vasile cel mare cap i

8/19/2019 Vasile Cel Mare Cap I

1/32

INTRODUCERE

Născut la 330 dintr-o familie evlavioasă în Cezareea Capadociei, familie

care a dat Bisericii creştine şase sfinţi, trei episcopi şi cinci monahi, Sfntul !asile

şi-a făcut educaţia mai înti în familie, apoi în şcolile din Cezareea Capadociei,

unde a cunoscut pe Sfntul "ri#ore de Nazianz, cu care a le#at una dintre cele mai

frumoase prietenii cunoscute în lumea veche, apoi la Constantinopol, unde a

cunoscut pe $i%aniu, şi mai apoi la &tena, studiind cu 'imferiu şi (roheresiu,

do%ndind o serioasă cultură clasică) *eîntors în patrie în 3++, a profesat un timp

retorica, fiind cşti#at pentru Biserică de sora sa, acrina, %otezndu-se în anul3+ şi făcnd călătorii pentru cunoaşterea monahismului în Siria, (alestina, .#ipt

şi esopotamia) *etras în (ont, a vieţuit aici cţiva ani, întemeind o mănăstire şi

or#aniznd viaţa monahală după principiul comunitar, îm%innd munca cu

ru#ăciunea)

/n anul 31 este hirotonit preot de episcopul .use%iu al Cezareei Capadociei,

remarcndu-se în 32 prin or#anizarea asistenţei sociale cu ocazia unei mari

foamete, cnd îşi împarte averea săracilor)

/n anul 30 a fost hirotonit episcop pentru scaunul din Cezareea Capadociei,

remarcndu-se timp de nouă ani, ca un păstor destoinic, ca un or#anizator

desăvrşit al acţiunilor carita%ile, ca un stlp al rtodo4iei în lupta contra

ereticilor)

&n#a5at pnă în ultima picătură de ener#ie în lupta pentru triumful

rtodo4iei, pentru or#anizarea asistenţei sociale, slă%it de anii de asceză, Sfntul

!asile moare la 6 ianuarie 37, fiind prăznuit de întrea#a rtodo4ie fie sin#ur, la

această dată, fie împreună cu Sfntul "ri#ore de Nazianz şi cu Sfntul 8oan "ură

de &ur, la 30 ianuarie)


2/32

Cea mai de seamă operă a Sfntului !asile cel are este socotită a fi

9 Hexaimeronul :)

/n le#ătură cu această operă, unii autori au vor%it despre o întlnire între

revelaţia divină şi înţelepciunea profană, alţii însă văd în ea mai curndconfruntarea întreprinsă de un #nditor creştin între referatul %i%lic al creaţiei şi

ceea ce a cercetat el din #ndirea antică cu mai mult sau mai puţin succes)

Conţinutul acestei opere a Sfntului !asile va fi mai uşor de înţeles, dacă

vom cunoaşte mai îndeaproape profilul său ca teolo#, atitudinea sa faţă de Sfnta

Scriptură şi faţă de cultura antică)

/n 'e4aimeron, Sfntul !asile foloseşte te4tul Sfintei Scripturi pentru a-şi

e4prima ideile sale creştine în le#ătură cu creaţia pe plan filosofic spre a arăta felul

în care referatul %i%lic capătă sens şi din punct de vedere filozofic) (artea

principală din ceea ce opera sa conţine ca antic a pătruns în ea numai indirect, căci

Sfntul !asile este mai străin de spiritul #recesc dect oricare dintre Sfinţii (ărinţi,

care i-au urmat) Ca #nditor creştin, Sfntul !asile este deschizător de drum, fapt

pentru care el nu este uşor de înţeles nici din punct de vedere patristic)

/n Biserică, Sfntul !asile a refuzat să adere la numeroasele partide create de

disputa ariană şi s-a lăsat călăuzit numai de Sfintele Scripturi) /n această primă

perioadă a vieţii sale %isericeşti, operele sale reflectă tensiunea din Biserică şi lupta

sa cu ereziile, dar în perioada următoare, caracterizată ca mai liniştită, operele sale

reflectă preocuparea pentru mărturisirea credinţei sănătoase evitnd confruntările

savante şi ţinndu-se de lim%a5ul Scripturii) Sfntul !asile nu-şi datora cultura sa

elină unor reminiscenţe din şcolile retorice, nici nu a căutat să introducă înliteratura creştină anumite tipuri de tradiţie elină) ;e asemenea, spre deose%ire de

ceilalţi capadocieni, Sfntul !asile a devenit scriitor, numai din interes pastoral şi

pe acest suport poate fi înţeleasă şi %o#ata varietate a stilului său)


3/32

/n funcţie de acest profil al operelor sale şi de tensiunea din vremea sa

înţele#em atitudinea sa faţă de cultura antică) .l nu poate fi socotit în felul lui

ri#en, ca reprezentant al eforturilor de a compara şi e#aliza %unurile culturii

elenice cu simţirea creştină, în %aza acelei 9complexio oppositorium:) ;ar întimpul său, în Biserică nu se punea numai pro%lema apărării creştinismului ca în

vremea lui Clement &le4andrinul şi a lui ri#en, care vedeau fără dificultate un

au4iliar în cultura elină, ci în vremea sa se punea pro%lema apărării dreptei credinţe

în faţa invaziei #ndirii eline prin eretici în Biserică) Ca urmare, crendu-se în

Biserică #rupări, unele tradiţionaliste, altele pro#resiste, Sfntul !asile a tre%uit să

facă faţă e4a#erărilor de am%ele părţi, scoţnd în evidenţă specificul creştin,

com%ătnd punctele sla%e ale culturii eline şi folosind ceea ce întărea credinţa)

Sfntul !asile a arătat astfel modul în care creştinismul a depăşit forma elenică de

cultură, cnd această cultură nu mai rămnea doar un domeniu al ereticilor, ci

trecea în minile ortodocşilor)

;eşi este o operă de zidire sufletească a păstoriţilor săi, în 'e4aimeron

Sfntul !asile prezintă învăţătura Bisericii despre revelaţia divină cu toată

maturitatea #ndirii sale, şi cu toată puterea trăirii sale, cu att mai mult cu ct în

pastoraţie este domeniul de verificare practică a învăţăturii creştine)


4/32

/n comentariul său la referatul despre creaţie, suntem datori să descoperim

puterea cu care s-a sfinţit ;umnezeu în noi prin 'ristos, credinţa profundă,

înţelepciunea Sfntului !asile, #ri5a şi trezvia sa pentru zidirea turmei sale şi

aceasta cu att mai mult, cu ct mulţi din vremea sa ne#li5au puterea de interpretarea lumii în 'ristos prin credinţă, pentru lucruri neziditoare)

