestei lumi, ci vă schimaţi prin înoirea minţi, ca să înţele"eţi voinţa lui Dumnezeu



Hotărârea de a auzi şi de a deschide uşa sufletului tău, îţi aparţine ţie, frate creştine*

%m

Pr$ Ioan Aadi şi Pr$ Alexandru u#alic - Duminica a II-a după Rusalii - Chemarea primilorApostoli

&van"helia din această duminică ne face cunoscută chemarea %postolilor spre a-) urma pe Hristochemare adresată peste timp şi nouă*



realizat în măsura înţele"erii perfecte, că 3isus este capul orpului Său 0istic ale cărui memsuntem noi*

Sfântul &pipod fiind dus înaintea (udecătorilor pentru credinţa sa, a fost schin"iuit prin fel de fel dtorturi* +n timpul procesului său a fost ătut crunt peste oraz* u faţa plină de sân"e a stri"Q0ărturisesc că 3isus Hristos este împreună cu !atăl şi cu Spiritul Sfânt, un sin"ur Dumnezeu* 7i cuvine ca să-mi sacrific viaţa pentru %cela care este în acelaşi timp reatorul şi 4ăscumpărător

meuJ* 7i de fapt, &pipod şi-a dat viaţa pentru 4ăscumpărătorul său, mărturisind cu preţul sân"elcredinţa sa*Suntem chemaţi şi noi, asemenea %postolilor, fiecare în parte, pe numele său, să-) urmăm pHristos, care ne dăruieşte această chemare încă din momentul în care am fost aduşi la viaţă prputerea lui Dumnezeu* ;rmarea lui Hristos este pe măsura noastră, pentru că &l s-a făcut pentru ntotul în toate, a fost copil ascultător familiei şi îndatoririlor Sale, dar şi ascultător !atălui eresc,fost un muncitor în umra e1istenţei de zi cu zi din atelierul lui 3osif, a fost +nvăţător, 0artir 0odel de sfinţenie*

Dacă ne îndeplinim misiunea pe care am primit-o prin viaţa noastră, de părinţi, de copii, de oame

care-şi îndeplinesc îndatoririle de serviciu sau cele le"ate de viaţa socială, dând tuturor mărturie suntem creştini, suntem pe calea care mer"e pe urmele 0ântuitorului*

ri de câte ri citim de$pre c0emarea &p$tlilr $ă nu uităm că ace$t+ Nin după Mine adre$ează %i nuă celr de azi. #untem c0ema"i $ă devenim &p$tli ai timpurilr na$trurmând mdelul per!ec"iunii O $!in"eniei.

& !i $!ânt a$tăzi, e$te mai greu ca nicidată nu $untem c0ema"i $ă ne dăm via"a pentru credin"ăc0iar dacă atunci când mnul ne- cere, trebuie $ă dăm %i acea$tă mărturie de credin"ă O ni

$ă !acem !apte mari, ci $untem invita"i $ă trăim (n $!in"enie zi de zi, (n intimitatea !amiliei, rela"iile cu aprapele, !ie că ne e$te prieten $au du%man, vecin $au $trăin. #untem c0ema"i ducem via"a a$cun$ă a lui 9ri$t$ (n >azaret %i $ă !im mărturie vie a eAi$ten"ei cre%tini$mului %ivalrilr $ale mereu actuale. acă greută"ile vie"ii ne apa$ă %i prblemele materiale ne !ac $cădem pe drum, $ă privim $pre er, $ă a$cultăm %apta mnului care $pune O Nin O $ă nridicăm %iJ $ă mergem mai departe.

Ru"ăciune

Doamne% "enim înaintea 0a fiind atât de departe de 0ine. Brijile #i preocupările noastre de zi cu

ne,au făcut să uităm de chemarea pe care am primit,o la Sfântul Aotez% când am acceptat să urmăcalea 0a. :scultăm "ocea lumii% ce zic al7ii despre noi% dar glasul 0ău nu,l lăsăm să ajungă sufletul #i în inima noastră. 9neori ne este chiar foarte greu să ne ridicăm în picioare sau să stăîn genunchi% atunci când 0u 0e co!ori pe altar% lăsându,ne împresura7i de îndoiala pe care Sataîncearcă să o strecoare în fiin7a noastră. e,i "om spune despre chemarea pe care am primit,o dla 0ineL <imic altce"a% decât că lăsându,ne cuprin#i de spiritul lumesc am transformat,o în ce"sim!olic% omi7ând să o trăim zilnic după eFemplul 0ău% a#a cum am promis la primirea SfântulAotez.



ât de departe suntem de eFemplul 0ău -isuse. Pentru noi chemarea înseamnă doar grija fa7ă dpropria persoană #i propriile interese% căci pentru orice lucru pe care,l facem a#teptărecompense% ori dacă nu% îl facem fără tragere de inimă. 6% Doamne% cât de departe suntem deFemplul 0ău8

2ă% -isuse% ca în"ă7ătura #i harul 0ău să pătrundă prin toate mădularele noastre% să mi#te fiinnoastră% do"edindu,i că într,ade"ăr ne trăim chemarea pe care am primit,o la Aotez% făcându,0cunoscut lumii întregi. :min.

Pr$ Alexandru - Predică la Duminica a -a după Rusalii - chemarea celor dintâi ucenici laapostolate



3uiţi credincioşi, citirea pe care am făcut-o în această Duminică din &van"helia lui 0atei, esfoarte scurtă şi de aceea vă ro" să îmi daţi voie să o mai citesc o dată#

18. Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut di !ra"i, pe #imn ce $e nume%te Petru %i p&ndrei, !ratele lui, care aruncau mrea'a (n mare, pentru că erau pe$cari.1). *i le-a zi$+ eni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameni.2. ar ei (ndată lă$ând mre'ele, au mer$ după El.21. *i de acl, mergând mai departe, a văzut al"i di !ra"i, pe acv al lui /evedeu %i pe an!ratele lui, (n crabie cu /evedeu, tatăl lr, dregându-%i mre'ele %i i-a c0emat.22. ar ei (ndată, lă$ând crabia %i pe tatăl lr, au mer$ după El.

23. *i a $trăbătut i$u$ tată Galileea, (nvă"ând (n $inaggile lr %i prpvăduind Evang0el(mpără"iei %i tămăduind tată bala %i tată neputin"a din ppr.

3uiţi credincioşi, Evang0elia lui Matei ne $pune cum c0emarea primilr ucenici $-a petrecdupă ce i$u$ a !$t du$ de u0ul (n de%ert, unde a p$tit patruzeci de zile %i unde a !$t i$pitit dcel viclean.

+ntorcându-se 3isus din deşert, şi auzind că 3oan Botezătorul a fost întemniţat, &l s-a hotărât mear"ă în 5alileea, unde a început vestirea &van"heliei +mpărăţiei lui Dumnezeu, iar astfel s

adeverit proorocia lui 3saia, că pprul din Galileea, care $e a!la (n (ntuneric, va vedea luminmare.

+n capitolul C al &van"heliei lui 0arcu, aceste evenimente sunt relatate în mod identic ca în 0ateiar în &van"helia lui )uca, chemarea apostolilor este relatată în capitolul E imediat după OPescuir0inunatăO, când Petru, văzând minunea săvârşită de Domnul, a căzut în faţa )ui şi i-a zis O e%i de mine amne, că $unt m păcăt$O, iar acolo se aflau 3acov şi 3oan*

+n capitolul C al &van"heliei lui 3oan, se spune cum doi ucenici de-ai lui 3oan Botezătorul au medupă 3isus şi )-au întreat# O Babi, unde lcuie%tiIO



9nul dintre ei era :ndrei% care apoi l,a adus la -isus #i pe fratele său Petru. :stăzi% când numim pSf. :ndrei% cel dintâi chemat% o facem tocmai pe !aza acestui "erset din 5"anghelia lui -oan.&parent $-ar zice că e$te cntradic"ie (ntre Evang0elii, (n relatarea c0emării ucenicilr, dar realitate nu e$te, pentru că a%a cum ne eAplică #!. an Gură de &ur (n cea de a Q a miliEvang0elia lui an vrbe%te de$pre prima (ntâlnire dintre i$u$ %i ucenici, când #!. a<tezătrul nu !u$e$e (ncă (ntemni"at, pe când celelalte trei evang0elii, vrbe$c de a duc0emare care $-a petrecut după (ntemni"area lui. &lt argument e$te !aptul că (n relatarea l

an, i$u$ (i $pune lui #imn+ Otu e%ti #imn, !iul lui na tu te vei numi 0i!a @ce $e tâlcuie%tPetruCO, iar (n Evang0elia lui Matei $e $pune că i$u$ Oa văzut di !ra"i, pe #imn ce $e nume%Petru %i pe &ndrei O, deci mnul mai văzu$e (nainte pe #imn %i (i $c0imba$e de'a numele 0i!a $au Petru.

Dar nu ordinea în care i-a chemat 3isus pe ucenici este învăţătura acestei citiri, ci faptul că ei, dîndată ce )-au văzut şi i-au auzit cuvintele, şi-au dat seama că &l este păstorul cel un, şi îndată au urmat, lăsând în urmă tot ce a"onisiseră, casele şi pe părinţii lor*

3uiţi credincioşi, $ă b$ervăm (ncă dată că $ingura prmi$iune pe care a !ăcut- i$u$ ace$t

ameni a !$t aceea că-i va !ace pe$cari de ameni , %i abia mult mai târziu, după ce i-a (nvă"adupă ce a !ăcut minuni (n !a"a lr %i le-a dat %i lr putere $ă !acă minuni, abia după aceea le-dezvăluit ce vr a'unge ei %i le-a vrbit de cele duă$prezece trnuri pe care (i va a%eza pe ei mpără"ia lui umnezeu.

+ncă o dată vedem deci, cum mnul dă binecuvântări %i (i ridică pe cei $meri"i, ce $e (ndreapcătre El din credin"ă %i nu (%i pun (ncrederea (n prmi$iunile amenilr.

Pe astfel de oameni Domnul spri(ineste şi îi ridică, iar pe cei lacomi şi vicleni, chiar dacă se ridică

pentru moment, până la urmă ei tot se scufundă su povara păcatelor, după cum spune Psalmistul#O:ânăr am !$t %i am (mbătrânit %i n-am văzut pe cel drept pără$it, nici urma%ii lui cer%ind pâină mnul iube%te 'udecata %i nu va pără$i pe cei cuvi%i ai #ăi (n veac vr !i păzi"i ar cei !ără de lege vr !i izgni"i %i $emin"ia necredinci%ilr va !i $târpităO*

3uiţi credincioşi, urmând pilda #!in"ilr &p$tli, $ă alergăm %i ni către mnul %i $ă ne pune(ncrederea %i vie"ile na$tre (n mâinile #ale cele &ttputernice, mărturi$indu-? pe El (n !a"a lum(ntregi.ar ră$plata mnului $ă !ie după cum nădă'duim ni de la El, pentru că mnul (%i plea

urec0ea la rugăciunile celr ce !ac via ?ui %i (i izbăve%te pe ei din tată nevia, bala %i necazu%i revar$ă a$upra lr bunăvin"a %i mila #a umnezeia$că.

n numele :atălui, al 5iului %i al #!ântului u0. &min.



Pr$ Constantin Stur#u - Sfin&ilor lui Dumne#eu din România

Duminica de mâine este numită în calendar a OSfinţilor româniO* &vident, cu referire la cei car

trecuţi de(a în veşnicie @făcând parte din Biserică triumfătoareA, au primit de la Dumnezeu cununsfinţeniei*

Dar mai e1istă o cate"orie a Sfinţilor români# este vora de cei care nu au trecut la Domnul şi supe pământ, în ceea ce numim a fi Biserica luptătoare* +mi veţi spune că nimeni nu poate primapelativul de sfânt cât este încă în viaţă, indiferent de "radul de desăvârşire atins* %şa este* 7i aşafost dintotdeauna* hiar dacă au trăit oameni cu viaţă de sfinţenie, prin care Dumnezeu a lucrmulte şi mari minuni, aia după trecerea la cele veşnice ei au fost proclamaţi drept sfinţi* a atarnici o persoană care trăieşte nu primeşte atriutul de sfântRă* /ici măcar apostolii nu au fost numaşa în timpul vieţii lor*



Dar e1istă în numeroase epistole din /oul !estament caracterizarea unor comunităţi între@isericiA ca fiind de sfinţi# Osfinţilor din oloseO, Ocelor numiţi sfinţiO din orint, Osfinţilor care suîn &fesO, creştinilor dintre evrei numiţi Ofraţi sfinţiO, Otuturor sfinţilorO din .ilipi, celor Ochemaţi sfinţiO din 4oma, Osfinţilor fraţiO din !esalonic şi nu în ultimul rând, se voreşte şi despre Osfinţii la 3erusalimO* %şadar, nimeni nu este numit sfânt, dar memrii comunităţii sunt sfinţi, întrucât sumădulare ale !rupului lui Hristos, el ;nul Sfânt*

Dacă %postolul %ndrei ar fi adresat o epistolă către cei de pe teritoriul românesc @în spedoro"eanA cărora le-a inevestit pe Domnul acum apro1imativ două mii de ani, cu si"uranţă arconţinut apelativul Osfinţilor din***O* %şa că nu "reşim prea mult, sper, dacă încercăm să facem umic e1erciţiu de conştientizare a statutului nostru, a celor din Biserica ortodo1ă română de azi, fiind sfinţi ai lui Dumnezeu' mai ales pentru a ne cutremura şi a ne trezi cu adevărat la o viasfântă, depăşind stadiul declarativ, al apartenenţei formale la Biserică***

Dar dacă ne-ar scrie Sfântul %postol %ndrei azi, oare ce ne-ar putea spune, văzând starea Bisericlui Dumnezeu din 4omânia: +ncercând să-mi formulez un răspuns, în continuarea micului nost

e1erciţiu de trezvie, am selectat de prin epistolele pauline şi cele soorniceşti o serie de pasa(e carcred, s-ar potrivi cel mai ine cu starea actuală a comunităţilor noastre isericeşti* /u am dtrimiteri spre a nu în"reuna lectura, dar versetele sunt uşor de identificat, printr-o simplă căutare pinternet* u si"uranţă se poate face o selecţie mai adecvată, mai de folos, încât te1tul de mai (os puteţi lua ca pe o provocare* %ştept şi alte variante OepistolareO*

p$ibilă Epi$tlă către rmâni

Ainecu"ântat este Dumnezeu #i 0atăl Domnului nostru -isus =ristos% Părintele îndurărilor

Dumnezeul a toată mângâierea% el ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru% ca să putem mângâiem #i noi pe cei care se află în tot necazul% prin mângâierea cu care noi în#ine suntemângâia7i de Dumnezeu.

;ă îndemn% fra7ilor% pentru numele Domnului nostru -isus =ristos% ca to7i să "or!i7i la fel #i să nu fdez!inări între "oi ci să fi7i cu totul uni7i în acela#i cuget #i în aceea#i în7elegere. De unde "răz!oaiele #i de unde certurile dintre "oiL 6are% nu de aiciG din poftele "oastre care se luptă mădularele "oastreL Pofti7i #i nu a"e7i ucide7i #i pizmui7i #i nu pute7i do!ândi ce dori7i "ă sfătu#i "ă răz!oi7i #i nu a"e7i% pentru că nu cere7i. ere7i #i nu primi7i% pentru că cere7i rău% ca "oi risipi7i în plăceri.

2ra7ii mei% nu căutând la fa7a omului să a"e7i credin7a în Domnul nostru -isus =ristos% Domnsla"ei. ăci% dacă "a intra în adunarea "oastră un om cu inele de aur în degete% în haină străluci#i "a intra #i un sărac% în haina murdară% iar "oi pune7i ochii pe cel care poartă haină strălucită #zice7iG 0u #ezi !ine aici% pe când săracului îi zice7iG 0u stai acolo% în picioare sauG #ezi jos% picioarele mele% n,a7i făcut "oi% oare% în gândul "ostru% deose!ire între unul #i altul #i nu ",a7i făcjudecători cu socoteli "icleneL

Ci îndrăzne#te% oare% cine"a dintre "oi% a"ând "reo pâră împotri"a altuia% să se judece înaintea cel

nedrep7i #i nu înaintea celor sfin7iL Deci dacă a"e7i judecă7i lume#ti% pune7i pe cei ne!ăga7i



seamă din Aiserică% ca să "ă judece. 6 spun spre ru#inea "oastră. <u este% oare% între "oi nici un oîn7elept% care să poată judeca între frate #i frateL i frate cu frate se judecă #i aceasta înaintenecredincio#ilorL <egre#it #i aceasta este o scădere pentru "oi% că a"e7i judecă7i unii cu al7Pentru ce nu suferi7i mai !ine strâm!ătateaL Pentru ce nu ră!da7i mai !ine pagu!aL

;eni7i acum cei care zice7iG astăzi sau mâine "om merge în cutare cetate% "om sta acolo un an #i "oface nego7 #i "om câ#tiga% "oi% care nu #ti7i ce se "a întâmpla mâine% că ce este "ia7a "oastrăL :!sunte7i% care se arată o clipă% apoi piere. >n loc ca "oi să zice7iG Dacă Domnul "oie#te% "om trăi "om face aceasta sau aceea. Ci acum "ă lăuda7i în trufia "oastră. 6rice laudă de acest fel este rea

ua7i aminte să nu "ă fure min7ile cine"a cu filozofia #i cu de#arta în#elăciune din predanomenească% după în7elesurile cele sla!e ale lumii #i nu după =ristos. :duce7i,"ă aminte de mamarii "o#tri% care ",au grăit "ouă cu"ântul lui Dumnezeu pri"i7i cu luare aminte cum #i,au închei"ia7a #i urma7i,le credin7a. <u "ă lăsa7i fura7i de în"ă7ăturile străine cele de multe feluri căci !ineste să "ă întări7i prin har inima "oastră% nu cu mâncăruri% de la care n,au a"ut nici un folos cei cau um!lat cu ele. :sculta7i pe mai,marii "o#tri #i "ă supune7i lor% fiindcă ei pri"eghează pentrsufletele "oastre% a"ând să dea de ele seama% ca să facă aceasta cu !ucurie #i nu suspinând% că

aceasta nu ",ar fi de folos.

Pe preo7ii cei dintre "oi îi rog ca unul ce sunt împreună,preot #i martor al patimilor lui =ristos părta# al sla"ei celei ce "a să se descopereG păstori7i turma lui Dumnezeu% dată în paza "oastrcercetând,o% nu cu silnicie% ci cu "oie !ună% după Dumnezeu% nu pentru câ#tig urât% ci din dragostnu ca #i cum a7i fi stăpâni peste Aiserici% ci pilde făcându,"ă turmei. -ar când Se "a arăta Mamarele păstorilor% "e7i lua cununa cea ne"e#tejită a măririi. 0ot a#a #i "oi% fiilor duho"nice#supune7i,"ă preo7ilor #i to7i% unii fa7ă de al7ii% îm!răca7i,"ă întru smerenie% pentru că Dumnezcelor mândri le stă împotri"ă% iar celor smeri7i le dă har.

>n pri"in7a "enirii Domnului nostru -isus =ristos #i a adunării noastre împreună cu 5l% "ă rugăfra7ilor% să nu "ă clinti7i degra!ă cu mintea% nici să "ă spăimânta7i , nici de "reun duh% nici de "recu"ânt% nici de "reo scrisoare ca pornită de la noi% cum că ziua Domnului a #i sosit. Să nu "amăgească nimeni% cu nici un chip căci ziua Domnului nu "a sosi până ce mai întâi nu "a "elepădarea de credin7ă #i nu se "a da pe fa7ă omul nelegiuirii% fiul pierzării% potri"nicul% care înal7ă mai presus de tot ce se nume#te Dumnezeu sau se cinste#te cu închinare% a#a încât să se a#eel în templul lui Dumnezeu% dându,se pe sine drept dumnezeu.

0răi7i ca oamenii li!eri% dar nu ca #i cum a7i a"ea li!ertatea drept acoperământ al răută7ii% ci c

ro!i ai lui Dumnezeu. De sunte7i ocăra7i pentru numele lui =ristos% ferici7i sunte7i% căci Duhsla"ei #i al lui Dumnezeu Se odihne#te peste "oi de către unii 5l se hule#te% iar de "oi se prslă"e#te. <imeni dintre "oi să nu sufere ca uciga# sau fur sau făcător de rele sau ca un râ"nitor dlucruri străine. -ar de suferă ca cre#tin% să nu se ru#ineze% ci să prea mărească pe Dumnezepentru numele acesta. ăci "remea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu #i dacîncepe întâi de la noi% care "a fi sfâr#itul celor care nu ascultă de 5"anghelia lui DumnezeuL

Deci% fra7ilor% !ucura7i,"ă8 Desă"âr#i7i,"ă% mângâia7i,"ă% fi7i uni7i în cuget% trăi7i în pace Dumnezeul dragostei #i al păcii "a fi cu "oi. Să "ă întărească în orice lucru !un% ca să face7i "o



ui #i să lucreze în noi ceea ce este !ine plăcut în fa7a ui% prin -isus =ristos% ăruia fie sla"a "ecii "ecilor. :min8

Doxolo"ia Earhim$ ,ihail DaniliucF8 ,ai poate poporul român să rodească sfin&iG

+n anul CLLG, Sfântul Sinod al Bisericii ortodo1e române, în chip soornicesc a hotărât ca în fiecaan, în a doua duminică după 4usalii, să cinstim pe toţi Sfinţii acestui neam, odrăsliţi în Biserinoastră străună, încă de la revărsatul zorilor &van"heliei lui Hristos pe teritoriul actual 4omâniei, scăldat în partea de sud de apele dunărene, "răite parcă să se întâlnească cu marea cmare, apoi stră(uit de falnicii arpaţi, de dealuri molcume şi roditoare, de şesuri întinse şi mănoase



/u această hotărâre sinodală a pricinuit mulţimea Sfinţilor români trecuţi în calendarele noastre sărătoriţi cu atâta evlavie, ci mulţimea Sfinţilor români cunoscuţi şi necunoscuţi a determinat forsuprem al Bisericii noastre ortodo1e să le acorde o duminică din an în care să fie cinstiţi împreudeoarece în +mpărăţia erurilor ei se află în deplină comuniune* 8 astfel de sărătoare e1istă şi alte Biserici ortodo1e, aceasta arătând încă o dată că Dumnezeu este minunat întru sfinţii Săi unitatea iuirii Preasfintei !reimi, dar în diversitatea popoarelor din care provin*

%ceastă Duminică a Sfinților români este, aşadar, un memorial viu al prezenţei şi lucrării DuhulSfânt pe pământ românesc de la apariţia creştinismului şi din mila elui Preaînalt la sfârşitveacului* 8 decizie luată într-un anumit moment istoric, are, iată, consecinţe veşnice căci la sfârşitveacurilor, ne spune Sfântul &van"helist 3oan, în cartea %pocalipsei @cap* GCA, fiecare neam, fiecapopor îşi va aduce slava în faţa tronului Preasfintei !reimi, în +mpărăţia erurilor* 8r, tocmai Sfinunui neam reprezintă frumuseţea cea veşnică a măreţiei lui în faţa unicului izvor al sfinţenieDumnezeu, din care oamenii se împărtăşesc în măsura în care ei +l caută pe Dumnezeu, dar nu dsimplă curiozitate, nu printr-un concurs de împre(urări, ci +l caută ca să se adape din apele acestuprecum cerii din psalmii davidici, în izvoarele cele mult dorite*

%şadar, căutarea sfinţeniei nu este apana(ul vreunei cate"orii sociale sau profesionale, nu esrezervată doar cinului monahal şi nici vreunui ins în chip individualist* hemarea la sfințenie este adresată doar unui sin"ur popor, ci indiferent de națiune, etnie, de apartenență socialăprofesională, independent de situația economică și culturală, sfinţenia este de fapt sensul deplinvieţii omului pe pământ, este după cum afirma unul din marii noştri teolo"i, împlinirea umanului*

8 succintă şi lucidă privire în trecutul tumultuos al poporului român ne învederează o realitate netă"ăduit' Dumnezeu a lucrat cu totul minunat de-a lun"ul istoriei acestui neam, chemând

sfinţenie de la vlădică până la opincăJ*Proail la aceasta s-a "ândit marele nostru istoric /icolae 3or"a când a afirmat că în istorpoporului românesc se aud trosnind paşii lui Dumnezeu* 8 fi având dreptate cărturarul căci distoria Sfintei noastre ortodo1ii românești, aflăm că într-adevăr poporul român a născut sfindovedindu-şi astfel vocaţie cerească* Dacă mai sunt unele voci rătăcite care contestă această realitale invit să privească cu luare aminte în sina1arele Sfinţilor români*

!oate cate"oriile sociale au dat născut sfinţi* )ista o deschide ceata martirilor daco-romani pe caîi putem considera lumini din zorii 8rtodo1iei din spațiul românesc*

)a aceştia se adau"ă Sfinţii cuvioşi, ierarhi, voievozi, mame creştine, ăraţi evlavioşi credincioşi, eroi (ertfiţi pentru apărarea credinţei şi a demnităţii acestui neam, călu"ări şi călu"ărretraşi din frământarea acestei lumi, pentru a o inecuvânta prin ru"ăciune dintre zidurmănăstirilor şi schiturilor, veritaile porţi către er, unde au numărat timpul în oae de metanienesfâr șite ru"ăciuni* Dar poporul român are şi foarte mulţi Sfinţi anonimi pe care Dumnezeudescoperă potrivit unui plan al Său, numit de multe ori de noi întâmplareJ*

Să ne amintim doar de minunea petrecută la 0ănăstirea /eamţ acum GE de ani când s-au descope

relicvele unui sfânt necunoscut chiar su aleea care duce spre măreaţa ctitorie ştefaniană*



Primul sinodJ care i-a canonizat pe aceşti fraţi de credinţă şi de simţire românească a fost cinfailiil al poporului şi după aceea ei au fost confirmaţi de forul suprem al Bisericii noastre, arătâastfel că Duhul Sfânt lucrează în oameni şi îi face să recunoască sfinţenia unui înaintaş sau chiarunui contemporan*

Bunăoară în romanul $remuri de e(enie, Sadoveanu face un portret remarcail călu"ărului cu via

sfântă de la 0ănăstirea 4âșca, starețul 3oan, care mai târziu a fost hirotonit arhiereu în scaunepiscopiei Hușilor* Sinodul Bisericii noastre l-a trecut în rândul sfinților pe 3oan de la 4âșcaSecu aia în G>>M* De unde știa Sadoveanu de viața vrednică de filele patericului a acestui monaDesi"ur din tradiția populară, dar și dintr-o serie de consemnări mai vechi*

%stăzi cule"em roadele unei credinţe milenare, unei pietăţi cu totul speciale a unui popor care a forăsti"nit de mai multe ori în istoria sa şi a înviat datorită ru"ăciunilor sfinţilor K pentru că Sfinsunt ru"ători la Dumnezeu mai ales pentru cei din neamul care au răsărit*

Dar tot astăzi simţim tot mai mult cum secularizarea, înstrăinarea şi însin"urarea de Dumnezeu

târcoale acestui tezaur de credinţă şi evlavie românească* Să facem un e1erciţiu de ima"inaţie' să închipuim cum va fi peste E>> de ani, dacă din mila Domnului va mai fi viaţă pe pământ# Biserimai va avea de unde să culea"ă roade ale lucrării Sfântului Duh pe pământ românesc:

$or mai fi slu(e măreţe de canonizare a unor Sfinţi români care să adune mii şi mii de români casă cinstească viaţa şi înfăptuirile lor:

$or mai fi oameni de stat paradi"matici în credinţă, evlavie şi milostenie precum vrednicii voievode odinioară:

$or mai fi vlădici, preoţi, vieţuitori ai Sfintelor mănăstiri, uni creştini şi creştine cu viaineplăcută lui Dumnezeu care să determine această autoritate a conştiinţei vii a Bisericii recunoască sfinţenia lor:

Sunt întreări la care vă invit să medităm cu speranţa că răspunsurile vor fi favoraile dacă vourma îndemnul dumnezeiescului părinte 3oan 5ură de %ur#Să aler"ăm la mi(locirea Sfinţilor, dar să nu ne măr"inim la aceasta, ci să lucrăm şi noi cum cuvine, după pilda pe care ne-au dat-o eiJ*



Părintele Constantin Coman - Chemarea primilor Apostoli şi Duminica Sfin&ilor români -Chemarea şi lucrarea tainică a duhului şi care sunt criteriile canoni#ării unui SfântG

#!in"enie %i $implitate

9R$ Rădulescu8 uminica #!in"ilr rmâni, zi care vine după duminica Bu$aliilr %i dupduminica tuturr #!in"ilr, (nc0inată $!in"eniei izvrâtă $au cre$cută din neamul n$trmâne$c. #e aude (n bi$erică (n acea$tă duminică, părinte n$tantin man, epi$devang0elic (n care 9ri$t$ (i c0eamă la ap$tlat, la mi$iune, pe primii ucenici. Primii $u



#imn Petru %i &ndrei, api acb %i an. ?r le $pune !arte $implu+ Feni"i după Mine %i vi !ace pe$cari de ameni, ei !iind de me$erie pe$cari. >u le $pune nimic altceva. Pe$carră$pund a!irmativ, adică merg după 9ri$t$. Părinte pr!e$r, ce-i cnvinge $ă-? urmezeI e (ntâmplă cu ei (n mmentul c0emăriiI ă (ntreb lucrul ace$ta, pentru că pe drumul $!in"eniei prne%te cu c0emare. e $e (ntâmplă (n mmentul acela cu pe$carii, care $unt invita"i $ă !ie npe$cari de pe%ti, ci pe$cari de ameniI

Pr$ Coman8 /u este simplu să ne e1plicăm* De aceea, mer"em în zona tainicelor lucrări ale lDumnezeu* 3isus Hristos este Dumnezeu* e înseamnă Dumnezeu: Dumnezeu este o prezenduhovnicească care iradiază puternic în zona duhului şi a sufletului* &l determină şi mişcă, dincode percepţia şi de e1plicaţiile pe care noi le putem avea şi le putem da* %şa se întâmplă şi cu aceşoameni simpli* %m putea remarca faptul că simplitatea este un avanta( în astfel de situaţSimplitatea omului, simplitatea sufletului, îl face pe om mult mai sensiil la această chematainică, mai spontan la răspuns, mai direct* 8mul simplu nu face analize, nu evaluează, ncalculează, ci se încrede* %ceastă încredere place lui Dumnezeu* +n fond, ei răspund unei chemfizice adresate prin "las, dar ceea ce îi determină să răspundă fără nici un fel de ezitare, este cealalchemare, din adânc, a duhului* Simt o mişcare căreia nu se pot împotrivi* )ucrul acesta îl avem

peste veacuri, mărturie la toţi cei care au răspuns unei astfel de chemări, începând cu Sfân%postol Pavel, pe drumul Damascului şi în continuare, până în veacul nostru, până la uviosSiluan sau 5heron 3osif, isihastul* %cest lucru este e1traordinar şi pe acesta treuie să-l avem vedere* /u numai chemarea e1terioară, ci şi această chemare interioară, de care eneficiem toDumnezeu ni se adresează tuturor şi celor care am pierdut simplitatea, care este sinonimă şi oarecare curăţenie a minţii, a sufletului, cu lipsa de complicaţii, cu lipsa de sofismeI

R$ Rădulescu8 e cmplică via"a $u!letea$că a unui mI

Pr$ Coman8 8mul se încurcă foarte mult când, amă"indu-se, încearcă să rezolve sin"ur, numai propriile sale forţe, "ânduri şi (udecăţi, prolemele cu care se confruntă* %tunci încep dilemeatunci apar soluţiile dule sau multiple între care treuie să ale"em, atunci încep calculele noasnesfârşite, înlănţuirile de raţionamente şi cântărirea avanta(elor şi dezavanta(elor, atunci intervin, e"ală măsură, presiunile propriilor noastre imolduri mai curate sau mai puţin curate, plăcernoastre, ucuriile noastre vinovate* %tunci sunt în (urul nostru, după mărturiile celor care simt mine decât noi acest lucru şi ispititorii şi vră(maşii şi diavolii* !oate acestea creează o situacomple1ă, în care noi ne prindem ca într-o pânză de păian(en* De aceea suntem, deseori, în postude a nu şti ce să facem, de a nu discerne, de a nu înţele"e ce ni se întâmplă*

)a polul opus sunt oamenii care nu caută soluţii în ei înşişi, în mintea lor sau a semenilor lor, ci Dumnezeu* 5heron 3osif, un mare isihast athonit al veacului al UU-lea, spune că nu lua nicidecizie până nu avea înştiinţare de la Dumnezeu* FBagă-te lui umnezeu până prime(n%tiin"are ce $ă !aci, $punea G0ern $i!. Dumnezeu ne înştiinţează, dar într-un limduhovnicesc pe care nu-l putem recepta şi nici descifra dacă nu avem dezvoltat acest simduhovnicesc* @IA

S-ar părea că o contriuţie ma(oră la această încâlcire a propriei noastre e1istenţe şi mai alesmodului nostru de "ândire o are informaţia ca atare, ştiinţa să spunem, fără să demonizez în vreu

fel anume ştiinţa* &a, însă, poate deveni demonică atunci când se autonomizează, când se propune



locul lui Dumnezeu, adică se propune ca suficientă sieşi* 7tiinţa, atât cât o deţinem noi, dee1traordinar de dezvoltată, îşi recunoaşte limitele, dar aceste limite le percep mai curând cei casunt foarte adânciţi în ştiinţe* eilalţi, care eneficiază numai de ima"inea ştiinţei, sunt amă"iţi atotputernicia ei* De acolo ne vin foarte multe ispite* Suficienţa de sine a ştiinţei omeneşti ne aşeaîntr-o amă"ire, ne aşează într-o oarecare rătăcire* %ceasta este echivalentă cu i"norarea lDumnezeu, cu scoaterea din ecuaţie a principiului, a cauzei, a finalităţii asolute a propriei noaste1istenţe*

R$ Rădulescu8 &%adar, a'ungi la ace$t $tadiu, de a-? elimina pe umnezeu din via"a $u!letea$c(n mmentul (n care te (ncrezi prea mult (n ceea ce p"i tu, (n ceea ce ai tu, (n mi'lacele pe ca"i le pune la (ndemână lumea de aici. >u la%i lc unr interven"ii, unr p$ibile interven"ii ddincl.