&şadar, în lucrarea de fa ă, după ce în prima parte voi prezenta succintț

cteva aspecte din via a Sfntului !asile cel are, ma voi a4a apoi pe prezentareaț

crea iei lumii şi a omului potrivit 'e4aimeronului)ț


5/32

CAPITOLUL I

SFÂNTUL VASILE CEL MARE ŞI INTERPRETAREA SFINTEI

SCRIPTURI

1. Via a şi activitatea Sfânt!i Va"i!e ce! Ma#eț

1.a. Tine#e ea Sfânt!i Va"i!eț

Sfantul !asile cel are a trăit într-o epocă de #rele încercări pentru Biserica

creştină care, deşi la 363, prin .dictul de la ediolanum a devenit reli#ie li%eră,

nemaifiind pri#onită, în decursul secolului al 8!-lea a avut de înfruntat un duşman

mult mai periculos şi anume diferitele forme de erezie) /n lupta de com%atere a

acestui duşmani periculos pentru viaţa Bisericii s-au remarcat în mod deose%it

marii părinţi %isericeşti din secolul al 8!-lea, între care Sfntul !asile,

&rhiepiscopul din Cezareea Capadociei, ocupă un loc de frunte)6

/n procesul de formare sufletească a Sfntului !asile cel are un rol

hotărtor l-a avut educaţia aleasă primită în snul numeroasei familii din care făcea

parte) S-a născut la anul 3=7 în Cezareea Capadociei, din familia ma#istratului

!asile şi a soţiei sale, .milia)= >nărul !asile a fost cel de al doilea din cei zece

copii, dintre care s-au remarcat Sfnta acrina, care era cea mai mare între fraţi,

Naucratus, mort la vrsta de = de ani, Sfntul "ri#orie, episcop de N?ssa şi (etru,

a5uns episcop de Sevasta, după 37) /nsuşi faptul că din această familie numeroasă

toţi copiii s-au remarcat prin alese însuşiri, este cea mai %ună dovadă că în ea s-a

1 Stelianos (apadopoulos, Viaţa Sfântului Vasile cel Mare, trad) ;iac) Cornel Coman, .d) Bizantină,Bucureşti, =003, p) 67

2 (r) a#istrand 8oan Chirvăsie, Despre spiritualitatea Sfântului Vasile cel Mare, în rev) S)>) @ A67+2,nr) -2, p) 1+


6/32

făcut o educaţie în#ri5ită) ;ar aceasta se e4plică din faptul că att părinţii Sfntului

!asile, ct şi %unicii acestuia au practicat o viaţă creştină de mare curăţie) &ceastă

viaţă devenise adevărată tradiţie în familia lui) Bunica sa, pe linie paternă, a fost

Sfnta acrina cea %ătrnă, care avusese de suferit în timpul persecuţiilor lui;iocleţian A=21-30+ şi care îl cunoscuse pe Sfntul "ri#orie >aumatur#ul A =0)

Sfntul !asile va spune despre sine mai trziu, într-o scrisoare, că 9am păstrat în

mine învăţătura despre Dumnezeu pe care am primit-o în copilăria mea de la

fericita mea mamă şi de la bunica mea Macrina şi pe care apoi am îmboăţit-o!

"ăci eu n-am sc#imbat părere după părere odată cu vârsta$ ci mai mult am

desăvârşit ceea ce primisem la început prin învăţătura lor! După cum sămânţa

creşte şi se măreşte$ dar în sine rămâne aceeaşi şi nu se sc#imbă$ ci se

desăvârşeşte$ prin creştere$ tot aşa şi la mine aceeaşi cunoştinţă s-a dezvoltat

numai şi s-a desăvârşit :)3

Să reţinem că cele de mai sus au fost afirmate de Sfntul !asile cel are

pentru a com%ate noutăţile doctrinare ce apăruseră la Neocezareea şi, deci, faptul

că el socoteşte drept criteriu al adevăratei credinţe tradiţia transmisă din #eneraţie

în #eneraţie)1

Conţinutul creştin al educaţiei pe care tnărul !asile o primeşte în snul

familiei sale i-a fost transmis prin evlavie, căci, după mărturia Sfntului "ri#orie

de Nazianz, trăsătura caracteristică pe care Sfntul !asile a primit-o de la strămoşii

săi a fost pietatea)+ Direa sa sensi%ilă şi %olnăvicioasă a constituit un alt factor, ce a

3

Sfntul !asile cel are, %pistole, în col) (SB, nr) 6=, trad) (r) (rof) dr) C) Corniţescu şi (r) (rof ) dr) >)Bodo#ae, .d) 8)B)) al B))*), Bucureşti, 6722, p) ==3

4 ;iac) Conf) () 8) ;avid, &nvăţăturile Sfântului Vasile cel Mare$ în rev) S)>) @@@!8 A6721, nr) +-, p)303

5 (r) a#istrand 8oan Chirvăsie, op! cit!, p) 1+


7/32

determinat înclinaţia Sfntului !asile spre meditaţie şi viaţă duhovnicească) ;upă

ce-şi petrece copilăria la Neocezareea, timp în care este iniţiat de tatăl său şi în

cultura profană a vremii, în perspectiva unei profesii de retorică, Sfntul !asile îşi

continuă studiile la Cezareea Capadociei, Constantinopol şi &tena, unde a avut ca profesori pe renumiţii filozofiE 'imeriu, $i%aniu şi (roheresiu) /n timpul celor

aproape cinci ani petrecuţi la &tena, Sfntul !asile a avut cole# de studii pe Sfntul

"ri#orie de Nazianz, pe care-l cunoscuse la Cezareea Capadociei, şi unul din

lucrurile cele mai preţioase pe care le-au do%ndit cei doi cole#i capadocieni prin

studiile lor la &tena, a fost frumoasa lor prietenie) ;atorită condeiului meşteşu#it

al celui din urmă, această prietenie avea să devină, model în literatura creştină)

Diind ca un suflet în două trupuri, ei nu cunoşteau 9decât două căi' cea dintâi de

mare preţ$ cea de a doua de o valoare mai mică( cea dintâi ducea spre casele

noastre sfinte şi spre profesorii care propovăduiau în ele$ pe când cea de a doua

ducea la profesorii de ştiinţe profane:)

;in această mărturie, înţele#em că, deşi studia ştiinţele 9din afară:, Sfntul

!asile rămăsese fidel educaţiei primite în familie şi frecventa 9casele noastre

sfinte:, adică %isericile)

;upă terminarea studiilor, Sfantul !asile practică un timp retorica) ;ar în

acest răstimp se pare că a purtat multe discuţii cu sora sa mai mare, acrina)

&ceasta 9l-a înduplecat să păşească spre ţinta adevăratei filosofii şi înţelepciuni$

încât$ lăsând la o parte mândria lumească şi a)unând să dispreţuiască slava

învăţăturilor deşarte$ a trecut la viaţa cea cu adevărat activă şi plină de nevoinţe!!!

6 (r) (rof) 8oan ") Coman, Studii universitare ale părin ilor capadocieniț , în rev) S)>) !88 A67++, nr) 7-60, p) +1

7 Sfntul !asile cel are, op! cit!, p) ==


8/32

şi a început să se preătească prin deplină lipsire de slavă şi averi$ pentru viaţa

cea cu adevărat virtuoasă:)2

&cesta este momentul despre care însuşi Sfntul !asile va spune că 9m-am

trezit ca dintr-un somn adânc şi mi-am îndreptat privirile spre lumina minunată aadevărului %van#eliei:)7 Finnd seama de educaţia creştină aleasă, pe care tnărul

!asile o primise înainte de studiile sale, desi#ur că el nu afirmă în aceste cuvinte o

9convertire: a sa, ci numai o redescoperire a adevărurilor pe care le cunoscuse mai

înainte, de o deşteptare a sa su% 9influenţa binefăcătoare a Macrinei:)60 &şa se

e4plică şi faptul că această deşteptare s-a produs foarte repede şi s-a datorat Sfintei

acrina cea tnără, care păstrase neatinsă flacăra credinţei şi a evlaviei din familia

lor)

(rimul pas concret pe calea desăvrşirii sale în lumina .van#heliei, a fost

făcut de Sfntul !asile prin primirea tainei Sfntului Botez la anul 3+, după care

întreprinde o călătorie în .#ipt, (alestina, Celesiria şi esopotamia pentru a

cunoaşte pe asceţii din acele locuri) Sin#ura anunţare a efectuării acestei călătorii a

făcut-o el însuşi printr-o mărturisire că 9am admirat modul lor de viaţă retras$

eneria lor la lucru$ m-am minunat de rezistenţa în ruăciuni şi despre modul cum

au reuşit să devină stăpâni asupra somnului$ fără ca să se lase înfrânţi de vreo

necesitate naturală!!!:)66

8 *bidem

9 ircea Dlorin Cricovan $ *dei domatice în %pistolele Sfântului Vasile cel Mare$ .d) .mia, Bucureşti,

=00+, p) =0

10 (r) (rof) 8oan ") Coman, Două femei de elită din epoca de aur a patristicii' +oronia şi Macrina,>ipo#rafia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 6716, p) 32

11 (rof) Nicolae "rosu, Sfântul Vasile cel Mare$ c#ip plin de #ar şi de lumină , în rev) rtodo4ia @@@8A677, nr) 6, p) 60


9/32

/ntors în &sia ică, Sfntul !asile păstrase din călătoria făcută doar

ima#inea călu#ărilor ce se nevoiau în asceză pe calea desăvrşirii şi această

ima#ine îi va fi de mult folos, spri5inindu-l în propriile sale planuri de a se dedica

vieţii monahale)

1.$. Activitatea Sfânt!i Va"i!e %ân& !a a!e'e#ea "a ca e%i"c(%

*enunţnd la năde5dile deşarte, cum numea însuşi idealurile tinereţii sale,

Sfntul !asile se retra#e în (ont, pentru a căuta un loc potrivit noului său stil de

viaţă) Ca urmare a firii sale înclinate spre meditaţie, şi-a dorit totdeauna o viaţă

retrasă, chiar dacă adeseori a tre%uit să renunţe la aceasta) /n (ont a #ăsit un loc

retras pe malurile rului 8ris, unde a vieţuit timp de cinci ani) Bio#rafii săi au trecut

adeseori prea repede şi prea uşor peste această perioadă, care printr-o întmplare

plină de semnificaţii a fost apro4imativ de aceeaşi durată cu studiile sale la &tena)

;e aceea, pentru formarea viitorului apărător al tradiţiei ortodo4e, anii

petrecuţi în sin#urătatea (ontului sunt mult mai importanţi dect cei petrecuţi în

strălucitoarele centre culturale ale vremii) /n aceşti ani adnceşte studiul Sfintei

Scripturi şi din moştenirea sa literară ne putem face o ima#ine clară despre vastele

şi profundele sale cunoştinţe scripturistice) 9 &ntrucât autorul nostru a preferat

totdeauna să facă apel numai la aceste cunoştinţe ale sale şi numai cu prile)uri

speciale a recurs la boatele sale cunoştinţe din cultura profană a vremii sale$

putem afirma că retraerea Sfântului Vasile în ,ont$ a constituit cea de a doua

perioadă şi poate cea mai importantă a formării sale:)6=

>ot în această perioadă, Sfntul !asile se familiarizează şi cu scrisul unor părinţi şi scriitori %isericeşti, activitate din care rezultă 9 ilocalia: sau cule#erea

de te4te duhovniceşti din opera lui ri#en A =+1) ;ar rezultatul direct şi poate cel

12 ;iac) &sist) !iorel 8oni ă,ț Via a şi activitatea Sfântului Vasile cel Mareț , în rev) rtodo4ia @@@8A677, nr) 6, p) 67


10/32

mai important al activităţii Sfntului !asile în (ont este or#anizarea monahismului)

/n &sia ică monahismul se răspndise încă înainte de an#a5area Sfntului !asile

pe această cale) .ustaţiu, care a5un#e episcop de Sevasta în anul 3+, este socotit

iniţiatorul vieţii monahale din &sia ică, deşi practica vieţii retrase în scopuldesăvrşirii duhovniceşti e4ista la creştinii din această re#iune în mod si#ur încă

înainte de secolul al 8!-lea) .ustaţiu de Sevasta a răspndit în &sia ică practica

monahală e4istentă în rient su% forma monahismului anahoretic) Sfntul !asile

cunoscuse această formă de viaţă retrasă în timpul călătoriei sale în rient, astfel

că noutatea pe care o aduce el în or#anizarea vieţii retrase este răspndirea

monahismului chinovial, formă ce se va #eneraliza în toată Biserica) Gi dacă primii

călu#ări au încercat să dea naştere în pustie unei lumi opuse lumii antice pă#ne,

Sfntul !asile, care păstrează toate concepţiile sensului şi scopului ascezei,

an#a5ează într-o măsură necunoscută, pnă la el, calitatea de a fi în slu5%a societăţii,