Pr$ Coman8 /u numai unor posiile intervenţii, ci unei continue prezenţe şi unui continuu supodin partea lui Dumnezeu* Dumnezeu nu intervine din când în când în e1istenţa noastră* Dumnezeste o continuă prezenţă* &ste o ofertă perpetuă, să voresc în termeni mai prozaici, în care vianoastră se întemeiază*

R$ Rădulescu8 #ă trecem, părinte pr!e$r, la cin$tirea #!in"ilr rmâni.#untem tenta"i $ăvedem pe $!in"i !arte (ndepărta"i (n timp !a"ă de ni. &u trăit cândva, (n alte cndi"ii, credem nmai prpice pentru a a'unge la $!in"enie. &$tăzi, prbabil că eAi$tă $!in"i, prbabil că unii dintrni $e (ntâlne$c cu ei (n anumite cndi"ii. ar nu %tim, pate nu percepem, nu avem un $im" percep"iei ace$tei (năl"imi a trăirii mene%ti. ă (ntreb+ cum (l identi!icăm pe mul $!ântI

Pr$ Coman8 întâi de toate, treuie să consemnăm o e1trem de înţeleaptă şi cuminte atitudineBisericii şi când spun Biserică, spun între" poporul lui Dumnezeu, poporul simplu, poporul m

cultivat şi clerul împreună cu episcopii* 8 atitudine şi o raportare e1trem de înţeleaptă a Bisericiifost aceea de a nu recunoaşte drept sfânt pe cineva, decât după ce şi-a încheiat e1istenpământească* Biserica nu recunoaşte pe cineva sfânt decât după moartea lui* Până atunci, nimeni npoate nici să recunoască, nici să arate înspre cineva, indicând sfinţenia, pentru că e1istă riscul acel cineva, într-o ultimă clipă a vieţii sale, să piardă darul acesta al lui Dumnezeu* Dar putem vordespre oameni sfinţi în viaţă, despre oameni în care Duhul lui Dumnezeu, harul dumnezeieslucrarea dumnezeiască sunt foarte prezente, datorită, desi"ur, premizelor pe care ei înşişi şi le-creat, printr-o viaţă înfrânată, plină de nevoinţă, printr-o viaţă de lepădare de patimi, de "ri(i, "ânduri, de (udecăţi, de ispite ale acestei lumi* %stfel de oameni e1istă, îi cunoaştem şi noi .iecadintre noi poate să mărturisească* &i nu ţin de o anumită cate"orie socială, ci aparţin tutur

cate"oriilor sociale, începând cu cel mai simplu om*

.iecare, în satul său, având e1perienţa satului, putem identifica astfel de persoane* 7i eu, dcopilăria mea, dar şi acum, pot să trimit, cu mintea, la persona(e dintre vecinii mei, dintre ătrâmei, care cred că se aşează, aproape cu certitudine, în această postură a sfinţeniei# smeriţi, simpcuminţi, nerăutăcioşi, lânzi, lucrători, curaţi, ne(udecători* %ceşti oameni, toată ziua, sunt în trealor, se închină lui Dumnezeu smeriţi, plini de sfinţenie*

Sunt astfel de oameni şi în păturile mai emancipate şi mai luminate ale societăţii* %cum ave

e1perienţa parohiei de oraş* )a noi în iserică sunt mulţi medici, in"ineri, primari, notari, profeso



universitari şi aşa mai departe* +n scaunul spovedaniei noastre întâlnim astfel de oameni dăruiţi, caîmplinesc aceleaşi calităţi pe care le-am enumerate mai devreme la omul simplu de la ţară*

e treuie să mai înţele"em noi, este că respectiva persoană înţele"e mult mai clar decât noi, că tinele care pulsează înlăuntrul său este şi vine de la Dumnezeu, de la harul dumnezeiesc, dintrîmpărtăşire foarte tainică de cele dumnezeieşti* !otul este un dar* Sin"urul merit al persoanei, daeste să vorim de merite, este acela că se deschide sufleteşte şi trupeşte acestei dăruiri, acest

infuzii de har dumnezeiesc* %tât 7i ei mărturisesc acest fapt* /iciodată nu vor spune că lândeţsau rădarea lor le aparţin, că se datorează e1erciţiilor lor îndelun"ate* i vor spune, mulţumesc lDumnezeu 0ila lui Dumnezeu &1istă foarte multă sfinţenie*

Sfinţenia este, cum spuneam şi aş vrea să rămân la acest cuvânt, asociată simplităţii* &ste foarimportant 3ar simplitatea este asociată smereniei, un cuvânt ma"ic, aproape, pentru zona noastisericească şi duhovnicească, cuvânt care deseori este răstălmăcit* Smerit este omul foarneîncrezător în sine, dar foarte încrezător în Dumnezeu, foarte neîncrezător în sine, dar foarîncrezător în ceilalţi* %re conştiinţa că el este neputincios, în ciuda faptului, proail, că el esdăruit, cum spuneam, cu foarte multe daruri*

Dar să revenim la Sfinţii români* &u am spus de multe ori că neamul nostru este un neam smerDrama este că, deseori, nu-şi asumă această smerenie şi trăieşte mai curând reversul ei şi o oarecaduplicitate, slu"ărnicie* /u are nimic de-a face smerenia cu slu"ărnicia* Smerenia neamului nosteste evidentă prin faptul că noi, ca Biserică, până în veacul al UU-lea, nu am proclamat Sfinromâni* )ucrul acesta este demn de oservat şi cred că este ine plăcut lui Dumnezeu* &ste un lucîmucurător că acum, cu voia lui Dumnezeu,şi prin hotărârea Sfântului nostru Sinod au început fie proclamaţi Sfinţi dintre ierarhii, domnitorii, cuvioşii şi martirii acestui neam* Se recunoaşsfinţenia neamului nostru, care nu putea să lipsească, dar asupra căreia s-a păstrat tăcerea secole d

a rândul* /umărul lor este mult mai e1tins decât numărul celor care au fost trecuţi în calendar, ultimii ani* &ste, indiscutail, mult mai e1tinsă sfinţenia la români* Sunt nevoitori în mănăstirinoastre, sunt anonimi pe care nu-i cunoaşte nimeni, sunt oameni smeriţi, despre care voream*

Desi"ur, noi trăim într-o lume a pulicităţii care nu este interesată de astfel de chipuri şi slaDomnului că nu este, pentru că ar strica sfinţenia din popor* Slavă Domnului că presa espreocupată de cei trufaşi, de cei puternici, de cei o"aţi, de cei culţi şi nu de sfinţi

R$ Rădulescu8 =neri e$te precupată, ttu%i %i de ameni buni reau $ă vă (ntreb un lucru mte0nic+ atunci când un $!ânt e$te rânduit (n calendar, $e $pune cannizat, recun$cut de <i$eric

cu $tatut de $!ânt, pe ce criterii $e !ace acea$taI are $unt principalele cndi"ii $au criteripentru ca un m $!in"it $ă a'ungă (n calendarI

Pr$ Coman8 el mai important lucru este ca respectiva persoană să fi pătruns, de(a, în conştiinpoporului inecredincios al Bisericii ca atare, ca om sfânt* !reuie să facem menţiunea, pe care amai fâcut-o şi altă dată, că pentru noi sfânt înseamnă om cercetat de Dumnezeu, om care sîmpărtăşit de sfinţenia lui Dumnezeu, nu om cu merite deoseite, cu performanţe moraprofesionale, intelectuale, etc* Si"ur, pot fi şi acelea, dar ca o consecinţă a faptului că omul respecta fost dăruit de Dumnezeu cu mult har dumnezeiesc* %cesta este cel mai important criteriu# corp

eclesial şi poporul drept-credincios să-l cinstească de(a*



&ste o anume presiune ce se formează la nivelul conştiinţei eclesiale* Putem da un e1emplu actuapresiunea care vine din anumite cercuri de credincioşi ai Bisericii noastre în le"ătură cu martiepocii comuniste* Sfântul Sinod receptează acest curent din ce în ce mai puternic* Poate că esnevoie ca el să se mai amplifice* După aceea urmează o cercetare canonică, adică o comisconstituită de Sfântul Sinod va cerceta viaţa respectivului în toate aspectele ei, dar şi urmărtrecerii lui prin viaţă* /oi nu afectămJ lumea numai în timpul vieţii, o afectăm şi după ce murim

prin ceea ce lăsăm în urma noastră# moşteniri lăsate propriilor noastre familii, profesiuni, opedecizii, etc* u cât ai un ran" mai mare şi iei decizii mai importante, care afectează pe termen lunun popor, cu atât responsailităţile sunt mai mari* &1istă, desi"ur şi elemente formale, care nu suîntotdeauna oli"atorii# se cercetează mormântul, să se constate dacă osemintele sunt sfinte moaştadică dacă au anumite calităţi' se cercetează, apoi, dacă respectivul cuvios, domnitor sau om simpîn timpul vieţii şi mai ales după trecerea la cele veşnice, a săvârşit minuni, nu numai în sens lumeşi material, ci în zona duhovnicească*

3ată un e1emplu de minune săvârşită de Sfântul necunoscut de la 0ănăstirea /eamţ* +n CLM=, danu mă înşel, a crăpat pământul pe cărarea ce duce de la poarta mănăstirii la iserica mare* % crăp

atât de tare încât părinţii au fost nevoiţi să sape acolo şi săpând, au descoperit, la o adâncime dapro1imativ doi metri, osemintele unui călu"ăr* %ceasta este o minune e1traordinară încă nu cunoaşte numele sfântului descoperit* &l este român, ineînţeles, pentru că a ieşit din splahpământului nostru* %şadar, se face o cercetare, este o comisie care face un dosar, dosarul respeceste adus în discuţie Sfântului Sinod şi acesta decide*

)a noi lucrurile funcţionează eclesial, adică este importantă cu adevărat voinţa poporuinecredincios* %ceasta ar părea, la o primă vedere, să nu conteze prea mult, deoarece poporul are acces direct la pâr"hiile decizionale* Dar în toate deciziile Sfântului Sinod contează mult eco

care vine dinspre corpul eclesial, cler şi popor Sfântul nostru Sinod funcţionează eclesial* /decide izolat de corpul eclesial în între"imea lui* )ucrul acesta mi se pare fundamental*

%şa s-a întâmplat în cazul Sfântului 7tefan cel mare, pe care, de veacuri, poporul l-a cinstit şi cânt!ot poporul a fost acela care a operat cu foarte mult cura( eliminarea micilor sau mai marilor cădesau imoralităţi pe care unii istorici le trec în dreptul Sfântului domnitor 7tefan cel mare şi le invoatunci când vine vora despre sfinţenia lui* Poporul a eliminat lucrurile mai puţin une şi a reţinceea ce a fost frumos şi un, oservând mai ales lucrarea lui Dumnezeu prin acest domnitor* Poporl-a cinstit ca pe un sfânt* andela de la mormântul său nu s-a stins niciodată, de E>> de ani* SfântSinod nu a făcut decât să recepteze această atitudine a poporului inecredincios, a poporului simp

?udecata lui este mai puţin afectată de mintea trufaşă şi pătimaşă, care se slu(eşte mai curând psine, propriul e"oism şi propria mândrie, decât adevărul*

&ste simptomatică atitudinea unor intelectuali de presti"iu din 4omânia care-şi făceau titluri "lorie din a se poziţiona critic la adresa deciziei Sfântului Sinod, invocând documente istorice care ştiinţa dânşilor de carte le pusese la dispoziţie şi care incrirninau moralitatea domnitorulu&rau atât de si"uri că dreptatea este de partea lor Dacă ar fi putut, în faţa unei astfel de atitudinpoporul acesta neînvăţat ar fi e1clamat# 8 Sancta simplicitas Prea si"uri pe ei, le scăpa din vedecă se aşezau de partea celor care murmurau şi cârteau la adresa 0ântuitorului care cina cu vame

şi cu păcătoşiiJ



@din+ Pr. n$tantin man, Nreptatea lui umnezeu %i dreptatea amenilr, Editu<izantină, <ucure%ti, 21C

Părintele Ciprian 2e"reanu (CluH-2apoca) - Predică la Duminica Sfin&ilor Români şi achemării Sfin&ilor Apostoli (.)



Q+n numele !atălui şi al .iului şi al Sfântului Duh* %min*

Suntem în a doua duminică după 4usalii* Prima duminică s-au prăznuit toţi Sfinţii, ca roadălucrării Duhului Sfânt şi a !reimii în lume* %stăzi, în a doua duminică după Po"orârea Duhul

Sfânt, ma(oritatea ţărilor ortodo1e prăznuiesc sfinţii lor, ai acelei ţări* 4uşii prăznuiesc azi pe tosfinţii ruşi, ul"arii la fel, "recii la fel, "eor"ienii la fel* /oi, românii, avem astăzi duminica tuturSfinţilor români, cunoscuţi şi necunoscuţi, foarte mulţi necunoscuţi, pentru că nici n-a fost cine întocmească, să scrie, ca la "reci, cu mare atenţie, viaţa lor' poate şi din multă smerenie* .oarmulţi din Sfinţii români, din multă, multă smerenie, nu şi-au scris nici ei autoio"rafia, nici altora le-au în"ăduit să o scrie* Să ne "ândim numai la %nastasie rimca, mitropolitul 0oldovei, al cărdosar este înaintat pentru canonizare şi care cred că este sfânt al lui Dumnezeu şi care nu a lăsat nmăcar să i se scrie numele pe mormânt* %tâta smerenie avea* %sta la un mitropolit, dar la alţii alţii, neştiuţi şi necunoscuţi, mulţi în casele şi în familiile lor, mulţi pustnici şi trăitori sin"uraticoameni de care, cum zicea Dimitrie antemir, ca un stup zumzăia eahlăul de sihaştri şi alţi mun

de-ai 4omâniei, care au rămas neştiuţi şi necunoscuţi, iar dacă încă ne mai dă Dumnezeu vremetimp, cu si"uranţă este şi datorită acestor sfinţi, care sunt sarea pământului*

% doua &van"helie pe care aţi auzit-o citită este din &van"helia pentru Sfinţii români, care mcuprindea două versete, nu e citită toată pentru că încă n-a apărut în &van"heliarele noastre, adică au apărut încă &van"heliare în care să fie scrisă şi sunt ucăţi din mai multe capitole de la 0ateidouă versete din capitolul E de la 0atei, versetele C= şi CN, din Predica de pe munte, în care se zici $unte"i $area pământului. acă $area $e va $trica, cu ce $e va mai $ăraI *i nu mai e bună dnimic %i $e aruncă a!ară %i calcă amenii (n piciare. 3ar în continuare se zice# i $unt

lumina lumii.



7i să ştiţi că nu întâmplător 0ântuitorul voreşte despre sare şi despre lumină* +n vechime, azinul mediteranean, lumea elenistică şi cea romană şi în "eneral toată lumea din (urul azinu0editeranei, care era lumea cunoscută pe vremea aceea, socotea două lucruri mai importante decorice pe pământ* Pliniu, de e1emplu, un mare învăţa roman, spunea# Două lucruri sunt utile şi mvalorase ca toate celelalte în lume# sarea @sale în latinăA şi soarele @soleA*J

.ăcea şi un fel de prover el din asta* %cum noi nu avem proleme cu sarea, mai avem încă rămăşdin importanţa pe care oamenii o dădeau sării în asmele noastre ca Sarea în ucate şi celelalte* Dacum noi nu mai înţele"em de ce, însă atunci "reu se "ăsea sarea, aproape devenise monedă schim* De multe ori, ca şi consfinţire a păcii dintre două ţări, se presăra peste mâinile unite saratât de valoroasă era socotită* opilul, când se năştea, era frecat cu sare* &ra socotită purificatoapentru că nu se strica şi de aceea pare atât de puternic cuvântul acesta, dacă sarea se va strica, sarea nu se strică* !raducerea e1actă a cuvântului se va strica este dacă sarea va înneuni, adică o lua razna, îşi va pierde firea ei, rânduiala ei şi nu va mai fi ună de nimic* e vrea $ă $punMântuitrulI ă ace%ti cre%tini, ace%ti ale%i din !iecare neam, atunci cei 12 &p$tli %i api t#!in"ii din !iecare neam, cei pe care-i prăznuim a$tăzi - că ne-a ale$ umnezeu %i (n neam

ace$ta ca $ă cuna%tem adevărul, lumina Evang0eliei, $ă primim mpără"ia erurilr, că pentra$ta cuna%tem Race%tia $unt $area pământuluiS.

+n sine, cunoaşterea nu are nici un folos, ci folosul asolut este cunoaşterea lui Dumnezeu moştenirea +mpărăţiei erurilor, cea neclătită, cum zice părintele Sofronie, cea neclintită, care ntrece şi nu va trece, n-are sfârşit* %cea moştenire, şi mai ales moştenirea împreună cu .iul lDumnezeu în +mpărăţia erurilor, este cea pe care o doreşte orice suflet şi de aceea şi noi, neamnostru, a fost ales să cunoască adevărul acesta şi să moştenească +mpărăţia erurilor şi să-l cunoaspe Dumnezeu*

7i aşa cum în vechime soarele, lumina în "eneral şi sarea erau cele mai valoroase şi fără acestea nfăceai nimic nici unde, 0ântuitorul zice# $oi sunteţi sarea* i $unte"i lumina, adică dacă vecrede (n tt ceea ce vă $pun, ave"i tt ceea ce vă trebuie (n vi (n%ivă, eAact ceea ce $pune mtârziu, adică nu mai umbla"i ca ni%te $peria"i, ca ni%te deznădă'dui"i $ă câ%tiga"i ceva, că nu ve$te de a'un$, că $unte"i pu"ini, că nu $unte"i de neam bun $au (nvă"a"i, căci e$en"ialul e$te (n v$area %i lumina+ acă vei bea din apa pe care "i- dau Eu, acea$ta $e va !ace (n tine izvr de apcare va curge %i va adăpa %i pe al"ii, va curge necntenit, nu vei mai (n$eta K tot despre asvorea*

%şa cum oamenii aler"au după lucrurile esenţiale, sarea şi lumina, aşa şi sufletul caută cevneîncetat şi dacă-) "ăseşte pe Dumnezeu, "ăseşte lucrurile esenţiale în sine, i le dă Dumnezeu,hrăneşte neîncetat* Se întâmplă în sufletul omului care-) "ăseşte pe Dumnezeu la fel ca în cafemeii din Sarepta Sidonului în care a intrat 3lie şi în care untdelemnul din vas nu mai scădea făina nu se împuţina, timp de ani (umătate, până ce s-a sfârşit seceta*

%şa hrăneşte Dumnezeu sufletul fiecărui QproorocJ dintre noi, pentru că Dumnezeu ne-a împodoşi cu această putere a proorociei, dar nu în sensul de a spune ce va urma, ci de a cunoaşte* el mmare prrc e$te cel care %tie de ce a venit (n lume %i pentru ce $e duce din lume O a%a $punea

Părin"ii atunci când ziceau că umnezeu ne-a redat tuturr cele trei demnită"i (mpărăte%ti p



care mul le pierdu$e, adică+ demnitatea (mpără"iei O (mpărat pe$te !ăptură, demnitatea pre"iO a puterii de a-? auzi pe umnezeu %i de a !i auzi"i de umnezeu, de a mi'lci la umnezeu demnitatea prrciei.

Proorocia cea mare despre care voresc Părinţii, mai mare decât orice proorocie, este de a şti unde venim, pentru ce şi unde treuie să ne întoarcem, rotun(ind cercul, cum zicea părintele %rsenBoca şi cui treuie să slu(im şi pentru ce e folositor sufletul în lumea aceasta* 7i acestea sunt sar

pământului, aceasta este apa, acesta este soarele*+ntorcându-ne la &van"helia dintâi, cea a chemării apostolilor, pe care aţi auzit-o, din cap* F de0atei, în care 0ântuitorul îi cheamă pe %ndrei şi pe Petru, apoi pe 3oan şi pe 3acov şi le zice# indupă Mine şi ei vin după &l, pare simplă această &van"helie, dar ascunde în sine mai multe păfoarte importante şi interesante* Până acum am e1plicat că Dumnezeu parcă ne cheamă mai "răire atunci când lucrăm, atunci când nu lenevim*

E una dintre marile eAplica"ii telgice ale #!ântului an Gură de &ur. El $pune+ Fată că ic0emat umnezeu pe &p$tliJ,

Fată că l-a c0emat umnezeu pe Mi$e (n timp ce pă%tea ileJ,

Fată că l-a c0emat umnezeu pe avid atunci când era (n câmp pă$când ile %i caprele tatăl$ăuJ,

Fată că l-a c0emat umnezeu pe #aul atunci când !ugea $ă gă$ea$că a$inele pierduteJ

şi vedem că întotdeauna Dumnezeu cheamă pe cineva să-l facă omul )ui atunci când acesta luc

ceva, făcea ceva, nu când dormea sau stătea de"eaa**i #!ântul an Gură de &ur $pune+ Fată ce valra$ă e munca &tunci când mul !ace ceva, $tene%te, $e $trăduie%te %i pentru $ine %i pentru ceilal"i, umnezeu mai cu grăbire (l va a'uta.

Părin"ii $puneau+ Fând lucrezi, te munce%te un $ingur drac, iar când nu !aci nimic %i leneve%ti te munce$c mie. %i %tiau ce $puneau.

&%a, părintele :e!il Pârâianu, când a mer$ cineva la el %i i-a $pu$+ Fe mare mănă$tire aveaici ât munce$c mna0ii, părintele a $pu$+ FPăi $ă muncea$că, alt!el (i munce%te dracul

şi omul acela a crezut că părintele a zis şi el un prover care sună frumos, dar de fapt era un adevpe care părintele l-a tot repetat, că atunci când munceşti ceva, când faci ceva, când te ostenepentru ceva, nici Dumnezeu şi nici tu nu în"ădui minţii tale să se piardă într-o le"ătură neîncetată "ândurile tale, pe care, de cele mai multe ori, le aruncă diavolul* &l cu asta se ocupă, cu ârfa dmintea noastră, ca un ârfitor care tot încearcă să te prindă de voră şi dacă nu faci ceva, foarte rse întâmplă ca cineva să reuşească să-l iruiască şi numai prin ru"ăciune şi osteneală îndelun"ă, dşi atunci, fără de muncă, nu poate*

e aceea umnezeu i $-a de$cperit lui &ntnie cel Mare %i i-a zi$+ Bagă-te %i munce%te



Deci o primă învăţătură a acestei &van"helii este că Dumnezeu i-a ales în timp ce munceau* %Părinţi mer" mai departe şi se întreaă care este e1act momentul în care Hristos vine să vorească, căci e un moment de trecere, un moment de pre"ătire, că nu S-a dus chiar pe mare la esă-i ia când munceau, ci în momentul de trecere, când unii urmau să plece pe mare, iar alţii întorceau de la pescuitul de noapte* 7i poate că mai "reu îi răspundem lui Dumnezeu în momenteîn care ne pre"ătim de ceva decât în alte momente*

De e1emplu, dacă ne pre"ătim de un e1amen, să zicem că un prieten are nevoie de ceva atuncinecă(it atunci, treuie să-l a(uţi atunci' ei, atunci e poate cel mai nepropice moment pentru tine săfaci ine, că ai treaă* a şi samarineanul, el nu făcea ceva anume, dar se ducea spre ceva, spretreaă, era în drum şi atunci omul îşi pleacă cel mai "reu mintea spre celălalt şi atunci poate +l vedcel mai "reu pe Dumnezeu şi pe altul* *i parcă c0iar atunci umnezeu te (ncearcă, ("i pune (n ca $itua"ie la care ar trebui $ă ră$punzi, ca %i cum ai %ti !arte bine lec"ie la care a%tep"i $ră$punzi, dar când e%ti luat pe nepregătite are mai %tiiI Ei, dacă %tii %i atunci, cu adevărat e%pregătit. umnezeu ne mai (ncearcă $u!letele %i când ni $untem pregăti"i pentru altceva, vrealtceva.

!otuşi, apostolii, chemaţi fiind din drumul lor spre altceva, s-au oprit şi nu numai că s-au oprit, dau ascultat şi cuvântul )ui* 5reu este acest moment şi mi se pare interesantă această e1plicaţieadevărată* 7i în cazul nostru este aşa, viaţa întrea"ă ne este o pre"ătire pentru cele ale lumii acesteinclusiv în faptul că unii se pre"ătesc ani între"i de şcoală, CG, C= şi mai mulţi, pentru viaţa aceasta

Suntem într-o continuă pre"ătire, iar la sfârşitul vieţii suntem olnavi şi ne pre"ătim să vedem vom face când vom şi mai olnavi* Dumnezeu nu dispreţuieşte această pre"ătire, ştie că omtreuie să-şi facă şi aici pe pământ rânduiala lui, dar &l poate veni în orice moment* 7i te cheam

Dumnezeu, dar chemarea asta nu o face în persoană, "en Q3ată, &u sunt Hristos şi te chemJ, cunici ei n-au ştiut ine e &l atunci* %u ănuit n primul rând, $ă nu uităm de c0emările lumnezeu !arte clare+ duminicile %i $ărbătrile, (n care te c0eamă umnezeu, cn%tiin"a $pune că umnezeu te c0eamă la ca$a ?ui. upă aceea $unt c0emările de la (nceputul $!âr%itul zilei, $ă ne aducem un pic aminte de umnezeu, cât de pu"in, de%i ar trebui $ă- dămult mai mult, dar măcar pu"inul acela $ă -l dăm. upă aceea, rice imagine $au c0emareunui m necă'it, rice (ntâmplare când trebuie $ă a'u"i pe cineva $au cineva e (ntr-un necaz $ap"i $ă !aci un bine.