în care distanţa faţă de lume nu se mai realiza fizic, ci moral)63

Necesitatea de a răspunde diferitelor între%ări ce i se puneau de către cei

dornici de desăvrşire a fost una dintre cauzele ma5ore care au dat naştere

compunerii corpului de scrieri ascetice ale Sfntului !asile cel are, din care

citămE ,rincipii de ucenicie ascetică, Despre renunţarea la lume, ,odoaba vieţii

căluăreşti, .eulile mari şi .eulile mici, %pitimiile şi "onstituţiile ascetice)

Nu este cazul să discutăm nici pro%lema autenticităţii acestor scrieri, pusă în

discuţie mai ales în le#ătură cu ultimele două lucrări sau cel puţin cu unele părţi ale

acestora, dar se cuvine să arătăm că scrierile care au adus Sfntului !asile titlul de

adevărat le#islator al vieţii monahale sunt cele două #rupe de re#uli, devenite principii de %ază ale vieţii de mănăstire)

13 (rof) Nicolae "rosu, op! cit!, p) 66


11/32


12/32

acţiunilor de distru#ere a Bisericii creştine duse de împăratul 8ulian &postatul A36-

33, faima de apărător al credinţei a preotului !asile a depăşit #raniţele eparhiei

Capadociei, fapt ce a provocat invidia episcopului .use%iu) Gi întruct situaţia de

tensiune între preotul !asile şi episcopul său a avut ecou în rndurile credincioşilor,care se împărţiseră în două ta%ere, Sfntul !asile se retra#e pentru a doua oară pe

malurile 8risului în (ont spre a evita a#ravarea situaţiei din Biserica Cezareei

Capadociei) ;ar cnd semiarienii, spri5iniţi de împăratul !alens A31-32 au

început să tul%ure tot mai mult viaţa Bisericii, episcopul .use%iu recunoscnd

valoarea Sfntului !asile s-a împăcat cu el şi l-a luat drept cel mai apropiat

cola%orator al său) (rin modestia şi tactul său irenic, Sfntul !asile a ştiut să

influenţeze activitatea episcopului .use%iu, fără ca acesta să fie lezat în or#oliul

său, astfel că 9episcopul conducea poporul$ dar în taină Sfântul Vasile îl diri)a pe

episcop:)62

Ca o primă caracteristică a activităţii preotului !asile remarcăm strădania sa

pentru apărarea adevăratei învăţături a Bisericii) /n această perioadă, mai precis în

anul 31, este scris tratatul 9 &mpotriva lui %umoniu:) /n acest tratat ce cuprinde

cinci capitole, dintre care ultimele două nu sunt autentice, sunt com%ătute ideile

#noseolo#ice #reşite ale lui .unomiu, care prezenta arianismul ca pe un pur

raţionalism67 şi este apărată învăţătura despre ;umnezeirea Diului şi deofiinţimea

$ui cu >atăl, ca şi despre ;umnezeirea ;uhului Sfnt) ;ar dimensiunea

fundamentală a între#ii activităţi desfăşurate de Sfntul !asile şi care s-a conturat

în timpul pres%iteratului său este slu5irea) /ntrea#a #ndire teolo#ică a sa este

18 Stelianos (apadopoulos, op! cit!, p) ==

19 (r) (rof) 8oan ") Coman, ,atroloie, .d) 8)B)) al B))*), Bucureşti, 67+, p) 61


13/32

corelată cu noţiunea de slu5ire creştină, înţeleasă ca slu5ire a lui ;umnezeu prin

slu5irea semenului)=0

Corespondenţa Sfntului !asile stă mărturie pentru feluritele şi multiplele

#ri5i pe care el le-a avut pentru păstoriţii săi) 8ntervenţiile la ma#istraţi pentrurevizuirea vreunui proces, scrisori de consolare adresate creştinilor încercaţi de

diferite nenorociri, îndemnuri de îndreptare pentru cei ce se a%ăteau de la re#ulile

vieţii morale creştine etc), sunt numai cteva din acţiunile nenumărate puse de

arele !asile în slu5%a semenilor săi) (e această linie, preocuparea lui constantă

este a5utorarea celor lipsiţi, fapt ce i-a şi adus renumele de 9 patron al săracilor :)

/n conte4tul societăţii sclava#iste a secolului său, Sfntul !asile a predicat şi

practicat ideea distri%uirii în mod e#al a tuturor %unurilor materiale)=6 .l nu numai

că a predicat milostenia, spri5inind cuvntul cu e4emplul prin punerea între#ii sale

averi la dispoziţia săracilor, dar a şi trecut la acţiuni or#anizate pentru com%aterea

lipsurilor şi a foametei care s-a a%ătut asupra Capadociei în anul 32) (rin

autoritatea cuvntului său, Sfntul !asile a constrns pe %o#aţi să predea #rul pe

care-l păstrau ca să-l vndă la preţuri mari) "rul adunat era apoi împărţit săracilor

ameninţaţi de foamete) Cu pana sa măiastră, Sfntul "ri#orie de Nazianz îl

aseamănă pe marele său prieten cu 8osif, fiul lui 8acov, care a salvat de la foamete

pe evrei cu #rul e#iptenilor)

(rin #ri5a Sfntului !asile se puteau vedea mulţimile de înfometaţi

adunndu-se în pieţele Cezareei, unde el le împărţea hrana trupească 9apoi treceau

20 (r) $ect) ;umitru *adu, Spiritualitate şi slu)ire la Sfin ii /rei *erar#iț , în rev) S)>) @@!8 A671, nr) 3-1, p) 62

21 &rhim) .pifanie Norocel, %alitatea oamenilor în concep ia Sfântului Vasile cel Mareț , în rev) ))S)@$!888 A67=, nr) +-, p) =+


14/32


15/32

*oan din 2ntio#ia$ ar trebui$ fără îndoială$ să nu reţinem decât acesta' Vasile

episcopul :)=+

!reme pe aproape un deceniu, Cezareea Capadociei a fost centrul de apărare

a rtodo4iei niceene în faţa diferitelor forme de arianism) /mpăratul !alens, carespri5inea semiarianismul, înţele#nd importanţa pe care o prezenta Sfntul !asile în

conte4tul politicii sale reli#ioase, a încercat, pe mai multe căi, să-l cşti#e pe acesta

pentru erezie) ;ar chiar în discuţiile personale ale împăratului cu Sfntul !asile,

acesta s-a dovedit neclintit în credinţa sa) Sfntul "ri#ore de Nazianz ne-a transmis

convor%irea dintre Sfntul !asile şi prefectul odest, care încerca să-l cşti#e pe

marele ierarh pentru cauza ereziei spri5inită de împărat) ;emnitatea şi drzenia

răspunsurilor Sfntului !asile l-au făcut pe în#mfatul demnitar să e4clame că

9 până acum încă nu mi-a vorbit nimeni aşa şi cu atâta îndrăzneală:, la care

Sfntul !asile i-a răspunsE 9 probabil pentru că n-ai dat încă peste niciun episcop!

2cela$ desiur$ ţi-ar fi vorbit tot aşa$ în împre)urări asemănătoare:)=


16/32


17/32

înfiinţat după anul 30 şi inau#urat la anul 31, fiind invitat şi Sfntul "ri#ore de

Nazianz, care a şi ţinut o cele%ră cuvntare cu această ocazie) &cest comple4, sau

primul spital din lume30, cuprindea de o parte case pentru în#ri5irea leproşilor, de

altă parte azile pentru %ătrni, o mare clădire pentru călătorii străini, şcoli pentrucopii, în care puteau învăţa carte şi diferite meserii) Gi cum atunci, ca totdeauna,

e4istau mulţi infirmi, incapa%ili de a se mişca, dar nu lipsiţi cu totul de posi%ilitatea

de a lucra ceva cu minile, li s-au clădit şi acestora ateliereH pentru ca din produsul

muncii lor să a5ute cu ceva la întreţinerea aşezămntului) >oate aceste diverse

clădiri erau despărţite prin #rădini, care dădeau între#ului o înfăţişare dintre cele

mai plăcute)36

;upă mărturia Sfntului "ri#ore de Nazianz, care socotea că acest

monument al milei creştine era mai de preţ dect aşa-zisele minuni ale lumii antice,

!asiliada se afla în afară de oraş, iar Sfntul !asile îşi avea o modestă locuinţă în

acest comple4, pentru a putea să se în#ri5ească mereu de cei %olnavi, faţă de care

arăta atta dra#oste, înct săruta ranele leproşilor) &stfel, Sfntul !asile cel are

9 făcea mai mult decât a da credincioşilor aşezământul său de milă creştină$ de a

înfiinţa$ înzestra şi conduce$ de a pune în el restul averii şi prisosul inimii sale! %l

îi dărui tot sufletul$ tot timpul$ toată ri)a şi bucuria sa de părinte! ăcuse din

acest aşezământ reşedinţa sa$ din săraci$ bătrâni$ orfani şi bolnavi$ fraţii săi cei

mai buni şi mai iubiţi:)3=

;ar acţiunile caritative nu l-au stn5enit pe Sfntul !asile în activitatea sa

pastorală şi or#anizatorică) /n anul 36 împăratul !alens a împărţit în două

provincia Capadocia, din motive de ordin administrativ-fiscal, deşi se poate uşor 30 ;r) N) !ătămanu, op! cit!, p) 301

31 *bidem, p) 30

32 (rof) >) ) (opescu, Sfin ii /rei *erar#i în slu)ba 4isericiiț , în rev) B))*) $@@ A67+=, nr) 6-3, p) +


18/32

%ănui că intenţia împăratului era şi aceea de a limita sfera de influenţă a marelui

apărător al credinţei ortodo4e) ricum, acest fapt a în#reunat foarte mult munca

pastorală a arhiepiscopului din Cezareea, mai ales că în "apadocia secunda s-au

re#rupat unii dintre adversarii săi în frunte cu episcopul &ntim de >iana, care se şideclară autonom) (entru a putea consolida munca sa pastorală, Sfntul !asile

înfiinţează noi eparhii în mitropolia "apadociei prima) Sunt acum înfiinţate

eparhiile de N?ssa şi Sasima) (rimul scaun este ocupat de Sfntul "ri#orie, fratele

Sfntului !asile, iar la Sasima este numit împotriva dorinţei sale, Sfntul "ri#orie

>eolo#ul, care n-a fost niciodată în această eparhie)

Cu episcopul &ntim de >iana Sfntul !asile a intrat în conflict, dar prin

tactul său şi prin atitudinea sa irenică el a ştiut să evite tul%urările, fiind totdeauna

pre#ătit pentru orice fel de sacrificiu în slu5%a unităţii Bisericii) (e linia aceasta s-

au amintit relaţiile sale cu Biserica *omei pentru rezolvarea schismei din &ntiohia)

Biserica &ntiohiei, ca între# rientul, a fost şi ea tul%urată de certurile dintre

diferitele forme de arianism, pe urma cărora ortodocşii au avut mult de suferit) $a

&ntiohia se produsese o schismă între episcopii (aulin şi eletie, pentru că primul

susţinea doctrina despre 9o sinură ousia şi trei prosopon:, pe cnd cel de-al doilea

vor%ea despre 9o sinură ousia şi trei ipostasis:)33 Sfntul !asile susţinea ca

episcop canonic pe eletie, pe cnd *oma scandalizată de e4presia meletiană

despre 9trei ipostasuri: îl susţinea pe (aulin) &pelurile făcute de Sfntul !asile

către papa ;amasus A3-321 au rămas fără niciun rezultat, dar marele ierarh

capadocian a ştiut să-şi stăpnească amărăciunea fără ca să tul%ure unitatea

Bisericii) &pelurile sale la *oma, ca şi mai multe scrisori adresate Sfntului&tanasie cel are A 33 în timpul şederii acestuia în ccident, porneau de la

ideea că Bisericile din &pus ar putea să-l convin#ă pe împăratul ortodo4

33 ;iac) &sist) !iorel 8oni ă,ț op! cit!, p) =1


19/32

!alentinian al ccidentului A31-3+ pentru a interveni în spri5inul creştinilor

orientali persecutaţi de arieni) &%ia împăratul >eodosie cel are A37-37+ va reda

pacea şi unitatea Bisericii, rezultat apărut în mod firesc din strădania unor ierarhi

ca Sfntul !asile cel are)&cesta n-a mai apucat să vadă %iruinţa Bisericii, căci suprasolicitat în

an#a5amentul său total şi slă%it de asceză, trupul său n-a mai rezistat şi la 6 ianuarie

37 a trecut la cele veşnice, înainte de a împlini vrsta de cincizeci de ani) Biserica

a pierdut atunci un luptător pe pămnt, dar a cşti#at un mi5locitor în ceruri)

*aporturile Sfntului !asile cel are cu lumea epocii sale au fost amplu

analizate şi uneori prea mult accentuate) 8n cele nouă omilii la 'e4aimeron, scrise