7i dacă omul lasă puţin din ale lui, continuându-şi după aceea treaa şi răspunde lui Dumnezeu

răspunde măcar puţin în fiecare zi la fiecare chemare din aceasta, cu si"uranţă să păstrează în inimomului sarea pământului* /u se aruncă afară sarea, nu se strică, nu înneuneşte* %dică Dumnezne spune că noi, creştinii, suntem sarea pământului şi lumina lumii* Deci dacă cineva făcea le"ămâşi (urământ cu cineva, se aducea sare acolo şi se săra peste mâinile lor împreunate* Deci creştinfiind sarea pământului, prin ei se face le"ământul dintre om şi Dumnezeu* %tâta timp că întoarcem şi +l urmăm, încă este o le"ătură între om şi Dumnezeu*

%şa sunt Sfinţii neamului, prin ei se face le"ătura noastră cu Dumnezeu* acă $area $e va $tricadică dacă nu vr mai !i ace%ti ameni care leagă pământul cu cerul, care !ac ace$t legămâ

$!ânt (ntre m %i umnezeu, cu ce $e va mai $ăraI %tunci parcă îşi pierde între"ul neam rostu



atunci când păcatele trec peste mar"ini şi nu mai sunt aceşti oameni sfinţi şi nu mai rămân nmăcar clipele şi zilele sfinte de le"ătură cu Dumnezeu, în care +i dăm lui Dumnezeu ce este al lDumnezeu şi oamenilor ce este al oamenilor, atunci acest le"ământ dintre noi şi Dumnezeu cade tot neamul nostru va fi aruncat afară şi călcat în picioare de oameni, adică Dumnezeu nu va mprote(a şi nu va mai ocroti neamul acesta, cum a făcut-o sute şi sute de ani, că, iată, suntem între"iuniţi, ceea ce n-au nădă(duit mii de ani strămoşii noştri şi ne-a adus la măsurile acestea şi ne-a lăssă nu fim nici su călcâiul turcului, nici al altor neamuri*

red că, dacă neamul acesta şi orice neam, îşi va uita rostul lui şi această sare şi a le"ăturii noastpersonale cu Dumnezeu şi aceşti oameni sfinţi nu se vor mai naşte şi noi îi vom scoate din mi(locnostru, prin păcatele noastre şi prin at(ocura noastră, poate şi prin crime şi prin lucruri urâte pe cale putem face împotriva acestor oameni ai lui Dumnezeu, Dumnezeu atunci poate lăsa acest neam piară, cum au pierit ailonienii şi e"iptenii şi alte neamuri, ale căror ruine sunt dez"ropate acum alţii* %şa se va întâmpla cu neamul care pierde această le"ătură sfântă cu Dumnezeu şi nu mai esnici sarea pământului, nici lumina lumii, ci caută alte rosturi şi alte treuri în lumea aceasta şi alnecazuri îl tulură, fără să-şi mai aducă aminte de le"ătura lui cu Dumnezeu* %minJ*

Ierom$ 4eofan Popescu 6 ,ănăstirea Putna (' iunie ..) - Predică la Duminica a II-a dupRusalii (a Sfin&ilor Români)8 Despre ne!oia de aHutor al Sfin&ilor români pentru !remurile

"rele prin care trecem şi despre modelul Sfin&ilor 1nchisorilor



Q.raţi creştini, după cum ştim cu toţii, în această Duminică îi sărătorim pe Sfinţii români* %şahotărât Sfântul Sinod al Bisericii noastre în anul CLLG, ca în a doua duminică după Po"orârSfântului Duh să îi sărătorim pe Sfinţii români* 7i se spune în documentul de atunci, din iunCLLG, că prin această duminică se arată lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lun"veacurilor*

&ste inevenită această sărătoare, dacă ne "ândim şi la faptul că au fost în ultimii C>>-CE> de a

tot felul de discuţii le"ate de români* ei care nu prea ne iueau pe noi, românii, spuneau că românnu au sfinţi* Pentru că, după cum ştiţi, canonizările în Biserica noastră au început, practic, din CLE%sta neînsemnând, desi"ur, că noi nu am avut sfinţi, dar nu au fost canonizaţi oficial de Biserinoastră, întrucât nu au e1istat condiţiile sociale, politice şi isericeşti ca să se pretindă acest demeal canonizării* 7i iată că (ncepând cu 1)6 $-au cannizat zeci %i zeci de $!in"i din interval$eclelr -QQ. Prin aceasta s-a arătat că pe aceste pământuri au e1istat, într-adevăr, sfinţi treuie să ne intereseze foarte mult această sărătoare întrucât sfinţii sunt oamenii cei mai aleşi unui neam* &i mi(locesc pentru noi în faţa lui Dumnezeu*

%ţi auzit în Sfânta &van"helie de astăzi cum 0ântuitorul îi cheamă pe Petru şi pe %ndrei şi le spun

eni"i după Mine, că vă vi !ace pe$cari de ameni.

Desi"ur, este o chemare specială aceasta, adresată apostolilor, adresată preoţilor în special, dar poate spune că Dumnezeu adresează o chemare fiecărui om, spunându-le# $eniţi după 0ine şi voi dărui viaţa cea veşnică, întrucât fiecare om este făcut după chipul lui Dumnezeu şi poate merîn asemănarea cu Dumnezeu*

Sfântul %postol Pavel ne arată, pe de o parte, ce înseamnă sfinţii, că ei sunt mi(locitori pentru noi faţa lui Dumnezeu, pe de altă parte spune în epistola a doua către !esaloniceni# Pentru acea$ta ne

rugăm pururi pentru vi, ca umnezeul n$tru $ă vă !acă vrednici de c0emarea #a.3ată, deci, Sfântul Pavel se ru"a ca Dumnezeu să-i facă vrednici pe tesaloniceni de chemarea pe caDumnezeu o adresează fiecărui om şi anume de a doândi viaţa veşnică, de a fi asemenea Dumnezeu*

%m putea spune şi noi, împreună cu psalmistul# 0inunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi, fiindcîntr-adevăr, de-a lun"ul timpului au e1istat sfinţi pe aceste pământuri din cele mai diferite cate"orde la sfinţi mucenici la sfinţi cuvioşi, sfinţi militari, sfinţi domnitori, oameni simpli*

7i în situaţia aceasta foarte "rea în care ne aflăm astăzi, cu atât mai mult treuie să ne îndreptăru"ăciunile către Sfinţii români, ca să se roa"e pentru ţara şi pentru neamul acesta* hiar îndemnăm ca în această duminică a Sfinţilor români să faceţi trei metanii şi să vă ru"aţi Sfinţilromâni să mi(locească în faţa lui Dumnezeu pentru noi*

– ;ă spuneam că din &$+/ au început oficial canonizările în Aiserica noastră% atunci au focanoniza7iG Sfin7ii alinic de la ernica% -lie -orest% care are mormântul aici% la Putna Sa"a% mitropoli7ii 0ransil"aniei.



– 6 altă etapă a fost în &$$% când au fost canoniza7i iară#i mai mul7i Sfin7i români% printcareG Sfântul Ctefan cel mare% ctitorul mănăstirii noastre% Sfântul u"ios Daniil SihastruSfântul eontie de la Rădău7i% Sfântul :ntim -"ireanul% Sfântul -oan -aco! =oze"itul.

– >n //' s,au canonizat% printre al7ii% Sfântul ;asile de la Poiana mărului% Sfântul -era Mucenic 0eodosie de la Arazi.

– >n //+ N Sfântul 6nufrie de la ;orona% Sfântul Dosoftei% mitropolitul Moldo"ei% Bheorghe la ernica% mitropolitul ării Române#ti% Brigorie Dascălul.

–

9nul dintre ultimii sfin7i canoniza7i% în anul //4% este Sfântul domnitor <eagoe Aasara!.

#!in"ii $unt prieteni ai lui umnezeu, mi'lcitri (n !a"a trnului dumnezeie$c pentru ni, ceilal?r li $e cuvine cin$tire, lui umnezeu #e cuvine adrare, iar Maicii mnului prea cin$tire.

Desi"ur, din ceea ce v-am spus, înţele"em mai ine cântările din slu(ele isericeşti de astăzi* spune la un moment dat# Biserica străună cu sfinţi s-a împodoit*

&1istă, cu si"uranţă, şi mulţi alţi sfinţi despre care nu ştim nimic, Sfinţi români* Să ne "ândim spune părintele leopa când vine în mănăstire# că acolo, pe dealul din (urul mănăstirii, erau în (ur E> de sihaştri şi cei mai mulţi dintre ei, când te duceai să voreşti cu ei, îţi spuneau imediat pe numşi îţi spuneau toate prolemele tale* ine ştie câţi sfinţi necunoscuţi au fost pe aceste melea"uri delun"ul veacurilor*

7i mănăstirea Putna doreşte să iniţieze nişte demersuri pentru canonizarea unor vieţuitori, ai unctitori ai mănăstirii Putna, ne "ândim la mitropolitul !eoctist, cel care l-a uns domn pe Sfânt7tefan, apoi în secolul U$333 la mitropolitul 3aco Putneanul, al doilea ctitor al Putnei, după Sfânt7tefan cel 0are, un monah %rsenie, o parte din ale cărui moaşte se păstrează în mănăstire acumSila, Paisie şi /atan* 3ată că pot fi canonizaţi încă mulţi alţi sfinţi, numai de la Putna pot să ple

unele propuneri, iar din toată ţara încă mai pot apărea multe propuneri pentru canonizarea Sfinţilromâni*

Să ne "ândim, aproape de zilele noastre, la sfinţii care au pătimit în timpul perioadei comuniste* /putem ne"li(a acest fenomen, vedem cum în zilele noastre părticele din moaştele unor sfinnecunoscuţi, care au pătimit în zilele noastre, a(un" prin diferite colţuri ale lumii şi fac minuni* %fost unii dintre ei care au pătimit în închisori, alţii nu au fost în închisori, dar au avut lucrarea lor lume, clerici şi mireni* 3ată câteva nume care, cu si"uranţă, la un moment dat vor a(un"e, treuieeste firesc să a(un"ă în calendarul Bisericii noastre, măcar dacă s-ar reuşi o zi închinată tuturpătimitorilor din perioada comunistă, aşa cum este şi firesc*

Părinţi care au fost foarte îmunătăţiţi, ne "ândim şi la părintele 3achint de aici, de la Putnpărintele leopa, părintele Sofian Bo"hiu, care a şi realizat o icoană foarte frumoasă a Sfinţilromâni, o să vedeţi o copie a acestei icoane aici, pe tetrapod, când vă închinaţi la sfârşit, părintePaisie 8laru, părintele 3lie )ăcătuşu, părintele Dumitru Stăniloae' dar nu numai clerici, ci şi mirecare au murit în închisorile comuniste# $aleriu 5afencu, 0ircea $ulcănescu, 5heor"he ?imoDespre acesta din urmă se povesteşte cum deprinsese ru"ăciunea inimii în condiţiile acelea foar"rele ale închisorii şi cum, prin sfaturile sale, prin ru"ăciunile sale, a izăvit un îndrăcit dînchisoare de acolo, o persoană care făcuse compromisuri pentru a supravieţui şi practic, se ca



îndrăcise, simţea pur şi simplu cum diavolul nu-l lăsa să se roa"e şi povesteşte că, atunci când sîntâlnit cu acel tânăr, se uita tânărul acela la el şi nu putea să-i sufere privirea* &l încerca să-l a(utdar demonul din el nu putea să sufere nici privirea acestui tânăr care se ru"a foarte mult* 7i atunacesta cu dra"oste l-a luat deoparte, au început să vorească, au început să se roa"e şi încetul încetul şi-a revenit şi spune că, la un moment dat, a simţit efectiv cum a ieşit puterea necurată din şi îi mulţumea acestuia, că spunea că datorită ru"ăciunilor şi cuvintelor pline de dra"oste pe carele-a adresat, a reuşit să se izăvească de demon*

3ată, iuiţi credincioşi, foarte interesant acest capitol al celor care au pătimit în temniţele comunisne referim aici îndeosei la cei care nu au vrut să facă nici cel mai mic compromis* Să ştiţi că efoarte "reu, "ândiţi-vă cât de uşor facem noi un compromis, fără să fim prea mult oli"aţi, ci ca ne fie puţin mai ine, să avem o ima"ine mai ună în faţa celorlalţi' "ândiţi-vă că în închisori, acoerau proleme de viaţă şi de moarte şi cu adevărat cei care au reuşit să reziste fără să facă nici ucompromis, nu poate fi e1plicat lucrul acesta decât prin a(utorul lui Dumnezeu, fiindcă omeneşte aveai cum să rezişti la chinurile e1traordinar de dure care erau atunci în închisorile comuniste*

De aceea să-i avem model şi pe aceşti încă necanonizaţi sfinţi din perioada comunistă şi pe to

Sfinţii români, să-i avem modele pentru timpurile acestea foarte "rele pe care le străatem şi să ficonştienţi că Dumnezeu în"ăduie aceste timpuri "rele pentru păcatele noastre, să ne smerim, să ncădem în deznăde(de, să-i avem ca model pe aceşti sfinţi care cu toată tăria s-au a"ăţat dDumnezeu, de ru"ăciunea inimii, de ru"ăciuni în "eneral şi până la urmă, au reuşit să iasă la lumin;nii dintre ei, chiar dacă au murit în temniţe, iată că până astăzi se face într-un fel pomenirea lorîi putem şi noi pomeni în ru"ăciunile noastre particulare, chiar dacă nu sunt încă oficial trecuţi calendar*

$ă spuneam la început că această Duminică a Sfinţilor români a fost rânduită de Biserica noastră

a doua duminică după Po"orârea Duhului Sfânt* După cum ştiţi, în prima duminică sunt sărătorla modul "eneral toţi Sfinţii, iar în a doua duminică Sfinţii români* De ce: Pentru că #!in"ii $unt ral Pgrârii u0ului #!ânt (n lume. Dumnezeu adresează, desi"ur, tuturor chemarea spre viaţa cveşnică, însă cei care răspund cu cea mai multă râvnă, cu cea mai multă putere sunt sfinţii, care prputerea Duhului Sfânt, reuşesc să depăşească lumescul, patimile, şi să se apropie de Dumnezeu* ne învrednicească Dumnezeu şi pe noi să urmăm calea aceasta a mântuirii pentru doândirea vieveşnice*

Pentru ru"ăciunile Sfinţilor români, Doamne 3isuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi nmântuieşte pe noi* %minJ*



Ierom$ Bri"orie Sandu8 Predică la Duminica Sfin&ilor Români

F>u vi M-a"i ale$ pe Mine, ci Eu v-am ale$ pe v

3uiţi credincioşi Far ei, (ndată lă$ând mre'ele, au mer$ după El. 3ată, aceştia, îndată lăsâtoate, au mers după &l şi s-au făcut vrednici de &l, căci au răspuns la chemare fără să stea "ânduri* %tenţie însă că ni se spune şi că mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşiJ* Dar celor puţini ca

au putut fi aleşi li se spune# F>u te teme, turmă mică, că a binevit :atăl el din eruri $ă vă dvuă mpără"ia N.

ar cei ce au intrat (n mpără"ie $unt $!in"i. ată a$tăzi prăznuim #!in"ii rmâni. e bucurpentru neamul rmâne$c că are (n cer %i mi'lcitri ie%i"i din mi'lcul lui. #igur că #!in"ii ragă %i pentru tată lumea, dar umnezeu (i !ace mai (ndrăzne"i pentru neamul lr, căci $!in!ac ce (i (ndeamnă u0ul #!ânt care $e di0ne%te (n ei. e ceI Pentru că eAi$tă %i mântuire neam.



3ar Dumnezeu creează prile(uri pentru a ne sări în a(utor* um: 3ată cum Dumnezeu cunoaşte toanu pentru că ar vedea ca la un televizor tot ce se întâmplă în lume, ci pentru că toate se întâmplă pr&l, este participant la toate şi este normal să le ştie pe toate, iar Sfinţii nu pot cunoaşte decât ceea le descoperă Duhul Sfânt* umnezeu vrea $ă ne $cată dintr- nevie, uneri %i !ără $ă-i cereni %i atunci, prin u0ul #!ânt, de$cperă nevile (n care ne a!lăm unr $!in"i, cu priritate celde acela%i neam. Ei având drag$te pentru (ntreaga lume, prin u0ul #!ânt care $e di0ne%te ei, $e ragă pentru ni atunci umnezeu !ace un preteAt din rugăciunea lr, pe care tt El le

in$u!lat-, %i zice Fpentru că mă ruga"i vi le vi !ace binele ace$ta. ede"i ce umnezeu buniubitr de ameni avem, cum creează El tate (n !avarea na$trăI

%şadar, Sfinţii fiecărui neam se roa"ă pentru toată lumea, dar Dumnezeu le în"ăduie să o facă prioritate pentru poporul lor* ăci la ?udecata de oşte care urmează (udecăţii particulare a fiecărsuflet după moarte vor fi (udecate şi popoarele ca între", cu şanse diferenţiate de răspuns un* Dmi(locul fiecărui popor se ridică ru"ăciunile multora, dar desi"ur că Sfinţii fiecărui neam se fac mauziţi*

***T

Deci, avem un în"er care se va lupta pentru mântuirea noastră ca neam* 7i noi avem responsailităşi pentru ce face neamul românesc în economia mântuirii tuturor neamurilor, căci am votat, în zilenoastre, ale votului universal cu care ne-a amă"it masoneria mondială, cu anumiţi lideri, iar în trecspri(ineau pe alte căi decât votul, a(un"erea la putere a unor persoane care au făcut ine sau rpentru mântuirea neamului, de e1emplu spri(inirea avorturilor sau a homose1ualităţii sau întreomeniri, de e1emplu prin provocarea unor răzoaie etc*

;n nor este însă pe cerul sărătoririi Sfinţilor 4omâni# nu vrem să-i recunoaştem pe toţi şi cum vomai îndrăzni să zicem pentru ru"ăciunile sfinţilor !ăi, Doamne, miluieşte-ne pe noiJ:

7tiţi cu toţii că mă refer la Sfinţii martiri din temniţele re"imului comunist* După atâta vreme, nimăcar unul nu a fost canonizat* Suestimăm astfel (ertfa lor şi implicit harul lui Dumnezeu care iînvrednicit să facă o asemenea (ertfă* 4efuzând recunoaşterea acestui har se face o hulă la adreDuhului Sfânt* %u fost canonizaţi pe ună dreptate şi ine este şi slava lui Dumnezeu pentru aceaszic au fost canonizaţi câţiva cuvioşi care au trăit în post şi prive"here*

ar are p$tul celr din (nc0i$ri a !$t mai u%r de "inut %i a !$t mai pu"in plăcut (naintea lumnezeu, mai ale$ că era !ără de vie a%a de a$pruI

are, priveg0erile lr de la zarca, unde nu aveau vie $ă $e a%eze, dar nu $e prăbu%eau pentru c$curtau timpul prin rugăciune, nu $unt la !el de primite ca privig0erile cuvi%ilrI

are, mil$tenia lr !ăcută din ceea ce aveau nevie pentru eAi$ten"a lr, dându-%i de la gurpu"ina pâine a lr unuia mai blnav, nu atârnă mai mult decât mil$tenia !ăcută, de regulă, d$urplu$ul n$truIare $teneala !ăcută (n lcul cuiva care nu-%i mai putea !ace nrma %i ri$ca nu numai $ă nmai primea$că $ărăcăcia$a 0rană, dar %i $ă !ie pedep$it, nu "ine lcul a'utrului pe care nidăm cu atâta zgârcenie celui ce nu mai pate, ca nu cumva $ă dăm (n greu %i $ă ne epuizăm

niI



Sunt si"ur că în câţiva ani de închisoare s-au lăsat în mâna lui Dumnezeu şi şi-au curăţit sufletemai mult decât o putem face noi într-o viaţă de nevoinţă asumată de voie* >umai rugăciunea iputut "ine vii acl, de aceea cred că au a'un$ $ă aibă rugăciune mai bineprimită ca a na$tră

ei care s-au pocăit, indiferent pentru motivele pentru care au intrat acolo, au a(uns să facăpocăinţă mai adevărată decât a noastră* 3uim noi pe aproapele mai mult decât aceia care şi-au ier

torţionarii:Dacă nu canonizăm măcar un sfânt care a trecut prin temniţele comuniste şi prin oroarea reeducăînseamnă că acceptăm că nu a făcut comunismul nici un auz, că nimeni nu a avut de sufepri"oana de pe urma lui mărturisind ataşamentul faţă de neamul românesc, implicit faţă de Bisericfaţă de ortodo1ie, căci poporul român s-a născut ortodo1* &ste trist, dar adevărat# nu mai suntem înălţimea înaintaşilor noştri* Să ne facem măcar datoria faţă de ei, ca măcar prin ru"ăciunile lor sporim şansa de mântuire a celor ce aparţinem neamului românesc*

Societatea civilă şi-a făcut datoria faţă de supravieţuitorii acestei terori şi i-a le"itimat ca deţinu

politici, i-a decorat, le-a creat şi alte drepturi compensatoare ale suferinţelor îndurate* Biserica înnu şi-a făcut datoria faţă de eroii săi care au murit mărturisind pe Hristos, are i-a şi încununadesi"ur, în ceruri cu sfinţenia pe care noi nu vrem să le-o recunoaştem pe pământ* &ste atât de trică nu mai pot adău"a decât acest stri"ăt în numele vostru# rem $ă ne !ie da"i #!in"ii martiri neamului rmâne$c &vem nevie de $!in"ii n%tri Măcar un $ingur $!ânt martir al neamuluPrin cmuniunea $!in"ilr (n el vr !i t"i.

Dumnezeu să ne ajute8 :min.

(Predică rostită în anul /&@in+ ermna0 Grigrie #andu, F9rana pentru cei ce iube$c numele mnului+ Prediduminicale, Editura ral #anivet, 212C

Protos$ =risostom (,ăn$ Putna) - Predică la Duminica Sfin&ilor români (.%)



Q0ulte sunt modurile, iuiţi credincioşi, în care Dumnezeu intră în viaţa noastră, modurile în canoi ne întâlnim cu &l*

&l, de cele mai multe ori, Se arată aşa cum i-a arătat şi Sfântului Prooroc 3lie, cum citim în $echi

!estament, asemenea unui vânt cu adiere suţire, Se arată într-un mod foarte delicat, foarte "in"aDe multe ori, dacă nu suntem atenţi, dacă nu suntem concentraţi, trece pe lân"ă noi fără ca noi să dăm seama măcar că a fost pe acolo*

%lteori, însă, Se arată în viaţa noastră ca o furtună* Se arată în viaţa noastră şi ca mân"âiere, darca suferinţă*

>i ne punem mereu (ntrebarea+ cum $ă-? (ntâlnim ni pe umnezeuI *i ce vm !ace când nvm (ntâlni cu elI ar, are, ne punem ni (ntrebarea+ umnezeu ce !ace când $e (ntâlne%te c

ni, când $e (ntâlne%te cu ceea ce $untem niI ăci El vine, mai (ntâi de tate, $merit, blând, vinbătând la u%a inimii na$tre %i a%teptând ca ni $ă-i de$c0idem, pentru ca api $ă pată intra $ă cineze (mpreună cu ni. *i intră Mântuitrul n$tru ca lumină, intră ca pace, intră ca (nnia vie"ii. ar vine vremea când acea$tă ?umină ?ină $e tran$!rmă (n !c mi$tuitr+ atunci cânumnezeu e$te pu$ !a"ă (n !a"ă cu necredinci%ia na$tră, cu (ncăpă"ânarea na$tră, c(ndreptă"irea na$tră de $ine e$te pu$ !a"ă (n !a"ă cu răul cu care ni nu vrem $ă ne luptăm, crăul pe care l-am lă$at $ă intre (n ni, cu răul căruia i-am !erit lcul ce i-ar !i !$t pe drept al lumnezeu. *i atunci, umnezeu $e tran$!rmă (n !c mi$tuitr, un !c pregătit $ă ardă tt cece e$te rău, ce e$te nedemn, tt ceea ce $tă (ntre ni %i umnezeu, tt ceea ce ne (mpiedică pe n$ă ne mântuim.



ăci mântuirea, iuiţi credincioşi, nu este altceva decât şederea veşnică în prea(ma lui DumnezeDumnezeu, când vine astfel, de cele mai multe ori întâlneşte reacţia noastră de respin"ere* /putem să-) acceptăm, putem să-) respin"em, însă un lucru nu putem# să-) i"norăm* hemarea lDumnezeu nu este adresată nimănui, nu este aruncată în vânt* hemarea lui Dumnezeu este, ca&l, personală, intimă, familiară* )a această chemare suntem chemaţi noi să dăm răspunscuviincios*

Sfinţii pe care astăzi îi prăznuim, Sfinţii români, sfinţii acestui neam, ştiu prea ine lucrul acesdespre care v-am spus mai înainte* &i sunt cei care nu numai că au răspuns acestei chemări, dar şi-şi deschis inimile ca să primească focul acela curăţitor* 7i ei s-au curăţit mai mult decât aurul, s-acurăţit de tot trecutul lor, care era poate mai pătat sau mai puţin pătat, dar care, cu si"uranţă, avea ceva nedemn în el, care cu si"uranţă, nu era străătut numai de Dumnezeu* %u primit în ei focacesta curăţitor şi s-au transformat în lumină*

% două duminică după po"orârea Duhului Sfânt este închinată cinstirii Sfinţilor români, sfinţilor pcare neamul acesta, pe care pământul acesta i-a dat* Dacă duminica trecută i-am cinstit pe to

Sfinţii, fără deoseire de neam, astăzi îi sărătorim pe sfinţii noştri, cum am spune*

Desi"ur, unii din dumneavoastră vă puteţi întrea# dar de ce este nevoie ca un neam să-prăznuiască sfinţii lui: De ce nu se poate să intre toţi în aceeaşi cate"orie: De ce, dacă s-au cinsîntr-o duminică sfinţii, de ce este nevoie de o cinstire specială: 8are nu suntem toţi fraţi: 8are Dumnezeu este părtinire: 8are la Dumnezeu contează atât de mult mântuirea unui neam mai mudecât mântuirea unui suflet: ontează 7i, în zilele acestea în care "loalizarea este pe uzetuturor, se pare că oamenii înţele" din ce în ce mai puţin lucrul acesta* /u este vora de o părtinirnu este vora de o concurenţă, nu este vora că neamul acesta va fi mai sus decât neamul acela,

dacă fac parte dintr-un neam care s-a format ortodo1 sunt mult înaintea acelora care n-au cunoscortodo1ia decât mult mai târziu* /u este vora de acest lucru*

Dumnezeu, când ne-a făcut pe noi, oamenii, ne-a făcut ca prelun"ire a iuirii intratrinitare, a iui)ui familiale* Dumnezeu ne-a făcut pe noi ca noi să ne ucurăm de &l ca tată şi &l să se ucure noi ca fii* /e-a propus Dumnezeu o iuire ca în sânul unei familii* 7i dintre cele nouă cete în"ereşuna, anume ceata care se numeşte domnii are încredinţare de la Dumnezeu, are ascultare să păzeas"raniţele neamurilor, să păzească ordinea în care aceste neamuri se prezintă înaintea lui Dumnezefiecare aducând ceea ce este propriu, fiecare venind cu frumuseţea lui unică*

*i dacă umnezeu a 0tărât ca una din cetele (ngere%ti $ă $e cupe de ace$t lucru, are de amenii (ncearcă $ă de$!iin"eze ace$te grani"eI /u mă refer la "raniţele acestea lumeşti, mă referdistru"erea rădăcinilor* Prea uşor ne lăsăm copiii să plece în străinătate pentru a munci, prea uşorlăsăm să plece, ştiind că, poate, acolo ei îşi vor pierde rădăcinile, îşi vor pierde ceea ce este proprlor* /u vreau să mă înţele"eţi "reşit, nu este vora de a opri pe cineva să muncească, nu este vorcă slu(im altor neamuri, nicidecum' toţi suntem fraţi* Dar este foarte dureros când un tânăr plecat străinătate, care se întoarce după un timp, nu prea mult, nu mai ştie să "răiască în lima maternând acest tânăr, întorcându-se acasă, primul lucru nu este acela de a se duce la mormântul mamsau al strămoşilor, ci este acela de a-şi deni"ra neamul*



&ste foarte trist când părinţii pleacă în străinătate, lăsându-şi copiii în "ri(a străinilor, lăsându-copiii fără rădăcină, rădăcină pe care ei ar fi treuit s-o perpetueze* Dacă vă uitaţi în (ur, să ncredeţi că sinuciderile din rândul copiilor K nu al tinerilor, al copiilor K au altă cauză decât faptul au fost lăsaţi sin"uri şi că părinţii au plecat în străinătate* 0area ma(oritate, prea marea ma(oritatecazurilor au această durere*

%m întreat multe persoane şi oameni de ştiinţă şi oameni politici şi aşa mai departe, ce un

aduce "loalizarea: 7i nu mi-au adus ca ar"umente decât cauze economice* Dar hai să fim oneşti, am fost noi, oare, păcăliţi de aceste cauze: Suntem noi mai o"aţi ca înainte, suntem noi mai fericca înainte, primim noi mai mult decât dăm: &conomia noastră este, oare, mai puternică decînainte:

0ai sunt, oare, tinerii noştri la fel de preţuiţi la concursurile internaţionale, aşa cum erau odată: /%m renunţat la "raniţe, dar, de fapt, am renunţat la firea neamului nostru' neamul nostru care esortodo1, neamul nostru care a ştiut mereu să-şi cinstească înaintaşii, neamul nostru care a ştiut înseamnă mormântul mamei* %cest neam îşi sărătoreşte astăzi Sfinţii*