9 probabil în timpul păstoririi sale ca ar#iepiscop:31, este prezentată dacă nu o

enciclopedie a cunoştinţelor vremii, cel puţin o sumă a cunoştinţelor ştiinţifice pe

care le poseda marele ierarh şi care se e4tindeau dincolo de teolo#ie, în

cosmo#onie, meteorolo#ie, astronomie, istorie naturală, #eo#rafie, %otanică şi

medicină, fiind prezentate 9in faţa unui auditoriu creştin$ pe care autorul l-a

considerat$ în eneral$ avizat atât în problemele de credinţă$ cât şi în cele de

ştiinţă ale veacului său:)3+

;e altfel, în memoria vie a Bisericii, Sfntul !asile cel are trăieşte, în

primul rnd, ca autor al 9 :itur#iei: care-i poartă numele şi care reprezintă 9una

din cele mai superbe creaţii ale enului lituric ortodox:)3 /n forma actuală, te4tul

acestei $itur#hii nu este din vremea Sfntului !asile, dar are la %ază prescurtarea şi

34 ;iac) (rof) .milian !asilescu, Sfin ii /rei *erar#i şi cultura vremii lor ț , în rev) S)>) @88 A676, nr) 6-=,

p) +2

35 (r) ;rd) "heor#he Calciu-;umitreasa, "rearea lumii expusă în 5Hexaimeronul6 Sfântului Vasile cel Mare, în rev) rtodo4ia @@!88 A67+, nr) 1, p) 33

36 (r) (rof) ;r) .ne Branişte, Sfin ii /rei *erar#i în cultul creştinț , în rev) B))*) $@@!8 A67+2, nr) 6-=, p) 6


20/32


21/32

care-l conduceau continuu la înţele#erea puterii divine, a iu%irii şi a %unătăţii

Creatorului) (entru că în universul creat Inu există nimic făcut la întâmplare,

nimic fără

rost$ ci fiecare slu)eşte unui anumit scop:)16 ;ar li%erul ar%itru, cu care

omul a fost dăruit pentru a a5un#e la asemănarea cu ;umnezeu, folosit #reşit,devine cauza căderii lui înpăcat)1= I"#ipul lui Dumnezeu: din el se întunecă şi nu

mai poate face totdeauna corect distincţia între %ine şi rău, nici să vadă în ordinea

şi măreţia naturii semne ale atotputerniciei Creatorului)


22/32


23/32

estament) I De pretutindeni Domnul se îndreaptă către acelaşi

scop!!! "ăci dacă :eea Vec#e a zis' >Să nu fii desfrânat6$ Domnul a zis' >?ici să

nu pofteşti6( dacă :eea Vec#e a zis' >Să nu ucizi6$ "el ce a leiuit celedesăvârşite a zis' >?ici să nu te mânii:)12 Se datorează apoi faptului că autorul este

comunH deşi redată în #rai omenesc, autorul propriu-zis al Scripturii este ;uhul

Sfnt) /n primul rnd, Sfntul ;uh iluminează mintea a#hio#rafului în vederea

perceperii corecte a realităţilor încon5urătoareH în rndul al doilea, îi transmite

adevăruri la care n-ar fi putut niciodată a5un#e cu puterile minţii sale) Sfntul ;uh

asistă pe a#hio#raf atunci cnd aşterne în scris cele transmise, dar nu-i anihilează

personalitatea, îl fereşte de #reşeală, dar îl lasă să e4prime cele transmise lui, după

felul înţele#erii sale şi a contemporanilor săi) ;esi#ur, date fiind urmările

păcatului, comuniunea cu ;umnezeu şi cunoaşterea omenească din acest veac nu

este deplinăH ea se va desăvrşi a%ia în veacul viitor, atunci cnd omul va convor%i

iarăşi cu Creatorul său faţă către faţă)17

Sfânta /radiţie! /n Sfnta Scriptură n-au putut fi consemnate în amănunţime

toate poruncile şi descoperirile divine) ulte din acestea au rămas în conştiinţa

omenirii şi s-au transmis din vremuri imemora%ile pe cale orală, din #eneraţie în

#eneraţie, pnă în vremurile noaştre) Cum şi acestea reprezintă voia lui ;umnezeu,

ele au valoare e#ală cu cele consemnate în Sfnta Scriptură, I Dintre domele

păstrate în 4iserică, spune Sfntul !asile, pe unele le avem din învăţătura scrisă$

iar pe altele le-am primit$ în taină$ din tradiţia 2postolilor! 2mbele


24/32

în c#estiunile bisericeşti$ nu va ridica obiecţiuni atăl şi cu Diul, citează, pe ln#ă te4tele Sfintei Scripturi, te4te din opera

Sfntului 8rineu, Clement *omanul, ;ionisie *omanul, ;ionisie &le4andrinul,

.use%iu al Cezareei, ri#en, 8uliu &fricanul, "ri#orie cel are şi alţii)

&ltădată, pentru a tlcui corect cuvntul Scripturii, nu ezită să amintească

părerea înaintaşilor, conştient că reprezintă interpretarea autentică, interpretare care

de5a făcea parte din >radiţie)

+.$. Inte#%#eta#ea Sfintei Sc#i%t#i

/extul Sfintei Scripturi) (rima şi cea mai simplă interpretare este lectura

Sfintei Scripturi)

(rin lectură se ia contact direct cu voia şi cuvntul lui ;umnezeu şi mai ales

cu pericopele moralizatoare) &ceasta este cu att mai necesară, cu ct cineva vrea

să adncească ulterior tainele Sfintei Scripturi) /ntr-una din cuvntările sale,

Sfntul !asile, adresndu-se ascultătorilor, după ce mai înti îi compară cu nişte

atleţi ai credinţei, îi îndeamnă să ză%ovească îndelun# asupra te4tului Sfintei

Scripturi) &ceastă ză%avă avea rostul să-i familiarizeze mai înti cu te4tul ei,

pentru ca la vremea cnd avea să li se interpreteze, să-l înţelea#ă mai %ineH în

rndul al doilea, pentru ca aceia care ar fi avut ceva de adău#at, să facă aceasta la

momentul potrivit, spre folosul tuturor) 9Spectatorul de la întrecerile atletice, ziceSfntul !asile, trebuie el însuşi preătit pentru întrecere$ pentru ca să fie el însuşi

într-o măsură oarecare$ luptător! :a fel şi cercetătorul priveliştilor mari şi

50 Sfntul !asile cel are, Despre Sfântul Du#, p) 113


25/32


26/32

variante) ;e aceea Sfntul !asile face o analiză minuţioasă a diferitelor variante ale

!echiului >estament, recur#nd adesea la izvoare considerate si#ure, pentru aflarea

te4tului ori#inal) &şa, de e4emplu, referindu-se la titlul psalmului al şaptelea,

socoteşte că acesta ca şi psalmul respectiv nu concordă cu cele relatate în Cartea*e#ilor referitoare la viaţa lui ;avid) 9 *ntr-adevăr$ acolo Husi este unul dintre

tovarăşii de frunte ai lui 2ra#i$ iar aici vedem că el este fiul lui *emeni! "u toate

acestea$ nici acesta$ nici acela despre care se vorbeşte acolo nu este fiul lui

*emeni! ?u cumva, se întrea%ă Sfntul !asile, s-a numit fiul lui *emeni din cauză că

a arătat o mare superioritate şi bărbăţie în ceea ce priveşte prietenia prin aceea

că părând că se dă de partea lui 2besalon a putut să nimicească ândurile pe care

2#itofel!!! le suerase lui 2besalonB ,entru că cuvintele 5fiul lui *emeni6 se

tâlcuiesc 5fiul dreptăţii6:)++ Nu trece cu vederea nici cele mai mici amănunte, nici

chiar prepoziţiile, care pot arunca o ct de mică lumină către adevăr) 9 2r putea

afirma cineva că întrucât unele cuvinte sunt mici$ se cuvine a le trece cu vederea

dar întrucât adevărul$ se lasă cu reu surprins$ trebuie să-l căutăm pretutindeni!

,entru că$ dacă evlavia întocmai ca şi meşteşuurile creşte prin mici adăuiri$

nimic nu trebuie neli)at din cele care conduc la cunoaştere( dacă cineva va trece

cu vederea noţiunile elementare$ socotindu-le ca fără importanţă$ nu va a)une

niciodată la culmile înţelepciunii:)+

+.c. Sen"#i!e Sfintei Sc#i%t#i

Sensul literal! ;eşi are o deose%ită consideraţie pentru corifeii şcolii din

&le4andria, Sfntul !asile respin#e interpretarea ale#orică şi arată o înclinaţie

deose%ită spre interpretarea literală a Sfintei Scripturi) (entru el, redarea e4actă a

55 Sfntul !asile cel are, /âlcuire du#ovnicească la ,salmi, .d) 8)B)) al B))*), Bucureşti, =00, p)+7

56 8dem, Despre Sfântul Du#, p) =23


27/32

sensului din vor%irea o%işnuită şi a aspectului istoric al pericopelor tre%uie să fie

prima preocupare a e4e#etului) ;esi#ur, nu tre%uie să se a%uzeze de acest mod de

interpretare acolo unde este vor%a despre realităţi spirituale şi unde Scriptura însăşi

su#erează o interpretare ana#o#ică sau tipică)+

Credincios acestui principiu, Sfntul !asile interpretează Scriptura

parafrazndu-i, pur şi simplu, te4tul) ;e e4emplu, cuvinteleE I3preşte-ţi limba de

la rău şi buzele tale de a vorbi înşelăciune: A(s) 33, 7 le tlcuieşte în felul

următorE I Dacă voieşti să fii întru zilele cele bune şi dacă iubeşti viaţa$ atunci

îndeplineşte porunca vieţii!!! iar prima poruncă este de a-ţi opri limba de la rău şi

buzele de a vorbi înşelăciune! "ăci păcatul cel mai des şi cel mai felurit este

aproape totdeauna acela care se săvârşeşte cu limba:)+2 $a fel tlcuieşte şi versetul

=0E I *ar sufletul nostru va răbda întru Domnul : A(s) 3=, 60) .l ziceE I"uvintele

acestea ne îndeamnă la răbdare! "a atare$ c#iar dacă vom fi vreodată în

stăpânirea vreunuia dintre cei care caută să ne strivească$ să nu ne despărţim de

iubirea lui Dumnezeu în *isus Hristos$ ci să răbdăm durerile cu tot sufletul$

aşteptând a)utorul lui Dumnezeu:)+7

&ltădată interpretarea literală constă dintr-o analiză filolo#ică şi istorică a

te4tului Sfintei Scripturi) &stfel, referindu-se la titlul psalmului al şaptelea, care

este formulat aşaE I ,salmul lui David$ atunci când şi-a sc#imbat faţa înaintea lui

2bimele#:, spune că în persoana acestui &%imeleh nu tre%uie văzut marele preot al

lui 8srail, pentru că su%stantivul &%imeleh poate fi luat şi ca nume comun şi

înseamnă împărat, întocmai ca şi cuvintele cezar, au#ust şi faraon) &şa se e4plică

57 (r) (rof) Nicolae Nea#a, op! cit!, p) 63+

58 Sfntul !asile cel are, /âlcuire du#ovnicească la ,salmi, p) =

59 *bidem, p) 1


28/32

faptul că istoria cunoaşte mai mulţi cezari şi faraoni şi tot aşa de mulţi &%imeleh

ADacere =6, ==H =, 2)0


29/32

/nainte de creaţie nimic nu este neprevăzut, iar după ce totul a fost adus la

e4istenţă, nimic nu este trecut cu vederea) I ,e toate le cercetează oc#iul cel

neadormit$ tuturor le poartă de ri)ă$ fiecăruia dă cele necesare:)+

Sensul anaoic-spiritual! /n Sfnta Scriptură e4istă te4te care pe ln#ăsensul istoric-literal sau somatic au şi un sens ana#o#ic, spiritual) &şa de e4emplu,

tlcuind versetulE I &nc#inaţi-vă Domnului în curtea lui cea sfântă: A(s) =2, 3

spune că prin cuvntul Icurte: tre%uie să înţele#em mai înti sina#o#a iudeilorH în

rndul al doilea, Iridicându-ne cu mintea mai sus$ prin curte mai putem înţelee şi

trăirea cea cerească:) SauE I+lasul Domnului care preăteşte cerbii: A(s) =2, 7)

I"erbul , zice, este animalul care datorită alcătuirii sale scapă nevătămat de

animalele târâtoare:H dar Icând auzim de cerb în Scriptură$ cuvântul acesta să ne

ducă cu mintea la tot ce poate fi mai bun:)

Sensul tipic! &numite te4te ale !echiului >estament au pe ln#ă sensul

literal, şi unul tipic, anumite persoane şi întmplări din !echiul >estament

preînchipuie persoane şi fapte din Noul >estament)

&şa de e4empluE I 2dam este tip a lui 2dam cel viitor


30/32

celor însemnaţi cu sânele mielului li s-a dat #ar! Sânele mielului era tip al

sânelui lui Hristoş$ iar întâii-născuţi erau tip al primului om creat!!! Marea şi

norul au condus atunci la credinţă şi au preînc#ipuit #arul care avea să vină!!!