0ai este un motiv pentru care Dumnezeu ne vrea adunaţi şi ne vrea aşa cum suntem, deosei;niţi, dar fiecare diferit* 0otivul este că vrea ca noi să ne comportăm ca nişte fraţi* a noi să arătăo dra"oste ca într-o familie* 3ar neamul nu este altceva decât o familie lăr"ită*

um să ne iuim noi aproapele când nu-l considerăm deloc a fi lân"ă noi: & uşor să spui# +l iert şiiuesc pe acela care este departe* Dar să-l iert, să-l trec cu vederea, să-l iuesc pe vecinul meu, cel de lân"ă mine, pe cel cu care îmi mănânc pâinea, cu cel cu care îmi împart şi durerea şi ucureste mai "reu* Dar, dacă reuşesc aceasta, iuirea mea este mult mai statornică*

u o astfel de iuire s-au sfinţit şi aceşti oameni ca noi, oameni dintre noi pe care îi cinstim astăzSfinţii noştri români ne-au iuit şi ne iuesc ca pe propriile lor rudenii* /e-au iuit în vremucrâncene, în vremuri foarte "rele, căci poporul nostru român nu a fost niciodată lipsit de acesnecazuri* Poporul nostru român, fiind la "raniţă, la intersecţia atâtor influenţe şi puteri străine, nuavut parte de linişte niciodată* 7i, în aceste vremuri, oamenii aceştia dintre noi, oamenii aceştia noi s-au sfinţit iuindu-i pe cei de lân"ă ei şi pe noi, după ei, ca pe propriile lor rudenii*

ice o ru"ăciune a Bisericii că mult poate ru"ăciunea 0aicii pentru îmlânzirea .iului* ând aveatâ"ia părin"i, atâtea maici care $e ragă pentru ni ca pentru prprii lr cpii, de ce, atunci, $!im deznădă'dui"iI ar de ce $ă nu ră$pundem ni cu acela%i !el de iubireI e ce $ă nu ne rugă

către ei ca %i către prpriile na$tre rudeniiI Duminica de astăzi nu invită la altceva, nu cheamăaltceva decât la o astfel de ru"ăciune, la o astfel de chemare, căci noi suntem şi fii, dar şi moştenitai lor* &i sunt răspunsul neamului nostru la chemarea lui Dumnezeu*

&i sunt slava acestui pământ* +nsă, în acelaşi timp, ei sunt şi o provocare a acestui pământ* provocare pe care ei ne-o fac* 7i provocarea este acesta# 3ată, noi aceasta am făcut, aceasta facemDar voi, urmaşii urmaşilor urmaşilor noştri, ce faceţi: um spune psalmistul# dar dreptul ce-a făcu7i ne păzim noi familia noastră: /e păzim noi pământul nostru, neamul nostru, ţara noastră, ca apsă putem lupta şi pentru celelalte neamuri:



Sfântul 7tefan, care-şi are aici locaş, a treuit să înfrunte o durere e1traordinar de mare, o durere pcare numai un părinte, un conducător adevărat o poate înţele"e, şi anume aceea de a lupta împotripropriilor lui fii* ăci ienicerii care veneau peste el, care veneau să su(u"e patria noastră, nu erdecât fiii acestui neam, fii pe care musulmanii îi luaseră în roie şi îi transformaseră în unasemenea lor* 3enicerii nu erau altceva decât cei care-şi vânduseră credinţa pe nimic, cei care ntrăiau decât din (efuirea propriului neam* 7i Sfântul 7tefan a treuit să lupte împotriva fiilor lui*

um credeţi că se uită Sfântul 7tefan acum la noi, noi care ne vindem ţara, noi care suntem aieniceri: ;itaţi-vă în (ur şi nu departe de aici, ci foarte aproape şi o să vedeţi cum aceşti fii neamului românesc, se "răesc să vândă nu numai pământul, ci şi ceea ce este su el* Dacă ar putear vinde şi cerul* Dar Dumnezeu nu în"ăduie aşa ceva*

/oi, părinţii acestor fii, cum de-i lăsăm: um de nu-i întreăm# !u fiul cui eşti: ;nde este mamaşi moşul tău şi strămoşul tău: 7i ce-au făcut ei pentru acest neam: 7i cum tu, acum, pentru usalariu, o vinzi pe mama:

3uiţi credincioşi, când este vora de pieirea sufletului şi de vindecarea lui, de pieirea unui neam

atunci dra"ostea devine necruţătoare* /u treuie să mai tăcem* /u treuie să închidem ochii, ntreuie să le mai aducem şi noi ar"umente şi îndreptăţiri, că este "reu, că nu avem un an, că străinplătesc mai ineI 8are: ât c$tă un $u!let (n ziua de aziI -a"i pu$ (ntrebareaI are a"i uitce-a $pu$ 9ri$t$, că bgă"ia unui pământ, cu tt pământul, nu !ac cât un $u!letI 7i noi vindem credinţa şi neamul şi ţara pe câţiva euro*

Sfinţii acestui neam au trăit în condiţii mult mai "rele decât am trăit noi* Sfântul alinic de ernica a rămas într-un timp sin"urul episcop canonic, sin"urul care a treuit să lupte secularizarea, secularizare care şi astăzi are urmări* eilalţi sfinţi n-au făcut altceva decât

slu(ească aceluiaşi ideal# ca toţi să fim una*+l vedem pe Sfântul Paisie $eliciVovsVi, care nu era de neam român, însă pe acest pământ scomportat aşa cum Dumnezeu i-a poruncit, ţinând neamurile care erau su stăpânirea )ui, fiecapăstrându-şi deoseirea, demnitatea şi caracteristica* /u veţi vedea nici un Sfânt român crescut palate, nu veţi vedea nici un Sfânt român care să nu ştie ce înseamnă mormântul mamei şi care să fi crescut la umra crucii din cimitir* /-o să "ăsiţi nici un Sfânt român care să fi zis că românii sucel mai de dispreţuit popor şi neam şi mai ine să-mi schim credinţa şi lima şi neamul decât mai fiu aici, că îmi este scâră să mă întorc în ţara mea, cum auzim pe cei care s-au întors dupăscurtă perioadă petrecută în alte ţări* /-o să vedem nici un astfel de sfânt*

Sfinţii aceştia sunt sfinţii noştri, sfinţii aceştia sunt cei care stri"ă lui Dumnezeu#Doamne, uită-te la el, uită-te la ea, vezi cât riscă, vezi că-şi fac sin"uri rău* Dacă mie îmi este amilă de ei, 6ie, cu si"uranţă, +ţi este mai milă* /u-i lăsa, Doamne* %(ută-i %du-i aici, lân"ă no%du-i, după cuvântul !ău, ca toţi să fie una*J

%ceşti sfinţi ne cheamă, iuiţi credincioşi* %ceşti sfinţi ne îndeamnă să nu ne pierdem demnitateanu ne ruşinăm cu părinţii noştri care sunt de la ţară sau cu unicii noştri care au fost ţărani şi n-aavut carte sau cine ştie ce acuză li se mai aduce* %ceşti sfinţi vin astăzi să ne aducă aminte că ei su

fii ai aceluiaşi neam ca şi noi, că ei sunt rudeniile noastre şi că aşteaptă de la noi aceeaşi le"ătură p



Părintele 2ichifor =oria (Iaşi) - Predică la Duminica a doua după Rusalii (a chemării primilapostoli şi a Sfin&ilor români) 6 .%

Q+n numele !atălui şi al .iului şi al Sfântului Duh* %min*

3uiţi credincioşi, am ascultat în această zi pericopă evan"helică de la 0atei, a chemării de căt0ântuitorul Hristos a chemării %postolilor# QPe când umla pe lân"ă 0area 5alileii, a văzut pe dfraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe %ndrei, fratele lui, care aruncau mrea(a în mare, căci erapescari* 7i le-a zis# $eniţi după 0ine şi vă voi face pescari de oameni* 3ar ei, îndată lăsând mre(eau mers după &l* 7i de acolo, mer"ând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe 3acov al lui evedeu pe 3oan, fratele lui, în coraie cu evedeu, tatăl lor, dre"ându-şi mre(ele şi i-a chemat* 3ar ei îndalăsând coraia şi pe tatăl lor, au mers după &l* 7i a străătut 3isus toată 5alileea, învăţând sina"o"ile lor şi propovăduind &van"helia împărăţiei şi tămăduind toată oala şi toată neputinţa poporJ*



3ată, &van"helia ne pune înainte răspunsul dat de către %postolii chemaţi de 0ântuitorul K %ndrcel întâi chemat şi Simon, fratele lui, dar şi ceilalţi %postoli K şi &van"helistul 0atei suliniaacest# îndată ce au auzit "lasul 0ântuitorului au urmat, lăsând toate* Desi"ur, acestei chemăripreced altele*7tim că 0ântuitorul Se face descoperit lui Petru în acea pescuire minunată şi o duminică esconsacrată pentru a înţele"e o altă chemare, acolo, la pescuirea minunată* 3mportant este înţele"em că şi %ndrei şi fratele său, Simon, erau întru aşteptare, erau pre"ătiţi, într-o anum

măsură, prin aşteptarea lor să cunoască pe Domnul şi Domnul li Se face descoperit*Pentru că erau ucenici ai Sfântului 3oan Botezătorul şi atunci când .ilip îl cheamă pe /atanail să-cunoască pe Domnul, îi spune# 3ată, am auzit de 0esia el din /azaret, /atanail se minunează spune# Din /azaret poate fi ceva un:, iar .ilip îi spune# $ino şi vezi +nţele"em că şi /atanail, ca%ndrei şi Simon, erau într-o aşteptare a 0ântuitorului, a lui 0esia el propovăduit de prooroci*

3ată, erau iudei, şi iudeii cunoscuseră dreapta credinţă şi prin prooroci, cunoscuseră această veste pcare Dumnezeul el $iu o dăduse în popor, că avea să vină 0esia are să le vestească lor toate*

+nsăşi femeia samarineancă K şi ştim că samarinenii aveau amestecate, împreună cu adevărurrevelate de Dumnezeu şi multe rătăciri din popoare pă"âne K spune# 7tim că va veni 0esia şi %cene va vesti nouă toate*

%şadar, ne minunăm de răspunsul acesta de îndată, dar să înţele"em şi aceasta, că %postolii erde(a într-o aşteptare, într-o înţele"ere că 0esia va să vină* 0ai mult decât atât, ştim că 0ântuitorle-a spus mai târziu %postolilor# /u voi 0-aţi ales pe 0ine, ci &u v-am ales pe voi*

&i sunt aleşi de către 0ântuitorul Hristos pentru că inima lor era în această aşteptare* /e minunăm

pe de o parte, de răspunsul lor total şi imediat, dar şi această minunare treuie s-o avem drept inima noastră, căci 0ântuitorul li Se face cunoscut atât de firesc, atât de adânc, încât aceşti oamesimpli, le"aţi de pământ prin meseria pe care o aveau K Petru era om căsătorit, fii lui evedeu eraînsoţiţi de tatăl lor şi în popor era cultivată o adâncă le"ătură între om şi lucrarea sa şi familia serau îndemnaţi cu toţii să aiă copii şi să aiă mulţi copii K ne minunăm cum oamenii aceştia aputerea nu doar să +l urmeze pe Hristos, ci să-) recunoască, să înţelea"ă că el ce le vorea nu eun om oişnuit, ci era +nsuşi .iul lui Dumnezeu el $iu, trimisul lui Dumnezeu*

/e aducem aminte de aheu vameşul* %cesta, om învăţat cu corupţia, învăţat să sfideze oridreptate, învăţat să viclenească, doar-doar "rosul anilor vor intra în pun"a lui prin viclenie şi pr

minciună şi-şi va lăr"i avuţia şi dorinţa de stăpânire şi de chivernisire şi de respect, pe care, şi lumea în care trăim, îl avem pentru cei înstăriţi şi pentru cei ce au un cuvânt de spus în plan socia3ată, şi aheu vameşul, auzind de 0ântuitorul Hristos, +l aşteaptă într-un fel inedit# fiind mic statură, se urcă într-un copac, ştiind că pe acolo avea să treacă* 7i înţele"em, din ceea ce a urmat, aheu nu s-a suit într-un copac şi nu a vrut atât de mult să-) vadă pe 0ântuitorul aşa cum vrem nde multe ori să vedem spectacole sau lucruri inedite, dar nicidecum să schimăm ceva adânc în nosă înţele"em un semn al lui Dumnezeu* aheu se suise cu un "ând un şi de aceea, când 3isus Sapropiat de el şi i-a spus# 5răeşte-te de cooară, că astăzi treuie să rămân în casa ta*



$ăd o asemănare între aheu şi %postoli# şi unii şi alţii au vrut să-) cunoască drept pe Dumnezeau vrut să cunoască altceva decât si"uranţa şi plăcerile lumii acesteia, decât tot ceea ce a"onisisepână atunci, care nu le erau de a(uns, au înţeles că viaţa este mult mai mult, că lumea este mult mmult, că sensul vieţii noastre este mult mai mult* %u înţeles că Dumnezeu e1istă şi că &l, are necreat, poate să Se apropie de inimile noastre aşa cum se apropie mama de copil, fără să-l sperie, făsă-l şocheze*

+n copilărie, şi mama şi tata se (oacă cu copilul pe lima(ul lui, prefăcându-se asemenea lui că înţele"e anumite lucruri, utilizând diminutive şi apelative astfel încât copilul să poată să vină ritmul lui către mamă* !ot astfel, Dumnezeu ştie măsura inimii noastre, dar şi dorul şi aşteptarnoastră, dacă ele sunt*

7i aheu, când a auzit "lasul Domnului, a po"orât cu cucernicie şi cu dra"oste şi )-a chemat 0ântuitorul Hristos în casa sa* /u )-a chemat privind cumva de sus, cum că el +l onorează p0ântuitorul invitându-) în casa sa, care era, proail, precum una din vilele acestei lumi, cu toaînlesnirile, care de multe ori te intimidează, nu ştii cum să calci ca să nu stân(eneşti, să nu sparceva* aheu nu a privit de sus la această întâlnire, ci a privit de (os* aheu vedea în Hristos pe c

trimis de Dumnezeu* Poate că nu înţele"ea că este .iul Dumnezeului elui $iu, dar, intrând Hristîn casa sa, el a înţeles mai mult* % înţeles sfinţenia şi a înţeles lucrarea lui Dumnezeu pe pământ, purmă a înţeles că Dumnezeu e1istă, a înţeles că ceea ce făcuse el fusese nedrept, a înţeles minciuna sălăticeşte pe om şi minte chiar pe cel ce o cultivă şi atunci, din dorul lui de adevăcrezând cuvântului lui Hristos, a putut să spună# 3ată, Doamne, tot ce am nedreptăţit întorc împătri

%postolii înşişi au recunoscut pe 0ântuitorul Hristos în acelaşi "ând, vrând să-şi schime viaţa lşi să schime lumea întrea"ă pentru că au ştiut că acel cuvânt pe care-l auzeau nu era vreo filosofmai dreaptă, vreun cuvânt mai înţelept, ci era cuvânt cu putere multă, era cuvânt dumnezeiesc* 7i

ştiut că acesta este adevărul* Pentru aceasta %postolii au răspuns de îndată Pentru că au înţeles el ce le vorea era +nsuşi Dumnezeu şi cuvântul Său K adevărul*

%postolii au înţeles mai mult şi mai repede decât toţi ceilalţi* Dar, repet, ceea ce ne uimeşte este Dumnezeu Se apropie cu delicateţe de noi, cu "in"ăşie şi ştie să Se facă înţeles* Spune ProorocDavid la un moment dat# el ce a zidit urechea, oare nu aude: el ce a făcut ochiul, oare npriveşte:

Dumnezeu ştie toate cele adânci ale noastre şi aşteaptă ca şi noi, asemenea %postolilor, asemenea Simon şi lui %ndrei, asemenea lui aheu, să vrem să cunoaştem mai drept pe Dumnezeu, să ave

încredere în cuvântul )ui, să-l trăim şi să-l lucrăm* +n tot ce înseamnă milostenia şi iruinţa poftacestei lumi# Să nu curveşti, să nu ucizi, să nu furi, să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta - pentcâţi dintre noi acestea sunt într-adevăr norme de viaţă şi putem spune, precum tânărul ce căta viaveşnică# !oate acestea le-am păzit din tinereţile meleI K n-am ucis nici copii în pântecele meu saal soţiei mele, nu m-am făcut părtaş la ucidere şi la "răire de rău şi la ârfă, n-am clevetit şi n-acurvit şi nici n-am căutat cele ale curviei, n-am în"roşat sufletul căutând sporirea o"ăţiilor de orifel, nu am căutat să fiu poticneală fratelui meu, mărturie mincinoasă sau orice alt chip* De apornind, într-adevăr, putem să auzim şi noi chemarea lui Dumnezeu, care este mult mai adândecât a păzi moralmente aceste prescripţii, dar, fără păzirea acestora, chemarea lui Dumnezeu nici



redem mai mult cuvântului lui Hristos sau cuvântului lumii acesteia, care pe toate răstălmăceşte: Hoţul neprins, ne"ustor cinstit K asta vedem în (urul nostru şi o ştim cu toţii* Dar, ctimp rămâne hoţ neprins, ru"ăciunea lui nu este primită* 4u"ăciunea lui este minciună şi viaţa leste minciună* 7i, din păcate, la moartea lui va afla deznăde(de şi minciuna pe care a cultivat-o*$edem oameni certaţi care nu-şi voresc, tată cu fiu sau soacră cu noră K ru"ăciunea lor nu esprimită* Spune Sfântul %postol Pavel# /u vă amă"iţi, nici curvarii, nici hoţii, nici malahienii nu v

intra în +mpărăţia erurilor şi 0ântuitorul Hristos +nsuşi spune că nimic necurat nu va intra +mpărăţia erurilor*

De aceea, dacă auzim aceste cuvinte şi credem lor, precum au crezut %postolii, să curăţim şi nsufletele noastre de toată minciuna şi să credem cu adevărat lui Hristos şi să trăim asta în vianoastră /u să plecăm din iserică şi să avem o altă viaţă, paralelă, crezând toate cele ce le auzim (ur, poate la televizor sau la prieteni, crezând că putem trăi oricum, că ne putem spurca oricum şi putem minţi unii pe alţii şi crezând că putem avea şi părtăşie cu Dumnezeu Putem avea părtăşie &l doar atunci când răspundem, când recunoaştem chemarea )ui, dar o şi trăim, precum %postosau aheu au trăit-o, îndreptând viaţa noastră şi sfinţind viaţa noastră* 7i sfinţenia înseamnă

căutăm adevărul cuvintelor )ui şi să trăim în adevăr şi iuire, precum Sfinţii 4omâni au trăit şi descoperit în minunile pe care le-au făcut că da, Dumnezeu e1istă şi cuvântul )ui este adevărul*

%cesta este mesa(ul &van"heliei de astăzi şi al Duminicii de astăzi# să ieşim din iserică mai întărşi ucuroşi că ne-am născut popor creştin, că viaţa noastră se împărtăşeşte din nestricăciunveşniciei, pentru că este scris# %ceasta este viaţa veşnică, să !e cunoască pe !ine Dumnezadevărat şi pe 3isus Hristos, pe are )-ai trimis*

+n măsura în care într-adevăr +l cunoaştem pe Dumnezeu, noi de(a trăim viaţa veşnică*

Să ne umplem sufletele de ucurie şi să ne curăţăm de toate delăsările şi necredinţele noastre, pentca şi noi, într-adevăr, să cunoaştem ucuria şi puterea %postolilor de a trăi împreună cu Hristo%minJ*

PS Calinic Ar"atu episcop al Ar"eşului şi ,uscelului 6 Predică



(fragment)

#!ântul alinic, ucureşteanul de neam românesc, a reuşit să facă cele mai mari posturi d8rtodo1ie @la catolici e numai cu lapte postulA şi ne-a lăsat nouă şi peste veacuri, cum se poaposti, cum se poate sfinţi şi cum se poate a(un"e sfânt proslăvit de Dumnezeu

#tare"ul G0erg0e, înaintaşul Sfântului alinic la conducerea mănăstirii ernica, de curâproclamat sfânt de Sfântul Sinod, s-a orânduit, din mila lui Dumnezeu, întru cinstire, ca şi Sfântuvios, născut în Săliştea Siiului, înflorit duhovniceşte în 0oldova şi %thos şi cu rodire în ernicăldăruşani, Pasărea şi %r"eşul 6ării 4omâneşti

e ucurie să se aşeze pe fruntea 6ării cunună celor patru sfinţi# di ierar0i O $!tMitrplitul Mldvei %i Grigre, Mitrplitul ;ării Bmâne%ti, precum %i di uvi%i Părin"inu!rie din #i0ă$tria rnei %i G0erg0e de la ernica

&ce$t >eam rmâne$c, a% zice >eam de $!in"i %i martiri din tate timpurile, a primit pe !run

cununa $!in"ilr %i vr primi mereu că n-au cârtit %i n-au 0ulit pe umnezeu pentru cele caau !$t %i care vr mai veni

%m mai spus-o şi-o repet pentru a nu se uita# /eamul acesta românesc şi-a dat mereu e1amene asolută e1i"enţă şi anul acesta a fost la fel* /ici nu se poate să nu fim iuiţi de Dumnezeu cu toapăcătoşenia noastră Se vede ca zorile de ziuă, că ceea ce a spus 3isus, rămâne veşnic de-a puru umnezeu nu vrea martea păcăt$ului ci $ă $e (ntarcă %i $ă !ie viuJ

Da, să fim vii şi să slăvim pe Dumnezeu întru Sfinţii Săi despre care 0itropolitul 0oldovei Sucevei, #!ântul erar0 $!tei , spune în $ieţile Sfinţilor tipărită în C=MG, la fila CEG# FMu$!in"i $e !ac %i la Bu$ia %i până a$tăzi J ar (ncă %i la rmâni mul"i $unt, a cărr am văzut via%i traiul lr, dar n-au !$t căuta"i, !ără numai aniil de rne" %i Ba!ael de &gapia, căruia i-a$ărutat %i #!intele Ma%te. &m apucat (n zilele na$tre Părin"i (nal"i (ntru bunătă"i %i (n petrece%i pleca"i la $merenie adâncă, pe părintele 0iriac din <i$ericani, gl petrecând %i ticăl%it (munte 7 de ani. *i pe 0iriac din :azlău, Epi!anie de rne", Partenie de &gapia, (ncă %i pran de Bâ%ca, ar0iepi$cpul acela $!ânt %i minunat. Pe nc0entie de la Prbta %i pre Eu$tati#-au adăugat acea$tă (n%tiin"are aicea, că nu prin trecerea vremii, $ă $e !acă cu ttul ne%tiuace%ti cuvi%i părin"i, neamului ace$tuia mai de pe urmă, %i ca $ă $e arate că dintre taneamurile (%i alege umnezeu pe rbii $ăi, cei ce urmează vii %i pruncilr ?ui.



Sunt si"ur că Daniel Patriarhul, după cum a şi spus-o, va aduce întru proclamare pe toţi sfinpomeniţi de marele Dosoftei, care de curând s-a ucurat de proclamare sinodală* /u se va uita nde Sfântul Simeon preotul, ale cărui moaşte au fost permanent în casă şi apoi purtate, de câte orifost nevoie în răzoaiele de apărare a /eamului şi a redinţei de către Sfântul $oievod 7tefan c0are*

, amne, dar câte n-ar mai !i de $pu$, când ne gândim la ;ara de #!in"i %i martiri (n cavie"uim %i ni din mila mnului umnezeuI

PS Seastian al Slatinei şi Romana&ilor 6 Predică la Duminica a doua după Rusalii 6 Sfin&iineamului nostru

Dreptmăritori creştini, dacă acum două săptămâni am sărătorit naşterea Bisericii - incizecime

prin întemeierea primei comunităţi de credincioşi peste care S-a po"orât Duhul Sfânt, iar dumini



trecută am prăznuit pe martorii sfinţeniei acestei Biserici - toţi Sfinţii - astăzi sărătorim în chdeoseit pe aceia din neamul nostru care de-a lun"ul celor două milenii de creştinism au dovedit vocaţia sfinţeniei este una universală şi ca atare, proprie şi nouă ca popor creştin din naşterea sa*

Predica Sfântului %ndrei, chemat la apostolie în evan"helia de astăzi împreună cu fratele său Petra pătruns adânc conştiinţa şi trăirea strămoşilor noştri, astfel încât sunt cunoscuţi o serie întrea"ă dsfinţi la străromâni încă din secolele 3$ şi $#

– Sfântul Mucenic Dasie (/ noiem!rie)%– Sfântul Mucenic 5milian din Durostor (&4 iulie)%– Sfântul <iceta de Remesiana (1 iunie)%– Sfântul Mucenic <ichita Romanul sau Botul (&+ septem!rie)%– Sfin7i -erarhi Aretanion (+ ianuarie) #i 0eotim (/ aprilie) ai 0omisului%– Sfin7ii Mucenici de la <iculi7el N Ootic% :tal% amasie% 2ilip (1 iunie)

şi mulţi alţii cărora, cu timpul, li s-au mai adău"at şi unii sfinţi din epoca de după or"anizarea ţărilşi mitropoliilor româneşti @sec* U3$ ş*u*A*– 5ste cazul Sfintei u"ioase 0eofana% fiica domnitorului ării Române#ti Aasara! -%– Sfântul Mucenic -oan ;alahul (& mai)%– Sfântul :ntipa de la alapode#ti (&/ ianuarie)

şi alţii care până când Biserica noastră a devenit autocefală@CMMEA, au fost trecuţi în rândul Sfinţilfie de către Patriarhia &cumenică, fie de alte Biserici surori care şi-au doândit mai devreme decnoi dreptul de a canoniza sfinţi*

&ste, însă, de-a dreptul uimitor cum, în timpul re"imului comunist, Sfântul Sinod al Bisericii noast

a smuls statului român ateu încuviinţarea de a proceda la canonizarea a şapte Sfinţi, în feruarCLE>, pe care i-a proclamat, ce-i drept, cu o întârziere de cinci ani*

&ste vora despre#– Sfin7ii -erarhi -osif cel <ou de la Parto# (&+ septem!rie) #i– alinic de la ernica (&& aprilie)% de– Sfin7ii -erarhi MărturisitoriG -lie 6rest #i Sa"a Aranco"ici% mitropoli7ii :rdealului (

aprilie)% de– Sfin7ii u"io#i Mărturisitori ;isarion #i Sofronie de la ioara #i de Sfântul Mucenic 6pre

(& octom!rie).

!ot atunci, s-a hotărât şi "eneralizarea cinstirii, în toată Biserica ortodo1ă română a unor sfinţi moaşte la noi în ţară#– Sfânta Muceni7ă 2ilofteia (* decem!rie)%– u"iosul <icodim cel Sfin7it de la 0ismana (3 decem!rie)%– Sfântul Mucenic -oan cel <ou de la Sucea"a ( iunie)%– u"iosul Brigorie Decapolitul (/ noiem!rie)%– u"ioasa Parasche"a de la -a#i (&1 octom!rie) #i–

u"iosul Dimitrie cel nou din Aasara!i (* octom!rie).



8dată elierată de su re"imul dictatorial ateu, Biserica noastră s-a simţit datoare să acorde atennecesară şi altor înaintaşi de-ai noştri, rămaşi în conştiinţa poporului ca sfinţi şi cinstiţi ca atare secole între"i de(a, chiar dacă oficial nu fuseseră canonizaţi* %şa se face că, urmare pre"ătitemeinice a documentelor privind viaţa şi faptele lor sfinte, s-a putut proceda, în iunie CLLG, canonizarea şi "eneralizarea cinstirii a încă CL sfinţi care au slu(it cu vrednicie neamului nostru* &svora despre#–

Sfântul u"ios -oan de la Prislop (&' septem!rie)%– Sfântul -erarh Martir :ntim -"ireanul (* septem!rie)%– Sfin7ii Preo7i Mărturisitori -oan din Bale# #i Moise Măcinic din Si!iel (& octom!rie)%– Sfântul u"ios :ntonie de la -ezerul%;âlcea (' noiem!rie)%– Sfântul u"ios Daniil Sihastrul (&4 decem!rie)%– Sfântul u"ios Bherman din Do!rogea ($ fe!ruarie)%– Sfântul -erarh -osif Mărturisitorul din Maramure# (1 aprilie)%– Sfântul -erarh Bhelasie de la Râme7 ('/ iunie)%– Sfântul -erarh eontie de la Rădău7i (& iulie)%–

Sfântul ;oie"od Ctefan cel Mare ( iulie)%– Sfântul u"ios -oan -aco! =oze"itul (+ august)%– Sfânta u"oasă 0eodora de la Sihla (* august) #i– Sfin7ii Martiri onstantin ;odă Arânco"eanu cu cei patru fiiG onstantin% Ctefan% Radu% Mat

#i sfetnicul -anache (&3 august).

+n aceiaşi şedinţă a Sfântului Sinod, din G> iunie CLLG, s-a mai hotărât şi "eneralizarea cultului celşapte Sfinţi români canonizaţi în CLE> şi proclamaţi în anul CLEE, precum şi a altor Sfinţi autohtocare au vieţuit sau au fost martirizaţi în ţara noastră, ca#– Sfin7ii Mucenici laudiu% astor% Sempronian #i <icostrat ($ noiem!rie)%– Sfântul u"ios Paisie de la <eam7 (&+ noiem!rie)%– Sfântul Mucenic Dasie (/ noiem!rie)%– Sfântul Mucenic =ermes ('& decem!rie)%– Sfântul u"ios :ntipa de la alapode#ti (&/ ianuarie)%– Sfin7ii Mucenici 5rmil #i Stratonic (&' ianuarie)%– Sfântul -erarh Aretanion al 0omisului (+ ianuarie)%– Sfântul u"ios -oan asian ($ fe!ruarie)%– Sfântul Mucenic Montanus #i so7ia sa MaFima (3 martie)%– Sfântul -rineu% episcop de Sirmium (3 aprilie)%– Sfântul Mucenic Sa"a de la Auzău (& aprilie)%– Sfântul -erarh 0eotim al 0omisului (/ aprilie)%– Sfin7ii Mucenici Pasicrat #i ;alentin (1 aprilie)%– Sfântul Mucenic -uliu ;eteranul (* mai)%– Sfin7ii Mucenici Ootic% :tal% amasie #i 2ilip de la <iculi7el (1 iunie)%– Sfin7ii Mucenici <icandru #i Marcian (4 iunie)%– Sfântul Mucenic -sihie (&+ iunie)%– Sfântul <iceta de Remesiana (1 iunie)%–

Sfin7ii Mucenici 5pictet #i :stion (4 iulie)%



– Sfântul Mucenic 5milian de Durostom (&4 iulie)%– Sfântul <ifon% patriarhul onstantinopolului (&& iunie)%– Sfin7ii Mucenici Donat diaconul% Romul preotul% Sil"an diaconul #i ;enust (& august).