"um a preînc#ipuit marea botezulB ,rin faptul că a separat pe *sraeliţi de faraon$după cum baia aceasta separă de tirania diavolului! 2ceea ucide în valurile ei pe

duşman$ în această baie este ucisă duşmănia noastră$ cea către Dumnezeu! Din

aceea poporul *srail a ieşit nevătămat$ din apa botezului noi ne ridicăm ca înviaţi

din morţi$ mântuiţi prin #arul "elui care ne-a c#emat! "ât despre nor$ el este o

umbră a darului Du#ului$ dar care stine flacăra patimilor prin omorârea

mădularelor :)2 ;esi#ur, deose%irea dintre tipul din !echiul >estament şi cel

prefi#urat de el în Noul >estament este foarte mare) .ste deose%irea dintre um%ră şi

vis pe de o parte şi realitate pe de altă parte!8

/n Scriptură, zice Sfntul !asile, sunt şi locuri foarte cu anevoie de înţeles,

locuri o%scure, locuri care doar enunţă anumite adevăruri şi după aceea le acoperă

cu tăcere) .ste vor%a de anumite locuri care revelează unele aspecte ale vieţii şi

lucrării divine) !ălul aruncat asupra lor nu se datorează faptului că ;umnezeu nu

vrea să cunoaştem aceste taine, %a din contră, vrea cu aceasta să aprindă dorinţa

noastră după cunoaştere) &şadar, această tăcere ce învăluie unele locuri din Sfnta

Scriptură este în cele din urmă în folosul cititorilor )0

+.). F(!("! Sfintei Sc#i%t#i

Diind scrisă su% inspiraţia Sfntului ;uh, prin urmare fiind fără #reşeală,

Sfnta Scriptură este normativă pentru viata reli#ioasă şi morală a credincioşilor) /n68 8dem, Despre Sfântul Du#, p) 1=6

69 *bidem, p) 6=+

70 *bidem, p) 672


31/32

ea se #ăsesc înscrise adevărurile către care dintotdeauna a ţintit firea umană şi sunt

arătate cărările ce duc la desăvrşire şi la mntuire) Dolosul Sfintei Scripturi este

multiplu, dar poate fi rezumat la două capitole, referitoare la viaţa reli#ioasă şi la

viaţa morală)Viaţa reliioasă! (rin intermediul Scripturii, omul cunoaşte că o%iectul

credinţei sale este o fiinţă raţională atotputernică, atotprezentă, că este persoană şi

>ată iu%itor ! &mprentele e4istenţei Sale se #ăsesc att în natura încon5urătoare, ct

şi-n chipul cu care omul a fost dăruit)6 &ceastă cunoaştere aduce si#uranţă, linişte

şi mai ales %ucurie duhovnicească) I *deea de bucurie este un element obişnuit în

Sfânta Scriptură( prin ea se exprimă starea de plăcere ce o trăieşte cel drept la

întâlnirea cu Du#ul Sfânt :!IG

/n ceea ce priveşte lumea, fiind lucrarea minilor lui ;umnezeu, ca atare

I foarte bună:, vădeşte o armonie de nedescris, iar pentru om este I şcoală şi loc de

educaţie sufletească:)3

Viaţa morală! Scriptura este mai înti cartea iu%irii, a iu%irii de ;umnezeu şi

de aproapele) (romovnd iu%irea de aproapele, în mod firesc, condamnă pornirile

care o um%rescE ura, lăcomia, invidia, camăta etc)1 Gi dacă promovează %unele

relaţii din societate, cu att mai mult promovează %unele relaţii din familie)

(e ln#ă iu%ire, Scriptura promovează o înaltă conştiinţă morală şi virtutea

su% diferite forme) /n pa#inile ei #ăsim adesea chipul luminos al eroilor virtuţii,

care pot fi e4emplu pentru cei care le citesc) IJn drum foarte important pentru

71 8dem, 3milii la Hexaimeron, p) =2

72 8dem, /âlcuire du#ovnicească la ,salmi, p) 6=1

73 8dem, 3milii la Hexaimeron, p) =7

74 8dem, /âlcuire du#ovnicească la ,salmi, p) 6+


32/32

aflarea datoriei, spune Sfntul !asile cel are, este şi studiul Scripturilor

inspirate( pentru că în ele se cuprind şi relatările despre faptele şi vieţile

bărbaţilor fericiţi$ care$ ca nişte icoane vii bineplăcute lui Dumnezeu$ stau

înaintea oamenilor pentru a imita faptele lor bune! 2stfel$ orice om în ceea ce se simte nedesăvârşit$ ăseşte medicamentul nimerit pentru boală$ ca într-un spital

comun$ dacă se consacră urmării lor! ,rietenul cumpătării desc#ide mereu istoria

lui *osif şi este învăţat de către aceasta faptele înţelepte$ ăsindu-l nu numai

reţinut faţă de plăceri$ dar înclinând statornic către virtute! Statornicia o învaţă de

la *ov$ care nu numai atunci când viaţa i-a fost încercată$ când într-o clipă a

devenit sărac din boat şi fără niciun copil$ el care avea destui$ a rămas nemişcat$

menţinându-şi totdeauna moralul ridicat$ dar n-a fost cuprins de mânie nici atunci

când prietenii$ venind să-l mânâie$ au intervenit şi au înmulţit necazurile sale!

*arăşi$ dacă ândeşte cineva$ cum poate fi cineva în acelaşi timp iute şi blând la

cuet!!! va ăsi că David a făcut fapte de vite)ie în război$ dar că s-a purtat cu

blândeţe faţă de duşmani! :a fel era şi Moise$ care s-a mâniat împotriva celor ce

păcătuiau faţă de Dumnezeu$ iar atacurile îndreptate împotriva lui le-a suportat

cu blândeţe:)+ ;eose%it de instructivi #ăseşte că sunt psalmii) I ,salmul , zice, este

liniştitor sufletelor!!!$ el face să slăbească mânia sufletului şi înfrânează pornirea

către patimi( este tovarăşul prieteniei$ apropie pe cei ce stau departe!!!$ este

alunătorul demonilor$ armă pentru noapte$ linişte pentru oboseala zilei$ pavăza

pruncilor$ podoaba tinerilor$ mânâierea bătrâneţelor!!! "e nu poate învăţa cineva

din psalmiB Măreţia$ bărbăţia$ exactitatea dreptăţii$ însemnătatea înfrânării$

desăvârşirea )udecăţii$ c#ipul în care cineva trebuie să se pocăiască$ măsura încare trebuie să radbe şi tot ceea ce se poate spune despre lucrurile bune:)

75 8dem, %pistole, p) =06

76 *bidem, p) =6=

vasile cel mare cap i

Documents