!ot atunci s-a mai hotărât, dat fiind numărul mare de Sfinţi din neamul nostru şi instituir,,Duminicii Sfinţilor 4omâniJ, în cea de a doua duminică după 4usalii, pentru aceasta Sfântul Sinpre"ătind şi aproând şi slu(a specială de prăznuire*

anonizările însă nu s-au oprit aici* +n anii următori, pe măsură ce au fost studiate viaţa şi faptealtor vrednici înaintaşi ai noştri şi li s-au pre"ătit documentele necesare trecerii lor în rândSfinţilor, aproape în fiecare an s-au mai făcut canonizări de sfinţi, fie că a fost vora de ierarhi, fcă s-au avut în vedere domnitori, monahi ori simpli credincioşi *

%stfel, au fost trecut în rândul Sfinţilor#– u"iosul Dionisie 5Figuul (& septem!rie)%– Sfin7ii u"io#i Simeon #i :mfilofie de la Pângăra7i (* septem!rie)– u"io#ii 6nufrie de la ;erona #i hiriac de la 0azlău ($ septem!rie)%– Sfântul -erarh 0eodosie de la Arazi ( septem!rie)%– Sfântul ;oie"od <eagoe Aasara! (3 septem!rie)%– Sfin7ii u"io#i -osif #i hiriac de la Aisericani (& octom!rie)%– Sfântul -erarh -achint% mitropolitul ării Române#ti (4 octom!rie)%– Sfin7ii Martiri #i Mărturisitori năusăudeni :tanasie 0odoran din Aichigiu% ;asile din Moco

Brigore din Oagra #i ;asile din 0elciu (& noiem!rie)%– Sfântul u"ios Bheorghe de la enica (' decem!rie)%– Sfântul -erarh Dosoftei% mitropolitul Moldo"ei (&' decem!rie)%– Sfântul u"ios -erarh Pahomie de la Bledin (&1 aprilie)%– Sfântul u"ios ;asile de la Poiana Mărului (+ aprilie)%– Sfântul Brigorie Dascălul% mitropolitul ării Române#ti ( iunie)%– Sfin7ii u"io#i Rafael #i Partenie de la :gapia (& iulie)%– Sfântul u"ios -oanichie cel nou de la Muscel (3 iulie)%– Sfântul -erarh ;arlaam% mitropolitul Moldo"ei #i u"iosul -oan de la Râ#ca #i Secu ('

august)

ş*a* şi lista acestora se va tot mări de la un an la altul, pentru că, pe de o parte sunt foarte mulţi frade-ai noştri care aşteaptă să fie cunoscuţi şi cinstiţi după vrednicie, iar pe de altă parte, prea mu

vreme Sinodul Bisericii noastre nu a avut ră"azul necesar ori determinarea corespunzătoare pentruproceda la vremea cuvenită la canonizările ce se impuneau*

De altfel, treuie să spunem că nu Sinodul îi face pe sfinţi, ci Dumnezeu şi Biserica în inte"ralitatei, iar ,,listaJ celor care-şi aşteaptă canonizarea nu este întocmită de Sfântul Sinod, ci de credinţa evlavia credincioşilor din popor, care au cinstit şi cinstesc ca atare anumite personalităţi ale vienoastre isericeşti mai înainte ca acestea să fie canonizate şi proclamate în chip solemn ca sfinţi, aza recunoaşterii lor stând o serie de criterii , ca#



⇒ jertfirea "ie7ii pentru credin7ă (cazul martirilor)⇒ lupta pentru triumful ade"ărului cre#tin #i apărarea credin7ei (cazul apostolilor% apologe7il

mărturisitorilor% "oie"ozilor etc.)⇒ "ia7a curată #i de asceză (cazul clericilor #i monahilor)⇒ să"âr#irea de minuni în "ia7a sau după trecerea lor în "e#nicie⇒ păstrarea moa#telor lor nealterate #i a"ând miros de !ună mireasmă.

%cum, în ultimii ani, tot mai multe voci cer canonizarea unor clerici sau simpli credincioşi care pătimit sau chiar au fost ucişi în închisorile comuniste şi care, pe alocuri chiar sunt cinstiţi de(a sfinţi* !reuie să ştiţi că Biserica nu a rămas insensiilă la această solicitare, privind perioada pri"oană ce cu adevărat i-a îmo"ăţit rândurile cu noi sfinţi şi de aceea a şi declanşat demersurnecesare pentru studierea vieţii şi faptelor (ertfelnice ale unor fraţi ai noştri care au rădat cu eroissfânt chinurile şi persecuţiile atee* %şa a apărut lucrarea de o importanţă fundamentală pentcanonizările ce vor urma, ,,0artiri pentru Hristos, din 4omânia, în perioada re"imului comunispulicată la &ditura 3nstitutului Bilic şi de 0isiune al Bisericii 8rtodo1e 4omâne în anul G>>lucrare ce prezintă un număr de G>N martiri ortodocşi, dintre care L= cu io"rafii mai mult sau m

puţin cuprinzătoare* +nsă, după cum se poate lesne înţele"e de către cei ce s-au aplecat câtuşi puţin asupra cercetării vieţii şi petrecerii acestor mărturisitori ai adevărului în plin re"im potrivnateu, lucrurile nu sunt chiar atât de simple şi de clare, drumul spre recunoaşterea oficială ca sfinfiind în"reuiat de o serie de factori, ca#

⇒ accesul% în continuare% destul de ane"oios la arhi"ele poli7iei politice⇒ datele "iciate de fals inten7ionat din partea regimului% care îi demoniza sistematic pe de7inu

taFându,i de regulă drept legionari% delic"en7i de drept comun ori du#mani ai poporului⇒ pro!ele pătimirii #i ale martiriului adesea distruse sau ridiculizate de regim% special pentru

crea confuzie% ceea ce suscită #i mai multă aten7ie #i ră!dare pentru lămurirea lucrurilor

timp⇒ încă trăiesc delatorii% tor7ionarii #i călăii lor% pe care% în conteFtul canonizării% Aiserica s,"edea silită să,i condamne% în loc să lucreze la pocăin7a lor cât mai este "reme.

Dra"ii mei, toate aceste lucruri pe care vi le-am spus până acum arată că şi poporul nostru românea avut vocaţia sfinţeniei* 0ulţimea de Sfinţi odrăsliţi din sân"ele său demonstrează că şi aînvăţătura Domnului a rodit din plin în cele două milenii de creştinism de până acum, dar căprezentul viitor K prin canonizările de Sfinţi ce se fac şi se vor face continuu - constituie dovaunei Bisericii vii şi lucrătoare, în care (ertfa Sfinţilor sporeşte credinţa şi evlavia credincioşilor săi*

e aceea, la zi $!ântă ca acea$ta, când ne prăznuim pe părin"ii %i (nainta%ii n%tri #!in"i, $ă n%i (mpărtă%im din eAemplul lr #ă urmăm via"a lr :"i, cred, căutăm (n via"ă mdele %i reper#ă le luăm pe ale lr #unt mdele nemuritare #unt mdele ve%nice, pe care 9ri$t$ mnle-a prea mărit %i le-a (nve%nicit pentru 'ert!a %i drag$tea lr ne"ărmuită !a"ă de adevăr credin"ă.

Să-i cinstim, participând cu credinţă la slu(ele lor de prăznuire, citindu-le cu evlavie acatistucăutând să le cunoaştem cât mai ine viaţa şi petrecerea şi mai ales, luându-ni-i dreptare şi călăuîn viaţă şi astfel vom petrece şi noi viaţă sfântă*



Dumnezeu să ne inecuvânteze şi Sfinţii noştri români de a(utor la tot lucrul cel un* %min*

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel - Predică la Duminica a II-a după Rusalii

i$u$ !rmează &p$tli pentru $!in"irea pparelr

&van"helia din Duminica a doua după 4usalii ne voreşte despre c0emarea la ap$tlat $aap$tlie a ucenicilr Mântuitrului n$tru i$u$ 9ri$t$.

hemarea la apostolat a ucenicilor Domnului şi 0ântuitorului nostru 3isus Hristos este o etapăunui plan de mântuire a lumii pe care Dumnezeu îl are şi voieşte ca acest plan să devină o împreunlucrare a lui Dumnezeu cu oamenii* Prin c0emarea ucenicilr la ap$tlat, 9ri$t$ mnpregăte%te taina <i$ericii. 0ai întâi &l cheamă pentru misiune un "rup restrâns de doisprezeucenici care simolizau cele doisprezece seminţii ale poporului evreu, iar apoi aceşti ucenici vdeveni %postoli @trimişi sau misionariA ai lui Hristos şi vor forma nucleul conducător al BisericSale*

<i$erica e$te via"a lui 9ri$t$ el ră$tignit, (nviat %i (năl"at la ceruri, (mpărtă%ită amenilr

+n această duminică, #!ânta Evang0elie ne arată primii pa%i !ăcu"i de Mântuitrul i$u$ 9ri$tpentru (ntemeierea <i$ericii. Desi"ur, taina Bisericii începe odată cu +ntruparea sau +nomenir



.iului lui Dumnezeu, când firii )ui omeneşti se comunică sau se împărtăşeşte viaţa dumnezeiască* Dar ceea ce se realizează în 0ântuitorul 3isus Hristos ca împărtăşire a viedumnezeieşti naturii Sale omeneşti se e1tinde apoi prin lucrarea Sfântului Duh în oamenii care vcrede în &l* %ceastă e1tindere a vieţii lui Hristos Dumnezeu-8mul în oameni este taina Biseric<i$erica $e (ntemeiază pe (nvă"ătura Mântuitrului i$u$ 9ri$t$ %i pe legătura vie a amenilcu El. Prin urmare, <i$erica nu e$te (ntemeiată numai pe (nvă"ătura Mântuitrului 9ri$t$, mai (ntâi pe Per$ana ?ui. e aceea $-a $pu$ că T9ri$t$ e$te piatra cea din capul ung0iulu

@E!e$eni 2, 2C, adică temelia <i$ericii #ale dar %i apul <i$ericii @c!. l$eni 1, 18C, el carecnduce $pre mpără"ia Prea$!intei :reimi.

%şadar, Biserica nu este o simplă instituţie umană din lumea aceasta, înfiinţată prin acordul mmultor oameni, cum se înfiinţează o societate, o asociaţie sau un clu, ci <i$erica e$te (ntemeiadin ini"iativa %i prin lucrarea lui umnezeu pentru mântuirea amenilr , pentru ca viadumnezeiască să fie împărtăşită oamenilor prin harul Preasfintei !reimi* +n acest sens, <i$eritrăie%te din 0arul mnului n$tru i$u$ 9ri$t$ prin care $e arată drag$tea lui umneze:atăl %i (mpărtă%irea #!ântului u0, cum se vede din inecuvântarea pe care Sfântul %postol Pavo adresează creştinilor din orint @cf* 33 orinteni C, CA* %ceastă viaţă sfântă, în acelaşi tim

dumnezeiască şi omenească, a 0ântuitorului nostru 3isus Hristos este temelia vieţii BisericDincolo de pro"rame pastorale, de or"anizarea activităţii misionare şi social-filantropice a Bisericdincolo de tot ceea ce este instituţie, esenţială şi primordială în viaţa Bisericii este le"ătura vie sfinţitoare a oamenilor cu Dumnezeu-!atăl, descoperită lor de 0ântuitorul 3isus Hristos şi realizaprin Duhul Sfânt*

ine e$te el ce c0eamă la #ine ameni %i le $c0imbă via"aI

Mai (ntâi, Mântuitrul i$u$ 9ri$t$ #e btează de către an <tezătrul (n rdan, iar dată c

btezul #ău $e de$cperă taina #!intei :reimi. upă vreme de pregătire $pirituală prin p$t rugăciune (n pu$tie @cf* 0atei F, C-CC' )uca F, C-C' 0arcu C, CG-C'A, 9ri$t$ mnul (ncepe c0eme %i $ă !rmeze ucenici pentru ap$tlat $au mi$iune. &van"helia de astăzi ne arată cumcheamă* El nu le prmite nici averi, nici bani, nici ranguri mari, nici via"ă u%ară %i cmdă, dar le $pune+ Teni"i după Mine %i vă vi !ace pe$cari de ameniT @c!. Matei 4, 1)C. /u ştim cât mult au înţeles chemarea )ui pescarii Petru şi %ndrei, 3aco şi 3oan, pe care îi menţionea&van"helia de astăzi ca fiind printre primii chemaţi de către 0ântuitorul 3isus Hristos să-3 fucenici* $edem însă că, fără să-şi mai facă vreun calcul, fără să mai pună vreo întreare, fără ne"ocieze, fără să pună vreo condiţie, aceştia au lăsat toate ale lor şi au urmat )ui* +n mosurprinzător vedem că 3aco şi 3oan, fiii lui evedeu, care erau împreună cu tatăl lor, l-au lăs

sin"ur pe acesta, ceea ce era un lucru neoişnuit şi au mers după 3isus*

ine e$te ace$t i$u$ din >azaret are c0eamă $au alege ucenici %i $c0imbă vie"iI ine e$&ce$ta are, cu prgramul $au planul ?ui, $c0imbă rice prgram al zilei %i al vie"ii bi%nuiteamenilrI Desi"ur, cei care fuseseră chemaţi de &l să devină Tpe$cari de ameniT nu puteînţele"e toate acestea* %tunci se pune întrearea# de ce au ră$pun$ ei atât de prmpt la c0emare?uiI Pentru că puterea dumnezeia$că a iubirii ne$!âr%ite a lui umnezeu care #e a!la (n i$9ri$t$ i-a !ăcut $ă ră$pundă imediat c0emării, !ără cndi"ii, !ără (ntrebare, !ără târguială $anegciere, !ără ezitare. i c0ema uvântul ie"ii, el ce a c0emat din ne!iin"ă la !iin"ă (ntre



univer$ul, el ce a dăruit via"ă mului pe care l-a !ăcut din lut @c!. 5acere 2, HC %i el ce c0eampe t"i amenii la via"ă ve%nică.

%cest adevăr al chemării la viaţă veşnică s-a confirmat mai târziu, când 3isus a vorit desp&uharistie şi a spus că dacă cineva nu mănâncă :rupul #ău %i nu bea $ângele #ău nu pate primvia"a ve%nică @c!. an 7, 63C. +nsă unii dintre cei care urmau pe 3isus numai din curiozitate, nu cdoisprezece, au spus# TGreu e$te cuvântul ace$ta ine pate $ă-l a$culteIT @an 7, 7C şi

plecat, )-au părăsit, adică nu )-au mai urmat pe 3isus* Dar 3isus a întreat pe cei doisprezece ucenaleşi sau chemaţi de &l# T>u vre"i %i vi $ă vă duce"iIT %tunci Sfântul %postol Petru a răspunTamne, la cine ne vm duceI :u ai cuvintele vie"ii celei ve%niceT @an 7, 78C. +n acel momenta văzut, de fapt, ce simţeau cei doisprezece ucenici când i-a chemat 3isus la apostolat* Au simade!ărul că l are 1n Sine cuvintele vie"ii ve%nice. >umai 0arul vie"ii ve%nice pe care-? are i$9ri$t$ (n #ine, El !iind zvrul vie"ii ve%nice, eAplică ră$pun$ul imediat, !ără cndi"ie %i !ăezitare, al celr c0ema"i de El $ă-i !ie ucenici. %cest adevăr se confirmă şi când 0ântuitorul 3isHristos spune 0artei, sora prietenului Său )azăr# TEu $unt (nvierea %i via"a cel ce crede (n Minc0iar dacă va muri, va trăiT @an 11, 26C. a trăi ve%nic cu $u!letul, c0iar dacă va muri cu trupu%şadar, întrucât 9ri$t$ e$te uvântul vie"ii are (mpărtă%e%te amenilr cuvintele vie"ii ve%ni

%i tt El e$te Pâinea cbrâtă din ceruri ca 0rană pentru ca amenii $ă dbândea$că nvierea via"a ve%nică, cei c0ema"i de El la mi$iune $au lucrare $!ântă l urmează imediat.

Predica Evang0eliei mnului era (n$"ităde !aptele mil$tivirii #ale

Evang0elia ne mai $pune că i$u$, după ce a ale$ primii ucenici, i-a luat cu El %i a (nceputbineve$ti Evang0elia mpără"iei, nu a unei (mpără"ii lume%ti, pământe%ti, trecătare, Evang0elia mpără"iei erurilr, Evang0elia mpără"iei iubirii %i $lavei ve%nice a lui umneze

ar dedată cu predicarea Evang0eliei vie"ii ve%nice El vindeca rice bală %i rice neputin"ă dppr.Predica Sa începe astfel# TPcăi"i-vă, căci $-a aprpiat mpără"ia erurilrT @Matei 4, 1HC, adi$c0imba"i-vă !elul de a !i, de a gândi, de a trăi %i de a !ăptui, dearece umnezeu e$te aprape dameni, devenind m printre ameni, ca pe ameni $ă-i aprpie de umnezeu.

Deci predica lui 3isus, predica pocăinţei, a schimării şi sfinţirii vieţii oamenilor e$te (n$"ită !apte minunate, de vindecări, de izbăviri din $tări grele. TEl tămăduia tată bala %i taneputin"a (n pprT @c!. Matei 4, 23C. Prin aceasta, 9ri$t$ mnul cn!irmă prin !apte ceea $pune prin cuvinte %i anume+ că mpără"ia pe care bineve$te%te El prin Evang0elia #a e$

mpără"ia vindecării amenilr de păcat %i de marte, e$te mpără"ia vie"ii, iubirii %i !ericive%nice.

Prin vindecările săvârşite de 3isus se vede că iuirea Sa milostivă şi smerită se arată ca fiindătătoare de lumină, de viaţă, de sănătate, de liertate şi de ucurie* ubirea ?ui ridică pe amedin păcat prin (ndemnul la pcăin"ă, (i ridică din $u!erin"ă prin vindecări de bli %i prin eliberăde demni . %stfel, Mântuitrul i$u$ 9ri$t$ pregăte%te pe ucenicii #ăi $ă (n"eleagă taina <i$eri%i (i (nva"ă că la cuvântul bun trebuie $ă adauge %i !apta cea bună de a'utrare a $emenilr, dalinare a $u!erin"ei %i $ingurătă"ii lr, de ridicare a lr din $tarea de umilire la $tarea d

demnitate, de $c0imbare a $tării lr de (ntri$tare (ntr- $tare de bucurie %i de mul"umire adu$ă l



umnezeu pentru vindecarea pe care prime$c. %ceastă &van"helie a +mpărăţiei iuirii lDumnezeu a fost ascultată, trăită şi transmisă de-a lun"ul veacurilor mai ales de către Sfinţii lDumnezeu din neamuri diferite* +ntre aceştia se află şi Sfinţii din neamul românesc sau din poporromân dreptcredincios*

Prezen"a u0ului #!ânt (n m lucrează $!in"irea mului

Pentru a arăta nu numai identitatea fiecărui sfânt pomenit într-o zi din calendar, ci şi comuniuntuturor sfinţilor, Biserica a instituit sărătoarea numită Duminica tuturor Sfin7ilor , întrucât cea m!ruma$ă pdabă a <i$ericii $unt #!in"ii ei, (n care au rdit darurile u0ului #!ânt, pentru că le-au cultivat cu multă credin"ă %i $tăruin"ă (n !apte bune. %ceastă frumuseţe a lucrării harulPreasfintei !reimi în oameni se vede în primul rând în Duminica tuturor Sfin7ilor , ăraţi şi femdin neamuri diferite, din cate"orii sociale diferite, de vârste diferite* 3ar după modelul Duminituturor Sfin7ilor şi la o săptămână după aceasta, serăm noi astăzi Duminica Sfin7ilor româpotrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, luată în şedinţa sa de lucru din CG> iunie CLLG*

Creştinismul românesc are rădăcini adânci 1n sufletul poporului şiru"ători 1n ceruri

%stăzi, în Duminica Sfin7ilor Români, ne aducem aminte de cei ce au predicat &van"helia lHristos pe pământul ţării noastre, începând cu însu#i #!ântul &p$tl &ndrei, cel dintâi c0emat ap$tlie, despre care ne voreşte chiar &van"helia din această zi* Pe temelia predicii Sfântul%postol %ndrei şi a ucenicilor săi în sud-estul ţării noastre, în Doro"ea de astăzi, s-a răspândcreştinismul la străromâni şi români, astfel încât pprul rmân $-a !rmat %i $-a cre%tinat lent, dpr!und. Pprul rmân nu a !$t cre%tinat (ntr-un anumit an, la cmanda cneazului, regelui $a

(mpăratului, cum a !$t cazul la unele ppare vecine, ci cre%tinarea rmânilr $-a !ăcut de '$ $u$, (ncepând cu amenii $impli %i cu $lda"ii cre%tini din legiunile rmane veni"i (n acia, iaapi prin lucrarea unr mi$inari cre%tini, (n $pecial ră$ăriteni vrbitri de limbă greacă latină. re%tini$mul primit %i cultivat de rmâni $-a dvedit (n timp (ndelungat a !i un cre%tini$cu rădăcini adânci (n $u!letul pprului rmân, (ntrucât a rezi$tat (n timpul invaziilr pparelmigratare ca+ g"ii, 0unii, gepizii, avarii, $lavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii %i turca$t!el (ncât a răma$ acela%i cre%tini$m rtdA latin ră$ăritean al "ării na$tre %i după invaziipparelr migratare necre%tine. 3ar prin Sfinţii noştri străromâni şi români, cunoscuţi necunoscuţi pe nume, rucea lui 9ri$t$ el Bă$tignit %i nviat a devenit lumina btezului %i viepprului rmân.

.aptul că românii, de limă latină şi credinţă ortodo1ă răsăriteană, nu despart rucea de +nvierea(ută să fie, în acelaşi timp, un ppr 'ert!elnic %i iubitr de (nviere, răbdătr (n $u!erin"ă purtătr de $peran"ă.

redinţa poporului român creştinat, născută şi cultivată prin predica Sfântului %postol %ndrei şi prlucrarea misionarilor creştini, voritori de limă "reacă şi latină, a rodit duhovniceşte de-a lun"udouă milenii în cultura română creştină, dar mai ales (n mul"imea #!in"ilr martiri, a #!in"ilcuvi%i din mănă$tiri, $c0ituri %i $i0ă$trii, (n mul"imea #!in"ilr ierar0i pă$tri de epar0ii,

dmnitrilr $!in"i apărătri ai patriei %i ai credin"ei, (n mul"imea pre"ilr, precum %i (



mul"imea #!in"ilr mireni cun$cu"i %i necun$cu"i pe nume, care au p$tit mult %i $-au rugcn$tant, au mărturi$it credin"a (n vremuri grele, au cn$truit bi$erici %i mănă$tiri, au nă$cucre$cut %i educat cpii (n iubirea lui 9ri$t$ %i (n iubirea de <i$erică %i neam.

&$tăzi, prin #!in"ii rmâni, pprul n$tru are mai mul"i mi'lcitri $au rugătri pentru el (n !aPrea$!intei :reimi, ca el $ă-%i pă$treze credin"a rtdAă, $ă tran$mită genera"iilr tineadevărata credin"ă, $ingura prin care primim mântuirea %i $ă-%i (nal"e demnitatea $a ca nea

purtătr de ruce %i nviere (n i$trie, pentru a $e bucura de $lava mpără"iei erurilr.+n calendarul Bisericii noastre nu e1istă vreo lună în care să nu fie pomenit cel puţin un Sfâromân, însă astăzi, (n uminica #!in"ilr Bmâni , $unt pmeni"i t"i #!in"ii rmâni (mpreună , ccun$cu"i $au canniza"i de <i$erică %i cei necun$cu"i pe nume de către ameni, dar pe caumnezeu (i cuna%te că $unt $!in"i. De aceea trebuie $ă mul"umim a$tăzi lui umnezeu mai alpentru darurile u0ului #!ânt revăr$ate (n #!in"ii din pprul rmân, daruri pe care (n$ă ei le-acultivat prin credin"ă %i nevin"ă , prin rugăciune %i !apte bune $pre $lava Prea$!intei :reimi $pre a na$tră mântuire.

&mi

Patriarhul Daniel - Predică la Duminica a II-a după Rusalii (a Sfin&ilor Români) - Ru"ători cer pentru poporul român



Pentru a arăta nu numai identitatea fiecărui sfânt pomenit într-o zi din calendar, ci şi comuniuntuturor sfinţilor, Biserica a instituit sărătoarea numită Duminica tuturor Sfinţilor, întrucât cea mfrumoasă podoaă a Bisericii sunt Sfinţii ei, în care au rodit darurile Duhului Sfânt, pe care ei le-acultivat cu multă credinţă şi stăruinţă în fapte une* %ceastă frumuseţe a lucrării harului Preasfin!reimi în oameni se vede în primul rând în Duminica tuturor Sfinţilor, ăraţi şi femei din neamudiferite, din cate"orii sociale diferite, de vârste diferite* 3ar după modelul Duminicii tuturor Sfinţilşi la o săptămână după aceasta, serăm noi astăzi Duminica Sfinţilor 4omâni, potrivit hotărâ

Sfântului Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, luată în şedinţa sa de lucru din CL-G> iunie CLLG*4edăm mai (os te1tul acestei hotărâri#

KDe acum înainte #i până la sfâr#itul "eacurilor% în întreaga Aiserică 6rtodoFă Română% să snumere cu Sfin7ii #i să se cinstească după pra"ilă cu sluj!ă specială #i cu acatist to7i Sfin7ii dneamul nostru% #tiu7i #i ne#tiu7i sau de alt neam care #i,au sfâr#it "ia7a în hotarele pământulromânesc% to7i cei care au sfinte moa#te cu cinstire în Aiserica noastră% precum #i to7i Sfin7ii dneamul nostru care s,au ne"oit pe alte meleaguri.

Pentru cinstirea tuturor acestora se instituie KDuminica Sfin7ilor RomâniI care "a fi a#ezată calendarul Aisericii noastre în fiecare an în a doua Duminică după Rusalii.

>n această Duminică "or fi aminti7i #i cu e"la"ie cinsti7iG, Sfin7ii ierarhi% preo7i #i diaconi slujitori ai Aisericii 6rtodoFe Române care s,au să"ârmucenice#te #i au mărturisit #i au apărat cu jertfelnicie credin7a ortodoFă% neamul #i 7ara noastră, Sfin7ii cu"io#i #i cu"ioase care s,au să"âr#it trăind deplin "ia7a călugărească #i care% prin pild"ie7ii lor #i prin rugăciune% au hrănit duho"nice#te pe to7i dreptcredincio#ii, Sfin7ii martiri din orice treaptă harică sau stare o!#tească #i to7i aceia care prin sângele

patimile lor au primit cununa sfin7eniei, Sfin7ii români uci#i de o#tile păgânilor sau ale altor asupritori de,a lungul "eacurilor% precum cei care au căzut în luptă cu ace#tia sau în amară ro!ie pentru credin7a strămo#ească% Aiserică neam, Sfin7ii care s,au să"âr#it luptând cu arma cu"ântului pentru apărarea credin7ei% a Aiseric6rtodoFe #i a !inecredincio#ilor ei fii, 0o7i ceilal7i Sfin7i cre#tini ortodoc#i români din toate timpurile #i de pretutindeni% #tiu7i #i ne#tiucare au sporit în dragostea pentru =ristos% a faptei !une% a rugăciunii #i a "irtu7ii cre#tine% pe caDumnezeu i,a scris în artea ;ie7ii.

=otărâm% de asemenea% ca în Duminica Sfin7ilor Români , -coana Praznicului să fie a#ezată spcinstire la locul cu"enit% în toate !isericile din cuprinsul Patriarhiei Române.

9nele !iserici ce se "or zidi sau preînnoi î#i "or putea rândui hramul KDuminica Sfin7ilor Români

Spre "e#nică cinstire despre cele ce am hotărât în chip canonic s,a întocmit acest 0omos Patriarh#i Sinodal de canonizare% pe care,l întărim cu semnăturile noastre% spre a fi adus la cuno#tindreptcredincio#ilor #i clerului Aisericii 6rtodoFe Române% a tuturor e"la"io#ilor români% oriunde trăi ace#tia.I



7eruarie8@GMA Sfinţii uvioşi 3oan asian şi 5herman din Doro"ea* @în anii isecţi sunt seraţi pe GferuarieA - Sfântul uvios asian Doro"eanul - ori"inar din asimcea, n* Doro"ei, vieţuitor Betleem, &"ipt şi onstantinopol @unde va fi hirotonit diacon de Sfântul 3oan 5ură de %urA' merla 4oma şi în 5alia, la 0arsilia, unde pune azele monahismului apusean' FE' v* 5herman dDoro"ea - prieten şi consătean cu asian, cu care va călători în Siria, Palestina, &"ionstantinopol - unde va fi şi el hirotonit de Sfântul 3oan 5ură de %ur' mer"e la 4oma, unde, alătu

de asian, va lua apărarea Sfântului 3oan 5ură de %ur, pri"onit în acea vreme* 0oare la 4oma pranii F>E-FCE'

,artie8@G=A Sfinţii 0ucenici 0ontanus preotul şi soţia sa 0a1ima*

Aprilie8@=A Sfântul Sfinţit 0ucenic 3rineu, episcop de Sirmium'@CCA Sfântul 3erarh alinic de la ernica,n* în Bucureşti, în suuria Sfântului $isarion, călu"ărit 0ănăstirea Pasărea, vieţuitor la ernica, lân"ă Bucureşti, episcop de 4âmnic @CME>-CM=NA' CM=

sfintele sale moaşte se "ăsesc la 0ănăstirea ernica' vieţuitor smerit şi mare făcător de minuni'@CGA Sfântul 0ucenic Sava de la Buzău' înecat în râul 0ouseos @BuzăuA, în anul NG, la vârsta de de ani, pe vremea persecuţiei lui %tanaric' sfintele lui moaşte sunt trimise Sfântului $asile cel marde către 3unius Soranus, "uvernator al Doro"ei'@CFA Sfântul 3erarh Pahomie de la 5ledin, episcopul 4omanului'@G>A Sfântul 3erarh !eotim, episcopul !omisului preţuit pentru viaţa lui sfântă' are şi scrieri cu caracter moralizator' prin anii F>>-F>, ia apărarea Sfântului 3oan 5ură de %ur'@GFA Sfinţii 3erarhi 3lie 3orest @ori"inar din %rdeal, călu"ăr la Putna, misionar în %rdeal, mitropolit %la 3ulia @C=FC-C=FA, luptător împotriva calvinismului, închis de 5h* 4aVocz2, pelerin în 4us

după a(utoare, retras la Putna, unde moare la adânci ătrâneţi' A, Sava Brancovici @n* la 3neu-%raprotopop de 3neu şi mitropolit de %rdeal @C=E=-C=ELA, persecutat de calvini, pelerin în 4usia dua(utoare' va fi închis de 0ihail %paffi' moare, olnav, în C=MA şi Simion 7tefan, mitropol!ransilvaniei' Sfântul 3erarh 3osif 0ărturisitorul din 0aramureş' Sfinţii 0ucenici Pasicrat $alentin'@GEA Sfântul uvios $asile de la Poiana 0ărului'@G=A Sfinţii 0ucenici din Doro"ea# hiril, hindeu şi !asie'@GMA Sfinţii 0ucenici 0a1im, Dada şi vintilian din 8zovia*

,ai8

@GA Sfântul 3erarh %tanasie al 333-lea, patriarhul onstantinopolului'@A Sfântul uvios 3rodion de la )ainici'@CGA Sfântul 0ucenic 3oan $alahul'@GNA Sfântul 0ucenic 3uliu $eteranul*

Iunie8Sfântul 0are 0ucenic 3oan cel /ou de la Suceava'@FA Sfinţii 0ucenici otic, %tal, amasis şi .ilip de la /iculiţel'@CEA Sfântul 0ucenic 3sihie'

@GGA Sfântul 3erarh 5ri"orie Dascălu, mitropolitul 6ării 4omâneşti'



@GFA Sfântul 3erarh /iceta de 4emesiana'@>A Sfântul 3erarh 5helasie de la 4âmeţ*

Iulie8@CA Sfântul 3erarh )eontie de la 4ădăuţi'@GA Sfântul $oievod 7tefan cel 0are'@MA Sfinţii 0ucenici &pictet şi %stion'

@CMA Sfântul 0ucenic &milian de la Durostorum'@GCA Sfinţii uvioşi 4afael şi Partenie de la %"apia'@G=A Sfântul uvios 3oanichie cel nou de la 0uscel*

Au"ust8@EA Sfântul uvios 3oan 3aco de la /eamţ'@NA Sfânta uvioasă !eodora de la Sihla'@CCA Sfântul 3erarh /ifon, patriarhul onstantinopolului'@C=A Sfinţii 0artiri Brâncoveni# onstantin $odă cu cei patru fii ai săi# onstantin, 7tefan, 4ad0atei şi sfetnicul 3anache' Sfântul uvios 3osif de la $ăratic'

@GCA Sfântul 0ucenic Donat Diaconul, 4omul preotul, Silvan diaconul şi $enust' @GA Sfânt0ucenic )up'@>A Sfinţii 3erarhi $arlaam, mitropolitul 0oldovei şi 3oan de la 4âşca şi Secu, episcop4omanului*

Septemrie8@CA Sfântul uvios Dionisie &1i"uul'@NA Sfinţii uvioşi Simeon şi %mfilohie de la Pân"ăraţi'@LA Sfinţii uvioşi 8nufrie de la $orona şi hiriac de la !azlău'

@CA Sfântul uvios 3oan de la Prislop'@CEA Sfântul 3erarh 3osif cel nou de la Partoş, mitropolitul Banatului'@GGA Sfântul Sfinţit 0ucenic !eodosie de la 0ănăstirea Brazi'@G=A Sfântul $oievod /ea"oe Basara'@GNA Sfântul 3erarh 0artir %ntim 3vireanul, mitropolitul 6ării 4omâneşti*

>ctomrie8@CA Sfinţii uvioşi 3osif şi hiriac de la Bisericani'@CFA Sfânta uvioasă Parascheva'@GCA Sfinţii uvioşi 0ărturisitori# $isarion, Sofronie şi Sfântul 0ucenic 8prea' Sfinţii Preo

0ărturisitori# 3oan din 5aleş şi 0oise 0ăcinic din Siiel'@GNA Sfântul uvios Dimitrie cel nou, 8crotitorul Bucureştilor'@GMA Sfântul 3erarh 3achint, mitropolitul 6ării 4omâneşti*

2oiemrie8@LA Sfinţii 0ucenici laudiu, astor, Sempronian şi /icostrat'@CGA Sfinţii 0artiri şi 0ărturisitori năsăudeni# %tanasie !odoran din Bichi"iu, $asile din 0oco5ri"orie din a"ra şi $asile din !elciu'@CEA Sfântul uvios Paisie de la /eamţ'

@G>A Sfântul uvios 5ri"orie Decapolitul' Sfântul 0ucenic Dasie'



Chemarea primilor Apostoli8 Cum l urmăm noi pe =ristosG Condi&iile unului răspuns lachemarea lui Dumne#eu8 smerenie ascultare şi râ!nă

=rmează pe 9ri$t$

*i trecând i$u$ de acl, a văzut un m care %edea la vamă, cu numele Matei %i i-a zi$+ Fincu Mine %i ridicându-$e, a mer$ după El. @Matei ), )C

0ântuitorul ne cheamă şi pe noi cu aceste cuvinte# Q$ino după 0ineJ /e "ăseşte, oriunde am

"lasul )ui răsună până în străfundul conştiinţei noastre* /u ne rămâne decât să răspundem la aceaschemare, să ne ridicăm şi să-) urmăm*

Hristos ne spune# $ino după 0ineJ pe în"usta cale a smereniei şi deseori pe aceea a unor "reîndatoriri* 4idică-te şi răspunde la chemarea dumnezeiescului "las şi la "lasul propriei taconştiinţe, pentru a te consacra unui scop sfânt' caută să atin"i acest scop, urmează-) pe Domnul

0er"i fără să dai uitării munca zilnică, urmează-) pe Domnul cu supunere, smerenie şi dra"oste, iuire pentru aproapele tău şi cu hotărârea de a-i slu(i' mer"i ferm, fără să te clatini, cu uitare sine, dăruieşte-te întru totul dumnezeieştii chemări*



/u te opri, nu privi în urmă, Nnu te teme de cele ce ai $ă pătime%ti @&pcalip$a 2, 1C.

Să nu te tulure nici lupta, nici ostacolele, nimeni să nu te împiedice, mer"i mână-n mână cu cdispreţuiţi şi umiliţi, înaintează cu paşi si"uri, răspândind în (urul tău nemuritoare sămânţă a inelucare se va coace la timpul său şi îi vei cule"e roadele în veşnicie*

;rmează-l doar pe &l, mer"i Ncu c0ii la el ce (ncepe credin"a %i de$ăvâr%e%te, la i$u$ @Evr12, 2C.

MMM

l urmăm are pe 9ri$t$I

Nar Petru ?-a urmat de departe @Matei 27, 68C

+ntr-adevăr, Petru +l urma pe 3isus, după arestarea Sa, n*n*T, dar într-un chip care îl va face să

rene"e pe Domnul, fiindcă +l urma Jde departeJ* +ndepărtându-se de Hristos, punea început răului*părăsea, făcea să apară între el şi +nvăţătorul său o considerailă distanţă* ontinua să-) urmezsimţind pentru &l o anumită atracţie, dar rămânea tot departe*

%stăzi, mulţi dintre noi +l urmează pe Hristos într-un mod care nu se deoseeşte deloc de ceea făcea Petru atunci# nu-) părăsesc definitiv, nu trec în taăra necredincioşilor, dar nu mai sunt strâle"aţi de &l, +l urmează Jde departeJ* âţi oameni copleşiţi de "ri(i şi desfătări lumeşti pierd relaţcu Hristos, preocupaţi de tot felul de treuri* Se apropie de Hristos, în virtutea inerţiei, doduminica, pierzându-) din vedere în celelalte zile ale săptămânii*

4u"ăciunile lor devin tot mai reci şi mai scurte' încetează să mai înveţe cuvântul lui Dumnezecredinţa li se atrofiază, orice urmă de spiritualitate se transformă în literă moartă* +l urmează Hristos numai în aparenţă, de fapt sunt foarte departe de &l, dar foarte aproape de a-) tă"ădui*

Să ne întreăm, fraţilor, cum +l urmăm pe Hristos, în ce chip: u râvnă, cu dra"oste sau căutând rămânem în urma )ui, precum Petru, ocupându-ne de alte lucruri: 8 asemenea JtacticăJ esîntotdeauna prime(dioasă* %supra celui ce se îndepărtează astăzi de Hristos planează ameninţarea mâine să JrenunţeJ definitiv la 0ântuitorul* +şi va da seama, oare, cu câte lacrimi va plăti aceastacât de rău va aduce sieşi şi altora:

@din+N5iecare zi, un dar al lui umnezeu O 377 uvinte de !l$ pentru tate zilele anuluiEditura #p0ia, 28C

MMM

/elul %i $merenia ap$tlilr

&ste evident din &van"helii că apostolii +l cunoşteau pe 3isus înainte să fi fost chemaţi de &l* ;n

din ei +l văzuseră pe 3isus împreună cu 3oan la 3ordan* %lţii +i ascultaseră predica* Dar când au fo



chemaţi, apostolii )-au urmat de îndată* /u s-au dus acasă să ceară permisiunea părinţilor, nu s-sfătuit cu prietenii, nici n-au spus# QSunt foarte onorat, 3isuse, dar lasă-mă să mă mai "ândescJ* /in-au spus# QPot să te urmez nouă luni pe an şi să-mi păstrez deschisă afacerea cu peşti celelalte trluni:J

eva i-a condus pe aceşti ăraţi să accepte o chemare radicală de a părăsi toate ocupaţiile lumeca să se dedice cu totul lui Hristos şi misiunii )ui* & o taină şi &van"heliile nu relatează neapăr

totul în această privinţă* De e1emplu, nu ne spun ce "ândea /atanael su smochin când 3isus ispus# NMai (nainte de a te c0ema 5ilip, te-am văzut $ub $mc0in.

Dar aceste cuvinte ale lui 3isus îl fac pe /atanael să mărturisească# N:u e%ti 5iul lui umnezeu@n 1, 48-4)C.

!radiţia spune că /atanael se ru"a să-) vadă pe 0esia* &vident că el avuse o foarte profunîntâlnire cu Dumnezeu în acel loc despre care nimeni nu ştia' faptul că 3isus ştia asta l-a convins adâncul inimii lui*

elul cu care apostolii l-au urmat lui Hristos e un e1emplu pentru toţi creştinii* &l ne cheamă pfiecare din noi într-un fel esenţial pentru scopul Său* %şa cum scrie Sfântul Pavel, &l i-a chemaFpe unii ap$tli, pe al"ii prrci, pe al"ii evang0eli%ti, pe al"ii pă$tri %i (nvă"ătri @E! 4, 11Poate că nu fiecare e chemat să lase totul - pentru că creştinii treuie să ia parte la orice partesocietăţii - dar fiecare e chemat să-) pună pe Dumnezeu pe primul loc şi să se folosească în mcorespunzător de darurile )ui*

hemarea lui Petru e deoseit de instructivă în această privinţă* +n &van"helia după )uca @E, C-Cvedem că Petru îl cunoştea pe 3isus înainte să fi fost chemat de &l* Petru era un om muncitor şi el

a lăsat pe 3isus să-i folosească arca - o componentă-cheie a meseriei sale - într-o situaţie în caremulţime de nestăpânit îl în"hesuia* După care 3isus i-a poruncit lui Petru să se întoarcă pe mare şi arunce năvoadele* Petru ştia să pescuiască* 8stenise de(a toată noaptea cu tovarăşii săi şi nprinseseră nimic* /u ne putem ima"ina ce anume "ândea Petru care chiar pune la îndoială u(udecată a lui 3isus când i-a cerut asta* aracteristic însă pentru smerenia lui Petru, el se supune l3isus*

7i Petru tra"e la mal o spectaculoasă captură de peşti* um anume: Pentru că atunci când 3isus icerut lui Petru să facă un lucru mic, care nu părea să aiă sens, Petru s-a supus* !ot aşa e şi cu noadeseori Dumnezeu ne cere să facem lucruri mici care uneori par să nu aiă sens* Depinde de noi

ascultăm* Din mici acte de ascultare Dumnezeu face să se întâmple lucruri mari* Prin micul său ade ascultare Petru nu doar a prins peşte, dar a primit o chemare şi a devenit pescar de oameni, uapostol pentru întrea"a lume*

%scultarea lui Petru a făcut cu putinţă chemarea sa* Smerenia sa a făcut cu putinţă ascultarea sPetru s-a supus lui 3isus şi numai atunci şi-a dat seama că Dumnezeu conducea lucrurile* &forturisale de-a lun"ul nopţii nu aduseseră peştele dorit* %scultarea sa i-a în"ăduit lui Dumnezeu să-i adupeştele* Smerenia lui Petru a fost evidentă şi după minune* &l n-a spus# Q5ata, 3isuse Să înţele"em# dacă !e urmez, !u să-mi inecuvântezi afacerea cu peşti*J i mai de"raă spune# Ne

de la mine, amne, că $unt m păcăt$ @?c 6,8C.



a şi pe Petru, se poate ca Dumnezeu să nu ne cheme dintr-odată să facem lucruri mari* /e cheammai întâi să fim smeriţi şi ascultători de &l în lucruri mici ca să ne înveţe smerenia şi să ndescopere puterea Sa*

% fi credincioşi înseamnă a fi fideli - Ncel credinci$ (n cele mici e$te credinci$ %i (n cele mar@?c 17,1C - unele lucruri nu sunt neapărat mai mult sau mai puţin importante decât altele atun

când e vora să ascultăm, căutăm şi iuim pe Dumnezeu* &1emplul lui Petru ne învaţă Dumnezeu acordă importanţă până şi unor mici "esturi de ascultare* S-ar putea să nu credem vieţile noastre sunt importante, dar pentru Dumnezeu fiecare om este important* Petru era un umpescar* 8ricine e ascultător şi smerit e chemat de Dumnezeu să facă lucrul )ui, fiecare în felul său

8 analo"ie în această privinţă ne dă Sfântul 5ri"orie !eolo"ul* &l compara lumea, universul şi toalucrurile create din el cu o alăută* ând cineva o priveşte şi vede frumoasa asamlare a lemnuladmiră îndemânarea şi ştiinţa celui ce a făcut-o* Dumnezeu a creat alăuta* Dar &l n-a creat pursimplu harfa şi a pus-o apoi deoparte, ci mai de"raă cânta la ea o cântare de o vastă comple1itatefrumuseţe @uvântarea GM,=A* +ntre"ul univers devine o simfonie diri(ată de Dumnezeu +nsuşi*

Dar muzica lui depinde şi de noi* Dumnezeu ne cheamă pe fiecare din noi să cântăm în aceassimfonie* .ace aceasta cerându-ne să cântăm o notă K o notă anume într-un moment anume, la uinstrument anume, cel al vieţii noastre personale* /e-am putea "ândi# Qe nevoie e să cânt aceasnotă: )a urma urmei, ce contează o sin"ură notă:J 4ăspunsul este că într-adevăr contează* Dînţele"em aceasta numai atunci când facem sacrificiul de a cânta mica noastră notă* $edem atunci ea face să apară nuanţa notei altuia* Sau poate că e o notă din vârful unui crescendo, un crescenieşit din (ertfa şi ascultarea iuitoare a multor creştini dinaintea noastră* Dacă nu cântăm şi noi nonoastră, nu vom şti asta niciodată* ântarea acestei mici note cere smerenie şi ascultare* !reuie

fim atenţi la diri(or şi "ata să-3 urmăm porunca* /umai atunci ne poate &l folosi ca să-7i creemuzica* !oate celelalte în viaţă vor cădea la locul lor, pentru că Dumnezeu a aran(at să fie cântaalte note odată ce intrăm în muzică Sa*

%cesta e mesa(ul apostolilor# treuie să-) punem pe Dumnezeu pe primul loc*

Făuta"i mai (ntâi mpără"ia lui umnezeu %i dreptatea ?ui %i tate celelalte $e vr adăuga vuă@Mt 7,33C. Dacă slu(im lui Dumnezeu, &l ne poate da din elşu" cele de care avem nevoie, cum idat peşti lui Petru* Dar, ca şi Petru, nu ne putem alipi de acel elşu" mai presus de %cela care ni ldat*

0ulţi citesc &van"heliile şi cred că Petru a fost conducătorul lor din pricina zelului său* +n parteadevărat# zelul e necesar şi Petru avea zelul şi flacăra care făceau din el un lider înnăscut* Dar nu dacest motiv a a(uns el liderul apostolilor' el a a(uns aceasta din pricina smereniei lui* De fiecare dacând Petru a încercat să iasă în faţa celorlalţi prin zel, s-a împiedecat şi a căzut* )-a mărturisit p3isus ca QHristosul, .iul Dumnezeului elui viuQ, dar o secundă mai târziu a încercat să-) opreasde la răsti"nire astfel că 3isus îi spune# Q+napoia 0ea, SatanaJ @0t C=, GA* Petru a cerut să mearla 3isus pe apă şi îndată a început să se scufunde @0t CF,GM s[*A* % mărturisit înaintea ucenicilor căva urma pe 3isus până la moarte, numai ca să-) ne"e puţin mai târziu în faţa unei umile slu(nic

aflată la aza de (os a societăţii @0t G=, =L-N>A*



Dar în toate aceste lucruri Petru nu s-a luat atât de în serios, încât să nu mai poată cere iertare, atiertând el însuşi, cât şi cerând iertare de la Hristos şi de la ceilalţi* 7i-a mărturisit păcătoşenia încă la începutul activităţii sale* Se scufundă în timp ce umlă pe apă, dar a stri"at# QDoamne, scapmăQ )-a ne"at pe Hristos, dar apoi a plâns şi s-a împăcat cu Hristos, mărturisindu-şi păcatul dra"ostea fără rezerve faţă de 3isus* Se împacă cu Pavel când a fost mustrat de el @5al G,CCA*

Petru e pentru noi un e1emplu de cutremurătoare smerenie* /u suntem desăvârşiţi - aveslăiciuni, defecte de personalitate, păcate* %cest lucru treuie să ne facă să-l imităm pe Petru şi săiertăm pe ceilalţi şi să nu ne luăm atât de în serios, încât "reşelile noastre să ne descura(eze săurmăm pe Hristos* Poate că Dumnezeu nu ne cheamă la mari acte de evan"helizare, ascetismminuni etc, cum l-a chemat pe Petru, dar &l ne cheamă în chip statornic să fim ascultători lucrurile mici cu iuire şi smerenie* +n acest fel &l continuă misiunea lui Hristos şi a apostolilor prascultarea tuturor*

& mare lucru să fii zelos pentru Dumnezeu* Dar acest zel treuie arătat în ascultare, mai ales atuncând &l ne cere să facem lucruri care nu se potrivesc cu noţiunile noastre lumeşti

responsailitateJ* %vem nevoie şi de smerenie, atât în ascultarea, cât şi în căderile noastre* %cestreuie să fie idealul nostru şi el este frumos e1primat de cuvintele Sfântului Pavel# N$lu'inmnului cu tată $merenia min"ii @5& 2,1)C.

uvinte întrupate în e1emplul Sfântului Petru, care ne învaţă că în toate faptele noastre avem nevoîntotdeauna de zel împletit cu smerenie*

@(n+ erm. alinic, Prvcări ale gândirii %i vie"ii rtdAe a$tăzi, Editura ei$i$, 212C

Duminica Sfin&ilor români8 A!em un Rai de sfin&i 1n cerJ şi un iad de păcate pe pământKoala necredin&ei şi lin"uri&a euharisticăK Ce facem dacă faptele une sunt amestecate cu

păcatul G K Dumne#eu şi !alorileK Crucea noastră cea de toate #ilele



Doxolo"ia8 2icolae Pintilie8 România 6 un Rai de sfin&i

ea mai importantă ru"ăciune a dumnezeieştii )itur"hii - marea ru"ăciune euharistică, îl numeşte Dumnezeu mai presus de "ând şi de cuvântJ* /u poate "ândul omenesc, puterea minţii săcuprindă pe Dumnezeu* /ici măcar cuvântul nu cutează să pătrundă dincolo de limitarea sa* 7totuşi, vorim despre Dumnezeu aşa, cu nepunticioasele noastre cuvinteI ne ru"ăm cu a(utorul lo

uvântul nostru trece dincolo, în +mpărăţia lui Dumnezeu, când devine ru"ăciune*

+ntrea cineva odată, ce limă se voreşte în +mpărăţia lui Dumnezeu: 5reu de răspuns, când noinumim pe Dumnezeu mai presus de "ând şi de cuvântJ* u toate acestea, un părinte a îndrăznit răspundă astfel# printre multele limi din 4ai, cel mai des se aude lima româneascăJ* utezătrăspuns 8are, la ce se "ândise părintele: Păi, să nu vă închipuiţi că în 4ai e diferit de lumnoastră* ând te întâlneşti cu un vechi prieten, chiar în străinătate fiind, nu te ucuri: 7i nu voreşromâneşte, chiar dacă eşti la Paris, Barcelona ori !orino: %şa şi în 4ai, când se întâlnesc toţi noştri, lima românească sună în tot 4aiulIJ

Părintele profesor Dumitru Stăniloae scria în una din cărţile sale despre ortodo1ie şi naţionalism+ntre lucrurile cele mai interesante, se remarcă faptul că doar în lima română Dumnezeu este numdră"uţu şi unuţuJ, iar /ăscătoarea de Dumnezeu este 0ăicuţa SfântăJ* Părintele lepa, maren$tru du0vnic, când binecuvânta pe cineva a%a $punea+ Fmnul %i Măicu"a mnului $ă binecuvântezeJ. %cestea sunte e1emple din care ne dăm seama că lima română şi neamul nostare ceva aparte pentru Dumnezeu*

Situaţi într-o parte de lume în care vânturile istoriei au ătut haotic, românii în necazuri, în asuprislu"i în propria lor ţară, l-au căutat pe Dumnezeu* Pe Dumnezeu, el care şi &l a suferit* 3

Dumnezeu dră"uţu i-a mân"âiatI cu mulţi Sfinţi



Pământul românesc, poate mai mult decât altă parte de lume, a născut Sfinţi pentru +mpărăţia lDumnezeu* De la Sfântul %ndrei, care a lăsat o sămânţă mică şi uscăcioasă, într-un pământ muştit sân"ele eroilor şi al mucenicilor a răsărit un ste(ar de sfinţi, la umra cărora neamul românesc splămădit şi încă se mai plămădeşte*

.iecare ramură atârnă su "reutatea unui sfânt al lui DumnezeuI

Sfântul Aretanion% episcopul 0omisului%

Sfântul -erarh -achint de ;icina% Sfin7ii Mucenici laudiu% astor% Sempronian #i <icostrat% Sfin7ii Mucenici 5pictet #i :stion din =almris% Sfântul Mucenic 5milian de la Durostor% Sfin7ii Mucenici Ooticos% :ttalos% Qamasis #i 2ilippos din <o"iodunum% Sfin7ii Mucenici <ichita #i Sa"a #i al7i cre#tini martiriza7i de go7i% Sfânta Muceni7ă 2ilofteia% Sfântul Mucenic Montanus% preotul #i so7ia sa% MaFima%

Sfântul ;oie"od <eagoe Aasara!% Dreptcredinciosul ;oie"od Ctefan cel mare #i Sfânt% Sfin7ii Martiri Arânco"eni% Sfântul -erarh :ndrei Caguna al 0ransil"aniei% Sfântul -erarh Martir :ntim -"ireanul% Sfântul -erarh alinic de la ernica% Sfântul -erarh Bhelasie de la Râme7% Sfântul -erarh -lie -orest% Sfântul -osif Mărturisitorul din Maramure#% Sfântul -erarh -osif cel nou de la Parto#%

Sfântul -erarh Pahomie de la Bledin% Sfântul -erarh Sa"a Aranco"ici% Sfântul <iceta de Remesiana% Sfântul -erarh eontie de la Rădău7i%

Preotul mărturisitor Moise Măcinic din Si!iel%

Sfântul -erarh <ifon% patriarhul onstantinopolului%

Sfântul -erarh Petru Mo"ilă% mitropolitul Qie"ului%

Sfântul -erarh Simion Ctefan al 0ransil"aniei%

Sfântul -erarh ;arlaam al Moldo"ei% u"iosul :ntipa de la alapode#ti% u"iosul :ntonie de la -ezeru,;âlcea% Sfântul u"ios Bheorghe de la ernica% Sfântul -erarh Brigorie Dascălul% u"iosul Daniil Sihastrul% u"iosul Dimitrie cel nou din Aasara!i% u"iosul Dionisie cel smerit% Sfântul -erarh Dosoftei%

Sfântul u"ios Brigorie Decapolitul%



u"iosul Bherman din Do!rogea% Sfântul u"ios -oan -aco! =oze"itul% u"iosul -oan asian Romanul% Sfântul u"ios -oan de la Prislop% Sfântul u"ios -rodion de la ainici% u"iosul <icodim de la 0ismana% Sfântul u"ios 6nufrie de la ;orona%

Sfânta u"ioasă Paraschi"a de la -a#i%

Sfântul u"ios Paisie de la <eam7%

u"iosul Mărturisitor Sofronie de la ioara%

Sfânta u"ioasă 0eodora de la Sihla%

Sfântul u"ios ;asile de la Poiana Mărului%

u"iosul ;isarion Mărturisitorul%

Sfântul Mucenic -oan ;alahul%

Sfântul Mare Mucenic -oan cel nou de la Sucea"a% Sfântul Mucenic Sa"a de la Auzău% Sfin7ii martiri năsăudeni% Sfin7ii nem7eniJ

$-aţi plictisit citindu-i: Sunt doar o parte, o firimitură dintr-o mare pâine ăci, restul pâinii slân"ă noi, smerită şi sfântă* Sfinţi despre care ştim mai mult sau mai puţin, în funcţie de evlavfiecăruia* imitirele noastre sunt pline de Sfinţii lui Dumnezeu, neştiuţi de nimeni* 5ropile comude pe lân"ă marile la"ăre şi închisori comuniste sunt pline de sfinţi mărturisitori* Pădurile noasascund cruci pusniceşti încă necunoscute* 0ănăstirile noastre, casele noastre sunt încon(urate sfinţenie* /umai să ne "ândim la 0itropolitul 3osif /aniescu cel Sfânt al 0oldoveiJ, la părin

$ichentie 0ălău şi 3oanichie 0oroi, la părinţii Paisie de la Sihla şi leopa, la părintele %rsenBoca, la mamele şi unicile noastre sfinteI /ume la care sufletul nostru tresaltă De ce oare, donu sunt încă în calendare: /u sunt încă pe pereteI dar sunt în sufletul nostru Sunt mi(locitonoştri, prietenii şi sfătuitorii noştriI unicii noştri întru sfinţenie*

Duminica a doua după Po"orârea Duhului Sfânt este a lor, a Sfinţilor români* % celor trecuţi calendare, dar mai ales a celor din sufletele noastre* 8 duminică în care ar treui să fim mândri suntem români, mândri că ne-am născut într-un 4ai de sfinţi* 8 duminică în care "raiul românerăsună în +mpărăţia lui Dumnezeu

H:"em o 7ară unde au stăpânit odată;itejii daci% !ăr!a7i nemuritori.

Ci unde stau de "eacuri laolaltă%-z"oare% "ăi #i mun7i cu fruntea,n zări.

:"em troi7e sfinte% altare #i icoaneCi candeli ard cu mii de pâlpâiri:"em atâtea lacrimi #i prigoane



ă ne e plin pământul de martiri.

:"em la Putna% Sfânt #i "iu cu duhul Pe cel ce,a stat 6rtodoFiei scutCi azi de,l "om chema să,nfrâng,apusul%;a răsturna cinci "eacuri de pământ.

:"em pe Arânco"eanu pildă tare%ăci pruncii lui su! sa!ie,au căzuta să păzească fără de schim!areredin7a dreaptă,n care s,au născut.

:"em :rdealul sfânt% pământul răstignirii%u tunuri sfârtecat de cel "iclean:"em ierarhii sfin7i% pe -ancu #i martirii%Pe =oria tras pe roată pentru neam.

:zi iară#i te,au suit "răjma#ii tăi pe cruce%:rdeal cu trei culori împodo!itScriind deasupra "ina ta cu sânge%:ceea că% ortodoFia ai iu!it.

:"em un Rai de sfin7i în temni7i da7i la moarteCi arunca7i în groapă ne#tiu7iDar astăzi dând pământul la o parte-es moa#te sfinte,n zeghe grea de de7inu7i.

5 jertfa lor de "eacuri mărturiae strigă din morminte pân la noiGSă apărăm cu râ"nă 6rtodoFiaCi,acest pământ% de Sfin7i #i de eroi8I

(u -isus în celulă% "ersuri de Radu B

2icolae Pintilie8 ?in"uri&a euharistică 6 duşmanul poporuluiG

&u cred în Dumnezeu, chiar mer" şi aprind lumânări la Biserică* Dar, nu mer" la împărtăşitI îmeste frică să nu mă îmolnăvesc de la lin"uriţa cu care s-au împărtăşit şi alţii +n restI sunt o uncreştinăJ

Sunt cuvinte pe care le auzim, din ce în ce mai des* +ntr-o societate paralizată de frica îmolnăvire, într-o 4omânie în care, după fiecare colţ, te aşteaptă primitoare o farmacie, am putspune că părerea doamnei de mai sus este încuviinţată* 0ai ales în mediul uran, unde participanla Sfânta )itur"hie sunt atât de diferiţi, o astfel de prolemă răsare în mintea multora dintre no8are chiar putem contacta vreo oală dacă primim dumnezeiasca &uharistie cu aceeaşi lin"uriţă

care s-au mai împărtăşit şi alţii:



Pentru cei care încă se mai tem de lin"uriţă, am avea ar"umente destule* +nsă, nici unul nu ar contPentru că acela care se teme de îmolnăvire la primirea &uharistiei nu a a(uns încă la măsucredinţei că acolo, în căuşul lin"uriţei, într-o firmitură de Pâine şi într-o picătură de $in este $iaţaHristos, Dumnezeu, el care a făcut cerul şi pământul, în a cărui mână se află toate, deci eventuala oală

+ntr-o sfântă picătură, dulcea uminecăturăJ, cântă un colind strămoşesc* %şa au crezut unicnoştri, care au trăit în vremuri în care medicamentele erau o raritate şi normele i"ienice aveau avalenţe* 7i, nici unul nu s-a îmolnăvit de la primirea &uharistiei K a, unii au a(uns vârspatriarhale, iuind &uharistia*

el mai un e1emplu al faptului că nimic rău nu se întâmplă la primirea Sfintei +mpărtăşanii supreoţii înşişi* e credeţi că se întâmplă cu Sfânta &uharistie care rămâne în Potir, după împărtăşircredincioşilor: &ste consumată de către preot După ce a atins lin"uriţa de fel de fel de oamenpreotul consumă totul e păţeşte:Dacă mai vedeţi încă în lin"uriţă un duşman, "ândiţi-vă la preoţii din spitale, la cei din leprozăr

sau din prea(ma olnavilor cu !B* După ce şi-au împărtăşit credincioşii suferinzi, ei consumSfintele !aine* De fiecare dată, la fiecare sărătoare, zile după zile, ani după ani* u toate acesteîşi păstrează sănătatea şi credinţa în K şi "raţie medicamentului nemuririi*

Arhim$ ,ihail Daniliuc8 Cum e mai ine8 să am duho!nic 1n !ârstă sau tânărG

/e aflăm, din nou, pe cărarea cea strâmtă a postului, când Biserica ne cheamă să ne apropiem şi mmult de Hristos, luându-i ca modele pe cei doi Sfinţi %postoli, Petru şi Pavel, care au purtneputinţele noastre# s-au îndoit, la fel cu noi' au căzut, precum ma(oritatea pământenilor' au doved

destule slăiciuni ori scăderi dar, prin lacrimi şi mântuitoare pocăinţă, au risipit ezna păcatului dei, făcându-se vase alese ale Sfântului Duh*

a să le urmăm calea, avem nevoie de stăruitoare ru"ăciune, fapte de milostenie, spovedaniîmpărtăşanie* Dacă tot veni vora de taina Sfintei 0ărturisiri, cu toţii am asistat la discuţii sau chipolemici pe o tema ce a stârnit adeseori controverse# um e mai ine să caut un duhovnic: +n vârse1perimentat, sever în canoane: Sau unul tânăr, indul"ent, cunoscând îndeaproape prolemeactuale ale societăţii, înţele"ând nuanţat anumite situaţii ale vieţii cotidiene:

$oi încerca un răspuns, "hidându-mă cu a(utorul învăţăturilor Sfintei noastre Biserici 8rtodo1

Potrivit acestora, săvârşitorii Sfintei !aine a Pocăinţei sunt episcopii şi preoţii, hirotoniţi valid, aza împuternicirii date de 0ântuitorul ucenicilor Săi prin cuvintele# 8ricâte veţi le"a pe pămâvor fi le"ate şi în cer şi oricâte veţi dezle"a pe pământ vor fi dezle"ate şi în cerJ @0atei CM, CM' 3oaG>, GG-GA*

%dministrarea !ainei 0ărturisirii creează săvârşitorului ei un statut aparte, de (udecător al forulintern al faptelor umane* Bineînţeles că aceasta implică o responsailitate deoseită* %şa se e1plide ce, încă de la începutul or"anizării ei, Biserica a purtat de "ri(ă ca slu(itorii săi să îndeplineastoate condiţiile cerute pentru hirotonie, inclusiv vârsta canonică* După rânduiala stailită dint

început, în viaţa Bisericii creştine vârsta pentru hirotonie a fost lăsată la latitudinea întâistătătoril



Bisericii, ţinându-se seama de normele canonice şi de interesele comunităţii* Prima dispoziţie le"ătură cu fi1area vârstei de hirotonie a prevăzut-o canonul CC al sinodului de la /eocezareepreziterul mai înainte de > de ani să nu se hirotonească, de ar fi chiar ărat vrednic întru toateând vârsta hirotoniei a scăzut su > de ani, s-a pus prolema dacă un cleric poate fi şi duhovn;nora nu li s-a permis administrarea !ainei Pocăinţei, până nu au atins vârsta cerută de canoane spână nu au dat dovada unei maturităţi ce-i îndreptăţea a fi duhovnici* După cum lesne se constaîmplinirea vârstei canonice a hirotoniei a reprezentat prima condiţie pentru oţinerea duhovniciei*

%dministrarea Pocăinţei de către un preot care nu are hirotesirea întru duhovnic îşi produce efectcanonic deplin, dar preotul respectiv se aate de la rânduiala stailită de Biserică* +n acest canerespectarea rânduielii statornicite de Biserică se consideră neascultare şi nesupunere faţă autoritatea isericească, pedepsindu-se ca atare, potrivit dispoziţiilor canonice şi le"ale* +ntrîmpre(urare de necesitate K prime(die de moarte K mărturisirea săvârşită de un preot nehiroteduhovnic este deplin valailă* Preotul săvârşitor al acestei Sfinte !aine nu poate fi sancţionat, întrastfel de situaţie, nici pe cale disciplinară*

+n ceea ce priveşte episcopii, nu se aminteşte şi nu s-a practicat vreo rânduială asemănătoar

deoarece la instituirea în treapta de episcop s-a oservat întotdeauna condiţia de vârstă stailită timpul la minimum > de ani* um la vârsta de > de ani, slu(itorul isericesc era socotit deplmatur şi suficient de ine format, nu s-a mai simţit nevoia opririi sale temporare de la administrar!ainei*

;n loc aparte între săvârşitorii Sfintei !aine a Pocăinţei l-au (ucat, în vechime, aşa-numiţii preopenitenţiari, împuterniciţi de către episcop să administreze Sfânta !aină a Pocăinţei în cazudeoseite, precum şi să împace la )itur"hie, pulic, anumite cate"orii de penitenţi, primindu-i Biserică @anonul C arta"inaA*

%şadar, ce-i de făcut, cum să ale"em: +n primul rând, să reţinem că nu vârsta duhovniculcontează# tânăr ori ătrân, harul lucrează în aceeaşi măsură prin el* redinciosul doritor de sporiduhovnicească îşi caută un duhovnic întărit, care, fie datorită anilor, fie cercării sale, fie presti"iupersonal, ar putea e1ercita o influenţă inefăcătoare asupra celui ce se spovedeşte* Părinteduhovnic, indiferent de vârstă, nu treuie să caute ale sale, ci să-i îndrume pe cei pe care îi creşspiritual către Hristos, Desăvârşitul Duhovnic*

&1istă situaţii în care ale"erea unui duhovnic în funcţie de vârstă se dovedeşte imposiilă* Bunăoadacă într-o parohie chiriarhul rânduieşte un preot tânăr, el devine călăuzitorul tuturor enoriaşilor l

chiar atunci când aceştia se deprinseseră a se spovedi la un preot în etate ori ei înşişi au vârspatriarhale* e să facă vârstnicii: Să nu se mai mărturisească la cel ce le poate fi chiar nepot: Bunde mai pui că nu toţi au posiilitatea de a se deplasa la unele mănăstiri sau iserici de enorslu(ite de duhovnici îmunătăţiţi, recunoscuţi ca fiind charismatici* 3ată situaţii ce se cer lămurite*

/u întotdeauna vârsta constituie o ună "aranţie a iscusinţei unui duhovnic, dar nici studiile K căel nu e1pune doar cunoştinţe din Scriptură ori de la Sfinţii Părinţi ci, în primul rând, se roa"ă pentfiii lui duhovniceşti' îi conduce spre mântuire, a(utându-i să-) @reAdescopere pe Dumnezedevenind deopotrivă doctor al sufletelor vătămate de păcate, dar şi un fidel martor al învierii lor d

întuneric la lumină, din păcat la virtute, din moarte la viaţă* ând vârsta nu este patriarhală, câ



părul n-a încărunţit K semn al înţelepciunii K duhovnicul tânăr treuie să dea dovadă de adânsmerenie, să se roa"e mult, dar să se şi instruiască prin citiri din Dumnezeieştile slove ori de1perienţa unor duhovnici e1perimentaţi* /u toţi credincioşii au posiilitatea să cerceteze maduhovnici ai Bisericii noastre* De aceea, fiecare preot împuternicit să săvârşească taina Spovedaniare chemarea de a se face instrumentul prin care Duhul Sfânt oferă mân"âiere, iertare şi împăcacredinciosului' de este nevârstnic, să devină ătrânul tânărJ prin credinţă şi maturitaduhovnicească' cel în vârstă să se menţină mereu tânăr la suflet, prin prospeţimea şi zelul misiona

precum şi prin truda de a arăta că 8rtodo1ia înseamnă viaţă, ucurie, pace în Duhul Sfânt*Chipul ,aicii Domnului este de nesuportat pentru dia!ol

Sfinţii Părinţi ai Bisericii spun că dracii tremură auzind numele 0aicii Domnului, căci &a )născut pe 0ântuitorul nostru, .iul ;nul /ăscut al lui Dumnezeu, are a stricat şi va strica pânăsfârşitul veacului lucrurile diavolului, care caută să ne depărteze de Hristos şi să ne piardă penttotdeauna*

hipul 0aicii Domnului este de nesuportat pentru draci* Diavolul urăşte numele &i* Prin urmar

acest nume este mântuitor pentru noi* &ste clar cât de necesar este mereu să aler"ăm acoperământul şi mi(locirea ru"ăciunilor Preacuratei 0aici a Domnului* 7i cu cât ne vom ru"a mai mult, cu atât mai mult vom simţi în viaţa noastră acoperământul &i şi &a va fi pentru n4u"ătoare neadormită înaintea Domnului nostru 3isus Hristos*

@#!ântul erar0 #era!im @#blevC 5ăcătrul de minuni din #!ia, Predici, Editura &drmireMaicii mnului, <ucure%ti, 2H, p. 61C

Despre amestecul păcatului 1n faptele une

%tunci când pe un drum care străate o câmpie întinsă stă un pom răcoros, care aruncă o umo"ată, cu câtă ucurie se "răesc spre el călătorii &i află desfătare odihnindu-se şi stând de vorprieteneşte su umra răcoroasă, deasă şi lar"ă* ;n astfel de adăpost, o astfel de mân"âiere le celor ce mer" pe calea vieţii pământeşti Sfânta cruce a lui Hristos, de trei ori fericitul pom pe careînflorit rodul vieţii# Dumnezeu întrupat, $iaţa şi Dătătorul vieţii* Su umra crucii aflu acum plăcestând de voră cu dumneavoastră*

%scultaţi următoarea istorisire sfinţită* )a Sfântul, 0arele Pimen a venit un frate, plân"ându-se vede amestecul păcatului în faptele sale une* Bătrânul i-a povestit următoarea pildă# !răi

undeva doi lucrători de pământ* ;nul dintre ei a semănat ceva "râu, deşi necurat, pe când celălalăsându-se pradă leneviei, n-a semănat nimic* ând a venit vremea secerişului, cel dintâi a strâdestul "râu, deşi necurat, pe când cel de-al doilea n-a strâns nimic* are dintre cei doi lucrători pământ va avea ce să mănânce:J .ratele a răspuns# el ce a semănat şi a strâns ceva "râu, chdacă necuratJ* Bătrânul a zis# %tunci, să semănăm şi noi câte puţin, chiar dacă necurat, ca să nmurim de foameJ

Dumnezeu v-a dat să vedeţi fără "reş în inima dumneavoastră atunci când, privind în ea, aţi văzut uamestec de sufletesc şi duhovnicesc* Povestirea de mai sus poate de(a să vă mân"âie îndea(un



is-a tânăra 0avra tânărului său soţ !imotei, ce suferea cumplite munci şi o poftea să ia parte mucenicie# 0ă tem, fratele meu, să nu mă înspăimânt când voi vedea cumplitele munci şi pi"hemonul mâniat, să nu slăesc în rădare din pricina tinereţii anilor meiJ*

3-a răspuns mucenicul# /ădă(duieşte în Domnul nostru 3isus Hristos şi vor fi pentru tine muncile untdelemnul vărsat pe trupul tău şi suflare de rouă în oasele tale, care uşurează toate durerile taleJ

@#!ântul gnatie <riancianinv, uvinte către cei care vr $ă $e mântuia$că, :raducere de &dria%i Qenia :ănă$e$cu-la$, Editura #p0ia, <ucure%ti, 2, p. 36C

7iecare să-şi poarte crucea

e cruci sunt pre"ătite pentru cei mai mulţi dintre noi: ruci simple K nu dintr-acelea pe care le-dus mucenicii, nu dintr-acelea pe care până la sfârşitul vieţii le-au purtat nevoitorii din pustie*

$iaţa noastră K viaţa tuturor oamenilor K este amar, întristare şi pătimire şi toate aceste amaruîntristări şi pătimiri ale vieţii noastre lumeşti, sociale şi familiale, alcătuiesc crucea noastră*

8are puţine suferinţe pricinuiesc căsnicia nereuşită, ale"erea neinspirată a profesiei, olile "ravîn(osirea, confiscarea averii, clevetirile care ne urmăresc: !ot răul pe care ni-l fac oamenii, "elozcon(u"ală K oare nu sunt acestea crucea noastră:!oţi oamenii poartă şi sunt datori să poarte asemenea pătimiri, chiar dacă nu ar vrea deloc*

@#!ântul ?uca al rimeii, ?a pr"ile P$tului Mare. Predici la :rid, Editura <i$erica rtdA<ucure%ti, 24, p. 14C



Pră#nuirea canoni#ării Sfin&ilor români

0ulte ţinuturi ale lumii s-au învrednicit să-i facă 4aiului elşu" de suflete alese, care pururea împărtăşesc de neînserata lumină a lui Dumnezeu* +ntru aceasta, nici hotarele neamului românesc au fost mai sărace decât altele* Din duhul poporului român au izvorât suflete ce s-au suit în ceadrepţilor' din sân"ele lui s-au plămădit trupuri care n-au suferit stricăciunea morţii' su altarele l

s-au mucenicit mădulare care, prin suferinţă, au mărturisit puternicia duhului întru Hristos' prmunţii lui s-au mântuit sihaştri în luminată cuvioşie, mistuindu-se în ru"ăciune, post şi prive"herşi nu pe puţine din scaunele vlădiceşti s-au nevoit ierarhi care, peste cununa de aur şi nestematepreţuirii celei de oşte, şi-au adău"at cununa cea nepieritoare a sfinţeniei*

Prăznuirea

Sărătoarea Sfinţilor români a fost instituită de către Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâneG> iunie CLLG* !ot atunci a fost stailită ca dată pentru prăznuire a doua Duminică după 4usalii*



&ste ziua în care sunt cinstiţi Sfinţii români cunoscuţi, consemnaţi în calendar şi cei necunoscuţi*

+n calendarul creştin s-a înscris, dintru început, numele unor daco-romani, care au mărturisitapărat dreapta-credinţă*

;nii dintre ei au fost inecunoscuţi şi preţuiţi pentru viaţa lor desăvârşit creştină, fiind canonizadesea de alte Biserici decât cea naţională şi de alte neamuri, ceea ce a demonstrat caracterul

universalitate al sfinţeniei*Din anii CLE>-CL=E s-au făcut primele canonizări în Biserica noastră, oficializându-se ceea ce snumit canonizarea spontană, prin evlavia popularăJ*

SursaG :rhiepiscopia 0omisului,Airoul de pre

Dată schimătoare

Sărătoarea Sfinţilor români are ca dată pentru prăznuire a doua duminică după 4usalii sau prim

duminică după Duminica tuturor Sfinților*

Sărătoarea Sfinţilor 4omâni are dată schimătoare iar în ultimii ani a fost prăznuită astfel# G>>GL iunie R G>>F - C iunie R G>>E - iulie R G>>= - GE iunieR G>>N - C> iunie R G>>M - GL iunie R G>>LGC iunie R G>C> - = iunie R G>CC - G= iunie R G>CG - CN iunie R G>C - N iulie R G>CF - GG iunieR G>CECF iunie

Primele canonizări de Sfinţi 4omâni

Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, în şedinţa sa din GM feruarie CLE>, a făcut începutcanonizării Sfinţilor de ori"ine românească, hotărând#

aA 3ntroducerea în întrea"a noastră Biserică a cultului Sfântului 3oan $alahul, @cu zi de pomenire CG maiA, precum şi introducerea sau recunoaşterea formală a cultului local al unor martiri 8rtodo1iei româneşti din %rdeal şi al unor ierarhi români cu viaţă îmunătăţită, şi anume @în ordinvechimii lorA#

A uviosul Părinte 3osif cel nou de la Partoş, mitropolit al Banatului din sec* U$33 @între C=EC=EA, cu zi de pomenire la CE septemrie' sfintele sale oseminte se păstrează azi la catedra

mitropolitană din !imişoara'

cA 0itropoliţii 3orest @3lieA şi Sava Brancovici ai %rdealului, din sec* U$33, amândoi cu titlul OmărturisitoriO şi zi comună de pomenire la GF aprilie* %u suferit pentru apărarea ortodo1iromâneşti din %rdeal împotriva încercărilor de calvinizare a românilor ortodocşi, patronate principii un"uri ai %rdealului' cel dintâi a murit la 0ănăstirea Putna la CG martie C=NM, iar al doilîn aprilie C=M>'

dA uvioşii ieromonahi $isarion Sarai şi Sofronie din ioara şi drept-credinciosul ţăran 8pr/icolae @0iclăuşA din Săliştea Siiului, toţi trei luptători împotriva unirii reli"ioase cu 4oma, în se



- Sfântul 3erarh )eontie de la 4ădăuţi @C iulieA'- Sfântul $oievod 7tefan cel mare şi sfânt @G iulieA'- Sfântul uvios 3oan 3aco de la /eamţ - Hozevitul @E au"ustA'- Sfânta uvioasă !eodora de la Sihla @N au"ustA'- Sfinţii 0artiri Brâncoveni, onstantin $odă cu cei patru fii ai săi# onstantin, 7tefan, 4adu, 0atşi sfetnicul 3anache @C= au"ustA'- Sfântul uvios 3oan de la Prislop @C septemrieA'

- Sfântul 3erarh 0artir %ntim 3vireanul @GN septemrieA'- Sfinţii Preoţi 0ărturisitori 3oan din 5aleş şi 0oise 0ăcinic din Siiel @GC octomrieA'- Sfântul uvios %ntonie de la 3ezerul-$âlcea @G noiemrieA'- Sfântul uvios Daniil Sihastrul @CM decemrieA*

anonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, în şedinţa din G>-iunie CLLG*

Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe GC iunie CLLG*

Sfinţi 4omâni canonizaţi în anul CLLN#- Sfântul 3erarh Petru 0ovilă, mitropolitul <ievului @GG decemrieA*

Proclamarea oficială a canonizării a fost în data de C octomrie G>>G*Sfinţi 4omâni canonizaţi în anul G>>#- Sfântul uvios $asile de la Poiana 0ărului @GE aprilieA'- Sfântul 3erarh 0ucenic !eodosie de la 0ănăstirea Brazi @GG septemrieA'

anonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, în şedinţa din E mart

G>>*Proclamarea oficială a canonizării lor s-a făcut la 0ănăstirea Brazi, pe E octomrie G>>*

Sfinţi 4omâni canonizaţi în anul G>>E#- Sfântul uvios 8nufrie de la $orona @L septemrieA- Sfântul 3erarh Dosoftei, mitropolitul 0oldovei @C decemrieA*

anonizarea a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, în şedinţa din E iulG>>E*

Proclamarea oficială a canonizării Sfântului uvios 8nufrie de la $orona a avut loc pe L septemrG>>E, la 0ănăstirea $orona, iar cea Sfântului 3erarh Dosoftei, a avut loc pe CF octomrie G>>E, atedrala 0itropolitană din 3aşi*

Pe G>-GC octomrie G>>E, s-a hotărât canonizarea#- Sfântului uvios 5heor"he de la ernica @ decemrieA- Sfântului 3erarh 5ri"orie Dascălul, mitropolitul !ării 4omâneşti @GG iunieA*



Proclamarea oficială a canonizării Sfântului uvios 5heor"he de la ernica a avut loc pedecemrie G>>E, la 0ănăstirea ernica, iar cea a Sfântului 3erarh 5ri"orie Dascălul pe GC mai G>>la atedrala Patriarhală din Bucureşti*

Sfinţi 4omâni canonizaţi în anul G>>=' pe CF-CE noiemrie G>>=, s-a hotărât canonizarea#- Sfântului 3erarh Pahomie de la 5ledin, episcopul 4omanului @CF aprilieA*

Proclamarea oficială a canonizării sale a avut loc pe CF aprilie G>>N, în localitatea 5ledin*Sfinţi 4omâni canonizaţi în anul G>>N' pe CG feruarie G>>N, s-a hotărât canonizarea#- Sfântului 3erarh $arlaam, mitropolitul 0oldovei @> au"ustA*

Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe GL au"ust G>>N, la 0ănăstirea Secu*

Pe GG-GF octomrie G>>N, s-a hotărât canonizarea#- Sfinţilor 0artiri şi 0ărturisitori# %tanasie !odoran din Bichi"iu, $asile din 0ocod, 5ri"ore da"ra şi $asile din !elciu @CG noiemrieA*

Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc pe CC mai G>>M, la 0ănăstirea Salva*

Sfinţi 4omâni canonizaţi în anul G>>M' Pe E-N martie G>>M, s-a hotărât canonizarea#- Sfinţilor uvioşi 4afael şi Partenie de la %"apia @GC iulieA'- Sfântului uvios 3osif de la $ăratec @C= au"ustA'- Sfântului uvios 3oan de la 4âşca şi Secu @> au"ustA'- Sfinţilor uvioşi Simeon şi %mfilohie de la Pân"ăraţi @N septemrieA'- Sfântului uvios hiriac de la !azlău @L septemrieA

- Sfinţilor uvioşi 3osif şi hiriac de la Bisericani @C octomrieA*Proclamarea oficială a canonizării lor a avut loc la 0ănăstirea /eamţ, pe E iunie G>>M*

Pe M iulie G>>M, s-a hotărât canonizarea#- Sfântului 3erarh 3achint, mitropolitul 6ării 4omâneşti @GM octomrieA'- Sfântului $oievod /ea"oe Basara @G= septemrieA- Sfântului Dionisie &1i"uul @C septemrieA*

Proclamarea oficială a canonizării acestora a avut loc la atedrala Patriarhală din Bucureşti, pe

octomrie G>>M*

anonizarea Sfinţilor

3* +n Biserica 8rtodo1ă 4omână

Hot* /r* MLMRCLMM# 3a act despre participarea dele"aţiei Bisericii 8rtodo1e 4omâne, în frunte Prea .ericitul Părinte Patriarh !eoctist la festivităţile de aniversare a 0ileniului încreştinării 4usi@CF-C= iunie CLMMA* Se vor pulica în revistele Bisericii 8rtodo1e 4omâne documentele referitoa

la viaţa uviosului Paisie de la 0ănăstirea /eamţ, precum şi cele care atestă modul cum a fo



cinstit cuviosul în cadrul Bisericii noastre imediat după moarte* Se va înscrie în calendarul nostisericesc, la CE noiemrie, su numele uviosul Paisie de la /eamţ*

Hot* /r* GLG şi /r* E=RCLML# Dispune înscrierea în calendarul isericesc a sfinţilor şi martirilromâni @conf* Hot* /r* =GGRCLE>A, precum şi fi1area QDuminicii Sfinţilor 4omâniJ în QDuminica33-a după 4usaliiJ, începând cu anul CLL>* Se vor înscrie în sina1are şi cărţile de cult a sfinţilorcăror cult s-a "eneralizat prin proclamarea solemnă din anul CLEE* Se va studia procedura canoni

privitoare la "eneralizarea cultului Sfinţilor români, cu cinstire locală, canonizaţi de Biserica noasprin aceeaşi hotărâre sinodală nr* =GGRCLE>* Se va staili modalitatea înscrierii în alendarortodo1 român, "eneralizarea şi proclamarea cinstirii Sfinţilor români canonizaţi sau cinstiţi de aBiserici 8rtodo1e surori, alcătuirea te1tului Sina1arului, troparului şi slu(ei acestora, în vederaproării lor de către Sfântul Sinod* Se va lua în studiu şi prolema celorlalţi Sfinţi români a cărnume este amintit de martirolo"ii, sina1are, calendare etc* ale altor Biserici 8rtodo1e Surori ca prolema Sfinţilor români, cinstiţi la noi pe plan local* Se va staili şi procedura canonică de urmîn vederea înscrierii în calendarele tuturor parohiilor din Biserica 8rtodo1ă 4omână a Sfinţilautohtoni, care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru credinţa creştină în spaţicarpato-danuiano-pontic şi a acelor care au predicat şi au fost martirizaţi în părţile noastre, fiin

cinstiţi ca sfinţi de alte Biserici şi înscrişi în martirolo"iile sau calendarele lor* Studierea vieţii lucrării altor Sfinţi români cu cinstire locală în diferite părţi ale ţării noastre, în le"ătură cu caBiserica noastră nu a luat până acum o hotărâre formală de canonizare*

Hot* /r* GF>G şi ECFCRCLLC# /ecesitatea reluării lucrărilor omisiei sinodale pentru canonizarea Sfinţi români*

Hot* /r* CMGLRCLLC' /r* CCEM' CG>E' CLGM' G>M=' GCML' C>L' CFE' G' MGL' MF>' MFMFGRCLLG# Propuneri şi măsuri privind lucrarea de canonizare de Sfinţi români*

Hot* /r* CMCRCLLG# Se reactualizează Hotărârea Sfântului Sinod nr* GLGRCLML' proclamarQDuminicii Sfinţilor româniJ @Duminica a 33-a după 4usaliiA şi a "eneralizării cultului Sfinţilromâni canonizaţi prin Hot* Sfântului Sinod nr* =GGRCLE>' înscrierea în calendarul Biseri8rtodo1e 4omâne şi proclamarea cinstirii Sfinţilor români care sunt cinstiţi de alte Biser8rtodo1e şi care se află în 0ineie, Sina1are, 0artirolo"ii, etc* ale altor Biserici' reprezentarea icoane a Sfinţilor români a căror canonizare se va proclama' pro"ramul privind proclamarcanonizării Sfinţilor români şi a slu(elor reli"ioase le"ate de aceasta*Hot* /r* LEGRCLLG# Se reia şi se aproă, în continuare, canonizarea de Sfinţi români şi propunerea instituire şi proclamare a QDuminicii Sfinţilor 4omâniJ în Duminica a 33-a după 4usalii*

Hot* /r* GLGERCLLG# 3a act, cu aproare, despre proiectul %ctului sinodal al Bisericii 8rtodo4omâne privind canonizarea unor Sfinţi români, "eneralizarea cultului Sfinţilor români canonizîn anii CLE>-CLE=, cu cinstire locală, înscrierea lor în calendarul Bisericii noastre şi a altor sfinţi dori"ine română sau care au propovăduit în spaţiul carpato-danuiano-pontic şi care sunt cinstiţi sfinţi de către alte Biserici, precum şi instituirea QDuminicii tuturor Sfinţilor româniJ*

Hot* /r* GCML, GLGERCLLG şi /r* M=RCLL# Se ia act despre stadiul continuării lucrărilor omissinodale pentru canonizarea de Sfinţi români*



Hot* /r* MFRCLLG# 5eneralizarea cultului Sfinţilor români canonizaţi prin hotărârea sinodală n=GGRCLE>*

Hot* /r* MFFRCLLG# Se reactualizează Hotărârile Sinodale /r*GLG, E=RCLML, privind canonizarSfinţilor români, cu propunerea de "eneralizare a cultului şi înscrierea în calendarele tutureparhiilor a Sfinţilor autohtoni, care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru credincreştină în spaţiul carpato-danuiano-pontic şi a celor născuţi în alte părţi ale lumii, dar care

predicat şi au fost martirizaţi în părţile noastre, fiind cinstiţi de alte Biserici şi înscrişi în sina1aremartirolo"iile, minolo"iile sau calendarele acestora* Sunt enumerate GF de nume de astfel de sfinţi

Hot* /r* CCGGRCLLF# Se va răspunde ne"ativ la adresa Secretariatului de Stat pentru ulte nN>RCLLF în le"ătură cu reprezentarea unor chipuri de Sfinţi români pe însemnările monetare smotiv că nu este conformă cu conştiinţa 8rtodo1iei* +n emiterea de timre se vor putea reprezenchipuri de sfinţi*

Hot* /r* CF==RCLLE# Se reamintesc cele stailite în lucrările Sfântului Sinod din CL-G> iunie CLLprivind canonizarea de Sfinţi români, conform celor analizate şi aproate în hotărârile anterioare a

Sfântului Sinod* S-a elaorat un tael sinoptic unde se vede stadiul lucrărilor omisiei sinodale# s-a împlinit şi ce urmează să se mai împlinească, în privinţa canonizării de Sfinţi români*

Hot* /r* CF==RCLLE# Se aproă definitivarea Slu(ei şi %catistului Sfântului /iceta de 4emesiana* vor pulica în cărţile de cult*

Hot* /r* ==CERCLLE# Se aproă informarea despre lucrările omisiei sinodale pentru canonizarSfinţilor români @G>-GC sept* CLLEA# modul de înscriere în calendarul isericesc şi în cărţile de culSfinţilor români canonizaţi prin %ctul sinodal de la CL-G> iunie CLLE' modul de alcătuire a slu(el

reli"ioase ale acestora' propuneri de canonizare şi proiectele avizate ale slu(ei şi %catistul Sfinţilromâni*

Hot* /r* GMEFRCLLN# Se ia act despre stadiul actual al elaorării te1telor litur"ice în cinstea Sfinţilromâni a căror canonizare a fost proclamată în anul CLLG*

Hot* /r* NNNRCLLM# Se aproă definitivarea te1telor litur"ice pentru cinstirea unorSfinţi români#%catistul Sfinţilor 0artiri onstantin Brâncoveanu cu cei patru fii @onstantin, 4adu, 7tefan 0ateiA sfetnicul 3anachie @C= au"ustA'

%catistul Sfântului 3erarh Bretanion al !omisului @GE ianuarieA'%catistul, !roparul şi ondacul Sfântului !eotim, &piscopul !omisului @G> aprilieA'%catistul Sfântului 0ucenic &milian de la Durostor @CM iulieA'%catistul Sfinţilor 0ucenici otic, %tal, amasie şi .ilip de la /iculiţel @F iunieA' Slu(a Sfântul0ucenic Sava de la Buzău @CG aprilieA*

Se cere refacerea Slu(ei şi %catistului de la QDuminica Sfinţilor româniJ spre a corespundcerinţelor impuse de un te1t litur"ic su aspect do"matic, litur"ic şi literar* Până la introducerea cărţile de cult a te1telor litur"ice aproate, eparhiile să le poată tipări în roşuri pentru uzul litur"



al preoţilor şi al credincioşilor* Să se ur"enteze elaorarea te1telor litur"ice, revenite unor eparhprin Hotărârea Sfântului Sinod /r* ==CERCLLE şi EEC=RCLL=*

Hot* /r* GG>ERCLLM# 3a act despre propunerea posiilităţii canonizării 0itropolitului %ndrei 7a"ucu precizările că iniţiatorii propunerii @.undaţia Q%ndrei 7a"unaJ din onstanţaA# să se adrese0itropoliei %rdealului, îndreptăţită canonic să promoveze o astfel de propunere' să prezinar"umente şi dovezi referitoare la cinstirea ca sfânt în evlavia credincioşilor ardeleni' ar"umente

dovezi referitoare la sfinţenia vieţii lui* Propunerea va putea fi însoţită de studii întocmite cercetători, specialişti şi teolo"i, care au cercetat viaţa şi activitatea mitropolitului %ndrei 7a"una*

Hot* /r* >>=RCLLL# 3a act despre situaţia te1telor litur"ice ale Sfinţilor români canonizaţi în anCLLG*

Hot* /r* >=>RCLLL# Se aproă te1tele litur"ice ale Sfinţilor români canonizaţi în anul CLLG ctrimiterea la editura 3nstitutului Bilic al Bisericii 8rtodo1e 4omâne şi eparhiilor care le-au elaorîn vederea introducerii şi tipăririi în noile ediţii ale cărţilor de cult*

33* )a Bisericile 8rtodo1e surori

Hot* /r* LCRCLLE# Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica 5eor"iei şi aproă să se înscrîn alendarul Bisericii 8rtodo1e 4omâne*

Hot* /r* C= şi NG>NRCLL=# Se ia act despre participarea la festivităţile de proclamare a canonizămitropolitului Petru 0ovilă al <ievului, or"anizată de Biserica 8rtodo1ă ;craineană şi propunerde cinstire a acestui sfânt în Biserica 8rtodo1ă 4omână*

Hot* /r* GF>ERCLLN# Se ia act despre canonizarea de sfinţi în Biserica 4usă şi Biserica 5eor"ianurmând să se includă numele acestor sfinţi în calendarul Bisericii 8rtodo1e 4omâne, comunicândse această hotărâre*

instirea Sfinţilor

3* u sfinte moaşte în ţară sau în pelerina( prin ţară*

Sfântul 3oan 5ură de %ur

Hot* /r* N>>CRCLLN# Se ia act de vizita în 4omânia a &minenţei Sale, ard* Silvano Piovanel%rhiepiscopul .lorenţei @C-CN oct* CLLNA, cu care prile( a dăruit Patriarhiei 4omâne o parte dmoaştele Sfântului 3oan 5ură de %ur cu menirea de a fi depuse în viitoarea catedrală patriarhală dBucureşti, la timpul cuvenit* 7i recomandă să se includă în calendarul Bisericii noastre, ziua în caaceste părţi de moaşte ale Sfântului 3oan 5ură de %ur au fost aduse în Bucureşti şi depuse în actuaatedrală Patriarhală*

Sfânta 0uceniţă hiriachi



Hot* /r* LLRCLLN# +n calendarul isericesc să se înscrie cu prioritate la N iulie, pomenirea QSfint0uceniţe hiriachiJ întrucât o parte din sfintele sale moaşte se "ăsesc în catedrala &piscopHuşilor*

Sfântul %postol %ndreiHot* /r* LLRCLLN# %proă propunerile privind intensificarea cultului Sfântului %postol %ndreiromâni* +n cuprinsul 0itropoliei 0oldovei şi Sucevei să fie prezentă şi ziua aducerii moaştel

Sfântului %postol %ndrei, înscrisă în calendarul isericesc al eparhiilor din această mitropolie cruce nea"ră la data de C octomrie* %rhiepiscopia 3aşului în"ri(indu-se de alcătuirea slu(litur"ice pentru această prăznuire, în condiţiile aproate de Sfântul Sinod pentru alcătuirea slu(elSfinţilor români* )a > noiemrie sărătorirea Sfântului %postol %ndrei completată şi înscrisă calendarul isericesc cu roşu, Sfântul %postol %ndrei cel chemat, ocrotitorul 4omânieiJ*

Hot* /r* EC=>RCLLL# %proă ca în cuprinsul &piscopiei Dunării de ?os să fie sărătorită cu cinstilocală ziua aducerii moaştelor Sfântul %postol %ndrei la 5alaţi, urmând a fi înscrisă în calendarisericesc, cu cruce nea"ră, la CN octomrie - !recerea 0oaştelor Sfântului %ndrei la 5alaţonducerea eparhiei se va în"ri(i de alcătuirea slu(ei litur"ice, pentru această prăznuire

condiţiile aproate de Sfântul Sinod @temei nr* LLRCLLNA*

Sfântul 3oan 3aco Hozevitul

Hot* /r* C>CF=RCLL># 3a act despre intervenţia %sociaţiei Q.răţia 8rtodo1ă 4omânăJ filiala Dorohprin care s-a solicitat reluarea acţiunilor privind aducerea în ţară a moaştelor Sfântului uviosu3oan de la /eamţ-Hozevitul canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne, în anul CLL@temei nr* EFGFRCLLA* Se precizează necesitatea unui documentar referitor la poziţia Patriarh3erusalimului în privinţa retrocedării moaştelor acestui sfânt*

33* Peste hotare

Hot* /r* N>>RCLLM# 3a act de participarea dele"aţiei Bisericii 8rtodo1e 4omâne la cel de al 3$-lon"res 3nternaţional cu tema QSfântul %postol Pavel şi 5reciaJ @$eria-5recia, GE-> iunie CLLMA

Ltefan ,ărcule& - Din lutul 2eam&ului s-au plămădit 1ncă nouă sfin&i



alendarul Bisericii 8rtodo1e 4omâne s-a îmo"ăţit cu încă nouă sfinţi*

Proclamarea solemnă a canonizării celor nouă sfinţi nemţeni va avea loc astăzi, de +nălţarDomnului, la 0ănăstirea /eamţ, unde un soor de ierarhi, preoţi şi diaconi, condus de PreafericitPărinte Daniel, Patriarhul B84, va oficia Sfânta )itur"hie* Sfinţii canonizaţi de Biserica 8rtodo4omână în şedinţa din luna martie sunt#uvioşii Simeon şi %mfilohie de la Pân"ăraţi, a căror zi de prăznuire este N septemrie,Sfântul uvios hiriac de la !azlău, a cărui zi de pomenire este L septemrie, Sfinţii uvioşi 3osifhiriac de la Bisericani, a căror zi de prăznuire este C octomrie,

Sfinţii uvioşi 4afael şi Partenie de la %"apia $eche, care vor avea zi de prăznuire pe GC iulie,Sfântul uvios 3osif de la $ăratic, cu zi de prăznuire pe C= au"ust, şiSfântul uvios 3oan de la 4âşca şi Secu, care va fi prăznuit pe > au"ust*

titorul primei mănăstiri româneşti din 6ara Sfântă

Sfântul uvios 3osif de la Bisericani a fost primul sihastru cunoscut în 0untele Bisericanilor întemeietorul mănăstirii cu acelaşi nume* S-a născut într-un sat din ţinutul /eamţului şi de tânărintrat în oştea 0ănăstirii Bistriţa* %ici a fost tuns în monahism şi a deprins de la părinţii ătrâ

viaţa duhovnicească, postul şi neîncetata ru"ăciune*

După ce a mers la )ocurile Sfinte, uviosul 3osif s-a retras apoi în pustia de pe $alea 3ordanuluunde a a(uns, în câţiva ani, sihastru vestit* % trăit într-o peşteră, mai întâi sin"ur, apoi cu CN pustniucenici, întemeind prima comunitate duhovnicească românească cunoscută în 6ara Sfântă*

După năvălirea arailor asupra Sfintelor )ocuri, uviosul 3osif şi-a luat ucenicii şi a venit 0oldova, la 0ănăstirea Bistriţa* După ce numărul ucenicilor a crescut, a înălţat o mică iserică, hramul Buna $estireQ, construind şi chilii împre(ur* $iaţa monahală de aici era asemenea celei de



mănăstirile studiţilor de la onstantinopol @achimităQ - neadormităA, ce presupunea ru"ăciunneîncetată în iserică şi la chilii, post, metanii, cântarea psalmilor, ascultare şi dra"oste*După o invazie a turcilor, care le-au incendiat iserica, s-au hotărât să plece la Sfântul 0unte %thoPe drum însă li s-a arătat într-un ste(ar Preasfânta /ăscătoare de Dumnezeu, care i-a întreat# ;nmer"eţi:Q* )a această minunată vedere, ei au răspuns# /e ducem la "rădina taQ' iar 0aiDomnului le-a spus atunci# +ntoarceţi-vă, căci şi aici este "rădina meaQ*

0ai târziu, schitul uviosului 3osif s-a numit Schitul BisericaniQ, adică al evlavioşilorQ, pentru monahii se ru"au aici cu lacrimi şi mulţi se vindecau de oli cu ru"ăciunea şi inecuvântaruviosului 3osif*

uviosul hiriac de la Bisericani, => de ani în pustie

%l doilea trăitor de la Bisericani canonizat recent este uviosul hiriac* % trăit la începutul secolual U$33-lea la 0ănăstirea Bisericani, care număra pe atunci peste C>> de călu"ări* S-a retras pustie, într-o peşteră din muntele lui Simon, unde a trăit sin"ur timp de => de ani* $ara şi iarstătea pe munte cu trupul "ol, în ru"ăciune* )-a cunoscut şi Sfântul 3erarh Dosoftei, mitropolit

0oldovei, care, mai târziu, după mutarea cuviosului la Domnul, i-a sărutat sfintele moaşte*

&ste cunoscut ca unul dintre marii sihaştri din arpaţi, având o viaţă pilduitoare# trăirea desăvârşită lepădare de sine, smerenie şi în neîncetată ru"ăciune* 7i-a dat sufletul lui Hristonumărându-se printre Sfinţii români cinstiţi de popor* 0oaştele lui au fost aşezate în peştera în caa trăit, ce se poate vedea şi astăzi şi în care s-a amena(at, mai târziu, un paraclis în cinstea lui* 0târziu, din cauza deselor tulurări din ţară, sfintele moaştele au fost împărţite*

hiriac de la !azlău, apărător al dreptei credinţe

redincioşii se pot închina din acest an şi la Sfântului hiriac de la 0ănăstirea !azlău, cel mcunoscut pustnic de aici* S-a născut la începutul secolului al U$33-lea într-o familie de credinciodin satul 0esteacăn* +n copilărie, a fost luat de părinţi la slu(ele oficiate la 0ănăstirea !azlăsimţind chemarea spre monahism* % intrat din fra"edă tinereţe în oştea 0ănăstirii !azlău, undedeprins viaţa monahicească, apoi a primit călu"ăria* După puţină vreme, a fost hirotonit fără volui, diacon şi preot, devenind apoi un iscusit povăţuitor de suflete* S-a retras în pustnicie întrpeşteră pe un munte din apropierea mănăstirii, numit 0ă"ura !azlăului*

Doândind darul ru"ăciunii curate, al vindecării olilor şi al iz"onirii demonilor, a fost căutat

mulţimile de călu"ări şi credincioşi dornici să se împărtăşească din sfinţenia vieţii sale*

+n acea perioadă de intensă propa"andă calvină venită din !ransilvania, el a fost un adevărapărător şi mărturisitor al dreptei credinţe, păstrând aprinsă flacăra 8rtodo1iei în tot ţinu/eamţului*

% trecut la Domnul în (urul C==>, fiind înmormântat în pridvorul isericii mănăstirii !azlău*

+ncă din timpul vieţii, evlavia populară l-a consacrat drept sfânt, lucru adeverit şi de Sfântul 3era

Dosoftei, mitropolitul 0oldovei, care l-a cunoscut şi, apoi, i-a sărutat moaştele*



.ericitul stareţ 4afailQ*

Doi sfinţi de la %"apia $eche au fost canonizaţi în luna martie# uviosul 4afail şi uviosul Parten

Primul dintre ei a fost monah în vechiul aşezământ călu"ăresc %"apia din Deal, în veacul al U$lea* Sfântul 4afail a fost cinstit încă din secolul al U$33-lea, mai ales în 0oldova, chiar de Sfânt

3erarh Dosoftei, mitropolitul 0oldovei, care i-a cinstit moaştele*Sfântul 4afail s-a născut în satul Bursucani, din ţinutul Bârladului, din părinţi credincioşi* % plecdin tinereţe la celera mănăstire nemţeană, unde a fost ucenic al monahilor de aici, după care a focălu"ărit su numele de 4afail, care se tâlcuieşte Dumnezeu aduce vindecareQ* $iaţa acestui sfânu este foarte cunoscută* Se ştie că părinţii a"ăpeni ţineau o rânduială a locului de la care nu saătut nici ascultătorul monah 4afail*

ălu"ării petreceau în lavră, iar cine era întărit şi râvnea la viaţa cea liniştită a pustiei, inecuvântare, pleca să se nevoiască în sihăstrie împreună cu un ătrân şi, mai târziu, sin"ur*

Sfântul 4afail a trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de ru"ăciune şi asceză, a primdaruri înalte, fiind îndrumător al fraţilor din oşte şi uimind pe toţi prin viaţa sa sfântă înţelepciunea sa* !oţi îl priveau ca pe o icoană a virtuţilor, iar în pomelnicele vechi este num.ericitul stareţ 4afailQ*Din timpul vieţii făcea minuni, iar la mormântul său au venit mulţi olnavi şi neputincioşi pentruse vindeca* ;cenicii săi i-au dez"ropat moaştele şi le-au aşezat în iserică, spre închinare* 0ii pelerini veneau să se închine la moaştele sale, mai ales la hramul 0ănăstirii /eamţ, când avea lpelerina(ul la mănăstirile /eamţ, %"apia şi Secu* %cestea au fost ascunse o periodă, odată cu ce

ale Sfântului Partenie*Părţi din moaştele acestor doi sfinţi de la %"apia se păstrează şi astăzi în mănăstirile nemţene şi altele din 0oldova*

Pustnicul din 0untele ScauneQ*

Sfântul 3erarh Dosoftei, mitropolitul 0oldovei, a numărat printre călu"ării cu înaltă viaduhovnicească din 0oldova şi pe uviosul Partenie de la %"apia $eche* % trăit în secolul al U$3lea, fiind urmaşul sihaştrilor din 0unţii %"apiei* % fost tuns în monahism de stareţul &ufrosi

ctitorul mănăstirii din )ivada Părinţilor*

!radiţia spune despre Sfântul Partenie că a sihăstrit în muntele ScauneleQ, după modelul pustnicildinaintea sa# ziua se ru"a în sin"urătate, mai ales cu Psaltirea, pe care o ştia pe dinafară, iar la apussoarelui, "usta puţin din pâine şi le"ume fierte, după care toată noaptea rostea ru"ăciunea lui 3isuîn timp ce împletea coşuri* Dormea puţin când oosea, în laviţe @scauneA, aşezate între trunchiurde razi* ;cenicii duceau coşurile la târ", unde le vindeau, iar cu anii astfel câşti"aţi cumpărhrană şi cele necesare traiului pustnicesc* De la aceste scaune, muntele şi poiana au primit numede ScauneQ*



/u se cunosc date e1acte despre viaţa sa, dar se ştie că este numărat în rândul e"umenilor %"apiSe spune că era luminat şi plin de înţelepciune şi avea darul tămăduirii* Potrivit unor tradiţii, scotşi demoni din oameni*

% trecut la cele veşnice în C==>, iar trupul său a fost dez"ropat şi "ăsit neputrezit* 0oaştele sale afost ascunse pentru o perioadă lun"ă de timp*

+ntemeietorul 0ănăstirii Pân"ăraţi;nul dintre trăitorii nemţeni canonizaţi de Sfântul Sinod al Bisericii 8rtodo1e 4omâne în lumartie este Sfântul uvios Simeon de la Pân"ăraţi* S-a născut la începutul secolului al U$-lea, înun sat din apropierea oraşului Piatra /eamţ, în timpul domniei lui %le1andru cel un* % intrat dtinereţe în oştea 0ănăstirii Bistriţa, unde a trăit în ascultare şi a sporit duhovniceşte* inecuvântarea e"umenului 0ănăstirii Bistriţa şi, împreună cu încă doi ucenici ai săi, în CFG, sretras la poalele muntelui numit ParuQ, la E Vm depărtare de mănăstirea sa, lân"ă malul stân" pârâului Pân"ăraţi* %ici, cuviosul şi-a făcut o chilie din ârne de rad, într-o poiană încon(urată păduri seculare, şi trăia cu ucenicii săi, în necontenite ru"ăciuni şi în meditaţie la cele cereş

%(un"ând sihastru desăvârşit şi dascăl iscusit al ru"ăciunii inimii, mulţi monahi au venit de-a lun"timpului la el, aşezământul lui fiind cunoscut timp de GL de ani su numele de Sihăstria lSimeonQ*

Sfântul $oievod 7tefan cel mare i-a dăruit, în CF=C, ani şi a(utor să înalţe o mică iserică de lemcu hramul Sfântul 0are 0ucenic Dimitrie, izvorâtorul de mirQ* Biserica a fost sfinţită în acelaşi ala G= octomrie, de mitropolitul !eoctist 3, care l-a hirotonit atunci preot pe Simeon* %stfel, Sfântuvios Simeon a devenit întemeietorul şi primul e"umen al 0ănăstirii Pân"ăraţi, ce s-a numit pânîn CE>M Schitul lui SimeonQ*

Sfătuitor al lui 7tefan cel mare

$iaţa sa curată l-a învrednicit pe Simeon de a primi darul vindecării olilor şi al vederii înain0ulţi suferinzi veneau la chilia sa şi se făceau sănătoşi prin ru"ăciunea lui*

Dre"ători din sfatul ţării, chiar şi domnitorul 7tefan cel mare, veneau adesea la el să ceainecuvântare şi sfaturi* +n CFN=, când turcii l-au învins pe 7tefan cel mare în luptele de 4ăzoieni, uviosul Simeon şi-a luat ucenicii, s-a ru"at lui Dumnezeu pentru domn şi pentru ţară să-i scape din mâinile cotropitorilor, apoi au trecut peste arpaţi, în !ransilvania, stailindu-se

0ănăstirea aşiva* După puţin timp, în toamna aceluiaşi an, a trecut la cele veşnice, fiind în"ropde ucenicii săi la aşiva*

0oaştele sale au fost cinstite de Sfântul $oievod 7tefan cel mare, care le-a adus în 0oldov3eromonahul %tanasie scrie că 7tefan voievod i-a adus sfintele lui moaşte într-o raclă cinstită şi ţinea în vistieria sa cu cinste* %poi, luând o parte din sfintele lui moaşte, le-a oprit pentla"oslovenie, şi cu aromate cu une miresme, şi cu tămâie le tămâia totdeauna spre credinţa şi uîntărire a dreptei-credinţe a domniei sale, iar mai vârtos pentru dra"ostea şi căldura duhovniceasce avea mai-nainte către dânsul' iar rămăşiţa sfintelor lui moaşte cu cuviinţă sfinţită şi cu cinste le

în"ropat în cetatea SuceveiQ*



%mfilohie, cinstit încă din viaţă ca sfânt

Sfântul %mfilohie de la Pân"ăraţi s-a născut în anul CFMN, în partea de nord a 0oldovei* $iamonahală şi-a început-o de foarte tânăr, la 0ănăstirea 0oldoviţa, de unde a venit la Pân"ăraţi, anul CE>M* %ici a fost ales stareţ, conducând oştea mănăstirii timp de E= de ani*

+n timpul său, domnitorul %le1andru )ăpuşneanu a zidit la Pân"ăraţi o iserică în numele său, plocul celei vechi de lemn, care fusese arsă de turci* Se spune că domnitorul a avut un vis în care i scerut să mear"ă la Pân"ăraţi să zidească această iserică, sfinţită în CE=> de mitropolitul 5ri"or)a ătrâneţe, fericitul %mfilohie a primit marele şi în"erescul chip al schimniciei su numele d&noh, iar în anul CEN> a trecut la cele veşnice* % fost cinstit încă din viaţă ca sfânt, iar monahii de0oldoviţa şi Pân"ăraţi l-au prăznuit în fiecare an la data trecerii sale la Domnul*

titorul celei mai mari mănăstiri ortodo1e de maici din lume

Printre Sfinţii nemţeni canonizaţi în acest an se numără şi uviosul Părinte 3osif* %cesta s-a născ

în (urul anului CNE>, în satul $alea ?idanului din !ransilvania, într-o familie de credincioşi ortodocvenită în 0oldova din cauza revoltei românilor ortodocşi din !ransilvania, condusă de uviosSofronie de la ioara, împotriva asupririi austriece şi a uniaţiei* !ânărul 3osif a fost impresionat dmănăstirile moldave şi de viaţa călu"ărilor de aici, încât a devenit ucenic al uviosului Pais$elicicovschi, încă de pe când se afla la 0ănăstirea Dra"omirna*

;cenic al acestuia, uviosul 3osif s-a deprins cu ascultarea, smerenia, paza minţii, înfrânarepostirea, prive"herile şi ru"ăciunea minţii* ând Sfântul uviosul Paisie s-a mutat cu oştea 0ănăstirile Secu şi /eamţ, a venit şi uviosul 3osif, care, la recomandarea stareţului, a fo

călu"ărit şi hirotonit ieromonah*+n CNNL, uviosul 3osif a devenit îndrumător duhovnicesc la Schitul Pocrov de lân"ă 0ănăstir/eamţ şi povăţuitor al maicilor de la Schiturile 5ura arpenului şi Durău* u inecuvântarstareţului, a devenit sihastru @ieroschimonahA în 0unţii /eamţului, cu alţi doi monahi# 5herman 5herontie* După anul CNME, uviosul 3osif a fost rânduit să pună azele 0ănăstirii $ăratîmpreună cu maica 8limpiada, iar mai apoi şi /azaria, ucenicele sale duhovniceşti de la SchitDurău*

Preocupare pentru cultură

Sfântul 3osif este primul mare duhovnic al aşezării monahale de la $ăratic şi, în acelaşi timp, undintre ctitorii acestei mănăstiri* unoscând purtarea sa şi rolul activ pe care l-a îndeplinit la $ăratimitropolitul $eniamin ostachi al 0oldovei l-a preţuit pentru sfinţenia vieţii sale şi pentru fapteune ce le săvârşea* +mpreună cu stareţele din vremea sa, a pus temelia unelor rânduieli cu privila slu(ele isericeşti, la lucrul de oşte şi chilie, la deprinderea cu cititul, scrisul, lucrul de mână ru"ăciunea cea de toată vremea*

% ctitorit cele două iserici de la începuturile mănăstirii, cea din lemn @CNMEA şi cea din zid @CM>

CMCGA, amele cu hramul %dormirea 0aicii DomnuluiQ* Sfântul 3osif, pustnicul a contriuit



or"anizarea mai multor mănăstiri din munţii /eamţului şi, timp de treizeci de ani, a asi"urîndrumarea duhovnicească a mai ine de trei sute de călu"ăriţe, precum şi a numeroşi trăitori dmunţii de lân"ă Sihla* Bun cunoscător al Sfintei Scripturi şi al scrierilor Sfinţilor Părinţi, s-a ocupşi de copierea manuscriselor cu conţinut scripturistic, teolo"ic şi cultic*

% avut darul vindecărilor, iar după trecerea sa la cele veşnice, la GM decemrie CMGM, a foînmormântat în pronaosul Bisericii %dormirea 0aicii DomnuluiQ de la 0ănăstirea $ăratic*

)ocurile din 0unţii /eamţului unde a trăit ieroschimonahul 3osif au rămas în tradiţia locului sudenumirea# Poiana lui 3osifQ, Pârâul lui 3osifQ şi hiliile lui 3osifQ* De la marele isihast român păstrează un tipic al ru"ăciunii inimii, pe care îl urma dimpreună cu ucenicii săi din mănăstiri*

Duhovnicul uvioasei !eodora de la Sihla

Sfântul 3erarh 3oan de la 4âşca a păstorit ca ierarh în 0oldova veacului al U$33-lea şi a fost prietapropiat al mitropoliţilor $arlaam şi Dosoftei* S-a născut în ţinutul $rancei* +ncă din tinereţe şimanifestat dorinţa de a intra în viaţa călu"ărească* 4udenia sa, $arlaam 0oţoc, viitorul mitropolit

0oldovei, care trăia pe atunci la 0ănăstirea Secu, l-a dus pe tânărul 3oan în oştea 0ănăsti4âşca, rectitorită de vornicul ostea Băcioc, prietenul apropiat al lui $arlaam* %ici a fost călu"ăde e"umenul %"afton, în (urul anului C=>*

+n C=G, $arlaam a devenit mitropolit al 0oldovei, iar după câţiva ani l-a mutat pe călu"ărul 3oan la 0ănăstirea 4âşca la 0ănăstirea Secu, dându-i chilia, cărţile şi lucrurile pe care mitropolitul păstra în mănăstirea sa de metanie* Datorită perioadei în care a trăit la 4âşca @apro1imativ CM ancontemporanii şi urmaşii l-au numit 3oan de 4âşcaQ*

)a 0ănăstirea Secu, 3oan a avut ca îndrumători spirituali pe e"umenii /echifor şi 5hedeon, acesdin urmă fiind ctitorul Schitului @azi mănăstireA Sihăstria şi apoi, în două rânduri, mitropolit 0oldovei* +n C=FC, domnitorul $asile )upu, sfătuit de mitropolitul $arlaam, înfiinţa în etat/eamţului o mică mănăstire, cu hramul Sfantul 3erarh /icolaeQ* 0itropolitul $arlaam a pus e"umen al acestei mănăstiri-cetate pe omul său de încredere şi rudenia sa, 3oan de la 4âşcaQ*

%rhiepiscopul cel sfânt şi minunatQ

% fost e"umen la 0ănăstirea din etatea /eamţului până în C==E* &l a otezat-o, în C=E>, pe fiilui ?oldea, armaşul cetăţii, cea care avea să fie, peste ani, marea sihastră, Sfânta uvioasă !eodo

de la Sihla* De asemenea, i-a fost duhovnic şi îndrumător până la vârsta de C= ani, îndemnând-o alea"ă viaţa monahală*

+n C==N, 3oan a fost ales, hirotonit şi instalat episcop al Huşilor, având credincioşi din 6ara de ?os0oldovei, de pe amele maluri ale Prutului* % păstorit timp de şapte ani, în vremuri "rele, cânturcii şi tătarii prădau, deseori, aceste locuri* &ra foarte apreciat de credincioşi, dar şi de ceilaierarhi moldoveni, în special de Sfântul 3erarh Dosoftei, în acea perioadă episcop la 4oman, iar ducâţiva ani mitropolit al 0oldovei*



Din anul C=NF şi până la trecerea sa la cele veşnice @C=MEA, 3oan a păstorit &piscopia 4omanuluînfiinţată de primii voievozi 0uşatini ai 0oldovei* %ici a ctitorit 0ănăstirea 0era, în ţinutul snatal, cu a(utorul rudei sale, vornicul 0oţoc din 8doeşti* &piscopul 3oan a aşezat la acea mănăstipe ucenica sa, !eodora, de la etatea /eamţului, împreună cu alte câteva călu"ăriţe*

% fost înmormântat de mitropolitul Dosoftei şi ceilalţi ierarhi, lân"ă iserica mare a 0ănăstirii SecSfântul 0itropolit Dosoftei, în cartea sa $iaţa şi petrecerea sfinţilorQ, l-a numit arhiepiscopul c

sfânt şi minunatQ*



<ucura"i-v #!in"ilrmânrugăt

!ierbin"i pent$u!letena$tr

predici la duminica sfinților români şi chemarea primilor apostoli

Documents